Info
x
Iarna....pe ulitele sufletului
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:17
De la: Daphne, la data 2013-12-08 11:49:51De la: SocratEea, la data 2013-09-18 13:01:15''Niciun alt anotimp nu apropie sufletul, ca iarna, �i de fr�gezimea copil�riei �i de reculegerea b�tr�ne�ii. E�ti bunic �i copil �n acela�i timp, privind la fereastr� fulgii care sclipesc �mb�tr�nindu-te cu un z�mbet fa�� de amintirea propriei copil�rii ivit� cu m�nu�a �ntins� dup� fulgi.'' Ionel Teodoreanu - Lorelei  
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:27
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:29
Br�der Grimm - H�nsel und Gretel
Vor einem gro�en Walde wohnte ein armer Holzhacker mit seiner Frau und seinen zwei Kindern; das B�bchen hie� H�nsel und das M�dchen Gretel. Er hatte wenig zu bei�en und zu brechen, und einmal, als gro�e Teuerung ins Land kam, konnte er auch das t�gliche Brot nicht mehr schaffen. Wie er sich nun abends im Bette Gedanken machte und sich vor Sorgen herumw�lzte, seufzte er und sprach zu seiner Frau �was soll aus uns werden? wie k�nnen wir unsere armen Kinder ern�hren, da wir f�r uns selbst nichts mehr haben?� �Wei�t du was, Mann,� antwortete die Frau, �wir wollen morgen in aller Fr�he die Kinder hinaus in den Wald f�hren, wo er am dicksten ist: da machen wir ihnen ein Feuer an und geben jedem noch ein St�ckchen Brot, dann gehen wir an unsere Arbeit und lassen sie allein. Sie finden den Weg nicht wieder nach Haus und wir sind sie los.� �Nein, Frau,� sagte der Mann, �das tue ich nicht; wie sollt ichs �bers Herz bringen, meine Kinder im Walde allein zu lassen, die wilden Tiere w�rden bald kommen und sie zerrei�en.� �O du Narr,� sagte sie, �dann m�ssen wir alle viere Hungers sterben, du kannst nur die Bretter f�r die S�rge hobeln,� und lie� ihm keine Ruhe, bis er einwilligte. �Aber die armen Kinder dauern mich doch,� sagte der Mann. Die zwei Kinder hatten vor Hunger auch nicht einschlafen k�nnen und hatten geh�rt, was die Stiefmutter zum Vater gesagt hatte. Gretel weinte bittere Tr�nen und sprach zu H�nsel �nun ists um uns geschehen.� �Still, Gretel,� sprach H�nsel, �gr�me dich nicht, ich will uns schon helfen.� Und als die Alten eingeschlafen waren, stand er auf, zog sein R�cklein an, machte die Untert�re auf und schlich sich hinaus. Da schien der Mond ganz helle, und die wei�en Kieselsteine, die vor dem Haus lagen, gl�nzten wie lauter Batzen. H�nsel b�ckte sich und steckte so viel in sein Rockt�schlein, als nur hinein wollten. Dann ging er wieder zur�ck, sprach zu Gretel �sei getrost, liebes Schwesterchen, und schlaf nur ruhig ein, Gott wird uns nicht verlassen,� und legte sich wieder in sein Bett. Als der Tag anbrach, noch ehe die Sonne aufgegangen war, kam schon die Frau und weckte die beiden Kinder, �steht auf, ihr Faulenzer, wir wollen in den Wald gehen und Holz holen.� Dann gab sie jedem ein St�ckchen Brot und sprach �da habt ihr etwas f�r den Mittag, aber e�t's nicht vorher auf, weiter kriegt ihr nichts.� Gretel nahm das Brot unter die Sch�rze, weil H�nsel die Steine in der Tasche hatte. Danach machten sie sich alle zusammen auf den Weg nach dem Wald. Als sie ein Weilchen gegangen waren, stand H�nsel still und guckte nach dem Haus zur�ck und tat das wieder und immer wieder. Der Vater sprach �H�nsel, was guckst du da und bleibst zur�ck, hab acht und vergi� deine Beine nicht.� �Ach, Vater,� sagte H�nsel, �ich sehe nach meinem wei�en K�tzchen, das sitzt oben auf dem Dach und will mir Ade sagen.� Die Frau sprach �Narr, das ist dein K�tzchen nicht, das ist die Morgensonne, die auf den Schornstein scheint.� H�nsel aber hatte nicht nach dem K�tzchen gesehen, sondern immer einen von den blanken Kieselsteinen aus seiner Tasche auf den Weg geworfen. Als sie ganz in den Wald gekommen waren, sprach der Vater �nun sammelt Holz, ihr Kinder, ich will ein Feuer anmachen, damit ihr nicht friert.� H�nsel und Gretel trugen Reisig zusammen, einen kleinen Berg hoch. Das Reisig ward angez�ndet, und als die Flamme recht hoch brannte, sagte die Frau �nun legt euch ans Feuer, ihr Kinder, und ruht euch aus, wir gehen in den Wald und hauen Holz. Wenn wir fertig sind, kommen wir wieder und holen euch ab.� H�nsel und Gretel sa�en am Feuer, und als der Mittag kam, a� jedes sein St�cklein Brot. Und weil sie die Schl�ge der Holzaxt h�rten, so glaubten sie, ihr Vater w�re in der N�he. Es war aber nicht die Holzaxt, es war ein Ast, den er an einen d�rren Baum gebunden hatte, und den der Wind hin- und herschlug. Und als sie so lange gesessen hatten, fielen ihnen die Augen vor M�digkeit zu, und sie schliefen fest ein. Als sie endlich erwachten, war es schon finstere Nacht. Gretel fing an zu weinen und sprach �wie sollen wir nun aus dem Wald kommen!� H�nsel aber tr�stete sie, �wart nur ein Weilchen, bis der Mond aufgegangen ist, dann vollen wir den Weg schon finden.� Und als der volle Mond aufgestiegen war, so nahm H�nsel sein Schwesterchen an der Hand und ging den Kieselsteinen nach, die schimmerten wie neu geschlagene Batzen und zeigten ihnen den Weg. Sie gingen die ganze Nacht hindurch und kamen bei anbrechendem Tag wieder zu ihres Vaters Haus. Sie klopften an die T�r, und als die Frau aufmachte und sah, da� es H�nsel und Gretel war, sprach sie �ihr b�sen Kinder, was habt ihr so lange im Walde geschlafen, wir haben geglaubt, ihr wolltet gar nicht wiederkommen.� Der Vater aber freute sich, denn es war ihm zu Herzen gegangen, da� er sie so allein zur�ckgelassen hatte. Nicht lange danach war wieder Not in allen Ecken, und die Kinder h�rten, wie die Mutter nachts im Bette zu dem Vater sprach �alles ist wieder aufgezehrt, wir haben noch einen halben Laib Brot, hernach hat das Lied ein Ende. Die Kinder m�ssen fort, wir wollen sie tiefer in den Wald hineinf�hren, damit sie den Weg nicht wieder herausfinden; es ist sonst keine Rettung f�r uns.� Dem Mann fiels schwer aufs Herz und er dachte �es w�re besser, da� du den letzten Bissen mit deinen Kindern teiltest.� Aber die Frau h�rte auf nichts, was er sagte, schalt ihn und machte ihm Vorw�rfe. Wer A sagt, mu� auch B sagen, und weil er das erstemal nachgegeben hatte, so mu�te er es auch zum zweitenmal. Die Kinder waren aber noch wach gewesen und hatten das Gespr�ch mit angeh�rt. Als die Alten schliefen, stand H�nsel wieder auf, wollte hinaus und Kieselsteine auflesen wie das vorigemal, aber die Frau hatte die T�r verschlossen, und H�nsel konnte nicht heraus. Aber er tr�stete sein Schwesterchen und sprach �weine nicht, Gretel, und schlaf nur ruhig, der liebe Gott wird uns schon helfen.� Am fr�hen Morgen kam die Frau und holte die Kinder aus dem Bette. Sie erhielten ihr St�ckchen Brot, das war aber noch kleiner als das vorigemal. Auf dem Wege nach dem Wald br�ckelte es H�nsel in der Tasche, stand oft still und warf ein Br�cklein auf die Erde. �H�nsel, was stehst du und guckst dich um,� sagte der Vater, �geh deiner Wege.� �Ich sehe nach meinem T�ubchen, das sitzt auf dem Dache und will mir Ade sagen,� antwortete H�nsel. �Narr,� sagte die Frau, �das ist dein T�ubchen nicht, das ist die Morgensonne, die auf den Schornstein oben scheint.� H�nsel aber warf nach und nach alle Br�cklein auf den Weg. Die Frau f�hrte die Kinder noch tiefer in den Wald, wo sie ihr Lebtag noch nicht gewesen waren. Da ward wieder ein gro�es Feuer angemacht, und die Mutter sagte �bleibt nur da sitzen, ihr Kinder, und wenn ihr m�de seid, k�nnt ihr ein wenig schlafen: wir gehen in den Wald und hauen Holz, und abends, wenn wir fertig sind, kommen wir und holen euch ab.� Als es Mittag war, teilte Gretel ihr Brot mit H�nsel, der sein St�ck auf den Weg gestreut hatte. Dann schliefen sie ein, und der Abend verging, aber niemand kam zu den armen Kindern. Sie erwachten erst in der finsteren Nacht, und H�nsel tr�stete sein Schwesterchen und sagte �wart nur, Gretel, bis der Mond aufgeht, dann werden wir die Brotbr�cklein sehen, die ich ausgestreut habe, die zeigen uns den Weg nach Haus.� Als der Mond kam, machten sie sich auf, aber sie fanden kein Br�cklein mehr, denn die viel tausend V�gel, die im Walde und im Felde umherfliegen, die hatten sie weggepickt. H�nsel sagte zu Gretel �wir werden den Weg schon finden,� aber sie fanden ihn nicht. Sie gingen die ganze Nacht und noch einen Tag von Morgen bis Abend, aber sie kamen aus dem Wald nicht heraus, und waren so hungrig, denn sie hatten nichts als die paar Beeren, die auf der Erde standen. Und weil sie so m�de waren, da� die Beine sie nicht mehr tragen wollten, so legten sie sich unter einen Baum und schliefen ein. Nun wars schon der dritte Morgen, da� sie ihres Vaters Haus verlassen hatten. Sie fingen wieder an zu gehen, aber sie gerieten immer tiefer in den Wald, und wenn nicht bald Hilfe kam, so mu�ten sie verschmachten. Als es Mittag war, sahen sie ein sch�nes schneewei�es V�glein auf einem Ast sitzen, das sang so sch�n, da� sie stehen blieben und ihm zuh�rten. Und als es fertig war, schwang es seine Fl�gel und flog vor ihnen her, und sie gingen ihm nach, bis sie zu einem H�uschen gelangten, auf dessen Dach es sich setzte, und als sie ganz nah herankamen, so sahen sie, da� das H�uslein aus Brot gebaut war und mit Kuchen gedeckt; aber die Fenster waren von hellem Zucker. �Da wollen wir uns dran machen,� sprach H�nsel, �und eine gesegnete Mahlzeit halten. Ich will ein St�ck vom Dach essen, Gretel, du kannst vom Fenster essen, das schmeckt s��.� H�nsel reichte in die H�he und brach sich ein wenig vom Dach ab, um zu versuchen, wie es schmeckte, und Gretel stellte sich an die Scheiben und knuperte daran. Da rief eine feine Stimme aus der Stube heraus �knuper, knuper, kneischen, wer knupert an meinem H�uschen?� Die Kinder antworteten �der Wind, der Wind, das himmlische Kind,� und a�en weiter, ohne sich irre machen zu lassen. H�nsel, dem das Dach sehr gut schmeckte, ri� sich ein gro�es St�ck davon herunter, und Gretel stie� eine ganze runde Fensterscheibe heraus, setzte sich nieder und tat sich wohl damit. Da ging auf einmal die T�re auf, und eine steinalte Frau, die sich auf eine Kr�cke st�tzte, kam herausgeschlichen. H�nsel und Gretel erschraken so gewaltig, da� sie fallen lie�en, was sie in den H�nden hielten. Die Alte aber wackelte mit dem Kopfe und sprach �ei, ihr lieben Kinder, wer hat euch hierher gebracht? kommt nur herein und bleibt bei mir, es geschieht euch kein Leid.� Sie fa�te beide an der Hand und f�hrte sie in ihr H�uschen. Da ward gutes Essen aufgetragen, Milch und Pfannekuchen mit Zucker, �pfel und N�sse. Hernach wurden zwei sch�ne Bettlein wei� gedeckt, und H�nsel und Gretel legten sich hinein und meinten, sie w�ren im Himmel. Die Alte hatte sich nur so freundlich angestellt, sie war aber eine b�se Hexe, die den Kindern auflauerte, und hatte das Broth�uslein blo� gebaut, um sie herbeizulocken. Wenn eins in ihre Gewalt kam, so machte sie es tot, kochte es und a� es, und das war ihr ein Festtag. Die Hexen haben rote Augen und k�nnen nicht weit sehen, aber sie haben eine feine Witterung, wie die Tiere, und merkens, wenn Menschen herankommen. Als H�nsel und Gretel in ihre N�he kamen, da lachte sie boshaft und sprach h�hnisch �die habe ich, die sollen mir nicht wieder entwischen.� Fr�hmorgens, ehe die Kinder erwacht waren, stand sie schon auf, und als sie beide so lieblich ruhen sah, mit den vollen roten Backen, so murmelte sie vor sich hin �das wird ein guter Bissen werden.� Da packte sie H�nsel mit ihrer d�rren Hand und trug ihn in einen kleinen Stall und sperrte ihn mit einer Gittert�re ein: er mochte schreien, wie er wollte, es half ihm nichts. Dann ging sie zu Gretel, r�ttelte sie wach und rief �steh auf, Faulenzerin, trag Wasser und koch deinem Bruder etwas Gutes, der sitzt drau�en im Stall und soll fett werden. Wenn er fett ist, so will ich ihn essen.� Gretel fing an bitterlich zu weinen, aber es war alles vergeblich, sie mu�te tun, was die b�se Hexe verlangte. Nun ward dem armen H�nsel das beste Essen gekocht, aber Gretel bekam nichts als Krebsschalen. Jeden Morgen schlich die Alte zu dem St�llchen und rief �H�nsel, streck deine Finger heraus, damit ich f�hle, ob du bald fett bist.� H�nsel streckte ihr aber ein Kn�chlein heraus, und die Alte, die tr�be Augen hatte, konnte es nicht sehen, und meinte, es w�ren H�nsels Finger, und verwunderte sich, da� er gar nicht fett werden wollte. Als vier Wochen herum waren und H�nsel immer mager blieb, da �bernahm sie die Ungeduld, und sie wollte nicht l�nger warten. �Heda, Gretel,� rief sie dem M�dchen zu, �sei flink und trag Wasser: H�nsel mag fett oder mager sein, morgen will ich ihn schlachten und kochen.� Ach, wie jammerte das arme Schwesterchen, als es das Wasser tragen mu�te, und wie flossen ihm die Tr�nen �ber die Backen herunter! �Lieber Gott, hilf uns doch,� rief sie aus, �h�tten uns nur die wilden Tiere im Wald gefressen, so w�ren wir doch zusammen gestorben.� �Spar nur dein Gebl�rre,� sagte die Alte, �es hilft dir alles nichts.� Fr�hmorgens mu�te Gretel heraus, den Kessel mit Wasser aufh�ngen und Feuer anz�nden. �Erst vollen wir backen,� sagte die Alte, �ich habe den Backofen schon eingeheizt und den Teig geknetet!� Sie stie� das arme Gretel hinaus zu dem Backofen, aus dem die Feuerflammen schon herausschlugen. �Kriech hinein,� sagte die Hexe, �und sieh zu, ob recht eingeheizt ist, damit wir das Brot hineinschie�en k�nnen.� Und wenn Gretel darin war, wollte sie den Ofen zumachen, und Gretel sollte darin braten, und dann wollte sies auch aufessen. Aber Gretel merkte, was sie im Sinn hatte, und sprach �ich wei� nicht, wie ichs machen soll; wie komm ich da hinein?� �Dumme Gans,� sagte die Alte, �die �ffnung ist gro� genug, siehst du wohl, ich k�nnte selbst hinein,� krabbelte heran und steckte den Kopf in den Backofen. Da gab ihr Gretel einen Sto�, da� sie weit hineinfuhr, machte die eiserne T�r zu und schob den Riegel vor. Hu! da fing sie an zu heulen, ganz grauselig; aber Gretel lief fort, und die gottlose Hexe mu�te elendiglich verbrennen. Gretel aber lief schnurstracks zum H�nsel, �ffnete sein St�llchen und rief �H�nsel, wir sind erl�st, die alte Hexe ist tot!� Da sprang H�nsel heraus, wie ein Vogel aus dem K�fig, wenn ihm die T�re aufgemacht wird. Wie haben sie sich gefreut, sind sich um den Hals gefallen, sind herumgesprungen und haben sich gek��t! Und weil sie sich nicht mehr zu f�rchten brauchten, so gingen sie in das Haus der Hexe hinein, da standen in allen Ecken Kasten mit Perlen und Edelsteinen. �Die sind noch besser als Kieselsteine,� sagte H�nsel und steckte in seine Taschen, was hinein wollte, und Gretel sagte �ich will auch etwas mit nach Haus bringen,� und f�llte sich sein Sch�rzchen voll. �Aber jetzt wollen wir fort,� sagte H�nsel, �damit wir aus dem Hexenwald herauskommen.� Als sie aber ein paar Stunden gegangen waren, gelangten sie an ein gro�es Wasser. �Wir k�nnen nicht hin�ber,� sprach H�nsel, �ich seh keinen Steg und keine Br�cke.� �Hier f�hrt auch kein Schiffchen,� antwortete Gretel, �aber da schwimmt eine wei�e Ente, wenn ich die bitte, so hilft sie uns hin�ber.� Da rief sie. �Entchen, Entchen, da steht Gretel und H�nsel. Kein Steg und keine Br�cke, nimm uns auf deinen wei�en R�cken.� Das Entchen kam auch heran, und H�nsel setzte sich auf und bat sein Schwesterchen, sich zu ihm zu setzen. �Nein,� antwortete Gretel, �es wird dem Entchen zu schwer, es soll uns nacheinander hin�berbringen.� Das tat das gute Tierchen, und als sie gl�cklich dr�ben waren und ein Weilchen fortgingen, da kam ihnen der Wald immer bekannter und immer bekannter vor, und endlich erblickten sie von weitem ihres Vaters Haus. Da fingen sie an zu laufen, st�rzten in die Stube hinein und fielen ihrem Vater um den Hals. Der Mann hatte keine frohe Stunde gehabt, seitdem er die Kinder im Walde gelassen hatte, die Frau aber war gestorben. Gretel sch�ttete sein Sch�rzchen aus, da� die Perlen und Edelsteine in der Stube herumsprangen, und H�nsel warf eine Handvoll nach der anderen aus seiner Tasche dazu. Da hatten alle Sorgen ein Ende, und sie lebten in lauter Freude zusammen. Mein M�rchen ist aus, dort l�uft eine Maus, wer sie f�ngt, darf sich eine gro�e gro�e Pelzkappe daraus machen. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:30
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:31
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:33
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:33
Br�der Grimm - Rapunzel
Es war einmal ein Mann und eine Frau, die w�nschten sich schon lange vergeblich ein Kind, endlich machte sich die Frau Hoffnung, der liebe Gott werde ihren Wunsch erf�llen. Die Leute hatten in ihrem Hinterhaus ein kleines Fenster, daraus konnte man in einen pr�chtigen Garten sehen, der voll der sch�nsten Blumen und Kr�uter stand; er war aber von einer hohen Mauer umgeben, und niemand wagte hineinzugehen, weil er einer Zauberin geh�rte, die gro�e Macht hatte und von aller Welt gef�rchtet ward. Eines Tags stand die Frau an diesem Fenster und sah in den Garten hinab. Da erblickte sie ein Beet, das mit den sch�nsten Rapunzeln bepflanzt war, und sie sahen so frisch und gr�n aus, da� sie l�stern ward und das gr��te Verlangen empfand, von den Rapunzeln zu essen. Das Verlangen nahm jeden Tag zu, und da sie wu�te, da� sie keine davon bekommen konnte, so fiel sie ganz ab, sah bla� und elend aus. Da erschrak der Mann und fragte: "Was fehlt dir, liebe Frau ?" "Ach", antwortete sie, "wenn ich keine Rapunzeln aus dem Garten hinter unserm Hause zu essen kriege so sterbe ich." Der Mann, der sie lieb hatte, dachte: Eh du deine Frau sterben l�ssest holst du ihr von den Rapunzeln, es mag kosten, was es will. In der Abendd�mmerung stieg er also �ber die Mauer in den Garten der Zauberin, stach in aller Eile eine Handvoll Rapunzeln und brachte sie seiner Frau. Sie machte sich sogleich Salat daraus und a� sie in voller Begierde auf. Sie hatten ihr aber so gut geschmeckt, da� sie den andern Tag noch dreimal soviel Lust bekam. Sollte sie Ruhe haben, so mu�te der Mann noch einmal in den Garten steigen. Er machte sich also in der Abendd�mmerung wieder hinab. Als er aber die Mauer herabgeklettert war, erschrak er gewaltig, denn er sah die Zauberin vor sich stehen. "Wie kannst du es wagen", sprach sie mit zornigem Blick, in meinen Garten zu steigen und wie ein Dieb mir meine Rapunzeln zu stehlen ? Das soll dir schlecht bekommen !" "Ach", antwortete er, "la�t Gnade f�r Recht ergehen, ich habe mich nur aus Not dazu entschlossen. Meine Frau hat Eure Rapunzeln aus dem Fenster erblickt und empfindet ein so gro�es Gel�sten, da� sie sterben w�rde, wenn sie nicht davon zu essen bekommt. "Da lie� die Zauberin in ihrem Zorne nach und sprach zu ihm: "Verh�lt es sich so, wie du sagst so will ich dir gestatten, Rapunzeln mitzunehmen, soviel du willst; allein ich mache eine Bedingung: Du mu�t mir das Kind geben, das deine Frau zur Welt bringen wird. Es soll ihm gut gehen, und ich will f�r es sorgen wie eine Mutter." Der Mann sagte in der Angst alles zu, und als die Frau in die Wochen kam, so erschien sogleich die Zauberin, gab dem Kinde den Namen R a p u n z e l und nahm es mit sich fort. Rapunzel ward das sch�nste Kind unter der Sonne. Als es zw�lf Jahre alt war, schlo� es die Zauberin in einen Turm, der in einem Walde lag und weder Treppe noch T�re hatte; nur ganz oben war ein kleines Fensterchen. Wenn die Zauberin hinein wollte, so stellte sie sich unten hin und rief: "Rapunzel, Rapunzel, La� mir dein Haar herunter !" Rapunzel hatte lange, pr�chtige Haare, fein wie gesponnen Gold. Wenn sie nun die Stimme der Zauberin vernahm, so band sie ihre Z�pfe los, wickelte sie oben um einen Fensterhaken, und dann fielen die Haare zwanzig Ellen tief herunter, und die Zauberin stieg daran hinauf. Nach ein paar Jahren trug es sich zu, da� der Sohn des K�nigs durch den Wald ritt und an dem Turm vor�berkam. Da h�rte er einen Gesang, der war so lieblich, da� er stillhielt und horchte. Das war Rapunzel, die in ihrer Einsamkeit sich die Zeit damit vertrieb, ihre s��e Stimme erschallen zu lassen. Der K�nigssohn wollte zu ihr hinaufsteigen und suchte nach einer T�re des Turms: aber es war keine zu finden. Er ritt heim. Doch der Gesang hatte ihm so sehr das Herz ger�hrt, da� er jeden Tag hinaus in den Wald ging und zuh�rte. Als er einmal so hinter einem Baum stand, sah er, da� eine Zauberin herankam, und h�rte, wie sie hinaufrief: "Rapunzel, Rapunzel, La� mir dein Haar herunter !" Da lie� Rapunzel die Haarflechten herab, und die Zauberin stieg zu ihr hinauf. "Ist das die Leiter, auf welcher man hinaufkommt, so will ich auch einmal mein Gl�ck versuchen." Und den folgenden Tag, als es anfing dunkel zu werden, ging er zu dem Turme und rief: "Rapunzel, Rapunzel, La� mir dein Haar herunter !" Alsbald fielen die Haare herab, und der K�nigssohn stieg hinauf. Anfangs erschrak Rapunzel gewaltig, als ein Mann zu ihr hereinkam, wie ihre Augen noch nie einen erblickt hatten. Doch der K�nigssohn fing an, ganz freundlich mit ihr zu reden, und erz�hlte ihr, da� von ihrem Gesang sein Herz so sehr sei bewegt worden, da� es ihm keine Ruhe gelassen und er sie selbst habe sehen m�ssen. Da verlor Rapunzel ihre Angst, und als er sie fragte, ob sie ihn zum Manne nehmen wollte, und sie sah, da� er jung und sch�n war, so dachte sie: Der wird mich lieber haben als die alte Frau Gotel, und sagte "Ja", und legte ihre Hand in seine Hand. Sie sprach: "Ich will gerne mit dir gehen, aber ich wei� nicht, wie ich herabkommen kann. Wenn du kommst, so bring jedesmal einen Strang Seide mit, daraus will ich eine Leiter flechten, und wenn die fertig ist, so steige ich herunter, und du nimmst mich auf dein Pferd." Sie verabredeten, da� er bis dahin alle Abende zu ihr kommen sollte: Denn bei Tag kam die Alte. Die Zauberin merkte auch nichts davon, bis einmal Rapunzel anfing und zu ihr sagte: "Sag Sie mir doch, Frau Gotel, wie kommt es nur, Sie wird mir viel schwerer heraufzuziehen als den jungen K�nigssohn, der ist in einem Augenblick bei mir ?" "Ach du gottloses Kind !" rief die Zauberin, "was mu� ich von dir h�ren; ich dachte, ich hatte dich von aller Welt geschieden, und du hast mich doch betrogen !" In ihrem Zorn packte sie die sch�nen Haare der Rapunzel, schlug sie ein paarmal um ihre linke Hand, griff eine Schere mit der rechten, und, ritsch, ratsch, waren sie abgeschnitten, und die sch�nen Flechten lagen auf der Erde. Und sie war so unbarmherzig, da� sie die arme Rapunzel in eine W�stenei brachte, wo sie in gro�em Jammer und Elend leben mu�te. Denselben Tag aber, wo sie Rapunzel versto�en hatte, machte abends die Zauberin die abgeschnittenen Flechten oben am Fensterhaken fest, und als der K�nigssohn kam und rief: "Rapunzel, Rapunzel, La� mir dein Haar herunter !" so lie� sie die Haare hinab. Der K�nigssohn stieg hinauf, aber er fand oben nicht seine liebste Rapunzel, sondern die Zauberin, die ihn mit b�sen und giftigen Blicken ansah. "Aha", rief sie h�hnisch, "du willst die Frau Liebste holen, aber der sch�ne Vogel sitzt nicht mehr im Nest und singt nicht mehr, die Katze hat ihn geholt und wird dir auch noch die Augen auskratzen F�r dich ist Rapunzel verloren, du wirst sie nie wieder erblicken !" Der K�nigssohn geriet au�er sich vor Schmerzen, und in der Verzweiflung sprang er den Turm herab. Das Leben brachte er davon, aber die Dornen, in die er fiel, zerstachen ihm die Augen. Da irrte er blind im Wald umher, a� nichts als Wurzeln und Beeren und tat nichts als jammern und weinen �ber den Verlust seiner liebsten Frau. So wanderte er einige Jahre im Elend umher und geriet endlich in die W�stenei wo Rapunzel mit den Zwillingen, die sie geboren hatte, einem Knaben und einem M�dchen, k�mmerlich lebte. Er vernahm eine Stimme, und sie deuchte ihm so bekannt. Da ging er darauf zu und wie er herankam, erkannte ihn Rapunzel und fiel ihm um den Hals und weinte. Zwei von ihren Tr�nen aber benetzten seine Augen, da wurden sie wieder klar, und er konnte damit sehen wie sonst. Er f�hrte sie in sein Reich, wo er mit Freude empfangen ward, und sie lebten noch lange gl�cklich und vergn�gt. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:34
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
|
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:34
Br�der Grimm - Von dem Machandelboom
Dat is nu all lang heer, wol ewe dusend Johr, do w��r dar en ryk Mann, de hadd ene sch�ne frame Fru, un se hadden sik beyde sehr leef, hadden awerst kene Kinner, se w�nschden sik awerst sehr welke, un de Fru bedd,d so veel dor�m Dag un Nacht, man se kregen keen un kregen keen. V�r erem Huse w��r en Hof, dorup st�nn en Machandelboom, �nner dem stunn de Fru eens im Winter un schelld sik enen Appel, un as se sik den Appel so schelld, so sneet se sik in,n Finger, un dat Blood feel in den Snee. 'Ach,' s�d de Fru, un s�ft,d so recht hoog up, un seg dat Blood v�r sik an, un w��r so recht wehm�dig, 'hadd ik doch en Kind, so rood as Blood un so witt as Snee.' Un as se dat s�d, so wurr ehr so recht fr�hlich to Mode: ehr w��r recht, as schull dat wat warden. Do g�ng se to dem Huse, un,t g�ng een Maand hen, de Snee vorg�ng: un twe Maand, do w��r dat gr��n: und dre Maand, do k�men de Bl�mer uut der Eerd: un veer Maand, do drungen sik alle B�mer in dat Holt, un de gr�nen Twyge w�ren all in eenanner wussen: door s�ngen de V�gelkens, dat dae gan�e Holt schalld, un de Bl�iten felen von den B�mern: do w�rr de fofte Maand wech, un se st�nn �nner dem Machandelboom, de r��k so sch�n, do spr�ng ehr dat Hart v�r Freuden, un se f�ll up ere Knee un kunn sik nich laten: un as de soste Maand vorby w��r, do wurren de Fr�chte dick un staark, do wurr se gan� still: un de s�wde Maand, do greep se na den Machandelbeeren un eet se so nydsch, do wurr se trurig un krank: do g�ng de achte Maand hen, un se reep eren Mann un weend un s�d 'wenn ik staarw, so begraaf my �nner den Machandelboom.' Do wurr se gan� getrost, un freude sik, bet de neegte Maand vorby w��r, do kreeg se en Kind so witt as Snee un so rood as Blood, un as se dat seeg, so freude se sik so, dat se st�rw. Do begroof ehr Mann se �nner den Machandelboom, un he f�ng an to wenen so sehr: ene Tyd lang, do wurr dat wat sachter, un do he noch wat weend hadd, do h�ll he up, un noch en Tyd, do n�hm he sik wedder ene Fru. Mit de tweden Fru kreeg he ene Dochter, dat Kind awerst von der eersten Fru w��r en l�ttje S�hn, un w��r so rood as Blood un so witt as Snee. Wenn de Fru ere Dochter so anseeg, so hadd se se so leef, awerst denn seeg se den l�ttjen Jung an, un dat g�ng ehr so dorch,t Hart, un ehr d�chd, as st�nn he ehr allerwegen im Weg, un dachd denn man j�mmer, wo se ehr Dochter all dat V�rm�gent towenden wull, un de B�se gaf ehr dat in, dat se dem l�ttjen Jung gan� gramm wurr un st�dd em her�m von een Eck in de anner, un buffd em hier un knuffd em door, so dat dat aarme Kind j�mmer in Angst w��r. Wenn he denn uut de School k�hm, so hadd he kene ruhige St�d. Eens w��r de Fru up de Kamer gaan, do k�hm de l�ttje Dochter ook herup un s�d 'Moder, gif my enen Appel.''Ja, myn Kind,' s�d de Fru un gaf ehr enen sch�nen Appel uut der Kist; de Kist awerst hadd einen grooten sworen Deckel mit en groot schaarp ysern Slott. 'Moder,' s�d de l�ttje Dochter, 'schall Broder nich ook enen hebben?' Dat v�rdr��t de Fru, doch s�d se 'ja, wenn he uut de School kummt.' Un as se uut dat Fenster wohr wurr, dat he k�hm, so w��r dat recht, as wenn de B�se �wer ehr k�hm, un se grappst to un n�hm erer Dochter den Appel wedder wech und s�d 'du schalst nich ehr enen hebben as Broder.' Do smeet se den Appel in de Kist un maakd de Kist to: do k�hm de l�ttje Jung in de D�hr, do gaf ehr de B�se in, dat se fr�ndlich to em s�d 'myn S�hn, wullt du enen Appel hebben?' un seeg em so hastig an. 'Moder,' s�d de l�ttje Jung, 'wat s�hst du gr�sig uut! ja, gif my enen Appel.' Do w��r ehr, as schull se em toreden. 'Kumm mit my,' s�d se un maakd den Deckel up, 'hahl dy enen Appel heruut.' Un as sik de l�ttje Jung henin b�ckd, so reet ehr de B�se, bratsch! sl��gt se den Deckel to, dat de Kopp affl��g un �nner de roden Appel f�ll. Da �werleep ehr dat in de Angst, un dachd 'kunn ich dat von my bringen!' Da g�ng se bawen na ere Stuw na erem Draagkasten un hahl uut de b�welste Schuuflad enen witten Dook, un sett,t den Kopp wedder up den Hals un b�nd den Halsdook so �m, dat,n niks sehn kunn, un sett,t em v�r de D�hr up enen Stohl un gaf em den Appel in de Hand. Do k�hm doorna Marleenken to erer Moder in de K��k, de st�nn by dem F�hr un hadd enen Putt mit heet Water v�r sik, den r�hrd se j�mmer �m. 'Moder,' s�d Marleenken, 'Broder sitt v�r de D�hr un s�ht ganz witt uut un hett enen Appel in de Hand, ik heb em beden, he schull my den Appel gewen, awerst he antw��rd my nich, do wurr my gan� grolich.' 'Gah nochmaal hen,' s�d de Moder, 'un wenn he dy nich antworden will, so gif em eens an de Oren.' Da g�ng Marleenken hen und s�d 'Broder, gif my den Appel. Awerst he sweeg still. do gaf se em eens up de Oren, do feel de Kopp her�nn, dor�wer v�rschrock se sik un f�ng an to wenen un to roren, un l�p to erer Moder un s�d 'ach, Moder, ik hebb mynen Broder den Kopp afslagen,' un weend un weend un wull sik nich tofreden gewen. 'Marleenken,' s�d de Moder, 'wat hest du dahn! awerst swyg man still, dat et keen Mensch markt, dat is nu doch nich to �nnern; wy willen em in Suhr kaken.' Da n�hm de Moder den l�ttjen Jung un hackd em in St�cken, ded de in den Putt un kaakd em in Suhr. Marleenken awerst st�nn daarby un weend un weend, un de Tranen f�llen all in den Put, un se bruukden gorr keen Solt. Da k�hm de Vader to Huus und sett,t sik to Disch un s�d 'wo is denn myn S�hn?' Da droog de Moder ene groote groote Sch�ttel up mit Swartsuhr, un Marleenken weend un kunn sich nich hollen. Do s�d de Vader wedder 'wo is denn myn S�hn?' 'Ach,' s�d de Moder, 'he is �wer Land gaan, na M�tten erer Groot�hm: he wull door wat blywen.' 'Wat dait he denn door? un heft my nich maal adj��s sechd!' 'O he wull geern hen un bed my, of he door wol sos W�ken blywen kunn; he is jo woll door uphawen.' 'Ach,' s�d de Mann, 'my is so recht trurig, dat is doch nich recht, he hadd my doch adj��s sagen schullt.' Mit des f�ng he an to �ten und s�d 'Marleenken, wat weenst du? Broder wart wol wedder kamen.' 'Ach, Fru,' s�d he do, 'wat smeckt my dat �ten sch��n! Gif my mehr!' Un je mehr he eet, je mehr wull he hebben, un s�d 'geeft my mehr, gy sch�hlt niks door af hebben, dat is, as wenn dat all myn w�r.' Un he eet un eet, un de Knakens smeet he all �nner den Disch, bet he allens up hadd. Marleenken awerst g�ng hen na ere Kommod und n�hm ut de �nnerste Schuuf eren besten syden Dook, un hahl all de Beenkens und Knakens �nner den Disch heruut un b�nd se in den syden Dook und droog se v�r de D�hr un weend ere bl�digen Tranen. Door l�d se se �nner den Machandelboom in dat gr�ne Gras, un as se se door henlechd hadd, so war ehr mit eenmal so recht licht, un weend nich mer. Do f�ng de Machandelboom an sik to bewegen, un de Twyge deden sik j�mmer so recht von eenanner, un denn wedder tohoop, so recht as wenn sik eener so recht freut un mit de H�nd so dait. Mit des so g�ng dar so,n Newel von dem Boom, un recht in dem Newel, dar brennd dat as F�hr, un uut dem F�hr, dar fl��g so'n sch�nen Vagel heruut, de s�ng so herrlich und fl��g hoog in de Luft, un as he wech w��r, do w��r de Machand elboom, as he v�rhen west w�r, un de Dook mit de Knakens w��r wech. Marleenken awerst w��r so recht licht un v�rgn��gt, recht as wenn de Broder noch leewd. Do g�ng se wedder gan� lustig in dat Huus by Disch un eet. De Vagel awerst fl��g wech un sett,t sik up enen Goldsmidt syn Huus un f�ng an to singen 'mein Mutter, der mich schlacht, mein Vater, der mich a�, mein Schwester, der Marlenichen, sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch' legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywitt, wat v�r,n sch��n Vagel b�n ik!' De Goldsmidt seet in syn Waarkst�d un maakd ene gollne Kede, do h��rd he den Vagel, de up syn Dack seet und s�ng, un dat d�nkd em so sch��n. Da st�nn he up, un as he �wer den S�ll g�ng, da v�rl��r he eenen T�ffel. He g�ng awer so recht midden up de Strat hen, eenen T�ffel un een Sock an: syn Schortfell hadd he v�r, un in de een Hand hadd he de golln Kede un in de anner de Tang; un de S�nn schynd so hell up de Strat. Door g�ng he recht so staan un seeg den Vagel an. 'Vagel,' secht he do, 'wo sch��n kannst du singen! Sing my dat St�ck nochmaal.' 'Ne,' secht de Vagel, 'twemaal sing ik nich ums�nst. Gif my de golln Kede, so will ik dy,t nochmaal singen.' 'Door,' secht de Goldsmidt, 'hest du de golln Kede, nu sing my dat nochmaal.' Do k�hm de Vagel un n�hm de golln Kede so in de rechte Poot, un g�ng vor den Goldsmidt sitten un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht, mein Vater, der mich a�, mein Schwester, der Marlenichen, sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch, legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywitt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Da fl�g de Vagel wech na enem Schooster, und sett't sik up den syn Dack un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht, mein Vater, der mich a�, mein Schwester, der Marlenichen, sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch, legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywirt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' De Schooster h��rd dat und leep v�r syn D�hr in Hemdsaarmels, un seeg na syn Dack un mussd de Hand v�r de Ogen hollen, dat de S�nn em nich blend't. 'Vagel,' secht he, 'wat kannst du sch��n singen.' Do r��p he in syn D�hr henin 'Fru, kumm mal heruut, dar is een Vagel: s�h mal den Vagel, de kann maal sch��n singen.' Do r��p he syn Dochter un Kinner un Gesellen, Jung un Maagd, un se k�men all up de Strat un seegen den Vagel an, wo sch��n he w��r, un he hadd so recht rode un gr�ne Feddern, un �m den Hals w��r dat as luter Gold, un de Ogen bl�nken em im Kopp as Steern. 'Vagel,' s�gd de Schooster, 'nu sing my dat St�ck nochmaal.' 'Ne,' secht de Vagel, 'tweemal sing ik nich ums�nst, du must my wat schenken.' 'Fru,' s�d de Mann, 'gah na dem B�hn: up dem b�welsten Boord, door staan een Poor rode Sch�, de bring her�nn.' Do g�ng de Fru hen un hahl de Sch�. 'Door, Vagel,' s�d de Mann, 'nu sing my dat St�ck nochmaal.' Do k�hm de Vagel und n�hm de Sch� in de linke Klau, un fl��g wedder up dat Dack un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht, mein Vater, der mich a�, mein Schwester, der Marlenichen, sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch, legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywirt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Un as he uutsungen hadd, so fl��g he wech: de Kede hadd he in de rechte und de Sch� in de linke Klau, un he fl��g wyt wech na ene M�hl, un de M�hl g�ng 'klippe klappe, klippe klappe, klippe klappe.' Un in de M�hl, door seeten twintig M�hlenbur�en, de hauden enen Steen und hackden 'hick hack, hick hack, hick hack,' un de M�hl g�ng 'klippe klappe, klippe klappe, klippe klappe.' Do g�ng de Vagel up enen Lindenboom sitten, de v�r de M�hl st�nn, un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht, do h��rd een up, 'mein Vater, der mich a�,' do h��rden noch twe up un h��rden dat, mein Schwester, der Marlenichen, do h��rden wedder veer up, 'sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch,' nu hackden noch man acht, 'legts unter' nu noch man fyw, 'den Machandelbaum.' nu noch man een. 'Kywitt, kywitt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Da h�ll de lezte ook up und hadd dat lezte noch h��rd. 'Vagel,' secht he, 'wat singst du sch��n! laat my dat ook h�ren, sing my dat nochmaal.' 'Ne,' secht de Vagel, 'twemaal sing ik nich ums�nst, gif my den M�hlensteen, so will ik dat nochmaal singen.' 'Ja,' secht he, 'wenn he my alleen toh��rd, so schullst du em hebben.' 'Ja,' s�den de annern, 'wenn he nochmaal singt, so schall he em hebben.' Do k�hm de Vagel her�nn, un de M�llers faat,n all twintig mit B�hm an un b�hrden Steen up, 'hu uh uhp, hu uh uhp, hu uh uhp!' Da st��k de Vagel den Hals d��r dat Lock un n�hm em �m as enen Kragen, un fl��g wedder up den Boom un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht, mein Vater, der mich a�, mein Schwester, der Marlenichen, sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch, legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywirt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Un as he dat uutsungen hadd, do deed he de Fl�nk von eenanner, un hadd in de rechte Klau de Kede un in de linke de Sch� un �m den Hals den M�hlensteen, un floog wyt wech na synes Vaders Huse. In de Stuw seet de Vader, de Moder un Marleenken by Disch, un de Vader s�d 'ach, wat waart my licht, my is recht so good to Mode.' 'N�,' s�d de Moder, 'my is recht so angst, so recht, as wenn en swoor Gewitter kummt.' Marleenken awerst seet un weend un weend, da k�hm de Vagel anflogen, un as he sik up dat Dack sett,t, 'ach,' s�d de Vader, 'my is so recht freudig, un de S�nn schynt buten so sch��n, my is recht, as schull ik enen olen Bekannten weddersehn.' 'Ne,' s�d de Fru, 'my is so angst, de T�ne klappern my, un dat is my as F�hr in den Adern.' Un se reet sik ehr Lyfken up un so mehr, awer Marleenken seet in en Eck un weend, und hadd eren Platen v�r de Ogen, un weend den Platen gan� me�natt. Do sett,t sik de Vagel up den Machandelboom un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht,' Do h�ll de Moder de Oren to un kneep de Ogen to, un wull nich sehn un h�ren, awer dat bruusde ehr in de Oren as de allerstaarkste Storm, un de Ogen brennden ehr un zackden as Blitz. 'mein Vater, der mich a�,' 'Ach, Moder,' secht de Mann, 'door is en sch��n Vagel, de singt so herrlich, de S�nn schynt so warm, un dat r�ckt as luter Zinnemamen.' 'mein Schwester, der Marlenichen,' Do l�d Marleenken den Kopp up de Knee un weend in eens wech, de Mann awerst s�d 'ik ga henuut, ik mutt den Vagel dicht by sehn.' 'Ach, gah nich,' s�d de Fru, 'my is, as beewd dat gan�e Huus un st�nn in Flammen.' Awerst de Mann g�ng henuut un seeg den Vagel an. 'sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch, legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywitt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Mit des leet de Vagel de gollne Kede fallen, un se feel dem Mann j�st um,n Hals, so recht hier her�m, dat se recht so sch��n passd. Do g�ng he herin un s�d 's�h, wat is dat v�r,n sch��n Vagel, heft my so,ne sch�ne gollne Kede schenkd, un s�ht so sch��n uut.' De Fru awerst w��r so angst un f�ll langs in de Stuw hen, un de M�tz f�ll ehr von dem Kopp. Do s�ng de Vagel wedder 'mein Mutter, der mich schlacht,' 'Ach, dat ik dusend F�der �nner de Eerd w��r, dat ik dat nich h�ren schull!' mein Vater, der mich a�,' Do f�ll de Fru v�r dood nedder. mein Schwester, der Marlenichen,' 'Ach,' s�d Marleenken, 'ik will ook henuut gahn un sehn, of de Vagel my wat schenkt.' Do g�ng se henuut. 'sucht alle meine Benichen' bind't sie in ein seiden Tuch ' Do schmeet he ehr de Sch� her�nn. legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywitt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Do w��r ehr so licht un fr�hlich. Do truck se den neen roden Sch� an, un dan�d un spr�ng herin. 'Ach,' s�d se, 'ik w��r so trurig, as ick henuut g�ng, un nu is my so licht, dat is maal en herrlichen Vagel, hett my en Poor rode Sch� schenkd.' 'Ne,' s�d de Fru und spr�ng up, un de Hoor st�nnen ehr to Baarg as F�hrsflammen, 'my is, as schull de Welt �nnergahn, ik will ook henuut, of my lichter warden schull.' Un as se uut de D�hr k�hm, bratsch! smeet ehr de Vagel den M�hlensteen up den Kopp, dat se gan� tomatscht wurr. De Vader un Marleenken h��rden dat un g�ngen henuut: do g�ng en Damp un Flamm un F�hr up von der St�d, un as dat vorby w��r, do st�nn de l�ttje Broder door, un he n�hm synen Vader un Marleenken by der Hand, un w�ren all dre so recht vergn��gt un g�ngen in dat Huus by Disch, un eeten. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:35
Br�der Grimm - Der Frieder und das Katherlieschen
Es war ein Mann, der hie� Frieder, und eine Frau, die hie� Katherlieschen, die hatten einander geheiratet und lebten zusammen als junge Eheleute. Eines Tages sprach der Frieder 'ich will jetzt zu Acker, Katherlieschen, wann ich wiederkomme, mu� etwas Gebratenes auf dem Tisch stehen f�r den Hunger, und ein frischer Trunk dabei f�r den Durst.' 'Geh nur, Friederchen,' antwortete die Katherlies, 'geh nur, will dirs schon recht machen.' Als nun die Essenszeit herbeir�ckte, holte sie eine Wurst aus dem Schornstein, tat sie in eine Bratpfanne, legte Butter dazu und stellte sie �bers Feuer. Die Wurst fing an zu braten und zu brutzeln, Katherlieschen stand dabei, hielt den Pfannenstiel und hatte so seine Gedanken, da fiel ihm ein 'bis die Wurst fertig wird, derweil k�nntest du ja im Keller den Trunk zapfen.' Also stellte es den Pfannenstiel fest, nahm eine Kanne, ging hinab in den Keller und zapfte Bier. Das Bier lief in die Kanne, und Katherlieschen sah ihm zu, da fiel ihm ein 'holla, der Hund oben ist nicht beigetan, der k�nnte die Wurst aus der Pfanne holen, du k�mst mir recht!, und im Hui war es die Kellertreppe hinauf; aber der Spitz hatte die Wurst schon im Maul und schleifte sie auf der Erde mit sich fort. Doch Katherlieschen, nicht faul, setzte ihm nach und jagte ihn ein gut St�ck ins Feld; aber der Hund war geschwinder als Katherlieschen, lie� auch die Wurst nicht fahren, sondern �ber die �cker hinh�pfen. 'Hin ist hin!' sprach Katherlieschen, kehrte um' und weil es sich m�de gelaufen hatte, ging es h�bsch langsam und k�hlte sich ab. W�hrend der Zeit lief das Bier aus dem Fa� immerzu' denn Katherlieschen hatte den Hahn nicht umgedreht, und als die Kanne voll und sonst kein Platz da war, so lief es in den Keller und h�rte nicht eher auf, als bis das ganze Fa� leer war. Katherlieschen sah schon auf der Treppe das Ungl�ck. 'Spuk,' rief es, 'was f�ngst du jetzt an, da� es der Frieder nic ht merkt!' Es besann sich ein Weilchen, endlich fiel ihm ein, von der letzten Kirmes st�nde noch ein Sack mit sch�nem Weizenmehl auf dem Boden, das wollte es herabholen und in das Bier streuen. 'Ja,' sprach es, 'wer zu rechter Zeit was spart, der hats hernach in der Not,' stieg auf den Boden, trug den Sack herab und warf ihn gerade auf die Kanne voll Bier, da� sie umst�rzte und der Trunk des Frieders auch im Keller schwamm. 'Es ist ganz recht,' sprach Katherlieschen, 'wo eins ist, mu� das andere auch sein,' und zerstreute das Mehl im ganzen Keller. Als es fertig war, freute es sich gewaltig �ber seine Arbeit und sagte 'wies so reinlich und sauber hier aussieht!' Um Mittagszeit kam der Frieder heim. 'Nun, Frau, was hast du mir zurecht gemacht?' 'Ach, Friederchen,' antwortete sie, 'ich wollte dir ja eine Wurst braten, aber w�hrend ich das Bier dazu zapfte, hat sie der Hund aus der Pfanne weggeholt, und w�hrend ich dem Hund nachsprang, ist das Bier ausgelaufen, und als ich das Bier mit dem Weizenmehl auftrocknen wollte, hab ich die Kanne auch noch umgesto�en; aber sei nur zufrieden' der Keller ist wieder ganz trocken.' Sprach der Frieder 'Katherlieschen, Katherlieschen' das h�ttest du nicht tun m�ssen! l��t die Wurst wegholen und das Bier aus dem Fa� laufen, und versch�ttest obendrein unser feines Mehl!' 'Ja, Friederchen' das habe ich nicht gewu�t, h�ttest mirs sagen m�ssen.' Der Mann dachte 'geht das so mit deiner Frau, so mu�t du dich besser vorsehen.' Nun hatte er eine h�bsche Summe Taler zusammengebracht, die wechselte er in Gold ein und sprach zum Katherlieschen 'siehst du' das sind gelbe Gickelinge, die will ich in einen Topf tun und im Stall unter der Kuhkrippe vergraben, aber da� du mir ja davonbleibst, sonst geht dirs schlimm.' Sprach sie 'nein, Friederchen, wills gewi� nicht tun.' Nun, als der Frieder fort war, da kamen Kr�mer, die irdene N�pfe und T�pfe feil hatten, ins Dorf und fragten bei der jungen Frau an, ob sie nichts zu handeln h�tte. 'O, ihr lieben Leute,' sprach Katherlieschen, 'ich hab kein Geld und kann nichts kaufen; aber k�nnt ihr gelbe Gickelinge brauchen, so will ich wohl kaufen.' 'Gelbe Gickelinge, warum nicht? la�t sie einmal sehen.' So geht in den Stall und grabt unter der Kuhkrippe, so werdet ihr die gelben Gickelinge finden,' ich darf nicht dabeigehen.' Die Spitzbuben gingen hin, gruben und fanden eitel Gold. Da packten sie auf damit, liefen fort und lie�en T�pfe und N�pfe im Hause stehen. Katherlieschen meinte, sie m��te das neue Geschirr auch brauchen: weil nun in der K�che ohnehin kein Mangel daran war, schlug sie jedem Topf den Boden aus und steckte sie insgesamt zum Zierat auf die Zaunpf�hle rings ums Haus herum. Wie der Frieder kam und den neuen Zierat sah, sprach er 'Katherlieschen, was hast du gemacht?, 'Habs gekauft, Friederchen, f�r die gelben Gickelinge' die unter der Kuhkrippe steckten, bin selber nicht dabeigegangen, die Kr�mer haben sichs herausgraben m�ssen.' 'Ach, Frau,' sprach der Frieder, 'was hast du gemacht! das waren keine Gickelinge, es war eitel Gold, und war all unser Verm�gen; das h�ttest du nicht tun sollen.' 'Ja, Friederchen,' antwortete sie' 'das hab ich nicht gewu�t, h�ttest mirs vorher sagen sollen.' Katherlieschen stand ein Weilchen und besann sich' da sprach sie 'h�r, Friederchen, das Gold wollen wir schon wiederkriegen, wollen hinter den Dieben herlaufen.' 'So komm', sprach der Frieder, 'wir wollens versuchen; nimm aber Butter und K�se mit, da� wir auf dem Weg was zu essen haben.' 'Ja' Friederchen, wills mitnehmen.' Sie machten sich fort, und weil der Frieder besser zu Fu� war, ging Katherlieschen hintennach. 'Ist mein Vorteil,' dachte es, 'wenn wir umkehren, hab ich ja ein St�ck voraus.' Nun kam es an einen Berg, wo auf beiden Seiten des Wegs tiefe Fahrgleisen waren. 'Da sehe einer,' sprach Katherlieschen, 'was sie das arme Erdreich zerrissen, geschunden und gedr�ckt haben! das wird sein Lebtag nicht wieder heil.' Und aus mitleidigem Herzen nahm es seine Butter und bestrich die Gleisen, rechts und links, damit sie von den R�dern nicht so gedr�ckt w�rden: und wie es sich bei seiner Barmherzigkeit so b�ckte, rollte ihm ein K�se aus der Tasche den Berg hinab. Sprach das Katherlieschen 'ich habe den Weg schon einmal herauf gemacht, ich gehe nicht wieder hinab, es mag ein anderer hinlaufen und ihn wieder holen.' Also nahm es einen andern K�s und rollte ihn hinab. Die K�se aber kamen nicht wieder, da lie� es noch einen dritten hinablaufen und dachte 'vielleicht warten sie auf Gesellschaft und gehen nicht gern allein.' Als sie alle drei ausblieben, sprach es 'ich wei� nicht, was das vorstellen soll! doch kanns ja sein, der dritte hat den Weg nicht gefunden und sich verirrt, ich will nur den vierten schicken, da� er sie herbeiruft.' Der vierte machte es aber nicht besser als der dritte. Da ward das Katherlieschen �rgerlich und warf noch den f�nften und sechsten hinab, und das waren die letzten. Eine Zeitlang blieb es stehen und lauerte, da� sie k�men, als sie aber immer nicht kamen, sprach es 'o, ihr seid gut nach dem Tod schicken, ihr bleibt fein lange aus; meint ihr, ich wollt noch l�nger auf euch war ten? ich gehe meiner Wege, ihr k�nnt mir nachlaufen, ihr habt j�ngere Beine als ich.' Katherlieschen ging fort und fand den Frieder, der war stehen geblieben und hatte gewartet, weil er gerne was essen wollte. 'Nun, gib einmal her, was du mitgenommen hast.' Sie reichte ihm das trockene Brot. 'Wo ist Butter und K�se?, fragte der Mann. 'Ach, Friederchen,' sagte Katherlieschen, 'mit der Butter hab ich die Fahrgleisen geschmiert, und die K�se werden bald kommen; einer lief mir fort, da hab ich die andern nachgeschickt, sie sollten ihn rufen.' Sprach der Frieder 'das h�ttest du nicht tun sollen, Katherlieschen, die Butter an den Weg schmieren und die K�se den Berg hinabrollen.' 'Ja, Friederchen, h�ttest mirs sagen m�ssen.' Da a�en sie das trockne Brot zusammen, und der Frieder sagte 'Katherlieschen, hast du auch unser Haus verwahrt, wie du fortgegangen bist?' 'Nein, Friederchen, h�ttest mirs vorher sagen sollen.' 'So geh wieder heim und bewahr erst das Haus, ehe wir weitergehen; bring auch etwas anderes zu essen mit, ich will hier auf dich warten.' Katherlieschen ging zur�ck und dachte 'Friederchen will etwas anderes zu essen, Butter und K�se schmeckt ihm wohl nicht, so will ich ein Tuch voll Hutzeln und einen Krug Essig zum Trunk mitnehmen.' Danach riegelte es die Obert�re zu' aber die Untert�re hob es aus' nahm sie auf die Schulter und glaubte, wenn es die T�re in Sicherheit gebracht h�tte, m��te das Haus wohl bewahrt sein. Katherlieschen nahm sich Zeit zum Weg und dachte 'desto l�nger ruht sich Friederchen aus.' Als es ihn wieder erreicht hatte, sprach es 'da, Friederchen, hast du die Haust�re, da kannst du das Haus selber verwahren.' 'Ach, Gott,' sprach er, 'was hab ich f�r eine kluge Frau! hebt die T�re unten aus, da� alles hineinlaufen kann, und riegelt sie oben zu. Jetzt ists zu sp�t, noch einmal nach Haus zu gehen, aber hast du die T�re hierher gebracht, so sollst du sie auch ferner tragen.' 'Die T�re will ich tragen, Friederchen, aber die Hutzeln und der Essigkrug werden mir zu schwer: ich h�nge sie an die T�re, die mag sie tragen.' Nun gingen sie in den Wald und suchten die Spitzbuben, aber sie fanden sie nicht. Weils endlich dunkel ward, stiegen sie auf einen Baum und wollten da �bernachten. Kaum aber sa�en sie oben, so kamen die Kerle daher' die forttragen' was nicht mitgehen will, und die Dinge finden, ehe sie verloren sind. Sie lie�en sich gerade unter dem Baum nieder, auf dem Frieder und Katherlieschen sa�en, machten sich ein Feuer an und wollten ihre Beute teilen. Der Frieder stieg von der andern Seite herab und sammelte Steine' stieg damit wieder hinauf und wollte die Diebe totwerfen. Die Steine aber trafen nicht, und die Spitzbuben riefen 'es ist bald Morgen, der Wind sch�ttelt die Tann�pfel herunter.' Katherlieschen hatte die T�re noch immer auf der Schulter, und weil sie so schwer dr�ckte, dachte es, die Hutzeln w�ren schuld, und sprach 'Friederchen, ich mu� die Hutzeln hinabwerfen.' 'Nein, Katherlieschen, jetzt nicht,' antwortete er, 'sie k�nnten uns verraten.' 'Ach' Friederchen, ich mu�' sie dr�cken mich gar zu sehr.' 'Nun so tus, ins Henkers Namen!' Da rollten die Hutzeln zwischen den �sten herab, und die Kerle unten sprachen 'die V�gel misten.' Eine Weile danach, weil die T�re noch immer dr�ckte' sprach Katherlieschen 'ach, Friederchen, ich mu� den Essig aussch�tten.' 'Nein, Katherlieschen, das darfst du nicht, es k�nnte uns verraten.' 'Ach, Friederchen, ich mu�, er dr�ckt mich gar zu sehr.' 'Nun so tus ins Henkers Namen!' Da sch�ttete es den Essig aus, da� er die Kerle bespritzte. Sie sprachen untereinander 'der Tau tr�pfelt schon herunter.' Endlich dachte Katherlieschen 'sollte es wohl die T�re sein, was mich so dr�ckt?' und sprach 'Friederchen, ich mu� die T�re hinabwerfen.' 'Nein, Katherlieschen, jetzt nicht, sie k�nnte uns verraten.' 'Ach, Friederchen, ich mu�, sie dr�ckt mich gar zu sehr.' 'Nein, Katherlieschen, halt sie ja fest.' 'Ach, Friederchen, ich la� sie fallen.' 'Ei' antwortete Frieder �rgerlich, 'so la� sie fallen ins Teufels Namen!' Da fiel sie herunter mit starkem Gepolter' und die Kerle unten riefen 'der Teufel kommt vom Baum herab' rissen aus und lie�en alles im Stich. Fr�hmorgens, wie die zwei herunterkamen, fanden sie all ihr Gold wieder und trugens heim. Als sie wieder zu Haus waren, sprach der Frieder 'Katherlieschen, nun mu�t du aber auch flei�ig sein und arbeiten.' 'Ja, Friederchen, wills schon tun, will ins Feld gehen, Frucht schneiden.' Als Katherlieschen im Feld war' sprachs mit sich selber 'e� ich, eh ich schneid, oder schlaf ich, eh ich schneid? hei, ich will ehr essen!' Da a� Katherlieschen und ward �berm Essen schl�frig, und fing an zu schneiden und schnitt halb tr�umend alle seine Kleider entzwei, Sch�rze, Rock und Hemd. Wie Katherlieschen nach langem Schlaf wieder erwachte, stand es halb nackigt da und sprach zu sich selber 'bin ichs, oder bin ichs nicht? ach, ich bins nicht!' Unterdessen wards Nacht, da lief Katherlieschen ins Dorf hinein, klopfte an ihres Mannes Fenster und rief 'Friederchen?' 'Was ist denn?' 'M�cht gern wissen, ob Katherlieschen drinnen ist.' 'Ja, ja,' antwortete der Frieder, 'es wird wohl drin liegen und schlafen.' Sprach sie 'gut, dann bin ich gewi� schon zu Haus,' und lief fort. Drau�en fand Katherlieschen Spitzbuben, die wollten stehlen. Da ging es bei sie und sprach 'ich will euch helfen stehlen.' Die Spitzbuben meinten, es w��te die Gelegenheit des Orts, und warens zufrieden. Katherlieschen ging vor die H�user und rief 'Leute, habt ihr was? wir wollen stehlen.' Dachten die Spitzbuben 'das wird gut werden,' und w�nschten, sie w�ren Katherlieschen wieder los. Da sprachen sie zu ihm 'vorm Dorfe hat der Pfarrer R�ben auf dem Feld, geh hin und rupf uns R�ben.' Katherlieschen ging hin aufs Land und fing an zu rupfen, war aber so faul und hob sich nicht in die H�he. Da kam ein Mann vorbei, sahs und stand still und dachte, das w�re der Teufel, der so in den R�ben w�hlte. Lief fort ins Dorf zum Pfarrer und sprach 'Herr Pfarrer, in Eurem R�benland ist der Teufel und rupft.' 'Ach Gott,' antwortete der Pfarrer, 'ich habe einen lahmen Fu�, ich kann nicht hinaus und ihn wegbannen.' Sprach der Mann 'so will ich Euch hockeln,' und hockelte ihn hinaus. Und als sie bei das Land kamen, machte sich das Katherlieschen auf und reckte sich in die H�he. 'Ach, der Teufel!' rief der Pfarrer, und beide eilten fort, und der Pfarrer konnte vor gro�er Angst mit seinem lahmen Fu�e gerader laufen als der Mann, der ihn gehockt hatte, mit seinen gesunden Beinen. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:36
Br�der Grimm - Katze und Maus in Gesellschaft
Eine Katze hatte Bekanntschaft mit einer Maus gemacht und ihr soviel von gro�er Liebe und Freundschaft vorgesagt, die sie zu ihr tr�ge, da� die Maus endlich einwilligte, mit ihr zusammen in einem Haus zu wohnen und gemeinschaftliche Wirtschaft zu f�hren. "Aber f�r den Winter m�ssen wir Vorsorge tragen, sonst leiden wir Hunger", sagte die Katze. "Du, M�uschen, kannst dich nicht �berallhin wagen und ger�tst mir am Ende in eine Falle." Der gute Rat wurde also befolgt und ein T�pfchen mit Fett angekauft. Sie wu�ten aber nicht, wohin sie es stellen sollten. Endlich, nach langer �berlegung, sprach die Katze: "Ich wei� keinen Ort, wo es besser aufgehoben w�re, als die Kirche; da getraut sich niemand etwas wegzunehmen. Wir stellen es unter den Altar und r�hren es nicht eher an, als bis wir es n�tig haben." Das T�pfchen wurde also in Sicherheit gebracht. Aber es dauerte nicht lange, so trug die Katze Gel�ste danach und sprach zur Maus: "Was ich dir sagen wollte, M�uschen, ich bin von meiner Base zum Gevatter gebeten. Sie hat ein S�hnchen zur Welt gebracht, wei� mit braunen Flecken, das soll ich �ber die Taufe halten. La� mich heute ausgehen und besorge du das Haus allein!" "Ja, ja", antwortete die Maus, "geh in Gottes Namen! Wenn du was Gutes i�t, so denk an mich! Von dem s��en roten Festwein tr�nk ich auch gern ein Tr�pfchen!" Es war aber alles nicht wahr. Die Katze hatte keine Base und war nicht zum Gevatter gebeten. Sie ging geradewegs nach der Kirche, schlich zu dem Fett�pfchen und leckte die fette Haut ab. Dann machte sie einen Spaziergang auf den D�chern der Stadt, streckte sich hernach in der Sonne aus und wischte sich den Bart, sooft sie an das Fett�pfchen dachte. Erst als es Abend war, kam sie wieder nach Hause. "Nun, da bist du ja wieder!" sagte die Maus. "Du hast gewi� einen lustigen Tag gehabt." "Es ging an", antwortete die Katze. "Was hat denn das Kind f�r einen Namen bekommen?" fragte die Maus. "Hautab", sagte die Katze ganz trocken. "Hautab", rief die Maus, "das ist ja ein seltsamer Name! Ist der in eurer Familie gebr�uchlich?" "Was ist da weiter!" sagte die Katze. "Er ist nicht schlechter als Br�seldieb, wie deine Paten hei�en." Nicht lange danach �berkam die Katze wieder ein Gel�ste. Sie sprach zur Maus: "Du mu�t mir den Gefallen tun und nochmals das Hauswesen allein besorgen; ich bin zum zweitenmal zum Gevatter gebeten, und da das Kind einen wei�en Ring um den Hals hat, so kann ich's nicht abschlagen." Die gute Maus willigte ein, die Katze aber schlich hinter der Stadtmauer zu der Kirche und fra� den Fettopf halb aus. "Es schmeckt nichts besser", sagte sie, "als was man selber i�t", und war mit ihrem Tagewerk ganz zufrieden. Als sie heimkam, fragte die Maus: "Wie ist denn dieses Kind getauft worden?" "Halbaus", antwortete die Katze. "Halbaus! Was du sagst! Den Namen habe ich mein Lebtag noch nicht geh�rt. Ich wette, der steht nicht im Kalender." Der Katze w�sserte das Maul bald wieder nach der Leckerei. "Aller guten Dinge sind drei", sprach sie zu der Maus. "Ich soll wieder Gevatter stehen. Das Kind ist ganz schwarz und hat blo� wei�e Pfoten, sonst kein wei�es Haar am ganzen Leib. Das trifft sich alle paar Jahre nur einmal. Du l�ssest mich doch ausgehen?" "Hautab, Halbaus", antwortete die Maus, "es sind seltsame Namen, die machen mich nachdenklich." "Da sitzest du daheim in deinem dunkelgrauen Flausrock und deinem langen Haarzopf", sprach die Katze, "und f�ngst Grillen. Das kommt davon, wenn man bei Tag nicht ausgeht!" Die Maus r�umte w�hrend der Abwesenheit der Katze auf und brachte das Haus in Ordnung; die naschhafte Katze aber fra� den Fettopf rein aus. "Wenn erst alles aufgezehrt ist, so hat man Ruhe", sagte sie zu sich selbst und kam satt und dick erst in der Nacht nach Hause. Die Maus fragte gleich nach dem Namen, den das dritte Kind bekommen habe. "Er wird dir wohl auch nicht gefallen", sagte die Katze; "er hei�t Ganzaus." "Ganzaus!" rief die Maus. "Was soll das bedeuten?" Sie sch�ttelte den Kopf, rollte sich zusammen und legte sich schlafen. Von nun an wollte niemand mehr die Katze zum Gevatter bitten. Als aber der Winter herangekommen und drau�en nichts mehr zu finden war, gedachte die Maus ihres Vorrats und sprach: "Komm, Katze, wir wollen zu unserm Fettopf gehen, den wir uns aufgespart haben! Der wird uns schmecken." "Jawohl", erwiderte die Katze, "der wird dir schmecken, als wenn du deine feine Zunge zum Fenster hinausstreckst." Sie machten sich auf den Weg, und als sie anlangten, stand zwar der Fettopf noch an seinem Platz, war aber leer. "Ach", sagte die Maus, "jetzt merke ich, was geschehen ist! jetzt kommt's an den Tag. Du bist mir eine wahre Freundin! Aufgefressen hast du alles, w�hrend du behauptetest, Gevatter zu stehen: erst Haut ab, dann halb aus, dann..." "Willst du schweigen!" rief die Katze. "Noch ein Wort, und ich fresse dich auf!" "Ganz aus", hatte die arme Maus schon auf der Zunge. Kaum war es heraus, tat die Katze einen Satz nach ihr, packte sie und schlang sie hinunter. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:36
Ce pustietate! Am facut un omulet de zapada. E doar o schita. Cine are paleta de culori?
www.femeiastie.ro/upload/cache/planse_de_colorat_pt_copii-_iarna... 
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:37
Ei, uite ca se contureaza ceva in iarna asta!
storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/721/10072/8951175/1/caine... 
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:40
De la: Daphne, la data 2013-12-08 20:17:54De la: Daphne, la data 2013-12-08 11:49:51De la: SocratEea, la data 2013-09-18 13:01:15''Niciun alt anotimp nu apropie sufletul, ca iarna, �i de fr�gezimea copil�riei �i de reculegerea b�tr�ne�ii. E�ti bunic �i copil �n acela�i timp, privind la fereastr� fulgii care sclipesc �mb�tr�nindu-te cu un z�mbet fa�� de amintirea propriei copil�rii ivit� cu m�nu�a �ntins� dup� fulgi.'' Ionel Teodoreanu - Lorelei www.antena3.ro/thumbs/big2/2013/11/27/6-tunsori-usor-de-intretin... 
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:41
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:43
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:46
Br�der Grimm - Das singende, springende L�weneckerchen
Es war einmal ein Mann, der hatte eine gro�e Reise vor, und beim Abschied fragte er seine drei T�chter, was er ihnen mitbringen sollte. Da wollte die �lteste Perlen, die zweite wollte Diamanten, die dritte aber sprach: "Lieber Vater, ich w�nsche mir ein singendes, springendes L�weneckerchen. (Lerche)" Der Vater sagte: "Ja, wenn ich es kriegen kann, sollst du es haben", k��te alle drei und zog fort. Als nun die Zeit kam, da� er wieder auf dem Heimweg war, so hatte er Perlen und Diamanten f�r die �ltesten gekauft, aber das singende, springende L�weneckerchen f�r die J�ngste hatte er umsonst aller Orten gesucht, und das tat ihm leid, denn sie war sein liebstes Kind. Da f�hrte ihn der Weg durch einen Wald, und mitten darin war ein pr�chtiges Schlo�, und nah am Schlo� stand ein Baum, ganz oben auf der Spitze des Baums aber sah er ein L�weneckerchen singen und springen. "Ei, du kommst mir gerade recht" sagte er ganz vergn�gt und rief seinem Diener, er sollte hinaufsteigen und das Tierchen fangen. Wie er aber zu dem Baum trat, sprang ein L�we darunter auf, sch�ttelte sich und br�llte, da� das Laub an den B�umen zitterte. "Wer mir mein singendes, springendes L�weneckerchen stehlen will", rief er, "den fresse ich auf !" Da sagte der Mann: "Ich habe nicht gewu�t, da� der Vogel dir geh�rt, ich will mein Unrecht wieder gutmachen und mich mit schwerem Gelde loskaufen: la� mir nur das Leben !" Der L�we sprach: "Dich kann nichts retten, als wenn du mir zu eigen versprichst, was dir daheim zuerst begegnet; willst du das aber tun, so schenke ich dir das Leben und den Vogel f�r deine Tochter obendrein." Der Mann aber weigerte sich und sprach: "Das k�nnte meine j�ngste Tochter sein, die hat mich am liebsten und l�uft mir immer entgegen, wenn ich nach Haus komme." Dem Diener aber war angst, und er sagte: "Mu� Euch denn gerade Eure Tochter begegnen, es k�nnte ja auch eine Katze oder ein Hund sein." Da lie� sich der Mann �berreden, nahm das singende, springende L�weneckerchen und versprach dem L�wen zu eigen, was ihm daheim zuerst begegnen w�rde. Wie er daheim anlangte und in sein Haus eintrat, war das erste, was ihm begegnete, niemand anders als seine j�ngste, liebste Tochter: Die kam gelaufen, k��te und herzte ihn, und als sie sah, da� er ein singendes, springendes L�weneckerchen mitgebracht hatte, war sie au�er sich vor Freude. Der Vater aber konnte sich nicht freuen, sondern fing an zu weinen und sagte: "Mein liebstes Kind, den kleinen Vogel habe ich teuer gekauft, ich habe dich daf�r einem wilden L�wen versprechen m�ssen, und wenn er dich hat, wird er dich zerrei�en und fressen", und erz�hlte ihr da alles wie es zugegangen war, und bat sie, nicht hinzugehen, es m�chte auch kommen, was da wolle. Sie tr�stete ihn aber und sprach: "Liebster Vater, was Ihr versprochen habt, mu� auch gehalten werden: Ich will hingehen und will den L�wen schon bes�nftigen, da� ich wieder gesund zu Euch komme." Am andern Morgen lie� sie sich den Weg zeigen, nahm Abschied und ging getrost in den Wald hinein. Der L�we aber war ein verzauberter K�nigssohn und war bei Tag ein L�we, und mit ihm wurden alle seine Leute L�wen, in der Nacht aber hatten sie ihre nat�rliche menschliche Gestalt. Bei ihrer Ankunft ward sie freundlich empfangen und in das Schlo� gef�hrt. Als die Nacht kam, war er ein sch�ner Mann, und die Hochzeit ward mit Pracht gefeiert. Sie lebten vergn�gt miteinander, wachten in der Nacht und schliefen am Tag. Zu einer Zeit kam er und sagte: "Morgen ist ein Fest in deines Vaters Haus, weil deine �lteste Schwester sich verheiratet, und wenn du Lust hast hinzugehen, so sollen dich meine L�wen hinf�hren." Da sagte sie, ja, sie m�chte gerne ihren Vater wiedersehen, fuhr hin und ward von den L�wen begleitet. Da war gro�e Freude, als sie ankam, denn sie hatten alle geglaubt, sie w�re von dem L�wen zerrissen worden und schon lange nicht mehr am Leben. Sie erz�hlte aber, was sie f�r einen sch�nen Mann h�tte und wie gut es ihr ginge, und blieb bei ihnen, so lang die Hochzeit dauerte, dann fuhr sie wieder zur�ck in den Wald. Wie die zweite Tochter heiratete und sie wieder zur Hochzeit eingeladen war, sprach sie zum L�wen: "Diesmal will ich nicht allein sein, du mu�t mitgehen !" Der L�we aber sagte, das w�re zu gef�hrlich f�r ihn, denn wenn dort der Strahl eines brennenden Lichts ihn ber�hrte, so w�rde er in eine Taube verwandelt und m��te sieben Jahre lang mit den Tauben fliegen. "Ach", sagte sie, "geh nur mit mir ! Ich will dich schon h�ten und vor allem Licht bewahren." Also zogen sie zusammen und nahmen auch ihr kleines Kind mit. Sie lie� dort einen Saal mauern, so stark und dick, da� kein Strahl durchdringen konnte, darin sollt' er sitzen, wann die Hochzeitslichter angesteckt w�rden. Die T�r aber war von frischem Holz gemacht, das sprang und bekam einen kleinen Ritz, den kein Mensch bemerkte. Nun ward die Hochzeit mit Pracht gefeiert, wie aber der Zug aus der Kirche zur�ckkam mit den vielen Fackeln und Lichtern an dem Saal vorbei, da fiel ein haarbreiter Strahl auf den K�nigssohn, und wie dieser Strahl ihn ber�hrt hatte, in dem Augenblick war er auch verwandelt, und als sie hineinkam und ihn suchte, sah sie ihn nicht, aber es sa� da eine wei�e Taube. Die Taube sprach zu ihr: "Sieben Jahr mu� ich in die Welt fortfliegen; alle sieben Schritte aber will ich einen roten Blutstropfen und eine wei�e Feder fallen lassen, die sollen dir den Weg zeigen, und wenn du der Spur folgst, kannst du mich erl�sen." Da flog die Taube zur T�r hinaus, und sie folgte ihr nach, und alle sieben Schritte fiel ein rotes Blutstr�pfchen und ein wei�es Federchen herab und zeigte ihr den Weg. So ging sie immerzu in die weite Welt hinein und schaute nicht um sich und ruhte nicht, und waren fast die sieben Jahre herum: Da freute sie sich und meinte, sie w�ren bald erl�st, und war noch so weit davon. Einmal, als sie so fortging, fiel kein Federchen mehr und auch kein rotes Blutstr�pfchen, und als sie die Augen aufschlug, so war die Taube verschwunden. Und weil sie dachte: Menschen k�nnen dir da nicht helfen, so stieg sie zur Sonne hinauf und sagte zu ihr: "Du scheinst in alle Ritzen und �ber alle Spitzen, hast du keine wei�e Taube fliegen sehen ?" "Nein", sagte die Sonne, "ich habe keine gesehen, aber da schenk ich dir ein K�stchen, das mach auf, wenn du in gro�er Not bist." Da dankte sie der Sonne und ging weiter, bis es Abend war und der Mond schien, da fragte sie ihn: "Du scheinst ]a die ganze Nacht und durch alle Felder und W�lder, hast du keine wei�e Taube fliegen sehen ?" "Nein", sagte der Mond, "ich habe keine gesehen, aber da schenk ich dir ein Ei, das zerbrich, wenn du in gro�er Not bist." Da dankte sie dem Mond und ging weiter, bis der Nachtwind herankam und sie anblies. Da sprach sie zu ihm: "Du wehst ja �ber alle B�ume und unter allen Bl�ttern weg, hast du keine wei�e Taube fliegen sehen ?" "Nein", sagte der Nachtwind, "ich habe keine gesehen, aber ich will die drei andern Winde fragen, die haben sie vielleicht gesehen." Der Ostwind und der Westwind kamen und hatten nichts gesehen, der S�dwind aber sprach: "Die wei�e Taube habe ich gesehen, sie ist zum Roten Meer geflogen, da ist sie wieder ein L�we geworden, denn die sieben Jahre sind herum, und der L�we steht dort im Kampf mit einem Lindwurm, der Lindwurm ist aber eine verzauberte K�nigstochter." Da sagte der Nachtwind zu ihr: "Ich will dir Rat geben, geh zum Roten Meer, am rechten Ufer da stehen gro�e Ruten, die z�hle, und die elfte schneid ab und schlag den Lindwurm damit, dann kann ihn der L�we bezwingen, und beide bekommen auch ihren menschlichen Leib wieder. Hernach schau dich um, und du wirst den Vogel Greif sehen, der am Roten Meer sitzt, schwing dich mit deinem Liebsten auf seinen R�cken; der Vogel wird euch �bers Meer nach Haus tragen. Da hast du auch eine Nu�, wenn du mitten �ber dem Meere bist, la� sie herabfallen, alsbald wird sie aufgehen, und ein gro�er Nu�baum wird aus dem Wasser hervorwachsen, auf dem sich der Greif ausruht; und k�nnte er nicht ruhen, so w�re er nicht stark genug, euch hin�berzutragen. Und wenn du vergi�t, die Nu� herabzuwerfen, so l��t er euch ins Meer fallen." Da ging sie hin und fand alles, wie der Nachtwind gesagt hatte. Sie zahlte die Ruten am Meer und schnitt die elfte ab, damit schlug sie den Lindwurm, und der L�we bezwang ihn; alsbald hatten beide ihren menschlichen Leib wieder. Aber wie die K�nigstochter, die vorher ein Lindwurm gewesen war, vom Zauber frei war, nahm sie den J�ngling in den Arm, setzte sich auf den Vogel Greif und f�hrte ihn mit sich fort. Da stand die arme Weitgewanderte und war wieder verlassen und setzte sich nieder und weinte. Endlich aber ermutigte sie sich und sprach: "Ich will noch so weit gehen, als der Wind weht und so lange als der Hahn kr�ht, bis ich ihn finde." Und ging fort lange, lange Wege, bis sie endlich zu dem Schlo� kam, wo beide zusammen lebten. Da h�rte sie, da� bald ein Fest w�re. wo sie Hochzeit miteinander machen wollten. Sie sprach aber: "Gott hilft mir noch", und �ffnete das K�stchen, das ihr die Sonne gegeben hatte, da lag ein Kleid darin, so gl�nzend wie die Sonne selber. Da nahm sie es heraus und zog es an und ging hinauf in das Schlo� und alle Leute und die Braut selber sahen sie mit Verwunderung an. Und das Kleid gefiel der Braut so gut, da� sie dachte, es k�nnte ihr Hochzeitskleid geben, und fragte, ob es nicht feil w�re. "Nicht f�r Geld und Gut", antwortete sie, " aber f�r Fleisch und Blut. " Die Braut fragte, was sie damit meinte. Da sagte sie: "La�t mich eine Nacht in der Kammer schlafen, wo der Br�utigam schl�ft." Die Braut wollte nicht und wollte doch gerne das Kleid haben, endlich willigte sie ein, aber der Kammerdiener mu�te dem K�nigssohn einen Schlaftrunk geben. Als es nun Nacht war und der J�ngling schon schlief, ward sie in die Kammer gef�hrt. Da setzte sie sich ans Bett und sagte: "Ich bin dir nachgefolgt sieben Jahre, bin bei Sonne und Mond und bei den vier Winden gewesen und habe nach dir gefragt und habe dir geholfen gegen den Lindwurm; willst du mich denn ganz vergessen ?" Der K�nigssohn aber schlief so hart, da� es ihm nur vorkam, als rauschte der Wind drau�en in den Tannenb�umen. Wie nun der Morgen anbrach, da ward sie wieder hinausgef�hrt und mu�te das goldene Kleid hingeben. Und als auch das nichts geholfen hatte, ward sie traurig, ging hinaus auf eine Wiese, setzte sich da hin und weinte. Und wie sie so sa�, da fiel ihr das Ei noch ein, das ihr der Mond gegeben hatte. Sie schlug es auf, da kam eine Glucke heraus mit zw�lf K�chlein ganz von Gold, die liefen herum und piepten und krochen der Alten wieder unter die Fl�gel, so da� nicht Sch�neres auf der Welt zu sehen war. Da stand sie auf, trieb sie auf der Wiese vor sich her, so lange, bis die Braut aus dem Fenster sah, und da gefielen ihr die kleinen K�chlein so gut, da� sie gleich herabkam und fragte, ob sie nicht feil w�ren. "Nicht f�r Geld und Gut, aber f�r Fleisch und Blut; la�t mich noch eine Nacht in der Kammer schlafen wo der Br�utigam schl�ft !" Die Braut sagte "j" und wollte sie betr�gen wie am vorigen Abend. Als aber der K�nigssohn zu Bett ging, fragte er seinen Kammerdiener, was das Murmeln und Rauschen in der Nacht gewesen sei Da erz�hlte der Kammerdiener alles, da� er ihm einen Schlaftrunk h�tte geben m�ssen, weil ein armes M�dchen heimlich in der Kammer geschlafen h�tte, und heute Nacht sollte er ihm wieder einen geben ! Sagte der K�nigssohn: "Gie� den Trank neben das Bett au !" Zur Nacht wurde sie wieder hereingef�hrt und als sie anfing zu erz�hlen, wie es ihr traurig ergangen w�re, da erkannte er gleich an der Stimme seine liebe Gemahlin, sprang auf und rief: "Jetzt bin ich erst recht erl�st, mir ist gewesen wie in einem Traum, denn die fremde K�nigstochter hatte mich bezaubert da� ich dich vergessen mu�te, aber Gott hat noch zu rechter Stunde die Bet�rung von mir genommen." Da gingen sie beide in der Nacht heimlich aus dem Schlo�, denn sie f�rchteten sich vor dem Vater der K�nigstochter, der ein Zauberer war, und setzten sich auf den Vogel Greif, der trug sie �ber das Rote Meer, und als sie in der Mitte waren, lie� sie die Nu� fallen. Alsbald wuchs ein gro�er Nu�baum, darauf ruhte sich der Vogel und dann f�hrte er sie nach Haus, wo sie ihr Kind fanden, das war gro� und sch�n geworden, und sie lebten von nun an vergn�gt bis an ihr Ende. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:47
Br�der Grimm - Von dem Machandelboom
Dat is nu all lang heer, wol ewe dusend Johr, do w��r dar en ryk Mann, de hadd ene sch�ne frame Fru, un se hadden sik beyde sehr leef, hadden awerst kene Kinner, se w�nschden sik awerst sehr welke, un de Fru bedd,d so veel dor�m Dag un Nacht, man se kregen keen un kregen keen. V�r erem Huse w��r en Hof, dorup st�nn en Machandelboom, �nner dem stunn de Fru eens im Winter un schelld sik enen Appel, un as se sik den Appel so schelld, so sneet se sik in,n Finger, un dat Blood feel in den Snee. 'Ach,' s�d de Fru, un s�ft,d so recht hoog up, un seg dat Blood v�r sik an, un w��r so recht wehm�dig, 'hadd ik doch en Kind, so rood as Blood un so witt as Snee.' Un as se dat s�d, so wurr ehr so recht fr�hlich to Mode: ehr w��r recht, as schull dat wat warden. Do g�ng se to dem Huse, un,t g�ng een Maand hen, de Snee vorg�ng: un twe Maand, do w��r dat gr��n: und dre Maand, do k�men de Bl�mer uut der Eerd: un veer Maand, do drungen sik alle B�mer in dat Holt, un de gr�nen Twyge w�ren all in eenanner wussen: door s�ngen de V�gelkens, dat dae gan�e Holt schalld, un de Bl�iten felen von den B�mern: do w�rr de fofte Maand wech, un se st�nn �nner dem Machandelboom, de r��k so sch�n, do spr�ng ehr dat Hart v�r Freuden, un se f�ll up ere Knee un kunn sik nich laten: un as de soste Maand vorby w��r, do wurren de Fr�chte dick un staark, do wurr se gan� still: un de s�wde Maand, do greep se na den Machandelbeeren un eet se so nydsch, do wurr se trurig un krank: do g�ng de achte Maand hen, un se reep eren Mann un weend un s�d 'wenn ik staarw, so begraaf my �nner den Machandelboom.' Do wurr se gan� getrost, un freude sik, bet de neegte Maand vorby w��r, do kreeg se en Kind so witt as Snee un so rood as Blood, un as se dat seeg, so freude se sik so, dat se st�rw. Do begroof ehr Mann se �nner den Machandelboom, un he f�ng an to wenen so sehr: ene Tyd lang, do wurr dat wat sachter, un do he noch wat weend hadd, do h�ll he up, un noch en Tyd, do n�hm he sik wedder ene Fru. Mit de tweden Fru kreeg he ene Dochter, dat Kind awerst von der eersten Fru w��r en l�ttje S�hn, un w��r so rood as Blood un so witt as Snee. Wenn de Fru ere Dochter so anseeg, so hadd se se so leef, awerst denn seeg se den l�ttjen Jung an, un dat g�ng ehr so dorch,t Hart, un ehr d�chd, as st�nn he ehr allerwegen im Weg, un dachd denn man j�mmer, wo se ehr Dochter all dat V�rm�gent towenden wull, un de B�se gaf ehr dat in, dat se dem l�ttjen Jung gan� gramm wurr un st�dd em her�m von een Eck in de anner, un buffd em hier un knuffd em door, so dat dat aarme Kind j�mmer in Angst w��r. Wenn he denn uut de School k�hm, so hadd he kene ruhige St�d. Eens w��r de Fru up de Kamer gaan, do k�hm de l�ttje Dochter ook herup un s�d 'Moder, gif my enen Appel.''Ja, myn Kind,' s�d de Fru un gaf ehr enen sch�nen Appel uut der Kist; de Kist awerst hadd einen grooten sworen Deckel mit en groot schaarp ysern Slott. 'Moder,' s�d de l�ttje Dochter, 'schall Broder nich ook enen hebben?' Dat v�rdr��t de Fru, doch s�d se 'ja, wenn he uut de School kummt.' Un as se uut dat Fenster wohr wurr, dat he k�hm, so w��r dat recht, as wenn de B�se �wer ehr k�hm, un se grappst to un n�hm erer Dochter den Appel wedder wech und s�d 'du schalst nich ehr enen hebben as Broder.' Do smeet se den Appel in de Kist un maakd de Kist to: do k�hm de l�ttje Jung in de D�hr, do gaf ehr de B�se in, dat se fr�ndlich to em s�d 'myn S�hn, wullt du enen Appel hebben?' un seeg em so hastig an. 'Moder,' s�d de l�ttje Jung, 'wat s�hst du gr�sig uut! ja, gif my enen Appel.' Do w��r ehr, as schull se em toreden. 'Kumm mit my,' s�d se un maakd den Deckel up, 'hahl dy enen Appel heruut.' Un as sik de l�ttje Jung henin b�ckd, so reet ehr de B�se, bratsch! sl��gt se den Deckel to, dat de Kopp affl��g un �nner de roden Appel f�ll. Da �werleep ehr dat in de Angst, un dachd 'kunn ich dat von my bringen!' Da g�ng se bawen na ere Stuw na erem Draagkasten un hahl uut de b�welste Schuuflad enen witten Dook, un sett,t den Kopp wedder up den Hals un b�nd den Halsdook so �m, dat,n niks sehn kunn, un sett,t em v�r de D�hr up enen Stohl un gaf em den Appel in de Hand. Do k�hm doorna Marleenken to erer Moder in de K��k, de st�nn by dem F�hr un hadd enen Putt mit heet Water v�r sik, den r�hrd se j�mmer �m. 'Moder,' s�d Marleenken, 'Broder sitt v�r de D�hr un s�ht ganz witt uut un hett enen Appel in de Hand, ik heb em beden, he schull my den Appel gewen, awerst he antw��rd my nich, do wurr my gan� grolich.' 'Gah nochmaal hen,' s�d de Moder, 'un wenn he dy nich antworden will, so gif em eens an de Oren.' Da g�ng Marleenken hen und s�d 'Broder, gif my den Appel. Awerst he sweeg still. do gaf se em eens up de Oren, do feel de Kopp her�nn, dor�wer v�rschrock se sik un f�ng an to wenen un to roren, un l�p to erer Moder un s�d 'ach, Moder, ik hebb mynen Broder den Kopp afslagen,' un weend un weend un wull sik nich tofreden gewen. 'Marleenken,' s�d de Moder, 'wat hest du dahn! awerst swyg man still, dat et keen Mensch markt, dat is nu doch nich to �nnern; wy willen em in Suhr kaken.' Da n�hm de Moder den l�ttjen Jung un hackd em in St�cken, ded de in den Putt un kaakd em in Suhr. Marleenken awerst st�nn daarby un weend un weend, un de Tranen f�llen all in den Put, un se bruukden gorr keen Solt. Da k�hm de Vader to Huus und sett,t sik to Disch un s�d 'wo is denn myn S�hn?' Da droog de Moder ene groote groote Sch�ttel up mit Swartsuhr, un Marleenken weend un kunn sich nich hollen. Do s�d de Vader wedder 'wo is denn myn S�hn?' 'Ach,' s�d de Moder, 'he is �wer Land gaan, na M�tten erer Groot�hm: he wull door wat blywen.' 'Wat dait he denn door? un heft my nich maal adj��s sechd!' 'O he wull geern hen un bed my, of he door wol sos W�ken blywen kunn; he is jo woll door uphawen.' 'Ach,' s�d de Mann, 'my is so recht trurig, dat is doch nich recht, he hadd my doch adj��s sagen schullt.' Mit des f�ng he an to �ten und s�d 'Marleenken, wat weenst du? Broder wart wol wedder kamen.' 'Ach, Fru,' s�d he do, 'wat smeckt my dat �ten sch��n! Gif my mehr!' Un je mehr he eet, je mehr wull he hebben, un s�d 'geeft my mehr, gy sch�hlt niks door af hebben, dat is, as wenn dat all myn w�r.' Un he eet un eet, un de Knakens smeet he all �nner den Disch, bet he allens up hadd. Marleenken awerst g�ng hen na ere Kommod und n�hm ut de �nnerste Schuuf eren besten syden Dook, un hahl all de Beenkens und Knakens �nner den Disch heruut un b�nd se in den syden Dook und droog se v�r de D�hr un weend ere bl�digen Tranen. Door l�d se se �nner den Machandelboom in dat gr�ne Gras, un as se se door henlechd hadd, so war ehr mit eenmal so recht licht, un weend nich mer. Do f�ng de Machandelboom an sik to bewegen, un de Twyge deden sik j�mmer so recht von eenanner, un denn wedder tohoop, so recht as wenn sik eener so recht freut un mit de H�nd so dait. Mit des so g�ng dar so,n Newel von dem Boom, un recht in dem Newel, dar brennd dat as F�hr, un uut dem F�hr, dar fl��g so'n sch�nen Vagel heruut, de s�ng so herrlich und fl��g hoog in de Luft, un as he wech w��r, do w��r de Machand elboom, as he v�rhen west w�r, un de Dook mit de Knakens w��r wech. Marleenken awerst w��r so recht licht un v�rgn��gt, recht as wenn de Broder noch leewd. Do g�ng se wedder gan� lustig in dat Huus by Disch un eet. De Vagel awerst fl��g wech un sett,t sik up enen Goldsmidt syn Huus un f�ng an to singen 'mein Mutter, der mich schlacht, mein Vater, der mich a�, mein Schwester, der Marlenichen, sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch' legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywitt, wat v�r,n sch��n Vagel b�n ik!' De Goldsmidt seet in syn Waarkst�d un maakd ene gollne Kede, do h��rd he den Vagel, de up syn Dack seet und s�ng, un dat d�nkd em so sch��n. Da st�nn he up, un as he �wer den S�ll g�ng, da v�rl��r he eenen T�ffel. He g�ng awer so recht midden up de Strat hen, eenen T�ffel un een Sock an: syn Schortfell hadd he v�r, un in de een Hand hadd he de golln Kede un in de anner de Tang; un de S�nn schynd so hell up de Strat. Door g�ng he recht so staan un seeg den Vagel an. 'Vagel,' secht he do, 'wo sch��n kannst du singen! Sing my dat St�ck nochmaal.' 'Ne,' secht de Vagel, 'twemaal sing ik nich ums�nst. Gif my de golln Kede, so will ik dy,t nochmaal singen.' 'Door,' secht de Goldsmidt, 'hest du de golln Kede, nu sing my dat nochmaal.' Do k�hm de Vagel un n�hm de golln Kede so in de rechte Poot, un g�ng vor den Goldsmidt sitten un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht, mein Vater, der mich a�, mein Schwester, der Marlenichen, sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch, legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywitt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Da fl�g de Vagel wech na enem Schooster, und sett't sik up den syn Dack un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht, mein Vater, der mich a�, mein Schwester, der Marlenichen, sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch, legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywirt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' De Schooster h��rd dat und leep v�r syn D�hr in Hemdsaarmels, un seeg na syn Dack un mussd de Hand v�r de Ogen hollen, dat de S�nn em nich blend't. 'Vagel,' secht he, 'wat kannst du sch��n singen.' Do r��p he in syn D�hr henin 'Fru, kumm mal heruut, dar is een Vagel: s�h mal den Vagel, de kann maal sch��n singen.' Do r��p he syn Dochter un Kinner un Gesellen, Jung un Maagd, un se k�men all up de Strat un seegen den Vagel an, wo sch��n he w��r, un he hadd so recht rode un gr�ne Feddern, un �m den Hals w��r dat as luter Gold, un de Ogen bl�nken em im Kopp as Steern. 'Vagel,' s�gd de Schooster, 'nu sing my dat St�ck nochmaal.' 'Ne,' secht de Vagel, 'tweemal sing ik nich ums�nst, du must my wat schenken.' 'Fru,' s�d de Mann, 'gah na dem B�hn: up dem b�welsten Boord, door staan een Poor rode Sch�, de bring her�nn.' Do g�ng de Fru hen un hahl de Sch�. 'Door, Vagel,' s�d de Mann, 'nu sing my dat St�ck nochmaal.' Do k�hm de Vagel und n�hm de Sch� in de linke Klau, un fl��g wedder up dat Dack un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht, mein Vater, der mich a�, mein Schwester, der Marlenichen, sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch, legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywirt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Un as he uutsungen hadd, so fl��g he wech: de Kede hadd he in de rechte und de Sch� in de linke Klau, un he fl��g wyt wech na ene M�hl, un de M�hl g�ng 'klippe klappe, klippe klappe, klippe klappe.' Un in de M�hl, door seeten twintig M�hlenbur�en, de hauden enen Steen und hackden 'hick hack, hick hack, hick hack,' un de M�hl g�ng 'klippe klappe, klippe klappe, klippe klappe.' Do g�ng de Vagel up enen Lindenboom sitten, de v�r de M�hl st�nn, un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht, do h��rd een up, 'mein Vater, der mich a�,' do h��rden noch twe up un h��rden dat, mein Schwester, der Marlenichen, do h��rden wedder veer up, 'sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch,' nu hackden noch man acht, 'legts unter' nu noch man fyw, 'den Machandelbaum.' nu noch man een. 'Kywitt, kywitt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Da h�ll de lezte ook up und hadd dat lezte noch h��rd. 'Vagel,' secht he, 'wat singst du sch��n! laat my dat ook h�ren, sing my dat nochmaal.' 'Ne,' secht de Vagel, 'twemaal sing ik nich ums�nst, gif my den M�hlensteen, so will ik dat nochmaal singen.' 'Ja,' secht he, 'wenn he my alleen toh��rd, so schullst du em hebben.' 'Ja,' s�den de annern, 'wenn he nochmaal singt, so schall he em hebben.' Do k�hm de Vagel her�nn, un de M�llers faat,n all twintig mit B�hm an un b�hrden Steen up, 'hu uh uhp, hu uh uhp, hu uh uhp!' Da st��k de Vagel den Hals d��r dat Lock un n�hm em �m as enen Kragen, un fl��g wedder up den Boom un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht, mein Vater, der mich a�, mein Schwester, der Marlenichen, sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch, legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywirt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Un as he dat uutsungen hadd, do deed he de Fl�nk von eenanner, un hadd in de rechte Klau de Kede un in de linke de Sch� un �m den Hals den M�hlensteen, un floog wyt wech na synes Vaders Huse. In de Stuw seet de Vader, de Moder un Marleenken by Disch, un de Vader s�d 'ach, wat waart my licht, my is recht so good to Mode.' 'N�,' s�d de Moder, 'my is recht so angst, so recht, as wenn en swoor Gewitter kummt.' Marleenken awerst seet un weend un weend, da k�hm de Vagel anflogen, un as he sik up dat Dack sett,t, 'ach,' s�d de Vader, 'my is so recht freudig, un de S�nn schynt buten so sch��n, my is recht, as schull ik enen olen Bekannten weddersehn.' 'Ne,' s�d de Fru, 'my is so angst, de T�ne klappern my, un dat is my as F�hr in den Adern.' Un se reet sik ehr Lyfken up un so mehr, awer Marleenken seet in en Eck un weend, und hadd eren Platen v�r de Ogen, un weend den Platen gan� me�natt. Do sett,t sik de Vagel up den Machandelboom un s�ng 'mein Mutter, der mich schlacht,' Do h�ll de Moder de Oren to un kneep de Ogen to, un wull nich sehn un h�ren, awer dat bruusde ehr in de Oren as de allerstaarkste Storm, un de Ogen brennden ehr un zackden as Blitz. 'mein Vater, der mich a�,' 'Ach, Moder,' secht de Mann, 'door is en sch��n Vagel, de singt so herrlich, de S�nn schynt so warm, un dat r�ckt as luter Zinnemamen.' 'mein Schwester, der Marlenichen,' Do l�d Marleenken den Kopp up de Knee un weend in eens wech, de Mann awerst s�d 'ik ga henuut, ik mutt den Vagel dicht by sehn.' 'Ach, gah nich,' s�d de Fru, 'my is, as beewd dat gan�e Huus un st�nn in Flammen.' Awerst de Mann g�ng henuut un seeg den Vagel an. 'sucht alle meine Benichen, bind't sie in ein seiden Tuch, legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywitt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Mit des leet de Vagel de gollne Kede fallen, un se feel dem Mann j�st um,n Hals, so recht hier her�m, dat se recht so sch��n passd. Do g�ng he herin un s�d 's�h, wat is dat v�r,n sch��n Vagel, heft my so,ne sch�ne gollne Kede schenkd, un s�ht so sch��n uut.' De Fru awerst w��r so angst un f�ll langs in de Stuw hen, un de M�tz f�ll ehr von dem Kopp. Do s�ng de Vagel wedder 'mein Mutter, der mich schlacht,' 'Ach, dat ik dusend F�der �nner de Eerd w��r, dat ik dat nich h�ren schull!' mein Vater, der mich a�,' Do f�ll de Fru v�r dood nedder. mein Schwester, der Marlenichen,' 'Ach,' s�d Marleenken, 'ik will ook henuut gahn un sehn, of de Vagel my wat schenkt.' Do g�ng se henuut. 'sucht alle meine Benichen' bind't sie in ein seiden Tuch ' Do schmeet he ehr de Sch� her�nn. legts unter den Machandelbaum. Kywitt, kywitt, wat v�r'n sch��n Vagel b�n ik!' Do w��r ehr so licht un fr�hlich. Do truck se den neen roden Sch� an, un dan�d un spr�ng herin. 'Ach,' s�d se, 'ik w��r so trurig, as ick henuut g�ng, un nu is my so licht, dat is maal en herrlichen Vagel, hett my en Poor rode Sch� schenkd.' 'Ne,' s�d de Fru und spr�ng up, un de Hoor st�nnen ehr to Baarg as F�hrsflammen, 'my is, as schull de Welt �nnergahn, ik will ook henuut, of my lichter warden schull.' Un as se uut de D�hr k�hm, bratsch! smeet ehr de Vagel den M�hlensteen up den Kopp, dat se gan� tomatscht wurr. De Vader un Marleenken h��rden dat un g�ngen henuut: do g�ng en Damp un Flamm un F�hr up von der St�d, un as dat vorby w��r, do st�nn de l�ttje Broder door, un he n�hm synen Vader un Marleenken by der Hand, un w�ren all dre so recht vergn��gt un g�ngen in dat Huus by Disch, un eeten. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:50
Pescuitul Rapitorilor (Stilul Jigging)
de PescuitMania | 03.03.2010 22:10 | 7999 Tag-uri: Salau, Tehnici de pescuit Rata 5.42/1012345678910 Rata: 5.42/ (86 voturi) (Acorda o nota...) Pescuitul rapitorilor (stilul jigging) Pescuitul rapitorilor (stilul jigging) In urma cu vreo 3 ani am inceput incet, incet sa cochetez cu pescuitul la pestii rapitori. A urmat o vreme cu multe dubii si semne de intrebare, care au ramas si acum si nu le-am gasit inca un raspuns, dar continui cautarile. Vreau sa dezvalui cate ceva din ce am invatat din experietele mele. Sa incepem cu echipamentul folosit : 1. Lanseta Aici depinde de locul unde pescuim, pentru pescuitul din barca sunt foarte bune cele 1,80-2,4m, iar pentru pescuitul de pe mal cele de 2,40-3m fac legea pentru majoritatea pescarilor de rapitor. In cazul pescuitului la jig lanseta trebuie sa fie construita din cele mai bune fibre de carbon, cu actiuni rapide sau foarte rapide (fast sau ex-fast, la betele ce au aceste caracteristici se � indoaie � numai partea dinspe varf) deoarece intepatura trebuie sa fie ferma astfel incat viteza cu care jigul se ridica de pe fundul apei sa fie ficienta pentru ca jigul sa penetreze gura salaului, stiucii, somnului, rapitori ce au maxilare puternice si osoase. Clasificarea betelor in functie de actiunea lor: Mulinetele: Mulinetele �all-round� atat pentru pescuitul in rauri, lacuri, delta, Dunare sunt cele marimea 2500-3000. Pentru a nu avea probleme cu defectari rapide ale angrenajelor, aparitia �santului� la galet, recomand folosirea unor mulinete de o calitate buna, de la renumitele firme Daiwa sau Shimano, si revizia la sfarsit de sezon. Ce fir folosim? Indiferent daca folosim monofilament sau multifilament aceste fire trebuie sa intruneasca cateva calitati: rezistenta la abraziune elongatie minima culoare care poate fi usor urmarita rezistenta la nod mare Eu sunt fanul firelor multifilament (fir textil sau superlines) cu diametrul cuprins intre 0,10mm si 0,20mm, de culoare galben fluo sau HI-VIS. Este mult mai usor de urmarit firul si detectarea eventualelor atacuri ale rapitorilor daca acesta are o culoare vizibila, iar atuul firelor textile este acela ca elongatia lor este minima: 5-10% maximum. Nalucile folosite: Intrucat vorbim despre pescuitul la jig, sau stilul jigging vom vorbi despre tipuri de jiguri, pestisori siliconici (naluca, momeala), cunoscuti sub diverse denumiri: shaduri, twistere, slidere, slapi, jeliboane etc. Cateva modele de jiguri diferite gramaje: 1-3 jiguri de tip �bila� 5-28g 4-5 jiguri de tip �sabot� 5-9g Aceste �carlige cu plumb� cunoscute sub denumirea de jiguri vor arma pestisorii siliconici: Cum se armeaza? Armarea sau montarea jigului pe pestisor se face urmarind fig.1 din poza de mai sus. Se introduce carligul prin capatul pestisorului iar acesta trebuie sa iasa din pestisor prin locul in care se afla initial ochetul jigului. 2-4 shaduri armate Clasificarea pestisorilor siliconici: shaduri(6-12) gruburi(13-17) swimbaituri(1-2) slidere (3-5) Tehnicile de recuperare ale nalucilor: 1. Intre ape -dupa cum ii spune si denumirea in aceasta tehnica se presupune mentinerea nalucii sub �filmul� apei. Acest lucru se realizeaza mulinand cu o viteza constanta(1 tur de manivela pe secunda) fara pauze. 2. Taras -presupune evolutia lenta a nalucii pe substrat. Se recupereaza cu o viteza foarte mica(1 tur de manivela la 3-4secunde) constant. 3. Dinti de fierastrau -poate cel mai productiv stil de recuperare a jigului. -se recupereaza cu 1-2 ture de manivela energice, apoi pauza pana cand jigul ajunge inapoi pe substrat. Accesorii ale jigurilor: de ochetul jigului se pot prinde anumite accesorii( 1,2 rotative) in combinatie cu care acesta formeaza �spinner-bait-ul� metoda eficace in pescuitul bibanului si stiucii Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 20:52
Somn �i adrenalin� pe Mure�
31 DECEMBRIE 2012 39 COMENTARII SCRIS DE ALIN-DRAGANESCU Fiecare dintre noi isi sarbatoreste in felul sau ziua de nastere. De cativa ani incoace mi-o sarbatoresc atat cu prietenii, cat si la o partida de pescuit, iar de fiecare data, la final, soarta face ca partida de pescuit sa fie una reusita. In acest an, in duminica din 22 septembrie, am decis alaturi de prietenul meu Dalin sa facem o iesire cu iubitele noastre in natura, pe un loc minunat, atat pentru o partida de pescuit cat si pentru a ne simti bine. Ajunsi pe loc, am servit ceva de-ale gurii si incet, incet ne-am pregatit de putina activitate. Vremea era minunata, vantul abia adia usor, ici colo cate o frunza mai cadea pe apa� erau conditiile optime pentru un pescuit reusit. Am dat start partidei, iar primul ce a punctat a fost Dalin cu o mreana (gaba) ce a intrat pe un vobler home made facut chiar de el, patern natural. In acel moment mi-a venit ideea sa imi schimba naluca cu un vobler dintr-o proaspata serie abia terminata, o serie in care imi pusesem foarte mari sperante. Am prins in agrafa un vobler deep diver de 75 mm, cu evolutie pana in 3 m, foarte agresiva, patern fire tiger, conceput special pentru somni, salai si mrene (gabe) de mari dimensiuni. Lansez voblerul pe apa, incep usor sa-l controlez si in scurt timp un atac fulgerator imi cutremura bratul. Realizez imediat ca am de-a face cu un peste mare, bineinteles cu gandul imediat la somn. Pestele o ia nestingherit in jos pe curent ca si cum nimic nu l-ar putea opri. In cateva secunde pierd foarte mult fir, iar singura varianta pe care o am pentru a nu rata captura e sa ma las si eu la randul meu pe curent, deoarece pe mal nu am spatiul de manevra necesar pentru a controla somnul. Dalin imi scoate repede telefonul din buzunar si, fara nici un moment de ezitare, intru in apa involburata, plina de bolovani spalati de un curent puternic. Totul se petrece in cateva secunde deoarece nu e timp de gandire. Dupa circa 30 m, in care nu simt fundul apei, reusesc sa ajung in cele din urma in apa mai mica, la un pinten de piatra de unde continui provocarea. Adrenalina pe care o am in vene imi da o sentatie de nedescris. Sunt ud din cap pana in picioare, imbibat cu apa, iar inima parca vrea sa-mi sara din piept. Trec 20 de minute de lupta nedecisa intre mine si peste. Sunt momente cand il trag inspre mine si vine linistit, sunt momente cand parca nimic nu-l opreste sa se deplaseze unde vrea. Se ajuta instinctiv de cursul rapid al apei din locul respectiv. La sfatul lui Dalin incep a ma deplasa in jos pe malul ce devine ceva mai accesibil, pentru a incerca sa scot colosul din curent la o apa mai linistita si fara agataturi. Planul functioneaza, iar odata cu trecerea timpului cel care intr-un final cedeaza e mustaciosul. Tin sa precizez ca a fost cel mai frumos dril pe care l-am trait, deoarece am avut parte de o adevarata provocare, iesita din comun, peste care am trecut cu succes. Cred ca nu sunt multi cei care ar fi procedat la fel, sa ia fara sa sovaie decizia de a se lupta cu monstrul nevazut chiar in mediul sau. Echipamentul pe care l-am folosit a fost o lanseta custom by Sava Andrei, construita pe un blank St. Croix SC IV, Magnum cranker � o lanseta heavy cu o actiune moderata si o rezerva de putere considerabila, alaturi de o mulineta Abu Revo Premier, echipata cu un fir de 20 lbs Sufix Performance Braid yellow. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 22:36
Mai tii minte cand mi-ai pomenit de o marca de betze de pescuit si io am crezut ca e marca de parfumuri?
  Ma intreb: De ce ai acceptat prietenia unei proaste paranoice demento-balivernisto-manelisto-idioate? Cand iti luasem apararea din calea lui Plugusor si a altor utilizatori care se aliniasera sa te zdrentuiasca la zid...... ti-am fost buna ca prietena? Aham....acum imi spui povesti de fratii Grimm in una din limbile mele materne. De ce? De ce nu le spui in tiganeste, ca doar m-ai facut Piranda alcoolista dansatoare la bara, facandu-mi promovarea pe youtube..... Raspune, Black. Asuma si fii om! Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 22:39
De ce te regasesti pe acest topic? De ce nu vorbesti cu alti utilizatori si sa ma ignori, asa cum mi-ai promis? De ce, Black?
Fii om si tine-te de cuvant! Nu vreau povestile tale! Nu vreau nimic de la tine! Mi-ar otravi existenta! Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 9 Decembrie 2013, ora 06:16
De la: Daphne, la data 2013-12-08 22:39:25De ce te regasesti pe acest topic? De ce nu vorbesti cu alti utilizatori si sa ma ignori, asa cum mi-ai promis? De ce, Black? Ce intrebare e asta? Imi esti foarte simpatica, din cauza asta! Hans Christian Andersen - Das Feuerzeug Es kam ein Soldat auf der Landstra�e dahermarschiert: eins, zwei; eins, zwei! Er hatte seinen Tornister auf dem R�cken und einen S�bel an der Seite, denn er war im Krieg gewesen und wollte nun nach Hause. Da begegnete er einer alten Hexe; sie war widerlich, ihre Unterlippe hing ihr gerade bis auf die Brust hinunter. Sie sagte: "Guten Abend, Soldat! Was hast du doch f�r einen sch�nen S�bel und gro�en Tornister! Du bist ein wahrer Soldat! Nun sollst du so viel Geld haben, wie du willst." "Ich danke dir, du alte Hexe!" sagte der Soldat. "Siehst du den gro�en Baum da?" sagte die Hexe und zeigte auf eine Eiche, die ihnen zur Seite stand. "Er ist inwendig ganz hohl; da musst du den Wipfel erklettern, dann findest du ein Loch, durch das du dich hinabgleiten lassen und tief in den Erdboden gelangen kannst. Ich werde dir einen Strick um den Leib binden, damit ich dich wieder heraufziehen kann, wenn du mich rufst!" "Was soll ich denn da unten?" fragte der Soldat. "Geld holen!" sagte die Hexe. "Wisse, wenn du auf den Boden hinunterkommst, so bist du in einer gro�en Halle; da ist es ganz hell, denn da brennen �ber hundert Lampen. Dann erblickst du drei T�ren. Du kannst sie �ffnen, der Schl�ssel steckt daran. Gehst du in die erste Kammer hinein, so siehst du mitten auf dem Fu�boden eine gro�e Kiste. Auf ihr sitzt ein Hund; er hat ein Paar Augen, so gro� wie Teetassen, doch darum brauchst du dich nicht zu k�mmern! Ich gebe dir meine blaue Sch�rze, die kannst du auf dem Fu�boden ausbreiten, geh dann rasch hin und nimm den Hund, setze ihn auf meine Sch�rze, �ffne die Kiste und nimm soviel Geld, wie du willst; es ist lauter Kupfer. Willst du lieber Silber haben, so musst du in das n�chste Zimmer hineingehen; da sitzt ein Hund, der hat ein Paar Augen, so gro� wie M�hlr�der; doch das soll dich nicht k�mmern. Setze ihn auf meine Sch�rze und nimm von dem Gelde! Willst du hingegen Gold haben, so kannst du es auch bekommen, und zwar soviel, wie du tragen willst, wenn du in die dritte Kammer hineingehst. Aber der Hund, der auf dem Goldkasten sitzt, hat zwei Augen, jedes so gro� wie ein Turm. Glaube mir, das ist ein ordentlicher Hund; aber daran sollst du dich nicht kehren. Setze ihn auf meine Sch�rze, so tut er dir nichts, und nimm aus der Kiste soviel Gold, wie du willst!" "Das ist nicht �bel!" sagte der Soldat. "Aber was soll ich dir geben, du alte Hexe, denn etwas willst du doch auch wohl haben?" "Nein", sagte die Hexe, "nicht einen einzigen Groschen will ich haben! F�r mich sollst du nur ein altes Feuerzeug nehmen, das meine Gro�mutter verga�, als sie das letzte Mal da unten war!" "Nun, so binde mir den Strick um den Leib!" sagte der Soldat. "Hier ist er", sagte die Hexe, "und hier ist meine blaue Sch�rze." Dann kletterte der Soldat auf den Baum hinauf, lie� sich in das Loch hinuntergleiten und stand nun, wie die Hexe gesagt hatte, unten in der gro�en Halle, wo die vielen Lampen brannten. Nun �ffnete er die erste T�r. Uh, da sa� der Hund mit den Augen, so gro� wie Teetassen, und glotzte ihn an. "Du bist ein netter Kerl!" sagte der Soldat, setzte ihn auf die Sch�rze der Hexe und nahm soviel Kupfergeld, als seine Tasche fassen konnte, schloss dann die Kiste, setzte den Hund wieder darauf und ging in das andere Zimmer hinein. Wahrhaftig, da sa� der Hund mit den Augen, so gro� wie M�hlr�der. "Du solltest mich lieber nicht so ansehen", sagte der Soldat, "du k�nntest Augenschmerzen bekommen!" Und dann setzte er den Hund auf die Sch�rze der Hexe. Aber als er das viele Silbergeld in der Kiste erblickte, warf er all das Kupfergeld, was er hatte, fort und f�llte die Taschen und den Tornister nur mit Silber. Nun ging er in die dritte Kammer. Das war h�sslich! Der Hund darin hatte wirklich zwei Augen, so gro� wie ein Turm, und die drehten sich im Kopfe, gerade wie die Fl�gel von Windm�hlen. "Guten Abend!" sagte der Soldat und ber�hrte die M�tze, denn einen solchen Hund hatte er fr�her nie gesehen; aber als er ihn etwas genauer betrachtet hatte, dachte er: 'Nun ist es genug!' hob ihn auf den Fu�boden herunter und machte die Kiste auf. Was war da f�r eine Menge Gold! Er konnte daf�r die ganze Stadt und die Zuckerferkel der Kuchenfrauen, alle Zinnsoldaten, Peitschen und Schaukelpferde in der ganzen Welt kaufen! Ja, das war einmal Gold! Nun warf der Soldat alles Silbergeld, womit er seine Taschen und seinen Tornister gef�llt hatte, fort und nahm daf�r Gold; ja, alle Taschen, der Tornister, die M�tze und die Stiefel wurden gef�llt, so dass er kaum gehen konnte; nun hatte er Geld! Den Hund setzte er auf die Kiste, schlug die T�re zu und rief dann durch den Baum hinauf: "Zieh mich jetzt in die H�he, du alte Hexe!" "Hast du auch das Feuerzeug?" fragte die Hexe. "Wahrhaftig", sagte der Soldat, "das habe ich vergessen." Und er ging und holte es. Die Hexe zog ihn hinauf, und da stand er wieder auf der Landstra�e, die Taschen, Stiefel, Tornister und M�tze voll Gold. "Was willst du mit dem Feuerzeug?" fragte der Soldat. "Das geht dich nichts an!" sagte die alte Hexe. "Nun hast du ja Geld bekommen! Gib mir nur das Feuerzeug!" "Ach was!" sagte der Soldat. "Willst du mir gleich sagen, was du damit willst, oder ich ziehe ganz einfach meinen S�bel aus der Scheide und schlage dir ohne zu z�gern den Kopf ab!" "Nein!" sagte die Hexe. Da schlug der Soldat ihr den Kopf ab. Da lag sie. Aber er band all sein Geld in ihre Sch�rze, nahm es wie ein B�ndel auf seinen R�cken, steckte das Feuerzeug ein und ging gerade nach der Stadt. Das war eine pr�chtige Stadt, und in den prachtvollsten Wirtsh�usern kehrte er ein, verlangte die allerbesten Zimmer und seine Lieblingsspeisen, denn nun war er ja reich, da er soviel Geld hatte. Dem Diener, der seine Stiefel putzen sollte, kam es freilich vor, als seien es recht j�mmerliche, alte Stiefel, die ein so reicher Herr besa�, aber er hatte sich noch keine neuen gekauft; am n�chsten Tage bekam er anst�ndige Stiefel und sch�ne Kleider. Nun war aus dem Soldaten ein vornehmer Herr geworden, und man erz�hlte ihm von all den Herrlichkeiten, die in der Stadt waren, und von dem K�nig und was f�r eine niedliche Prinzessin seine Tochter sei. "Wo kann man sie zu sehen bekommen?" fragte der Soldat. "Sie ist gar nicht zu Gesicht zu bekommen!" antwortete man. "Sie wohnt in einem gro�en Schlosse, von vielen Mauern und T�rmen umgeben. Niemand au�er dem K�nig darf bei ihr ein und aus gehen, denn es ist prophezeit, dass sie an einen ganz gemeinen Soldaten verheiratet wird, und das kann der K�nig nicht zugeben." 'Ich m�chte sie wohl sehen!' dachte der Soldat, aber dazu konnte er ja durchaus keine Erlaubnis erhalten. Nun lebte er recht lustig, besuchte das Theater, fuhr in des K�nigs Garten und gab den Armen viel Geld, und das war h�bsch von ihm; er wusste noch von fr�heren Zeiten her, wie schlimm es ist, nicht einen Groschen zu besitzen! Er war immer noch reich, hatte sch�ne Kleider und bekam viele Freunde, die alle sagten, er sei ein vortrefflicher Mensch, ein wahrer Edelmann, und das hatte der Soldat gern! Aber da er jeden Tag Geld ausgab und nie etwas einnahm, so blieben ihm zuletzt nicht mehr als zwei Groschen �brig. Er musste die sch�nen Zimmer verlassen und oben in einer ganz kleinen Kammer wohnen, dicht unter dem Dache, seine Stiefel selbst b�rsten und sie mit einer Stopfnadel zusammenn�hen, und keiner seiner Freunde kam zu ihm, denn es waren viele Treppen hinaufzusteigen. Es war ein ganz dunkler Abend, er konnte sich nicht einmal ein Licht kaufen, aber da fiel es ihm ein, dass ein kleines St�ckchen in dem Feuerzeuge liege, das er aus dem hohlen Baume, in den die Hexe ihm hinuntergeholfen, genommen hatte. Er holte das Feuerzeug und das Lichtst�ckchen vor; aber gerade als er Feuer schlug, sprang die T�r auf, und der Hund, der Augen so gro� wie ein paar Teetassen hatte und den er unten unter dem Baume gesehen hatte, stand vor ihm und fragte: "Was befiehlt mein Herr?" "Was ist das?" fragte der Soldat. "Das ist ja ein lustiges Feuerzeug, wenn ich so bekommen kann, was ich haben will! Schaffe mit etwas Geld", sagte er zum Hunde, und schnell war er fort und wieder da, und hielt einen gro�en Beutel voll Geld in seinem Maule. Nun wusste der Soldat, was f�r ein pr�chtiges Feuerzeug das war! Schlug er einmal, so kam der Hund, der auf der Kiste mit Kupfergeld sa�, schlug er zweimal, so kam der, der das Silbergeld bewachte, und schlug er dreimal, so kam der, der das Gold hatte. Nun zog der Soldat wieder in die sch�nen Zimmer, erschien wieder in sch�nen Kleidern, und da erkannten ihn sogleich alle seine Freunde und hielten sehr viel von ihm. Da dachte er einmal: 'Es ist doch etwas recht Sonderbares, dass man die Prinzessin nicht zu sehen bekommen kann. Sie soll sehr sch�n sein; aber was kann das helfen, wenn sie immer in dem gro�en Schlosse sitzen soll! Kann ich sie denn gar nicht zu sehen bekommen? Wo ist mein Feuerzeug? Er schlug Feuer, und da kam der Hund mit den Augen, so gro� wie Teetassen. "Es ist freilich mitten in der Nacht", sagte der Soldat, "aber ich m�chte herzlich gern die Prinzessin nur einen Augenblick sehen!" Der Hund war gleich aus der T�r, und ehe der Soldat daran dachte, sah er ihn schon mit der Prinzessin wieder. Sie sa� und schlief auf dem R�cken des Hundes und war so lieblich, dass jedermann sehen konnte, dass es eine wirkliche Prinzessin war; der Soldat konnte es durchaus nicht unterlassen, sie zu k�ssen, denn er war ganz und gar Soldat. Darauf lief der Hund mit der Prinzessin zur�ck. Doch als es Morgen wurde und der K�nig und die K�nigin kamen, sagte die Prinzessin, sie habe in der vorigen Nacht einen ganz sonderbaren Traum von einem Hunde und einem Soldaten gehabt. Sie sei auf dem Hunde geritten, und der Soldat habe sie gek�sst. "Das w�re wahrlich eine sch�ne Geschichte!" sagte die K�nigin. Nun sollte in der n�chsten Nacht eine der alten Hofdamen am Bette der Prinzessin wachen, um zu sehen, ob es ein Traum sei oder was sonst. Der Soldat hatte eine au�erordentliche Sehnsucht, die Prinzessin wiederzusehen, und so kam denn der Hund in der Nacht, nahm sie und lief, was er konnte; aber die alte Hofdame lief ebenso schnell hinterher. Als sie nun sah, dass der Hund mit der Prinzessin in einem gro�en Hause verschwand, dachte sie: 'Nun wei� ich, wo er ist', und machte mit einem St�ck Kreide ein gro�es Kreuz an die T�r. Dann ging sie nach Hause und legte sich nieder, und der Hund kam auch mit der Prinzessin wieder. Aber als er sah, dass ein Kreuz an der T�r, wo der Soldat wohnte, gemacht war, nahm er auch ein St�ck Kreide und machte Kreuze an alle T�ren in der ganzen Stadt. Das war klug getan, denn nun konnte ja die Hofdame die richtige T�r nicht finden, da Kreuze an allen waren. Fr�hmorgens kamen der K�nig und die K�nigin, die alte Hofdame und alle Offiziere, um zu sehen, wo die Prinzessin gewesen war. "Da ist es!" sagte der K�nig, als er die erste T�r mit einem Kreuze erblickte. "Nein, dort ist es, lieber Mann!" sagte die K�nigin, als sie die zweite T�r mit einem Kreuze darauf gewahr wurde. "Aber da ist eins und dort ist eins!" sagten alle; wohin sie blickten, waren Kreuze an den T�ren. Da begriffen sie denn wohl, dass ihnen das Suchen nichts helfen w�rde. Aber die K�nigin war eine �u�erst kluge Frau, die mehr konnte als in einer Kutsche fahren. Sie nahm ihre gro�e, goldene Schere, schnitt ein gro�es St�ck Seidenzeug in St�cke und n�hte einen kleinen, niedlichen Beutel; den f�llte sie mit feiner Buchweizengr�tze, band ihn der Prinzessin auf den R�cken, und als das getan war, schnitt sie ein kleines Loch in den Beutel, so dass die Gr�tze den ganzen Weg bestreuen konnte, den die Prinzessin nahm. In der Nacht kam nun der Hund wieder, nahm die Prinzessin auf den R�cken und lief mit ihr zu dem Soldaten hin, der sie lieb hatte und gern ein Prinz h�tte sein m�gen, um sie zur Frau bekommen zu k�nnen. Der Hund merkte nicht, wie die Gr�tze gerade vom Schlosse bis zum Fenster des Soldaten, wo er mit der Prinzessin die Mauer hinauflief, sich ausstreute. Am Morgen sahen der K�nig und die K�nigin nun wohl, wo ihre Tochter gewesen war, und da nahmen sie den Soldaten und setzten ihn ins Gef�ngnis. Da sa� er. Hu, wie dunkel und h�sslich war es da! Und dazu sagte man ihm: "Morgen wirst du geh�ngt werden." Das zu h�ren, war eben nicht erg�tzlich, und sein Feuerzeug hatte er zu Hause im Gasthofe gelassen. Am Morgen konnte er durch das Eisengitter vor dem kleinen Fenster sehen, wie sich das Volk beeilte, aus der Stadt zu kommen, um ihn h�ngen zu sehen. Er h�rte die Trommeln und sah die Soldaten marschieren. Alle Menschen liefen hinaus; unter ihnen war auch ein Schuhmacherjunge mit Schurzfell und Pantoffeln; er lief so im Galopp, dass einer seiner Pantoffeln gerade gegen die Mauer abflog, hinter der der Soldat sa� und durch das Eisengitter hinaussah. "Ei, du Schuhmacherjunge! Du brauchst nicht solche Eile zu haben", sagte der Soldat zu ihm; "es wird nichts daraus, bevor ich komme! Willst du aber hinlaufen, wo ich gewohnt habe, und mir mein Feuerzeug holen, so sollst du vier Groschen haben! Aber du musst schnell machen!" Der Schuhmacherjunge wollte gern die vier Groschen haben und lief fort nach dem Feuerzeuge, brachte es dem Soldaten und - ja, nun werden wir h�ren! Au�erhalb der Stadt war ein gro�er Galgen gemauert, ringsherum standen die Soldaten und viele tausend Menschen. Der K�nig und die K�nigin sa�en oben auf einem pr�chtigen Thron, den Richtern und dem ganzen Rat gegen�ber. Der Soldat stand schon oben auf der Leiter; aber als sie ihm den Strick um den Hals legen wollten, sagte er, dass man ja immer einem armen S�nder, bevor er seine Strafe erdulde, die Erf�llung eines unschuldigen Wunsches gew�hre. Er m�chte eine Pfeife Tabak rauchen, es sei ja die letzte Pfeife, die er in dieser Welt bekomme. Das wollte der K�nig ihm denn auch nicht abschlagen, und so nahm der Soldat sein Feuerzeug und schlug Feuer, ein-, zwei-, dreimal! Da standen alle drei Hunde, der mit den Augen, so gro� wie Teetassen, der mit den Augen wie M�hlr�der und der, dessen Augen so gro� waren wie ein Turm. "Helft mir, dass ich nicht geh�ngt werde", sagte der Soldat, und da fielen die Hunde �ber die Richter und den ganzen Rat her, nahmen den einen bei den Beinen und den andern bei der Nase und warfen sie viele Ellen hoch in die Luft, dass sie beim Niederfallen sich in St�cke zerschlugen. "Ich will nicht", sagte der K�nig, aber der gr��te Hund nahm sowohl ihn wie die K�nigin und warf sie den andern nach; da erschraken die Soldaten, und alles Volk rief: "Guter Soldat, du sollst unser K�nig sein und die sch�ne Prinzessin haben!" Dann setzten sie den Soldaten in des K�nigs Kutsche, und alle drei Hunde tanzten vorauf und riefen Hurra, und die Knaben pfiffen auf den Fingern, und die Soldaten pr�sentierten das Gewehr. Die Prinzessin kam aus dem Schlosse und wurde K�nigin, und das gefiel ihr wohl! Die Hochzeit w�hrte acht Tage lang, und die Hunde sa�en mit bei Tische und machten gro�e Augen. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 23 Decembrie 2013, ora 14:45
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 23 Decembrie 2013, ora 16:59
BOGDAN FICEAC TEHNICI DE MANIPULARE �n piesa vie�ii, fiecare dintre noi ar vrea s�-�i scrie rolul �i s�-�i interpreteze destinul �n a�a fel �nc�t s� ajung� la un final conform cu propriile sale dorin�e. Dar pentru c� suntem fiin�e sociale, monologul nu este o solu�ie. Trebuie s� ne alegem replicile astfel ca ele s� se integreze unui cor anume. Uneori, sau chiar adesea, este foarte posibil ca replicile imaginate de noi s� fie disonante sau s� nu fie acceptate de ceilal�i actori. De aceea este nevoie de un Regizor care s�-�i asume rolul de a pune �n acord toate rolurile personale. Supun�ndu-ne lui, ne pierdem autonomia �i ne integr�m sistemului. Cu timpul, nu mai putem spune c�t anume din destinul personal l-am scris noi �n�ine �i c�t a fost scris de al�ii. Nu mai putem preciza cu exactitate c�t din fiin�a noastr� ne reprezint� Eul �i c�t este rezultatul sfaturilor, antrenamentelor, educa�iei, sugestiilor, recomand�rilor sau ordinelor pe care ni le impun ceilal�i. Nu mai �tim unde se termin� rolul pe care ni l-am scris noi �n�ine �i unde �ncepe cel scris de al�ii. Nu mai putem spune cine, de ce �i c�nd a scris scenariul care ne comand� ce s� g�ndim, ce s� facem, ce s� sim�im. Iar de multe ori se �nt�mpl� ca vreun Regizor s�-�i dep�easc� simpla condi�ie de dispecer abilitat s� pun� ordine �ntr-un sistem �i �ncepe s� se cread� demiurg, s�-i socoteasc� pe ceilal�i simpli figuran�i �ntr-o pies� scris� de el, pentru el, care lor, evident le este str�in�. �n astfel de cazuri, mai devreme sau mai t�rziu, piesele se transform� �n tragedii oribile... Aceast� carte se ocup� tocmai de Regizorii care se cred de�miurgi, de modul �n care �i scriu scenariile �i de tehnicile prin care transform� actori talenta�i �n figuran�i f�r� voie. Este un domeniu care, dincolo de impresia ocult� pe care o degaj�, are reguli precise. Cei mai mul�i dintre noi, prad� impresiei bune pe care o avem despre propria noastr� persoan�, nu credem c� putem deveni prea u�or victimele artizanilor manipul�rii. Dar lucrurile stau cu totul pe dos. �ncerc�rile de manipulare vin tot timpul, de pretutindeni. �i cele mai u�oare victime sunt cei care nu vor s� cread�... Exist� nenum�rate sfaturi, exerci�ii �i algoritmi de a induce individului rezisten�a fa�� de presiunea celor care �ncearc� s�-i remodeleze g�ndirea, sim�urile, comportamentul, conform intere�selor lor. Toate �ns� au la baz� cunoa�terea tehnicilor de ma�nipulare. Fiind avertizat de presiunile ce se exercit� permanent asupra lui, �tiindu-le substratul �i finalitatea, fiecare individ �i poate g�si propria sa cale de a rezista, de a se reg�si pe sine �nsu�i �n orice �mprejurare, de a nu deveni un simplu figurant... Aceast� carte nu este un manual. Nici nu �i propune s� fie a�a ceva. Ea se adreseaz� cet��eanului obi�nuit, celui supus �n permanen�� manipul�rilor. Analiza tehnicilor de influen�are �i a efectelor acestora, cu exemple arhicunoscute sau abia sesizabile, din istorie sau din zilele noastre, poate reprezenta un avertisment. "Knowledge is power" (Cunoa�terea �nseamn� putere), spunea c�ndva filozoful englez Francis Bacon. Cunosc�nd tehnicile de manipulare putem s� rezist�m �n fa�a lor. Putem evita rolul de figuran�i �n propria noastr� via��... �n acela�i timp, o astfel de carte este extrem de necesar� cititorului rom�n. �n Rom�nia, subiectul a fost tabu timp de aproape o jum�tate de secol. Cuv�ntul manipulare nici m�car nu exist� �n Micul Dic�ionar Enciclopedic. Iar �n Dic�ionarul Explicativ al Limbii Rom�ne este prezentat� doar semnifica�ia sa tehnic�. Motivele sunt lesne de �n�eles, dar golul trebuie um�plut, pentru a nu se mai repeta ororile din trecut... Am reu�it conturarea acestei c�r�i dup� ce am urmat cursu�rile Catedrei de psihologie social� de la Universitatea Stanford din California. Lec�iile predate studen�ilor de profesorul Philip Zimbardo, �eful Catedrei, precum �i referin�ele bibliografice indi�cate de Domnia sa mi-au fost de un real folos. Faptul c� am putut studia la Universitatea Stanford se datoreaz� Funda�iei Reuter din Londra, care mi-a acordat o burs� de un an de zile, precum �i Programului de burse Knight de care am beneficiat la Stanford. Mul�umesc tuturor celor care m-au ajutat ca aceast� carte s� poat� ap�rea �i s� ajung� la cititori. Argument cu regizori �i figuran�i �n seara de Halloween (31 octombrie) a anului 1938, �n Statele Unite, un program de radio ce transmitea muzic� spaniol� a fost �ntrerupt de un buletin de �tiri �n cadrul c�ruia se anun�a observarea unor explozii neobi�nuite pe planeta Marte. Dup� care, programul muzical a continuat. Ceva mai t�rziu, din nou o �ntrerupere, pentru a transmite �n direct un reportaj din Grover's Mill, o micu�� localitate din statul New Jersey, unde un "cilindru uria�" a lovit P�m�ntul "cu o for�� teribil�". Se pare c� �n acel moment, circa un milion de americani ascultau emisiunea. Curio�zitatea a fost �nlocuit� treptat de team� atunci c�nd reporterul, �i el speriat, a �nceput s� descrie cum se de�urubeaz� cap�tul exte�rior al cilindrului (�n difuzoare se auzeau ni�te scr�nete cu ade-v�rat lugubre) �i din interiorul "ma�in�riei" apar ni�te creaturi uria�e, sclipitoare, cu tentacule imense �i ochi ca de �arpe. Pe m�sur� ce continua "reportajul de la fa�a locului", panica se r�sp�ndea. �nfrico�a�i, reporterii relatau cum aceast� "avan�gard� a invadatorilor de pe Marte" a �nceput s� cucereasc� New Jersey, s� ucid� pe oricine ar fi �ncercat s� i se opun� �i s� se �ndrepte spre inima New Yorkului. �n cadrul emisiunii se auzeau tot mai des apeluri ale autorit��ilor c�tre popula�ie, pentru eva�cuarea unor �ntregi zone. �n studiile sale consacrate efectelor acestei emisiuni de radio, psihologul american Hadley Cantril a observat c� sute de mii de oameni au intrat �n panic� �i mul�i dintre ei �i-au p�r�sit locuin�ele pentru a sc�pa de invazia "mar�ienilor". Ce se �nt�mplase de fapt? �n fiecare an, �n noaptea de Halloween, americanii se deghizeaz� �n fantome, mon�tri, vampiri �i alte figuri de groaz�. S�rb�toarea provine dintr-un vechi obicei celt, care urm�rea �mbunarea spiritelor celor mor�i. Datina s-a r�sp�ndit �n Statele Unite, Canada �i teritoriile brita�nice, devenind un prilej de carnaval �i distrac�ie. Copiii merg cu colindul, deghiza�i �n fantome, �i "amenin��" gazdele c� le vor face surprize nepl�cute dac� nu �i vor �mbuna cu ceva dulciuri, iar adul�ii se �ntrec �n p�c�leli. �n noaptea de 31 octombrie 1938, Orson Wells, cel care avea s� devin� unul dintre cei mai vesti�i regizori �i actori americani, s-a g�ndit s� adapteze radiofonic celebrul roman �tiin�ifico-fantastic R�zboiul lumilor, scris de H.G. Wells. �mpreun� cu colegii s�i, actorii de la Mercury Theater, au interpretat extrem de realist momentele dramatice ale "invad�rii" Americii de c�tre hidoasele "creaturi mar�iene". Efectele speciale au fost improvizate �i ele cu foarte mult� abili�tate, reu�ind amplificarea tensiunii �i inducerea sentimentului de panic�. Spre exemplu, pentru a reda sonor celebra de�urubare a cilindrului, tehnicienii au g�sit un borcan cu capac, pe care l-au deschis �n bazinul WC-ului pentru a da o rezonan�� special� scr�netelor. Cum de au c�zut at�t de mul�i americani prad� p�c�lelii? �n primul r�nd trebuie amintit c� piesa a fost transmis� �n 1938, deci �nainte de "era televizorului". Pe atunci, radioul era unica surs� de muzic�, divertisment, piese de teatru, dar �i de �tiri de ultim� or�. Apoi, piesa copia foarte exact sistemul de transmitere a �ti�rilor �i a reportajelor �n direct, �n plus, foarte mul�i dintre ascul�t�tori pierduser� �nceputul c�nd emisiunea fusese clar prezentat� ca o adaptare radiofonic� a romanului R�zboiul lumilor. Orson Wells a ales ora �nceperii emisiunii cu pu�in �nainte de finalul unui foarte �ndr�git spectacol radiofonic, Charlie McCarthy, ce se desf�ura pe un alt post de radio. Majoritatea ascult�torilor au a�teptat finalul acelui spectacol �i abia dup� aceea au comutat pe frecven�a postului de muzic� spaniol�, pierz�nd astfel prezentarea din debutul emisiunii. Dincolo de aceste explica�ii, mai exist� �i o alta �in�nd de structura psihicului uman, de psihologia social�. Auzind acele "reportaje" �nfrico��toare, dar �i aproape incredibile, foarte mul�i dintre ascult�tori au c�utat s� vad� cum se comport� cei �mpreun� cu care audiau emisiunea. Cum to�i erau �ngrijora�i �i speria�i, orice �ndoial� a disp�rut. Ne-am s�rutat unii pe al�ii pentru c� ne a�teptam s� murim dintr-o clip� �n alta, �i amintea un ascult�tor, citat de Cantril. Mul�i dintre cei convin�i c� tot ceea ce aud la radio se �nt�mpl� cu adev�rat au g�sit chiar �i coresponden�e �n realitatea imediat�, interpret�nd instinctiv, "�n cheie proprie", observa�iile, pentru a se potrivi cu ceea ce se transmitea �n difuzoare. Ne-am uitat pe fereastr� �i Wyoming Avenue era negru de ma�ini. Mi-am dat seama c� oamenii �ncercau s� fug�, s� scape..., spunea un ascult�tor, pentru ca altul s� adauge: Pe strada mea nu se z�rea nici o ma�in�. M-am g�ndit c� drumurile erau blocate de ambuteiaje, din cauz� c� foarte multe c�i de acces fuseser� distruse de invadatori. (Cantril) Fenomenul care a produs o asemenea psihoz� �n mas� (a fost denumit Contagiune) printr-un paralelism cu termenul medical ce semnific� r�sp�ndirea unei epidemii. �n psihologia social�, contagiunea reprezint� transmiterea rapid� la nivelul mul�imilor de oameni, a emo�iilor �i a manifest�rilor de comportament. De fiecare dat� c�nd un individ se afl� �ntr-o situa�ie ambigu�, el �ncearc� s� se adapteze reac�iilor celorlal�i. Din p�cate, �ntr-o astfel de situa�ie confuz�, nici ceilal�i nu �tiu mai mult dec�t el. Din cauza contagiunii, psihozele �n mas� cap�t�, uneori, propor�ii incredibile. �n acela�i timp, efectele emisiunii radiofonice R�zboiul lumilor arat� c�t de puternice, dar, uneori, �i periculoase, pot deveni sursele de informa�ie atunci c�nd ele sunt manipulate �ntr-un anume scop. �n acea noapte a lui 1938, foarte pu�ini au fost cet��enii care nu au crezut �n ceea ce auzeau la radio �i au �ncercat s� afle am�nunte de la alte posturi radiofonice. Dar nu au g�sit nic�ieri vreo �tire referitoare la respectivul "eveniment". Au telefonat diverselor cuno�tin�e, dar nici acestea nu aveau informa�ii suplimentare, singura surs� referitoare la "invazie" fiind, pentru to�i, postul ce transmitea "reportajele de la fa�a locului". Lipsa datelor suplimentare, "t�cerea" celorlalte posturi au sporit deruta. Fapt ce demonstreaz� c� existen�a unei singure surse de informare poate amplifica la maximum efectele manipul�rii. Cazul emisiunii lui Orson Wells este doar un exem�plu particular, mai ales c� s-a petrecut �n condi�iile existen�ei unui num�r considerabil de posturi radiofonice. Lipsa informa�iilor suplimentare a generat confuzia �i a facilitat r�sp�ndirea psihozei. Cu mult mai puternic� �ns� este influen�a unei surse de informa�ie �n condi�iile �n care nu exist� o alternativ�. Un exemplu edificator �l constituie revolu�ia rom�n� din decembrie 1989, c�nd televiziunea na�ional� reprezenta singura surs� major� de informare. Nimeni nu avea posibilitatea, atunci, s� verifice dac� �ntr-adev�r existau cei "�aizeci de mii de mor�i" despre care se vorbea pe post. La fel, zvonurile despre terori�tii care "trag din toate pozi�iile", despre iminenta aruncare �n aer a Combinatului Petrochimic de la Pite�ti, despre otr�virea apei potabile �.a.m.d. erau imposibil de verificat. �nsu�i faptul c� principalul obiectiv vizat de cei care au participat la revolu�ie, dar mai ales de cei care au dirijat-o, a fost Televiziunea Rom�n�, demonstreaz� rolul vital al mijloacelor de informare �n mas�, al acestei televiziuni �n special, �n canalizarea energiilor umane spre un anume scop. �n anii urm�tori, mineriadele, ce au afectat grav imaginea Rom�niei �n lume, au fost posibile tot din cauza p�str�rii televiziunii na�io�nale ca singur� surs� de informare a marii majorit��i a popula�iei. Prezentarea voit distorsionat� a evenimentelor pe postul na�ional de televiziune a indus o anume psihoz� �n mas�, preg�tind terenul pentru evenimentele regretabile ce au urmat. Trebuie reamintit totu�i c� nu doar studierea mecanismelor de propagare a psihozelor �n mas� constituie obiectul acestei c�r�i, ci mai ales tehnicile prin care, cu bun� �tiin��, ele sunt induse la nivelul unui grup de oameni c�t mai larg, de un grup restr�ns de indivizi care urm�re�te un anume scop. R�m�n�nd �n sfera cre�rii psihozelor �n mas�, merit� amin�tit� o alt� isterie colectiv� de propor�ii, care, la o analiz� mai atent�, poate p�rea o glum� prosteasc�, f�r� nici o �ans� de reu�it�. �i totu�i, la vremea respectiv�, sute de mii de oameni s-au l�sat antrena�i �n ceea ce mai t�rziu va fi consemnat� �n tratatele de psihologie social� drept Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seattle. �n ultima decad� a lunii martie din 1954, �n ziarele din Seattle au �nceput s� apar� tot mai multe informa�ii despre avarierea parbrizelor de automobile din pricina unor ciupituri foarte fine �i a unor mici bule ap�rute �n sticl�. P�n� atunci, nimeni nu remarcase fenomenul �i via�a decurgea �n lini�te. Dup� ce au citit respectivele relat�ri din ziare, mai to�i posesorii de automobile din Seattle au descoperit c�, �ntr-adev�r, parbrizele le erau ciupite �i pres�rate ici-colo de bule minuscule. �n urm�toarele trei s�pt�m�ni, s-a r�sp�ndit zvonul c� respectivele stric�ciuni erau pro�duse de ni�te bande de vandali care terorizau ora�ul. Telefoanele circumscrip�iilor de poli�ie au �nceput s� sune continuu. Mii de cet��eni raportau noi stric�ciuni la parbrizele lor, iar al�ii chemau poli�ia pentru a-i prinde pe vandalii care tocmai disp�ruser� "dup� col�ul str�zii". Poli�ia s-a dovedit dep�it� de evenimente, mai ales c� nu reu�ise s� prind� nici un bandit. Pe 15 aprilie, primarul din Seattle a declarat c� stric�ciunile raportate sunt mult prea numeroase pentru a mai �ncredin�a cazurile poli�iei �i a cerut guvernatorului statului Washington (a c�rui capital� este Seattle), precum �i pre�edintelui Statelor Unite, Dwight D. Eisenhower, s� ia m�suri urgente. Oamenii au �nceput s�-�i acopere parbrizele cu ziare sau cuverturi, ori s� le �in� numai �n garaje. Nefiind depistat� nici o band� de vandali, a �nceput s� se r�sp�ndeasc� zvonul c� ciupiturile ar fi produse de un praf meteoric sau de c�derile radioactive ce au urmat unor test�ri ale bombei cu hidrogen efectuate cu pu�in timp �n urm�. C�teva s�pt�m�ni mai t�rziu, tot ziarele au fost cele care au ar�tat c� tot ceea ce se �nt�mpla �n Seattle nu era dec�t o isterie colectiv�, provocat� de faptul c�, pentru prima dat�, oamenii au fost determina�i s� se uite cu aten�ie la parbrizele ma�inilor (�ntotdeauna ciupite �i cu bule minuscule), �n loc s� priveasc� prin ele, a�a cum fac de obicei. Epidemia ciupiturilor de parbrize din Seattle a disp�rut la fel de brusc precum ap�ruse. Nu se mai �tie cine a avut n�stru�nica idee de a provoca respectiva psihoz�. Atunci a fost vorba de un renghi jucat cititorilor. Tehnica �ns� r�m�ne valabil�. Ea a fost �i va mai fi utilizat� de artizanii manipul�rii �n scopuri mult mai grave dec�t o simpl� fars�. Filmul Triumful voin�ei, realizat de Leni Riefenstahl, �nf��i��eaz� grandioasa manifesta�ie cu care debuta Congresul Parti�dului Na�ional Socialist German din septembrie 1934. Filmul �ncepe cu o vedere panoramic� a cerului de un albastru splendid. Apoi, dinspre mun�ii tivi�i cu nori albi, apare un avion argintiu. Dedesubtul s�u, camera �ncepe s� �nregistreze turnurile �i zidurile maiestuoase ale unui ora� medieval: N�rnberg. Umbra avionului trece peste o coloan� uria�� de oameni �n c�m�i brune, aflat� �n mar�. Apar alte �i alte str�zi, toate pline cu �iruri de oameni m�r��luind. �n cele din urm� avionul aterizeaz� �i se opre�te �ntr-un loc fastuos amenajat. Din cabina sa sclipitoare, ca o zeitate cobor�t� din ceruri, apare Adolf Hitler. O mul�ime �n extaz �i vine �n �nt�mpinare. De�i realizat �n scop de propagand�, Triumful voin�ei con�ine imagini reale, �ocante, ce dezv�luie unele dintre metodele folosite pentru manipularea pe scar� larg� a colectivit��ii umane, precum �i rezultatele cutremur�toare ale acestei manipul�ri. Circa un milion �i jum�tate de cet��eni s-au str�ns la N�rnberg, �n septem�brie 1934. �i nu au fost adu�i cu for�a. Asemenea uria�e adun�ri de oameni, care participau la procesiuni �n lumina tor�elor, asistau laparade militare impresionante, ascultau discursuri incendiare, �inute de la �n�l�imea unor tribune grandioase, pavoazate cu gigantice �nsemne naziste, �i scandau la unison urale precum: Sieg heil!, reprezentau o component� vital� a "noii ordini" pe care nazi�tii o impuseser� Germaniei, dup� ce au preluat puterea �n 1933. Dincolo de asemenea manifesta�ii grandioase �i de prezen�tarea unor filme precum Triumful voin�ei, propaganda nazist� a pus la punct numeroase alte metode de �ndoctrinare. Pictura, arhitectura, teatrul, radioul, ziarele, muzica, toate au fost supuse unei cenzuri stricte, pentru a putea fi utilizate cu maximum de eficien�� �n controlul g�ndurilor, emo�iilor �i comportamentului fiec�rui cet��ean din cel de-al Treilea Reich. Un vast sistem de manipulare a fost construit pentru a putea supraveghea �i dirija permanent fiecare mijloc de exprimare. Studierea acestui sistem �i analiza tehnicilor utilizate �n cadrul s�u pot oferi un posibil r�spuns la �ntrebarea: "Cum a fost posibil ca nazi�tii s� ajung� la putere �n Germania �i s� declan�eze cel mai devastator conflict armat din istoria omenirii?" La r�ndul lor, regimurile comuniste au aplicat, �n linii generale, acelea�i metode de manipulare precum cele utilizate de nazi�tii ai c�ror du�mani de moarte erau. �n fond, �i fascismul �i comunismul sunt ideologii totalitare, ce presupun strategii asem�n�toare de preluare a puterii �i apoi de men�inere a acesteia. Spre exemplu, manifest�rile grandioase ce marcau discursu�rile lui Adolf Hitler fac parte din aceea�i categorie cu spectacolele ce acompaniau cuv�nt�rile lui Kim Ir Sen sau ale lui Nicolae Ceau�escu. Doar recuzita era diferit�. Un alt element comun, din p�cate, �l reprezint� dezastrul �i nenum�ratele victime umane pe care le las� �n urm� pr�bu�irea regimurilor totalitare. �i iar�i, din p�cate prea t�rziu, apar �ntre�b�ri de genul: "Cum a fost posibil ca astfel de lucruri s� se �nt�m�ple?" Unul dintre capitolele acestei c�r�i radiografiaz� tocmai mecanismele intime utilizate de propov�duitorii totalitarismului pentru a remodela g�ndirea celor pe care �i conduc. �n campania electoral� din vara lui 1988, �n Statele Unite, vicepre�edintele George Bush se situa mult �n urma guverna�torului Michael Dukakis �n cursa pentru fotoliul de la Casa Alb�. Majoritatea observatorilor erau convin�i c� avantajul lui Dukakis era imposibil de �ntrecut. �i totu�i, spre surpriza general�, �n numai c�teva luni, George Bush a redus handicapul, l-a anulat �i a c�tigat alegerile. Cei mai mul�i anali�ti politici sunt de p�rere c� Willie Horton a jucat rolul principal �n aceast� spectaculoas� r�sturnare de situa�ie. Revista Time �l denumea: Cel mai valoros juc�tor din echipa lui George Bush. Cine era acest Willie Horton? Nu f�cea parte dintre cei care au sus�inut financiar campania electoral� a lui Bush �i nici nu se num�ra printre consilierii viitorului pre�edinte. De fapt, cei doi nici nu se �nt�lniser� vreodat�. Willie Horton era un delincvent afro-american, care fusese eliberat dintr-o �nchisoare din statul Massachusetts, �nainte de termen, �n cadrul unui program de reabilitare. Imediat dup� eliberare, el a fugit �n statul Maryland, unde a violat o femeie dup� ce i-a r�nit concubinul. Michael Dukakis era guvernator �n Massachusetts atunci c�nd a fost ini�iat respectivul program de reabilitare. Bush l-a acuzat pe Dukakis c� ac�ioneaz� prea "moale" atunci c�nd se pune problema combaterii criminalit��ii. Echipa lui Bush a preg�tit imediat o serie de clipuri electorale pentru televiziune, precum �i articole publicitare pentru pres�, �n care era prezentat� figura lui Horton, �n cele mai sinistre posturi. De asemenea erau transmise imagini cu delincven�i intr�nd �i ie�ind �n voie prin u�a turnant� a unei �nchisori. Asemenea clipuri �i articole au atins coarda sensibil� a mul�tor americani, care se temeau de escalada violen�ei, �i au indus �n r�ndurile opiniei publice sentimentul c� justi�ia american� este prea bl�nd� cu criminalii �i chiar �i favorizeaz� �n detrimentul cet��enilor obi�nui�i. Pe de alt� parte, faptul c� Horton era negru a resuscitat anumite prejudec��i rasiale �n r�ndurile albilor, care totu�i constituie majoritatea electoratului. Evident, �n toate clipurile, Dukakis era f�cut r�spunz�tor pentru sus�inerea programelor de reabilitare a de�inu�ilor, pro�grame ce aveau ca rezultat alte noi crime. �n replic�, Michael Dukakis a venit cu o impresionant� canti�tate de statistici �i argumente. El a subliniat c� Massachusetts era numai unul din multele state �n care se introduseser� programele de reabilitare �i c� �nsu�i guvernul federal (�n cadrul c�ruia George Bush era vicepre�edinte) eliberase de�inu�i �nainte de termen. Dukakis a demonstrat cu date concrete c� respectivele programe erau eficiente. Din cei cincizeci �i trei de mii de de�inu�i elibera�i �nainte de termen �n 1987, foarte pu�ini au recidivat. Pe l�ng� toate aceste argumente �n favoarea reabilit�rii criminalilor, Dukakis �i-a continuat campania electoral� �i cu numeroase alte promisiuni: patru sute de mii de noi locuri de munc�, reducerea masiv� a taxelor, cre�terea num�rului de poli�i�ti pe str�zi �.a.m.d. Dar americanii erau s�tui de statistici �i de promisiuni la modul general. Dac� Dukakis ar fi avut un consilier specializat �n psihologia social�, acesta i-ar fi putut spune c� oamenii sunt profund �ngrijora�i �i chiar furio�i din cauza faptului c� ei sau cei care le sunt dragi pot fi ataca�i, b�tu�i �i chiar omor��i �n plin� strad�, c� nu sunt interesa�i de statistici, grafice sau date generale, ci de alegerea ca pre�edinte a unui tip "dur", care s� le asigure lini�tea. A�a cum promitea s� fac� George Bush... Nimeni nu poate spune dac� George Bush a fost un pre�e�dinte mai bun dec�t ar fi putut s� fie Michael Dukakis. Cert este �ns� c� el a avut o mai bun� echip� de speciali�ti �n campanii electorale, o echip� care a �tiut cum s� influen�eze decisiv opiniile electoratului, specul�ndu-i starea de spirit �i specul�nd momentul. Faptul c� oamenii sunt mai pu�in interesa�i, �n momentele decisive, de analiza la rece a datelor �i a fenomenelor, prefer�nd s� se ghideze dup� sim�uri �i dup� ceea ce le dicteaz� instinctul de conservare este demonstrat �i de un alt exemplu, care, la prima vedere, ar p�rea �n contradic�ie cu concluziile trase �n urma campaniei electorale descrise mai sus. �n ultimele dou� decenii, �n Statele Unite s-a desf�urat o campanie vast� �mpotriva fuma�tului. �n acela�i timp, companiile produc�toare de �ig�ri au pus �n joc uria�e sume de bani pentru publicitate. Campania antifumat se axa pe prezentarea a numeroase date �i statistici referitoare la bolile grave cauzate de fumat �i la efectele devastatoare ale acestora. �n replic�, produc�torii de �ig�ri au lansat clipuri �i articole publicitare, �n care �ig�rile erau asociate cu distrac�ia, cu aventura, cu dragostea, cu tinere�ea. Nimic despre date, nimic despre statistici. �i totu�i adversarii fumatului au avut succes. �n dou� decenii, num�rul fum�torilor americani s-a �njum�t��it. Contradic�ia cu confruntarea Bush-Dukakis este doar aparent�. De�i campania antifumat utiliza statistici �i date concrete, esen�a ei se referea la �ns�i supravie��uirea individului. Iar pentru foarte mul�i, s�n�tatea �i via�a s-au dovedit mai pre�ioase dec�t aventura ori distrac�iile. �n acela�i timp, nu trebuie neglijat faptul c� antifum�torii au folosit, pe l�ng� numeroasele date medicale, �i clipuri de tele�viziune �n care se f�cea apel la cele mai profunde sentimente umane, precum dragostea �i preocuparea pentru copii, pentru s�n�tatea �i viitorul lor. Spre exemplu, unul dintre aceste clipuri, avansat ca model �n mai toate manualele destinate agen�ilor de publicitate, prezenta un b�ie�el �i o feti��, �n podul unei case. Copiii descoper� un cuf�r vechi �i scot din el hainele de miri ale p�rin�ilor. Feti�a �mbrac� rochia alb�, mult prea mare pentru ea, �ncal�� pantofii uria�i ai mamei �i �ncepe s� se machieze cu st�ng�cie, �n fa�a unei oglinzi vechi. B�iatul, la fel, �i pune pe el hainele largi ale tat�lui, apoi vine l�ng� feti�� �i se privesc am�ndoi �n oglind�. Clipul nu are nici o explica�ie. Abia �n final, pe ecran apare un text lapidar: Copiii tind s�-�i imite p�rin�ii. Dumneavoastr� fuma�i? Statisticile au demonstrat c� prezentarea acestui clip a avut efecte sensibil mai mari dec�t toate celelalte clipuri referitoare la urm�rile negative ale fumatului asupra s�n�t��ii. Acest ultim exemplu ilustreaz� unul dintre pu�inele cazuri �n care tehnicile de influen�are a opiniei publice sunt utilizate �n scopuri nobile. Din p�cate, cel mai adesea, manipularea �n mas� este exercitat� de un grup restr�ns, �n folosul propriu �i �n detrimentul intereselor celor mul�i. �ns�, indiferent de scop, tehnicile r�m�n acelea�i... Despre Guyana, opinia public� mondial� nu are prea multe cuno�tin�e. Situat �n nordul continentului sud-american, statul are cea mai mare parte a suprafe�ei acoperit� cu mla�tini �i p�duri tropicale de nep�truns. Pu�in peste �apte sute de mii de oameni tr�iesc �n localit��ile de pe coast�. Numele statului a c�p�tat la un moment dat o oarecare popularitate datorit� c�r�ii fostului ocna�-evadat Papillon, �n rest via�a guyanezilor este �nv�luit� de un anonimat deplin. �i totu�i, �n noiembrie 1978, Guyana a ajuns brusc �n aten�ia �ntregii lumi. Ziarele, posturile de radio �i tele�viziune aveau ca principal subiect o inexplicabil� tragedie petre�cut� undeva �n jungla �nconjurat� de mla�tini. Pe 18 noiembrie, �n acel an, nou� sute unsprezece oameni, adep�i ai sectei Templul poporului, s-au sinucis �n cadrul unei ceremonii bizare. Secta era condus� de pastorul Jim Jones, care a murit �mpreun� cu adep�ii s�i. Povestea lui Jim Jones �ncepuse cu peste dou� decenii �n urm�, �n Indiana, unde el a fondat Templul poporului. Pe atunci, Jones propov�duia toleran�a interrasial�, iar adep�ii s�i �i ajutau pe s�rmani, �i hr�neau, le g�seau uneori locuri de munc�. Pe m�sur� ce congrega�ia sa cre�tea, Jim Jones a �nceput s� pretind� tot mai mult devotament �i supunere adep�ilor s�i. �n 1965, urmat de circa o sut� de oameni, s-a mutat �n California. Secta a �nceput s� se dezvolte, au fost �nfiin�ate nuclee noi, iar Cartierul General s-a stabilit la San Francisco. Dincolo de imaginea sa public�, de lider spiritual foarte iubit de adep�i, milit�nd pentru armonia interrasial�, "p�rintele" Jones a �nceput s�-�i construiasc� �i �n cadrul sectei sale imaginea unui Mesia, venit ca o binecuv�ntare �n mijlocul oamenilor. El i-a determinat pe adep�ii s�i s�-l venereze �i s� i se �nchine �n cadrul unor ritualuri tot mai sofisticate. �n acela�i timp, se folosea de num�rul tot mai mare al membrilor sectei, precum �i de supu�nerea lor des�v�r�it� �n fa�a ordinelor sale, pentru a-�i spori influen�a politic�. Templul poporului a c�p�tat amploare. Pentru a avea puterea absolut� asupra supu�ilor s�i, Jim Jones le-a cerut o loialitate absolut�, a ini�iat un sistem foarte riguros de disciplinare a "r�t�ci�ilor" �i a �nceput s� prezic�, �n cuv�nt�rile sale, sf�r�itul lumii �n urma unei iminente catastrofe nucleare. Evident, singurii care ar supravie�ui holocaustului ar fi cei care credeau sincer �n el. �n multe din predicile sale ataca rasismul �i sistemul capitalist, �ns� cele mai virulente atacuri erau �ndreptate �mpotriva inamicilor Templului poporului �i, mai ales, �mpotriva acelor adep�i care se mai �ndoiau de caracterul s�u mesianic. Secta a �nceput s�-i �ngrijoreze tot mai mult pe locuitorii din San Francisco. Rudele celor racola�i f�ceau apel la autorit��i, ziarele publicau tot mai multe articole defavorabile lui Jones, iar tensiunea a atins punctul culminant o dat� cu o veritabil� b�t�lie juridic� �n urma c�reia Jim Jones amenin�a s� ob�in� custodia asupra unui b�ie�el de �ase ani, �n ciuda opozi�iei rudelor acestuia. Predicatorul a sim�it c� zilele sectei sale sunt num�rate �n California, de aceea a hot�r�t s� plece, �mpreun� cu aproape o mie dintre adep�i, �n Guyana. Acolo, izola�i �n jungla �nconjurat� de mla�tini, au construit a�ezarea Jonestown. Foarte pu�ine informa�ii au mai ajuns �n Statele Unite despre ceea ce se petrecea �n "comunitatea socialist� cre�tin�" din Jonestown, dup� cum o denumea �nsu�i pastorul. Cei care doreau s� p�r�seasc� secta, sau doar se �ndoiau de Jones, erau supu�i unor pedepse severe, merg�nd de la umilirea public� p�n� la b�t�i cr�ncene. �n noiembrie 1978, Leo Ryan, membru al Congresului Statelor Unite, a plecat spre Guyana spre a verifica informa�iile conform c�rora, �n Jonestown, oamenii erau �inu�i �mpotriva voin�ei lor. Ryan a luat cu el c��iva ziari�ti �i c�teva rude �ngri�jorate ale unora dintre sectan�i. Ajun�i la Jonestown, au petrecut acolo o sear� �i �nceputul zilei urm�toare, ascult�ndu-i pe mem�brii comunit��ii cum �i laud� via�a paradisiac�. To�i �i exprimau dorin�a ferm� de a r�m�ne acolo. �i totu�i, dou� familii au reu�it s�-i strecoare lui Ryan mesaje �n care �l implorau s�-i ia cu el la plecare. Dup� �ncheierea vizitei, �n timp ce Ryan, echipa sa �i "ereticii" se preg�teau s� urce �n avion, c��iva pistolari din garda lui Jim Jones au deschis focul �i au ucis cinci oameni, inclusiv pe Leo Ryan. �n timp ce dinspre pista de aterizare se auzeau �mpu�c�turile, Jones a adunat toat� comunitatea, le-a spus oamenilor c� inamicii sunt pretutindeni �i c� este timpul s� treac� la "sinuciderea revolu�ionar�", a�a cum o exersaser�, teoretic, de nenum�rate ori p�n� atunci. Oamenii de �ncredere ai lui Jones �i-au luat armele pentru a supraveghea mai bine ritualul. Un bol mare de cristal, con�in�nd suc de fructe �n care se turnaser� sedative �i cianur�, a �nceput s� circule printre oameni. Adul�ii au fost sf�tui�i s�-�i ucid� �nt�i copiii, apoi s�-�i ia �i ei via�a. C��iva au protestat, �ns� reac�ia mul�imii i-a redus la t�cere. Acel ultim discurs al lui Jim Jones, �ntrerupt de interven�iile unora dintre adep�i, a fost imprimat pe casete audio �i a ajuns apoi la cuno�tin�a opiniei publice. Este halucinant ce s-a �nt�mplat acolo, �n numai c�teva minute... Jones: Mi-am dat toat� silin�a s� v� asigur o via�� mai bun�. Dar �n ciuda tuturor �ncerc�rilor mele, o m�n� de oameni, cu minciunile lor, ne-au f�cut via�a imposibil�. Dac� nu putem tr�i �n pace, atunci s� murim �n pace!... (mul�imea aplaud�)... Am fost at�t de crunt �n�ela�i... �n urm�toarele c�teva minute unul dintre oamenii din acel avion �l va �mpu�ca pe pilot... �tiu asta... Nu am pl�nuit-o, dar �tiu c� se va �nt�mpla... Nu avem sc�pare... A�a c� p�rerea mea este s� fi�i bl�nzi cu copiii, s� fi�i bl�nzi cu b�tr�nii �i s� lua�i po�iunea a�a cum o f�ceau vechii greci. S� trece�i dincolo �n lini�te, pentru c� noi nu ne sinucidem, acesta este un act revolu�ionar... Nu mai exist� cale de �ntoarcere. Doar du�manii se vor �ntoarce pentru a spune alte �i alte minciuni... O femeie: Simt c� at�t timp c�t mai exist� via��, exist� �i speran��... Jones: �i totu�i, c�ndva fiecare trebuie s� moar�... Mul�imea: A�a este! A�a este! Jones: Ce au f�cut �i ce fac acei oameni, ce ne preg�tesc ei �nseamn� o via�� mai rea dec�t iadul... Pentru mine, moartei nu este un lucru �nsp�im�nt�tor... Via�a este cea blestemat�... Nu merit� s� tr�im cum vor ei... Femeia: Dar mi-e fric� s� mor... Jones: Nu cred. Nu cred c� �i-e fric�... Femeia: Cred c� sunt prea pu�ini cei care ne-au p�r�sit, pentru ca o mie dou� sute de oameni s�-�i dea vie�ile pentru ei... M� uit la to�i copiii ace�tia �i cred c� ei merit� s� tr�iasc�... Jones: Eu cred c� merit� mai mult... merit� lini�tea. Cel mai bun lucru pe care �l putem face este s� p�r�sim aceast� lume blestemat�... (mul�imea aplaud� �n delir) Un b�rbat: S-a terminat, surioar�... Am tr�it o zi minunat�... (aplauze) Al doilea b�rbat: Dac� ne spui c� trebuie s� ne d�m vie�ile acum, suntem preg�ti�i... (aplauze) Peste �ipetele copila�ilor for�a�i s� �nghit� otrava, vocea lui Jones se aude insist�nd asupra necesit��ii sinuciderii, gr�bindu-i pe oameni... Jones: V� rog, lua�i doctoria. Este simplu, foarte simplu. Nu ve�i avea convulsii... Nu v� fie team� s� muri�i... Altfel ve�i vedea cur�nd oameni ateriz�nd aici... Venind s� ne tortureze poporul... A doua femeie: Nu trebuie s� ne �ngrijor�m. Fiecare s�-�i p�streze calmul �i s� �ncerce s�-i lini�teasc� pe copii... Ei nu pl�ng de durere, ci numai pentru c� gustul po�iunii este pu�in amar... A treia femeie: Nu este nimic de pl�ns. E ceva care ar trebui s� ne �nveseleasc�... (aplauze) Jones: V� rog, pentru numele lui Dumnezeu, s� trecem mai repede peste asta... Este o sinucidere revolu�ionar�. Nu este o simpl� sinucidere menit� s� ne distrug�... (vocile se roag�: "Tat�.."; aplauze) Al treilea b�rbat: Tat�l ne-a adus at�t de departe. Eu aleg s� merg cu El mai departe... Jones: Trebuie s� murim cu demnitate. Mai repede, mai repede, mai repede... Trebuie s� ne gr�bim... �nceta�i istericalele. Moartea este de un milion de ori mai preferabil� dec�t s� tr�im �nc� o zi din via�a asta blestemat�... Dac� a�i �ti ce v� a�teapt�, a�i fi ferici�i c� trece�i dincolo �n noaptea asta... A patra femeie: A fost o m�ndrie s� merg al�turi de voi �n aceast� permanent� lupt� revolu�ionar�... nu �mi mai pot dori altceva dec�t s�-mi dau �i via�a pentru socialism, pentru comu�nism. ��i mul�umesc, Tat�, pentru tot... Jones: Doamne, prime�te-ne vie�ile... Nu ne sinucidem. Facem un act revolu�ionar de sinucidere, pentru a protesta �mpotriva unei lumi inumane... A doua zi, c�nd echipele trimise de autorit��i au ajuns �n Jonestown, au descoperit acolo o priveli�te terifiant�. Sute de cadavre z�ceau �n jurul podiumului de pe care le vorbise Jim Jones. Sectan�ii muriser� �mbr��i�a�i sau �in�ndu-se de m�n�. Doar c��iva se pare c� rezistaser�, motiv pentru care li s-a turnat otrava cu for�a pe g�t ori li s-a injectat. Cadavrul lui Jim Jones se afla printre cele ale adep�ilor s�i. �ntreaga lume a fost �ocat� de ceea ce s-a �nt�mplat �n micu�a a�ezare din jungla Guyanei. Nimeni nu putea �n�elege cum au ajuns sute de oameni simple marionete, cum �i-au urmat liderul f�r� s� ra�ioneze, cum au ajuns s�-i �ndeplineasc� dorin�ele �i s� se supun� �ntr-at�t, �nc�t s�-�i omoare copiii �i apoi s� se sinucid�. Aceast� carte �i propune s� dea un posibil r�spuns la astfel de �ntreb�ri. Mai ales c� tot ceea ce s-a �nt�mplat la Jonestown nu reprezint� un caz singular. Chiar dac� num�rul victimelor nu a atins asemenea dimensiuni ca �n Guyana, istoria s-a repetat, �n linii mari, cu secta davidienilor, �n 1993. David Koresh, conduc�torul sectei, a refuzat s� permit� autorit��ilor accesul �n veritabilul fort pe care �l construise, din lemn, �n apropiere de localitatea Waco, din Texas. Oamenii legii voiau s� verifice unele zvonuri conform c�rora membrii cultului �i maltratau copiii. For��nd intrarea �n fort, patru agen�i federali au fost uci�i �n cadrul unui schimb de focuri cu sectan�ii baricada�i �n interior. A urmat un asediu de cincizeci �i una de zile. De�i unii dintre membrii cultului au p�r�sit fort�rea�a, Koresh a refuzat s� se predea. �n cele din urm�, poli�i�tii au hot�r�t s� dea asaltul decisiv, precedat de aruncarea unor grenade cu gaz lacrimogen �n incinta fortului. �n lupta ce a urmat, cl�dirile au fost cuprinse de fl�c�ri �i mistuite complet �n mai pu�in de treizeci de minute. Cercet�rile ulterioare au demonstrat c� focul fusese pus de davidieni, dup� ce, mai �nt�i, �i-au ucis copiii, �ntr-un gest disperat de a refuza s� se predea. Nimeni dintre cei afla�i �n�untru nu a sc�pat din incendiu. Dup� ce s-au stins fl�c�rile, au fost descoperite r�m�i�ele a �aptezeci �i cinci de persoane. �i din nou au ap�rut �ntreb�ri de genul: "Cum a fost posibil s� se �nt�mple a�a ceva?" �n 1995, de data aceasta �n Europa, opinia public� a fost din nou �ocat� de sinuciderea colectiv� a unora dintre adep�ii sectei Templul soarelui, ale c�ror trupuri au fost g�site �ntr-o vil� izolat� din Elve�ia. �i exemplele pot continua. �ns� cazurile amintite p�n� acum reprezint� doar urm�rile duse p�n� la extrem ale unor �ncerc�ri de remodelare total� a g�ndirii umane, �n cadrul unor secte, care, la �nceput, par cu totul inofensive. Numeroase alte exemple, f�r� conota�ia tragic� a celor de mai sus, dar gener�nd o �ngrijorare la fel de mare, apar aproape la tot pasul. Adep�ii cultului Hare Krishna au dezvoltat tehnici extrem de subtile de manipulare, nu numai pentru a face noi prozeli�i, ci �i cu scopul de a str�nge fonduri pentru sect�, pe strad�, de la trec�tori obi�nui�i. Membrii sectei Biserica Unific�rii, conduse de sud-coreeanul Sun Myung Moon, particip� periodic, pe stadioane, la ceremoniile unor c�s�torii �n mas�. Mii de cupluri sunt unite �n acela�i timp, f�r� ca mirii s� se fi cunoscut vreodat�. Cuplurile sunt alc�tuite de Moon �i de suita sa. Adep�ii sectei Copiii Domnului, conduse de David Berg, �i doneaz� de bun�-voie �ntreaga avere bisericii, �n fapt conduc�torului acesteia. �n Rom�nia, conform relat�rilor din pres�, tinerii adep�i ai unei pseudosecte, conduse de un anume Gregorian Bivolaru, particip� la orgii sexuale �n grup, ajung�nd chiar s� accepte un ritual �n care �i beau unul altuia urina, convin�i fiind de liderul lor c� aceasta reprezint� un "izvor de s�n�tate". Din nou apar �ntreb�ri de genul: "Cum este posibil?" Trebuie amintit, ca o ironie a sor�ii, c� atunci c�nd echipele trimise de autorit��i au sosit la locul tragediei din Jonestown au v�zut deasupra podiumului �nconjurat de sute de cadavre, de unde Jones �i �inuse discursurile, o pancart� pe care scria cu litere de-o �chioap�: "ACEIA CARE NU ΪI AMINTESC TRECUTUL, SUNT CONDAMNA�I S�-L REPETE". Tocmai pentru a nu se repeta un astfel de trecut, �i nu numai de aceea, o asemenea carte este necesar�... Tehnicile de manipulare sunt dintre cele mai diverse, de la foarte simple la extrem de sofisticate, de la cele cu efecte imediate p�n� la cele ale c�ror urm�ri se v�d dup� ani de zile sau chiar dup� decenii, de la unele utilizate pentru influen�area unei anumite persoane, �ntr-o anumit� �mprejurare, p�n� la altele axate pe remodelarea unei �ntregi societ��i. Pe l�ng� exemplele de p�n� acum, cu larg� rezonan��, este interesant de amintit �i un caz de manipulare din cele aparent f�r� prea mare importan��. �n 1736, Benjamin Franklin m�rturisea c� a utilizat �nv���mintele din �n�elepciunea popular� ca strategie politic�. Episodul va fi cunoscut mai t�rziu, dup� preluarea sa ca exemplu, �n manualele de psihologie social�, drept: "Manipularea Ben Franklin". Despre ce este vorba? Pe c�nd era membru �n forul legislativ al statului Pennsylvania, Franklin era tot timpul contrat de un oponent politic, care p�rea chiar s�-l antipatizeze. Situa�ia devenise enervant�, motiv pentru care Ben Franklin a �nceput s� se g�ndeasc� tot mai des la o solu�ie prin care s�-l reduc� la t�cere pe respectivul oponent. �i a g�sit-o. Iat�-l povestind singur �n ce mod a ac�ionat: Nu m� �nc�nta ideea s�-i c�tig favorurile manifest�nd un respect servil fa�� de el, a�a c� am folosit o alt� metod�. Auzind c� are �n biblioteca lui o carte foarte rar� �i valoroas�, i-am scris un bile�el �n care �mi exprimam dorin�a de a citi cu aten�ie respectivul volum �i �l rugam s�-mi fac� favoarea de a mi-l �mprumuta pentru c�teva zile. Mi l-a trimis imediat, iar eu i l-am restituit peste vreo s�pt�m�n� �mpreun� cu un alt bile�el �n care �mi ar�tam recuno�tin�a pentru favoarea pe care mi-o f�cuse. C�nd m-a �nt�lnit din nou la Camer�, s-a apropiat de mine �i mi-a vorbit (ceea ce nu f�cuse niciodat� �nainte), folosind un ton extrem de civilizat. Apoi, �n toate ocaziile �i-a ar�tat bun�voin�a �n a m� servi, a�a c� am devenit buni prieteni, iar prietenia noastr� a durat p�n� la moartea lui. Acesta este un alt exemplu al adev�rului cuprins �ntr-o veche zical�, pe care am �nv��at-o �i care spune: "Cel care �i-a f�cut odat� o favoare, este mult mai disponibil s� te ajute din nou dec�t acela care ��i este obligat." Scepticii ar putea fi �nclina�i s� cread� c� succesul lui Franklin fusese determinat, �n mare m�sur�, de farmecul s�u personal �i mai pu�in de strategia aplicat�. Pentru a clarifica problema, doi cercet�tori �n psihologie, Jon Jecker �i David Landy, au imaginat, �n 1969, un experiment care s� determine c�t mai obiectiv efectul "Manipul�rii Ben Franklin". Ei au propus unei grupe de studen�i s� participe la un test oarecare, �n prezen�a unui experimentator. De pe urma testului fiecare student a c�tigat o anumit� sum� de bani. Ceva mai t�rziu, experimentatorul a abordat o treime dintre studen�i, explic�ndu-le c� a finan�at testul din propriul s�u buzunar �i c� nu mai are nici un fel de fonduri pentru a continua cercet�rile. La sf�r�it i-a �ntrebat: Ca o mare favoare pentru mine, a�i fi dispu�i s� returna�i banii pe care i-a�i c�tigat? Aceea�i cerere a fost f�cut� �i celei de-a doua treimi dintre studen�i (diferite de prima), �ns� de aceast� dat� cel care a formulat-o nu a mai fost experimentatorul, ci secretarul Catedrei de psihologie, care le-a explicat studen�ilor c� banii provin din fondurile universit��ii, care au ajuns la limita inferioar�. Restul de studen�i (a treia treime) nu au primit nici o solicitare �n ceea ce prive�te banii. �n cele din urm�, fiecare student a fost rugat s� mai completeze un chestionar, care �i cerea, printre altele, s�-i acorde o not� �ntre 1 �i 10 experimentatorului. Media notelor acordate de "neutri" (cei c�rora nu li s-a pomenit de returnarea fondurilor) a fost 5,8. Media notelor date de cei c�rora favoarea le-a fost cerut� de c�tre secretarul Catedrei a fost de 4,4. Cei care au fost ruga�i de experimentator s� returneze banii i-au dat note cu o medie de 7,2, convin�i fiind c� este un tip simpatic �i merit� s� fie ajutat. Experimentul a dovedit c� "Manipularea Ben Franklin" nu depinde de farmecul celui care o aplic�, ci are un caracter strict obiectiv... Pe 4 noiembrie 1991, �n New Yorker ap�rea o scurt� �tire: �n ultimele dou� s�pt�m�ni, �n tunelurile metroului din New York au fost uci�i un cer�etor, un lucr�tor de la �ntre�inere �i un c�ine. Nou�zeci de oameni au telefonat la Autoritatea de Tranzit pentru a-�i exprima �ngrijorarea �n leg�tur� cu soarta c�inelui, �ns� numai trei apeluri au fost �n leg�tur� cu lucr�torul. Nimeni nu s-a interesat de cer�etor. �tirea ilustreaz� elocvent fenomenul dezumaniz�rii. �n termenii psihologiei sociale, dezumanizarea �nseamn� actul de a percepe victimele ca fiin�e nonumane. Dezumanizarea sl�be�te sentimentul de respingere instinctiv� a violen�ei �i faciliteaz� escalada actelor de agresiune, sub diversele lor forme. �nc� un exemplu care demonstreaz� c�, din nefericire, feno�menul de dezumanizare nu este deloc rar. Conform articolelor ap�rute �n presa rom�neasc�, ce preluau date furnizate de Insti�tutul Medico-Legal din Bucure�ti, �n timpul celor dou� s�pt�m�ni de viscol puternic din noiembrie 1995, circa o sut� cincizeci de oameni �i-au pierdut via�a pe str�zi, �n marea lor majoritate cer�etori �i cet��eni f�r� locuin�e. O tragedie de propor�ii, care nu a declan�at �ns� nici o reac�ie. Oficialit��ile au consemnat faptul ca pe ceva obi�nuit �n astfel de perioade cu vreme rea, politicienii nu i-au dat nici cea mai mic� importan��, dar cel mai �ngrijor�tor este faptul c� nici m�car opinia public� nu a reac�ionat �n vreun fel. Victimele au fost catalogate drept "cer�etori", "vagabonzi", "be�ivi" �.a.m.d., extrem de pu�ini fiind cei care le-au privit ca pe ni�te fiin�e umane, ca pe ni�te semeni, indiferent de starea lor material�, de v�rst� sau de eventualele vicii, pentru care, �ntr-o mare m�sur�, societatea este responsabil�. O sut� cincizeci de oameni au murit pe str�zi, �n c�teva zile, f�r� ca semenii lor s� se sinchiseasc� �i s� cear� m�car construirea unui banal azil de noapte pentru ad�postirea vitregi�ilor de soart�. Fenomenul dezumaniz�rii exist� �i el este �ngrijor�tor de r�sp�ndit. �ns� mult mai �ngrijor�tor este faptul c� artizanii ma�nipul�rii �l pot induce �i exploata la maximum, prin tehnici specifice, atunci c�nd interesele lor o cer. Iar efectele sunt �nsp�i�m�nt�toare. Exterminarea celor �ase milioane de evrei �n a doua conflagra�ie mondial�, lansarea bombelor de la Hiroshima �i Nagasaki, masacrele ce au provocat �i continu� s� provoace milioane de victime �n toate r�zboaiele de pe glob, miile de vie�i distruse �n atentatele teroriste, nenum�ratele victime ale regi�murilor totalitare �i multe alte atrocit��i au fost �i sunt posibile �i prin aplicarea tehnicilor de dezumanizare la adresa inamicului. Nazi�tii ucideau evrei nu oameni, comuni�tii ucideau du�mani ai poporului, nu oameni, comandourile teroriste arabe ucideau agen�i ai imperialismului, nu oameni �.a.m.d. Prima etap� �n a determina oamenii obi�nui�i s�-�i ucid� sau s�-�i prigoneasc� semenii este dezumanizarea poten�ialelor victime prin tehnici specifice de manipulare, pe care se bazeaz� �ntregul sistem propagandistic menit s� declan�eze �i s� sus�in� conflictele... Iat� numai c�teva argumente care fac necesar studiul tehni�cilor de manipulare a con�tiin�elor. Pentru a putea rezista celor care doresc s� perverteasc� min�ile semenilor lor, transform�ndu-i �n simple marionete sau �ntr-o mas� de manevr�, pentru a putea rezista chiar �i �ncerc�rilor minore de a fi for�a�i s� accep�t�m sau s� facem lucruri care nu ne sunt �n fire, cunoa�terea unor asemenea tehnici este un prim pas... Scurt� clasificare a manipul�rilor Situa�iile sociale exercit� un control semnificativ asupra comportamentului uman. Ac�iunile �i reac�iile individului la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt determinate de for�e �i constr�ngeri specifice acelui mediu, �ntr-o m�sur� mult mai mare dec�t ar fi de a�teptat dac� s-ar avea �n vedere doar perso-nalitatea intim� a celui �n cauz�. Chiar �i aspecte care par banale, nesemnificative, pot determina schimb�ri majore �n compor�tamentul persoanelor aflate �ntr-o anume situa�ie social�. Cuvinte, etichete, lozinci, semne, regulamente, legi �i, �ntr-o mare m�sur�, prezen�a celorlal�i sunt factori cu o mare putere de influen�� asupra individului, dirij�ndu-i reac�iile �i comportamentul uneori chiar f�r� ca respectivul s�-�i dea seama. �n termenii psihologiei sociale, putem vorbi de manipulare atunci c�nd o anume situa�ie social� este creat� premeditat pentru a influen�a reac�iile �i comportamentul manipula�ilor �n sensul dorit de manipulator. Manipul�rile pot fi clasificate �n func�ie de diverse criterii. Profesorul Philip Zimbardo, de la Universitatea Stanford, Cali�fornia, utilizeaz� drept criteriu amplitudinea modific�rilor efectuate �ntr-o anumit� situa�ie social�. Astfel "manipul�rile mici" sunt cele ob�inute prin schimb�ri minore ale situa�iei so-ciale. Trebuie remarcat c�, de�i �n aceast� accep�iune ma�nipul�rile pot fi clasificate ca mici, medii �i mari, consecin�ele lor nu respect� o coresponden�� strict� cu amplitudinea modific�rilor ini�iale. Spre exemplu, schimb�ri mici pot avea consecin�e majore �i invers. Manipul�rile mici, ob�inute prin modific�ri minore ale situa�iei sociale, pot avea, uneori, efecte surprinz�tor de ample. De pild�, dona�iile pot cre�te sim�itor atunci c�nd cererea este �nso�it� de un mic serviciu, aparent nesemnificativ, de un apel la binecuv�ntarea cereasc� sau chiar numai de �nf��i�area celui care formuleaz� cererea. Membrii sectei Hare Krishna au pus la punct un sistem extrem de simplu �i de eficient pentru adunarea fondurilor. Un membru al sectei, ras �n cap �i �nve�m�ntat �n specifica tog� alb�, se plaseaz� �n sala de sosiri a unui aeroport �i �i a�teapt� pe c�l�tori cu o floare �n m�n�. C�nd ace�tia �ncep s� ias�, �i oche�te imediat o "victim�" �i �i ofer� floarea insist�nd s� fie primit� f�r� nici o obliga�ie, doar a�a, ca semn al bucuriei de a tr�i �i al iubirii fa�� de semeni. Dac� darul este acceptat, imediat membrul sectei scoate o mic� revist� a cultului �i o ofer� �i pe aceasta, dar de ast� dat� contra unei... mici dona�ii. Foarte pu�ini sunt cei care pleac� numai cu floarea, f�r� a face vreo dona�ie. La fel, cei care adun� fonduri pentru diverse ac�iuni de protejare a mediului, de pild�, �i roag� pe trec�tori s� semneze �ntr-un registru voluminos, despre care se afirm� c� va constitui unul din "argumentele" respectivei organiza�ii �n ac�iunile de convingere a autorit��ilor. De asemenea, semnatarului i se ofer� �i o insign� sau o mic� plant�. Abia la sf�r�it se formuleaz� cererea pentru o dona�ie "nesemnificativ�". Din nou, foarte pu�ini sunt cei care, dup� ce au semnat �i au primit insigna, pleac� f�r� s�-�i sub�ieze portmoneul. Cer�etorii utilizeaz� �i ei nenum�rate trucuri pentru a stimula spiritul caritabil al trec�torilor. La cer�it sunt trimi�i mai ales copiii, dezbr�ca�i iarna, pl�ng�nd vara, uneori mutila�i inten�ionat pentru a spori mila cet��enilor. Sume importante sunt pl�tite celor care compun versurile �i muzica unor c�ntece deosebit de lacrimogene, gen: F�r� mam�, f�r� tat�... S�rb�torile de iarn� sunt exploatate cu s�pt�m�ni de zile �nainte sau dup�, prin �ng�narea de colinde care s� sensibilizeze poten�ialul donator etc. Sume incredibil de mari sunt adunate de sp�l�torii de parbrize, care �i deghizeaz� cer�etoria sub aparen�a unor servicii utile celor afla�i la volan. �n Bucure�ti, pentru mai pu�in de treizeci de secunde c�t dureaz� cur��atul unui parbriz, se prime�te, �n medie, o sum� echivalent� cu c�tigul unui muncitor �n treizeci de minute. �ns� foarte pu�ini dintre cei care dau banii se g�ndesc la acest lucru. �n 1966, Scott Fraser �i Jonathan Freedman au imaginat un experiment care a demonstrat obiectivitatea unor asemenea tehnici de manipulare minor�. Despre ce era vorba? �ntr-un cartier obi�nuit, casele au fost luate la r�nd �i fiec�rui proprietar i s-a propus s� permit� instalarea, �n fa�a cur�ii sale, a unui panou imens pe care scria Conduce�i cu pruden��. De�i s-a f�cut apel la spiritul lor civic, numai �aptesprezece la sut� au acceptat s�-�i umbreasc� gazonul cu a�a ceva. O a doua grup� de experi�mentatori s-a deplasat �ntr-o alt� zon� a cartierului �i a colindat casele cer�ndu-le proprietarilor s� semneze o peti�ie �n favoarea introducerii unor reguli stricte de circula�ie preventiv�. Aproape to�i au acceptat s�-�i depun� semn�tura pe un act ce nu le atr�gea vreo obliga�ie. Dou� s�pt�m�ni mai t�rziu, echipa a vizitat din nou proprietarii ce semnaser� peti�ia, propun�ndu-le instalarea panoului. De data aceasta, procentul celor care au acceptat a fost de trei ori mai mare fa�� de primul caz. Deci pentru a determina oamenii s� accepte o concesie major�, este convenabil s� li se prezinte mai �nt�i o cerere nesemnificativ�, dar de aceea�i natur�, c�reia aproape fiecare �i va da curs, pentru ca abia dup� aceea s� se vin� cu cererea avut� �n vedere de la bun �nceput. Dup� cum arat� rezultatele experimentului descris anterior, �ansele de reu�it� se vor tripla utiliz�nd respectiva tehnic�, denumit� de psihologi: Piciorul-�n-u��. De�i tehnica se bazeaz� pe stimuli sociali minori, efectele ei pot fi extrem de puternice, uneori la nivelul unei societ��i �ntregi. Un minim contact social poate determina de asemenea schimb�ri semnificative de comportament. Spre exemplu, pe plaj�, un necunoscut se adreseaz� "vecinului de cear�af: V� rog s� v� uita�i pu�in la lucrurile mele. Lipsesc doar c�teva minute. �n momentul apari�iei unui ho� care adun� respectivele lucruri �i fuge, cet��eanul rugat s� le p�zeasc� porne�te de cele mai multe ori �n urm�rirea ho�ului �i se agit� pentru a determina prinderea lui. Lucru care s-ar �nt�mpla cu o probabilitate mult redus� �n cazul �n care rug�mintea nu ar fi fost f�cut�. Uneori, ho�ii utili�zeaz� asemenea trucuri pentru a-l jefui tocmai pe cel rugat s� aib� grij� de lucrurile unui necunoscut. Micile manipul�ri pot avea �i efecte de o extrem� gravitate la nivelul �ntregii societ��i. Spre exemplu, �n 1992, �n Rom�nia, televiziunea na�ional� a prezentat mai multe zile la r�nd informa�ii oficiale privind o iminent� criz� de p�ine, din cauza lipsei de gr�u. S-a indus astfel un sentiment de panic� la nivelul �ntregii societ��i. C�teva zile mai t�rziu, oamenii au r�suflat u�ura�i afl�nd, tot de la televiziune, c� guvernul a rezolvat situa�ia prin acceptarea unor masive importuri de gr�u. Abia mult mai t�rziu, �n pres� au �nceput s� apar� materiale privind substratul ocult al afacerii. Criza fusese artificial creat� pentru a justifica masivele importuri, aduc�toare de comisioane fabuloase pentru cei care le-au derulat beneficiind de complicitatea guvernului. �n realitate, ��ranii din Rom�nia aveau suficient gr�u pentru a satisface necesarul la nivel na�ional, �ns� pre�ul de achizi�ie care le-a fost oferit era ridicol de mic, tocmai pentru a-i determina s� refuze comercializarea stocurilor �n a�teptarea unui pre� mai bun. Pre�ul gr�ului importat a fost de trei ori mai mare dec�t cel propus ��ranilor, dar afacerea s-a derulat pentru �ncasarea respectivelor comisioane. Efectele s-au reg�sit at�t �n cre�terea general� a pre�urilor, c�t �i �n deteriorarea situa�iei financiare a micilor proprietari agricoli, care nu au avut posibilitatea s�-�i valorifice recoltele pentru a ob�ine surse de finan�are a lucr�rilor din anii urm�tori. O strategie similar� a fost folosit� �i pentru generarea unor alte crize artificiale precum cea a uleiului, a zah�rului, a orezului etc. Numeroase fabrici de ulei sau zah�r din Rom�nia au fost aduse premeditat �n stare de faliment pentru a permite importurile aduc�toare de comisioane fabuloase. Crizele amintite pot fi prezentate ca rezultate grave ale unor manipul�ri minore, dar pot fi reluate �i �n subcapitolul marilor manipul�ri, dac� se analizeaz� �ntreg contextul ce le-a f�cut posi�bile. Spre exemplu, p�strarea deliberat� a televiziunii na�ionale ca unic mijloc de informare pentru marea majoritate a cet��enilor, lucru ce a f�cut, �ntre altele, posibil� inducerea panicii generale prin comunicate privind iminenta criz� de p�ine, nu mai intr� �n categoria manipul�rilor minore, ci a celor de anvergur�. O alt� tehnic� de manipulare este:Tr�ntitul-u�ii-�n-fa��. De�i total opus�, ca esen��, cu Piciorul-�n-u��, etectele sunt acelea�i. Prin aceast� tehnic�, oamenii sunt determina�i s� accepte o anume concesie, prezent�ndu-li-se �n prealabil o cerere mult mai mare, de aceea�i natur�, care are toate �ansele s� fie refuzat�. Abia dup� aceea se vine cu cererea avut� �n vedere de la bun �nceput. Aceasta are toate �ansele de a fi acceptat�, deoarece, prin compara�ie cu solicitarea inacceptabil� de dinainte, pare foarte rezonabil�. �n 1975, psihologul Robert Cialdini �i colegii s�i au imaginat un experiment menit s� analizeze efectul acestei tehnici. Ei i-au �ntrebat pe elevii unui colegiu dac� accept� s� �nso�easc� �i s� supravegheze un grup de copii handicapa�i, pentru dou� ore, �ntr-o vizit� la gr�dina zoologic�. Numai �aisprezece la sut� dintre cei �ntreba�i au acceptat. Unui alt grup de elevi i s-a prezentat, �n prealabil, o propunere mult mai ampl�. �n mod obi�nuit, recrut�m voluntari dintre elevi, pentru a lucra f�r� plat�, �n calitate de con�silieri la Centrul de deten�ie a minorilor, a spus experimentatorul. Apoi a continuat: Serviciul const� �n dou� ore de munc� pe s�pt�m�n�, timp de doi ani. Cine se ofer�? Dup� cum era de a�teptat, nimeni nu a acceptat un angajament pentru o perioad� at�t de lung�. �n urma refuzului, experimentatorul a f�cut o a doua propunere, cea referitoare la �nso�irea copiilor handicapa�i. Circa cincizeci la sut� din elevi au acceptat. Deci �i �n cazul tehnicii Tr�ntitul-u�ii-�n-fa��, ca �i �n cazul Piciorului-�n-u��, �ansele de ob�inere a unei concesii au crescut de trei ori, �n compara�ie cu cazurile �n care cererea a fost normal�. Ca o scurt� recapitulare, Piciorul-�n-u�a const� �n ob�inerea prealabil� a unei mici concesii, care s� determine sporirea disponibilit��ii celui vizat de a accepta o concesie mai mare, Tr�ntitul-u�ii-�n-fa��, la r�ndul s�u, const� �n prezentarea prealabil� a unei cereri aproape imposibil de acceptat, prin compara�ie cu care urm�toarea solicitare s� par� mult mai rezonabil� �i s� aib� mult mai multe �anse de a fi acceptat�. Trebuie precizat �nc� o dat� c� asemenea tehnici pot apar�ine categoriei micilor manipul�ri, dar la fel de bine pot constitui componente ale unui sistem de manipulare pe scar� larg�. Ele pot fi utilizate pentru a influen�a deciziile unei singure persoane sau pot s� genereze efecte puternice la nivelul �ntregii societ��i, a�a cum se va vedea �i dintr-un studiu de caz ce face subiectul unui capitol aparte al volumului de fa��. Manipul�rile medii se refer� la modific�ri importante ale situa�iilor sociale, cu efecte care, uneori, dep�esc �n mod dra�matic a�tept�rile, tocmai pentru c� enorma putere de influen�� a situa�iilor sociale asupra comportamentului uman este subeva�luat� �n cele mai multe cazuri. Cu dou� decenii �n urm�, Stanley Milgram a ini�iat o serie de experimente cu rezultate de-a dreptul �ocante �n ceea ce prive�te supunerea individului fa�� de o anume autoritate. �n cadrul experimentului standard, li se propunea volun�tarilor s� participe la un test menit s� studieze capacitatea de memorare �i influen�area acestei capacit��i prin administrarea unor pedepse �n caz de gre�eal�. Voluntarul era introdus �ntr-o �nc�pere �i a�ezat la o mas� pe care se afla pupitrul de comand� al unui aparat de generat �ocuri electrice. Printr-un geam de sticl�, voluntarul vedea o alt� �nc�pere, �n care un tip de patruzeci �i �apte de ani, u�or supraponderal, cu o �nf��i�are agreabil�, �edea pe un scaun, conectat la electrozii ce urmau s� administreze �ocurile. �n aceea�i camer� cu primul voluntar, care va fi denumit "profesorul", se afla un experimentator sobru, care �ncepea prin a spune c� persoana aflat� dincolo de geam se oferise tot de bun�-voie pentru testare. Testul consta �n citirea unor perechi de cuvinte pe care cel cu electrozii, numit "elevul", trebuia s� le memoreze. Apoi "pro�fesorul" �ncepea s� spun� c�te un cuv�nt, iar "elevul" s� r�spund� cu perechea lui. Pentru fiecare gre�eal�, "profesorul" trebuia s�-i administreze "elevului" un �oc electric �ncep�nd cu cincisprezece vol�i �i put�nd ajunge p�n� la patru sute cincizeci de vol�i, �n trepte de c�te cincisprezece vol�i. Pentru a-l avertiza pe "profesor" asupra a ceea ce urma s�-i fac� "elevului", experimentatorul �i aplica, demonstrativ, primului un �oc de patruzeci �i cinci de vol�i, destul de dureros. Testul �ncepe. Primele r�spunsuri ale "elevului" sunt corecte. Apoi, la prima gre�eal�, "profesorul" �i administreaz� cinci�sprezece vol�i, provoc�ndu-i o tres�rire evident�. Urmeaz� �nc� o gre�eal� �i un �oc de treizeci de vol�i. Treptat, pe m�sur� ce timpul trece �i �ocurile cresc �n intensitate, suferin�a "elevului" devine tot mai evident�, iar "profesorul" �ncepe s� aib� mustr�ri de con�tiin��. Dar la fiecare ezitare a acestuia, experimentatorul �l �ndeamn� sobru: V� rog, continua�i. Peste �aptezeci �i cinci de vol�i, "elevul" �ncepe s� �ipe de durere, la o sut� cincizeci url� pentru a fi l�sat s� plece, acuz�nd dureri de inim�, la o sut� nou�zeci �i cinci strig�tele devin insuportabile. "Profesorul" este �i el �nnebunit, speriat, d�r�mat. Ins� la fiecare ezitare, vocea sobr� a experimentatorului �l �ndeamn�: Experimentul v� cere s� continua�i, apoi: Este absolut esen�ial s� continua�i, dup� care urmeaz�: Nu ave�i alt� alegere, trebuie s� continua�i. Dac�, totu�i, "profesorul" �nc� ezit�, v�z�nd c� p�n� �i marcajele de pe pupitrul de comand� indic� pericolul extrem al voltajului la care s-a ajuns, experimentatorul adaug�: �ocurile sunt dureroase, dar im produc nici o ran�. Continua�i, v� rog. �n caz c� "profesorul" vrea s� se opreasc� pe motiv c� "elevul" nu mai suport�, experimentatorul �i spune: Indiferent dac� celuilalt �i place sau nu, trebuie s� continua�i p�n� va memora corect perechile de cuvinte. V� rog, continua�i. La dou� sute �aptezeci de vol�i, "elevul" �ncepe s� agonizeze, iar "profesorul" este �ngrozit. �i totu�i, la �ndemnurile sobre ale experimentatorului, continu� s� m�reasc� voltajul �ocurilor �i s� apese pe comutator... Trebuie men�ionat c�, de fapt, "elevul" este �n �n�elegere cu experimentatorii pentru a mima foarte bine efectele �ocurilor electrice, pe care, �n realitate, nu le prime�te. Studiul capacit��ii de memorare este doar un pretext pentru adev�ratul scop al experimentului, acela de a vedea p�n� la ce limit� a cruzimii pot merge oamenii obi�nui�i sub presiunea unei autorit��i, repre�zentate de experimentatorul cel sobru. Este necesar s� ad�ug�m c�, �n afara �ndemnurilor permanente de a continua, nici o alt� presiune nu s-a f�cut asupra celui aflat �n postura "profesorului". El putea oric�nd s� se ridice �i s� plece. �ntrebarea: "C��i ar accepta s� mearg� p�n� la limita de patru sute cincizeci de vol�i?" a fost pus�, �n cadrul unor chestionare, mai multor grupuri, ce includeau at�t oameni obi�nui�i, c�t �i studen�i sau psihologi. R�spunsul a fost aproape unanim: "Circa unu la sut�". Nimeni nu-�i putea �nchipui c� limita bunului-sim� �i a unui comportament general uman ar putea fi dep�it�. �ns� rezultatul experimentului a infirmat dramatic toate aceste previziuni: 62,5 la sut� dintre voluntarii pu�i �n postura de "profesor" au administrat �ocurile maxime de patru sute cincizeci de vol�i, iar 80 la sut� au continuat s� apese comutatorul �i dup� ce "elevul" a �nceput s� urle de durere �i s� spun� c� poate suferi de la o clip� la alta un atac de cord! Nenum�rate �ntreb�ri au fost generate de rezultatele terifiante ale acestui experiment, majoritatea legate de cauzele cruzimii inexplicabile de care au dat dovad� ni�te oameni obi�nui�i, afla�i sub permanenta presiune psihic� a "autorit��ii" reprezentate de experimentator. Pentru a g�si motiva�iile intime ale gener�rii unui compor�tament inuman �n cazul oamenilor obi�nui�i, Milgram a reluat experimentul �n alte variante. Trei "profesori" au fost introdu�i simultan �n aceea�i �nc�pere. Doi erau �n �n�elegere cu experimentatorii �i, la un moment dat, au refuzat s� mai continue testul. �n astfel de situa�ii, num�rul celor care au mers cu �ocurile p�n� la limita maxim� s-a diminuat de peste �ase ori! Ceea ce �nseamn� c� sentimentul de supunere necondi�ionat� fa�� de autorit��i scade drastic atunci c�nd indi-vidul vede c� sunt �i al�ii care g�ndesc asemenea lui �i ac�ioneaz� �n sensul considerat de el drept a fi corect. �ntr-o alt� variant�, experimentatorul iese la un moment dat din �nc�pere �i locul s�u este luat de un alt "voluntar" care �i repet� "profesorului" obi�nuitele ordine de a continua. �n ase�menea cazuri, num�rul celor care au mers p�n� la voltajul maxim a sc�zut de trei ori. Fapt ce dovede�te c� atunci c�nd cel care �ntruchipeaz� autoritatea nu este prezent, spiritul de supunere necondi�ionat�, din nou, scade sim�itor. O alt� variant� s-a desf�urat cu doi experimentatori �i un "profesor". �n momentul �n care "elevul" a �nceput s� �ipe "de durere", experimentatorii au ini�iat o discu�ie �n contradictoriu asupra oportunit��ii de a continua testul, l�s�nd decizia la voia celor afla�i �n postura de "profesori". Nimeni nu a mai continuat administrarea �ocurilor. Trebuie remarcat faptul c�, �n nici una dintre variante, decizia "profesorilor" de a p�r�si experimentul nu a fost determinat� de reac�iile "elevului", ci de comportamentul experimentatorilor ce �ntruchipau autoritatea. �n acela�i timp, revenind la ultima variant� a experimentului, trebuie observat c�, �n momentul �n care capacitatea autorit��ii de a st�p�ni o situa�ie devine discu-tabil�, iar "cei de jos" refuz� s� se mai supun� �i �i urmeaz� propria lor con�tiin�� �i propriile lor interese. Ultima variant� a experimentelor lui Milgram a fost cea �n care participan�ilor li s-a spus c� pot merge p�n� la limita maxim� a voltajului, pentru c� sunt o mul�ime de lucruri interesante de studiat la fiecare etap�, apoi au fost l�sa�i s� ac�ioneze singuri. Numai 2,5 la sut� au mers p�n� la limita maxim�, procent foarte apropiat de cel ob�inut �n chestionarele celor �ntreba�i despre posibilele rezultate ale unui asemenea test. Experimentele lui Stanley Milgram reprezint� o form� aproape abstract� de studiere a unora dintre tehnicile de ma�nipulare medie. Av�nd �n vedere concluziile testelor descrise p�n� acum, se poate face o paralel� revelatoare cu cazuri reale, precum cel al revolu�iei rom�ne din decembrie 1989. �n Rom�nia acelui an, autoritatea suprem� era reprezentat� de Nicolae Ceau�escu. Cultul personalit��ii fusese �n asemenea m�sur� dezvoltat, �nc�t distan�a dintre el �i restul ierarhiei comu�niste era imens�. Comitetul Politic Executiv, spre exemplu, crea impresia unei adun�ri de marionete al c�ror unic rol era de a aplauda �i de a aproba deciziile dictatorului. �n acest context, trebuie remarcat faptul c� debutul revolu�iei s-a produs la Timi�oara, exact �n zilele �n care Ceau�escu se afla �ntr-o vizit� �n Iran. Lipsa autorit��ii supreme din �ar� a f�cut mult mai u�oar� ridicarea maselor �n numele redob�ndirii acelei libert��i mult vi�sate. Amploarea evenimentelor de la Timi�oara, datorit� c�rora mul�i al�i locuitori ai Rom�niei au v�zut c� sunt �i al�ii care g�ndesc asemenea lor �i au curajul de a refuza supunerea necon�di�ionat�, a u�urat extinderea la nivel na�ional a ac�iunilor de protest, urm�ndu-se lozinca bine cunoscut� Azi �n Timi�oara, m�ine-n toat� �ara. Revenit de urgen�� la Bucure�ti, Ceau�escu a convocat un mare miting popular, ce s-a transformat �ntr-un veritabil butoi cu pulbere c�ruia �i lipsea o singur� sc�nteie. �i aceasta a venit din partea unui mic grup, ale c�rui ac�iuni au determinat explozia mul�imii �i fuga precipitat� a dictatorului. �ns� chiar �i fug�rit, simpla lui prezen�� era o amenin�are, a�a c�, dup� ce a fost capturat, s-a luat m�sura elimin�rii sale fizice, �n urma unui proces extrem de sumar. O dat� cu el a fost �mpu�cat� �i Elena Ceau�escu, deoarece, �n ultimul timp, dictatura devenise de fapt bicefal� �i trebuia ca ambele capete s� dispar�, pentru c� simpla lor prezen�� putea avea efecte greu de controlat pentru noua conducere a ��rii. Peste o mie de oameni au fost uci�i �n revolu�ia rom�n� f�r� ca autorii s� fie descoperi�i. P�n� �n 22 decembrie, situa�ia s-a caracterizat printr-o anume confuzie. Pu�ini dintre cei descoperi�i c� au tras sus�in c� nu au f�cut dec�t s� execute ni�te ordine, iar cei care au dat respectivele ordine sus�in c� nu s-au referit, de fapt, la eliminarea fizic� a manifestan�ilor. S-a creat astfel o frag-mentare a ac�iunilor de ucidere, �nc�t nimeni s� nu aib� �ntreaga responsabilitate a crimelor, de la ordin, p�n� la execu�ie. Acela�i lucru s-a �nt�mplat �n nenum�rate alte cazuri, la scar� mai mare sau mai mic�. Stanley Milgram aminte�te c� p�n� �i lui Eichman i se f�cea r�u atunci c�nd vizita lag�rele de exter�minare. Dar de fiecare dat� el se �ntorcea la masa de lucru �i continua s� pritoceasc� h�rtiile ce con�ineau planuri ale unor noi ac�iuni de ucideri �n mas�. �n acela�i timp, gardianul care arunca pastilele de Cyclon-B �n camerele de gazare �i justifica ac�iunile pe baza faptului c� nu f�cea altceva dec�t s� se supun� ordinelor. �n acest mod, invoc�ndu-se �i anumite distorsiuni �n transmiterea ordinelor sau �n recep�ionarea lor, responsabilit��ile se restr�n�geau, iar persoana care ar fi trebuit s� urm�reasc� actul criminal de la un cap�t la altul �i s� r�spund� at�t pentru �ndeplinirea lui, c�t �i pentru consecin�e, nu mai exista. �n regimurile totalitare trebuie anihilat� p�n� �i impresia c� ar putea exista, �n struc�urile superioare, persoane care s� poat� fi f�cute responsabile de vreo ac�iune cu consecin�e negative asupra popula�iei. Serviciile specializate �n dezinformare au, printre altele, �i misiunea de a sus�ine zvonul c�, de�i s-ar putea s� existe unele aspecte negative, cu siguran�� �eful regimului nu le cunoa�te. Deoarece dac� le-ar cunoa�te, ar lua imediat m�suri, continu� argumenta�ia zvonului. De fapt, conduc�torii regimurilor totalitare sunt extrem de bine informa�i, chiar despre situa�ii care scap� aten�iei cet��eanului de r�nd. Astfel se �i explic� men�inerea lor la putere dincolo de orice ra�iune. Starea de confuzie creat� �n timpul revolu�iei rom�ne, deruta �i nevoia de a g�si c�t mai repede o autoritate care s� o �nlo�cuiasc� pe cea veche, pentru a reordona sistemul social �i pentru a restr�nge haosul, zvonurile despre terori�ti �i despre tragedii iminente, toate la un loc au sporit starea de tensiune �i au inhibat ra�iunea, determin�nd oameni, altfel obi�nui�i, s� �i ucid� semenii. Straniu este faptul c�, de�i autoritatea suprem� din Rom�nia a fost �nl�turat� de la putere pe 22 decembrie, totu�i marea majoritate a victimelor s-a �nregistrat dup� aceast� dat�. Nu s-a oferit o explica�ie oficial� coerent� care s� motiveze aceast� ciud��enie. Exist� doar p�rerea neoficial� c� num�rul mare de mor�i, de care era f�cut responsabil fostul dictator, a avut rolul de a legitima rapid, �n fa�a �ntregii lumi, noul regim de la Bucure�ti. Revolu�ia rom�n� reprezint� un material faptic de excep�ie pentru identificarea nenum�ratelor tehnici de manipulare ce au func�ionat perfect, �ncep�nd cu r�zboiul radioelectronic �i sf�r�ind cu rolul decisiv al televiziunii �n magnetizarea maselor. Singurul lucru care lipse�te, dup� �ase ani, este identificarea oficial�, clar�, a celor care au imaginat �i pus �n func�iune tot acest mecanism. �ns� chiar men�inerea unei permanente �ncord�ri reprezint� o tactic� menit� s� vulnerabilizeze individul �i s�-l fac� mult mai u�or de manipulat. Pe l�ng� tehnicile menite s� induc� sentimentul de supunere fa�� de autorit��i sau, dimpotriv�, s� declan�eze revolte puternice, alte exemple de manipul�ri medii pot fi �i cele prin care se urm�re�te dezumanizarea victimelor sau dezindividualizarea ataca�torilor, �n vederea �ncuraj�rii spiritului agresiv. Dup� cum s-a precizat anterior, aceste tehnici pot intra �n categoria manipul�rilor medii, datorit� faptului c�, de�i sunt relativ simple, efectele lor dep�esc orice a�tept�ri. �n principal, tehnicile de dezumanizare a inamicului se utili�zeaz� pentru a face posibil� exterminarea acestuia f�r� ezit�ri �i f�r� remu�c�ri din partea executan�ilor, majoritatea proveni�i dintre oamenii obi�nui�i. Scopul fundamental al tehnicilor de dezumanizare este cur��area imaginii inamicului de orice tr�s�tur� uman�, prezentarea lui drept un monstru nedemn �i periculos pentru specia uman�, identificarea lui prin porecle sau prin orice alte denumiri care nu trebuie s� mai p�streze nici o conota�ie omeneasc�. La nevoie, �nsu�i sensul cuvintelor este pervertit pentru a nu l�sa vreo fisur� prin care viitorii agresori s� sesizeze c�, de fapt, inamicii le sunt semeni �ntru ra�iune. La modul concret, metodele utilizate �n propaganda de dezumanizare a inamicului constau �n impunerea prin mass-media a unor caricaturi oribile, a unor sloganuri agre�sive, a unor materiale de pres� falsificate, �n care inamicii sunt prezenta�i drept ni�te troglodi�i violen�i �i periculo�i. Psihologul Elliot Aronsor poveste�te o �nt�mplare elocvent� �n ceea ce prive�te efectele acestei propagande. Cu mai mul�i ani �n urm�, a angajat un zugrav pentru a-�i renova casa. Omul era foarte lini�tit �i pl�cut. �ntre altele, i-a spus c�, dup� terminarea colegiului, se �nrolase �n armat� �i luptase �n Vietnam. Dup� l�sarea la vatr� se apucase de zugr�vit �i devenise un meseria� priceput �i onest. Lui Elliot �i f�cea o real� pl�cere s� lucreze cu el �i s� discute pe diverse teme. La un moment dat, �n timpul unei pauze de cafea, au abordat problema conflictului din Vietnam �i aici p�rerile lor s-au dovedit a fi total contradictorii. Zugravul sus�inea c� r�zboiul era just �i urma s� fac� lumea mai sigur� pentru democra�ia �n plin� dezvoltare. Elliot l-a contrazis, spun�ndu-i c� luptele erau murdare, provoc�nd moartea, muti�larea �i arderea cu napalm a mii de oameni nevinova�i, �ndeosebi copii, femei �i b�tr�ni, care nu aveau nici o leg�tur� cu politica sau cu r�zboiul. Cel�lalt l-a privit lung, apoi a sur�s cu sinceritate: La naiba, doctore, �ia nu sunt oameni, �ia sunt vietnamezi! Toate cuvintele au fost spuse pe un ton deschis, f�r� urm� de vehe�men��. Elliot a r�mas perplex. Nu reu�eam s� pricep cum putea s� aib� o asemenea concep�ie omul acela bl�nd, manierat �i sincer. Cum putea el s� exclud� o �ntreag� na�iune din rasa uman�, �i va aminti Elliot mai t�rziu. Peste c�teva zile, cu prilejul altor discu�ii, zugravul i-a spus c� ucisese �i el civili �n cadrul unor ac�iuni �n Vietnam. Elliot a �n�eles c� putea s� reziste asaltului remu�c�rilor doar continu�nd s� nu-i considere pe vietnamezi fiin�e umane... Dezindividualizarea este o tehnic� mult mai simpl�, dar cu efecte la fel de �ocante. �n accep�ia psihologiei sociale, dezindividualizarea este definit� ca un sentiment al pierderii �n ano�nimat. Eliberarea de sub constr�ngerile inerente, impuse de un comportament normal si corec� �n societate, eliberare ob�inut� prin aceast� cufundare �n anonimat, conduce la o cre�tere a agresivit��ii, a manifest�rilor deviante. Cercet�torul Brian Mullen a publicat �n 1986 rezultatul cercet�rilor pe care le-a f�cut asupra a �aizeci de cazuri de lin�aj, s�v�r�ite �n Statele Unite �ntre 1899 �i 1946. Cruzimea, s-a consta�tat, era cu at�t mai mare, cu c�t cre�tea num�rul participan�ilor la asasinatul colectiv. �n 1973, Robert Watson a efectuat un studiu asupra a dou�zeci �i patru de culturi, �n ceea ce prive�te caracteristicile lor etnografice. S-a dovedit c� r�zboinicii care �i schimb� �nf��i��area, vopsindu-�i chipul sau corpul, ori pun�ndu-�i m�ti �nainte de a pleca la lupt�, comit mult mai multe acte de sadism, asasinate, mutil�ri, dec�t cei care nu se mascheaz�. Dezindividualizarea prin ascunderea chipului �n spatele unor m�ti se reg�se�te �n numeroase cazuri at�t din istorie, c�t �i din realitatea imediat�. Membrii organiza�iilor Ku Klux Klan poart� m�ti �n timpul �ntrunirilor �i ac�iunilor. Membrii unor secte satanice, de asemenea. Chiar �i introducerea uniformei are printre scopurile ei crearea unui sentiment de uniformitate, care s� cufunde individul �n anonimat, pentru a-l face mult mai disponibil pentru comiterea unor acte inumane, precum uciderea inamicului. Pe de alt� parte, pierderea sentimentului identit��ii are �i rolul de a face individul mult mai u�or de manipulat. De aceea unele regimuri totalitare pretind supu�ilor s� se �mbrace la fel. �n China sau �n Coreea de Nord, �inuta obi�nuit� a cet��enilor era un soi de "uniform� muncitoreasc�", menit� s� uniformizeze c�t mai mult masa de manevr�... Un alt exemplu de manipul�ri medii poate fi g�sit �n dosarele referitoare la experimentele strict secrete de controlare a min�ii umane. Programul MK-ULTRA, ini�iat la c�teva decenii dup� sf�r�itul celui de-al doilea r�zboi mondial, consta �n expe�rimentarea unor tehnologii neconven�ionale, precum hipnoza, stimularea electric� a creierului sau administrarea de droguri, respectiv LSD, pentru a ob�ine un control total asupra g�ndirii �i comportamentului subiec�ilor. Numero�i savan�i de renume au fost coopta�i de bun�-voie �n cadrul acestui program. De multe ori, experien�ele desf�urate de ei nu numai c� violau etica profesional�, dar dep�eau orice limit� a legalit��ii �i a moralit��ii, provoc�nd infirmitatea sau chiar moartea unora dintre cei supu�i testelor. Rezultatele nu au corespuns a�tept�rilor, dar ceea ce uime�te este u�urin�a cu care numeroase somit��i ale �tiin�ei, cu o reputa�ie de invidiat, au consim�it s� se angajeze �n asemenea experimente �i chiar s� provoace moartea unor semeni ai lor... Manipul�rile mari sunt reprezentate de influen�a �ntregii culturi �n mijlocul c�reia vie�uie�te individul. Sistemul de valori, comportamentul, felul de a g�ndi al individului sunt determinate �n primul r�nd de normele scrise �i nescrise ale societ��ii �n care tr�ie�te, de subculturile cu care vine �n contact. Neglij�nd aceast� permanent� �i uria�� influen��, individul poate face mult mai u�or judec��i gre�ite sau poate fi lesne de manipulat. �n acela�i timp trebuie observat c�, tocmai datorit� ac�iunii continue a manipul�rilor mari asupra noastr�, prezen�a lor a devenit ceva obi�nuit, fiind mult mai dificil de identificat. Pentru foarte mul�i este u�or de remarcat o manipulare minor�, de genul "trucurilor" electorale, spre exemplu, dec�t una major�, cum ar fi, de pild�, faptul c� rolul �colii de a transmite elevilor un bagaj de cuno�tin�e c�t mai mare are o importan�� secundar� �n com�para�ie cu celelalte scopuri, prin care copilul, adolescentul de mai t�rziu, este antrenat pentru a se integra �n respectiva societate. Dup� cum sublinia psihologul elve�ian Jean Piaget, �nainte de a fi un mijloc de comunicare a cuno�tin�elor necesaie viitorului adult, �coala �l obi�nuie�te pe elev cu spiritul de subordonare fa�� de autorit��i, reprezentate �n primul r�nd la nivelul s�u de educatori, profesori, inspectori, comisii de examinare. Mai t�rziu �i va fi mult mai simplu s� se conformeze legilor �i diverselor reglement�ri sociale, s� se supun� din instinct �efilor de la viitorul s�u loc de munc� �i autorit��ilor statului. �n al doilea r�nd, elevul este obi�nuit cu sim�ul responsabilit��ii, prin obliga�ia de a-�i face temele �ntr-un anumit interval de timp, de a prezenta rezultatele studiilor sale la termene bine stabilite, �n cadrul unor examin�ri periodice, de a-�i ordona timpul �i metodele de studiu �n a�a fel �nc�t s� dep�easc� succesiv "obstacolele" reprezentate de extemporale, teze, examene, lucr�ri de absolvire. Astfel, ca adult, el se va integra foarte u�or �n sistemul social din care face parte, �i va �ndeplini �n mod firesc obliga�iile familiale, profesionale �i sociale, se va preocupa continuu de rezolvarea unor sarcini �i probleme de care depinde succesul �n cariera pe care �i-a ales-o, precum �i accesul spre un standard superior de via��. Cea de-a treia menire a sistemului educa�ional o reprezint� obi�nuirea elevului cu necesitatea respect�rii unui program strict. Faptul c� trebuie s� fie prezent la �coal�, �n fiecare zi, la aceea�i or�, cu avertizarea c� orice minut de �nt�rziere �i poate aduce penaliz�ri, c� lec�iile �i pauzele au o durat� bine stabilit�, �ntotdeauna aceea�i, c� �ntreg anul �colar este �mp�r�it �n perioade de studiu �i vacan�e, toate acestea �l obi�nuiesc cu acceptarea fireasc� a programului de lucru de mai t�rziu �i cu respectarea lui instinctiv�. �n al patrulea r�nd, sistemul educa�ional promoveaz� spiritul de competi�ie. Notele, premiile de la sf�r�itul fiec�rui an, diverse alte recompense, participarea la olimpiade sub presiunea celor din jur �i creeaz� viitorului adult obi�nuin�a de a se zbate pentru promovarea profesional� spre trepte salariale superioare, pentru prime �i alte diverse onoruri, pentru ob�inerea unor rezultate care s�-i aduc� respectul celorlal�i �i s�-i sporeasc� respectul de sine. �n afara acestor caracteristici generale, sistemul de �nv���m�nt este �n a�a fel alc�tuit, �nc�t s� modeleze comportamentul �i g�ndirea viitorului adult �n conformitate cu ideologia regimului aflat la putere. �n sistemele totalitare, uniforma �colar� standard este obligatorie, deoarece induce sentimentul de dezindividualizare, f�c�nd mult mai u�oar� disciplinarea �i manipularea indivi-dului. �n sistemele democratice, obligativitatea purt�rii unor uniforme standard nu exist�, tocmai pentru a permite dezvoltarea personalit��ii individuale. �i totu�i, unele institu�ii de �nv���m�nt, particulare �n marea majoritate a cazurilor, le impun elevilor �i studen�ilor purtarea de uniforme specifice, tocmai pentru a-i deosebi de elevii �i studen�ii unor institu�ii similare. Se creeaz� astfel sentimentul apartenen�ei la un grup social, care se dore�te de elit� sentiment ce �i va ar�ta roadele mai t�rziu, c�nd fo�tii elevi sau studen�i se vor sus�ine �i ajuta �ntre ei, tocmai datorit� acestui sentiment. Ceea ce nu se poate �nt�mpla �n societ��ile �n care absolut to�i fo�tii elevi au purtat o uniform� standard. R�m�n�nd la analiza sistemului de �nv���m�nt ca instrument de manipulare major�, trebuie observat� �i structura subiectiv� a programelor de studiu �i chiar a manualelor �n sine. Regimurile totalitare politizeaz� programa �colar� �ncep�nd cu primele clase, prin introducerea unor obiecte care urm�resc inocularea doctrinei respective, de la cea mai fraged� v�rst�, �n mintea viitorului adult. De asemenea, manualele de studiu al limbii materne, de filozofie, istorie, geografie �.a.m.d. sunt strict cenzurate pentru a educa elevul �n spiritul doctrinei dominante. De�i mai pu�in strident�, manipularea prin construirea unui sistem de �nv���m�nt specific exist� �i �n societ��ile democratice. De fapt, fiecare sistem politic �i social �i educ� cet��enii �n spiritul propriului s�u sistem de valori, al propriilor sale legi �i regulamente. Nu exist� �ar�, oric�t de ne�nsemnat�, �n care structura educa�ional� s� nu induc� un comportament de fidelitate fa�� de na�iune �i de stat, de respect fa�� de istoria na�ional�, prezentat� cu o subiectivitate evident� pentru un observator neutru, �n a�a fel �nc�t s� motiveze �i s� sus�in� doctrina promovat� de regimul aflat la putere. Av�nd �n vedere rolul sistemului de �nv���m�nt, dar �i �ntreaga complexitate a legilor �i regulamentelor specifice unei anumite societ��i, comportamentul �i g�ndirea cet��enilor obi�nui�i sunt �n a�a fel modelate, �nc�t s� se conformeze �i s� accepte cu naturale�e concep�iile �i standartele care definesc ce este bine �i ce este r�u, ce este permis �i ce interzis, ce este moral �i ce imoral, ce este valoros �i ce este lipsit de importan��, ce este adev�rat �i ce este fals. Manipul�rile majore stau la baza r�sp�ndirii diferitelor curente de opinie, formeaz� tradi�ii �i obiceiuri, contureaz� mentalit��i, determin� curente "la mod�" sau chiar ample manifest�ri protestatare. Readuc�nd �n aten�ie experimentele lui Milgram, se poate observa c� reac�iile "profesorilor" au survenit ca urmare a unor manipul�ri relativ sc�zute ca importan��, dar nu ar fi fost posibile f�r� existen�a marilor manipul�ri, reprezentate de influen�a �ntregului sistem social, conform c�ruia, celor care au jucat rolul "profesorilor" li s-a inoculat de la o v�rst� fraged� reflexul supu�nerii fa�� de autorit��i, indiferent care ar fi acestea. Studiul comparat al culturilor ofer� concluzii extrem de interesante. Spre exemplu, din punctul de vedere al mentalit��ii, locuitorii Europei Centrale �i de Est sunt mult mai asem�n�tori asiaticilor dec�t americanilor, de�i, la prima vedere, impresia este total opus�. �ntreaga mentalitate a americanului obi�nuit se bazeaz� pe dezvoltarea respectului de sine, a deplinei �ncrederi �n for�ele proprii. Poate �i datorit� faptului c� actuala democra�ie american� s-a dezvoltat �ntr-un spa�iu cu totul nou, pe un teritoriu ce a fost cucerit cu arma �ntr-o m�n� �i cu Biblia �n cealalt�, �ntr-o �ar� descoperit� �i luat� �n st�p�nire de oameni aspri, obi�nui�i s� nu a�tepte ajutor de la nimeni, pentru c� un astfel de ajutor era �n majoritatea cazurilor inexistent sau iluzoriu, �n timp ce lupta pentru existen�� se d�dea pe via�� �i pe moarte. Istoria Statelor Unite, a�a cum este ea prezentat� �n The World Almanac, cel mai r�sp�ndit compendiu despre "starea na�iunii", reactualizat �n fiecare an, �ncepe la 1492, deci are pu�in peste cinci sute de ani �n cazul Coastei de Est �i circa un secol �i jum�tate pentru Coasta de Vest. �nainte de a continua, trebuie observat c� trecutul popoarelor ce au st�p�nit acele �inuturi �nainte de venirea lui Cristofor Columb nu este luat �n calcul, dovad� c� p�n� �i �n sistemele cu o democra�ie avansat� prezentarea istoriei are o tent� subiectiv�. �n cazul Statelor Unite, aceast� omisiune urm�re�te, printre altele, accentuarea senti�mentului de legitimitate al na�iunii, sentiment care ac�ioneaz� ca un liant social absolut necesar, genereaz� patriotismul �i evit� culpabilizarea cu efecte imprevizibile a cet��enilor obi�nui�i pentru faptele mai pu�in corecte ale unora dintre �nainta�i. Reve�nind la istoria �n sine, con�inutul ei restr�ns, al�turi de inexisten�a tradi�iilor �i, �n general, a unui context social prestabilit, a f�cut posibil� crearea unei societ��i cu totul noi, lipsite de "povara" trecutului, �n cadrul c�reia s-a dezvoltat o mentalitate aparte. Una dintre caracteristicile acestei mentalit��i, spre exemplu, este absen�a sentimentelor na�ionaliste, tocmai pentru c� lipse�te cauza lor. Dar esen�a mentalit��ii americane, spuneam, este dezvoltarea respectului fa�� de sine. De la cea mai fraged� v�rst� copiii sunt �nv��a�i s� g�seasc� singuri solu�ia oric�rei probleme. C�nd trec prin momente grele, ce par f�r� ie�ire, sunt sf�tui�i s� nu a�tepte ajutor de la nimeni, ci s� caute puterea de a dep�i criza doar �n ei �n�i�i. Pentru a le dezvolta tinerilor acest sentiment de �ncredere �n for�ele proprii, profesorii respect� cu stricte�e anumite reguli. Spre exemplu, oric�t de stupide ar fi �ntreb�rile sau r�spunsurile unui elev, niciodat� dasc�lul nu-i va spune "e�ti prost", "nu reu�e�ti s� pricepi un lucru at�t de simplu" sau "dac� mergi tot a�a, n-o s� ias� nimic de capul t�u", ci va folosi doar expresii de genul "�ntrebarea nu e bun�" ori "r�spunsul e foarte bun", care nu fac nici o referire la persoana elevului sau la capacitatea lui de �nv��are. �ntotdeauna elevul este cel mai bun, cel mai de�tept, �nt�mpl�ndu-se ca doar �ntreb�rile sau r�spunsurile lui s� fie, uneori, proaste. �n societ��ile asiatice sau de sorginte latin�, lucrurile stau cu totul altfel. Din fraged� pruncie, copiii sunt �nv��a�i s� �in� seama permanent de tradi�ii, de p�rerile familiei sau de ale celor din jur. C�nd se afl� �n situa�ii de criz�, ei a�teapt� ajutor din afar�, din partea p�rin�ilor, a prietenilor, a celor �n mijlocul c�rora tr�iesc. Speciali�tii americani �n psihologie social� comparat� au efectuat c�teva experimente relevante, referitoare la diferen�a de mentalitate dintre americani �i japonezi. Acela�i chestionar a fost �mp�r�it unui grup de studen�i americani �i unui grup de studen�i japonezi. Una dintre �ntreb�ri era: "C�te lucruri bune �i c�te lucruri rele a�i f�cut �n via��?" �n r�spunsurile studen�ilor ameri�cani, num�rul faptelor bune era incomparabil mai mare dec�t cel al faptelor rele. �n r�spunsurile japonezilor, erau relativ egale. Un alt element studiat a fost timpul �n care s-au completat chestio�narele. Americanii au r�spuns imediat, majoritatea f�r� s� pun� �ntreb�ri suplimentare. Japonezii au avut nevoie de un timp mai �ndelungat de g�ndire, iar mul�i dintre ei au pus �ntreb�ri de genul: "�n ce sens lucruri bune, pentru mine, pentru familie, pentru societate sau pentru toate la un loc?" Nu exist� un adev�r absolut conform c�ruia s� se afirme c� o mentalitate este mai bun� dec�t alta Singura evaluare posibil� poate fi f�cut� av�ndu-se �n vedere efectele respectivelor mentalit��i asupra dezvolt�rii sociale, dar �i individuale din cadrul unui anumit tip de societate. �n rest, toate celelalte interpret�ri nu pot fi dec�t subiective. Spre exemplu, japonezii, din punctul lor de vedere, �i pot acuza pe americani de egoism. La r�ndul lor, americanii �i pot acuza pe japonezi de sl�biciune �i nehot�r�re. Asemenea acuze �ns� apar ca urmare a aprecierii unui sistem de valori prin intermediul standardelor unui sistem de valori diferit. Studiul mentalit��ilor este necesar �i pentru stabilirea unor contacte interumane importante. De pild�, cunosc�nd obiceiurile, tradi�iile, felul de a g�ndi �i de a se comporta al partenerilor, unii oameni de afaceri pot ghida negocierile �n a�a fel, �nc�t s� ob�in� un profit maxim. Astfel cei care duc tratative �n ��rile arabe �tiu c� acolo discu�iile importante se poart� �naintea mesei, iar musafirii, pentru a fi politico�i, trebuie s� se ridice de la mas� �i s� plece �nainte de sf�r�itul acesteia. La fel, oamenii de afaceri arabi, afla�i la un dineu oficial �n Europa sau �n Statele Unite, �tiu c� ar fi nepoliticos s� �nceap� tratativele �nainte de mas� sau s� plece imediat dup� terminarea acesteia. Dac� �n ceea ce prive�te mentalit��ile unor mari grupuri culturale este imposibil� alc�tuirea unui "top" al valorii absolute, cu totul altfel se prezint� situa�ia �n cazul compar�rii celor dou� mari sisteme sociale ― totalitar �i democratic. �nsu�i faptul c� societ��ile democratice au supravie�uit tuturor convulsiilor �i se dezvolt� �n continuare, �n timp ce sistemele totalitare s-au pr�-bu�it de la sine, dup� o perioad� mai scurt� sau mai lung�, demonstreaz� superioritatea democra�iei fa�� de totalitarism. Un efect tulbur�tor �i grav al marii manipul�ri exercitate prin integrarea individului �ntr-un anumit sistem este fenomenul de anomie, ce apare �n cazul seismelor social-politice de anvergur�, atunci c�nd �ntregul sistem de valori, de concep�ii �i standarde sociale se pr�bu�e�te brusc. Conceptul de anomie (din grece�te: a nomos ― f�r� lege) a fost introdus, �n 1893, de profesorul Emile Durkheim, �ntemeie�torul �colii franceze de sociologie, �n lucrarea sa La division du travail social (Diviziunea muncii sociale). Anomia desemneaz� un fenomen social anormal, patologic, generat de lipsa de reguli morale �i juridice menite s� organizeze via�a economic� �i social�. Lipsa acestor norme se resimte la nivelul omului obi�nuit prin apari�ia �i accentuarea unui sentiment de insecuritate difuz�, de team� permanent�, ce duce la ac�iuni revendicative �n paralel cu cre�terea agresivit��ii. Cu alte cuvinte, o �ntreag� societate devine bolnav� atunci c�nd regulile, tradi�iile �i legile se modific� brusc, dispar sau se �nt�rzie �nlocuirea lor la timp. Lipsi�i de vechiul sistem de valori prin care se raportau perma�nent la situa�iile sociale, oamenii devin vulnerabili, dezorienta�i, nervo�i. Dezvolt�nd conceptul, Disertori �i Piazza observau c� dezor�dinea psihopatologic� de la nivelul colectivit��ii este provocat� de schimb�rile rapide ale normelor sociale pe care individul nu le poate asimila cu aceea�i vitez�. Efectul const� �n cre�terea nu�m�rului de agresiuni, sinucideri, alien�ri �i �mboln�viri psihice. Durkheim a studiat apari�ia �i efectele fenomenului de anomie �n perioada Revolu�iei Franceze. Dar observa�iile sale se reg�sesc �n analiza tuturor seismelor sociale. Spre exemplu, �n 1994, un sondaj al Centrului de Studii �i Cercet�ri pentru Pro�bleme de Tineret din Rom�nia ar�ta c� optzeci �i opt la sut� dintre tinerii �ntre cincisprezece �i dou�zeci �i nou� de ani sufereau de anomie! O veritabil� genera�ie de sacrificiu, pe care lipsa de legi �i regulamente, precum �i aplicarea defectuoas� a celor existente �n perioada imediat urm�toare revolu�iei din decembrie '89 au f�cut-o s�-�i piard� �ncrederea �n viitor �i s� se adapteze foarte greu prezentului. Dep�ind cadrul analizei sistemelor sociale, se pot face diverse specula�ii, nu lipsite de interes �i de importan��, referi�toare la �nsu�i rolul speciei umane. Dezvoltarea umanit��ii, �n ultimele milenii �i mai ales �n ultimele secole, s-a f�cut pe baza progresului �tiin�ei �i al tehnicii. Exist� �ns� p�reri care sus�in c� un asemenea curs al dezvolt�rii reprezint� o "variant� fals�" a evolu�iei, prin care se creeaz� tot mai multe "proteze" ce limi�teaz� posibilit��ile naturale ale omului. P�rerile se bazeaz� pe informa�ii controversate (insuficient dovedite, dar �i imposibil de contestat) privind puterile "suprana�turale" pe care le-ar dob�ndi, spre exemplu, unii asce�i, �n urma unor lungi perioade de exerci�ii. Se au �n vedere �i fenomene inexplicabile, unele deja confirmate, precum hipnoza, altele deocamdat� doar ipotetice, cum ar fi telepatia, clarviziunea, telekinezia, levita�ia etc. �n acest context, se emite ipoteza c� toate fiin�ele umane ar fi capabile de asemenea performan�e tulbur�toare, dar eventualele �ncerc�ri de a le activa sunt inhibate de stilul de via�� la care s-a ajuns. Spre a da un exemplu simplificat p�n� la vulgaritate, se poate presupune c� telepatia nu este stimu-lat� deoarece exist� telefonul �i celelalte mijloace de comunicare, levita�ia este inhibat� de folosirea nenum�ratelor mijloace de locomo�ie, eventualele capacit��i telekinetice nu mai sunt nece�sare din cauza dezvolt�rii a tot felul de mecanisme �i aparate artificiale �.a.m.d. Adep�ii acestor teorii utilizeaz� �i argumentul insuficientei cunoa�teri a creierului uman, a c�rui cercetare �n continuare ar putea oferi surprize de neb�nuit. �n acela�i timp sunt vehiculate exemplele unor enigmatice civiliza�ii, de mult disp�rute, ale c�ror vestigii sunt imposibil de explicat �n contextul dezvolt�rii comu�nit��ii umane a�a cum este ea cunoscut� ast�zi. Foarte u�or se pot na�te specula�ii de genul: �n trecut, specia uman� a urmat �i alte variante de evolu�ie, diferite de cea actual�, variante �n cursul c�rora a atins performan�e uluitoare, f�r� a se folosi de �tiin�a �i tehnica �n accep�iunea lor actual�. Nu se �tie ce a determinat dispari�ia respectivelor civiliza�ii, a�a cum nu se poate spune c�t de aproape de extinc�ie a fost umanitatea �n ultimii ani, �i �nc� mai este, �n eventualitatea declan��rii unui cataclism nuclear, a unei epidemii �nc� necunoscute, sau din cauze ce scap� previ�ziunilor fire�ti. Nu trebuie s� uit�m c�, nu demult, au fost interzise experimente promi��toare ce vizau ob�inerea unor bacterii care s� transforme celuloza �n hidrocarburi. De�i astfel s-ar fi rezol�vat criza de combustibil pentru o lung� perioad� de timp, exista pericolul ca bacteriile s� scape de sub control, s� se multiplice rapid �i s� transforme p�durile Terrei �n lacuri nesf�r�ite de petrol, lucru ce ar fi putut duce chiar la dispari�ia vie�ii de pe P�m�nt. Evident, �n final apare �i �ntrebarea: "Ce �i, poate, cine a determinat actuala variant� de evolu�ie a speciei umane?" �ncer�carea de a da un r�spuns ar marca deja trecerea la o categorie superioar� de manipul�ri, cele planetare, ce intr�, deocamdat�, �n domeniul fic�iunii pure. Oric�t de fanteziste ar p�rea astfel de ipoteze, ele sunt analizate cu toat� seriozitatea de c�tre colective impresionante de cercet�tori. Marile puteri, �n special Uniunea Sovietic� �i Statele Unite, au creat institute speciale �i au alocat fonduri substan�iale pentru studierea "fenomenelor neconven�ionale" (�in�nd, mai ales, de parapsihologic). Marea majoritate a acestor studii a urm�rit aplica�ii militare, iar o parte dintre concluzii au fost utilizate �n imaginarea unor tehnici extrem de sofisticate pentru manipularea virtualilor inamici sau a maselor de manevr�. S-ar putea merge �i mai departe cu ipotezele. Academicianul rom�n Eugen Macovschi a imaginat o teorie conform c�reia universul �nconjur�tor este structurat pe mai multe niveluri. Primul, cel fizic, este reprezentat de materia f�r� via��. Al doilea, biosic, este reprezentat de materia �nsufle�it�, respectiv de plante �i animale. Nivelul noesic apar�ine fiin�elor cu inteligen��, respectiv oamenilor. Diferen�a, dat� de inteligen��, dintre un om �i un c�ine este la fel de mare �i insurmontabil� precum cea dintre un c�ine �i o piatr�, de pild�. De ce ar fi numai trei niveluri �ntr-o asemenea structur�? Logica arat� c� este foarte posibil s� existe �i un al patrulea nivel, cel denumit de Macovschi enisic, precum �i niveluri supraenisice. Conform acestei teorii, entit��ile enisice ar putea fi at�t de deosebite de oameni, superioare omului, cum este omul fa�� de c�ine. Iar capacit��ile lor nici m�car nu pot fi imaginate de c�tre oameni, a�a cum darul inteligen�ei umane nu poate fi �n�eles de un c�ine. Animalele �i plantele se folosesc de mediul �nconjur�tor pentru a supravie�ui. Oamenii se folosesc de animale, utiliz�n-du-le ca hran�, la diverse munci sau ca material pentru experien�e, f�r� ca "dobitoacele" s�-�i poat� da seama. Oare �i entit��ile enisice manipuleaz� specia uman� f�r� ca ea s� fie con�tient�? Iat� ipoteze tulbur�toare, ce intr� din nou �n domeniul fic�iunii pure... Revenind la manipul�rile deja cunoscute �i clasificate, �n special la cele de mare anvergur�, analiza lor, adus� la cuno�tin�a c�t mai multor oameni, nu are doar menirea de a avertiza individul asupra presiunilor ce �i determin� comportamentul �i modul de g�ndire, dar poate oferi �i solu�ii benefice �n cazul unor situa�ii de criz�. Este vorba de solu�ii reale, care s� modifice structurile �i sistemele sociale �n a�a fel, �nc�t s� fie favorabile tuturor catego�riilor de oameni, nu de acele rezolv�ri false, �n interesul grupului aflat la putere, concretizate �n reeducarea, pedepsirea, �ncar�cerarea, discriminarea, excluderea sau execu�ia celor care nu se comport� �n spiritul normelor impuse. �n societ��ile moderne, cu adev�rat democratice, acuzarea victimelor a devenit anacronic�. Alcoolicii, s�racii, �omerii nu pot fi f�cu�i vinova�i �n �ntregime de situa�ia �n care se afl�. �n primul r�nd trebuie identificate cauzele sociale ale s�r�ciei, ale lipsei de locuri de munc� sau ale �mprejur�rilor ce �i determin� pe oameni s� bea sau s� se dro-gheze. Doar ac�ion�nd asupra cauzelor se poate diminua amploa�rea unor flageluri precum s�r�cia, �omajul, alcoolismul sau consumul de droguri... Studiu de caz: "Tr�ntitul-u�ii-�n-fa��" �i amu�irea presei independente �n toamna lui 1995, o dat� cu reluarea discut�rii noului Cod Penal �n Parlamentul Rom�niei, partidul de guvern�m�nt �i-a re�nceput presiunile pentru introducerea �n cadrul articolelor 205, 206, 238 �i 239 a unor pedepse speciale pentru ziari�ti �n cazul comiterii infrac�iunilor de calomnie, ofens� adus� autorit��ii etc. Cum rezisten�a reprezentan�ilor presei independente era foarte puternic�, fiind sus�inut� �i de majoritatea partidelor din opozi�ie, forma�iunea de guvern�m�nt s-a g�ndit la o strategie de manipulare abil conceput�, pentru a-�i �ndeplini scopul. �nainte de a trece la descrierea strategiei propriu-zise �i a felului �n care ea a fost pus� �n aplicare, se cuvin totu�i c�teva preciz�ri pentru a contura �ntreg contextul respectivelor eve�nimente. 1) Din opiniile reprezentan�ilor presei, f�cute publice at�t �n paginile ziarelor independente (nealiniate), c�t �i cu alte nume�roase prilejuri, reie�ea clar c� opozi�ia fa�� de respectivele articole ale noului Cod Penal, precum �i fa�� de ini�ierea unei legi a presei, nu era rodul dorin�ei de a putea calomnia �n voie, de a �mpro�ca pe oricine cu noroi, de a pune �n circula�ie �tiri voit false ori ten-den�ioase, f�r� nici o team� de posibile urm�ri. De fapt, asemenea lucruri nici nu erau posibile, chiar cu Codul Penal �n vigoare la acea dat� (de fapt �i �n momentul �n care sunt scrise aceste r�nduri), acesta con�in�nd deja pedepsele pentru infrac�iunile de calomnie, ultraj etc. 2) Opozi�ia fa�� de articolele �mpricinate sau fa�� de o lege a presei rezida �i rezid� �nc� �n Rom�nia tocmai �n �ngri�jorarea ― justificat� de nenum�rate exemple ― c� aceste legi pot fi aplicate �i interpretate �ntr-un singur sens, anume de a �ngr�di c�t mai mult libertatea presei, chiar de a o anihila pentru a nu mai deranja Puterea �i pe ai s�i clien�i. 3) Presa independent� (nealiniat�), ea singur�, nu reprezint� un pericol pentru Putere. Teama cea mare const� �n audien�a ei �n r�ndul popula�iei. Milioane de oameni citesc zilnic ziarele independente, pl�tesc pentru a le citi, tocmai pentru c� le reflect� opiniile, le r�spund unor �ntreb�ri spinoase, le arat� modul �n care cei ale�i �ndeplinesc sau nu a�tept�rile electoratului, le deslu�esc mecanismele intime ale vie�ii sociale, economice �i politice din Rom�nia de ast�zi. Dac� cititorii ar sim�i c� tot ceea ce se spune �n ziarul pe care �l cump�r� contrazice realitatea, con�travine propriilor lor observa�ii, propriilor lor idei sau senti�mente, s-ar orienta imediat spre un alt ziar, iar cel care le-a �n�elat a�tept�rile ar da faliment. Deci for�a ziarelor inde�pendente st� �n primul r�nd �n cititorii pe care �i reprezint� �i cu care, la un moment dat, se identific�. De fapt, acest lucru reflect� tocmai rolul pe care trebuie s�-l aib� presa, acela de a fi un veritabil c�ine de paz� al democra�iei. �n consecin�� Puterea nu se teme de presa independent�, ci de milioanele de oameni care au acces la aceast� surs� de informa�ie ce nu poate fi controlat�. Pentru ca opinia public� s� fie manipulat� �n voie, trebuie s� aib� acces la o singur� surs� de informa�ie, aflat� total sub controlul Puterii (spre exemplu, televiziunea na�ional�). O surs� de informa�ie care s� nu aminteasc� nimic de corup�ie, de in�competen��, de imaginea proast� a Rom�niei �n lume, ca urmare a mineriadelor �i a prezen�ei extremi�tilor la guvernare �n anumite momente �.a.m.d. O surs� care s� prezinte numai �nt�l�niri oficiale, z�mbete, �edin�e de lucru sus�inute, momente �n�l��toare din activitatea productiv� etc. A�a cum, spre exemplu, era pe vremea lui Ceau�escu. Mai ales c� aceia�i profesioni�ti de atunci au continuat s� lucreze din plin �i dup� revolu�ie. Aminti�i-v� c� regimul absurd, pe care o �ntreag� �ar� �l ura, nu a putut s� cad� p�n� nu a fost preluat controlul asupra informa�iilor, respectiv asupra televiziunii na�ionale. Aminti�i-v�, din nou, c� mineriadele poate nu ar fi existat f�r� manipularea exercitat� prin intermediul televiziunii. Manipularea eficient� a opiniei publice se poate realiza numai prin minimalizarea sau anihilarea surselor alternative de informa�ie, deci a presei independente. 4) Un motiv principal vehiculat �n permanen�� de Putere pentru a impune legile �mpotriva presei este c� aceasta public� �i �tiri false, tenden�ioase ori acuza�ii insuficient fundamentate. Este adev�rat �ns� �n majoritatea cazurilor c� vina nu apar�ine ziari�tilor, ci lipsei de transparen�� a autorit��ilor, a diver�ilor func�ionari publici, chiar a celor obliga�i, prin natura muncii lor, s� informeze opinia public�. �ntr-o democra�ie veritabil�, este un drept fundamental al contribuabilului s� fie informat corect, �n mod direct sau, mai ales, prin intermediul presei, despre cum �i sunt cheltui�i banii, despre activitatea autorit��ilor sau a institu��iilor pe care le finan�eaz� din buzunarul s�u, despre comportamentul �i activitatea ale�ilor s�i. Probabil nimeni nu ar fi protestat dac�, �n acela�i timp cu o lege a presei, s-ar fi adoptat �i legea func�ionarului public, legea r�spunderii ministeriale, legea partidelor �.a.m.d., m�car pentru a-i da posibilitatea ziaristului acuzat de publicarea unor �tiri false sau tenden�ioase s� acuze la r�ndul s�u func�ionarul public ori autorit��ile, care au refuzat s�-i r�spund� la �ntreb�ri, pentru lips� de transparen�� sau comportament abuziv ori arogant. Respectivele legi �ns� nici m�car nu au fost luate �n discu�ie. S-a aprobat �n schimb Legea secretului de stat �i de serviciu, care �ngr�de�te �i mai mult ac�cesul la informa�ii de interes pentru opinia public�, dar incomode pentru Putere �i ai s�i clien�i. 5) Faptul c� modificarea articolelor 205, 206, 238, 239 din Codul Penal nu avea nimic de-a face cu dorin�a Puterii de a impune societ��ii rom�ne�ti norme fire�ti de conduit�, de moralitate, ci erau orientate doar �mpotriva presei independente, reiese evident �i din exemplul oferit de publica�iile Pre�edin�iei �i Guvernului. Ele au ap�rut din dorin�a respectivelor institu�ii de a influen�a opinia public�, dar �i ca o modalitate de a sonda �n ce m�sur� electoratul mai este sau nu de acord cu politica lor. Tirajul infim reflect� ne�ncrederea popula�iei fa�� de amintitele institu�ii, dar nu acesta este subiectul analizei de fa��. Important este faptul c� �n amintitele publica�ii c��iva mercenari ai scrisului public� frecvent injurii grosolane, gratuite, mult mai grave dec�t unele excese din presa independent� (excese ap�rute de cele mai multe ori din dorin�a disperat� de a atrage aten�ia asupra unor situa�ii intolerabile, �n condi�iile unei apatii totale din partea celor �ndritui�i s� le solu�ioneze, conform legilor �i Constitu�iei ��rii), �n respectivele gazete apar frecvent insulte grosolane la adresa unor personalit��i politice sau culturale de prim rang, inde�zirabile Puterii. Instaurarea moralit��ii at�t de dorite ― �n discursuri ― de Putere s-ar putea realiza, �n aceste cazuri, prin simpla desfiin�are a respectivelor gazete. De fapt, �ntr-un stat democratic este nepermis� anomalia ca Guvernul s� finan�eze din fonduri publice un ziar �n care s�-i fie ataca�i adversarii politici. 6) Evident, trebuie remarcat faptul c� ofensiva Puterii �mpotriva presei independente a coincis cu declan�area campaniei pentru alegerile din 1996. Av�nd �n vedere situa�ia existent�, creionat� �n cele de mai sus, s� vedem strategia prin care Puterea �i-a propus s�-�i ating�, �ntr-o form� sau alta, scopul. Dup� cum s-a v�zut �n capitolul anterior, o tehnic� de manipulare a p�r�ii adverse, frecvent utili�zat� �n cadrul unor negocieri, este "Tr�ntitul-u�ii-�n-fa��". Reamintim, pe scurt, �n ce const� ea. Adversarilor li se pun de la bun �nceput �n fa�� ni�te condi�ii total inacceptabile, cu care ini�iatorii nici nu se a�teapt� c� partea advers� ar putea fi de acord, pentru ca apoi, pe parcursul nego�cierilor, s� se ajung� la punctul �n care condi�iile dorite, de fapt, de ini�iatori, s� fie acceptate de adversari. Mai mult, adversarii r�m�n cu impresia c� au ob�inut o victorie prin faptul c�, de�i defavorabile lor, noile condi�ii sunt mult mai bl�nde fa�� de cele propuse la �nceput de ini�iatori. Dar, pentru adev�ra�ii profesioni�ti ai manipul�rii, lucrurile nu se opresc aici. Pentru ca succesul s� fie deplin, prin diverse canale, ce nici m�car nu pot fi suspectate de leg�tur� cu ini�iatorii, li se sugereaz� chiar adversarilor textul noilor condi�ii, apoi se creeaz� o stare artificial� de panic�, �n sensul c� termenul final al negocierilor nu mai poate fi am�nat �i "ceva trebuie pus �n locul inacceptabilelor condi�ii ini�iale". Astfel adversarii ajung ei �n�i�i s� fac� propunerile dorite de ini�iatori, convin�i fiind c� sunt exclusiv rodul g�ndirii lor. Mai t�rziu, c�nd tensiunea dispare �i analizele lucide arat� situa�ia de inferioritate �n care s-au pus adversarii ― p�str�m aceast� denumire generic� ―, orice protest din partea lor este inutil, replic�ndu-li-se c� ei au fost cei care au f�cut propunerile. S� traducem teoria de mai sus �n ceea ce s-a �nt�mplat �n toamna lui 1995, �n rela�ia dintre presa independent� �i Putere. Reprezentan�ii Puterii au "tr�ntit" de la bun �nceput articolele cu pricina �n noul Cod Penal. Au urmat, cum era de a�teptat, protestele privind neconstitu�ionalitatea lor, proteste venite din partea ziarelor independente, sus�inute de for�e din opozi�ie, de sindicate, de o mare parte a opiniei publice �.a.m.d. Imediat, Puterea, prin diverse declara�ii mai mult sau mai pu�in oficiale, s-a ar�tat dispus� la concesii. �n acest timp, prin canale oculte s-a r�sp�ndit sugestia c� totu�i "ceva trebuie pus �n locul hulitelor articole". A fost elaborat chiar �i textul unui nou articol (doar unul, fa�� de celelalte patru pe care era menit s� le �nlocuiasc�, pentru a sugera din start o nou� concesie), articol prin care era definit �i pasibil de pedeaps� a�a-numitul "delict de pres�". Respectiva "nad�" a fost canalizat� spre mediul gazet�resc �i a �nceput s� circule pe diverse c�i, fiind preluat� �i transmis� de la unii la al�ii, p�n� ce s-a pierdut total urma celor care au lansat-o. Manevra a dat roade, �n sensul c�, dup� pu�in timp, c��iva gazetari de la un important cotidian na�ional au f�cut public� propunerea pentru �nlocuirea celor patru articole incriminate din noul Cod Penal cu articolul privind "delictul de pres�", convin�i fiind c� ei sunt autorii textului �i c� astfel ofer� o solu�ie pentru ie�irea din impas. �n paralel, Puterea a inoculat atent o atmosfer� de tensiune, de grab�, convoc�nd imediat directorii principalelor cotidiane la o "ultim�" �i "decisiv�" �nt�lnire cu pre�edintele partidului de guvern�m�nt, pentru "hot�r�rea final�". Sub presiunea timpului, gazetarii care au propulsat "delictul de pres�" nu au mai avut timpul unei analize lucide care s� le demonstreze c� noul articol nu numai c� nu protejeaz� ziari�tii, dar creeaz� disponibilitatea de a fi incriminate chiar �i persoanele dispuse la m�rturisiri sau declara�ii incomode. O astfel de analiz� ar�ta clar c� introducerea "delictului de pres�" �n noul Cod Penal ar fi reprezentat o victorie important� a Puterii �n ofensiva �mpotriva presei independente. Dar, cum spuneam, �nt�lnirea dintre reprezentantul de marc� al Puterii �i ziari�ti nu mai l�sa timp pentru discu�ii �i analize. Evident, se a�tepta ca propunerea cu "delictul de pres�" s� vin� din partea ziarului care l-a prezentat �n paginile sale. "Delictul..." ar fi fost imediat introdus �n Codul Penal pentru a �nlocui celelalte patru modific�ri �i oricare proteste ulterioare ar fi fost contra-carate cu non�alan��: Voi l-a�i cerut, noi n-am f�cut altceva dec�t s� v� accept�m dorin�a. Spuneam c� strategia aplicat� de profesioni�tii Puterii �n acest caz avea �i alte efecte, mult mai greu decelabile, dar de mare importan��. Anticip�nd eforturile presei independente de a se ap�ra de atacurile Puterii, prin a demonstra c� cele mai grave calomnii nu apar �n paginile ei, ci �n revistele extremiste, arti�zanii manipul�rii �ncurajau, prin diverse canale oculte, populari-zarea conflictului existent la acea vreme �ntre liderul Partidului Rom�nia Mare �i pre�edintele Rom�niei, suger�ndu-se c� neglijarea lui i-ar putea da ap� la moar� liderului extremist. De asemenea, zilnic, presei i se ofereau noi declara�ii belicoase pentru a mediatiza nefiresc de mult acel conflict. Rezultatul a fost contrar a�tept�rilor gazetarilor, dar conform cu a�tept�rile manipulatorilor: at�t Ion Iliescu, c�t �i Vadim Tudor au �n�registrat cre�teri de popularitate, �n detrimentul personalit��ilor din opozi�ie. �n plus, pre�edintele Rom�niei a reu�it performan�a de a beneficia de o imagine favorabil� �n mai toate cotidianele independente, fiind pus permanent �n antitez� cu liderul extremist. O nesperat� bil� alb� �n perspectiva alegerilor din anul urm�tor. Revenind la manevra cu modific�rile Codului Penal, trebuie amintit c�, de�i a fost construit� cu cea mai mare fine�e, ea nu a reu�it. Directorii principalelor cotidiane s-au �nt�lnit, �n seara de dinaintea discu�iilor "finale" cu pre�edintele partidului de guvern�m�nt, �i s-au �n�eles s� renun�e la ideea cu "delictul de pres�" �i s� nu cedeze nici unei presiuni din partea Puterii. Ceea ce, a doua zi, s-a �i �nt�mplat. Ar mai r�m�ne de spus c� imediat dup� aceea noul Cod Penal a c�zut la vot �n Parlament, fiind trimis spre reformulare... Remodelarea g�ndirii �ntr-un sistem totalitar �n teorie, doctrinele bazate pe egalitarism au c�tigat nu�mero�i adep�i. �n practic� �ns�, ele s-au dovedit falimentare. Dac� ar fi s� lu�m doar exemplul Revolu�iei Franceze, desf�urate sub deviza Libertate, Egalitate, Fraternitate, vedem c� dup� toat� acea euforie ini�ial� a maselor a urmat s�ngeroasa perioad� a terorii. Conduc�torilor revolu�iei, dup� preluarea puterii, le-a devenit tot mai clar c� nu pot pune �n aplicare ideile utopice �n numele c�rora au ridicat mul�imea. Pentru a se men�ine la putere nu au avut alternativ�; au instaurat o domnie a terorii, cu mult mai cr�ncen� �i mai absurd� dec�t constr�ngerile existente �n societate anterior venirii lor la conducere. �n linii mari scenariul s-a repetat �n mai toate societ��ile �n care s-a �ncercat aplicarea sistemelor bazate pe ideile socialismului utopic. Pentru c� doctrina socialist� a fost, este �i va r�m�ne utopic�. Egalitatea �ntre oameni, lipsa propriet��ii private, lipsa unui sistem concuren�ial autentic �n economie, societate sau politic� anihileaz� �ns�i esen�a fiin�ei umane, distruge individualitatea, sl�be�te societatea p�n� la trecerea �n nefiin��. O superb� povestire science-fiction �ncepea cu o constatare dureroas�: Mi-au t�iat aripile. Pe o planet� ipotetic�, locuit� de oameni cu aripi, un adev�rat paradis, au venit membrii unei expedi�ii, tot oameni, care au t�iat aripile mai multor indivizi, for��ndu-i s� se zbat� continuu, la nesf�r�it, pentru a supravie�ui. De�i experimentatorii p�reau la �nceput ni�te agen�i ai r�ului, �n timp ― c�nd pe planeta respectiv� au �nceput cataclisme devastatoare, pe care ei le prev�zuser� ― adev�ratul sens al misiunii lor a ie�it la iveal�. Oamenii cu aripi, ne�nv��a�i cu lupta dur� pentru existen��, au murit unul c�te unul, dar specia a supravie�uit prin cei c�rora li se t�iaser� aripile, pentru c� ei deveniser� mult mai rezisten�i, mai inventivi, mai creatori. Povestirea, �ntr-un fel, duce cu g�ndul spre destinul tragic al imperiilor precolumbiene. Inca�ii dezvoltaser� un sistem social �ntruc�tva asem�n�tor celor imaginate de adep�ii socialismului utopic. �ntreaga suprafa�� a statului era �mp�r�it� �n trei: o parte apar�inea soarelui, produsele ob�inute de pe aceast� "treime sacr�" fiind folosite pentru �ntre�inerea preo�ilor �i pentru jertfele rituale, a doua apar�inea suveranului, iar a treia poporului. �n ceea ce prive�te cultivarea p�m�ntului, fiec�rui b�rbat �nsurat i se repartiza o bucat� de p�m�nt de o anumit� suprafa�� (aproximativ aceea�i pentru to�i), numit� tupu. De asemenea, dac� avea copii, pentru fiecare b�iat i se mai repartiza un tupu, iar pentru fiecare fat�, o jum�tate de tupu. Recolta era str�ns� la comun �i se �mp�r�ea �i ea tot �n trei p�r�i egale. O treime mergea la depozitele de stat, ce apar�ineau suveranului, depozite din care erau pl�ti�i militarii, constructorii de drumuri �i cet��i, func�ionarii. Tot din aceste depozite era �ntre�inut� �i Curtea imperial�. A doua treime era dus� �n depozitele "sacre", de unde erau aproviziona�i preo�ii. A treia parte era �mp�r�it� �n mod egal tuturor celor care munciser� p�m�ntul, �n raport cu num�rul parcelelor pe care le cultivase fiecare. �n cazul unor calamit��i naturale, ce nu per�miteau ob�inerea unor recolte suficiente pentru toat� lumea, depozitele de stat erau deschise pentru a se aproviziona din rezervele lor �i poporul. Acela�i sistem era aplicat �i �n cazul cre�terii turmelor de lame. �n afara obliga�iilor fa�� de stat, concretizate �n munca pe c�mp, �i satisfacerea stagiului militar, cet��enii aveau �i obliga�ia de a presta un anumit num�r de zile de munc� �n folos ob�tesc (la construc�ii, �n mine, la sistemele de iriga�ii etc). Cei inap�i de munc�, v�duvele �i b�tr�nii primeau de la stat toate cele necesare traiului. De asemenea, oamenii trecu�i de �aizeci de ani erau scuti�i de munc�, iar cei ce �m�pliniser� cincizeci de ani munceau mai pu�in. De�i, �n urma cuceririlor, multe grup�ri etnice fuseser� str�mutate din locurile de ba�tin� �i amestecate cu altele, acest sistem de via��, �n timp, a dus la deosebiri minime �ntre cet��enii de r�nd ai imperiului. Nu existau bani, nu exista proprietate privat�, nu existau cer�etori, cet��enii obi�nui�i aveau aceea�i stare material�, motiv pentru care nu se r�sp�ndiser� nici "maladii" precum l�comia, invidia, egoismul. Se pot scrie studii �ntregi despre compara�ia unui asemenea sistem ce func�iona aproape impecabil �i tipul de societate �ntrev�zut de adep�ii socialismului. Trebuie remarcat c� societatea incas� �nregistra o egalitate aproape perfect� doar la nivelul cet��enilor de r�nd. Deasupra acestora, se afla o �ntreag� ierarhie de func�ionari ai statului, membri ai familiei imperiale, preo�i, care se bucurau de privilegii uria�e, dar �i acestea foarte bine definite �i �mbinate cu obliga�ii privind buna func�ionare a statului. �ns� nu despre o asemenea paralel� dorim s� discut�m. Sistemul inca�, indiferent c�t de neobi�nuit ar p�rea, ajunsese aproape de perfec�iune �n ceea ce prive�te func�ionarea sa. La fel, de�i diferen�ele sunt semnificative, Imperiul Aztec, pe continentul nord-american, tindea spre perfec�iune (tot �n ceea ce prive�te func�ionarea). �ns� perfec�iunea a condus spre o anumit� dege�nerare, spre o vulnerabilitate tot mai accentuat� a �ntregii socie�t��i. Aceasta este una dintre cauzele, poate chiar cea funda�mental�, pentru care c�teva sute de conchistadori au reu�it s� distrug� dou� civiliza�ii uluitoare, s� provoace moartea a milioane de oameni. Uniformitatea, lipsa motiva�iilor, nivelarea sistemelor umane genereaz� vulnerabilitate. �nc� un argument ar putea fi adus �n sprijinul acestei afirma�ii. Progresele geneticii, ale ingineriei genetice, vor face �n cur�nd posibil� realizarea "h�r�ii genetice" a fiec�rui individ. Se va putea cunoa�te astfel, chiar �nainte de na�tere, dac� noua fiin�� uman� va suferi de vreo boal� conge�nital� sau va fi predispus� unei maladii sau alteia. Ingineria genetic� va permite nu peste mult timp chiar corectarea unor asemenea deficien�e. Mai mult, se va putea ajunge chiar la "modelarea" fiec�rui nou-n�scut conform dorin�ei p�rin�ilor, �ncep�nd cu sexul �i termin�nd cu fizionomia, culoarea ochilor sau a p�rului. Dincolo de optimismul generat de asemenea perspective tulbur�toare, oamenii de �tiin�� au �nceput deja s�-�i pun� �ntreb�ri extrem de grave. Principala problem� este aceea a unei previzibile �i extrem de d�un�toare s�r�ciri a fon�dului genetic uman, �n cazul �n care se va permite "modelarea" nou-n�scu�ilor. Spre exemplu, dac� majoritatea p�rin�ilor �i vor dori copii blonzi, cu ochi alba�tri, este foarte posibil ca �n scurt timp s� dispar� total tipurile umane care nu ar corespunde standardelor de frumuse�e ale momentului. Iar dispari�ia unor astfel de tipuri ar s�r�ci grav mo�tenirea genetic� a omenirii, f�c�nd-o extraordinar de vulnerabil� �n cazul apari�iei unor ma�ladii �nc� necunoscute, dar gener�nd �i noi "boli" ale societ��ii, ce ar putea duce, �n ultim� instan��, la dispari�ia speciei umane. Poate am mers prea departe cu argumenta�ia. Ideea �ns� era de a demonstra c� supravie�uirea speciei umane �i dezvoltarea acesteia se pot face numai �n cadrul unor sisteme, societ��i, ecosisteme care s� incite creativitatea, spiritul de competi�ie, diversificarea activit��ilor umane. Practica a dovedit c� sistemele cele mai favorabile sunt acelea �n care libert��ile individuale sunt �ncurajate �i �mbinate c�t mai armonios cu libert��ile colective. Socialismul, care �i propusese �nl�turarea s�r�ciei, bun�starea general�, egalitatea �ntre to�i cet��enii �i alte asemenea obiective m�re�e a dat faliment. Democra�iile occidentale �n care societatea a �ncurajat competi�ia �i afirmarea valorilor, dincolo de tarele sale, tot mai restr�nse pe m�sura dezvolt�rii sistemului social, au supravie�uit �i s-au consolidat. Mai mult, �n ��rile cu democra�ie avansat�, nivelul de trai al cet��eanului obi�nuit este cu mult peste cel �nregistrat �n ��rile foste comuniste, chiar �n trecutele momente de v�rf ale economiei socialiste. �nc� o dovad� c� sistemul concuren�ial s-a dovedit cel viabil, �n compara�ie cu sistemul centralizat, care, dup� unele succese de �nceput, a degenerat spre teroare. Spre deosebire de membrii de r�nd ai partidelor comuniste, dintre care mul�i, la �nceput, au crezut sincer �n "superioritatea" �i "binefacerile" unei viitoare societ��i perfecte, teoreticienii comunismului au �n�eles, tot de la bun �nceput, c� ideologia lor va trebui impus� prin for�� �i, mai mult, va trebui men�inut� prin for��. De aceea au ini�iat o strategie extrem de bine pus� la punct, perfec�ionat� continuu, de manipulare a con�tiin�elor. Ceea ce uime�te este cinismul acestor "�ntemeietori", aerul lor superior, eforturile depuse �n a modifica structura psihic� a sute de milioane de fiin�e umane pentru a le supune voin�ei lor. Ei �tiau c� socialismul �i, mai apoi, comunismul vor r�m�ne ideologii utopice �i, �n loc de a c�uta alte solu�ii pentru a veni �n �nt�m�pinarea dorin�elor �i necesit��ilor fire�ti ale oamenilor, au pus �n mi�care un �ntreg mecanism al manipul�rii �i terorii pentru a-i aduce pe oameni �n situa�ia unor marionete care s� populeze universul pe care �i l-au imaginat ei. Analiza metodelor de creare �i �ntre�inere a unui sistem totalitar relev� faptul c� minciuna era �i �nc� mai este (�n unele zone ale globului) doar una dintre armele celor afla�i la putere. E cazul s� vorbim de sistemele totalitare �n general, indiferent c� la conducerea lor s-au aflat comuni�tii, nazi�tii, sau diver�i al�i dictatori, lideri de cult, fundamentali�ti etc. etc. Nu are rost s� ne limit�m doar la comuni�ti, pentru c� asem�n�rile �ntre toate aceste sisteme totalitare, de origini foarte diferite, uneori chiar opuse ideologic, sunt izbitoare. Minciuna, spuneam, era poate arma de baz� a celor care au impus ideologiile totalitare. �ns� procesul de manipulare a con�tiin�elor, de c�tigare a controlului asupra min�ilor umane este cu mult mai complex... Unicitatea speciei umane, dar �i a fiec�rui individ �n parte, este dat� de armonia �n care se �mpletesc inteligen�a, con�tiin�a �i afectul. Inteligen�a ne d� capacitatea de a �nv��a, de a ne aminti �i de a imagina. Datorit� con�tiin�ei ne d�m seama de rela�iile noastre cu lumea exterioar�, putem face distinc�ia �ntre eul nostru �i lume, �ntre universul nostru interior �i realit��ile exterioare. Afectul ne ofer� baza pentru a percepe experien�ele �ntr-o infi�nitate de nuan�e subtile, dar �i complexe, dincolo de simpla suferin�� sau pl�cere. Imensa capacitate de a �nv��a ne permite nu numai s� profit�m de propria noastr� experien��, ci s� ne construim via�a baz�ndu-ne �i pe experien�a altora, �nmagazinat� �n planuri, me�morii, documente, istorii scrise. Abilitatea de a imagina alter�native, de a propune variante, de a anticipa consecin�e ne d� posibilitatea s� construim scenarii dintre cele mai �ndr�zne�e despre viitor, dep�ind chiar logica linear�. Capacitatea de a iubi, de a tr�i emo�ii intense, ne determin� s� ne implic�m total �n via�a de fiecare zi. Pentru ca atributele tripletei inteligen��-con�tiin��-afect s� func�ioneze perfect �n sensul dezvolt�rii individului, trebuie ca el s� aib� o viziune foarte bine �nchegat� a temporalit��ii, a ceea ce �nseamn� trecut, prezent �i viitor, a importan�ei acestor no�iuni. Numai astfel fiin�a uman� �i dob�nde�te �i �i demonstreaz� superioritatea: devenind total implicat� �n ceea ce a fost, �n ceea ce este �i �n ceea ce va fi. C�nd unei asemenea fiin�e umane pure �i este ad�ugat, impus, implementat, cum vre�i s� spune�i, un sistem de norme morale, etice, atunci comportamentul s�u va fi determinat �i de con�tiin�a a ceea ce s-ar putea �nt�mpla �n anumite condi�ii date, comparativ cu ceea ce ar trebui s� se �nt�mple, �n sensul �nde�plinirii sau ne�ndeplinirii respectivelor norme. Memoria d� omului sentimentul de continuitate a eului de-a lungul timpului, �n cadrul societ��ii, contur�ndu-i astfel perso�nalitatea. Trecutul alimenteaz� prezentul cu standarde, criterii de compara�ie, experien�e, tradi�ii, reflexe, determin�nd reac�iile din experien�a imediat�. Sentimentele reprezint� o punte de leg�tur� special� cu ceilal�i oameni, de multe ori mult mai eficient� �i mai rapid� dec�t rezultatele unor analize reci, bazate pe ra�ionamente pure. Iubirea �i sentimentul de �ncredere pot crea leg�turi mult mai puternice �i mai stabile dec�t orice judecat�. Imagina�ia ofer� omului puterea de a dep�i gre�elile trecutului, de a corecta prezentul �i de a construi variante mai bune ale viitorului. Ca un corolar al acestui mecanism apar no�iunile de bine �i r�u, co-rect-incorect, apoi, �n cadrul societ��ii, sistemul de legi. Omul este o fiin�� social�. Pentru a se dezvolta, el are nevoie de ceilal�i. �n cadrul societ��ii se regleaz� raportul �ntre interesele personale, drepturi, privilegii, dar �i obliga�iile ce stau la baza bunului-sim�. Oamenii au nevoie de oameni pentru a se sus�ine reciproc, pentru a evolua, pentru a rezista pericolelor. Av�nd �n vedere aceast� extrem de schematic� prezentare a esen�ei umane sau, mai bine zis, a modului �n care este ea perceput� de psihologia social�, e mult mai lesne de �n�eles modul �n care ac�ioneaz� cei care doresc s� aib� controlul total asupra semenilor lor. Principalul scop al liderilor unui sistem totalitar nu este de a st�p�ni prin for�� sau de a-�i distruge adversarii, ci de a-�i determina supu�ii s� g�ndeasc� sincer a�a cum vor ei, condu�c�torii. Noul sistem social creat de dictatori are ca unitate reprezentativ� omul nou, cu o g�ndire total diferit� de a prede�cesorilor. For�a este folosit� ca un auxiliar, �n cadrul unui �ntreg sistem de recreare a con�tiin�elor, sistem �n care manipularea, mai precis minciuna, are rolul determinant. Minciuna este instrumentul folosit �n restructurarea concep�iilor, �n modificarea experien�elor, �n deformarea rela�iilor interpersonale, �n distorsionarea proceselor imaginative, �n re�crearea sistemelor de norme morale �i etice, �n rescrierea istoriei, �n dezvoltarea unor noi criterii de evaluare, �n remodelarea sentimentelor. Minciuna este instrumentul de baz� prin care se creeaz� omul nou. Propov�duitorii regimurilor totalitare, spuneam, aveau �i au un total dispre� fa�� de fiin�a uman�, v�z�nd oamenii ca pe o mas� amorf�, depersonalizat�, gata de a fi remodelat� pentru a da na�tere �irurilor de supu�i perfec�i. Credin�a propov�duitorilor �n posibilitatea de a controla min�ile oamenilor, de a le st�p�ni, era total�. Iat� ce spuneau trei dintre ei, referitor la acest subiect: Da�i-ne un copil de opt ani �i v� garantez c� va fi bol�evic toat� via�a. (Lenin, cuv�ntare �n fa�a comisarilor educa�iei, 1923) Individul trebuie s� accepte lipsa de importan�� a propriei sale persoane, s� se integreze unei puteri superioare �i s� fie m�ndru c� este parte din for�a �i gloria acestei puteri superioare. (Hitler, Mein Kampf 1933) F�r� nici o exagerare trebuie spus c� �nsu�i viitorul comunist al patriei noastre depinde de dezvoltarea cu succes a muncii ideologico-educative (...) Trebuie s� facem din fiecare unitate �colar� un puternic centru de educa�ie �n spirit socialist �i comunist a copiilor �i tinerilor. (Ceau�escu, Programul PCR pentru �mbun�t��irea activit��ii ideologice, 1971) �n cartea sa, Reforma g�ndirii �i psihologia totalitarismului, R.J. Lifton identific� opt c�i de ac�iune pentru remodelarea g�ndirii, �n scopul ob�inerii controlului asupra min�ii maselor de oameni. Acestea sunt: Controlul comunica�iilor umane, Manipularea "mistic�", Cerin�a de puritate, Cultul confesiunii, �tiin�a sacr�, Remodelarea limbajului, Doctrina mai presus de oameni �i Delimitarea social�. �n toate aceste direc�ii, minciuna joac� un rol primordial. Chiar dac�, �n realitate, ideologiile totalitare nu au utilizat o combina�ie perfect� �ntre cele opt "c�i", chiar dac� unele metode de remodelare a g�ndirii au fost ex�perimentate �ntr-o propor�ie mai mare dec�t altele �i chiar exacerbate, clasificarea lui Lifton r�m�ne valabil�, pertinent� �i util� �n �ncerc�rile de radiografiere a oric�rui sistem totalitar, indiferent c� este de sorginte comunist�, nazist�, fundamentalist-religioas� �.a.m.d. Controlul comunica�iilor umane este mijlocul fundamental de ac�iune �n remodelarea g�ndirii umane. �n cartea sa, 1984. cea strict interzis� de regimurile comuniste, George Orwell imagina un sistem totalitar ce tindea spre perfec�iune. Teza de baz� a liderilor acelui regim era: Cine controleaz� prezentul, controleaz� trecutul. Cine controleaz� trecutul, controleaz� viitorul. O uria�� armat� de oameni lucra pentru modificarea trecutului. Permanent, �n func�ie de cei care se succedau �n posturile de conducere sau c�deau �n dizgra�ie, �n func�ie de necesit��ile momentului, istoria era rescris�. C�r�ile, articolele din ziare, documentele erau reformulate �i noile variante le �nlocuiau �n arhive pe cele vechi, care erau distruse, pentru a nu r�m�ne nici o urm� despre ceea ce se �nt�mplase cu adev�rat c�ndva sau m�car despre care fusese ultima versiune agreat� de conduc�tori. De fapt nimeni nu mai �tia exact ce se �nt�mplase �n realitate. Trecutul era adaptat pentru a motiva ac�iunile din realitatea imediat�, dar �i pentru a justifica ac�iunile din viitor. �n acela�i timp, o alt� armat� de oameni lucra la recrearea prezentului. Pentru a justifica o ac�iune sau alta, permanent erau inventa�i inamici, conflicte, dezastre. Nimeni nu mai �tia exact ce se petrecea cu adev�rat. Realitatea �ns�i fusese anihilat� �i �nlocuit� cu o aparen�� de realitate. �n cartea sa, Structura minciunii, Piotr Wierzbicki se ocup� de analiza am�nun�it� a minciunilor din sfera informa�iilor. Principiul esen�ial de informare �ntr-un sistem totalitar, spune Wierzbicki, are forma urm�toarelor directive: Ce trebuie s� �tie poporul �i Ce trebuie s� nu �tie poporul. Pentru �ndeplinirea primei directive se pune �n mi�care un �ntreg sistem de propagand� care s� induc� �n con�tiin�a public� ideea �i mai apoi convingerea c� ar fi "cea mai bun� dintre lumi". Ac�iunea �ns� are �anse foarte limitate de reu�it�, at�t timp c�t oamenii au acces �i la alte surse de informa�ie. De aceea, partea cea mai grea este imaginarea mijloacelor prin care la urechile poporului s� nu ajung� informa�iile ce ar putea afecta reu�ita activit��ii de propagand�. Metodele prezentate �n Structura minciunii au fost expe�rimentate �i �n Rom�nia aproape o jum�tate de secol. Referitor la ceea ce se petrecea �n �ar�, presa, televiziunea, radioul erau obligate s� prezinte doar "m�re�ele realiz�ri", mai mult, modul de prezentare cuprindea, uneori, exager�ri �i minciuni ce frizau absurdul. Suprafa�a raportat� ca recoltat� dep�ea suprafa�a arabil� a ��rii, inaugurarea unor noi obiective industriale se f�cea cu multe luni �nainte de finalizare doar pentru a fi bifate �n planul de investi�ii, bunurile nu se scumpeau, ci numai "pre�urile se rea�ezau", �n Rom�nia nu existau bolnavi de SIDA, handicapa�i, case de copii orfani �.a.m.d. �n acela�i timp, toate informa�iile ce veneau din exterior erau cenzurate �i deformate pentru a ar�ta "degradarea societ��ii capitaliste aflate �n putrefac�ie", pentru a �mpiedica "r�sp�ndirea concep�iilor retrograde, reac�ionare". Iat� c�teva fragmente din cuv�ntarea lui Nicolae Ceau�escu din 1971, cu privire la programul PCR pentru �mbun�t��irea activit��ii ideologice. Nici un segment din sfera informa�iei sau a culturii �n general (care are un efect decisiv �n crearea mentalit��ii individuale, dar �i colective) nu era neglijat. ...radioteleviziunea trebuie s� pun� �n centrul emisiunilor problemele educa�iei socialiste (...), pe aceast� cale s� fie biciuite f�r� cru�are moravurile retrograde, s� fie promovate normele socialiste de convie�uire. (...) Filmul s� devin� un puternic mijloc de educa�ie socialist� a maselor! (...) Pe scena teatrelor noastre, a operei, trebuie s�-�i fac� loc (...) lucr�ri contemporane, cu caracter revolu�ionar, militant. (...) Casele de cultur�, cluburile �i c�minele culturale trebuie s� desf�oare o activitate cultural-artistic� multilateral�, s� cuprind� milioane de oameni, �ndeosebi tineretul, contribuind �n mod activ la educa�ia socialist� a maselor. (...) Ziarele �i revistele trebuie s� deschid� larg paginile lor problemelor educa�iei socialiste. (...) Ele trebuie s� promoveze cu curaj experien�a �naintat�, s� critice obiceiurile �i moravurile �napoiate. (...) Criticii de art� trebuie s� ac�ioneze �ntotdeauna �n spiritul principiilor marxist-leniniste. (...) Este necesar ca organele �i organiza�iile de partid s� ac�ioneze pentru unirea tuturor for�elor de care dispune societatea noastr� �n direc�ia realiz�rii hot�r�rilor partidului privind �mbun�t��irea activit��ii politico-educative, formarea con�tiin�ei socialiste, care s� devin� o uria�� for�� �n �nf�ptuirea programului general de f�urire a societ��ii socialiste multilateral dezvoltate �n Rom�nia." �ndeplinirea tuturor acestor "indica�ii pre�ioase" se realiza printr-un imens mecanism al minciunii institu�ionalizate, radio�grafiat minu�ios �n cartea lui Piotr Wierzbicki. Ca �i �n romanul lui Orwell, remodelarea trecutului consti�tuia o metod� de baz� pentru crearea unui �ntreg e�afodaj de criterii, standarde �i obi�nuin�e menite s� motiveze ac�iunile din realitatea imediat� a conduc�torilor regimurilor totalitare. Deja, �n analiza trecutului, propov�duitorii totalitarismului �ncep s� opereze distinc�ii. Nu mai exist� un singur trecut, cel consemnat de istorie, ci mai multe. Dintre acestea doar unul trebuie p�strat, amplificat, glorificat. Nicolae Ceau�escu accentua clar aceast� distinc�ie �n "indica�iile" adresate responsabililor din �nv���m�ntul politico-ideologic: Dar �n afar� de aceste trecuturi ― ca s� spun a�a ― de trist� amintire, mai exist� �i un alt trecut: este vorba (...) de trecutul glorios al mi�c�rii revolu�ionare �i comuniste, de trecutul anilor construc�iilor socialiste, care a ridicat patria noastr� la un �nalt grad de dezvoltare �n toate domeniile activit��ii economico-sociale. Acest trecut glorios st� la baza dezvolt�rii viitoare a poporului nostru, �n centrul politicii educative! �n scopul remodel�rii trecutului au fost puse �n mi�care colective �ntregi de "cercet�tori", "istorici", "scriitori". Astfel �ntreaga istorie a fost rescris�. Venirea comuni�tilor la putere, prin for��, impu�i de sovietici, a fost prezentat� ca un rezultat al voin�ei �ntregului popor rom�n, toate evenimentele trecutului au fost reinterpretate pentru a folosi doctrinei comuniste, p�n� �i numele localit��ilor sau ale domnitorilor au fost modificate, personalit��ile istoriei na�ionale s-au trezit brusc, �n fruntea lor, ca o apoteoz�, cu figura liderului Nicolae Ceau�escu. Biografiile lui Nicolae �i Elena Ceau�escu au fost rescrise, rolul lor minor �n cadrul mi�c�rii comuniste fiind exacerbat la dimensiuni mesianice. Pe baza acestei reconstruiri a trecutului s-a ridicat, treptat-treptat, absurdul cult al personalit��ii. Din p�cate, mecanismul minciunii institu�ionalizate nu a disp�rut o dat� cu revolu�ia din decembrie '89. Protestatarii cali�fica�i de Ceau�escu drept "huligani" afla�i �n solda "agenturilor str�ine" au devenit, dup� revolu�ie, "golani" �i "animale", rapoar�tele optimiste ale Comisiei Na�ionale de Statistic� sunt �n per�manent� contradic�ie cu nivelul de trai tot mai sc�zut al majorit��ii popula�iei. O alt� contradic�ie flagrant� a fost sesizat� �ntre con�cluziile roz ale raportului celor trei ani de guvernare ai cabinetului V�c�roiu �i concluziile �ngrijor�toare ale sec�iunii economice din raportul SRI, prezentat de directorul respectivei institu�ii �n Parlament. Exemplele pot continua la nesf�r�it. Cea mai important� concluzie �ns� trebuie s� rezide nu �n c�t de extins poate ajunge sistemul manipul�rii con�tiin�elor, ci �n metodele de contracarare eficient� a acestuia. Condi�ia fundamental� a oric�rei democra�ii este asigurarea de alegeri libere �i corecte. Dar corectitudinea alegerilor nu �nseamn� doar �mpiedicarea fraudelor electorale, ci, �n primul r�nd, crearea condi�iilor ca fiecare cet��ean s� voteze �n deplin� cuno�tin�� de cauz�. Iar acest deziderat se realizeaz� numai prin �nl�turarea controlului asupra informa�iilor. Fiecare cet��ean trebuie s� aib� acces liber la surse de informa�ie alter�native, pentru a putea fi contracarate influen�ele subiective ale unuia sau altuia dintre mijloacele de informare �n mas�. Procur�ndu-�i informa�iile din c�t mai multe surse, cet��eanul poate avea o imagine c�t mai apropiat� de realitate �i poate vota �n conse�cin��. Evident, �n completare, trebuie ca �i mass-media s� se bucure de o total� libertate. Controlul comunica�iilor umane se refer� nu numai la cen�zura informa�iilor pe care le prime�te individul din exterior, ci �i la comunicarea cu el �nsu�i. Permanenta discordan�� perceput� �ntre presiunea falsit��ilor exterioare �i sim��mintele interioare provoac� individului o stare de nesiguran��, perceperea unei pro�funde amenin��ri la adresa autonomiei sale. Pentru a ie�i din aceast� stare, incon�tient, individul �ncearc� s� se deta�eze, s� priveasc� realitatea ca pe ceva ce nu are o leg�tur� apropiat� cu el. Acest lucru �ns� nu �l scute�te de a fi profund afectat �n capacitatea lui de a mai �n�elege ce este bun, adev�rat �i relevant �n lumea exterioar�, dar �i �n interiorul s�u. Permanent, mai mult sau mai pu�in, el se va sim�i victimizat de cei afla�i la controlul societ��ii. Acest lucru este foarte bine �tiut de liderii societ��ilor totalitare. Ei caut� s� �nceap� procesul de reeducare �n primul r�nd cu t�n�ra genera�ie. �n Uniunea Sovietic�, �n China, �n Cambodgea, copiii au ajuns s�-�i tr�deze p�rin�ii �i chiar s� cear� condamnarea lor la moarte pentru "crima de a g�ndi"... Manipularea "mistic�", cea de-a doua cale de remodelare a min�ii umane, const� �n crearea unei aure aproape mistice �n jurul grupului conduc�tor, al ac�iunilor �i concep�iilor lui. Acest lucru, indiferent c� se face prin mijloace de un cinism revolt�tor sau prin propov�duirea unui idealism aproape pur, are acelea�i efecte: induce �n r�ndul maselor un anume tip de comportament, creeaz� reflexe �i obi�nuin�e �n sensul dorit de lideri. Ideologii totali�tarismului renun�� aparent la ideea men�inerii la putere, sus�in�nd c� ac�iunile lor sunt �ndreptate spre un scop mai presus de orice altceva. Ei sunt dispu�i chiar s� recunoasc� manipularea, justific�nd-o ca pe o necesitate �n atingerea m�re�ului scop. �n acela�i timp, pe ei �n�i�i se prezint� drept "ale�ii" (de c�tre istorie, Dumnezeu sau alte for�e supranaturale) mandata�i s� conduc� societatea spre �ndeplinirea �elului respectiv (comunismul, spre exemplu). Propov�duind "noua religie", dictatorii �n�i�i, precum �i apropia�ii lor, se �nv�luie �n aceea�i aur� "mistic�". Caracterul lor mesianic nu poate fi pus la �ndoial�, orice ac�iune, oric�t de bizar�, cinic� sau absurd� se desf�oar� �n virtutea unor ra�iuni superioare, greu de �n�eles sau chiar inaccesibile cet��enilor de r�nd. Orice �ncercare de a le pune la �ndoial� autoritatea, buna-credin�� sau competen�a nu este dec�t manifestarea egoismului, a josniciei sau a du�m�niei unor indivizi meschini. Indiferent dac� �ncerc�rile de a introduce �n min�ile oame�nilor ideea guvern�rii �n numele unor scopuri nobile reu�esc sau nu, efectul acestora este �n folosul conduc�torilor. Pentru cei care cred, manipularea apare ca o binecuv�ntare, datorit� aurei de misticism. Ei accept� cu bucurie misterul, g�sesc pl�cerea chiar �i �n suferin��, se simt utili �n �ndeplinirea acelor scopuri mai presus de �n�elegere. Dar �i cei care nu cred devin la fel de manevrabili. Sim�ind c� nu pot s� scape de sub ap�sarea unor for�e mai puternice dec�t ei, �ncearc� s� se adapteze. �nva�� s� citeasc� printre r�nduri, s� anticipeze diverse evenimente, s�-�i canalizeze energia �n a descifra mersul lucrurilor, pentru a se feri de necazuri. Mai mult, �i sf�tuiesc �i pe al�ii cum s� se fereasc� de necazuri, cum s� supravie�uiasc�. Pe nesim�ite, ajung ei �n�i�i agen�i ai manipul�rii. Astfel, indiferent dac� individul accept� cu bucurie manipularea, dac� o suport� prin constr�ngere sau �i una, �i alta, el merge cu valul, nu i se opune. Cultul personalit��ii �i are principala explica�ie �n dez�voltarea acestei c�i de manipulare. Nu numai corectitudinea scopurilor propuse nu mai poate fi pus� la �ndoial�, dar nici m�car autoritatea �i competen�a celui ales s� le �ndeplineasc� nu mai sunt subiect de controverse. Conduc�torul devine o figur� mesianic�, o binecuv�ntare a istoriei, depozitarul adev�rurilor absolute, singurul capabil s� conduc� �ntreaga societate, precum �i fiecare sector �n parte. Pentru a-l venera se creeaz� spectacole grandioase, chipul lui este imortalizat �n picturi �i sculpturi, i se �nchin� ode �i poezii, figura i se identific� treptat cu partidul, cu na�iunea, cu �ntreaga �ar�, biografia �i este �mbog��it� cu noi elemente care s� demonstreze c� din fraged� pruncie s-a dovedit predestinat s� conduc� destinele ��rii, poporului sau chiar ale lumii �ntregi. Dintre liderii comuni�ti, Kim Ir Sen a fost cel care a beneficiat de reu�ita aproape total� a unui asemenea cult. Ceau�escu a fost cel care a dorit �ntotdeauna s� fie la fel de sincer venerat. �n crearea �i amplificarea aurei de misticism, de mister, de grandoare, artizanii sistemelor totalitare au ini�iat veritabile ritualuri, din ce �n ce mai fastuoase. Cuv�nt�rile lui Hitler, spre exemplu, erau acompaniate de manifesta�ii grandioase, de pro�cesiuni imense la lumina tor�elor, de decoruri gigantice. Tendin�a spre megalomanie devenea dominant�. Treptat, ea dep�ea manifest�rile grandioase, spectacolele omagiale cu zeci �i sute de mii de figuran�i, cultul personalit��ii �i ajungea s� se reflecte chiar �i �n restructurarea arhitectonic� a unor �ntregi ora�e, mai ales capitale. La un moment dat, grandomania trecea de limitele absurdului. Ceau�escu a demolat cartiere �ntregi, a distrus sute de biserici �i de monumente istorice, pentru a construi noi cartiere muncitore�ti, dar, mai ales, Centrul Civic al Bucure�tiului. Ca un gest suprem de megalomanie a ordonat ridicarea a�a-numitei Case a Poporului, care a devenit a doua cl�dire ca m�rime, din lume, dup� Pentagon. Dup� c�derea regimului comunist, nimeni nu poate g�si acestui colos o �ntrebuin�are. Nici m�car nu se �tie exact cum ar fi avut de g�nd Ceau�escu s� utilizeze nenum�ratele �i imensele ei �nc�peri. Poate nici nu avea un plan anume, rostul Casei fiind acela de a domina Bucure�tiul, de a fi un gigantic templu al ideologiei comuniste, al cultului ceau�ist... Cererea de puritate se bazeaz� pe delimitarea strict� �ntre bine �i r�u, �ntre pur �i impur. Pentru ideologii totalitarismului, cale de mijloc nu exist�. Cine nu este cu noi, este �mpotriva noastr� ― sun� sloganul comuni�tilor, dar nu numai al lor. "Corecte" �i "pure" sunt, evident, numai ideile, sentimentele �i ac�iunile ce concord� cu ideologia �i cu politica totalitar�. Orice altceva poate fi rapid catalogat drept "r�u" �i "impur". Urmeaz� apoi ac�iunile de �nl�turare �i de anihilare a "impurit��ilor". �n numele idealurilor ne�ntinate se pot desf�ura cele mai crunte prigoane sau cele mai crude opresiuni. "Omul nou" nu trebuie s� mai aib� nici o leg�tur� cu influen�ele nefaste ale trecutului. Trebuie s� aib� puritatea societ��ii comuniste pe care o construie�te �i �n care va tr�i, trebuie s� rup� definitiv cu mentalit��ile �i practicile din trecut. (N. Ceau�escu) Ideologii totalitarismului �tiu c� o asemenea "puritate" precum cea propov�duit� de ei este imposibil de atins �n via�a real� a celor pe care �i conduc. Dar ei pornesc r�zboiul total �mpotriva "impurit��ilor" tocmai pentru a crea o lume a vinov��iei omniprezente. Standardele impuse indivizilor fiind imposibil de atins, fiecare va avea, mai mult sau mai pu�in instinctiv, un sentiment de vinov��ie sau chiar de ru�ine. De asemenea el se va a�tepta ca, mai devreme sau mai t�rziu, s� fie pedepsit pentru "vina" sa. Sentimentul de vinov��ie poate fi exploatat �n a�a fel, �nc�t s� se ajung� la acceptarea de c�tre cet��enii obi�nui�i a diverselor epur�ri, ba mai mult, poate deveni un factor �n declan�area competi�iilor publice axate pe atingerea unor stan�darde ale "purit��ii". Pe de alt� parte, indivizii sunt determina�i s� se zbat� permanent pentru a supravie�ui, pentru a se feri de pedepse. Aceast� preocupare continu� nu le mai las� timp pentru a g�ndi liber, pentru a judeca dac� sistemul �n care tr�iesc este normal sau nu. Totodat�, atunci c�nd cei recalcitran�i intr� �n contact direct cu institu�iile de represiune, sentimentul de vinov��ie combinat cu instinctul primar de supravie�uire pot sta la baza unei viitoare colabor�ri �ntre cei "vinova�i" �i cei care sunt pu�i s�-i controleze. Sau, dac� aceast� colaborare nu se poate lega din cauza unei rezisten�e puternice a "vinovatului", oricum cel �n cauz� se va comporta mult mai prudent pentru a nu intra din nou �n conflict cu normele impuse de ideologii totalitarismului. Unii dintre ei ajung chiar s� accepte sistemul �i s� i se adapteze, �n acela�i timp, erijarea conduc�torilor �n judec�tori supremi ai binelui �i r�ului le d� acestora posibilitatea de a jongla cu pedepsele, dar mai ales de a-�i exercita capacitatea de a "ierta". Pot atrage astfel, de partea lor, indivizi dintre cei mai recalcitran�i, brusc recunosc�tori pentru faptul c� nu au fost pedepsi�i a�a cum ar fi cerut-o "vina" lor. Pentru a trece la aplicarea complex� a cerin�ei de puritate, regimurile totalitare �i-au dezvoltat un sistem foarte complex �i extins de poli�ie politic�. �mpletind aura de mister, de misticism, a celor pe care �i slujeau, cu teroarea dezl�n�uit� �n numele purific�rii societ��ii, poli�iile politice �i-au dezvoltat ele �nsele un �ntreg sistem de ac�iune, �n care tortura fizic� �i psihic�, �antajul, amenin��rile �eseau un p�ienjeni� aproape indestructibil. Din p�cate, chiar dup� pr�bu�irea unui sistem totalitar precum comunismul, efectele subtile ale unui asemenea gen de manipulare a con�tiin�elor, precum cel declan�at �n numele cerin�ei de puritate, ac�ioneaz� �nc� mult timp. Indivizii care au tr�it �n asemenea societ��i se dezobi�nuiesc foarte greu s� �mpart� totul, strict, �n "bine" �i "r�u", s� accepte nuan�ele, s�-�i redo�b�ndeasc� sensibilitatea interioar� menit� s�-i fac� mult mai receptivi la complexitatea moralit��ii umane. Mul�i dintre ei r�m�n pentru totdeauna adep�ii involuntari ai unor ideologii totalitariste. Cultul confesiunii apare �n str�ns� leg�tur� cu propov�duirea cerin�ei de puritate. �ntr-un anume sens, este o consecin�� a acesteia. �n cazul sistemelor totalitare de sorginte religioas�, confesiunea este �ncurajat� pe motiv c� ea purific� sufletul, face posibil� cunoa�terea de sine, �nlesne�te uniunea spiritual� cu divinitatea venerat�. Adep�ii unor astfel de religii ajung s� simt� o veritabil� u�urare �n momentul confesiunii, o eliberare de vino�v��ii, de �ndoieli, de ru�ine. De asemenea, m�rturisirea celor mai ascunse g�nduri �i sentimente �i leag� suflete�te de cei asemenea lor, de lideri, �i fac s� se piard� �n marele curs al Mi�c�rii. Cu totul altfel stau lucrurile �n sistemele totalitare opresive, precum comunismul ori fascismul. Aici confesiunea, m�rturisirea vinei, atrage dup� sine iminen�a pedepsei. Indivizii fac eforturi pentru a-�i ascunde g�ndurile �i tr�irile. �n momentul �n care sunt for�a�i s� m�rturiseasc�, spun totul �n afara lucrurilor importante. petrece un veritabil fenomen de dedublare a personalit��ii. Cel care m�rturise�te, "actorul", �ncearc� prin orice mijloace s�-l protejeze pe cel acuzat, "adev�ratul eu". Astfel, �n acest caz, cultul confesiunii are un efect cu totul opus fa�� de cazul siste�melor religioase. Individul �ncearc� toate metodele pentru a-�i �nmorm�nta �n ad�ncul eului s�u secretele, �n loc de a se elibera de ele. �ns� toat� via�a secretele personale se vor afla �ntr-o permanent� opozi�ie cu presiunea interioar� de a le dest�inui �i de a sc�pa de povara lor. Ideologii totalitarismului tocmai asta urm�resc: accentuarea acestui conflict interior, ce face tot mai vulnerabil individul. Mai mult, ei n�scocesc permanent noi motive de "vin�", care, la r�ndul lor, s� creeze mereu alte secrete, astfel �nc�t individul s� fie m�cinat de un conflict interior perpetuu, legat de ve�nice �ntreb�ri: "Ce secrete trebuie p�strate �n continuare �i care pot fi m�rturisite? Care dintre cele m�runte ar trebui spuse pentru a le ascunde pe cele grave?" �n cele din urm�, exacerbarea conflictului interior aduce indivizii �n situa�ia de a nu mai fi �n stare s� men�in� echilibrul �ntre demnitate �i umilin��. Pentru a sc�pa de zbuciumul sufle�tesc, ei �ncearc� s� �mprumute psihologia celor care �i contro�leaz�. Devin ei �n�i�i, �n func�ie de situa�ie, �i c�l�i �i victime. Umili �i slabi fa�� de cei care �i controleaz�, arogan�i �i puternici fa�� de cei asemenea sau inferiori lor. Pornind de la acest cult al confesiunii, combinat cu direc�iile de aplicare a cerin�ei de puritate, poli�ia politic� a sistemelor totalitare a experimentat �i dezvoltat o uria�� institu�ie a �anta�jului. Conflictul interior al individului era dublat de un conflict exterior, generator de presiuni cu mult mai puternice �i mai eficiente. Astfel s-a dezvoltat practica �antajului prin dosare. Secretul individului devenea cunoscut �i de c�tre cei desemna�i s�-l controleze, dar nu ajungea public. Se crea o anume com�plicitate, dominat� de spaim�, prin care individul era controlat total. �n primele zile ale revolu�iei rom�ne am avut posibilitatea s� v�d acele dosare de cadre strict secrete, din fi�etele biroului organiza�iei de baz� PCR dintr-un sector al Bucure�tiului. Uimirea a fost total�. �n cazul primirii �n partid a unui membru obi�nuit, candidatul era trecut printr-un filtru extrem de sever. Nu se admiteau "impurit��i" la dosar precum rude �n str�in�tate, rude preo�i, fo�ti chiaburi, legionari sau membri ai partidelor istorice, nu se admiteau antecedentele penale, mai ales cele de natur� politic�. Studiind dosarele celor afla�i �n func�iile de conducere ale partidului, dar �i �n posturi de r�spundere �n diverse sectoare ale economiei sau ale vie�ii sociale, am descoperit cu o imens� surprindere c� marea majoritate a nomenclaturii avea, �n fi�ele personale, "pete", care, �n cazul membrilor de partid obi�nui�i, erau inadmisibile. Aproape fiecare activist superior sau director de �ntreprindere avea o rud� �n str�in�tate, un tat� fost chiabur ori un unchi legionar; erau cazuri �n care ei �n�i�i fuseser� condamna�i, �n studen�ie, pentru ac�iuni �mpotriva or�nduirii socialiste �.a.m.d. Atunci am �n�eles amploarea extraordinar� a �antajului pus �n aplicare de sistemul comunist. Sute de mii de oameni aveau dosarele completate cu cele mai intime am�nunte ale vie�ii lor. �n func�iile de conducere au fost promova�i cei "impuri", pentru a putea fi permanent controla�i �i readu�i la ordine �n caz de nesupunere. Dup� ce s-au �nv��at cu privilegiile oferite de func�ii, cu un anume standard de via��, cu lini�tea relativ� a unui c�min, prea pu�ini se �ncumetau s� �ncalce regulile sau s� nu respecte "indica�iile". Dar nu numai lor li se �ntocmeau dosare, ci �i altor milioane de oameni, dintre care, la orice moment, se puteau ivi contestatari ai sistemului. Motivele de a �ncerca sentimentul de vin� erau at�t de numeroase, �nc�t nimeni nu mai putea fi sigur dac� nu �nc�lcase c�ndva vreo norm�, �nc�lcare ce putea fi anexat� �n dosar. Astfel numai ideea existen�ei dosarului f�cea posibil �antajul, chiar dac� individul era curat. Dup� revolu�ia din decembrie '89, "impurit��ile" de la dosar, care generau sentimentele de vin� sau ru�ine, au devenit, �n unele cazuri, motive de m�ndrie. Politica �antajului se afla �n pericol de anihilare. �ns� ideologii fostului regim, afla�i �n acelea�i structuri de conducere, au g�sit imediat noi metode de a perpetua �antajul, una dintre cele mai eficiente metode de manipulare a individului. A�a cum ceea ce fusese "r�u" �nainte a devenit "bun", acum �i reciproca putea fi valabil�. Dosarele au fost p�strate la secret, pentru a nu se �ti �n continuare ce con�in, iar declara�iile date la securitate, voluntar sau for�at, nu conteaz�, au devenit noile elemente de �antaj. �tiin�a sacr� se manifest� prin crearea unei aure de sacralitate �n jurul dogmelor de baz� ale ideologiei totalitariste. Aceast� ideologie este prezentat� drept singura �n m�sur� s� asigure "dezvoltarea plenar�" a fiin�ei umane, �n cadrul unei societ��i perfecte, guvernate de o moralitate absolut�. Sacralitatea se manifest� �n primul r�nd prin interdic�ia, mai mult sau mai pu�in explicit�, de a se pune �n discu�ie fundamentele ideologiei respective. Acestea sunt mai presus de orice �ndoial�, reprezint� adev�rul absolut, iar contestarea lor ar fi un adev�rat sacrilegiu. Mai mult, ele sunt prezentate �i difuzate �n r�ndul maselor drept rezultate ale celor mai evoluate studii �i cercet�ri �tiin�ifice �n domeniul filozofiei, �tiin�elor sociale, economiei etc. Aceast� "pecete" �tiin�ific� d� posibilitatea propov�duitorilor de a-i califica pe cei care �ndr�znesc s� critice sistemul nu numai drept imorali �i reac�ionari, ci �i depozitari ai unor mentalit��i retro�grade, obscurantiste, �n total� opozi�ie cu progresul �tiin�ific. Trebuie s� facem o mic� parantez� pentru a accentua dife�ren�ele de esen�� �ntre cele dou� c�i, �tiin�a sacr� �i Manipularea mistic�. �tiin�a sacr� are �n vedere sacralizarea doctrinei, �n timp ce Manipularea mistic� �i propune s�-i divinizeze pe con�duc�torii ce ac�ioneaz� �n numele respectivei doctrine.Fiecare �n parte presupune crearea unui �ntreg sistem care s� vegheze la convertirea cet��enilor �n adep�i fideli. Nimeni nu trebuie s� se �ndoiasc� nici de "superioritatea" sistemului, nici de caracterul mesianic al celor care �l impun. Revenind la �tiin�a sacr�, acest amestec permanent �ntre misticism �i adev�ruri "�tiin�ifice" mai presus de orice �ndoial� face s� dispar� grani�a dintre logic� �i credin��, permi��nd crearea unui sentiment special al �ncrederii �n superioritatea sistemului. Propov�duirea noii ideologii la toate nivelurile, �ncep�nd cu primele clase de �coal�, �i dau o aur� de omni�prezen�� �i omnipoten��. Cei care se �ndoiesc devin disiden�i demni de dispre�, incapabili s� �n�eleag� m�re�ia noii doctrine, caracterul ei absolut. Ei sunt supu�i oprobriului public, califica�i drept disiden�i, exclu�i din societate �i chiar pedepsi�i pentru "erezia" lor, pentru "crima de a g�ndi". �n interiorul unor ase-menea indivizi apare o lupt� permanent� �ntre rezisten�a min�ii lor de a accepta idei �n care nu cred �i permanentul sentiment de team� �n a-�i exprima public p�rerile. Aceast� lupt� �i face vulnerabili, cel pu�in unul dintre obiectivele manipulatorilor �ndeplinindu-se astfel. Teoreticienii totalitarismului opereaz� cu concepte deja cunoscute, dar le pervertesc, le ofer� �n�elesuri cu totul noi, care s� serveasc� doar ideologiei lor. Spre exemplu, �n viziunea lui Engels, morala cap�t� brusc caracter de clas�, dup� cum observ� Piotr Wierzbicki �n Structura minciunii. Binele obi�nuit nu mai exist�, ci apar binele adev�rat �i binele aparent. Nici adev�rul obi�nuit nu mai exist�, el fiind �nlocuit de adev�rul cu adev�rat obiectiv �i de cel doar aparent obiectiv. La fel nu mai exist� democra�ie �n general, ci democra�ie adev�rat� �i democra�ie fals�, drepturile omului se �mpart �i acestea �n fictive �i reale �.a.m.d. Redefinirea limbajului, anularea logicii �i deformarea realit��ii permit inocularea noilor teorii privind superioritatea total� a noului sistem fa�� de cele anterioare. Noul sistem acord� "adev�ratele" libert��i individuale �i colective, el permite crearea "omului nou", asigur� bun�starea, conduce omenirea spre "cele mai �nalte culmi de civiliza�ie �i progres". Tot ceea ce nu corespunde noii ideologii reprezint� manifest�ri �i mentalit��i obscurantiste, �napoiate, despre lume �i via��, (...) concep�ii str�ine, mentalit��i ale vechii societ��i burghezo-mo�iere�ti, (...) influen�e str�ine concep�iei noastre revolu�ionare despre lume �i via��. (Nicolae Ceau�escu ― Raport la Congresul al XIII-lea al PCR) Evident, to�i cei care �i pun �ntreb�ri cu privire la juste�ea ideologiei comuniste sunt ni�te �napoia�i, eventual agen�i ai "agenturilor str�ine". Ace�tia �i al�ii asemenea lor, nici m�car nu merit� s� li se demonstreze �n ce const� superioritatea noii or�nduiri. �n general acest lucru nu se discut�, pentru c� este de la sine �n�eles. Discutarea lui, cum spuneam, ar reprezenta un sacrilegiu. Chiar �i cele mai absurde aser�iuni sunt �nvelite �n aceea�i aur� de sacralitate, pentru ca stupizenia lor s� fie prezentat� drept adev�r elementar, pe care societ��ile din trecut l-au ignorat din rea-credin��. Spre exemplu, atunci c�nd voci tot mai multe �i mai rezonante au �nceput s� se ridice �mpotriva �nc�lc�rii drepturilor fundamentale ale omului �n Rom�nia, Ceau�escu a modificat radical ierarhia acestor drepturi ale omului, trec�ndu-le sub t�cere pe cele ce erau �nc�lcate flagrant �i aduc�nd �n prim� pozi�ie a�a-numitul "drept la via��" (o no�iune care, �ntr-o �ar� civilizat�, intr� �n firescul lucrurilor, cum ar fi, de pild�, �i "dreptul" de a respira, nemaifiind necesar� statutarea lui, din moment ce toat� lumea �l respect� �n mod natural). �n numele acestui "drept la via��" al tuturor oamenilor de pe planet� au �nceput apoi, �n Rom�nia, uria�e manifesta�ii �i procesiuni �n favoarea p�cii mondiale, dar mai ales de venerare a c�rmaciului care nu se g�ndea numai la soarta propriului s�u popor, ci �i la soarta �ntregii omeniri. Treptat, at�t "dreptul la via��", c�t �i lupta pentru pace au fost trecute pe planuri secunde, au fost uitate, iar manifest�rile �i procesiunile s-au concentrat �n jurul sl�virii "geniului carpatin", a rolului s�u mesianic, "istoric", �n conducerea Rom�niei. Din p�cate, aceast� metod� de remodelare a g�ndirii, �tiin�a sacr�, are efecte mult mai puternice dec�t s-ar putea crede la prima vedere. Chiar �i dup� �nl�turarea de la putere a regimurilor totalitare, foarte mul�i oameni r�m�n pentru toat� via�a prizonierii unora dintre conceptele de baz�, "mai presus de �ndoial�" vehi-culate de ideologii totalitarismului. Spre exemplu, unii dintre cei care au fost �mpotriva lui Ceau�escu l-au acuzat c�, �n megalomania lui, a compromis "idealurile comunismului", al�ii afirm� c� ideologia comunist� ar fi perfect�, dar r�m�ne utopic�, neput�nd fi aplicat� �n via�a de zi cu zi. Prea pu�ini �ns�, raport�nd la nivelul �ntregii ��ri, sunt cei care pun �n discu�ie bazele doctrinei comuniste. Chiar �i dup� ani de zile de la colapsul sistemului. �i asta pentru c� timp de aproape o jum�tate de secol, probleme fundamentale, din punct de vedere filozofic, erau total ignorate �n numele "adev�rului absolut" propov�duit de ideologii comunismului. Este acel egalitarism idilic, reprezentat de principiul "de la fiecare dup� capa�cit��i, fiec�ruia dup� nevoi", benefic pentru dezvoltarea uma�nit��ii? Sau doar permanenta competi�ie poate genera progresul? Iat� �ntreb�ri pe care �tiin�a sacr� nu le admitea. Ea postula principiul egalit��ii perfecte, f�r� a-l discuta. Mai mult, pentru a remodela g�ndirea oamenilor, conceptele �i rezultatele experien�ei erau amestecate �i rearanjate pentru a folosi propagandei proprii. De�i nivelul mediu de trai din democra�iile occidentale era mult mai �nalt dec�t cel din ��rile socialiste, informa�iile ce veneau din exterior se filtrau cu grij�, pentru a fi eviden�iate doar aspectele negative: criminalitate, �omaj, greve, prostitu�ie etc. �i reprezentau "adev�rata fa�� a imperialismului". �n acela�i timp, de pild�, nu se spunea nimic despre Sistemul de protec�ie social� din democra�iile occidentale, care asigura oric�rui �omer o via�� decent�, la standarde supe�rioare celei duse de majoritatea cet��enilor cu "drept la munc�" din societ��ile socialiste. Ca s� nu mai vorbim de toate celelalte libert��i �i drepturi cet��ene�ti despre care nu se spunea nici un cuv�nt. Totodat�, dincolo de ridicarea �n sl�vi a "m�re�elor realiz�ri" din toate domeniile "construc�iei societ��ii socialiste multilateral dezvoltate", erau total interzise informa�iile interne referitoare la criminalitate, cer�etori, handicapa�i, copii orfani �.a.m.d. Con�form principiului "despre ce nu se vorbe�te, nu exist�", ideologii comunismului �ncercau acreditarea ideii c� asemenea fenomene negative nu se �nt�lnesc �n societatea socialist�, ele fiind speci�fice doar capitalismului. Prin asemenea tehnici de manipulare, �n care minciuna avea un rol primordial, nici nu se mai analizau, comparativ, concep�iile fundamentale �n virtutea c�rora au fost construite cele dou� sisteme, cel democratic �i cel totalitar, ci se admitea doar discu�tarea efectelor. Ins� �i aceast� discu�ie era total pervertit�, pentru c� din interior ajungeau la cuno�tin�a maselor numai informa�iile pozitive, exagerat poleite, iar din exterior veneau numai infor�ma�iile negative, exagerat �ngro�ate. Chiar �i dup� colapsul comunismului, foarte mul�i oameni au r�mas �n capcana fostei ideologii, limit�ndu-se la discutarea efectelor nocive asupra societ��ii pe care le-au avut minciuna, demagogia �i megalomania fo�tilor lideri comuni�ti, f�r� a �ncerca s� clarifice dac� �ns�i bazele �ntregii doctrine erau adev�rate sau false. Iar aceast� lips� a ini�iativei de clarificare provine tocmai din sistemul de promovare a �tiin�ei sacre, care avea ca principal� menire dezobi�nuirea oamenilo de a pune �i de a-�i pune �ntreb�ri fundamentale. Remodelarea limbajului are ca obiect condensarea �ntregii complexit��i a problematicii umane �ntr-un num�r redus de categorii, strict delimitate, cur��ate de nuan�e, conform princi�piului "purit��ii", exprimate prin cli�ee verbale u�or de rostit �i de memorat, care vor fi repetate la infinit, p�n� ce vor p�trunde �n mintea individului drept concepte ale "�tiin�ei sacre". Efortul interior de analizare a acestor no�iuni va fi �ntr-o etern� contra�dic�ie cu presiunile din lumea exterioar�, unde este permis� numai folosirea cli�eelor, f�r� "gre�eli" de exprimare ce ar atrage dup� sine diverse pedepse. Chiar dac� rezisten�a intern� nu este anihilat�, folosirea respectivelor "no�iuni" la nesf�r�it, �n via�a de zi cu zi, de c�tre individ, are un efect considerabil asupra sub-con�tientului s�u. Individul ajunge s� nu mai g�ndeasc�, ci doar s� �ncerce permanent s� se adapteze folosirii unor termeni abstrac�i, care reduc �ntreaga complexitate a lumii exterioare la c�teva cli�ee. "Limba de lemn", pentru c� despre ea este vorba, devine mijlocul oficial de comunicare. Cum spuneam, termenii folosi�i de ea nu las� loc interpret�rilor sau nuan�elor. Spre exemplu, sintagma "mentalit��i burgheze" ajunsese s� reprezinte tot ce era mai r�u, mai retrograd, mai nociv pentru dezvoltarea fiin�ei umane. Respectiva no�iune fusese total golit� de conota�ii precum posibilitatea individului de a se exprima liber, adesea critic, la adresa unor idei politice sau a unor oameni politici, de a c�uta alternative etc. S-a ajuns ca numai cuv�ntul de "mentalitate", f�r� nici un alt atribut, s� aib� o rezonan�� negativ�. La fel, de pild�, interdic�ia de a se discuta concep�iile a indus o conota�ie negativ� cuv�ntului "a interpreta". Expresia "nu vreau s� se interpreteze ce am spus" nu mai era urmat� de explicitarea "�n bine" sau "�n r�u", pentru c� �ns�i ac�iunea de a interpreta reprezenta un fenomen negativ. "Omul nou" nu interpreteaz�, el crede. Numai cei cu "mentalit��i burgheze" interpreteaz� �i caut� nod �n papur�. Exemple de cli�ee ale "limbii de lemn" se pot da la nesf�r�it. Mai important �ns� �i mai grav este efectul pe care utilizarea acestor cli�ee �l are asupra individului. Limbajul este principalul mijloc de comunicare al omului, principala lui leg�tur� cu semenii �n cadrul societ��ii, principalul mijloc de a percepe �i interpreta experien�a exterioar�. �ngustarea limbajului, rigidizarea lui, reducerea la c�teva no�iuni ce exprim� doar "binele" �i "r�ul", f�r� posibilit��i de nuan�are, sunt percepute de individ ca o permanent� amenin�are la adresa intimit��ii sale. Din nou se poate produce o dedublare a personalit��ii, �n sensul c�, �n interior, dilemele iau amploare, iar �n exterior omul �ncearc� permanent s�-�i adapteze limbajul �i chiar g�ndirea noilor reguli. Rezultatul este un profund sentiment de frustrare care accentueaz� vulne�rabilitatea individului. La fel, evadarea din aceast� "capcan� lingvistic�" este extrem de grea. Utilizarea for�at� a unor termeni, timp de decenii, a dus la un sentiment instinctiv de aversiune fa�� de unele cuvinte, al c�ror sens a fost pervertit evident. No�iunile de "patrie" �i "patriotism", de exemplu, au fost �n asemenea m�sur� tocite de propaganda comunist�, pentru a fi confundate cu "partidul" �i "dragostea pentru c�rmaci", �nc�t la ani de zile dup� c�derea sistemului comunist, oamenii �nc� mai utilizeaz� cu fereal� astfel de cuvinte Fire�ti, pentru a nu fi cataloga�i, printr-o analogie instinctiv�, drept comuni�ti. Iat� c� �tergerea efectelor "limbii de lemn", revenirea la un limbaj normal, lipsit de �n�elesuri abuziv impuse unor cuvinte, este un proces dificil �i �ndelungat, care poate dura ani de zile. Doctrina mai presus de oameni se afl� �n str�ns� interde�penden�� cu toate celelalte tehnici de remodelare a g�ndirii umane, dar mai ales cu �tiin�a sacr�. Aceasta din urm� are ca obiectiv, dup� cum spuneam, crearea unei aure de sacralitate �n jurul ideologiei totalitare. Ideologia nu poate fi pus� la �ndoial�, ea reprezint� adev�rul absolut �i ofer� singura "cale de progres" a fiin�ei umane. Pentru a �nl�tura orice umbr� de �ndoial� cu privire la aceste postulate, este aplicat mecanismul de manipulare, schematic numit Doctrina mai presus de oameni, prin care �ntrea�ga experien�� uman� este subordonat� principiilor doctrinare. Astfel, chiar dac� ideologia este perfect�, trebuie totu�i s� se integreze perfect �n realitate, s� fie motivat� perfect de trecut �i s� determine �n mod firesc viitorul. �n acest mod, orice �ndoial� cu privire la for�a �i corectitudinea ei este �nl�turat�. �ns� potriveala �ntre doctrina totalitar� �i realitatea unei comunit��i umane e foarte greu, dac� nu imposibil de atins. Cum doctrina este perfect�, evident realitatea e cea care trebuie modificat� pentru a veni �n concordan�� cu ideologia. Altfel spus, doctrina este "sacr�", perfect�, �n timp ce oamenii sunt imperfec�i, iar colectivitatea uman� trebuie remodelat� pentru a se putea bucura de "binefacerile" promise de noua ideologie. La nivel de societate, istoria este rescris� complet, eveni�mentele din trecut sunt reinterpretate total sau, atunci c�nd acest lucru este imposibil, sunt trecute sub t�cere �i uitate, liderilor sistemului totalitar li se confec�ioneaz� biografii mesianice �.a.m.d. �ntreg trecutul e recreat pentru a motiva apari�ia �i impunerea noii doctrine �n respectiva comunitate uman�. Apoi urmeaz� recrearea prezentului, prin mijloacele deja descrise, pentru a se cupla perfect cu "logica" doctrinei. Drept urmare configurarea viitorului va �ine seama de aceast� nou� "realitate" conform� cu ideologia �i se va integra perfect �n viziunea propo-v�duit� de liderii sistemului totalitar. Am putea concluziona c� aceast� tehnic� de remodelare a g�ndirii umane are ca obiectiv inocularea ideii c� doctrina, dincolo de aura ei sacr�, este mai adev�rat�, mai "real�" dec�t �ns�i realitatea. Iar cei care nu �n�eleg nu pot fi dec�t indivizi cu "mentalit��i burgheze", indivizi neadaptabili, devian�i, care nu doresc s� accepte "noile, realit��i". Delimitarea social� const� �n �mp�r�irea indivizilor �n dou� categorii distincte: de o parte sunt cei al c�ror drept la existen�� trebuie recunoscut, iar de cealalt� cei care nu au nici un drept. Cerin�a de puritate nu accept� nuan�ele sau indivizii neimplica�i. De aceea �mp�r�irea societ��ii se face conform principiului "cine nu este cu noi, este �mpotriva noastr�". Cale de mijloc nu exist�. De o parte se afl� adep�ii, de cealalt� "oile r�t�cite". Sau, �n viziu�nea totalitarismului comunist, de o parte sunt marea majoritate a "tovar�ilor", "oamenii noi", "constructorii con�tien�i ai socia�lismului �i comunismului", de cealalt� parte sunt indivizii cu "mentalit��i ale vechii societ��i burghezo-mo�iere�ti", "lacheii imperialismului", ba chiar "reac�ionari", "huligani" sau tic�lo�i afla�i �n slujba "agenturilor str�ine". Menirea societ��ii, a partidului consta �n cur��area sa de ase�menea "impurit��i". Efectele ac�iunilor de epurare se manifestau at�t la nivelul celor docili, c�t �i la nivelul disiden�ilor. Pentru docili, chiar dac� �n ad�ncul lor nu credeau �n noua ideologie, permanenta amenin�are c� dreptul la existen�� le putea fi luat la cea mai mic� abatere constituia o motiva�ie suficient� pentru a se integra sistemului. Sistemele totalitare au redus chintesen�a existen�ei umane de la celebra tez� cartezian� "cuget, deci exist", la o constatare mult mai pragmatic�: "m� supun, deci exist". �n ceea ce prive�te "devian�ii", dup� perioadele de execu�ii �n mas�, sistemul s-a perfec�ionat, oferindu-le acestora posibi�litatea de "reeducare", ca alternativ� la sentin�a de condamnare la moarte sau la temni�� grea. Varia�iuni ale acestor opt principale metode de manipulare a con�tiin�elor au fost, sunt �i vor fi �nt�lnite �n mai toate sistemele totalitare. �n acela�i timp, ca orice analiz�, �i cea care a condus la clasificarea "c�ilor" de remodelare a g�ndirii are o anumit� doz� de arbitrar, depinz�nd de cel care �i propune radiografierea ideologiilor totalitare �i a metodelor de impunere a acestora. Evident, exist� �i alte modalit��i de abordare a subiectului. �n Structura minciunii, Piotr Wierzbicki a �inut s�-�i completeze explicit analiza minciunilor oficiale cu o constatare extrem de important�: sistemul comunist nu putea rezista numai prin dezvoltarea unui imens aparat al dezinform�rii, ci prin completarea acestuia cu un sistem la fel de extins al represiunii. O constatare recent� din domeniul psihologiei sociale relev� faptul c� remodelarea min�ii umane nu se face prin for�� sau prin �ndoctrinare excesiv�. La oric�te torturi fizice sau psihice ar fi supus, oric�te lec�ii de �ndoctrinare ar urma, omul nu ajunge s� cread� cu adev�rat �ntr-o ideologie care �i este str�in�, ci, cel mult, consimte s� i se conformeze, s�-�i ascund� reac�iile fire�ti, s� mint� pentru a supravie�ui. Pentru a se produce o schimbare major� �n g�ndire, trebuie �ndeplinite dou� condi�ii esen�iale. Individul trebuie s� aib� senza�ia c� depinde numai de el dac� accept� sau nu s� se comporte �i s� g�ndeasc� �ntr-un mod ce contravine credin�elor �i concep�iilor lui anterioare. Apoi, pre�siunea la care este supus pentru a accepta noul comportament sau mod de g�ndire trebuie s� fie permanent�, dar suficient de moderat� pentru a nu-l determina la o respingere instinctiv�. Prin ac�iunea conjugat� a acestor doi factori, individul ajunge s�-�i modifice radical atitudinea, deoarece i se ofer� posibilitatea de a-�i crea o motiva�ie interioar� pentru gestul s�u, prin acea apa�ren�� a libert��ii de decizie. Spre exemplu, dup� teroarea primilor ani �i chiar a primelor decenii comuniste, care nu au reu�it s� schimbe mentalit��i, ci doar s� impun� prin for�� acceptarea ideologiei comuniste �n r�ndurile celor care �i erau ostili, a urmat perioada "destinderii", �n care manipularea con�tiin�elor a trecut la ac�iuni subtile. Persecu�iile violente au �ncetat, lag�rele au fost desfiin�ate, torturile �i prigoana au sc�zut considerabil �n intensitate �i, �n paralel, a �nceput dezvoltarea "politicii" de �antaj. Dac� individul se conforma ideologiei, putea promova �n carier�, putea avea acces la unele privilegii, putea duce o via�� lini�tit� �i chiar cu unele satisfac�ii. Chiar �i admiterea la doctorat trecea mai �nt�i prin filtrul partidului. Nu se impunea nimic prin for�� ― dac� individul nu se manifesta public �mpotriva regimului. Dimpo�triv�, totul sau aproape totul era la libera alegere a cet��eanului. Putea s� se conformeze �i s� aib� unele satisfac�ii sau s� nu se conformeze �i s� r�m�n� cufundat �ntr-o existen�� anost�, cenu�ie. Treptat, chiar dac� nu era �ntru totul de acord cu noua ideologie, individul ajungea la concluzia c� este mai bine pentru el s� i se supun�. Urmau apoi avantajele. �i, treptat, noua ideo�logie nu i se mai p�rea chiar at�t de nefireasc�, ba chiar accepta�bil� �n anumite privin�e. Faptul c� �n Rom�nia regimul ceau�ist a c�zut printr-o revolu�ie s-a datorat �ntr-o mare m�sur� neglij�rii acestei tactici �n ultimii ani de "domnie" ai lui Ceau�escu. Presiunile asupra cet��enilor au devenit mult prea puternice pentru a le mai da senza�ia unei libert��i de alegere. Foametea, teroarea frigului �n fiecare iarn�, �ntunericul din locuin�e, lipsa oric�rui gen de divertisment m�car la televiziune, toate la un loc au dep�it cu mult bariera minimei rezisten�e �i efectul a fost contrar celui a�teptat. Ostilitatea s-a amplificat la nivelul �ntregii societ��i �i sistemul a c�zut. Cei care nu cred �ntr-o asemenea teorie sunt invita�i s� se g�ndeasc� bine c�t de des au auzit, dup� revolu�ie, �n r�ndurile cet��enilor obi�nui�i, fraze de genul: "Dac� Ceau�escu d�dea m�ncare la oameni dup� ce a pl�tit datoriile, mai era �i acum la putere..." �nainte s� �ncheiem aceast� scurt� �ncercare de a radiografia sistemele totalitare, se cuvine s� r�spundem la dou� �ntreb�ri. Care este, de fapt, sursa intim� a ideologiilor totalitare? O asemenea �ntrebare implic�, poate, cea mai profund� �i mai complex� problem� legat� de esen�a fiin�ei umane. Dincolo de fundamentele oric�rei ideologii totalitare s-ar putea s� fie eterna dorin�� a omului de a c�uta un ghid, un suport omnipotent (fie c� este vorba de o for�� supranatural�, de o idee filozofic�, de un mare conduc�tor sau de o �tiin�� precis� �i universal vala�bil�) care s� permit� solidarizarea definitiv� a tuturor oamenilor �i s� elimine teroarea reprezentat� de moarte �i de nimicnicie. Aceast� permanent� c�utare este prezent�, �ntr-o form� sau alta, �n mai toate mitologiile �i religiile, �n istoria umanit��ii, dar �i �n via�a fiec�rui individ �n parte. R�d�cinile tendin�ei individuale spre totalitarism ar putea fi c�utate �n copil�ria fiec�ruia. Sentimentul de neajutorare al celor mici �i impresia de putere �i de autoritate pe care le-o inspir� p�rin�ii se pot manifesta mai t�rziu prin tendin�a de a c�uta un suport puternic, omnipotent, care s� faciliteze rezolvarea tuturor problemelor. De asemenea, sentimentul de haos �ncercat de unii �n copil�rie poate induce, la maturitate, un sentiment de intole�ran�� fa�� de haos. P�rin�ii prea autoritari �i fac �i pe copii, mai t�rziu, s� doreasc� un sistem bine definit, �n alb-negru, de valori �.am.d. Cum asemenea st�ri se reg�sesc �n copil�ria mai tuturor, poten�ialul pentru dezvoltarea �i acceptarea tendin�elor �i mai apoi a ideologiilor totalitare se men�ine aproape constant. La maturitate, �n circumstan�e favorabile, el poate fi reactivat �ntr-o form� �mbog��it� prin experien�a personal�. �n societ��ile echilibrate, tendin�a spre totalitarism este mult atenuat�, pentru c� �i sentimentul de insecuritate personal� este foarte restr�ns. �ns� �n perioadele de criz� cultural� sau de schimb�ri istorice rapide, sentimentul de invulnerabilitate cre�te �i o dat� cu el cre�te si tendin�a de a c�uta sau de a accepta o for�� omnipotent� care s� aduc� salvarea. Revolu�ia comunist� din Rusia a avut loc �n timpul primului r�zboi mondial, nazismul a ap�rut imediat dup� aceea�i prim� conflagra�ie mondial�, instaurarea comunismului �n celelalte ��ri europene s-a produs imediat dup� cel de-al doilea r�zboi mondial. �i exemplele pot continua. O concluzie a acestei explica�ii aproximative ar putea fi: stabilitatea favorizeaz� democra�ia, iar instabilitatea ― totalita�rismul. A doua �ntrebare: Care este, de fapt, rolul acestor studii referitoare la sistemele totalitare? De data aceasta r�spunsul e simplu: Knowledge is power (�tiin�a �nseamn� putere), dup� cum spunea filozoful englez Francis Bacon. Ideologiile totalitariste, chiar dac� �i trag r�d�cinile dintr-o permanent� zbatere a fiin�ei umane de a g�si o for�� mai presus de �n�elegerea comun�, care s�-i uneasc� �i s�-i protejeze �mpotriva spaimelor universale, �n practic� s-au dovedit falimentare. Pentru c� ele au fost imaginate tot de oameni sau de grupuri de oameni, care au vrut s� se identifice cu acele for�e supreme �i, inevitabil, �i-au dep�it condi�ia, iar pentru a se men��ine la putere au apelat la constr�ngeri �i la teroare. �nceputul, dezvoltarea �i declinul sistemelor totalitare au fost �nso�ite de tragedii soldate cu nenum�rate victime omene�ti, dar �i cu regretabile involu�ii ale comunit��ilor umane. Pentru ca astfel de fenomene s� nu se mai �nt�mple, pentru a rezista manipul�rilor de orice fel, dezinform�rii �i presiunilor subtile, individul trebuie s� fie avertizat, s� cunoasc� �n am�nunt esen�a �i mecanismul intim ale sistemelor totalitare. Astfel va deveni mai puternic �i mai pu�in influen�abil. Simpla opozi�ie fa�� de totalitarism, f�r� a-i cunoa�te esen�a �i c�ile de ac�iune, nu este dec�t tot o expresie a vulnerabilit��ii individului, u�or de exploatat de artizanii manipul�rii. Cercet�torii �n psihologia social� au imaginat numeroase modalit��i de educare a cet��enilor pentru a rezista manipul�rii. Toate �ns� au la baz� analiza minu�ioas� a strategiilor de remodelare a g�ndirii. F�r� aceast� analiz�, chiar �i metodele de educare ar reprezenta tot un anume gen de manipulare, chiar dac� scopul lor este nobil. Dar, teoretic, �i �elul ideologiilor totalitare era nobil... De aceea cel mai eficient mijloc de "imunizare" fa�� de in�fluen�ele exterioare este studiul analizelor referitoare la asemenea influente... Eminen�ele negre ale propagandei �n primul capitol al acestei c�r�i erau descrise c�teva imagini semnificative din filmul Triumful voin�ei, realizat de Leni Riefenstahl, �n cadrul ac�iunilor de propagand� nazist�. Dincolo de faptul c� Adolf Hitler era prezentat ca un zeu cobor�nd din cer pentru a-�i binecuv�nta milioanele de supu�i, tehnic� menit�, printre altele, s� creeze o aur� mistic� F�hrer-ului, secven�ele devin de-a dreptul �nsp�im�nt�toare pentru spectatorul neutru atunci c�nd �nf��i�eaz� sute de mii de oameni �n uniform�, comport�ndu-se precum robo�ii, m�r��luind, c�nt�nd �i scand�nd lozinci, p�r�nd simple p�pu�i, manevrate prin fire invizibile de liderii regimului nazist. Cum a fost posibil a�a ceva? �n capitolul precedent am analizat metodele prin care propov�duitorii unei ideologii totalitare ac�ioneaz� pentru a ob�ine controlul total asupra min�ii, a comportamentului �i a sentimentelor unei mase imense de oameni. Cele opt c�i, Con�trolul comunica�iilor umane, Manipularea "mistic�", Cerin�a de puritate, Cultul confesiunii, �tiin�a sacr�, Remodelarea limba�jului, Doctrina mai presus de oameni �i Delimitarea social� sunt, �n diverse variante, caracteristice tuturor sistemelor totalitare. Pentru a �n�elege �i mai bine mecanismele de manipulare �n mas�, se cuvine prezentarea unui studiu de caz. Cum pentru exempli�ficarea pe larg a celor opt metode ar fi necesar spa�iul unui volum de sine st�t�tor, ne vom limita doar la Controlul comunica�iilor umane. P�n� la apari�ia Partidului Na�ional Socialist German, au existat �n istoria omenirii nenum�rate alte sisteme totalitare, ce au distrus sute de mii sau milioane de vie�i �n numele unor ideologii, �ns� niciodat� p�n� atunci tehnicile de manipulare nu au fost at�t de perfec�ionate �i de extinse, pentru a controla tot ceea ce �nseamn� cuv�nt tip�rit sau vorbit, imagine artistic� sau sunet muzical, �n scopul controlului total al individului. Sistemele comuniste, mai ales cele din perioada lui Stalin, Mao sau Kim Ir Sen, au ajuns la "performan�e" similare dup� experien�a nazist� �i �ntr-un interval de timp sensibil mai lung. Totodat�, trebuie reamintit faptul c�, de�i teroarea nazist� a provocat milioane de victime umane, totu�i alte zeci de milioane de oameni au fost determina�i s� cread� sincer �n discursurile lui Hitler, s� se supun� cu devotament unor experien�e altminteri umilitoare, s�-�i dea via�a de bun�-voie pentru cel de-al Treilea Reich. Cum a fost posibil� aceast� isterizare f�r� precedent a maselor �i cine a fost artizanul ei, iat� dou� �ntreb�ri c�rora li se va da un posibil r�spuns �n cele ce urmeaz�. Fundamentele ideologiei naziste �i principalele metode propagandistice de impunere a ei au fost g�ndite de Adolf Hitler �i prezentate �n cartea sa, Mein Kampf. �ns� Hitler nu se putea ocupa personal, zi de zi, cu dirijarea propagandei. El urma s� fie cel adulat, figura mesianic� �n stare s� mobilizeze �ntreaga energie a na�iunii germane, omul de la tribun�, conduc�torul suprem. Pentru a-�i putea �ndeplini rolul, avea nevoie de un om de �ncredere, inteligent �i energic, care s� preia ideile sale �i s� le duc� la �ndeplinire, aduc�ndu-�i, la nevoie, propria sa contribu�ie. Acest om a fost g�sit �n persoana lui Paul Joseph Goebbels, un b�rbat scund, firav, cu ochi mari �i z�mbet diabolic, c�ruia �i pl�cea ca lumea s� i se adreseze cu Herr Doktor. Goebbels s-a n�scut �n 1897, �ntr-o familie de catolici din Rheydt, un mic centru al industriei textile din valea Rinului. Tat�l s�u muncea �ntr-un atelier de fitile de lamp� �i nota �ntr-un carne�el cu coperte albastre fiecare ban pe care �l c�tiga. De�i p�rin�ii se �ngrijeau ca to�i trei b�ie�ii lor s� primeasc� o educa�ie s�n�toas� �i s� nu duc� lips� de nimic, totu�i permanenta grij� pentru bani a tat�lui �i normele morale rigide ale familiei aflate la periferia clasei de mijloc i-au l�sat micului Joseph un gust amar, din care se va dezvolta mai t�rziu cinismul ce �l va carac�teriza. O alt� cauz� a spiritului introvertit o reprezenta ura fa�� de propriul s�u corp. Pe l�ng� faptul c� era scund, avea �i un �chiop�tat evident. Piciorul s�u st�ng era cu vreo �apte centimetri mai scurt dec�t dreptul, ca urmare a unei boli din copil�rie (probabil poliomielit� sau osteomielit�). Din cauza handicapului a fost respins de la serviciul militar, �n timpul primului r�zboi mondial, lucru care l-a f�cut s� se urasc� �i mai mult pe sine, dar s� urasc� �i lumea �nconjur�toare. Ceva mai t�rziu, c�nd a plecat la Universitatea din Heidelberg, s� studieze literatura german�, a inventat o poveste, potrivit c�reia �chiop�ta din cauza unei r�ni suferite pe c�mpul de lupt�. La facultate a excelat �n studiul latinei �i al religiei, �ns� atitudinea sa arogant� l-a f�cut s� fie ocolit de colegi. De�i a absolvit Universitatea cu rezultate foarte bune �i, �n 1922, �i-a luat doctoratul, cariera sa de scriitor nu a avut �anse de reu�it�. A scris un roman, c�teva piese de teatru, poeme �i mai multe articole pentru ziare, toate respinse de editori. �n 1924 �i-a g�sit adev�rata chemare, atunci c�nd s-a angajat ca redactor la o publica�ie apar�in�nd alian�ei de extrem� dreapt�, ce includea partidul nazist. �n foarte scurt timp a ajuns m�na dreapt� a lui Gregor Strasser. De profesie farmacist, Strasser era la acea vreme un foarte influent lider al nazi�tilor �i rivalul ideologic al lui Adolf Hitler. Goebbels �i-a slujit cu credin�� noul �ef ajung�nd p�n� la a-l denigra pe Hitler ca av�nd mentalit��i "mic-burgheze" �i a cere expulzarea acestuia din partid. Cuv�n�t�rile lui Goebbels au �nceput s� aib� o tot mai mare audien��, el �nsu�i fiind pl�cut surprins de darul oratoric pe care �i-l desco�perise. Atunci c�nd vorbea, avea senza�ia c� este un adev�rat predicator, un apostol, un comandant de o�ti. Sufletul munci�torului german este �n m�inile mele �i �l pot sim�i moale precum ceara, scria el entuziasmat de fascina�ia pe care o creau discursurile lui asupra mul�imii. Abilitatea sa de a manipula auditoriul i-a atras aten�ia lui Adolf Hitler, care a declan�at o veritabil� campanie pentru a-l atrage de partea lui. Cu timpul, Goebbels a �n�eles c� viitorul �i va apar�ine lui Hitler. Mai mult, influen�a de care se bucura F�hrer-ul l-a f�cut s� �l admire sincer, a�a cum o arat� �nsemn�rile din jurnalul s�u personal. Nu a mai durat mult p�n� la desp�r�irea de Strasser. La dou�zeci �i nou� de ani, Joseph Goebbels a fost numit de Hitler conduc�tor al Organiza�iei berlineze a partidului nazist. �n acela�i timp, Fiihrer-ul a �nceput s�-l instruiasc� temeinic asupra importan�ei cov�r�itoare pe care o are propaganda, preg�tindu-l pentru viitorul pas pe scara ierarhic�. Adolf Hitler era un geniu al propagandei. El �ncepuse s� practice aceast� art� �nc� din 1919, c�nd a fost angajat ca ofi�er responsabil cu educa�ia politic�, �n cadrul Regimentului I de pu�ca�i din Bavaria. �ntreaga lui activitate din acea perioad� s-a bazat pe analiza mijloacelor utilizate de propagandi�tii englezi �n timpul primului r�zboi mondial. Ace�tia folosiser� un �ntreg arsenal de articole de pres�, caricaturi grote�ti, emisiuni radio�fonice, imagini trucate pentru a-i prezenta pe solda�ii germani ca pe ni�te barbari (huni, cum erau denumi�i pentru a se induce instinctiv asocierea cu imaginea triburilor de migratori). �n plus, nem�ii erau acuza�i permanent de atrocit��i monstruoase, pre�zentate cu o asemenea abilitate, �nc�t p�n� �i solda�ii germani ajunseser� s� cread� c�, �ntr-adev�r, acestea fuseser� comise de unii camarazi de arme de-ai lor. Adolf Hitler a sesizat efectul devastator pe care l-a avut propaganda englez� chiar asupra mora�lului solda�ilor �i civililor germani. Pe baza acestor observa�ii a scris cartea sa de c�p�t�i, Mein Kampf, �n care a preluat, printre altele, �i una dintre ideile fundamentale ale inamicului: Spune o minciun� �i ea va prinde, la care a ad�ugat c� propaganda trebuie s� se adreseze maselor �i c� ea trebuie s� se concentreze doar asupra c�torva puncte care s� fie repetate la nesf�r�it. Sub �ndrumarea lui Hitler, Joseph Goebbels a �nv��at cur�nd c� propaganda nu are nimic comun cu adev�rul. Trebuind s� revigoreze anemica organiza�ie nazist� din Berlin, el a imaginat nenum�rate c�i de ac�iune. A ini�iat tip�rirea de afi�e incitante, a publicat articole de genul Micul ABC pentru Na�ional-Sociali�ti �i a ini�iat un ziar al partidului, numit Der Angriff (Atacul), �n care vor fi publicate frecvent caricaturi grote�ti ale evreilor �i ale marxi�tilor. Apoi a provocat nenum�rate confrunt�ri �ntre oamenii s�i �i adversarii lor politici, comuni�tii, pentru a cuceri suprema�ia politic�. Trebuie s� ie�im din anonimat, le spunea adep�ilor, l�sa�i-i s� ne �njure, s� ne calomnieze, s� ne bat�, important este s� se vorbeasc� despre noi. �n urma ciocnirilor violente cu comuni�tii �i punea pe solda�ii s�i s� �i arate �n public r�nile pentru a ap�rea ca ni�te martiri. Atunci c�nd pe ecranele berlineze a fost programat� premiera filmului american pacifist Nimic nou pe Frontul de Vest, a r�sp�ndit �n s�lile de cinema �oricei �i �erpi inofensivi, f�c�ndu-i pe oameni s� le p�r�seasc� �n panic�. La un moment dat, unul dintre solda�ii nazi�ti din trupele de asalt, Horst Wessel, s-a certat pentru o prostituat� cu un individ �i a fost ucis de acesta. Afl�nd c� uciga�ul f�cea parte din Partidul Comunist, Goebbels a creat imediat un mit, �n care Wessel era prezentat ca victima inocent� a adversarilor politici ai nazi�tilor. Mai mult, a preluat un c�ntec scris de Wessel �i l-a transformat �n imnul mi�c�rii naziste. �n paralel, Goebbels �i-a perfec�ionat talentul oratoric. El �i repeta ore �n �ir discursurile �n fa�a unui triptic de oglinzi, atent la fiecare gest, la fiecare intona�ie a vocii. Hitler era mul�umit de progresele lui �i spunea c� Goebbels a devenit singurul vorbitor pe care �l poate auzi f�r� s� adoarm�. �n 1930, F�hrer-ul l-a numit �ef al propagandei naziste, pe postul pe care el �nsu�i �l ocupase p�n� atunci. P�str�ndu-�i �i func�ia de conduc�tor al Organiza�iei berlineze, Goebbels s-a angrenat serios �n viitoarea campanie electoral�. El a folosit toate mijloacele pentru a-i crea lui Hitler o aur� mistic�, de unic salvator al Germaniei din ghearele evreilor �i ale comuni�tilor. Se pare c� Goebbels a fost cel care a inventat acea celebr� lozinc� menit� s� energizeze masele: Ein Volk, ein Reich, ein F�hrer (Un popor, o �ar�, un conduc�tor). Mesajul va fi preluat, mai t�rziu, �n diverse forme, �i de al�i lideri ai unor sisteme totalitare. Spre exemplu, �n Rom�nia ultimilor ani ai regimului comunist, arhicunoscuta sigl� PCR a fost tot mai mult utilizat�, mai ales prin intermediul odelor politice, pentru a induce �n r�ndul maselor un gen de fascina�ie mitic� a nou-ap�rutei trinit��i Poporul-Ceau�escu-Rom�nia sau Partidul-Ceau�escu-Rom�nia. Pentru meritele sale, pe 13 martie 1933, la �ase s�pt�m�ni dup� ce Hitler a ajuns cancelar al Germaniei, Joseph Goebbels a fost numit ministru al Informa�iei �i Propagandei. Prin decret, el devenea responsabil "pentru toat� influen�a exercitat� asupra vie�ii intelectuale a na�iunii, pentru toate rela�iile publice din stat, cultur� �i economie �i pentru administrarea tuturor institu�iilor ce servesc acestor scopuri". Goebbels a organizat urgent ministerul, i-a g�sit un sediu somptuos �i a alc�tuit personalul din tineri str�luci�i, recruta�i din alte ministere. Pentru c� mul�i dintre noii s�i subordona�i nu aveau suficient� experien��, le-a adus profesori �i a instituit un sistem foarte strict de reguli interne. �ntre altele, a impus ca rapoartele ce i se �naintau s� aib� maximum cinci pagini dactilo-grafiate �i s� fie scrise extrem de fluent �i de corect din punct de vedere gramatical. �n �ase luni, Ministerul Propagandei, supranumit �i Promi, s-a dezvoltat rapid �i a ajuns s� aib� �i treizeci �i dou� de filiale regionale. Dar Goebbels voia s� controleze absolut toat� via�a cultural� a Germaniei, a�a c� l-a convins pe Hitler s� �nfiin�eze Camera de Cultur� a Reich-ului, cu �apte departamente: literatur�, teatru, muzic�, film, arte frumoase, pres� scris� �i radio. Oricine "producea, distribuia sau vindea proprietate cultural�" era obligat s� se �nscrie �n departamentul potrivit al Camerei de Cultur� �i s� se supun� regulilor dictate de pre�edintele acesteia, Joseph Goebbels. Evreii, non-arienii sau cei care nu erau agrea�i din motive politice nu puteau deveni membri ai Camerei �i, �n consecin��, nu aveau voie s� desf�oare nici o activitate din sfera culturii. �n tripla sa calitate de �ef al propagandei partidului nazist, de pre�edinte al Camerei de Cultur� �i de ministru al Propagan�dei, Goebbels de�inea mecanismele necesare controlului �ntregii activit��i culturale a Germaniei. Prima �int� spre care �i-a con�centrat aten�ia a fost presa scris�. La acea vreme, �n Germania existau circa patru mii �apte sute de cotidiane �i s�pt�m�nale �i peste �apte mii de reviste, mai mult dec�t �n orice alt� �ar� de pe glob. Publica�iile reprezentau o palet� foarte larg� de interese politice, religioase, sindicale. �n 1933, incendierea Reichstag-ului, pe care Hitler a pus-o �n seama comuni�tilor (abia mult mai t�rziu se va dovedi c� a fost o �nscenare abil�), a oferit motivul pentru interzicerea presei de st�nga (comuniste �i social-democrate). Cu toate acestea, publica�iile naziste reprezentau sub trei la sut� din total. Spre sf�r�itul lui 1933, Goebbels a luat dou� m�suri de for��. �n primul r�nd a unit cele dou� agen�ii na�ionale de �tiri existente la acea dat� �ntr-una singur�, pe care a denumit-o Biroul German de �tiri �i a pus-o �n subordinea ministerului s�u. �n acest fel a reu�it s� dob�ndeasc� un anume control asupra informa�iilor. Al doilea pas l-a constituit promulgarea Legii Editorilor, prin care ace�tia erau f�cu�i r�spunz�tori pentru fiecare cuv�nt din publica�iile lor. �n acela�i timp li se interzicea s� publice vreun material ce ar fi putut leza interesele statului. Mai mult, pentru a fi autoriza�i s�-�i desf�oare activitatea, era necesar s� fie �nscri�i �ntr-un nomenclator, la Ministerul Propagandei. Orice sc�pare, c�t de m�runt�, precum men�ionarea vreunei diferen�e �ntre germani �i austrieci dup� anexarea Austriei din 1938, atr�gea dup� sine excluderea editorului respectiv din nomenclator �i interdic�ia de a mai profesa. Urm�toarea mutare a fost transformarea conferin�elor de pres� guvernamentale �n ore de instruire a ziari�tilor despre ce �i cum s� scrie. De dou� ori pe zi, la pr�nz �i seara, reprezentan�ilor presei li se spuneau �tirile zilei, bine selectate, apoi erau pu�i s� semneze pentru primirea unor teancuri de foi galbene, secrete, con�in�nd directive am�nun�ite privind evenimentele despre care era permis s� se scrie, precum �i lumina �n care s� fie prezentate. Dup� citirea instruc�iunilor, redactorii erau obliga�i s� le ard� �n prezen�a unui martor. Se ajungea p�n� la a le impune ziari�tilor �i lungimea articolelor, aranjarea acestora �n pagin�, m�rimea titlului �.a.m.d. Treptat, redactorii �i editorii au ajuns doar s� preia articolele deja scrise de propagandi�tii lui Goebbels, s� le semneze �i s� le pun� �n pagin� acolo unde li se indica. Situa�ia presei devenise at�t de dramatic�, �nc�t p�n� �i Goebbels recu�no�tea, �n jurnalul s�u intim: orice om c�ruia �nc� i-a mai r�mas o f�r�m� de onoare va fi foarte atent ca nu cumva, �n viitor, s� ajung� ziarist. Lun� de lun�, cenzura devenea tot mai strict�. O directiv� din 1935 interzicea publicarea fotografiilor cu lideri nazi�ti la mese festive, �n spatele unor r�nduri de sticle, pentru a nu crea popula�iei "impresia absurd�" c� membrii guvernului s-ar �ine de chefuri. Era interzis� orice referire la cer�etori sau la s�raci, f�r� men�ionarea actelor de caritate pe care le f�cea partidul nazist pentru ace�tia. �n 1938, �n preajma invad�rii Cehoslovaciei, ziarelor li s-a impus s� amplifice excesiv orice incident creat de cehi la grani��. Uneori, Goebbels ajungea �i �n situa�ii dificile, precum cea ivit� la sf�r�itul lui august 1939, c�nd nu se �tia dac� Hitler va lua sau nu hot�r�rea de a ataca Polonia. Instruc�iunea General� nr. 674, adresat� editorilor de ziare cu c�teva ore �naintea lu�rii deciziei, prevedea: �n num�rul de m�ine, articolul de fond va trebui s� prezinte, c�t mai elocvent cu putin��, hot�r�rea F�hrer-ului, oricare ar fi ea, ca reprezent�nd singura solu�ie corect� pentru Germania. �n paralel cu indica�iile pentru ziari�ti, Goebbels a pus la punct �i un serviciu foarte extins de supraveghere a presei. Fiecare publica�ie se citea cu mare aten�ie �i orice gre�eal� sau nesupunere era semnalat� imediat. Pedepsele variau �n func�ie de gravitatea faptei. Erorile minore se soldau cu confiscarea tirajului, dar men�ionarea unui nume interzis (de exemplu al unei perso�nalit��i socialiste sau al unui autor evreu) atr�gea dup� sine interzicerea dreptului de a mai profesa pentru editorul �n cauz�. �n alte cazuri putea fi �i mai r�u. Pentru o gre�eal� de machetare, �n urma c�reia o explica�ie privind un carnaval a ap�rut sub fotografia unei procesiuni solemne a trupelor de asalt naziste, redactorul-�ef �i editorul unui ziar local din Essen au fost trimi�i �ntr-un lag�r de concentrare. Chiar �i publicitatea se cenzura. Goebbels a interzis apari�ia anun�urilor prin care erau c�utate menajere pentru familiile f�r� copii, pentru c� politica demografic� a nazi�tilor �ncuraja na�terile. Cu toate aceste ac�iuni �n for�� de subordonare a presei, Goebbels nu a devenit omnipotent. Adolf Hitler a avut �ntotdeauna grij� s� nu lase prea mult� putere vreunuia dintre subordona�ii s�i, pentru a nu ajunge �n situa�ia de a-�i vedea amenin�at� pozi�ia suprem� din ierarhie. Conform principiului "dezbin� �i st�p�ne�te", el a �ncurajat rivalit��ile dintre subordona�ii s�i apropia�i, dintre autorit��ile reprezentate de ace�tia. Astfel, �n timp ce lui Goebbels i-a �ncredin�at misiunea s� �nregimenteze presa, un alt cunoscut al s�u a fost ales s� aduc� �n proprietatea partidului tot mai multe publica�ii. Este vorba de Max Amann, cu care F�hrer-ul se �mprietenise �n timpul primului r�zboi mondial, c�nd am�ndoi f�ceau parte din aceea�i unitate. Amann era �i el, ca �i Goebbels, un individ scund, firav �i handicapat. κi pierduse m�na st�ng� �ntr-un accident de v�n�toare. Hitler l-a numit director al editurii oficiale a partidului nazist, Eher Verlag, din M�nchen, de�i Amann nu avea nici aptitudini literare, nici talent de orator. Chiar �i ideologia nazist� �i era indiferent�. �ns� avea un foarte ascu�it sim� al afacerilor �i mult fler �n angajarea unor subordona�i de valoare. La Eher Verlag a fost publicat� cartea lui Hitler, Mein Kampf, �i tot aici era editat �i ziarul oficial al partidului, Volkisher Beobachter (Observatorul poporului). �n foarte scurt timp, Amann a transformat publica�ia dintr-un s�pt�m�nal plicticos, �ntr-un coti�dian plin de succes, cu un tiraj de peste un milion de exemplare, �n edi�ii tip�rite la M�nchen, Viena �i Berlin. Tirajul imens se explica �i prin faptul c�, dup� venirea nazi�tilor la putere, foarte mul�i oameni s-au abonat la ziarul lor pentru a se proteja �ntr-un fel. Hitler l-a numit pe Max Amann responsabil cu �ntreaga pres� a partidului �i l-a f�cut �eful Departamentului de pres� din cadrul Camerei de Cultur� conduse de Goebbels. Puterea lui Amann a �nceput s� creasc� pe m�sur� ce noi publica�ii intrau �n proprietatea lui Eher Verlag, mai ales dup� ce evreii au fost for�a�i s�-�i v�nd� pe nimic editurile. Pentru a prelua tot mai multe publica�ii independente, Amann a dat �i el ni�te ordonan�e, pe 24 aprilie 1935, �n calitatea lui de �ef al Departamentului de pres� al Camerei de Cultur�, ordonan�e prin care �i obliga pe proprietarii de case editoriale s�-�i dovedeasc� originea arian� p�n� la anul 1800, le interzicea s� de�in�, fiecare, mai mult de un ziar �i �i aroga dreptul de a suspenda cu de la sine putere unele publica�ii, acolo unde con�sidera concuren�a prea puternic�. Peste cinci sute de editori s-au v�zut nevoi�i s� abandoneze afacerile sau s�-�i v�nd� editurile lui Eher Verlag. P�n� �n 1939, num�rul ziarelor germane s-a redus aproape la jum�tate. Iar dac� �n 1932 partidul avea �n proprietate numai 3 la sut� din publica�ii, acum a ajuns s� de�in� circa 66 la sut�. �i �n anii urm�tori, �n perioada r�zboiului, procentul a fost ridicat la 82,5. Profitul casei editoriale a partidului nazist a ajuns s� fie comparabil cu cel al celor mai mari corpora�ii germane, precum I.G. Farben. Max Amann, la r�ndul s�u, �i-a tras f�r� scrupule o parte �nsemnat� din c�tiguri, datorit� faptului c� poseda, �n secret, o treime din ac�iunile de la cea mai important� tipografie cu care lucra editura. �ns� faptul c� majoritatea publica�iilor apar�inea nazi�tilor, iar cenzura func�iona pentru absolut toate, a f�cut ca ziarele s� devin� extrem de plicticoase, lucru ce a dus la sc�derea drastic� a num�rului de cititori. �ndemnurile lui Goebbels la adresa jurnali�tilor de a fi mai inventivi s-au dovedit zadarnice. Fiecare era con�tient c� orice gre�eal� �i poate fi fatal�. Atunci ministrul Propagandei a hot�r�t s� permit� c�torva ziare foarte respec-tabile o minim� independen�� editorial�. Cel mai important dintre acestea era Frankfurter Zeitung, care se bucura �i de o solid� reputa�ie interna�ional�. Aparenta lui independen��, continuitatea prezen�ei sale, evident f�r� evreii a c�ror familie �l avea �n proprietate din 1856, au dus la cre�terea prestigiului lui Hitler �n str�in�tate. �n acela�i timp, regimul nazist a g�sit un mijloc extrem de eficient pentru influen�area opiniei publice din afara grani�elor Germaniei. �n schimbul libert��ii de a comenta unele evenimente culturale �i religioase, editorii lui Frankfurter Zeitung au acceptat s� urmeze direc�iile politicii externe impuse de Hitler �i pentru faptul c� ei credeau �n discursurile acestuia referitoare la crearea unei Germanii puter�nice, dar pa�nice. �ns� c�nd Hitler a ordonat invadarea Poloniei, redactorul-�ef al ziarului a r�mas �ocat. Frankfurter Zeitung a mai supravie�uit p�n� �n 1943, c�nd Hitler a dispus desfiin�area lui. Dup� ce a reu�it subordonarea necondi�ionat� a presei, Goebbels s-a orientat rapid spre celelalte dou� noi mijloace de informare �n mas�: radioul �i filmul. Dezvoltarea radiodifuziunii �i a cinematografiei sonore a coincis cu perioada de ascensiune a nazismului. Mai mult, caracterul lor de noutate, faptul c� �nc� nu ajunseser� la o diversitate �i la tradi�ii greu de controlat le f�ceau foarte vulnerabile imixtiunilor unor artizani ai manipul�rii. La toate acestea se ad�uga �i faptul c� liderii nazi�ti, �n special Hitler, le agreau pentru c� aveau posibilitatea s�-�i etaleze, prin intermediul lor, talentul oratoric. �n Germania, �nc� de la �nceputurile sale, din 1925, sistemul de radiodifuziune apar�inea statului, a�a c� misiunea lui Goebbels nu a �nt�mpinat prea multe dificult��i. �n martie 1933, Ministerul Propagandei a preluat controlul asupra �ntregii re�ele radiofonice, incluz�nd releele �i sta�iile locale de emisie. Oamenii lui Goebbels i-au �nlocuit masiv pe profesioni�tii din radiodifuziune, iar pentru a asigura o c�t mai mare audien�� emisiunilor, mi-nisterul a for�at produc�torii s� scoat� pe pia�� c�t mai multe difuzoare populare, la un pre� c�t mai sc�zut. �n �ase ani, num�rul posesorilor de radiouri s-a triplat. Circa �aptezeci la sut� din popula�ie avea �n cas� cel pu�in un aparat de radio, procentul fiind cel mai ridicat din lume. �n 1933, F�hrer-ul a �inut patruzeci �i cinci de cuv�nt�ri la radio, de�i �nceputul a fost ceva mai dificil. Cu toate c� era un orator �nn�scut, Adolf Hitler se obi�nuise s� vorbeasc� �n "priz�" direct� cu mul�imea. Aflat de unul singur �n fa�a microfonului, s-a b�lb�it. Dar Goebbels a remediat imediat situa�ia. La urm�toarele emisii a umplut studioul cu oameni. Pe l�ng� stimularea produc�iei de radiouri, Joseph Goebbels a ini�iat �i un vast program de audi�ii �n comun, convins fiind c� efectul discursurilor este cu at�t mai mare, cu c�t mul�imea adunat� �ntr-un loc, s� le asculte, este mai mare. Nenum�rate difuzoare au fost instalate pe st�lpii de telegraf din intersec�ii, �n fabrici, magazine, birouri, ber�rii �i �n alte locuri publice. �n timpul programelor importante, se ordona �ncetarea lucrului, astfel �nc�t oamenii s� poat� auzi emisiunile. Mii de gardieni ai radiourilor publice se ocupau de organizarea grupurilor de ascul�t�tori, �i notau preferin�ele oamenilor �i raportau con�tiincios orice eventual� nemul�umire legat� de faptul c� emisiunile durau prea mult. �n scurt timp, circa un sfert din cele nou�sprezece ore de emisie zilnic� erau dedicate cuv�nt�rilor �i comentariilor cu conota�ie clar propagandistic�. Restul programului cuprindea �tiri (dintre cele furnizate de agen�ia na�ional�, aflat� �i ea sub totalul control al lui Goebbels) �i muzic�. �n general muzic� simfonic�, opere de Beethoven �i Wagner, mar�uri, dar �i muzic� popular� ori valsuri. Goebbels era foarte atent ca ascult�torii s� nu se plictiseasc� �i s� �nchid� radioul, de aceea urm�rea cu grij� programele �i intervenea ori de c�te ori considera c� era cazul. �ns�, cu toat� preocuparea pentru a subordona presa scris� �i radioul, adev�rata obsesie a lui Joseph Goebbels o constituia cinematografia. �n fiecare din cele trei case ale sale avea c�te un aparat de proiec�ie �i �i f�cea timp s� vad� cel pu�in un film pe zi, chiar �i atunci c�nd era extrem de ocupat. Pelicula lui preferat� era Pe aripile v�ntului, dar a urm�rit de mai multe ori �i Nimic nou pe Frontul de Vest pentru a-i studia modalit��ile de transmi�tere a mesajului pacifist, din cauza c�ruia a fost interzis �n Ger�mania acelor ani. Goebbels a �n�eles c� filmul, prin calit��ile sale vizuale, merg�nd direct la sufletul spectatorilor, poate deveni un mijloc de propagand� extrem de inteligent �i eficace. Singurul s�u regret era acela c� foarte mul�i dintre actorii �i regizorii talenta�i ai Germaniei au plecat spre Hollywood sau spre alte capitale ale filmului din cauz� c� aveau evrei printre str�mo�i, iar persecu�iile antisemite c�p�tau tot mai mult� amploare. Goebbels a �ncercat s�-l conving� pe Fritz Lang, autorul celebrului Metropolis, s� fac� filme pentru nazi�ti, chiar dac� originea sa era evreiasc�. Lang i-a cerut un r�gaz de g�ndire de dou�zeci �i patru de ore �i �n aceea�i noapte a p�r�sit Germania cu trenul de Paris. Un alt actor renumit al timpului, Leo Russ, tot evreu, a fugit la Viena, �i-a vopsit p�rul �i barba �n blond, �i, sub un alt nume, s-a specializat �n roluri de arieni, spre m�ndria criticilor de film nazi�ti din capi�tala austriac�. Abia mai t�rziu �i-a declinat adev�rata identitate �i s-a �ndreptat spre Hollywood unde a �nceput s� lucreze pentru Metro Goldwyn Mayer. Pentru a �mpiedica exodul acesta, Goebbels le-a promis realizatorilor de filme o libertate mult mai mare dec�t cea dat� editorilor �i celor de la radio. Dar promisiunea nu a �inut prea mult. Prin Ministerul Propagandei �i prin Camera de Cultur�, Goebbels le-a impus produc�torilor s�-i prezinte spre aprobare fiecare scenariu, apoi a �nceput chiar el s� decid� ce pelicul� trebuie filmat�, ce scene trebuie ref�cute sau scoase din film, ce actori s� interpreteze rolurile. �n 1937, patru dintre cele mai cunoscute studiouri de film germane au intrat �n proprietatea Ministerului Propagandei, iar puterea lui Goebbels a crescut �i pentru faptul c� el putea finan�a diverse pelicule sau putea excepta �ncas�rile de la impozitare pe motiv c� filmul are o "valoare politic� �i estetic� special�". Joseph Goebbels viziona fiecare film produs �n Germania, de la scurtele documentare educative p�n� la peliculele artistice de lungmetraj. �n mod surprinz�tor, acestea din urm� nu purtau mesaje propagandistice. Goebbels avea interesul ca oamenii s� vin� �n s�lile de cinema unde asistau, �nainte de proiectarea filmului, �i la jurnale de �tiri sau la documentare ce reprezentau propagand� pur�. Cum mul�i dintre spectatori �ncepuser� s� �nt�r�zie, a ordonat ca u�ile s�lilor s� nu se mai deschid� �n pauza dintre film �i documentar. Circa o mie cinci sute de caravane cinematografice colindau zonele rurale ale Germaniei pentru a proiecta �n special filme documentare, jurnale de �tiri, pelicule despre tinere�ea lui Hitler sau alte teme de propagand� nazist�. Neexist�nd alternativ�, oamenii le priveau �i pe acestea. S-au realizat �i dou� filme av�nd ca eroi militari din trupele de asalt, �ns� num�rul extrem de redus al spectatorilor care au venit s� le vad� l-a f�cut pe Goebbels s� concluzioneze c�: Locul c�m�ilor brune este �n strad�, nu pe ecran. �i totu�i, pe m�sur� ce se apropia r�zboiul, Goebbels a trebuit s� introduc� tot mai mult� propagand� �n produc�ia cine�matografic�, mai ales dup� ce Hitler i-a repro�at c� temele naziste sunt prea pu�in reprezentate �n filmele germane. �n 1938, Goebbels a ordonat intrarea �n produc�ie a c�torva pelicule virulent antise�mite. Deja terenul era preg�tit de presa �n care caricaturile hidoase ale evreilor ap�reau aproape zilnic. S�pt�m�nalul Der St�rmer (Atacatorul), spre exemplu, ajunsese la un tiraj de �apte sute de mii de exemplare, cu toate c� propaganda antisemit� avea accente at�t de scabroase, �nc�t �i sc�rbise p�n� �i pe unii lideri nazi�ti. La realizarea peliculei Jidanul S�ss, a trebuit ca Goebbels s�-i amenin�e pe produc�tori �i pe actori pentru a continua fil�m�rile. Pelicula prezenta cazul unui bancher evreu care �i extorca f�r� scrupule concet��enii, �i tortura �i le viola femeile, p�n� ce revolta maselor a impus condamnarea lui la moarte. Efectul filmului a fost at�t de puternic, �nc�t grupuri de tineri, dup� ce ie�eau din sala de proiec�ie, se n�pusteau asupra evreilor de pe strad� si �i b�teau cu s�lb�ticie. Strategiile de influen�� ale NKVD (KGB) pentru ��rile din lag�rul sovietic Despre tehnicile de manipulare utilizate intens de ideologii de la Kremlin s-ar putea scrie volume �ntregi. Pentru capitolul de fa�� am ales numai un exemplu, anume directivele secrete ale NKVD (KGB), din 1947, pentru ��rile din sfera de influen�� sovietic�. Documentul, reprodus dup� revista Literatur� �i art�, Chi�in�u, 7 iunie 1990, citat �i de istoricul Gh. Buzatu �n lucrarea sa R�zboiul mondial al spionilor, a fost descoperit �n camera de lucru a lui Boleslav Bierut, fostul pre�edinte al Poloniei co�muniste (1944-l956). Preg�tit la Moscova, cu caracter strict secret, �n birourile �nalte ale NKVD (KGB), acest document con�ine directive exprese pentru toate filialele Comitetului de Stat pentru Securitate din statele-satelit ale URSS. �n cele patruzeci �i cinci de puncte ale "Testamentului ro�u" kremlinez sunt cuprinse acele ac�iuni ce aveau s� fie �ntreprinse de cea mai malefic� �i �ntins� re�ea de spionaj din lume, din toate timpurile, cu consecin�e tragice pentru toate popoarele din sfera Puterii sovietice. De�i documentul era destinat, cum se vede, filialei din Var�ovia, aflat, nu se putea altfel, �n seiful �efului partidului �i statului polonez, fire�te, agent �i executant impus de KGB, el a fost pus �n practic� �n tot lag�rul socialist. �i nu numai. Directivele au fost transmise destinatarilor pe 2 iunie 1947, cu men�iunea "Strict secret", sub codul K-AA/CC 113. Indica�ie NK/003/47. E posibil ca, dincolo de directivele de baz�, acelea�i pentru toate filialele NKVD (KGB) din fostele ��ri comuniste, pentru fiecare dintre ele s� existe c�te o variant�. Dup� "nevoile" Moscovei �i dup� "pericolele" care existau �n fiecare dintre aceste ��ri din orbita URSS. Dar, judec�nd efectele dezastruoase pe care le-a avut ocupa�ia sovietic� asupra acestor ��ri, se poate acredita ideea c� "directivele" au fost urm�rite �i aplicate �ntocmai. Consecin�ele se v�d �i ast�zi. �nainte de a trece la comentarea pe scurt a fiec�rei instruc��iuni con�inute �n "Testamentul ro�u", se cuvine s� observ�m c� ac�iunile de manipulare pe scar� larg� a popula�iei din ��rile-satelit ale Uniunii Sovietice se combinau perfect cu cele de spionaj �i cu cele de terorizare a popula�iei (merg�nd p�n� la preg�tirea �i ini�ierea unor masacre halucinante). De asemenea trebuie precizat c� scurtele comentarii ce �nso�esc fiecare directiv� reprezint� doar fa�eta cea mai evident� a adev�ratelor inten�ii ale celor care au imaginat respectiva strategie. O analiz� extins� ar scoate la iveal� nenum�rate alte ra�iuni oculte. L�s�m �n seama cititorului tentativa de a le descifra. �i acum, documentul... Directivele de baz� ale KGB pentru ��rile din lag�rul sovietic Moscova, 2.6.1947 (Strict secret) K-AA/CC 113. Indica�ie NK/003/47 1. Este interzis� primirea pe teritoriul ambasadelor a autoh�tonilor racola�i de noi ca informatori. �nt�lnirea cu ace�ti oameni este organizat� de serviciul special desemnat �n acest scop, iar �nt�lnirile pot avea loc doar �n locuri publice. Informa�iile sunt preluate de c�tre ambasad�, prin organele serviciilor speciale. Activitatea de spionaj trebuia s� se desf�oare �n cel mai deplin secret, de obicei respect�ndu-se "principiul dominoului", conform c�ruia fiecare verig� a serviciului de informa�ii trebuia s� cunoasc� numai c�t �i era strict necesar �n activitate. �n acela�i timp, contactele de lucru ale fiec�rui agent se limitau numai la verigile imediat al�turate. Astfel descoperirea unui spion f�cea mult mai dificil� c�derea �ntregii re�ele. Instruc�iunea, pe l�ng� referirile la p�strarea confiden�ialit��ii racol�rilor de informatori, relev� rolul important jucat de ambasadele Uniunii Sovietice �n formarea unor puternice re�ele de spionaj pe teritoriul statelor unde func�ionau. 2. Se va urm�ri ca �ntre solda�ii no�tri �i popula�ia civil� s� nu se produc� leg�turi de nici un fel. Este inadmisibil ca ofi�erii no�tri s� viziteze autohtoni la locuin�ele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simplii solda�i s� stabileasc� rela�ii cu femei din r�ndul localnicelor. Nu se admite stabilirea de rela�ii �ntre solda�ii no�tri �i popula�ia civil�, respectiv solda�ii autohtoni. Pentru formarea unei armate eficiente, dezumanizarea inamicului este condi�ia esen�ial�. �ncet�nd s�-�i mai priveasc� viitoarele victime ca pe ni�te fiin�e umane asemenea lui, solda�tului �i va fi mult mai u�or s� �ndeplineasc� ordinele de atac, s� ucid�. De aceea este interzis� orice leg�tur� afectiv� cu du�manul. Astfel de leg�turi �ntre membrii celor dou� tabere rivale ar face imposibil succesul tehnicilor de dezumanizare a viitoarelor victime �i, mai mult, ar putea genera fenomene total nedorite (dezert�ri, nesupuneri la ordine etc). �n acela�i timp trebuie reamintit c� cele mai puternice tehnici de manipulare se bazeaz� pe izolarea individului (�n cadrul unei caz�rmi sau pe front, departe de via�a normal�), urmat� de supunerea lui la un nou mod de comportament (dirijat prin regulamentele militare). Contactele interumane ar putea anihila foarte repede efectele izol�rii �i ar putea sta la baza unor puternice rela�ii emo�ionale ce ar z�d�rnici eforturile de ob�inere a unei supuneri necondi�ionate din partea soldatului fa�� de ordinele superiorilor. Toate acestea demonstreaz� f�r� putin�� de t�gad� c� URSS considera toate statele-satelit ni�te poten�iali inamici. Iar inamicii ar fi trebuit s� fie �ngenunchea�i f�r� mil�, chiar cu pre�ul unor masacre de propor�ii (a�a cum de altfel s-a �i �nt�mplat). Aceasta era adev�rata fa�� a "prieteniei" pe care marele vecin de la R�s�rit o nutrea fa�� de ��rile socialiste vecine. 3. Se va accelera lichidarea cet��enilor care �ntre�in leg�turi neini�iate de noi cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socia�list Polonez, cu interbrigadi�tii, cu Organiza�ia Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de Acas� �i alte asocia�ii. �n acest scop trebuie folosite elementele opozi�iei militare. Oric�t de sincere ar fi fost, leg�turile cu partidele sau orga�niza�iile "fr��e�ti" nu puteau fi ini�iate dec�t �n cadru organizat �i supravegheat strict "de la Centru". Cei care �ndr�zneau s� ac�ioneze din proprie ini�iativ� urmau s� fie lichida�i f�r� mil�. �n acest scop se foloseau "elementele opozi�iei militare", pentru ca vina pentru ucideri s� fie pus� pe seama inamicului. Grija de a controla total orice contacte cu partidele similare din ��rile-satelit demonstreaz� �nc� o dat� atitudinea dispre�uitoare �i du�m�noas� a liderilor comuni�ti de la Moscova fa�� de cei pe care chiar ei �i impuseser� la conducerea ��rilor vecine. Oric�nd se puteau ivi motive pentru a-�i executa fidelii, motive reale sau imaginare, a�a c� rela�iile cu ace�tia nu puteau s� dep�easc� cadrul strict aprobat �i controlat. 4. La ac�iunile militare vor lua parte acei solda�i care au stat pe teritoriul ��rii noastre (se are �n vedere Uniunea Sovietic�) �nainte de a intra �n Armata Kosciuzsco (Armata Polon� ce lupta de partea Armatei Sovietice pe teritoriul URSS). Se va ajunge la distrugerea ei total�. �n timpul �ederii �n Uniunea Sovietic�, solda�ii erau supu�i unui intens proces de sp�lare a creierului, pentru a li se inocula un sentiment de fidelitate necondi�ionat� fa�� de Moscova. Astfel ei deveneau demni de �ncredere �n desf�urarea unor ac�iuni militare. �i totu�i efectul �ndoctrin�rii putea s� dispar� �n timp, atunci c�nd soldatul se �napoia �n mijlocul cona�io�nalilor s�i, c�nd �i relua vechile obiceiuri �i revenea la uzul limbii materne. Cu c�t trecea timpul, controlul asupra lui era mai dificil de exercitat. De aceea armata alia�ilor, chiar dac� se dovedise tovar�� fidel� de lupt� a celei sovietice, trebuia, �n cele din urm�, s� fie distrus�, pentru a �nl�tura orice surprize viitoare. 5. Trebuie realizat� �n mod accelerat unificarea tuturor partidelor �ntr-un partid unic, av�nd grij� ca toate rolurile-cheie s� revin� acelor oameni care apar�in serviciilor noastre secrete. Controlul total asupra societ��ii trebuia exercitat numai de la Centru. Sistemele totalitare, printre care �i cele de sorginte comunist�, excludeau cu des�v�r�ire pluralismul politic. �n cadrul lor nu exista dec�t o singur� doctrin� "corect�", anume cea propov�duit� de liderii de la Centru. Orice deviere de la linie trebuia pedepsit� cu cea mai mare severitate. Iar pentru aceasta, ea trebuia s� fie sesizat� cu maximum de operativitate de oamenii antrena�i special pentru astfel de misiuni. 6. Unificarea tuturor organiza�iilor de tineret. De la condu�c�tori de plase �n sus, �n pozi�ii de conducere se vor repartiza oameni cu care sunt de acord serviciile noastre speciale. Membrii organiza�iilor de tineret reprezentau schimbul de m�ine al partidului unic. De aceea trebuia s� fie verifica�i cu aten�ie, pentru a r�m�ne fideli Moscovei, indiferent �n ce situa�ie se va afla �ara lor. Tinerii constituiau de asemenea materia prim� pentru formarea "omului nou", iar cei ale�i pentru a face parte din respectivele organiza�ii ar fi trebuit s� reprezinte "crema" viitoarelor deta�amente credincioase pe veci Kremlinului. 7. Se organizeaz� �i se urm�re�te ca func�ionarii ale�i deputa�i la congrese s� nu-�i poat� p�stra mandatul pe �ntreaga perioad� ce le st� �n fa��. Deputa�ii nu pot convoca �n nici un caz �edin�e �ntre �ntreprinderi. Dac� nu exist� alt� solu�ie �i o asemenea �edin�� trebuie totu�i convocat�, se vor �ndep�rta acei oameni care au activitate legat� de proiectarea concep�iilor �i avansarea revendic�rilor. Pentru fiecare congres se vor preg�ti oameni noi �i doar cei viza�i de serviciile noastre secrete vor fi ale�i. Nici o personalitate autohton� nu trebuia s� aib� ocazia de a dob�ndi prea mult� autoritate. Autoritatea ar fi f�cut-o mult mai greu de controlat. Obstruc�ionarea permanent� a celor compe�ten�i, �nlocuirea lor conform principiului "rotirii cadrelor" f�ceau imposibil� impunerea lor �n fa�a concet��enilor. Astfel influen�a lor asupra celor din jur era redus� la maximum, iar c�ile de manipulare de la Centru r�m�neau deschise. 8. Se va acorda o aten�ie deosebit� persoanelor cu capacit��i organizatorice �i cu �anse sigure de popularitate. Ace�ti oameni trebuie coopta�i, iar �n cazul �n care se opun, nu li se vor oferi posturi ierarhic superioare. Nici un autohton nu trebuia s� capete prea mult� populari�tate, prea mult� aderen�� la mase. Popularitatea �l f�cea greu de controlat. Competen�ii ori se racolau, ori se anihilau. Cu orice pre�, cale de mijloc nu exista. 9. Se va urm�ri ca func�ionarii de stat (exclusiv organele de securitate �i din industria minelor) s� aib� retribu�ii mici. Aceasta se refer� �ndeosebi la sfera s�n�t��ii, justi�iei, culturii, respectiv la cei care de�in func�ii de conducere. �n permanen��, trebuia ca to�i cei care puteau genera curente de opinie, care puteau juca rolul unor agen�i de influen�� sau care puteau aduna adep�i �n jurul lor s� fie redu�i la t�cere. Salariile mici �i obligau la un trai mizer. Trebuia s� fie umili�i, f�cu�i s� se preocupe de supravie�uirea zilnic�, pentru a nu mai avea timp de altceva. Oamenii de cultur�, medicii, lucr�torii din justi�ie, ceilal�i func�ionari de stat, care prin natura profesiei lor puteau avea un ascendent asupra semenilor, s� fie minimaliza�i, supu�i dispre�ului. Justi�ia, mai ales, trebuia t�r�t� �n criz�, pentru a-i face pe judec�tori total dependen�i fa�� de Putere. Excep�ie f�ceau lucr�torii din securitate, a c�ror fidelitate trebuia �ntre�inut� prin oferirea unor privilegii, dar �i minerii. Ace�tia din urm�, din pricina izol�rii totale �n care �i petrec majoritatea timpului, sunt foarte influen�abili, foarte u�or de manipulat. Orice sc�nteie de nemul�umire poate aprinde un veritabil butoi de pulbere, impo�sibil de controlat. De aceea salariile mai mari dec�t media erau menite s� le induc� un sentiment de fidelitate fa�� de Centru, �n virtutea c�ruia puteau fi sco�i �n orice moment pentru a servi intereselor ascunse ale manipulatorilor, f�r� ca ei s�-�i dea seama 10. �n toate organismele de guvern�m�nt, respectiv �n majo�ritatea uzinelor, trebuie s� avem oameni care conlucreaz� cu serviciile noastre speciale (f�r� �tirea organelor administrative locale). Marile colectivit��i muncitore�ti reprezentau �n permanen�� un pericol poten�ial. A�a cum, �n trecut, nemul�umirile lor au putut fi exploatate foarte u�or pentru declan�area revolu�iilor prin care a fost instaurat sistemul comunist, �i �n continuare ei se puteau revolta oric�nd �mpotriva mizeriei zilnice. �n fond, muncitorii nu aveau de pierdut "dec�t lan�urile". Pe baza acestei concep�ii ei au fost folosi�i �n revolu�ii, dar tot �n virtutea ei se puteau r�zvr�ti oric�nd �mpotriva noilor st�p�ni. Liderii de la Kremlin cuno�teau foarte bine strategia r�sturn�rii unui regim cu ajutorul muncitorilor �i se temeau c� �i vor c�dea victime la r�ndul lor. Ceea ce, �n multe cazuri, s-a �i �nt�mplat. Spre exemplu, �n Rom�nia, regimul ceau�ist s-a pr�bu�it definitiv �n momentul �n care marile colective muncitore�ti s-au al�turat revolu�ionarilor din strad�. Din aceste motive, trebuia ca muncitorii s� fie supraveghea�i permanent, cu aten�ie, de oameni special preg�ti�i. infiltra�i �n r�ndurile lor. 11. Se va urm�ri cu stricte�e ca presa autohton� s� nu transmit� date privind calitatea �i sortimentul m�rfurilor ce ni se transport�. Nu este voie ca aceast� activitate s� se cheme comer�. Trebuie neap�rat men�ionat faptul c� e vorba de schim�buri de m�rfuri. Marele vecin de la R�s�rit nu trebuia perceput ca un partener de afaceri, ci ca un prieten. Iar cu un prieten nu faci afaceri, deoarece, mai devreme sau mai t�rziu, pot ap�rea suspiciuni ori nemul�umiri, mai ales din partea celui aflat �n inferioritate. De aceea trebuia p�strat un secret absolut �i asupra m�rfurilor trimise �n URSS. �n plus, sintagma "schimburi de m�rfuri" inducea impresia unui avantaj reciproc, ce masca jaful practicat de liderii de la Moscova �n detrimentul statelor-satelit. 12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor, �n sensul neacord�rii de acte de proprietate asupra p�m�ntului; actele vor ar�ta calitatea de lot dat �n folosin��, dar nu de proprietate a de�in�torului. Sentimentul de proprietate trebuia anihilat prin orice mij�loace. Distrug�ndu-i suportul material al independen�ei personale, individul putea fi f�cut s�-�i piard� complet identitatea �i apoi cufundat cu mult mai mult� u�urin�� �n anonimatul maselor de manevr� supuse necondi�ionat autorit��ilor. 13. Politica fa�� de mica gospod�rie ��r�neasc� s� urmeze acel curs pentru a o face nerentabil�. Dup� aceea trebuie �nce�put� colectivizarea. �n cazul �n care ar interveni o rezisten�� mai mare, trebuie redus� �mp�r�irea mijloacelor de produc�ie, concomitent cu cre�terea obliga�iilor de predare a cotelor. Dac� nu se ajunge la rezultatul scontat, trebuie aranjat ca agricultura s� nu poat� asigura aprovizionarea �ntregii ��ri, astfel ca necesarul s� fie acoperit prin import. Proprietatea particular� trebuia distrus�, mai ales la �ar�. Micul proprietar agricol avea un grad mai mare de independen�� datorit� faptului c� �i putea asigura cele necesare traiului, �i chiar ceva �n plus, �n cadrul propriei sale gospod�rii. El nu mai depindea de rela�iile cu cei din jur pentru a supravie�ui �i nici nu era prea preocupat de ob�inerea unor �nalte pozi�ii sociale sau de alte privilegii. Micul proprietar agricol tr�ia �ntr-o cvasiizolare, fapt care �l f�cea foarte greu de manipulat. De aceea trebuia �nl�turat suportul ce �i d�dea siguran�a zilei de m�ine �i for�a de a rezista, �nd�rjit �i t�cut, tuturor presiunilor. ��ranul �tia c� puterea lui st�tea �n p�m�nt �i �n mica gospod�rie din care �i asigura traiul zilnic, de aceea era imposibil de aplicat o metod� direct� pentru a-l deposeda de ceea ce avea mai scump. �n acest sens, strategii comunismului au apelat la o manevr� indirect� �i anume la subminarea micii propriet��i private, gradat, prin diverse metode, f�c�nd-o nerentabil�. S�r�cit, h�r�uit, lipsit de speran�� �n ceea ce prive�te viitorul, micul proprietar trebuia �n cele din urm� s� se supun� colectiviz�rii. Iar dac� totu�i rezisten�a continua, trebuia s� se apeleze la import, pentru a-i da lovitura de gra�ie. Metoda a fost adoptat� �n mai toate statele socialiste, �n primele decenii ale form�rii acestora, dar �i mai t�rziu. Spre exemplu, �n Rom�nia, �n 1992 �i 1993 s-a apelat la importul de gr�u, de�i micii produc�tori ob�inuser� produc�ii dincolo de a�tept�ri. 14. Trebuie f�cut totul ca hot�r�rile �i ordinele ― fie acestea cu caracter juridic, economic sau organizatoric ― s� fie nepunc�tuale. �n statele-satelit trebuia p�strat� permanent o stare de dezorganizare. Trebuia ca legile s� se bat� cap �n cap ori s� vin� prea t�rziu, ordinele �i hot�r�rile s� fie ineficiente, ierarhiile s� nu aib� stabilitate �.a.m.d. Men�in�nd haosul, societatea �i p�stra sl�biciunile �i putea fi foarte u�or de controlat. Oamenii nu aveau posibilitatea s�-�i solidifice un sistem propriu de valori, senti�mentul de insecuritate se accentua, iar manipulatorii aveau astfel un teren extrem de propice pentru ac�iune. 15. Trebuie f�cut totul ca anumite cazuri s� fie discutate concomitent de mai multe comisii, oficii sau institute, �ns� nici una dintre ele s� nu aib� drept de decizie �nainte de a se consulta cu celelalte (fac excep�ie cazurile ce vizeaz� industria minelor). O alt� strategie menit� s� induc� haosul, s� �mpiedice for�marea unor ierarhii func�ionale, s� nu ofere posibilitatea vreunei institu�ii sau alteia de a acumula prea mult� autoritate. De fapt, o variant� a vechiului principiu "dezbin� �i st�p�ne�te". Excep�ie face industria minelor, deoarece minerii constituiau armata de rezerv� a regimului, prin faptul c� ei puteau fi manipula�i cu extrem� u�urin��. Iar pentru ca efectul manipul�rii s� fie cel scontat, era necesar ca �n r�ndurile celor din subteran s� func�ioneze impecabil sim�ul ierarhiei. La un singur semn al celui pe care �l considerau lider (evident, acesta fiind agent KGB), trebuia ca ei s� se mobilizeze �i s� ac�ioneze pentru �ndeplinirea ordinelor, f�r� nici un comentariu sau re�inere. Izolarea total� de lumea exterioar� d�dea posibilitatea liderului s�-i conving� c� numai ce spunea el era "corect" �i "bine" pentru ei. O veritabil� armat� de robo�i, p�strat� �n subterane, gata de ac�iune la orice moment. 16. Autoconducerea din uzin� nu poate exercita nici o influen�� asupra activit��ii din uzin�. Poate lucra doar la pune�rea �n practic� a hot�r�rilor. Trebuia ca principiile socialiste vehiculate tot timpul, precum �i cel al "autoconducerii muncitore�ti", s� r�m�n� numai pentru fa�ada propagandistic� �i, eventual, pentru a arunca vina tuturor nereu�itelor asupra colectivelor �nse�i. Dar realiz�rile trebuie atribuite doar "viziunii �n�elepte" a conduc�torilor de la Centru. �n acest sens, Centrul trebuia s� coordoneze nemijlocit �ntreaga activitate, iar "autoconducerea" uzinal� s� �ndeplineasc� doar rolul simplului executant. Asta �i pentru a evita, iar�i, acumu�larea de autoritate sau de popularitate de c�tre unii oameni din colectivele muncitore�ti, competen�i, dar neverifica�i �i ne�nre�gimenta�i. 17. Sindicatele nu au dreptul de a se �mpotrivi conducerii. Sindicatele trebuie s� fie ocupate cu alte probleme, spre exemplu cu organizarea odihnei �n concedii, discutarea cererilor de pensii �i �mprumuturi, programe culturale �i distractive, organizarea de excursii, repartizarea m�rfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere �i decizii ale conducerii politice. Rolul sindicatelor, ca �i al tuturor celorlalte organiza�ii civice, ob�te�ti, de tineret etc. trebuie s� fie acela de simpli vasali afla�i sub controlul total al partidului unic, mai bine zis al Centrului de la Kremlin. Ele trebuie s� �ndeplineasc� orbe�te ordinele, s� promoveze politica partidului unic, s� capaciteze energiile popula�iei spre diverse alte sectoare, pentru a restr�nge riscul apari�iei unor nemul�umiri sau r�zvr�tiri. De�i purtau denumirea unor organisme existente �i �n statele democratice, pentru a induce o aparen�� de libertate, ele se deosebeau funda�mental de acestea. �n statele democratice, sindicatele �i celelalte organiza�ii neguvernamentale se afl� total �n slujba membrilor sau a cet��enilor lor. �n sistemele totalitare, ele se aflau �i se afl� �nc� �i ast�zi, �n numeroase zone ale globului, numai �n slujba parti�dului unic, ac�ion�nd, subtil sau chiar f��i�, �mpotriva intereselor legitime ale cet��enilor. 18. Trebuie avansa�i numai acei conduc�tori care execut� impecabil sarcinile primite �i nu le analizeaz� dep�ind cadrul activit��ii lor. Conducerea de la Kremlin nu avea nevoie, �n statele-satelit, de parteneri, ci de executan�i. Aceast� politic� trebuia aplicat� p�n� la nivelul celei mai ne�nsemnate �ntreprinderi. Criteriul de avansare nu trebuia s� fie competen�a, autoritatea, inteligen�a sau popularitatea, ci fidelitatea necondi�ionat� fa�� de Centru. Faptul c� fidelitatea era cultivat�, �n majoritatea cazurilor, numai la cei incapabili, pentru c� ei erau cei mai zelo�i executan�i, nu deranja, ba chiar era de dorit. Nu contau uria�ele pierderi suferite de economiile ��rilor socialiste prin promovarea incompeten�ilor. Scopul era p�strarea unui control total asupra fiec�rui segment al vie�ii politice, economice, sociale �i culturale. Iar dezastrul era chiar de dorit, pentru c� bun�starea ar fi oferit oamenilor r�gazul de a g�ndi. 19. �n leg�tur� cu activitatea localnicilor cu func�ii de par�tid, de stat sau administrative, trebuie create asemenea condi�ii, �nc�t s� fie compromi�i �n fa�a angaja�ilor, astfel devenind imposibil� �ntoarcerea lor �n anturajul ini�ial. Din nou, oric�t de fideli ar fi fost Kremlinului, partenerii de ideologie din ��rile-satelit nu puteau fi l�sa�i s� dob�ndeasc� prea mult� putere. Indiferent de serviciile aduse Moscovei, trebuia ca �nal�ii func�ionari de partid sau de stat din ��rile "fr��e�ti" s� fie compromi�i iremediabil, chiar arunca�i �n temni��, cel mai adesea �n urma unor procese de "demascare" sau prin reconsiderarea trecutului lor conform unor concep�ii �i reguli inventate special �n acest scop. Istoria perioadei comuniste din mai toate ��rile Europei Centrale �i de Est dovede�te c� principiul a fost aplicat temeinic, decenii la r�nd. De fiecare dat� c�nd un nou lider venea la conducerea ��rii, cei de dinaintea lui erau blama�i, judeca�i, �nfiera�i, �ntemni�a�i �.a.m.d. Niciodat�, �n perioada existen�ei regimurilor comuniste, cei acuza�i nu au mai putut s� revin� la putere. 20. Cadrelor militare autohtone li se pot �ncredin�a pozi�ii de r�spundere �n locuri unde deja sunt plasa�i oamenii serviciului special. Armata trebuia �i ea supravegheat� �ndeaproape, prin agen�i infiltra�i �n pozi�ii-cheie. Fiecare personalitate militar� autohton� trebuia s� aib� cel pu�in o "umbr�" din cadrul KGB, care s�-i raporteze orice mi�care, s�-i afle sl�biciunile, �n vederea unui eventual �antaj viitor, dar, totodat�, s� poat� cunoa�te �n am�nunt �i cele mai secrete planuri militare ale armatelor "fr��e�ti". Cum infiltrarea spionilor �n colective de conducere deja formate atr�gea dup� sine unele riscuri, era mult mai eficient� promovarea cadrelor militare autohtone �n locuri unde deja se aflau implanta�i agen�i KGB, astfel �nc�t autoritatea militarilor din ��rile-satelit s� creasc� �n acela�i timp cu cea a agen�ilor Kremlinului. 21. �n cazul fiec�rei ac�iuni armate �i eu ocazia tragerilor, cantitatea muni�iei va fi controlat� permanent �i cu seriozitate, indiferent de tipul de arm�. �ntotdeauna se putea ivi posibilitatea unei conspira�ii militare av�nd ca scop declan�area unei revolte �mpotriva st�p�nului de la R�s�rit. De aceea, al�turi de supravegherea tuturor persoanelor influente din armat�, trebuia controlat� minu�ios muni�ia existent�, pentru a nu permite formarea unor stocuri clandestine, care s� fie folosite ulterior. 22. Trebuie �inut sub observa�ie fiecare institut de cercetare �i laborator. Progresele �tiin�ei puteau oferi oric�nd un atu pentru contra�cararea influen�ei ruse�ti sau pentru preluarea suprema�iei �ntr-un anumit domeniu. De aceea institutele de cercet�ri trebuie supra�vegheate cu aten�ie pentru a contracara astfel de eventualit��i, dar �i pentru a prelua, prin activit��i specifice spionajului economic, orice descoperire demn� de interes. 23. Trebuie acordat� o mare aten�ie inventatorilor, inova�torilor, respectiv dezvoltat� �i sprijinit� activitatea lor, dar fiecare inven�ie trebuie �nregistrat� cu consecven�� la Centru. Este permis� doar realizarea acelor investi�ii care au aplicabilitate �n industria minelor sau cele care au indica�iile noastre speciale. Nu se pot realiza acele inven�ii care ar asigura cre�terea pro�duc�iei de produse finite �i, paralel cu aceasta, sc�derea extrac�iei �i a produc�iei de materii prime sau ar �mpiedica �ndeplinirea deciziilor. Dac� o inven�ie a devenit cunoscut�, trebuie organizat� v�nzarea acesteia �n str�in�tate. Documentele cuprinz�nd date cu privire la valoarea �i descrierea inven�iei nu se public�. �i activitatea inventatorilor �i a inovatorilor trebuia supus� celui mai strict control. Dac� unele inven�ii ar fi dus la accele�rarea progresului economic �i la cre�terea gradului de bun�stare a popula�iei, trebuia s� fie subminate. Popula�ia trebuia men�inut� la limita subzisten�ei pentru a deveni total dependent� de m�surile luate de liderii sistemului, iar economiile statelor-satelit s� fie total dependente de rela�iile cu Uniunea Sovietic�. Excep�ie f�cea industria minelor, a c�rei dezvoltare trebuia s� ofere, pe de o parte, materia prim� necesar� �n orice moment economiei �i, pe de alta, bun�starea minerilor, care puteau fi folosi�i oric�nd drept armat� fidel� de rezerv�. Dac� totu�i unele inven�ii deveneau cunoscute, aveau s� fie exploatate �n folosul statului, pentru c� nici o surs� de venit nu trebuia neglijat�. Ins� inven�iile r�m�neau secrete, pentru a nu atrage cuiva aten�ia asupra acestei politici oculte de supraveghere �i utilizare a lor. 24. Punctualitatea transporturilor trebuie perturbat� (mai pu�in cele cuprinse �n �ndrum�rile din NG 552-46). Cu c�t haosul cre�tea, cu at�t �ara respectiv�, popula�ia ei, era mai u�or de st�p�nit. �n plus, trebuia ca oamenii s� fie �n permanen�� preocupa�i de ceva, nemul�umi�i de activitatea vreunui �ofer sau a altuia, agasa�i de �nt�rzieri ori de aglomera�ie, pentru a-�i pierde obi�nuin�a g�ndirii lucide, pentru a nu observa c� �ntreg sistemul era gre�it. �n plus, �n momente de cump�n�, c�nd mizeria traiului cotidian atingea insuportabilul, orice regle�mentare minor� �nso�it� de �nfierarea public� a unor �api isp�i�tori putea dezamorsa tensiunea, atr�g�nd chiar recuno�tin�a popula�iei pentru scurtul moment de respiro. Apoi tactica era reluat�. 25. �n uzine trebuie ini�iate diferite �edin�e �i conferin�e profesionale, trebuie notate propunerile, observa�iile ce au fost expuse, respectiv autorii acestora. Preocup�rile de ordin profesional ale cet��enilor �i �ndeosebi ale celor din marile centre industriale trebuie s� fie cunoscute cu precizie pentru a nu face loc surprizelor. Dar nu numai cunos�cute, ci �i notate, clasificate, arhivate, pentru a urm�ri evolu�ia profesional� a fiec�rui individ �n parte, modul s�u de g�ndire, motivele de satisfac�ie sau de nemul�umire, dorin�ele �i poten��ialul intelectual �.a.m.d. Av�nd aceste fi�e individuale se putea anticipa �i comportamentul fiec�ruia �n anumite situa�ii. 26. Trebuie popularizate discu�iile cu muncitorii care se ocup� de probleme actuale legate de produc�ie, respectiv cele care critic� trecutul �i problemele locale. Nu se vor �nl�tura cauzele fenomenelor �n discu�ie. Preocup�rile �i g�ndurile clasei "conduc�toare" trebuie ca�nalizate spre probleme de munc� ori locale, pentru a evita �ntre�b�rile grave ce puteau ap�rea �n min�ile unora. De asemenea, pentru a demonstra c� sistemul comunist �ncuraja libertatea de opinie (a�a cum sus�ineau ideologii de la Centru), erau �ncurajate pozi�iile critice, dar, bine�n�eles, numai la adresa trecutului sau a unor probleme minore, ce nu puteau duce la punerea �n discu�ie a �ntregului sistem. Din acelea�i motive era �ncurajat� �i autocri�tica. Dar pentru ca astfel de discu�ii diversioniste s� poat� continua la nesf�r�it, era esen�ial� p�strarea cauzelor ce le f�ceau posibile. 27. Lu�rile de pozi�ie ale conducerilor autohtone pot avea coloratur� na�ional� sau istoric�, dar nu pot duce la unitate na�ional�. Pentru p�strarea unei aparen�e de independen�� fa�� de Moscova, erau �ng�duite lu�rile de pozi�ie cu substrat istoric (bine�n�eles, era vorba de istoria na�iunilor respective rescris� �n cheie comunist�), sau na�ionalist (�n acest caz, pentru a amplifica tensiunile interetnice �n spiritul bine cunoscutului principiu "dezbin� �i st�p�ne�te"). Trebuia �ns� respectat� limita dincolo de care ar fi putut ap�rea unele revendic�ri teritoriale �ntemeiate. Chiar �i dup� colapsul comunismului, �n unele ��ri din sfera de influen�� moscovit� directiva a fost aplicat� �n continuare. Spre exemplu, �n Rom�nia, dup� revolu�ia din decembrie 1989, ten�din�ele na�ionaliste au r�bufnit cu furie, dar nu s-a mers p�n� la depunerea unor eforturi concrete, sus�inute, pentru reunificarea ��rii cu teritoriile rom�ne�ti de dincolo de Prut. 28. Trebuie acordat� o mare aten�ie ca nu cumva s� existe re�ele de ap� neracordate la re�eaua principal� �n cartierele �n curs de reconstruc�ie sau nou construite. Canalizarea veche �i f�nt�nile trebuie lichidate sistematic pe parcurs. Apa este esen�ial� pentru supravie�uirea omului. �n cazul unor revolte foarte greu de contracarat, controlul asupra re�elelor de ap� oferea posibilitatea declan��rii unor ac�iuni diversionist-teroriste cu efect catastrofal asupra insurgen�ilor. Pentru reu�ita total� a acestor ac�iuni era necesar ca toate re�elele de ap� se fie conectate la un sistem central, iar sursele independente s� fie distruse. De fapt, metoda era cunoscut� �i aplicat�, �n diverse variante, de foarte mult timp. Spre exemplu, popoarele din vechime, �n fuga lor din calea n�v�lirilor barbare, aveau �ntot�deauna grij� s� otr�veasc� f�nt�nile. De asemenea, existen�a sistemului unic de alimentare cu ap� f�cea posibil� �i aplicarea altor diversiuni, cum ar fi r�sp�ndirea zvonurilor privind otr�virea apei potabile, ce amplificau starea de tensiune, de nesiguran��, f�c�ndu-i vulnerabili pe cei viza�i. �n timpul revolu�iei din Rom�nia au fost utilizate intens astfel de zvonuri. 29. Reconstruc�ia obiectivelor industriale �i construc�ia celor noi se vor face av�nd �n vedere ca materialele reziduale s� fie dirijate �n depozitele de ap� ce ar putea folosi drept rezerve de ap� potabil�. Nu numai f�nt�nile �i sistemele independente de alimentare cu ap� trebuie distruse, ci �i orice alt� rezerv� poten�ial� de ap� potabil�. �n acest sens era impus� poluarea lacurilor, a r�urilor, a p�nzelor freatice etc. 30. �n ora�ele reconstruite sau nou-construite nu se admit �n locuin�e spa�ii excedentare, care ar putea folosi la ad�postirea pe o perioad� mai lung� a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente. Tot �n eventualitatea apari�iei unor mi�c�ri de rezisten�� sau a altor situa�ii de criz�, trebuie s� fie reduse la maximum �ansele de supravie�uire a celor care luptau �mpotriva sistemului. 31. �ntreprinderile proprietate personal� �i industria�ii vor primi doar acele cantit��i de materii prime �i utilaje care s� �mpiedice produc�ia de calitate. Pre�ul acestor m�rfuri s� fie mai mare dec�t pre�ul produselor similare ale �ntreprinderilor de stat. �n unele state socialiste au mai continuat, un timp, s� existe �i �ntreprinderi particulare. Dar ele au fost subminate, pentru a da faliment �n cel mai scurt timp posibil. Asemenea cazuri erau apoi folosite de propaganda comunist� ca exemple "vii" ale supe�riorit��ii sistemului de produc�ie socialist fa�� de cel capitalist. 32. Trebuie facilitat� extinderea propriet��ii de stat la cel mai �nalt grad �n toate domeniile. Este admis� criticarea acti�vit��ii organelor administrative, �ns� nu se admite nicidecum sc�derea numeric� a personalului �i nici func�ionarea lor normal�. Controlul statului, respectiv al partidului unic, trebuia impus �n absolut toate domeniile. Pentru a facilita acest lucru era necesar� crearea unui uria� sistem birocratic, �n cotloanele c�ruia s� se piard� orice revendicare ra�ional�, orice ini�iativ� nedorit�, orice manifestare de independen��. Sistemul birocratic putea fi criticat, pentru a da nemul�umi�ilor iluzia c� �i pot exprima liber p�rerile, dar nu trebuia �mpiedicat s� func�ioneze. 33. Trebuie s� se aib� o mare grij� de toate proiectele de fabrica�ie din industria minier�, respectiv din �ntreprinderile indicate �n mod special. A se �mpiedica aprovizionarea bun� a pie�ei interne. "P�rghiile" economiei socialiste trebuie p�strate �n m�inile celor de la Centru. Din nou, o aten�ie special� este acordat� in�dustriei miniere, precum �i celorlalte "sectoare prioritare". �n ce prive�te popula�ia, aceasta trebuia men�inut� la limita sub�zisten�ei. Ob�inerea unui strict necesar pentru via�a de zi cu zi trebuia s� devin� preocuparea permanent� a fiec�rui individ, pentru a nu mai avea timp s� g�ndeasc�. �n acela�i timp, se crea posibilitatea recompens�rii celor fideli cu permisiunea de a se aproviziona pe filiere preferen�iale. 34. Trebuie acordat� o aten�ie deosebit� bisericilor. Activi�tatea cultural-educativ� trebuie astfel dirijat� ca s� rezulte o antipatie general� �mpotriva acestora. E necesar s� fie puse sub observa�ie tipografiile biserice�ti, arhivele, con�inutul predicilo, al c�ntecelor, al educa�iei religioase, dar �i cel al ceremoniilor de �nmorm�ntare. Biserica putea oferi un refugiu, �l putea conecta pe individ la un alt sistem de valori, la o alt� viziune asupra existen�ei, �i putea da un sprijin pentru a rezista celor mai aspre �ncerc�ri. Biserica trebuia anihilat�, pentru ca singura "�tiin�� sacr�" s� r�m�n� ideologia comunist�. 35. Din �colile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee �i facult��i trebuie s� fie �nl�tura�i profesorii care se bucur� de popularitate. Locurile lor vor fi ocupate de oameni numi�i. S� se analizeze diferen�ele dintre materii, s� fie redus� cantitatea de material documentar, iar la licee s� se opreasc� predarea limbilor latin� �i greac� veche, a filozofiei generale, a logicii �i geneticii. Cu ocazia pred�rii istoriei nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut s� serveasc� binele ��rii, ci trebuie ar�tat� mi�elia regilor �i lupta poporului asuprit. �n �colile de specialitate trebuie introdus� specializarea restr�ns�. Profesorii care se bucur� de popularitate sunt foarte greu de controlat. Aten�ia deosebit� ce li se acord� e motivat� de faptul c�, lucr�nd cu tinerii, le pot forma acestora concep�ii �i atitudini ostile ideologiei comuniste. Mai mult, atitudinile deprinse la o v�rst� fraged� au �anse considerabile s� se p�streze toat� via�a. De aceea se impunea obligatoriu �nlocuirea dasc�lilor populari cu politruci convin�i. Materialul documentar folosit �n procesul de �nv���m�nt trebuia s� fie redus c�t mai mult pentru a le transmite elevilor doar rudimente de cultur� general�, rudimente permise de cenzura regimului. Adev�rata �nv���tur� urma s� fie cea din manualele de socialism �tiin�ific, economie politic�, precum �i din toate celelalte manuale rescrise �n cheia ideologiei comuniste. Studiul limbilor latin� �i greac� veche trebuia interzis �n licee pentru a nu le da posibilitatea elevilor s� aib� acces direct la operele unor mari g�nditori ai lumii. Filozofia general� era interzis�, singura filozofie "adev�rat�" fiind cea marxist-leninist�; individul nu trebuie s� aib� vreun termen de compara�ie pentru a ajunge s�-�i pun� �ntreb�ri periculoase. De asemenea, era interzis studiul logicii, pentru c� ea i-ar fi putut face pe unii s� aib� ideea de a judeca logic ideologia comunist�. Genetica, precum �i alte �tiin�e de avangard�, ar fi putut deschide noi orizonturi cognitive, din perspectiva c�rora materialismul dialectic, darwinismul, ori socialismul �tiin�ific ar fi p�rut desuete �i chiar false. O aten�ie special� se acorda rescrierii istoriei. �n acest context, chiar dac� respectiva na�iune ar fi avut �nainta�i de marc�, trebuia ca ei s� fie minimaliza�i, pentru a permite ca inocularea urii fa�� de sistemul monarhist �i capitalist s� aib� eficien�� maxim�. �n �colile specializate era recomandat� specializarea �ngust�, menit� s�-l transforme pe om �ntr-un robot foarte priceput �n domeniul s�u de activitate, dar neputincios �n rest. 36. Trebuie s� fie ini�iat� organizarea unor ac�iuni cu ca�racter artistic sau sportiv care s� s�rb�toreasc� lupta autoh�tonilor �mpotriva cotropitorilor (exclusiv ru�ii, �ndeosebi nem�ii) �i care s� popularizeze lupta pentru socialism. Din c�nd �n c�nd, popula�ia avea nevoie �i de o por�ie de "circ". Acesta �ns� trebuia s� �ndoctrineze cet��enii. Istoria era rescris�, astfel �nc�t orice s�rb�toare na�ional� se transforma �n prilej de glorificare a "luptei pentru socialism" �i, eventual, a "mult iubi�ilor" conduc�tori. 37. Pe plan local este interzis� apari�ia unor opere despre acei autohtoni care �nainte de revolu�ie �i �n perioada celui de-al doilea r�zboi mondial au tr�it la noi. Iluzia independen�ei fa�� de Moscova a statelor-satelit trebuia p�strat� pentru a nu zg�nd�ri �n mod inutil orgoliul na�ional al popoarelor vasale. �i se p�stra �i secretul asupra trecutului acelor personalit��i autohtone (multe dintre ele �n func�ii importante, merg�nd p�n� la cea suprem� �n stat �i partid, sau �n rezerva de cadre), personalit��i care au fost preg�tite din punct de vedere ideologic pe teritoriul Uniunii Sovietice, antrenate �n spiritul unei fidelit��i absolute fa�� de Kremlin. 38. Dac� se constituie o organiza�ie care ar sprijini alian�a cu noi, dar totodat� ar st�rui asupra controlului activit��ii eco�nomice a conducerii oficiale, imediat se va porni �mpotriva ei o campanie de acuzare a na�ionalismului �i �ovinismului. Se va �ncepe cu: profanarea monumentelor ce ne apar�in, distrugerea cimitirelor, difuzarea unor manifeste din care s� rezulte pone�grirea na�iunii �i a culturii noastre �i �ndoiala fa�� de �n�elesul contractelor �ncheiate cu noi. �n munca de propagand� trebuie implica�i �i localnicii, folosindu-ne de ura care exist� �mpotriva acelor organiza�ii. �n statele socialiste puteau ap�rea diverse organiza�ii av�nd la baz� ideologia comunist�, �i chiar declarativ filoruse. �ntotdeauna �ns� exista pericolul ca declara�iile de fidelitate fa�� de Moscova s� reprezinte doar o fa�ad� �n spatele c�reia aceste organiza�ii s� �ncerce promovarea independen�ei na�ionale, cel pu�in din punct de vedere economic. A le interzice de-a dreptul era dificil, pentru c� nu se puteau invoca �n mod clar incompa�tibilit��i ideologice �i nici nu se dorea zg�nd�rirea orgoliului na�ional al cet��enilor din �ara respectiv�. De aceea se recomanda utilizarea unei diversiuni const�nd �n acuzarea organiza�iei �n cauz� de na�ionalism �i �ovinism. �n doctrina comunist�, na�io�nalismul era definit drept o "arm� politic� a burgheziei, folosit� �n scopul a����rii urii na�ionale, pentru a justifica asuprirea na�ional�, pentru a ascunde tendin�ele sale expansioniste, pentru a �mpiedica unitatea de lupt� a oamenilor muncii �mpotriva exploat�rii". Na�ionalismul era �n total� opozi�ie cu "inter�na�ionalismul proletar". La r�ndul s�u, �ovinismul se definea ca "atitudine politic� anacronic� �i retrograd�". Dar aceste "p�cate ideologice" puse �n seama organiza�iei vizate ar fi trebuit sus�inute de fapte reprobabile pe m�sur�. De aceea se trecea la �nscenarea unor fapte de o extrem� gravitate precum profanarea de monumente, r�sp�ndirea de manifeste ostile Uniunii Sovietice �i "prieteniei" dintre �ara respectiv� �i marele vecin de la R�s�rit �.a.m.d. �n acela�i timp, oric�nd puteau fi g�si�i localnicii care s� poat� fi folosi�i drept cozi de topor, �n scopul provoc�rii unei aversiuni totale a popula�iei fa�� de organiza�ia vizat�. Motivele anihil�rii fiind astfel create, lovitura final� devenea extrem de simpl�. 39. Se va avea grij� de construc�ia �i reconstruc�ia �oselelor, a podurilor, a drumurilor �i re�elelor de leg�tur�, astfel ca �n cazul �n care este nevoie de o interven�ie armat�, locul rezisten�ei sau al concentr�rii for�elor reac�ionare s� fie accesibil din toate p�r�ile. Uluitoarea vitez� cu care trupele sovietice au intervenit �n Cehoslovacia anului 1968 reprezint� o confirmare elocvent� pentru importan�a acestei instruc�iuni. 40. Aten�ie ca reprezentan�ii opozi�iei politice s� fie �nchi�i. S� se prelucreze acei opozan�i care se bucur� de stima popula�iei. �nainte ca ei s� se �ntip�reasc� �n con�tiin�a maselor, trebuie lichida�i prin a�a-numite "�nt�mpl�ri neprev�zute" sau �nchi�i sub acuza�ie de crim� de drept comun. Reprezentan�ii opozi�iei politice nu puteau r�m�ne �n liber�tate pentru c� foarte u�or ar fi putut deveni nuclee de cristalizare a unor noi mi�c�ri de rezisten�� anticomunist�. �n acela�i timp trebuia evitat� cu foarte mare grij� martirizarea lor, pentru a nu r�m�ne �n con�tiin�a contemporanilor �i a genera�iilor viitoare drept exemple de verticalitate moral�. Deoarece p�strarea unui secret absolut asupra sor�ii lor era imposibil�, se impunea demo�larea imaginii pe care o aveau �n ochii popula�iei. �n acest scop, erau acuza�i �i condamna�i pentru delicte de drept comun. �n alte cazuri se r�sp�ndeau zvonuri �i chiar "dovezi" despre colaborarea lor cu diverse for�e antina�ionale sau chiar, mai t�rziu, cu servi�ciile de securitate. Iar atunci c�nd se considera c� �nscen�rile ar fi luat prea mult timp, erau lichida�i pur �i simplu prin "�nt�m-pl�ri neprev�zute". 41. Trebuie �mpiedicat� reabilitarea celor condamna�i �n procese politice. Iar dac� devine inevitabil�, se admite doar cu condi�ia ca acest caz s� fie considerat o gre�eal� judec�toreasc�: nu va avea loc reluarea procesului, respectiv pricinuitorii jude�c��ii gre�ite nu vor fi convoca�i. Sistemul comunist era "perfect". �n "cea mai bun� dintre lumi, justi�ia nu putea gre�i, mai ales din punct de vedere ideologic. Dac� totu�i se iveau cazuri �n care reabilitarea unor condamna�i �n procese politice devenea inevitabil�, "gre�eala" trebuia atri�buit� unor oameni, nu sistemului �n sine. Tot pentru a nu se ajunge la punerea �n discu�ie a sistemului era interzis� cu des�v�r�ire reluarea procesului. Pricinuitorii erorii judiciare erau �i ei �nv�lui�i �n uitare, pentru a nu atrage prea mult aten�ia opiniei publice asupra dedesubturilor procesului �i implicit a sistemului. 42. Acei conduc�tori numi�i de c�tre partid, care prin activi�tatea lor au produs pierderi sau au trezit nemul�umirea angaja��ilor, s� nu fie chema�i �n judecat�. �n cazuri drastice se recheam� din func�ie, fiind numi�i �n pozi�ii similare sau superioare. La sf�r�it vor fi pu�i �n fiinc�ii de conducere �i �inu�i �n eviden�� ca �i cadre de rezerv� pentru perioada schimb�rilor ulterioare. Incompeten�ii promova�i �n func�ii superioare, care au produs pierderi substan�iale sau au creat tensiuni nedorite �n r�ndul subalternilor, nu erau �nvinui�i, nici trimi�i �n judecat�, pentru c� asemenea ac�iuni ar fi atras aten�ia asupra �ntregului sistem de promovare a cadrelor �i, �n ultim� instan��, ar fi erodat credibi�litatea regimului. Dac� situa�ia devenea intolerabil�, erau revoca�i din func�ii �i trecu�i �n posturi echivalente sau chiar superioare ierarhic, pentru a demonstra popula�iei c� liderii nu au gre�it atunci c�nd i-au �nvestit �n respectivele func�ii, ci de vin� au fost unele situa�ii obiective, c�rora nimeni nu le-ar fi f�cut fa�� mai bine �n acele momente. Chiar dac� motiva�ia p�rea confuz� �i contradictorie, ea era utilizat� ca atare �i pentru a induce �n con�tiin�a public� ideea c� existau "ra�iuni superioare", de ne�n��eles pentru omul obi�nuit, care au motivat schimbarea din func�ie a respectivilor. �n continuare incompeten�ii erau men�inu�i �n posturi-cheie sau ca rezerve pentru procesul de "rota�ie a ca�drelor", deoarece erau total dependen�i de directivele de la Centru �i, astfel, extrem de u�or de controlat. �n plus, dosarele penale ce li se puteau �ntocmi �n orice moment puteau fi utilizate cu eficien�� garantat� ca instrument de �antaj, dac� respectivii ar fi dat cel mai timid semn de nesupunere. Procedeul a continuat s� fie folosit �i dup� colapsul comunismului, �n unele ��ri est-europene. Spre exemplu, �n Rom�nia din timpul regimului Iliescu sunt nenum�rate exemple de mini�tri sau de �nal�i func�ionari de stat care, dup� compromiterea definitiv� �n anumite func�ii, au fost "roti�i" �n altele similare sau au fost numi�i consilieri pre�ziden�iali, �n loc de a fi deferi�i justi�iei, pentru a nu se da o con�firmare oficial� a gre�elilor grave comise de conducerea de la Bucure�ti. 43. Se aduc la cuno�tin�� publicului procesele acelor per�soane cu pozi�ie de conducere (�n primul r�nd din cadrul armatei, ministerelor, serviciilor importante, cadrelor didactice) care sunt �nvinuite de atitudine �mpotriva poporului, a socialis�mului, a industrializ�rii. E o ac�iune ce atrage aten�ia maselor populare. Sistemul comunist nu putea fi acuzat vreodat� de gre�eli. Mai ales din punct de vedere ideologic. Pentru a accentua aceast� percep�ie �n ochii opiniei publice, trebuia s� se dovedeasc� in�transigent, �ndeosebi cu cei care deviau de la linia politic� impus� de la Centru, �n timp ce se aflau �n pozi�ii de conducere. Deba�rasarea de astfel de opozan�i politici periculo�i trebuia mediatizat� la maximum, pentru a demonstra popula�iei c� liderii comuni�ti nu fac nici un fel de discriminare �i �i pedepsesc drastic pe cei cu atitudini "du�m�noase" la adresa poporului sau a socia�lismului. Totu�i procesele politice de r�sunet s-au �mpu�inat cu timpul, pentru c� politica �antaj�rii "vinova�ilor" cu "petele" de la dosar s-a dovedit mult mai eficient�. 44. Cei care lucreaz� �n diferite func�ii trebuie s� fie schim�ba�i �i �nlocui�i cu muncitori cu cea mai slab� preg�tire profesional�, chiar necalifica�i. Cei competen�i erau foarte greu de manipulat. De aceea ei nu erau de dorit �n func�ii de conducere. �n posturile-cheie trebuia s� fie numi�i doar cei total incompeten�i, deoarece ace�tia, pentru a-�i p�stra noile privilegii, deveneau fideli total conducerii de la Centru �i �ndeplineau cu stricte�e numai directivele venite de sus. 45. Trebuie ca la facult��i s� ajung� cu prioritate cei care provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesa�i s� se perfec�ioneze la nivel �nalt, ci doar s� ob�in� o diplom�. Pentru ideologii totalitarismului, marile personalit��i ale culturii reprezentau cea mai mare amenin�are. Asemenea personalit��i puteau desfiin�a foarte u�or, cu argumente clare, rudimentara ideologie comunist�, puteau aduna �n jurul lor al�i oameni de valoare, puteau forma grupuri de rezisten�� tacit�, dar extrem de eficient� �n privin�a impactului asupra unei popula�ii nemul�umite, erau greu de contracarat sau de aruncat �n pu�c�rii datorit� renumelui lor interna�ional. Din aceste motive trebuia ca ei s� fie anihila�i �n timp, prin izolare, prin umilire, prin �nlocuirea cu noi "personalit��i", selectate dintre parveni�ii cu "origine social� s�n�toas�", interesa�i numai de avansarea �n ierarhia social�, �tiin�ific� sau cultural�, doar pe baza unei diplome �i a rela�iilor cu persoane influente din partid. �n timp, strategia a avut sor�i de izb�nd�, astfel c� la pr�bu�irea regimurilor comuniste din estul �i centrul Europei, mare parte din "elita" cultural� ori �tiin�ific� a respectivelor state era alc�tuit� din indivizi mediocri. Din p�cate, ace�tia s-au erijat imediat �n reprezentan�i "autentici" ai intelectualit��ii �i au invadat noua scen� politic�, �n timp ce adev�ratele valori, decimate �n timpul regimului comunist, au continuat s� tr�iasc� �i s� creeze �n izolare �i cvasianonimat, sc�rbite de noua mascarad� a democra�iilor de operet�. �n �ncheierea acestui capitol, cred c� ar fi interesant pentru cititor s� �ncerce identificarea c�t mai multor exemple de aplicare a acestor instruc�iuni �n Rom�nia At�t �nainte de revolu�ia din decembrie 1989, c�t �i dup�... Controlul total asupra individului Controlul total asupra individului �nseamn� controlul total asupra modului s�u de g�ndire, asupra comportamentului s�u �i asupra sentimentelor sale. Sistemele totalitare ce urm�resc supu�nerea necondi�ionat� a oamenilor se concentreaz� spre crearea acelui tip de cet��ean incapabil s� ia decizii de unul singur. �n consecin�� esen�a controlului total asupra individului este reprezentat� de anihilarea sentimentului de independen�� a acestuia, sentiment ce l-ar putea determina s� g�ndeasc�, s�-�i creeze propriul s�u sistem de valori �i s� ia decizii de unul singur. Pentru a pune sub control total mintea oamenilor, trebuie ca ei s� fie cufunda�i �n anonimatul maselor de manevr�, s� fie permanent dependen�i de sistemul de g�ndire al grupului din care fac parte �i s� se supun� necondi�ionat, instinctiv, autorit��ilor. Pentru a �n�elege mai bine ce �nseamn� controlul asupra min�ii umane �i cum se ob�ine, practic, reformarea g�ndirii indi�vizilor, este necesar�, de la bun �nceput, sublinierea diferen�elor existente �ntre aceast� reform� a g�ndirii �i sp�larea creierului sau manipularea prin hipnoz�. Sp�larea creierulu, metod� c�reia �i va fi dedicat un capitol special al acestui volum, are efecte remarcabile �n ceea ce prive�te determinarea individului de a se supune din reflex ordinelor sau de a-�i tr�da semenii ori propria sa �ar�. Tehnica a ie�it �n eviden�� �n timpul r�zboiului din Coreea. Prizonierii americani erau supu�i unui tratament intensiv de manipulare a g�ndirii, �n urma c�ruia ajungeau s� serveasc� propaganda procoreean�, �mpotriva intereselor Statelor Unite. �i totu�i efectele sp�l�rii creierului depindeau de conjunctura �n care se afla prizonierul. Sc�pat de sub influen�a "educatorilor" s�i, eliberat de spaim�, individul era capabil, �n majoritatea cazurilor, s� revin� la vechiul s�u mod de g�ndire.. Hipnotismul, la r�ndul lui, const� �n desprinderea individului din starea de con�tient� normal�, �n timpul c�reia aten�ia �i este concentrat� c�tre exterior prin intermediul celor cinci sim�uri, pentru a-l plasa �ntr-o stare de trans�: leg�turile cu exteriorul �i sunt estompate sau chiar retezate, iar aten�ia �i este focalizat� c�tre interior, c�tre sine. Evident, exist� mai multe feluri de transe, merg�nd de la cele de simpl� reverie, c�nd subiectul are semnale slabe de la lumea exterioar�, p�n� la cele puternice, c�nd se su�pune total ordinelor hipnotizatorului, ajung�nd chiar la perfor�man�e incredibile. �n foarte multe secte, ritualurile specifice sunt menite s� induc� adep�ilor o stare de trans�, �n urma c�reia predicatorii �i fac s� se comporte ira�ional sau s� comit� acte pe care, �n mod normal, le-ar fi respins. Comparativ cu sp�larea creierului sau cu manipularea prin hipnoz�, reformarea g�ndirii este un proces mult mai subtil �i mai sofisticat. �n sistemele totalitare, �n special �n cele evoluate, abuzul fizic sau psihic este foarte pu�in sau chiar deloc percep�tibil. Artizanii manipul�rii �ncearc� s� creeze o imagine agreabil� a liderului �n r�ndul maselor. �n acest fel, rezisten�a psihic� a individului este mult diminuat� �i el poate fi influen�at mult mai u�or. F�r� s� vrea, el va coopera astfel cu manipulatorii s�i, oferindu-le de multe ori informa�ii despre sine, informa�ii care mai apoi, f�r� �tirea sa, vor fi folosite chiar �mpotriva lui. Treptat subiectul se va integra maselor �i va r�spunde perfect la ceea ce este "programat" s� r�spund�. Experien�a celui de-al doilea r�zboi mondial, �n timpul c�ruia mii de oameni obi�nui�i au fost determina�i s� participe la exter�minarea, �n lag�rele de concentrare, a milioane de al�i oameni obi�nui�i, a relevat �nc� o dat�, cu acuitate, necesitatea studierii mecanismelor de manipulare at�t la nivel individual, c�t �i la nivelul unor largi grupuri de oameni. Rezultatele acestor studii au ar�tat c� procesul de influen�are are trei componente principale: modificarea comportamentului, integrarea �n grup �i inducerea sentimentului de supunere necondi�ionat� fa�� de autorit��i. Experimentele desf�urate de cercet�torii �n domeniul psiho�logiei sociale au demonstrat c�, �n majoritatea cazurilor, atunci c�nd individul caut� s� r�spund� unei anumite situa�ii sociale, el reac�ioneaz� din reflex, conform informa�iei acumulate �n subcon�tientul s�u. Ac�ion�nd asupra subcon�tientului, artizanii manipul�rii ob�in aproape �ntotdeauna reac�iile dorite din partea subiec�ilor, f�r� ca ace�tia s� �i dea seama c� sunt influen�a�i. Pentru a �n�elege mai bine cele trei componente ale proce�sului de influen�are este necesar� prezentarea c�torva experi�mente foarte simple, �ns� deosebit de relevante. �n studierea tehnicilor de modificare subtil� a comportamentului, f�r� ca subiectul manipulat s�-�i dea seama, un grup de cercet�tori i-a instruit pe studen�ii unei clase de psihologie s� experimenteze metoda pe propriul lor profesor. Astfel, �n timp ce profesorul �i �inea cursul mi�c�ndu-se spre partea st�ng� a �nc�perii, trebuia ca studen�ii s� z�mbeasc� �i s� par� mult mai aten�i la spusele lui. �n momentul �n care profesorul se deplasa c�tre partea dreapt� a clasei, studen�ii p�reau plictisi�i, irita�i, neaten�i. Dup� mai multe cursuri, profesorul a �nceput s� prefere doar partea st�ng� a �nc�perii pentru a-�i �ine prelegerile, iar c�teva zile mai t�rziu s-a obi�nuit s� vorbeasc� sprijinit lejer de peretele din st�nga clasei. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. Chiar �i dup� ce studen�ii au revenit la comportamentul absolut normal, profesorul a continuat s�-�i �in� cursurile �n apropierea peretelui din st�nga. �ntrebat de cercet�tori asupra comportamentului s�u, a reac�ionat oarecum cu iritare, sus�in�nd c� a�a preda el dintotdeauna, c� acela era stilul s�u personal, c� nu i se p�rea deloc ciudat s� se sprijine de pere�tele din st�nga clasei. �n mod clar el nu con�tientiza faptul c� fusese influen�at de "jocul" studen�ilor s�i. Exact ca �n experimentul descris mai sus, nenum�rate carac�teristici comportamentale �i sunt induse individului �n urma pre�siunii exercitate permanent asupra sa de cei din jur, de tradi�ii, obiceiuri, rutine. �n acest mod se ajunge la cea de-a doua caracteristic�, cea a integr�rii tntnle a individului �n grupul din care face parte. Un alt experiment faimos, ini�iat de doctorul Solomon Asch, a demonstrat c� marea majoritate a indivizilor ajung s� se �ndoiasc� de propriile lor cuno�tin�e atunci c�nd sunt pu�i �ntr-o situa�ie social� �n cadrul c�reia componen�ii grupului care se bucur� de cel mai mare respect dau r�spunsuri gre�ite la �ntre�b�ri simple. O variant� a acestui experiment s-a desf�urat �ntr-o �coal� cu elevi foarte buni, care au fost pu�i �n r�nd, �n fa�a unui examinator sever. Acesta i-a �ntrebat care este formula apei. Elevii au r�spuns relaxa�i, unul dup� altul: H2O. Examinatorul a z�mbit oarecum dispre�uitor, apoi a reluat cu severitate �ntre�barea: �nc� o dat�: care este formula chimic� a apei? Pu�i s� r�spund� pe r�nd, elevii au r�mas dezorienta�i, unii au t�cut �ncurca�i, al�ii au r�spuns c� nu �tiu. Nimeni nu a reluat r�spun�sul corect! Un alt exemplu care demonstreaz� c�t de puternic�, dar �i subtil�, este influen�a regulilor grupului asupra individului �l reprezint� unul dintre episoadele �ndr�gitului serial de televiziune Camera ascuns�. Organizatorii au trimis un grup de c��iva cet��eni s� intre �n liftul unei institu�ii �i s�-l ocupe �n a�a fel �nc�t s� nu mai fie loc �n�untru dec�t pentru o singur� persoan�, apoi s� stea cu spatele la u�� pe tot timpul deplas�rii ascensorului. Dup� terminarea aranjamentului, camera ascuns� a �nregistrat comportamentul indivizilor inocen�i, care intrau �n lift, al�turi de grupul manipulatorilor. La �nceput, fiecare "victim�" era vizibil surprins� de com�portamentul neobi�nuit al celor din�untru, manifesta o stare ac�centuat� de disconfort, se agita, �ncerca s� r�m�n�, totu�i, cu fa�a la u��, apoi se �ntorcea �ntr-o parte, tot mai mult, iar la destina�ie era aproape �ntotdeauna cu spatele la u��, la fel cu to�i ceilal�i. �ntr-un singur caz, un t�n�r s-a agitat permanent, dar a rezistat eroic tenta�iei de a se supune regulii de grup. Dup� ce a ie�it din ascensor, starea de tensiune �i era at�t de mare, �nc�t a sim�it nevoia s�-�i aprind� imediat o �igar�. �n privin�a supunerii fa�� de autorit��i, cele mai elocvente sunt experimentele lui Stanley Milgram, ce au fost descrise pe larg �n capitolul dedicat clasific�rii manipul�rilor. Ca o concluzie important� a studiilor sale, nu trebuie uitat c� Milgram scria: Esen�a supunerii const� �n faptul c� o persoan� ajunge s� se considere pe sine �ns�i ca fiind un instrument al �ndeplinirii dorin�elor �i ordinelor unei alte persoane �i, ca urmare, nu se mai consider� responsabil� pentru propriile sale ac�iuni. �n capitolul dedicat sistemelor totalitare au fost descrise pe larg cele opt c�i majore de manipulare a individului �i, �n ultim� instan��, a maselor, pentru ob�inerea unui control total asupra acestora. Cele opt tehnici urm�resc declan�area �i amplificarea procesului de influen�are, cu cele trei scopuri principale ale acestuia, deja descrise anterior: modificarea comportamentului, integrarea individului �n grup (cufundarea �n anonimat) �i supu�nerea necondi�ionat� fa�� de autorit��i. Efectele acestui proces de influen�are se concretizeaz�, trep�tat, �n supunerea total� a individului, deoarece manipulatorii ajung �n cele din urm� s�-i controleze �i comportamentul, �i g�n�direa, �i sentimentele. �nainte de analizarea celor trei componente ale recre�rii com�plete a individului: controlul comportamentului, controlul g�n�dirii �i controlul sentimentelor, este necesar� introducerea unui nou concept, anume disonan�a cognitiv�J �n 1957, Leon Festinger a f�cut cunoscute rezultatele unor studii ale sale bazate pe conflictul interior ce apare atunci c�nd un ra�ionament, o tr�ire sau un act de comportament vine �n con�tradic�ie cu celelalte dou�. Identitatea unui individ este alc�tuit� din �mpletirea armonioas� a g�ndirii, sentimentelor �i ac�iunilor sale. Individul poate suporta numai discrepan�ele minore �ntre cele trei componente ale identit��ii lui. Atunci c�nd apare o discrepan�� major�, omul are o senza�ie foarte puternic� de disconfort, care reprezint� disonan�a cognitiv�. �ntotdeauna c�nd omului �i este foame, �ncearc� s� m�n�nce. �ntotdeauna c�nd �i este sete, �ncearc� s� bea La fel, �ntotdeauna c�nd resimte disconfortul psihic, �ncearc� s�-l reduc� sau chiar s�-l anihileze. Cum? Festinger ofer� un exemplu general �n concluziile studiului s�u: Dac� unei persoane i se modific� actele comportamentale, atunci g�ndirea �i sentimentele sale se vor modifica �n sensul minimaliz�rii disonan�ei. Altfel spus, �ntotdeauna c�nd unui individ �i este indus� schimbarea uneia dintre cele trei componente ale identit��ii sale (g�ndire, comportament, sentimente), el �i le va modifica instinc�tiv pe celelalte dou�, pentru a nu mai avea senza�ia acut� de disconfort psihic. S� d�m c�teva exemple simple pentru a �n�elege c�t mai exact implacabilul mecanism declan�at de disonan�a cognitiv�. S� presupunem c� un individ are obiceiul fumatului. �n urma citirii avertismentelor privind nocivitatea viciului s�u, privind rata �nalt� de cancer pulmonar �n r�ndul fum�torilor, �ntre obiceiul (comportamentul) s�u �i ra�iune apare un conflict. Pentru a elimina acest conflict, individul are dou� variante: ori renun�� la viciu, ori �i adapteaz� g�ndirea acestui compor�tament, �n sensul g�sirii unor justific�ri. Opt�nd pentru cea de-a doua variant�, fum�torul �nveterat va ajunge s�-�i spun� c�, de fapt, statisticile privind cancerul nu sunt concludente, sau c� va fi ferit de pericol dac� va fuma numai �ig�ri cu filtru, ori va g�si exemple justificative de genul: Uite la nea Ilie, are nou�zeci de ani, fumeaz� c�te un pachet pe zi de la doi'�pe ani �i n-are nici pe naiba... Dac� adaptarea g�ndirii este insuficient�, fum�torul �i va adapta �i sentimentele, ajung�nd s� fie convins c� o �igar� �i produce at�t de mult� pl�cere, �nc�t merit� s�-�i sacrifice c�teva minute din via�� pentru ea. Pentru nefum�tori asemenea justific�ri par stupide. �ns� pentru fum�tori ele devin convingeri de nezdruncinat. �i tocmai pe crearea unor asemenea convingeri se bazeaz� strategia publicitar� a marilor companii produc�toare de �ig�ri. Pe acela�i fenomen al disonan�ei cognitive se bazeaz� �i dezumanizarea victimelor, �n urma c�reia oamenii obi�nui�i sunt transforma�i �n uciga�i cu s�nge rece, proces descris �ntr-un capitol anterior. Solda�ii, altminteri indivizi normali, sunt antrena�i s� lupte �i s� ucid� inamicul. De multe ori se ajunge chiar la masacrarea unor fiin�e nevinovate: femei, b�tr�ni, copii. �n urma unor asemenea acte de cruzime, soldatul resimte un acut disconfort psihic, concretizat prin apari�ia remu�c�rilor. Pentru a sc�pa de remu�c�ri, pentru a-�i aduce �n consonan�� ac�iunile cu sentimentele �i ra�iunea, soldatul ajunge s� cread� sincer �n propaganda desf�urat� de conduc�torii s�i. El consider� c� du�manii nu sunt oameni ca �i el, ci figuri odioase a c�ror via�� nu are nici un fel de valoare. �n consecin�� astfel de ra�ionamente �l absolv� de vin�, iar sentimentele se conformeaz� �i ele ra�iunii, �n sensul c� remu�c�rile fac loc dispre�ului �i urii fat� de inamic, ba mai mult, satisfac�iei c� du�manii au fost elimina�i. Revenind la exemple mai simple, trebuie men�ionat �i comportamentul cump�r�torului obi�nuit. S� presupunem c� cineva colind� magazinele specializate pentru a-�i g�si o ma�in� pe placul s�u. �n cele din urm� se decide �i cump�r� un anumit model. Dup� efectuarea pl��ii, �n subcon�tientul individului apare o contradic�ie �ntre actul de cump�rare pe care tocmai l-a efectuat �i g�ndul c� poate ar fi g�sit ceva mai bun ori sentimentul c� alte modele ar fi totu�i mai frumoase. �n timp, pentru a reduce disonan�a, va ajunge s� cread� c� ma�ina pe care a cump�rat-o este cea mai frumoas� �i cea mai performant�. Chiar dac� un cunoscut ar �ncerca s�-i demonstreze c� alegerea sa a fost gre�it�, noul posesor de autoturism nu-l va asculta sau va c�uta imediat argumente prin care s�-i demonstreze c� modelul cump�rat de el este cel mai bun. Dac� argumentele nu stau �n picioare, el va pune interven�ia cunoscutului pe seama invidiei. Este interesant �i modul �n care au reu�it s� se impun�, pe pie�ele occidentale, alimentele cu con�inut sc�zut de gr�simi, f�r� colesterol etc, de�i gustul lor este diferit de cel al alimentelor tradi�ionale. �n acest caz, propaganda produc�torilor a ac�ionat asupra ra�iunii consumatorilor, conving�ndu-i c� asemenea alimente sunt cele mai s�n�toase. Comportamentul a urmat ra�iu-nea, �n sensul c� oamenii au �nceput s� cumpere numai astfel de produse. Mai r�m�neau sim��mintele. Pentru cei neobi�nui�i, gustul noilor alimente p�rea fad. Treptat �ns�, gustul s-a adaptat, conform�ndu-se ra�iunii �i comportamentului. Dup� c�teva luni, consumatorii chiar nu mai suport� gustul bucatelor tradi�ionale, care li se par infernal de grase, spre exemplu. �n concluzie trebuie subliniat �nc� o dat� faptul c�, datorit� fenomenului de disonan�� cognitiv�, ob�inerea controlului total asupra individului nu este neap�rat condi�ionat� de exercitarea presiunilor, cu aceea�i intensitate, �i asupra g�ndirii individului, �i asupra sentimentelor lui, �i asupra comportamentului s�u. �n func�ie de scopul urm�rit, manipulatorii pot ac�iona, �n principal, numai asupra uneia dintre cele trei componente ale identit��ii individului, celelalte dou� modific�ndu-se de la sine �n func�ie de cea deja schimbat�. Cu alte cuvinte, artizanii manipul�rii provoac� �n mod deliberat disonan�e cognitive, pentru a face mult mai eficient �i mai rapid procesul de influen�are. Av�nd �n vedere importan�a fenomenului de disonan��, s� analiz�m pe r�nd cei trei piloni pe care se bazeaz� controlul total asupra individului: controlul comportamentului, controlul g�ndirii �i controlul emo�iilor. Controlul comportamentului este determinat de controlul realit��ii fizice �n care tr�ie�te individul. �n aceast� idee, artizanii manipul�rii au �n vedere tipul de locuin�� a individului, felul �n care acesta se �mbrac�, num�rul mediu al orelor de somn, alimenta�ia, felul muncii pe care o presteaz�, ritualurile �i obi-ceiurile sale �i, �n general, toate ac�iunile lui. Primul pas �l constituie instituirea unui program zilnic foarte strict, valabil pentru to�i membrii grupului social (cet��eni obi�nui�i din societ��ile guvernate de ideologii totalitare, membri ai unor secte, indivizi afla�i �n captivitate etc). �n fiecare zi, un important interval de timp este dedicat activit��ilor de �ndoc�trinare �i �ndeplinirii unor ritualuri. �n acela�i timp fiec�rui individ i se dau sarcini specifice, a c�ror rezolvare �i ocup� cea mai mare parte a timpului. �n societ��ile totalitare �i �n cadrul sectelor distructive, omul are �ntotdeauna ceva de f�cut. El nu se poate substitui regulilor deoarece �tie c� este pasibil de pedeaps�. �n unele sisteme sociale ca �i �n sectele extremiste, indivizii sunt adu�i p�n� �n faza unei dependen�e totale fa�� de lideri. Ei trebuie s� cear� permisiunea pentru absolut orice. Trebuie s� cear� bani pentru autobuz, pentru haine, pentru a putea da un telefon unor rude sau cuno�tin�e, pentru a se duce la doctor �.a.m.d. Fiecare or� din via�� este destinat� pentru ceva anume, conform indica�iilor liderilor sau cu aprobarea acestora. Pentru a fi exclus� orice manifestare de insubordonare, indivizii sunt adu�i �n starea de dependen�� financiar� total� fa�� de liderul de grup sau fa�� de sistem. Nesupun�ndu-se ordinelor �i regulamen�telor, ei nu mai au �anse de supravie�uire fizic�. �n Albania lui Enver Hogea, spre exemplu, oamenii ajun�seser� la o dependen�� total� fa�� de conduc�torii regimului. Pentru a avea dreptul s� primeasc� un aparat de radio, trebuia s� se �nscrie pe liste la serviciu �i s� dovedeasc� un comportament "exemplar" �n munc� �i via��. Dup� ani �ntregi de demonstrare a loialit��ii fa�� de regim puteau primi chiar �i aprobarea de a-�i cump�ra o biciclet� sau, culmea luxului, un televizor. Locuitorii obi�nui�i ai blocurilor din Tirana nu aveau �nc�lzire, nici buc�t�rii �n apartamente. Existau buc�t�rii comune, pe strad�, iar femeile erau obligate s� mearg� acolo pentru a g�ti. �n Albania nu existau autoturisme, dec�t �n posesia unor membri ai ambasadelor sau a unor lideri comuni�ti. �n rest nimeni nu avea acces la a�a ceva. Singurele mijloace de transport �n comun erau autobuzele. Nu trebuia ca oamenii s� fie l�sa�i s� simt� c� le apar�ine ceva numai lor, indiferent c� era vorba de un autoturism sau de lini�tea unui c�min. Ei puteau doar s� primeasc� recom�pense pentru comportament loial. Casele de odihn� existente la sf�r�itul celui de-al doilea r�zboi mondial pe superbul litoral al Adriaticii au fost �nchise �i l�sate �n paragin�. A merge �n concediu la mare era considerat un obicei "mic-burghez", ce trebuia eradicat. �n locul acestor perioade de relaxare, oamenilor li se oferea ceva mult mai "util". Datoria de onoare a fiec�ruia era s�-�i apere �ara de iminenta invazie a cotropitorilor impe�riali�ti, �ntr-un timp record, �ntreg teritoriul ��rii a fost �mp�nzit cu cazemate. Cupolele de ciment au fost amplasate �n sate, la intersec�ia drumurilor, �n vii, �n livezi, �n lanuri, pe plaja de la malul m�rii, �n mun�i, absolut peste tot. Cazematele erau astfel orientate pentru a primi atacurile venite din vest, �n special din Italia. Nu era zi �n care fiecare cet��ean al ��rii s� nu vad� caze�matele �i s� nu simt�, instinctiv, pericolul. Iar dac� se �nt�mpla totu�i s�-i mai r�m�n� �i ceva timp liber, era preocupat s� �i-l ocupe �n �ntregime cu c�utarea unei �mbuc�turi mai bune sau cu procurarea c�torva lemne cu care s� fac� focul �ntr-o sob� special�, dou� ore pe s�pt�m�n�, pentru a-�i �mb�ia copilul. Pe l�ng� controlul strict exercitat asupra fiec�rei ore din via��, o alt� metod� de determinare a comportamentului este im�punerea unor reguli care s�-l determine pe individ s� se integreze grupului, s� nu aib� senza�ia unei identit��i proprii, ce l-ar putea duce spre exprimarea unor opinii personale. �n sistemele totalitare, dar mai ales �n sectele distructive, oamenii sunt pu�i s� m�n�nce �mpreun�, s� lucreze �mpreun�, s� aib� c�t mai multe �nt�lniri �n grup �i chiar s� doarm� �n mari dormitoare comune. Individualismul este descurajat prin orice mijloace. Mai mult, individul trebuie �nregimentat �ntr-o organiza�ie anume, oricare ar fi ea, pentru a se supune unor regulamente abuzive �i a se integra unei ierarhii suplimentare. �n Rom�nia lui Ceau�escu, conform experien�ei nord-coreene, s-a �ncercat crearea "omului nou", cu un comportament total nou, prin plasarea lui �ntr-un cadru complet nou. Marile monumente istorice ale ��rii au fost l�sate �n paragin�, pentru c� trecutul trebuia rescris. Tradi�iile �i obiceiurile rom�ne�ti au fost ignorate �i chiar interzise. Un fabulos tezaur spiritual, cel al mitologiei na�ionale, a fost cenzurat total, deoarece nu avea nici o leg�tur� cu noua doctrin� comunist�. Nici m�car locuin�ele nu au sc�pat t�v�lugului demolator. Nenum�rate cl�diri din centrele tuturor ora�elor ��rii au fost rase de pe suprafa�a p�m�ntului pentru a face loc arhitecturii "de tip nou", concretizate �n a�a-numitele "centre civice", toate trase parc� la indigo, pentru a nu individualiza �n vreun fel ora�ul sau regiunea respectiv�. �n fiecare cartier al Bucure�tiului a �nceput construirea unor mari complexe alimentare, despre care a prins s� se insinueze tot mai mult zvonul c� urmau a fi transformate �n uria�e cantine publice. La �ar�, teroarea a fost �i mai mare. Sute de sate au fost distruse sau rase de pe fa�a p�m�ntului �n inten�ia de a desfiin�a gospod�ria ��r�neasc�, a�a neajutorat� cum era ea, pentru c� reprezenta o surs� de inducere a sim�ului de proprietate privat�, care, la r�ndul s�u, �i conferea omului o anume individualitate. �n locul caselor au fost ridicate blocuri, �n �ncercarea de a le impune ��ranilor un nou mod de via��, bazat pe traiul �n comun, anost, f�r� posibilitatea vreunei ini�iative. De asemenea, �n ora�e oamenii au fost �nghe�sui�i �n blocuri-tip, f�r� personalitate, f�r� nici un detaliu arhitectonic distinctiv, care s� le inoculeze tocmai acest sentiment de cufundare �n anonimat, �i implicit comportamentul respectiv. Toate ora�ele din ��rile foste comuniste au acela�i aspect: sufocate de blocuri uria�e, identice, �n culori �terse. Omului �i era impus� prin orice mijloace pierderea identit��ii. Controlul comportamentului se creeaz� din fraged� pruncie, prin �nregimentarea �n tot felul de organiza�ii bazate pe o ierarhie bine stabilit�, cu un statut rigid, cu obliga�ia de a purta un anumit gen de uniforme, acelea�i pentru to�i. �n Rom�nia regimului comunist a fost �nfiin�at� organiza�ia na�ional� a "�oimilor patriei", �n cadrul c�reia comportamentul copiilor era controlat �nc� din faza pre�colar�. Urmau apoi organiza�ia de pionieri, UTC-ul, sindicatul, organiza�ia de partid �.a.m.d. �ntreaga popula�ie trebuia cuprins� �n una sau mai multe forme de organizare, cu reguli stricte, eventual cu uniforme specifice, care s� creeze sentimentul supunerii fa�� de autorit��i, orice repre-zentare ar fi avut acestea. Inducerea supunerii determina implicit �i un anume model de comportament. Omul nu trebuia s� aib� timp de reflec�ie pentru a ajunge la vreo opinie proprie sau la manifest�ri personale. Permanent, individul era ocupat s� parti�cipe la ac�iunile organiza�iei, s� se zbat� pentru ob�inerea unor mici recompense, �n majoritatea cazurilor "titluri de merit" ce nu aveau nici o component� material�, s� se comporte "exemplar" pentru a accede la trepte superioare ale erarhiei grupului. �ntr-un asemenea mediu, guvernat de reguli nenum�rate, orice act comportamental putea fi interpretat �ntr-un anume fel, atr�g�nd dup� sine recompense sau pedepse. Individul era men�inut per�manent �ntr-o balan�� asupra c�reia �i concentra �ntreaga aten�ie. Ac�ion�nd �n sensul dorit de autorit��i, el era recompensat, l�udat �i, uneori, promovat; ac�ion�nd �n sens nedorit, el era expus oprobriului public, criticat, retrogradat, supus unor munci umilitoare. Via�a �n cadrul unui asemenea sistem, f�r� alternativ�, f�r� derog�ri de la reguli (�n cazul majorit��ii cet��enilor obi�nui�i), �l aduce pe individ �n situa�ia de a crede sincer c� recompensele pe care le ob�ine �n cazul comportamentului "corect" sunt ab�solut fire�ti. De asemenea el crede sincer c� atunci c�nd este pedepsit pentru acte "incorecte", chiar merit� pedeapsa. Astfel impunerea unui anume gen de comportament atrage dup� sine, �n timp, modificarea g�ndirii individului �i chiar a sentimentelor acestuia. Ob�inerea controlului total asupra individului prin determi�narea modului s�u de comportament impune crearea unui �ntreg sistem de ritualuri �i obi�nuin�e menite s� asigure coeziunea grupului, s� cufunde individul �n anonimat �i s�-l fac� s� se supun� din reflex autorit��ilor �i regulilor statuate de acestea. Se ajunge astfel la crearea unei maniere de a vorbi, de a se �mbr�ca, de a se tunde, chiar �i la o anumit� expresie facial�. "Limbajul de lemn" at�t de ironizat dup� colapsul comunismului reprezenta totu�i, la vremea lui, o poart� spre promovarea social�. Cei care ajungeau s�-l st�p�neasc� erau con�tien�i c� puteau accede mult mai u�or spre v�rful ierarhiei. Mul�i ajungeau chiar s� cread� sincer c� un asemenea limbaj este "diplomatic" �i superior celui utilizat de "vulg". Tunsoarea "decent�" era un alt element care �i f�cea pe oameni s� nu se deosebeasc� unii de al�ii. �n sistemele totalitare asiatice, majoritatea popula�iei purta un soi de uniforme tot timpul zilei. Dependen�a total� fa�� de regim din punct de vedere financiar �i obliga pe cet��enii obi�nui�i s� se a�eze la coad� pentru a primi periodic �mbr�c�minte �i �nc�l��minte. Chiar �i s� fi vrut, oamenii nu aveau posibilitatea s�-�i procure haine mai "altfel". Cu timpul, obi�nuin�a i-a f�cut s� cread� sincer c� acel gen de �mbr�c�minte este cel mai potrivit, cel mai decent, cel mai practic. Oamenii �mbr�ca�i deosebit le provocau un instinctiv sentiment de respingere. �n cadrul sectelor, adep�ii sunt supu�i unor nenum�rate ritualuri ce le creeaz� un anume gen de comportament, care, la fel, atrage dup� sine reformarea g�ndirii �i a sentimentelor. Un fost membru al sectei lui Moon �i aminte�te c� p�n� �i obiceiuri orientale minore precum desc�l�atul la intrarea �ntr-un centru de medita�ie, �ngenuncherea �i plec�ciunile �n fa�a celor mai �n v�rst� �l f�ceau s� se simt� deosebit de restul lumii, s� aib� un sentiment de relaxare �i mul�umire de sine. Indivizii care totu�i mai rezist� integr�rii totale sunt acuza�i de egoism, de mentalit��i �nvechite �i, �nainte de a fi pedepsi�i, li se ofer� "�ansa" reabilit�rii. Pentru a se reabilita, sau chiar pentru a nu se pune �n asemenea situa�ii, indivizii caut� s� se integreze perfect grupului, ajung�nd p�n� la a-�i controla cele mai mici gesturi sau chiar tonul vocii �n dorin�a de a nu ie�i cu ceva �n eviden��. Supunerea total� fa�� de conduc�tor, orice repre�zentare ar avea acesta, devine cel mai important lucru pe care �l au de �nv��at. Conduc�torii �tiu c� nu pot comanda g�ndurile ascunse ale indivizilor. �ns� ei �tiu foarte bine cum s� le comande compor�tamentul, pentru ca g�ndirea �i emo�iile s� se conformeze de la sine acestuia. Controlul g�ndirii presupune �ndoctrinarea indivizilor at�t de profund, �nc�t ei s� accepte necondi�ionat ideologia grupului, s� adopte �n mod firesc noul limbaj �i s� �i formeze reflexul de a respinge instinctiv orice "g�nd perturbator". Pentru a deveni un "bun" membru al respectivului grup social, individul ajunge s� �sj manipuleze singur propria sa g�ndire. �n sistemele totalitare, oamenii sunt adu�i �n situa�ia de a crede c� ideologia propagat� de conduc�tori reprezint� "adev�rul absolut", singura interpretare corect� a realit��ii. Doctrina �i �ntregul p�ienjeni� de legi �i regulamente ale sistemelor totalitare nu se axeaz� doar pe filtrarea informa�iilor culese de individ din exterior, ci mai ales au �n vedere crearea unui sistem de g�ndire prin care individul �nsu�i s� selecteze �i s� interpreteze informa�iile �n sensul dorit de lideri. �ndoctrinarea, pentru a fi c�t mai eficient�, trebuie s� se bazeze pe simplicitate. Individului i se anuleaz� posibilitatea de a judeca �nprorunzime, de a interpreta situa�iile sociale, �n special prin �mp�r�irea tuturor fenomenelor �n "bune" �i "rele". Nuan�ele sunt excluse. �n acest sens, lozinca: Cine nu este cu noi, este �mpotriva noastr� separ� dintr-o dat� societatea, lumea exterioar�, �n "buni" �i "r�i", �n oameni care g�ndesc "corect" �i inamici cu "mentalit��i �nvechite". Delimitarea dintre cele dou� categorii este strict� �i nu accept� nici o derogare, nici o interpretare. Pentru a da m�sura lucrurilor "corecte", tot ce este "bun" �i permis se reg�se�te �n imaginea conduc�torului. Tot ce este "r�u" provine din afar�. Mai mult, toate sistemele totalitare sus�in c� doctrina lor este riguros fundamentat� din punct de vedere �tiin�ific. Este, de fapt, singura "valabil�", singura "adev�rat�". Din acest motiv, indi�vizilor le este inoculat� ideea de a nu se mai g�ndi la asemenea lucruri, "deja verificate", pentru c� ideologii sistemului au avut grij� s� g�ndeasc� pentru ei �i s� le asigure integrarea �n "cea mai bun� dintre lumi". Conduc�torii unui sistem totalitar creeaz� �ntotdeauna un limbaj propriu grupului, alc�tuit din cuvinte �i expresii specifice, pentru c� limbajul pune la dispozi�ia g�ndirii simbolurile cu care aceasta opereaz�. Control�nd limbajul, se poate controla g�n�direa. Majoritatea situa�iilor ce ar necesita analize complexe pentru a fi �n�elese �n esen�� de oamenii obi�nui�i sunt condensate, etichetate �i reduse la simple cli�ee verbale, ce atrag dup� ele formarea unor cli�ee de g�ndire. Spre exemplu, �n secta lui Moon, atunci c�nd un membru are dificult��i �n a se �n�elege cu un altul, situat fie deasupra, fie dedesubtul s�u �n ierarhia grupului, conflictul este calificat drept "problema Cain-Abel". Aceast� etichetare induce imediat �n mintea adep�ilor �i modul de rezolvare a conflictului: Cain trebuie s� i se supun� lui Abel �i s�-l urmeze, nu s�-l ucid�, a�a cum s-a �nt�mplat �n episodul descris de Vechiul Testament. Cu alte cuvinte, cel situat pe o treapt� ierarhic� superioar� are �ntotdeauna dreptate. �n acest mod conflictul este dezamorsat pe loc. �ncer�carea vreunui adept de a g�ndi altfel este calificat� imediat drept supunere fa�� de dorin�a Diavolului de a-l pune pe Cain-cel-r�u mai presus de Abel-cel-bun. Acest cli�eu verbal �i de g�ndire �i �mpiedic� pe adep�i s� judece actele �i eventualele gre�eli ale conduc�torilor. Pentru c� liderul ac�ioneaz� �ntotdeauna corect �i, chiar dac� deciziile lui par uneori bizare, el �tie foarte bine ce face. Cli�eele verbale �i, mai apoi, cele de g�ndire au rolul de a-i separa net pe membrii grupului de restul lumii. Acest lucru este vizibil mai ales �n cadrul unor secte, al c�ror sistem de �ndoctrinare este foarte eficient �i pentru faptul c� liderii lor ac�io�neaz� asupra unor grupuri de oameni relativ restr�nse, izolate de ansamblul societ��ii. Prin practicarea unui limbaj propriu, sectan�ii, se simt superiori, ale�j, posesori ai adev�rului absolut. �n acela�i timp, cli�eele verbale servesc pentru derutarea nou-ve-ni�ilor. Ace�tia au impresia c� sectan�ii au ajuns la o �n�elegere superioar� a fenomenelor vie�ii, c� pentru a deveni asemenea lor trebuie parcurse nenum�rate trepte ini�iatice, care s� deschid� noi por�i ale cunoa�terii, c� vor fi necesari ani �ntregi de eforturi pentru a accede la "adev�rul absolut''. �n realitate, �nsu�indu-�i limbajul sectei, particip�nd la ritualurile ini�iatice, novicii vor �nv��a cum s� nu g�ndeasc�. Ei vor �nv��a c� adev�rata cu�noa�tere �nseamn� credin�a total� �n ideologia sectei. O alt� component� important� a controlului g�ndirii este formarea reflexelor mentale ale individului de a respinge orice g�nd ce ar putea contraveni ideologiei. Judecarea instinctiv� a diverselor situa�ii sociale este anihilat�, prin crearea unei noi identit��i spirituale a individului, deosebite total de cea veche. Procesul inducerii unor astfel de reflexe mentale are mai multe etape. �n prima faz� se aplic� negarea total� a ideilor "incorecte", coroborat� cu cenzurarea drastic� a informa�iilor venite din exterior: Ce spun ei nu este adev�rat. Este o minciun� inventat� de du�manii no�tri. Treptat, individul ajunge �n situa�ia de a-�i forma el �nsu�i un nou mod de g�ndire. Atunci c�nd are unele dubii, din instinct va fi �nv��at s� g�ndeasc�: A�a ceva s-a �nt�mplat din motive bine �ntemeiate. Apoi nu va mai g�ndi, ci va veni imediat cu justificarea: A�a ceva s-a �nt�mplat pentru c� trebuia s� se �nt�mple. Crearea reflexelor mentale are ca scop aducerea indivizilor �n situa�ia de a respinge din start orice idee ce vine �n contradic�ie cu doctrina sistemului, price critic� la adresa conduc�torilor sau a grupului. Astfel de indivizi vor fi incapabili s� ra�ioneze cu deta�are, s� evalueze �i s� interpreteze obiectiv situa�iile sociale. Rigiditatea g�ndirii lor �i va �mpiedica s� se angreneze chiar �n cel mai banal schimb de opinii. Ei vor fi sincer convin�i c� sunt posesorii adev�rului absolut. Dar ceea ce este mai grav, vor fi la fel de sincer convin�i c� to�i cei ce nu au idei asemenea lor le sunt du�mani de moarte �i trebuie elimina�i. Tot �n ideea inducerii reflexelor mentale este �ncurajat un anume gen de critic� �i autocritic�- �n cazul multor indivizi, de�i atrofiat p�n� aproape de dispari�ie, instinctul de judecare deta�at� a unor situa�ii sociale nu poate fi eliminat definitiv. De aceea el trebuie pervertit treptat, oferindu-i-se �ansa de a fi utilizat, spre exemplu, �n afirmarea unor p�reri critice. Critica �i autocritica au �i menirea de a crea o imagine de "obiectivitate" a sistemului, �ntruc�t cet��enilor le este permis s�-�i expun�, chiar public, p�rerile. �ns� punctul vital al acestor manifest�ri const� �n faptul c� niciodat� nu este permis� criticarea ideologiei, ci a fenomenelor, a situa�iilor �i a persoanelor care i se opun. �ntotdeauna doctrina, sistemul, conduc�torul sunt mai presus de orice �n-doial�. �n consecin�� numai ceea ce i se opune este demn de critic�. La fel, autocritica nu va include niciodat� p�rerea de r�u a individului c� a crezut necondi�ionat �n ideologia grupului, ci nemul�umirea c� nu a crezut destul pentru a fi un "bun" cet��ean sau un "bun" adept al sectei respective. �n cadrul unor secte se practic� intens ritualuri speciale de alungare a g�ndurilor "rele". Adep�ii sunt �nv��a�i s� identifice ei �n�i�i aceste g�nduri �i s� le anihileze pentru a se putea ridica pe o "treapt� superioar� a cunoa�terii". �n func�ie de sect�, respectivele ritualuri pot consta �n: rug�ciuni, m�t�nii, medita�ii, c�ntece specifice, repetarea cu voce tare sau �n g�nd a unor cli�ee cu valoare de simbol, intrarea �n trans� �.a.m.d. Treptat, ritualurile devin obi�nuin��. Individul este "programat" s� le activeze la primul semn de �ndoial�, team� sau nesiguran��. Automatismul ajunge la perfec�iune, iar sectantul �ncepe s� se roage brusc sau intr� subit �n trans� f�r� ca m�car s� realizeze c� tocmai a avut un g�nd "r�u". Asemenea automatisme mentale de �nl�turare a oric�rui g�nd "incorect", a oric�rei �ndoieli sau incertitudini reprezint� cea mai direct� cale de a rupe individul de realitate. Pentru el doctrina grupului va fi perfect�, conduc�torii vor fi perfec�i, iar toate lucrurile rele ce i se vor �nt�mpla vor fi numai din vina lui. Dac� �n cadrul sectelor astfel de automatisme se pot crea �n c�teva s�pt�m�ni sau luni, �n cadrul sistemelor sociale mai mari este nevoie de ani sau chiar de decenii. Cu c�t trece mai mult timp, apar noi genera�ii, care, chiar dac� nu ar fi �ndoctrinate �n mod evident, ar ajunge s� serveasc� ideologia regimului prin simplul fapt c� tr�iesc �n acel sistem, c� �ntreg comportamentul lor, modul de g�ndire, sistemul de valori, standardele culturale etc. se for�meaz� sub influen�a total� a ideologiei respective. Din acest motiv, seismele sociale mari, provocate de pr�bu�irea unui �ntreg sistem doctrinar, induc la nivelul �ntregii popula�ii starea de anomie, despre care am discutat �ntr-un capitol anterior. Pentru reducerea perioadei de anomie c�t mai mult posibil este necesar� restructurarea din temelii a �ntregului sistem de valori, de legi �i regulamente. Perpetuarea unei st�ri de fals� tranzi�ie, �n care vechile structuri �i mentalit��i continu� s� func�ioneze, chiar �i sub forme poleite, �n paralel cu noile mecanisme politice, econo�mice �i sociale, nu face dec�t s� permanentizeze haosul �i confuzia. Sistemele totalitare au putut fi instaurate rapid tocmai prin eliminarea complet�, �ntr-un interval de timp foarte scurt, a vechilor structuri. Instaurarea unui regim democratic, bazat pe �ncurajarea individului de a-�i manifesta propria sa identitate, nu se poate realiza prin for��. Aici intervine rolul personalit��ilor �n istorie. Atunci c�nd personalit��ile, aflate la conducere �n asemenea situa�ii de criz�, sunt incapabile s� imprime un curs ascendent redefinirii societ��ii, artizanii manipul�rii pot induce foarte u�or sentimentul culpabiliz�rii generale. Av�nd �n vedere c� fostul regim ideologic totalitar a inoculat �n mentalitatea cet��enilor de r�nd ideea c� doctrina �i ac�iunile conduc�torilor sunt �ntotdeauna corecte, iar fenomenele negative sunt puse exclusiv pe seama oamenilor obi�nui�i, cu concep�ii "incorecte", ace�tia vor putea fi �nvinui�i mult mai u�or de toate relele, pe motiv c� "menta�litatea lor este �nvechit�", c� nu vor s� �n�eleag� m�re�ia progra�melor propuse de lideri �i juste�ea acestora, c� se las� influen�a�i de du�manii na�iunii sau de diver�i "huligani" ori "golani", c� toat� lumea este corupt�, c� oamenii nu-�i merit� liderii. Conduc�torii totalitari nu vor accepta niciodat� ideea c� fenomenele negative s-ar putea �nt�mpla din cauza incompeten�ei lor, doctrinei pe care o servesc, sau sistemului pe care �l sus�in. Chiar �n fa�a celor mai clare eviden�e ale e�ecului totalitarismului, ei vor sus�ine �n continuare ideologiile de inspira�ie totalitar� sub diverse pretexte precum: Se poate democra�ie �i cu un despot luminat... �.a.m.d. Revenind la mecanismele de control al g�ndirii, trebuie subliniat �i �n acest caz faptul c�, ac�ion�nd asupra g�ndirii, exploat�nd fenomenul de disonan�� cognitiv� se poate ob�ine �i controlul asupra comportamentului sau al sentimentelor. Controlul sentimentelor const� �n manipularea emo�iilor individului �i �n restr�ngerea c�t mai mult posibil� a spectrului s�u sentimental. Vinov��ia �i frica sunt dou� instrumente absolut necesare pentru a �ine oamenii sub control. Manipularea senti�mentului de vinov��ie d� cele mai bune rezultate pentru integrarea individului �n societate, pentru cufundarea lui �n anonimat, dar �i pentru inducerea supunerii necondi�ionate fa�� de autorit��i. Vinov��ia poate fi de multe feluri. Astfel vina istoric� este cea prin care se creeaz� culpabilizarea general�. Pentru ororile nazismului a fost blamat �ntregul popor german. Pentru aruncarea bombelor de la Hiroshima �i Nagasaki, fiecare american s-a sim�it vinovat. Pentru a nu se �ncepe procesele criminalilor comuni�ti s-a insinuat ideea c� to�i membrii de partid ar fi vinova�i de crimele comise �n lag�rele �i pu�c�riile comuniste. Vina istoric� poate fi indus� at�t de cuceritorii din afar�, care urm�resc s� ob�in� supunerea necondi�ionat� a "vinova�ilor" �n numele p�ca�telor comise de reprezentan�ii acestora, c�t �i de propriii con�duc�tori, care doresc s�-�i justifice unele acte grave �i s� le prezinte distorsionat �n ochii opiniei publice interne sau inter-na�ionale. Vina istoric� se bazeaz� pe inducerea unui sentiment de complicitate �ntre autorit��i �i cet��enii obi�nui�i, chiar dac� deciziile le iau numai unii, ceilal�i reprezent�nd doar masa de manevr�. Complicitatea �i vina istoric� prind mult mai repede �n regimurile totalitare, acolo unde opozi�ia a fost eliminat�, iar liderii ac�ioneaz� �i vorbesc �n numele �ntregii na�iuni. Vina incapacit��ii de afirmare a propriei identit��i, expri�mat� prin sentimentul de insatisfac�ie al individului c� nu tr�ie�te la nivelul valorii sale, poate fi de asemenea exploatat� pentru amplificarea st�rii de nemul�umire p�n� la stadiul de revolt� ori, �n sens opus, p�n� la acceptarea unei supuneri totale fa�� de autorit��i, supunere �n schimbul c�reia individului �i este facilitat accesul spre treptele superioare ale ierarhiei sociale, spre un loc pe care acesta consider� c� �l merit�. Vina pentru ac�iuni comise �n trecut este intens utilizat� de artizanii manipul�rii pentru �antajarea individului. �n acest sens sunt alc�tuite dosare voluminoase, care pot fi scoase la iveal� ori de c�te ori persoana �n cauz� d� semne de nesupunere. Puterea extraordinar� a acestui tip de vinov��ie determin� �i crearea unor noi genuri de "p�cate", tocmai pentru a face dosarele c�t mai voluminoase. Iar dac� individul a avut o via�� exemplar�, se pot g�si oric�nd p�rin�i, fra�i, prieteni sau simple cuno�tin�e ale acestuia pentru gre�elile c�rora s� fie f�cut �i el r�spunz�tor. M�rturisirea p�catelor nu aduce niciodat� iertarea lor. Cu at�t mai pu�in uitarea. �n sistemele totalitare sau �n sectele distructive, este generalizat� aplicarea practicii �nt�lnite la societ��ile democratice doar �n cadrul proceselor penale: Tot ce spui poate fi folosit �mpotriva ta. Vina social� const� �n culpabilizarea general� a indivizilor pentru tarele existente �n societate. Prin inducerea acestei vinov��ii, individul este determinat s�-�i minimalizeze propriile sale probleme �i incertitudini, s� nu mai dea aten�ie �ndoielilor la adresa celor care �l conduc. Cum te po�i lega de unele gre�eli minore ale guvernului, c�nd at��ia oameni mor de foame pe str�zi �i din vina ta?, sun� doar una dintre �ntreb�rile retorice prin care se propag� vina social�. �n cadrul unor secte se ajunge la blamarea adep�ilor pentru toate tarele societ��ii, chiar �i pentru cele ipotetice, precum iminenta declan�are a unui r�zboi nuclear. Ei sunt f�cu�i r�spunz�tori pentru toate p�catele omenirii. Bine�n�eles, ca s�-�i spele "gre�elile", trebuie s� cread� nestr�mutat �n liderul lor spiritual, care, mai devreme sau mai t�rziu, le va aduce iertarea. Frica este cel�lalt sentiment utilizat pe scar� larg� pentru manipularea indivizilor, �n special �n sensul men�inerii coeziunii grupului social din care fac parte. Sentimentul de fric� este indus �i amplificat �n dou� direc�ii principale, fiecare av�nd la baz� o amenin�are specific�. Astfel, �n primul r�nd, indivizii sunt avertiza�i permanent asupra pericolului reprezentat de for�ele ostile din exterior, care ac�ioneaz� continuu pentru a dezmembra �i a distruge grupul. Aceste for�e pot fi autorit��ile statului �n cazul unor secte extremiste, "for�ele imperialiste, reac�ionare" �n cazul sistemelor socialiste, slujitorii Diavolului �n cazul unor grup�ri religioase, grup�rile comuniste �n cazul unor societ��i cu doctrin� de dreapta, etniile rivale �n cazul �n care se urm�re�te exacerbarea unor conflicte interetnice, grup�rile teroriste du�mane unei na�iuni, religii sau unui sistem social �.a.m.d. Manipularea indivizilor prin inducerea �i amplificarea amenin��rilor venite din exterior poate ajunge p�n� la subtilit��i extrem de perfide. �n cazurile �n care "du�manul" nu exist�, el este inventat. Individul trebuie men�inut permanent �ntr-o stare de fric� pentru a nu avea timp s� g�ndeasc�. �n acela�i timp, existen�a "du�manului" poate motiva, �n sistemele totalitare, ac�iuni �n for��, s�ngeroase, care au ca scop final accentuarea st�rii de team� �i nesiguran�� �n r�ndurile �ntregii popula�ii. Propaganda nazist� s-a bazat �ntr-o mare m�sur� pe �nvinov��irea evreilor de toate relele societ��ii. Milioane de oameni au fost uci�i �n numele acestei idei, dar, �n acela�i timp, a fost dezvoltat un imens sistem de represiune menit s� distrug� orice opozant al regimului, indiferent dac� avea sau nu vreo leg�tur� cu etnia evreilor. La r�ndul s�u, propaganda comunist� se baza pe exacerbarea sentimentelor de team� fa�� de "ac�iunile du�m�noase ale cercurilor imperialiste, reac�ionare". Oricine nu era de acord cu doctrina comunist� putea fi oric�nd �nvinov��it de leg�turi cu "agenturile str�ine". Av�nd �n vedere cele spuse mai sus, iese �n eviden�� cea de-a doua cale de utilizare a terorii �n scopul control�rii totale a individului. Acestuia �i este indus�, permanent, teama de a nu fi descoperit �i pedepsit de autorit��i, indiferent dac� vina lui este real� (�n sensul �nc�lc�rii unor reguli arbitrar impuse de regimul la putere) sau pur �i simplu inventat�. Aceast� perfid� combina�ie �ntre dezvoltarea unui sentiment de vin� individual� �i frica de a nu fi descoperit este cu at�t mai eficient� cu c�t regulile sunt mai numeroase, mai oculte �i, astfel, foarte u�or de �nc�lcat. �ntr-un sistem totalitar dezvoltat este practic imposibil ca individul s� respecte absolut toate regulile �i legile, mai ales c� aproape �n fiecare zi sunt inventate altele noi, iar popularizarea lor este �inut� �n fr�u, "din ra�iuni superioare", astfel �nc�t cet��eanul s� afle de ele abia dup� ce le-a �nc�lcat �i a devenit, �n acest fel, pasibil de pedeaps�. Mai mult, de fiecare dat� c�nd apar reglement�ri noi, efectul lor este retroactiv, pentru a nu da nici o �ans� individului, oric�t de supus �i de atent ar fi el. De multe ori, pentru a controla eficient emo�iile indivizilor, se utilizeaz� redefinirea sentimentelor. �n acest mod, ceea ce era motiv de triste�e trebuie s� devin� prilej de bucurie, ceea ce reprezenta o ru�ine trebuie s� devin� o m�ndrie �.a.m.d. Fericirea, spre exemplu, este un sentiment spre care aspir� orice fiin�� uman�. �n unele secte, de pild�, liderii spun c� omul poate fi fericit numai atunci c�nd se simte c�t mai aproape de Dumnezeu. Dar cum Dumnezeu este, �n viziunea respectivilor lideri, mai tot timpul nefericit �i nemul�umit, ar fi un adev�rat sacrilegiu ca adep�ii sectei s�-�i manifeste, vreodat�, �n mod deschis, bucuria. �n consecin��, starea de fericire se atinge printr-o permanent� nefericire �i suferin��. De multe ori, sectan�ii ajung �n extaz numai dup� ce se supun unor suplicii �nfrico��toare (flagel�ri, posturi negre, automutil�ri, crucific�ri etc). Cu c�t durerea este mai atroce, cu at�t ei se simt mai aproape de divinitate, deci mai ferici�i. Redefinirea sentimentelor este o tehnic� de baz� �n absolut toate sistemele totalitare. Copiii sunt crescu�i �i educa�i dup� standarde noi, conform c�rora tr�darea p�rin�ilor pentru "menta�lit��i �nvechite" devine un merit. Mai mult, �n sistemele comuniste de m�n� forte, au fost numeroase cazuri �n care fiii �i-au acuzat p�rin�ii �n cadrul unor procese publice �i au cerut condamnarea lor la moarte. Tinerii au fost prezenta�i ca veritabili eroi, au fost cople�i�i de onoruri �i li s-a facilitat ascensiunea social�, pentru ca exemplul lor s� fie urmat de c�t mai mul�i. Treptat s-a creat o nou� mentalitate, �n care dela�iunea a fost ridicat� la rangul de virtute, de "�ndatorire patriotic�" funda�mental� a oric�rui cet��ean. Mai trist este faptul c� astfel de me�tode sunt continuate chiar �i dup� colapsul sistemelor totalitare. �n Rom�nia, spre exemplu, la �ase ani dup� revolu�ia din decembrie 1989, forul legislativ a adoptat noua lege a secretului de stat, �n care dela�iunea se men�ine ca o expresie a "fidelit��ii fa�� de �ar�". Pentru a-�i demonstra aceast� fidelitate, fiecare cet��ean este obligat s�-�i supravegheze �i s�-�i suspecteze permanent semenii, s� devin� un colaborator asiduu al serviciilor de informa�ii. Astfel noua lege a secretului de stat nu numai c� men�ine redefinirea sentimentelor ini�iat� de fostul regim, dar are �i un al doilea scop extrem de important, acela de a crea o ne�ntrerupt� stare de suspiciune �n r�ndurile cet��enilor. Astfel este facilitat� dezbinarea, oamenii pot fi asmu�i�i mult mai u�or unii asupra altora, iar controlul asupra lor este extrem de eficient, conform principiului de guvernare: Divide et impera!, enun�at de Machiavelli. De fapt, principiul este preluat de la romani: Divide ut regnes! (Dezbin� ca s� domne�ti!). Fericirea, �n majoritatea cazurilor de redefinire a senti�mentelor, este redus� la bucuria individului de a se integra gru�pului, de a-�i urma �i adula conduc�torul, de a �ndeplini con�tiincios toate sarcinile ce �i sunt atribuite. �n Coreea de Nord, copiii, dar �i foarte mul�i oameni maturi atingeau chiar o veri-tabil� stare de extaz la vederea "Conduc�torului" Kim Ir Sen. De asemenea, �n multe secte, fericirea adep�ilor este concretizat� �ntr-o munc� epuizant� �n folosul grupului, �n cedarea tuturor bunurilor c�tre comunitate, �n respectarea fiec�rui �ndemn adresat de c�tre lider. Chiar �i atunci c�nd acesta face apel la sacrificiul suprem, a�a cum a fost cazul �n Guyana, c�nd Jim Jones a determinat sinuciderea �n grup a peste nou� sute de oameni. Alte dou� sentimente utilizate intens de artizanii manipul�rii sunt loialitatea �i devotamentul. Un uria� sistem de propagand� este pus �n mi�care pentrua-l determina pe individ s�-�i canali�zeze sentimentele negative numai c�tre cei din afara grupului. Nu este admis� nici o critic� la adresa doctrinei sau a liderilor, ci doar la adresa celor care au concep�ii potrivnice sistemului. De asemenea, autocritica este �ncurajat� doar �n sensul blam�rii oric�rei tendin�e de nesupunere fa�� de normele ideologiei respec�tive sau fa�� de �ndemnurile conduc�torilor. Pentru �ncurajarea sentimentului de cufundare �n anonimat, ce atrage dup� sine obedien�a necondi�ionat� fa�� de autorit��i, indivizii sunt �nv��a�i s� nu se mai preocupe de ei �n�i�i, de nevoile �i aspira�iile lor fire�ti, ci numai de ceea ce este "bun" �i "corect" pentru �ntregul grup. �n acest sens, sistemul comunist urm�rea continuu indu�cerea �n con�tiin�a cet��eanului a principiului: De la fiecare dup� capacit��i, fiec�ruia dup� nevoi. Individul trebuia s� se g�ndeasc� permanent la faptul c� sunt destui cei cu un standard de via�� mai sc�zut dec�t el (apare aici �i sentimentul de vin� social�), de aceea nu trebuia s� se pl�ng�, ci s� depun� eforturi tot mai mari pentru "binele colectiv". Nu conta c� acest principiu era aplicat numai oamenilor de r�nd, �n timp ce suprastructura se bucura de privilegii nem�surate. Despre acele privilegii era interzis s� se vorbeasc�. "Codul eticii �i echit��ii socialiste" anula ierarhia fireasc� a valorilor �i �i acuza imediat de "egoism" pe cei care doreau s�-�i pun� �n eviden�� propriile lor capacit��i. Manifestarea unui spirit egalitarist perfect (�n cazul cet��enilor de r�nd) era dovada suprem� a loialit��ii fa�� de doctrina comunist�. O importan�� deosebit� pentru controlul total asupra structurii emo�ionale a individului o are manipularea relatiilor interpersonale ale acestuia. Liderii urm�resc direc�ionarea indi�vizilor spre un anume gen de prietenii, le inoculeaz� necesitatea evit�rii celor cu concep�ii "incorecte", �i angreneaz� �n activit��i entuziaste de grup, axate �n special pe �ndeplinirea �ndemnurilor venite de la conduc�tori. Munca patriotic�, colectarea sticlelor goale, organizarea de brig�zi artistice, dincolo de scopul lor pur economic sau cultural, creeaz� prietenii �i simpatii av�nd la baz� tocmai �ndeplinirea unei "sarcini" transmise "de la Centru". Chiar �i micile abateri de la linia impus� "de sus" sunt tolerate, pentru a da individului sentimentul de libertate, pentru a-l determina s� se angreneze sincer �n respectivele activit��i. Uneori, sentimentele pe care trebuie s� le manifeste per�manent un "bun" membru al grupului social sunt impuse prin directive clare. Acestea au un rol bine determinat, mai ales atunci c�nd �i vizeaz� pe cei mai tineri membri ai societ��ii, al c�ror sistem de valori este �n plin� formare. Astfel Statutul �oimilor patriei, elaborat �n timpul regimului Ceau�escu, impunea �nc� din primele paragrafe: �oimii patriei trebuie s� fie �ntotdeauna veseli. Oric�t ar p�rea de absurd�, la prima vedere, o asemenea "sarcin�", trebuie luat �n considerare �ntregul sistem de educa�ie din vremea respectiv�, sistem prin care primii r�spunz�tori de �nc�lcarea statutului puteau fi educatorii. Trebuia ca ei s�-i men�in� veseli pe micii "�oimi", dar, �n acela�i timp, s�-i �nve�e s� respecte �ntocmai legile �i reglement�rile regimului. �n consecin��, singura solu�ie era aceea de a-i forma pe copii �n a�a fel �nc�t s� fie veseli �i ferici�i numai atunci c�nd g�ndeau �i se comportau "corect". Controlul rela�iilor interpersonale mai are o component� deosebit de important�, anume controlul relatiilor sexuale. Liderii sistemelor totalitare impun reguli foarte stricte �n ceea ce prive�te alegerea partenerului de via�� �i num�rul urma�ilor pe care �i poate avea un cuplu. O aten�ie deosebit� este acordat� tinerei genera�ii, deoarece aceasta este mult mai u�or de �ndoctrinat. �n timpul regimului nazist, alegerea unui so� sau a unei so�ii apar�in�nd etniei evreilor echivala cu trimiterea �ntr-un lag�r de concentrare �i exterminare. �n paralel, liderii nazi�ti au imaginat �i au pus �n aplicare un program halucinant de ob�inere a unor noi genera�ii de "arieni", care s� reprezinte viitorul na�iunii germane. Trupe speciale SS r�peau din teritoriile ocupate copii care corespundeau "standardelor" �i �i internau �n c�mine speciale unde erau crescu�i doar �n scopul procre�rii. Pe de alt� parte, multe tinere germane erau selectate, �ntr-o atmosfer� de extaz ideologic, pentru misiunea "suprem�" de a oferi copii Reich-ului. Fetele se �mpreunau. �n cadru organizat �i supravegheat, cu solda�i germani, de asemenea selecta�i riguros, pe care nu �i cuno�teau �i nici nu �i mai �nt�lneau vreodat�. Dup� na�tere, pruncii erau prelua�i imediat �n c�mine speciale �i crescu�i �n spiritul doctrinei naziste. Ei nu �i mai vedeau niciodat� p�rin�ii, iar ace�tia din urm� erau m�ndri c� �i serviser� patria �i F�hrer-ul. �n Rom�nia regimului comunist, c�s�toriile erau controlate prin mijloace mai subtile. �n foarte multe cazuri, p�rin�ii se opuneau c�s�toriei copilului cu cineva provenind dintr-o familie "cu probleme". Ei �tiau c� noul cuplu va avea de suferit din cauza "petelor" de la dosarele viitoarelor rude apropiate �i de aceea preferau s� evite asemenea situa�ii. Erau �ndeob�te dorite c�s�toriile cu odrasle ale suprastructurii comuniste, av�ndu-se �n vedere privilegiile de care se va bucura, automat, t�n�ra familie. Ap�rea astfel o polarizare invizibil� a societ��ii �n familii "bune" �i familii "cu probleme". �n ceea ce prive�te "politica demografic�" a Partidului Comunist Rom�n, situa�ia a c�p�tat accente dramatice, mai ales �n timpul regimului Ceau�escu. �n dorin�a lui de a crea "omul nou", Ceau�escu, la fel ca �i Hitler �i ca to�i ceilal�i lideri ai sistemelor totalitare, a �tiut c� masa de manevr� cea mai docil� va fi constituit� de t�n�ra genera�ie, crescut� �i educat� "�n spiritul valorilor comunismului", ce urma s� ia locul celor cu "mentalit��i �nvechite". �n acest sens, un prim pas a fost f�cut prin interzicerea avorturilor, lucru ce a dus la na�terea unor genera�ii �ntregi de "ceau�ei". Apoi, pentru a elimina total avorturile ilegale, a fost ini�iat un sistem draconic de legi �i regulamente, ce a dus la moartea a mii de femei. Doctorilor le-a fost interzis, sub amenin��area cu ani grei de pu�c�rie, acordarea oric�rui ajutor pacientelor aflate �n stare grav�, ca urmare a unor interven�ii empirice, p�n� ce acestea nu-l denun�au pe autorul interven�iei. Chiar �i atunci c�nd femeile se aflau �n com�, sistemul condi�iona acordarea primului ajutor de existen�a unui denun�. Mii de familii au r�mas �ndoliate, sute de medici au ajuns �n pu�c�rii, alte mii de tinere au fost trimise la �nchisoare, deoarece, chiar dac� f�cuser� m�rturisiri complete, fapta era pedepsit� exemplar, �n semn de avertisment pentru cei care ar mai fi �ndr�znit s� �ncalce respec�tivele legi. �n acela�i timp, pentru �ncurajarea na�terilor, ideologii comunismului au inventat titlul onorific de "mam� eroin�", acordat femeilor cu mul�i copii. �ns� condi�iile tot mai mizere de via�� din ultimii ani ai regimului Ceau�escu au f�cut ca apari�ia unui copil s� devin� o adev�rat� problem� �n foarte multe familii. De aceea avorturile clandestine au continuat. Pentru a le contracara �i mai eficient, autorit��ile au impus fiec�rei femei din Rom�nia obligativitatea de a se supune periodic unui control ginecologic umilitor, ce urm�rea depistarea �i �nregistrarea unor eventuale sarcini �nc� din primele luni. �n acest mod, via�a intim� a �ntregii popula�ii a intrat sub o supraveghere foarte strict�. Dup� revolu�ia din decembrie '89 s-a decretat imediat libertatea avorturilor, �ns� responsabilii pentru acea politic� soldat� cu mii de victime nu au fost niciodat� tra�i la r�spundere. Controlul vie�ii sexuale este practicat �i �n foarte multe secte. �n unele dintre ele, adep�ilor le este impus un regim de abstinen��. Pentru a putea rezista, ei trebuie s�-�i g�seasc� o preocupare permanent�, aceasta fiind, cel mai adesea, desf�urarea unor munci extenuante �n folosul grupului (de fapt, �n foarte multe cazuri, cel care profit� de roadele muncii adep�ilor este exclusiv conduc�torul sectei). �n alte grupuri, sectan�ii sunt �ndemna�i spre o via�� sexual� frenetic�, spre adev�rate orgii �i chiar perversiuni, precum cele practicate �n unele grupuri satanice. �n ambele cazuri, adep�ii devin tot mai dependen�i de stilul de via�� al grupului, iar controlul asupra st�rii lor emo�ionale ajunge o arm� redutabil� �n m�inile conduc�torului sectei. Dar cea mai puternic� tehnic� utilizat� �n ob�inerea unui control total asupra sentimentelor individului este inocularea spaimei fa�� de p�r�sirea grupului. Individul este obi�nuit cu o total� dependen�� fa�� de comunitatea din care face parte. El trebuie s� se simt� �n siguran�� numai �n cadrul grupului. Permanent i se spune c�, �n cazul p�r�sirii comunit��ii, va r�m�ne f�r� ap�rare, se va �mboln�vi, va fi persecutat de cei din afar�, va fi chiar ucis sau se va sinucide. �n cadrul unor secte, adep�ii ajung s� aib� veritabile reac�ii de panic� numai la g�ndul plec�rii: transpir�, b�t�ile inimii se accelereaz�, subcon�tientul le transmite o dorin�� intens� de a respinge respectiva idee. �n societ��ile totalitare, aparatul de propagand� se preocup� intens de difuzarea unei imagini c�t mai sumbre a lumii exterioare. Prin mediile oficiale de comunicare �n mas� ori prin intermediul zvonurilor, lumea exterioar� este �nf��i�at� ca un spa�iu haotic, populat numai de terori�ti, droga�i, �omeri, criminali, indivizi f�r� scrupule, care abia a�teapt� s�-i �ngenuncheze �i s�-i exploateze pe nou-veni�i. O captur� important� pentru propaganda totalitar� sunt cei reveni�i �n �ar�, dup� e�ecurile �nregistrate �n exterior. Ace�tia sunt mediatiza�i intens, pu�i s�-�i prezinte nerealiz�rile ca fiind obiective, generate exclusiv de ac�iunile for�elor oculte din exterior, apoi sunt re�ncadra�i �n societate, chiar cu unele privilegii efemere, ca exemplu de m�rinimie a sistemului fa�� de "fiii r�t�citori". �ns� oricum s-ar ac�iona pentru ob�inerea controlului asupra emo�iilor unui individ, trebuie re�inut faptul c�, o dat� dob�ndit acest control, comportamentul �i g�ndirea individului se vor conforma noii structuri emo�ionale. �n concluzie, modific�ndu-se una dintre componentele iden�tit��ii individuale (fie g�ndire, fie comportament, fie structur� afectiv�), ca urmare a fenomenului de disonan�� cognitiv�, cele�lalte dou� se vor adapta corespunz�tor. �n cele mai multe cazuri �ns�, artizanii manipul�rii ac�ioneaz� �n paralel asupra tuturor celor trei componente, astfel �nc�t fiecare modificare a uneia dintre ele s� vin� imediat �n �nt�mpinarea modific�rilor celorlalte dou�. Astfel eficien�a �n ob�inerea unui control total asupra individului este maxim�... Sp�larea creierului �n capitolul precedent am prezentat cele trei mari direc�ii de ac�iune pentru ob�inerea unui control total asupra individului: remodelarea comportamentului, restructurarea g�ndirii �i redefinirea structurii emo�ionale. Pentru fiecare direc�ie �n parte am dat nenum�rate exemple de modific�ri impuse individului. Strategia impunerii acestor modific�ri, pentru a fi eficient�, pentru ca schimb�rile s� fie durabile, are ca numitor comun succesiunea a trei etape: dezghe�area, schimbarea �i re�nghetarea. Dezghe�area are ca scop distrugerea total� a vechiului ele�ment de identitate a individului (act de comportament, mod de g�ndire, sentiment). Schimbarea este reprezentat� de inocularea noului element de identitate. Re�nghetarea const� �n fixarea noii personalit��i a individului, pentru ca ea s� reziste �n timp. Acest model �n trei trepte a fost studiat, �n linii generale, de Kurt Lewin, �n anii patruzeci, apoi a fost descris �i sistematizat, dou� decenii mai t�rziu, de Edgar Schein �i de R.J. Lifton. Ultimii doi �i-au bazat studiile pe analiza programelor de sp�lare a creierului, utilizate �n China maoist�, la sf�r�itul anilor cincizeci. Modelul �n trei trepte nu este �ns� aplicabil numai unor tehnici de felul celor utilizate de comuni�tii chinezi pentru a-i "converti" pe prizonierii lor americani. El este aplicabil �n toate �mprejur�rile �n care individul este supus unor constr�ngeri fizice, sociale sau psihice, pentru a i se crea o nou� identitate. Dac� nu se iau �n considerare credin�a, valorile, atitudinile, sentimentele sau actele de comportament ce urmeaz� a fi modificate, modelul �n sine (devenit astfel neutru din punct de vedere moral) poate explica toate procesele de influen�are �i de schim�bare a personalit��ii individului, at�t cele cu finalitate moral� negativ�, c�t �i cele ce urm�resc scopuri pozitive, din perspec�tiva moralit��ii, precum reeducarea �n penitenciare sau psihoterapia. Dezghe�area, schimbarea �i re�nghe�area sunt specifice �i proceselor de �ndoctrinare din sistemele totalitare, �i metodelor de convertire la diverse religii �i secte religioase, �i sistemelor de reeducare din pu�c�rii, �i proceselor de recuperare mental� din spitalele de boli nervoase, �i antrenamentelor din armat�, iar exemplele pot continua. Modelul �n trei trepte este universal valabil �i, de fapt, singurul cu adev�rat eficient. Dezghe�area este cea mai important� etap� a procesului, de eficien�a ei depinz�nd reu�ita aplic�rii �ntregului model. Pentru a preg�ti un individ �n vederea unei schimb�ri radicale, identitatea acestuia trebuie distrus�. El trebuie s� fie complet dezorientat. Sistemul s�u propriu de valori, standardele conform c�rora se raporta la lumea exterioar� �i se �n�elegea pe sine �nsu�i sunt anihilate pentru a preg�ti terenul schimb�rii ce va urma. Dezghe�area poate fi aplicat� pe diverse c�i. Prima ar fi deta�area individului din mediul s�u social �i anihilarea deprin�derilor sale zilnice. Lipsa contactelor interumane obi�nuite �l va priva de posibilitatea unor confirm�ri exterioare ale manifest�rilor sale, sporindu-i deruta. �n �nchisori, �n spitalele de boli nervoase, �n a�ez�mintele monahale, �n taberele de instruire �.a.m.d., sistemul de regulamente interne, obligativitatea purt�rii unor ve�minte specifice, acelea�i pentru to�i, programul zilnic foarte riguros stabilit creeaz� un cadru cu totul nou, complet diferit de cel cu care era familiarizat individul. �n acela�i timp, vechile deprinderi sunt uitate �i se formeaz� noi obi�nuin�e ce vor intra cur�nd �n reflex. O situa�ie asem�n�toare, de�i mai pu�in evident�, se �nt�lne�te �i �n institu�iile de �nv���m�nt, mai ales acolo unde func�ioneaz� internatele. Nevoit s� locuiasc� la c�min sau �n campusurile universitare, t�n�rul se adapteaz� treptat unui nou mediu social, contactul cu cei de acas� devine dificil, programul de studiu �i regulamentele interne �i creeaz� noi obi�nuin�e. �n acest mod, procesul de educa�ie �ncepe pe un "teren defri�at", eliberat, �n mare parte, de influen�a experien�ei ante�rioare. La fel se petrece �i �n armat�. Regulamentul strict, �ncazar-marea, uniformele, lipsa contactelor cu cei de acas� �l dezo�rienteaz� complet pe recrut �i �l fac mult mai u�or de instruit, mult mai obedient fa�� de ordinele superiorilor. Un studiu din 1954, efectuat �n mai multe unit��i militare din Statele Unite, revela faptul c� rezultatele militarilor erau cu at�t mai bune, cu c�t unitatea lor se afla mai departe de cas�, iar contactele cu cei apro�pia�i erau mai pu�ine. �n sistemele totalitare, dup� preluarea puterii, �ntregul sistem de legi este modificat �ntr-un timp foarte scurt, se impun rapid noi deprinderi �i noi forme de comportament, merg�nd p�n� la purtarea unor haine specifice, utilizarea unor alte formule de adresare ori respectarea unui nou program zilnic, astfel c�, pe fondul st�rii generale de anomie, propov�duitorii noii doctrine au o aderen�� sporit� �n r�ndurile marii mase a cet��enilor. O variant� mai dur� a acestei prime c�i de dezghe�are este mortificarea eului. Ea se �nt�lne�te �n special �n unele secte reli�gioase sau �n lag�re. Individului i se iau definitiv toate bunurile personale, este privat, de multe ori, chiar �i de unele semne distinctive ale persoanei sale prin obligativitatea tunsului la piele �i a rasului, prime�te un num�r �n locul numelui, este supus unor munci sau ritualuri extenuante �i deseori umilitoare, per�sonalitatea �i e complet anulat�. Devine un "nimeni" cufundat �n anonimatul celor mul�i. Vechea sa identitate este complet distrus�. �n unele culte satanice, novicele, pentru a fi rupt complet de vechea personalitate, este supus unor ritualuri ce implic� desacralizarea �i profanarea unor simboluri unanim acceptate �n lumea exterioar� (i se impune s� scuipe crucea, s� jure c� �i va omor� p�rin�ii sau prietenii dac� i se va cere, s� fac� diverse jertfe animale etc). O alt� metod� foarte utilizat� pentru distrugerea identit��ii O individului este privarea acestuia de somn. �n completare se poate veni �i cu o nou� diet� precum �i cu noi ore de mas�, ce sporesc dezorientarea persoanei. �n unele grupuri se folose�te regimul alimentar s�rac �n proteine �i bogat �n glucide. De asemenea, subalimentarea continu� a individului are efecte sensibile �n subminarea stabilit��ii sale psihice. �n lag�rele de concentrare naziste, metoda era generalizat�. �n Rom�nia regi�mului Ceau�escu, �ntreaga popula�ie a ��rii, cu excep�ia nomen�claturii, suferea de foame. A�a-numitul "program de alimenta�ie ra�ional�" avea ca scop at�t erodarea rezisten�ei psihice a individului, c�t �i ocuparea timpului liber al acestuia cu o permanent� alerg�tur� dup� alimente, pentru a nu avea c�nd s� mai g�ndeasc�. Trebuie remarcat �i faptul c�, dup� c�derea regimului comunist, ini�iatorul respectivului "program" a ajuns ministru al s�n�t��ii. Dezghe�area este realizat� cu maximum de eficien�� �n izolare, atunci c�nd indivizii nu au posibilitatea �ntre�inerii unor leg�turi cu exteriorul. Sistemele totalitare interzic cet��e�nilor lor c�l�toriile �n str�in�tate. �n sectele extremiste, adep�ii sunt adu�i �ntr-o stare de dependen�� total� fa�� de a�ez�m�ntul grupului. Hipnoza este o alt� metod�, foarte puternic�, pentru desf�urarea procesului de dezghe�are. Extrem de eficiente sunt tehnicile hipnotice bazate pe utilizarea deliberat� a confuziei pentru inducerea st�rii de trans�. Confuzia rezult� atunci c�nd individul este supus unui flux de informa�ii contradictorii, comunicate �n acela�i timp. Spre exemplu, hipnotizatorul spune pe un ton autoritar: Cu c�t vei �ncerca mai mult s� �n�elegi ceea ce spun, cu at�t te vei dovedi mai incapabil s� pricepi vreodat�. �n�elegi? De�i, la o analiz� mai atent�, fraza pare a avea sens, efectul ei imediat asupra subiectului este crearea unui sentiment de disconfort psihic. �ns� chiar �i �n absen�a hipnozei, atunci c�nd individul este men�inut mult timp �ntr-un loc izolat �i supus permanent unor astfel de fluxuri informa�ionale confuze, el va ajunge s�-�i suprime din reflex g�ndirea logic� �i s� se comporte asemenea celor afla�i �mpreun� cu el �n izolare. Controlul informa�iei �i dovede�te astfel �ntreaga putere de manipulare a con�tiin�elor. Individul nu mai are �ncredere �n sine, ci se adapteaz� din instinct comportamentului de grup. �n majoritatea sectelor, starea de trans� este atins� prin medita�ii �ndelungate, �edin�e de confesiune, rug�ciuni, c�ntece �n grup �.a.m.d. �n societ��ile totalitare, acestea sunt �nlocuite cu �edin�ele comune de �nv���m�nt politic, sindicat ori partid, cu scrierea unor nenum�rate autobiografii, cu participarea la spec�tacole grandioase de venerare a liderilor, cu audierea �i inter�pretarea c�ntecelor patriotice etc. Chiar dac� nu cu aceea�i intensitate ca �n cazul sectelor, starea de disconfort psihic totu�i apare �i, pentru eliminarea ei, individul se conformeaz� din reflex normelor impuse de autorit��i. Mai mult, o eventual� �nc�lcare a normelor �i activeaz� profunde sentimente de vinov��ie, ru�ine �i team� de a nu fi pedepsit. Asem�n�rile reflexelor de compor�tament ajung p�n� la identificare. Spre exemplu, a te ridica �n picioare �i a p�r�si biserica �n timpul unei predici este la fel de inacceptabil ca a te ridica �i a p�r�si sala �n timpul unei �edin�e de �nv���m�nt politic. Revenind la metoda propriu-zis� de sp�lare a creierului, aceasta este considerat� unanim drept forma extrem� de �ndoctrinare politic� �i singura cu adev�rat eficient�. De�i au urmat c�i diferite, at�t ru�ii, c�t �i chinezii au des�v�r�it-o. Ame�ricanii, prin c�teva programe ultrasecrete ale CIA, au expe-rimentat alt gen de metode, �n care au utilizat hipnoza, drogurile, �ocurile electrice, administrarea de diferite substan�e chimice �.a.m.d. Au fost dep�ite orice limite ale eticii medicale �i profesionale, au fost sacrificate vie�i omene�ti, �ns� rezultatele nu au confirmat a�tept�rile. Comuni�tii ru�i �i cei chinezi �i-au p�strat "suprema�ia" �n domeniu, de�i nu au folosit tehnici "exotice" precum americanii, iar violen�a fizic� a fost aproape inexistent�. Metoda ruseasc� de sp�lare a creierului �ncepea prin izolarea prizonierului �ntr-o celul� auster�. G�rzile care �l supravegheau permanent, prin rota�ie, �l supuneau �ncontinuu la tot felul de umilin�e �i �njosiri, pentru a-i crea senza�ia unei ruperi totale de lumea exterioar�. �i spuneau c�nd s� stea �n picioare �i c�nd s� se a�eze, �i indicau �n ce pozi�ie s� doarm� �i �l trezeau c�nd f�cea o mi�care c�t de mic�, �i interziceau orice stimul exterior (c�r�i, �tiri, conversa�ii). Dup� patru-cinci s�pt�m�ni, prizonierul claca. Pl�ngea, morm�ia, avea halucina�ii, se ruga de unul singur. Din acel moment �ncepea interogatoriul. �n fiecare noapte gardienii �l duceau �ntr-o camer� special� unde �l a�tepta anchetatorul. Acesta nu �l acuza de nimic, ci se ar�ta convins c� prizonierul �tie foarte bine de ce se afl� acolo. La r�ndul s�u, prizonierul se str�duia s�-�i demonstreze nevinov��ia f�r� a �ti de ce era acuzat. Ore �n �ir, nop�i �n �ir, cei doi treceau �n revist� �ntreaga via�� a prizonierului, �n cele mai mici am�nunte. Apoi o luau de la cap�t. Anchetatorul depista orice neconcordan�� �i o amplifica, prezent�nd-o ca pe o dovad� indubitabil� de vinov��ie. De c�te ori prizonierul �ncerca s� se justifice, anchetatorul izbucnea �n r�s, determin�ndu-l s� caute un alt r�spuns, c�t mai plauzibil. Dup� s�pt�m�nile de izolare �i de nesiguran��, prizonierul �ncerca sentimente de u�urare �i de recuno�tin�� atunci c�nd se �nt�lnea cu anchetatorul, acesta fiind singura fiin�� cu care putea comunica. Mai mult, ajungea s� se �nvinov��easc� singur, pentru a face ancheta s� avanseze, pentru a nu mai tr�i �n tensiunea aceea psihic� insuportabil�. Treptat avea impresia c� munce�te cot la cot cu anchetatorul pentru rezolvarea c�t mai rapid� a cazului s�u. Pe m�sur� ce treceau s�pt�m�nile, prizonierul �i l�sa tot mai mult sufletul �n m�inile anchetatorului, iar acesta, ori de c�te ori ob�inea o nou� m�rturie, sl�bea presiunea. �i oferea prizonierului o �igar�, st�tea cu el la taclale, �i spunea c� este un simplu om care trebuie s�-�i fac� meseria. Dac� prizonierul �nt�rzia s� fac� noi m�rturisiri, str�ngea din nou �urubul, ar�t�ndu-se nemul�umit c� i-a fost �n�elat� �ncrederea, c� nu s-a colaborat a�a cum ar fi trebuit. Pe m�sur� ce acuza�iile la adresa lui �ncepeau s� se contu�reze, prizonierul �i d�dea seama c� singura cale de a sc�pa de acel calvar era m�rturisirea complet�. Altfel infernul ar fi continuat la nesf�r�it. �n nou�zeci �i nou� la sut� din cazuri, ajuns �n aceast� faz�, prizonierul semna tot ce i se punea �n fa��. �n Uniunea Sovietic� de pe timpul lui Stalin, m�rturisirea complet� marca sf�r�itul interogatoriului. Dup� ob�inerea ei, prizonierul era �mpu�cat sau trimis �ntr-un lag�r de munc�. Din acest motiv, termenul de "sp�lare a creierului" este impropriu folosit �n cazul procedurilor folosite de ru�i asupra prizonierilor. Izolarea �i interogatoriile constituiau, de fapt, doar prima etap� a metodei, cea de dezghe�are. Spre deosebire de ru�i, chinezii au aplicat �ntreaga succe�siune a etapelor, propun�ndu-�i, �nc� de la �nceput, sarcina ambi�ioas� a reeduc�rii prizonierilor. Pentru ei, ob�inerea m�rturisirilor complete reprezenta abia �nceputul. Pentru a trece la faza a doua, cea de schimbare, mutau prizonierul �ntr-o celul� mai larg�, al�turi de al�i de�inu�i. Aici avea loc �ndoctrinarea. Din zori �i p�n� �n noapte, prizonierul �i studia, �mpreun� cu ceilal�i, pe Marx �i pe Mao, asculta prelegeri de �nv���m�nt politic �i se autoevalua �n cadrul �edin�elor de autocritic�. Supraveghetorii nu apreciau individual progresele, ci numai la nivelul �ntregului grup. Orice ameliorare, c�t de mic�, a condi�iilor de deten�ie, depindea numai de "progresele" �nregistrate de absolut to�i membrii grupului. Din acest motiv, fiecare prizonier era foarte atent la comportamentul celorlal�i, atac�ndu-i violent pe cei care se dovedeau mai rezisten�i la �ndoctrinare. �n cele din urm�, "rezisten�ii", nemaisuport�nd presiunile exercitate de colegi asupra lor, se conformau comportamentului de grup. Imediat ei sim�eau cum ceilal�i �i privesc cu simpatie �i chiar cu recu�no�tin��. Se crea astfel reflexul de supunere necondi�ionat� fa�� de procesul �ndoctrin�rii. Supunerea �l f�cea pe prizonier s� supravie�uiasc� �n deten�ie, s� se bucure de considera�ia colegilor s�i, s� se cufunde �n anonimat pentru a-�i reduce zbuciumul interior. Noul comportament atr�gea dup� sine, din cauza fenomenului de disonan�� cognitiv�, remodelarea sim��-mintelor �i, �n cele din urm�, a g�ndirii. �n timp, prizonierul ajungea s� cread� c� numai credin�a �n noua doctrin� �i putea aduce stima celor din jur. El avea "revela�ia" c� ideologia comunist� reprezint� "adev�rul absolut", c� doar lui trebuia s�-�i dedice via�a. Av�nd �n vedere acest proces de "sp�lare a creierului", utilizat de chinezi asupra prizonierilor de r�zboi occidentali, se poate �n�elege mult mai u�or cea de-a doua etap� a modelului de creare a unei noi identit��i �i anume schimbarea... Schimbarea const� �n a impune individului un nou mod de a se comporta, de a sim�i �i de a g�ndi. Astfel se umple vidul creat de �tergerea vechii sale identit��i �i i se creeaz� noua identitate. �n acest sens, a�a cum am v�zut ceva mai �nainte, procesul de �ndoctrinare const� at�t �n tehnici evidente, conven�ionale (ore de �nv���m�nt politic, lecturi, ritualuri specifice), c�t �i �n metode subtile, neconven�ionale (includerea �ntr-un grup �i supunerea la presiunile exercitate de acesta, crearea reflexelor de g�ndire �.a.m.d.). Multe dintre tehnicile folosite �n perioada anterioar�, cea a dezghe��rii, sunt utilizate, �n continuare, �i �n aceast� a doua etap�. Metoda chinez� a demonstrat c� cea mai puternic� surs� de influen��, �n cadrul unui grup izolat, este reprezentat� de dorin�a noilor prizonieri de a deveni asemenea veteranilor. Veteranii sunt percepu�i ca modele de comportament �i fel de a g�ndi, ca exemple de adaptare �i supravie�uire, ca indivizi care au sc�pat de povara acuza�iilor �i se afl� spre finalul unui extenuant proces de reformare a personalit��ii. Novicele, disperat, confuz, aflat la limita rezisten�ei tinde s� urmeze din instinct experien�a veteranilor pentru a supravie�ui. Trebuie remarcat faptul c� remodelarea novicilor prin aceast� metod� se face numai c�nd ace�tia sunt convin�i de sinceritatea veteranilor. Dac� exist� un dubiu c�t de mic c� veteranii s-ar afla �n slujba autorit��ilor, c� sunt informatori sau agen�i ai Puterii, tehnica nu mai d� rezultate. Novicii se izoleaz� �n ei �n�i�i, refuz� contactele cu ceilal�i membri ai grupului, resping orice cooperare. Din acest motiv, metoda chinez� nu presupune, �n mod special, contacte cu vreun prizonier anume, nu se bazeaz� pe infiltrarea de informatori sau agen�i de influen�� suplimentari. Grupul este tratat �n ansamblul s�u, iar constr�n�gerile sau recompensele se aplic� tuturor. Orice contact cu vreun veteran ar trezi suspiciune �i ar compromite procesul de �ndoc�trinare. Este suficient ca veteranii s�-�i joace rolul lor de indivizi afla�i la grani�a dintre via�a �n penitenciar �i libertate. Novicii au �ncredere �n ei pentru c� �i simt asemenea lor. �n acela�i timp tind s� le urmeze comportamentul pentru c� veteranii reprezint� un model de supravie�uire. Acela�i lucru se constat�, de pild�, �n practica judiciar�. Membrii bandelor criminale rezist� de obicei cu �nver�unare interogatoriilor extenuante �i presiunilor de tot felul venite din partea anchetatorilor. �ns� atunci c�nd un membru marcant al bandei este determinat s� coopereze cu anchetatorii, exemplul s�u, �n marea majoritate a cazurilor, �i determin� �i pe ceilal�i delincven�i s� fac� m�rturisiri complete. Aceea�i metod� este utilizat� �i �n anumite penitenciare, �n vederea reeduc�rii de�inu�ilor. Eforturile autorit��ilor se concen�treaz� asupra celui care este privit ca lider de c�tre ceilal�i pu�c�ria�i. Atunci c�nd acesta este determinat s� coopereze, influen�a lui asupra grupului poate fi determinant� �n procesul de reedu�care. Metoda implic� totu�i riscuri serioase. Dac� leg�tura liderului de grup cu autorit��ile este descoperit� mult prea devreme de c�tre ceilal�i de�inu�i, acesta poate s� cad� �n dizgra�ia grupului, s� fie catalogat drept "gu��", "ciripitor" �.a.m.d. Astfel �ntreaga strategie d� gre�, iar susceptibilitatea de�inu�ilor cre�te, f�c�ndu-i mult mai greu de reeducat prin repetarea acestei tehnici sau chiar prin aplicarea altora. �n spitalele de boli nervoase este cunoscut faptul c�, pentru recuperarea pacien�ilor, cea mai mare influen�� asupra acestora o au gardienii, infirmierele sau ceilal�i pacien�i. Medicii psihiatri ob�in, de obicei, mai pu�ine succese dec�t personalul auxiliar, tocmai pentru c� rezisten�a intern� a pacien�ilor se amplific� instinctiv �n prezen�a unui cadru medical cu autoritate. �n unele spitale, psihiatrii, pentru a ob�ine rezultate pozitive, se men�in �n umbr�, coordoneaz� comportamentul infirmierelor �i al gardienilor, supravegheaz� discret adun�rile "libere" ale bolnavilor. O metod� deosebit de eficient�, dar, �ntr-un fel, �i riscant�, este cea a "fratelui mai mare". Foarte multe companii au renun�at la metoda tutel�rii noilor angaja�i de c�tre persoane aflate spre v�rful ierarhiei. Nou-veni�ii sunt �ncredin�a�i celor afla�i pe aceea�i treapt� cu ei, dar vechi �n meserie, sau celor de pe treapta imediat superioar�. Ace�tia au mult mai mult� influen��, astfel se creeaz� �i rela�ii interpersonale mult mai stabile, care, �n final, �i fac pe nou-veni�i s� devin� loiali firmei. Riscul const� �n faptul c� unii dintre "fra�ii mai mari" pot avea propriile lor frustr�ri, pe care le inoculeaz� novicilor, determin�ndu-i s� devin� reticen�i sau chiar ostili fa�� de cei din fruntea ierarhiei. �n alte cazuri, "fra�ii mai mari" pot manifesta o loialitate ostentativ� fa�� de companie, efectul fiind crearea aceluia�i sentiment de reticen��. �n sectele extremiste, schimbarea are loc �n cadrul unor ritualuri extenuante, monotone, repetate la nesf�r�it, �n grup. Uneori predicile pe care sunt nevoi�i s� le asculte noii adep�i sunt sofisticate, aproape neinteligibile, �ns� mesajul general este �ntotdeauna acela�i: lumea exterioar� este rea, de aceea unica speran�� o reprezint� apartenen�a la sect� �i respectarea �ntocmai a �nv���turilor liderului. "Iluminarea spiritual� este imposibil� pentru cei din exterior, deoarece ei nu cunosc �adev�rul�." Iar "adev�rul" poate fi �n�eles numai printr-o supunere oarb� fa�� de �ndemnurile conduc�torului. "Vechile concepte" trebuie aban�donate pentru a elimina "r�ul", g�ndirea ra�ional� este potrivnic� progresului spiritual, �n consecin�� numai credin�a f�r� limite poate salva sufletul �i trupul. Recru�ilor li se inoculeaz� un nou comportament, un nou mod de g�ndire, noi sim��minte �n mod gradat. Ei sunt considera�i asemenea unor nou-n�scu�i din punct de vedere spiritual. �n momentul �n care se observ� o prea mare rezisten�� din partea vreunuia, procesul este �ncetinit �i, cel mai adesea, respectivul este �ncredin�at unui sectant experimentat care s�-i continue �ndoctrinarea. �ntotdeauna, puterea de influen�� a partenerilor de grup are mai mari �anse de reu�it� dec�t presiunea din partea celor situa�i �n fruntea ierarhiei. De multe ori, �edin�ele de �ndoctrinare pot deveni obsedante, confuze, dar tocmai asta se dore�te. Noul adept este adus �ntr-un gen de trans� hipnotic�, �n care g�ndirea logic� este anihilat�, m�rind astfel �ansele de reu�it� ale procesului cre�rii unei noi identit��i. �n plus, dac� novicii adorm �n timpul unor ritualuri obositoare, sentimentul de vinov��ie pe care �l �ncearc� instinctiv poate fi exploatat la maximum, pentru a-i face s� se str�duiasc� �i mai mult �n atingerea "ilumin�rii spirituale" pe calea indicat� de liderul sectei. O alt� tehnic� de schimbare este "experien�a spiritual�". Cele mai bine p�strate secrete ale recrutului sunt colectate treptat, eventual prin intermediul noilor s�i prieteni din cadrul sectei, �i transmise liderului pentru a fi folosite mai t�rziu, �n revelarea unei a�a-zise "experien�e spirituale". Spre exemplu, noul adept a avut o prieten� care s-a sinucis. Informa�ia este pasat� conduc�torului, care, la momentul potrivit, �n cadrul unor ritualuri specifice, o face cunoscut�. Recrutul, �tiind c� nu divulgase nim�nui secretul sau fiind convins c� cel c�ruia i-l �mp�rt�ise nu �i putea tr�da �ncrederea, ajunge la concluzia c� liderul i-a citit g�ndurile sau a comunicat cu divinitatea. �n consecin�� el ajunge s�-�i cear� iertare pentru insuficienta preocupare de a deveni un "bun" membru al sectei, iar �ncrederea lui �n lider devine de nezdrun-cinat. �n acela�i timp, prin astfel de trucuri, conduc�torul sectei cap�t� o aur� cvasidivin�. �i cum lipsa de credin�� �n divinitate este cel mai mare p�cat al unui sectant, dar �i originea tuturor relelor din lume, noua identitate a adep�ilor va fi lipsit� total de atributul g�ndirii logice. �n consecin��, dependen�a adep�ilor de sect� �i de liderul acesteia va fi total�. Din nou, studiile de psihologie social� axate pe analiza tehnicilor de manipulare din cadrul sectelor arat� c� totu�i cea mai puternic� presiune de influen�are a noilor membri vine din partea semenilor lor deja �ndoctrina�i. Ace�tia din urm� sunt absolut convin�i c� �tiu exact ce le lipse�te nou-veni�ilor �i �i "prelucreaz�" �n consecin��. Veteranii au senza�ia c� ei sunt singurii vinova�i �n caz c� recrutul nu e destul de maleabil, de aceea �i m�resc eforturile �i presiunea p�n� c�nd ob�in rezul�tatul dorit. Pentru accelerarea procesului de creare a unei noi identit��i, membrii grupului sunt �mp�r�i�i �n subgrupuri, astfel �nc�t recru�ii s� se afle permanent �n preajma �i sub influen�a unor veterani de care s� se lege �i suflete�te. Dar schimbarea nu implic� doar inocularea unui sentiment de supunere necondi�ionat� fa�� de liderul sectei sau inocularea unor precepte religioase cu totul noi. Pentru a fi de durat�, se urm�re�te crearea unei veritabile "mitologii" a grupului. Adep�ii ajung, treptat, s�-�i m�rturiseasc� �ntre ei "vechile p�cate", s� r�sp�ndeasc� pove�tile de succes ale sectei sau istorisirile cu aur� mistic� av�ndu-l �n centru pe lider, s� perceap� noua via�� din cadrul grupului ca fiind singura posibil� pentru ei. Se na�te astfel un sim� al comunit��ii, iar dependen�a sectan�ilor de grup este definitiv�. Amenin�a�i cu p�r�sirea sectei sau cu dezintegrarea acesteia, ei vor alege sinuciderea, a�a cum s-a �nt�mplat �n Guyana. Trebuie ad�ugat� �i observa�ia c�, pentru reu�ita schim�b�rii, o importan�� aparte o are mediul (fizic, dac� putem s�-i spunem a�a) �n care se afl� recrutul. Dup� cum s-a v�zut, izolarea este absolut necesar�. Cele mai eficiente procese de schimbare au loc �n �nchisori, spitale, internate, caz�rmi etc. Liderii sectelor extremiste �i duc �ntotdeauna adep�ii �n locuri izolate, departe de lumea �nconjur�toare, unde orice contact cu exteriorul este anihilat. A�ezarea sectei este ridicat� din temelii, �ntr-un loc virgin, la fel cum noua identitate a adeptului este reconstruit� total, pe spa�iul liber ob�inut prin distrugerea vechii personalit��i. Av�nd �n vedere tehnicile de schimbare a identit��ii �n sectele religioase sau �n diferite institu�ii, se pot face �i alte numeroase paralele cu manipularea din sistemele sociale totalitare. Ideologia comunist�, spre exemplu, urm�rea formarea "omului nou". Procesul de schimbare includea izolarea �ntre grani�ele ��rii, distrugerea a tot ceea ce amintea de trecut, reinventarea istoriei, exacerbarea cultului personalit��ii, deposedarea cet��eanului de tot ceea ce i-ar fi oferit un anume grad de intimitate �i cufundarea lui �n anonimatul unei mase de manevr� uniforme, includerea lui �n tot felul de grupuri de �ndoctrinare �nc� de la cea mai fraged� v�rst� �.a.m.d. E�ecul sistemelor totalitare, mai ales al celor de sorginte comunist�, s-a datorat, �ntr-o anume m�sur�, �i num�rului foarte mare de indivizi a c�ror mentalitate trebuia schimbat�. Procesul are �anse de reu�it� cu at�t mai mari, cu c�t grupul este mai restr�ns. �i totu�i nu aceasta este cauza principal� a e�ecului, ci supralicitarea. �ntr-un capitol anterior spuneam c� una dintre cele mai recente concluzii ale cercet�torilor �n psihologie social� este aceea c� presiunea manipulatorului asupra individului nu trebuie s� dep�easc� un anume prag. Dep�irea pragului echi�valeaz� cu declan�area unui intens sentiment de frustrare. Acesta va fi p�strat �n interiorul individului, va fi ascuns de frica de represalii, �ns�, mai devreme sau mai t�rziu, va izbucni cu efecte incontrolabile. Pentru reu�ita total� a manipul�rii, individul trebuie s� r�m�n� cu iluzia c� el a ales schimbarea, nu c� i-ar fi fost impus�. Nu trebuie s� uit�m c�t de preocupat era Goebbels ca programele lui de propagand� s� nu dep�easc� limita peste care popula�ia ar fi fost plictisit� �i ar fi �nchis butonul radioului. Spre deosebire de el, activi�tii lui Ceau�escu au exagerat enorm manifest�rile de venerare a "c�rmaciului", iar efectul a fost exact invers celui preconizat. Se cuvine aici o digresiune cu privire la diferen�a funda�mental� dintre socialismul de sorginte moscovit� �i socialismul democratic. Pentru cei care au tr�it (�i au suferit) �ntr-un sistem socialist totalitar, pare de-a dreptul bizar� aderen�a pe care o au ideile socialiste �n democra�iile veritabile, �i chiar �n r�ndurile unei mari p�r�i a intelectualit��ii occidentale. Aceast� percep�ie are la baz� confuzia inten�ionat� pe care propaganda comunist� a creat-o printr-un vast sistem de dezinformare �i manipulare a opiniei publice interne �i interna�ionale. S-a �ncercat inocularea ideii c� socialismul este acela�i, indiferent de c�ile prin care este promovat. Mai mult, chiar �i ast�zi, c�nd sistemele totalitare s-au pr�bu�it, nostalgicii comuni�ti, �n inten�ia de a convinge cet��enii c� doctrina �n numele c�reia au militat era "corect�", iau Suedia ca exemplu de �ar� �n care principiile socialiste (�n special �n ceea ce prive�te redistribuirea venitului) au avut c�tig de cauz�. Or, tocmai aici se afl� deosebirea esen�ial�. �n democra�iile autentice, cet��eanul este liber s� opteze pentru socialism, la fel ca pentru orice alt� ideologie. De aseme�nea, el este liber s� renun�e la respectiva doctrin� atunci c�nd nu mai este convins de eficien�a ei. �n sistemele socialiste totalitare, cet��eanul este for�at s� se supun� preceptelor ideologice impuse "de la Centru", f�r� a avea nici o alt� variant�. Mai mult, nesupunerea echivaleaz� cu pedepse adesea insuportabile. Standardul �nalt de via�� atins �n Suedia se datoreaz� tocmai sistemului democratic de acolo. Dezastrul din ��rile est-europene a fost provocat tocmai de sistemul totalitar. Aderen�a pe care o au principiile socialiste �n democra�iile autentice se datoreaz� faptului c� adep�ii lor cred sincer �n ele. Pr�bu�irea "lag�rului socialist" a fost posibil� pentru c� oamenii nu au mai crezut �n ideologia socialist�, poate �i pentru c� au fost for�a�i s-o fac� decenii �n �ir. Trebuie remarcat faptul c� succesele regimurilor socialiste s-au �nregistrat �n prima perioad� a acestora, atunci c�nd oamenii �nc� tr�iau cu iluzia c� socialismul este op�iunea lor fireasc�. �n acea vreme, era absolut real entuziasmul celor care, spre exem�plu, �n Rom�nia, au construit, prin munc� voluntar�, liniile ferate Bumbe�ti-Livezeni, Salva-Vi�eu sau alte numeroase obiective. Pentru c� acei oameni, atunci, credeau sincer �n "zorii unei ere noi". Dar pe m�sur� ce regimul a devenit tot mai ap�s�tor, iar nivelul de trai tot mai sc�zut, ei au �ncetat s� mai cread�. Astfel, c�teva decenii mai t�rziu, regimurile socialiste s-au pr�bu�it din interior, tocmai pentru c� marea majoritate a popula�iei sim�ea nevoia unei alternative. �i totu�i, poate c� o anume confuzie persist�. Sunt tot mai mul�i cei care sus�in c� principiile socialiste conteaz� la urma urmei, nu c�ile prin care au fost promovate acestea, iar dac� s-au �nregistrat e�ecuri, a fost din cauza unor conduc�tori incapabili, nu a sistemului �n sine. Argumenta�ia poate p�rea logic�, dar ea eludeaz� complexitatea fenomenului. Sistemul socialist de sorginte moscovit� punea doctrina pe primul plan. Omul trebuia s� se supun� acesteia f�r� cr�cnire. Situa�ia �n ��rile occidentale este total diferit�, pentru c�, acolo, ideologia socialist� este doar o parte a unui sistem democratic, �n care omul se afl� pe primul plan, iar sistemul trebuie s� se adapteze pentru a pune �n valoare personalitatea �i calit��ile fiec�rui cet��ean, indiferent de op�iunea lui politic�. �n ��rile est-europene, nivelul de trai tot mai sc�zut era motivat de oficialit��i prin necesitatea existen�ei unor "genera�ii de sacrificiu" care s� fac� posibil acel "viitor luminos", tot mai �ndep�rtat. Oamenii nu tr�iau �n prezent, ci doar sufereau, singura lor speran�� fiind ca urma�ii se vor bucura, poate, de via��. �n democra�iile veritabile, oamenii tr�iesc �n prezent, se bucur� de via�� �i se �ngrijesc �n mod normal de genera�iile viitoare. �n esen��, deosebirea dintre socialismul de sorginte moscovit� �i cel democratic este deosebirea dintre totalitarism �i democra�ie. Principiile socialiste ajunseser�, �n Est, doar �nveli�ul doctrinar menit s� instituie un regim autoritar, �n care nu era admis� nesupunerea, mai ales fa�� de conduc�tor. De aceea �i metodele de instaurare �i de men�inere a unui astfel de sistem erau foarte asem�n�toare cu cele utilizate �n alte regimuri totalitare (de exemplu, �n cel nazist). Ideologia, principiile "�n�l��toare" �n numele c�rora guvernau liderii comuni�ti ajunseser� simple idei abstracte, menite s� justifice represiunea. Ceea ce �i interesa pe conduc�tori era doar men�inerea unei puteri absolute asupra oamenilor, �n numele c�reia s�-�i aroge privilegii nem�surate. Ei erau primii care �nc�lcau principiile pe care le propov�duiau. De aceea sistemele socialiste totalitare ajunseser� s� nu mai aib� nimic comun cu socialismul autentic. Ele erau pur �i simplu sisteme totalitare, perfect asem�n�toare celor pornite de la o doctrin� de dreapta, spre exemplu. �ntotdeauna, extremele se ating. Acesta este �i motivul pentru care curentul socialist din societ��ile democratice, concretizat �i �n Interna�ionala socialist�, refuz� s� se asocieze cu partide socialiste de sorginte moscovit� sau asem�n�toare lor. Pentru c� astfel de partide nu urm�resc pro�movarea doctrinei socialiste (a�a cum declar�), ci sunt doar instrumentele prin care se �ncearc� promovarea unui sistem totalitar. Socialismul a fost, este �i va r�m�ne o ideologie cu o mare putere de fascina�ie asupra oamenilor. �ns� promovarea prin�cipiilor sale este posibil� numai �n cadrul unui sistem democratic. Doar �ntr-un asemenea sistem, �n care oamenii sunt liberi s� aleag�, aderen�a sincer� la doctrina socialist� are �anse de reu�it�. �n plus, orice abatere de la principii este imediat sanc�ionat� de celelalte partide, iar pericolul alunec�rii spre totalitarism (�i spre toate consecin�ele nefaste ale acestuia) este cu at�t mai mic, cu c�t sistemul democratic este mai puternic. �n fond, �n democra�iile avansate spre care se tinde, mai ales �n cele participative, confrunt�rile ideologice pierd foarte mult din intensitate. Cet��eanul nu mai este interesat de doctrina �n sine, ci de ceea ce �i ofer� promotorii ei �n sensul bun�st�rii personale imediate. �ncr�ncen�rile, zv�rcolirile, confrunt�rile violente au loc doar acolo unde sistemul democratic este abia �n formare. Va�riantele hibride, precum "democra�ia cu un despot luminat", au avut uneori efecte benefice doar �n democra�iile fragile, pe o pe-rioad� limitat�. Prelungirea unei astfel de perioade duce inevitabil la alunecarea spre totalitarism, �n momentul �n care "despo�ii" �ncep s� prind� gustul puterii nelimitate. Re�nghe�area este cea de-a treia �i ultima etap� a procesului de creare a unei noi identit��i. Dup� ce i-a fost distrus� vechea personalitate �i a fost supus �ndoctrin�rii, individului i se cimen�teaz� noua identitate, pentru a nu exista posibilitatea s� revin� la vechile obiceiuri, sentimente sau mod de g�ndire, o dat� ie�it de sub presiunea manipulatorilor s�i. O mare parte dintre tehnicile descrise la primele dou� etape sunt folosite �n continuare. Neglijarea re�nghe��rii poate duce la e�ecul �ntregului pro�ces. Statisticile arat� c�, �n ciuda programelor de reeducare din unele penitenciare, foarte mul�i de�inu�i, o dat� elibera�i, recidi�veaz�. Din prima zi de libertate, ei se �ntorc la vechii prieteni, �n mediul social cu care sunt obi�nui�i �i �i reiau �ndeletnicirile ilegale. Un lucru asem�n�tor se �nt�mpl� cu fo�tii pacien�i ai spitalelor de boli nervoase, o dat� reveni�i la situa�ia familial� sau social� ce le-a produs c�derea psihic�. �i �n cazul acestora, lipsa unui suport social ulterior z�d�rnice�te programele de resocializare c�rora le-au fost supu�i �n perioada intern�rii. �n domeniul educa�iei, se �tie deja c� "repeti�ia este mama �nv���turii". �ns� principiul nu se aplic� numai acumul�rii de cuno�tin�e. Sistemul educa�ional, dup� cum am spus deja, are �i menirea de a crea elevului anumite deprinderi, un sistem de g�n�dire specific, o scar� de valori prin prisma c�reia acesta va evalua ceea ce �i ofer� societatea, noii prieteni �i colegi de munc� etc. Integrarea proasp�tului absolvent �ntr-un mediu total diferit de cel cu care fusese obi�nuit �n timpul studiilor poate anihila efectul perioadei de educa�ie, cu consecin�e adesea negative. De asemenea membrii unor secte religioase, atunci c�nd le p�r�sesc, revin treptat la vechile deprinderi, sub presiunea noului mediu social. Pentru ca procesul de creare a noii identit��i s� nu se termine cu un e�ec, perioada de re�nghe�are este riguros urm�rit�. Individului i se impune, �n primul r�nd, s�-�i blameze trecutul, s�-�i fac� autocritica, s� se confeseze �ndrum�torilor sau parte-nerilor s�i. El trebuie s� se simt� permanent vinovat de faptele, g�ndurile �i sentimentele pe care le-a �ncercat �naintea schimb�rii. �n lag�rele de reeducare sau �n cultele extremiste, individul este obligat s�-�i neglijeze aptitudinile specifice, s�-�i renege familia �i fo�tii prieteni sau colegi, s�-�i reprime dorin�ele fire�ti sau interesele personale �i s� se preocupe doar de ceea ce i se spune c� este "permis", "corect" ori "�n�l��tor". De cele mai multe ori, ca �i �n etapele precedente, novicele este dat spre tutelare unui veteran. Astfel, se ating dou� obiective. Novicele va avea per�manent un model de comportament la care s� se raporteze �i spre care s� tind�, iar veteranul �i va g�si confirmarea credin�ei sale �n respectul pe care i-l va ar�ta �nv���celul. Noua pereche sau, dup� caz, noul grup va forma �n acest fel o "familie adev�rat�". Celelalte leg�turi de s�nge vor fi privite doar ca o demodat� familie "biologic�", neav�nd nimic comun cu spiritul. Jim Jones, liderul sectei Templul poporului, ai c�rei membri au comis acea halucinant� sinucidere colectiv� �n Guyana, le-a impus adep�ilor s�i s� i se adreseze cu formula de "tat�". Comuni�tii ru�i �l denumeau pe Stalin "tutucul". Pentru a impulsiona cimentarea noii identit��i, individului i se d�, uneori, un nou nume, i se impun un nou stil de �mbr�c�minte, o nou� tunsoare, noi formule de adresare, un nou limbaj, toate acestea specifice grupului �i neav�nd nici o leg�tur� cu perioada anterioar� din via�a lui. �n sistemele totalitare, am discutat deja, se ajunge p�n� la impunerea unui nou tip de locuin��, a unui nou sistem educa�ional, a unui nou regim alimentar �.a.m.d. �n scopul ruperii tuturor leg�turilor tradi�ionale ale indi�vidului, acesta este for�at s� locuiasc� �ntr-un mediu cu totul nou �i c�t mai lipsit de intimitate. Liderii marilor sisteme totalitare au ini�iat deport�rile �n mas�. �ntregi grupuri etnice au fost deter�minate, prin for�� �n marea majoritate a cazurilor, s�-�i p�r�seasc� teritoriile natale �i s� se stabileasc� la sute �i mii de kilometri distan��, �n locurile de ba�tin� ale altor popoare. Conflictele s�n�geroase interetnice, �nregistrate mai ales �n ultimii ani �n nume�roase zone ale globului (�n fosta Uniune Sovietic�, �n fosta Iugoslavie etc.) sunt urmarea nefast� a unor astfel de ac�iuni, desf�urate cu decenii �n urm�. Mutarea �ntr-un mediu total nou face mult mai facil� subordonarea indivizilor fa�� de autorit��i. Lipsi�i de suportul social �i moral cu care erau obi�nui�i, oamenii se vor supune noilor conduc�tori, ca urmare a unui elementar instinct de conservare. O alt� metod� eficient� de re�nghe�are este transformarea adeptului �n propov�duitor. Repet�nd mereu acelea�i idei, �n eforturile de a cuceri noi adep�i, individul va ajunge s� cread� nestr�mutat �n ele, chiar �i dup� ie�irea de sub influen�a direct� a manipulatorilor. �n acest fel, victima va deveni la r�ndul s�u manipulator, iar sistemul distructiv se va perpetua la nesf�r�it. Atunci c�nd acest model �n trei trepte, universal valabil, este aplicat �n mod riguros, el poate avea efecte tragice asupra individului, dac� acesta ajunge �n situa�ii sociale cu totul noi, incompatibile cu identitatea ce i-a fost impus� de artizanii manipul�rii. �n cazul adep�ilor lui Jim Jones, ace�tia au ales sinuciderea colectiv� atunci c�nd au fost amenin�a�i cu re�ntoarcerea la via�a din afara sectei. O situa�ie dramatic� se �nt�lne�te �i �n cazul unor veterani de r�zboi. "Sindromul Vietnam", spre exemplu, a fost cauzat tocmai de hiatusul dintre perioada "cazon�" a individului, perioad� �n care acestuia i s-a inoculat o nou� identitate, cea de r�zboinic �n ap�rarea unei cauze juste, �i mediul social �n care el a revenit. Aflat din nou �n mijlocul celor apropia�i, veteranul nu a mai beneficiat de suportul social avut �n cadrul armatei. Dimpotriv�, el a v�zut c� majoritatea celor din jur calific� faptele sale de vitejie drept crime murdare, c� �ntregul r�zboi era considerat inutil �i d�un�tor pentru na�iune. �n lipsa unor pro�grame riguroase de readaptare la noile realit��i sociale, efectele fenomenului de disonan�� cognitiv� au fost devastatoare pentru majoritatea fo�tilor combatan�i. Unii nu au mai putut suporta �i s-au sinucis, iar mul�i al�ii au r�mas s� tr�iasc� la periferia societ��ii, cel mai adesea �n izolare sau c�ut�nd compania fo�tilor camarazi de arme pentru a da fr�u liber nostalgiei dup� vremurile de r�zboi. O situa�ie asem�n�toare s-a �nregistrat dup� c�derea regimurilor totalitare. Unii dintre acei lideri nazi�ti care au crezut sincer �n Hitler s-au sinucis imediat dup� moartea acestuia. Goebbels, de comun acord cu so�ia sa, �i-a otr�vit cei �ase copii, a asistat la sinuciderea consoartei, apoi �i-a pus �i el cap�t zilelor. �n ��rile foste comuniste, cele mai mari probleme de readaptare le au fo�tii activi�ti �i propagandi�ti de partid. �n perioada ce a urmat execut�rii lui Ceau�escu, unii dintre colabo�ratorii lui fideli s-au sinucis, iar al�ii au ajuns �n st�ri de depresie accentuat�. Mul�i �ns�, chiar foarte mul�i, au intrat �n scena politic� �i continu� promovarea aceleia�i ideologii, sub o form� sau alta, sub sigla unui partid sau a altuia. Pentru ei, renun�area la vechea doctrin�, pe care au propov�duit-o decenii �n �ir, ar echivala cu sinuciderea moral� sau chiar fizic�. Fenomenul disonan�ei cognitive este at�t de puternic �n cazul lor, �nc�t nu mai pot fi recupera�i pentru societate, mai ales �n lipsa oric�rui program de reeducare �i reintegrare social�. Din p�cate, dup� pr�bu�irea regimului ceau�ist, ei au ajuns s� conduc� Rom�nia, �n numele unor principii democratice fa�� de care li s-a inoculat, decenii la r�nd, o repulsie instinctiv�. Imediat dup� revolu�ie, un analist politic provenit din vechea nomenclatur� lansa ideea c� rom�nilor le vor fi necesare cel pu�in dou� decenii pentru a-si schimba mentalitatea. Experien�a primilor �ase ani de dup� revolu�ie a dovedit c� tocmai cet��enii de r�nd au fost primii care au acceptat noul sistem democratic �i regulile economiei de pia��. Cei de la �ar�, unde tradi�iile �i leg�turile interumane au fost mai pu�in alterate, s-au adaptat rapid, de �ndat� ce le-a fost redat dreptul de proprietate. Ceva mai greu a reac�ionat clasa muncitoare, alc�tuit� �n mare parte din oameni care �i-au rupt leg�turile sociale �i s-au mutat �n diferite centre industriale pentru a �ncepe un mod nou de via��, conform cu "standardele socialiste". �ns� �i aceast� categorie, dup� ce a experimentat pe propria sa piele "originalitatea" tranzi�iei rom�ne�ti, s-a adaptat, mai mult datorit� instinctului de supravie�uire, noii identit��i de cet��eni tr�itori �ntr-un sistem democratic. Ceea ce �nseamn� c� marea manipulare ini�iat� de propov�duitorii tota�litarismului a luat sf�r�it. S-a intrat astfel �n perioada manipul�ri�lor medii, prin care cei care de�in puterea �ncearc� s� se men�in� la conducere prin orice mijloace. R�m�ne de v�zut c�t va dura �i aceast� etap�... Fascinanta putere a manipul�rilor neurolingvistice �n 1979, programul neurolingvistic �ncepea s� suscite inte�resul publicului. Ini�iatorii lui, psihologul Richard Bandler �i lingvistul John Grinder, sus�ineau c� pot p�trunde �n mintea oric�rei persoane �i �i pot influen�a modul de g�ndire �i de ac�iune numai cu ajutorul c�torva metode originale de interpretare a limbajului �i a gesturilor. La �nceput, afirma�iile celor doi cercet�tori au fost privite cu suspiciune, �ns�, dup� c�teva demonstra�ii, tulbur�toarele perspective oferite de programul neurolingvistic au provocat deopotriv� entuziasm �i spaim�. Datorit� simplit��ii lor, metodele descoperite de Grinder �i Bandler sunt la �ndem�na oricui, dup� un minim exerci�iu, dar, �n acela�i timp, puse �n slujba unor min�i malefice, ele pot deveni instrumente foarte periculoase de manipulare �i control social. La �nceputul anilor �aptezeci, John Grinder avea deja o reputa�ie solid� �n domeniul lingvisticii �i activa ca profesor la Universitatea California din Santa Cruz. La r�ndul s�u, Richard Bandler era o somitate �n domeniul psihiatriei. Cei doi au �nceput �n Santa Cruz o cercetare din care, mai t�rziu, s-a dezvoltat programul neurolingvistic. Studiile se axau pe analizarea comportamentului unor foarte buni medici psihiatri, cu inten�ia de a descoperi ce anume �i f�cea pe ace�tia s� aib� succes �n vindecarea bolnavilor. Mai precis, cum reu�eau s� comunice cu pacien�ii, s� �i-i apropie �i s�-i influen�eze �n sensul reintegr�rii �n societate. Grinder �i Bandler au asistat la sute de �edin�e de psiho�terapie �i au analizat �n am�nunt alte sute de �nregistr�ri video. Treptat, din observarea am�nun�it� a nenum�ratelor �nt�lniri doctor-pacient, au �nceput s� identifice �i s� sistematizeze prin�cipalele "structuri neurolingvistice" (cum le-au denumit ei) ale procesului de comunicare interuman�. �n urma cercet�rilor au ajuns la concluzia c� o mare parte din tulbur�rile psihice, de la traumele din copil�rie p�n� la fobiile adul�ilor, �i pot avea cauzele �n deficien�e de limbaj �i �n lacune de comunicare. Dar curiozitatea celor doi nu s-a limitat numai la studiul limbajului. �n dorin�a de a descoperi noi c�i de �n�elegere a min�ii omului, Grinder �i cu Bandler au plecat �n Arizona, la Phoenix, pentru a studia metodele celebrului psihiatru Milton Erickson. Acesta �i petrecuse mai mult de o jum�tate de secol pentru a dezvolta un stil propriu de hipnoz�, numit "induc�ie indirect�", prin care aducea subiec�ii �n stare de trans� f�c�nd apel la amin�tirile �i experien�ele acestora, ori pun�ndu-i s�-�i concentreze aten�ia pe diferite imagini mentale. Dup� analiza unor nenum�rate ore de hipnotism, cei doi au reu�it s� descifreze secretele lui Erickson: modul de a vorbi, strategiile de varia�ie a tonului vocii, adaptarea la ritmul de respi�ra�ie al subiec�ilor �.am.d. Apoi au f�cut leg�tura �ntre cercet�rile lor ini�iale �i noile studii, pentru a cuprinde �ntreaga complexitate a procesului de comunicare interuman�, at�t verbal�, c�t �i non-verbal�. Astfel au descoperit c� un practician foarte bine antrenat poate influen�a decisiv comportamentul, emo�iile �i g�ndirea interlocutorilor s�i printr-o serie �ntreag� de metode, cum ar fi: copierea gesticii celuilalt, reglarea respira�iei, modificarea subtil� a limbajului, a mimicii ori a intona�iei, utilizarea unor "ancore" pentru a focaliza aten�ia celuilalt �n sensul dorit �.a.m.d. Pun�nd cap la cap toate rezultatele muncii lor, Grinder �i Bandler au pus la punct o teorie conform c�reia fiecare individ ia contact cu lumea exterioar� prin trei modalit��i primare de percep�ie: vizual�, auditiv� �i senzitiv�. �ns� �n cazul fiec�rui om, numai una dintre aceste modalit��i de percep�ie este predo-minant�. Persoanele "vizuale" �i amintesc cu pl�cere de peisajele frumoase admirate c�ndva, �n c�l�torii, de casa copil�riei, de �nf��i��rile picturale ale bunicilor etc. Persoanele "auditive" sunt atente la fiece zgomot. Unele sunete le pot de�tepta amintiri dragi sau, dimpotriv�, dureroase. Oamenii la care aceast� modalitate de percep�ie este predo�minant� �i amintesc u�or de c�ntecele auzite cu mul�i ani �n urm�, de vocea cald� a mamei, de zgomotele casei �.a.m.d. Persoanele "senzitive" percep lumea ca pe un p�ienjeni� de emo�ii, gusturi, mirosuri, atingeri. Ele �tiu s� aprecieze confortul unui fotoliu sau c�ldura focului din sob�, �i amintesc cum mirosea casa a cozonac �n zilele de Cr�ciun ale copil�riei �i reac�ioneaz� imediat la parfumul sau la atingerea persoanei iubite. Pentru a afla din ce categorie face parte un eventual interlo�cutor, nu este nevoie ca el s� fie supus unui interogatoriu, ci doar s� fie observat cu foarte mare aten�ie. "Vizualii" se exprim�, de obicei, �n termeni ce implic� sim�ul vederii: "Vezi care-i diferen�a?...", "Alt� dat� s� te ui�i mai bine c�nd faci lucrul �sta...", "E posibil s� fie a�a, mai vedem...", "Uite la ce m-am g�ndit..." "Auditivii" folosesc, de regul�, expresii specifice modului lor de percep�ie: Ascult� la ce m-am g�ndit...", "Ai mai auzit ceva de el?...", "Explic�-i tare �i r�spicat despre ce este vorba...", "�mi pocnesc t�mplele de oboseal�..." "Senzitivii", la r�ndul lor, utilizeaz� mai des termeni impli�c�nd emo�ii �i senza�ii tactile, olfactive ori gustative: ,Ai prins ideea?...", "M� simt bine cu ei...", "E o tip� acr�...", "Nu-mi miroase a bine..." Bandler �i Grinder au mers mai departe �i au sus�inut c� fiecare tip de persoan� este caracterizat, pe l�ng� limbaj, de mi�c�rile ochilor �i de ritmul respira�iei. �n cursul contactelor interumane, "vizualii" obi�nuiesc s� priveasc� �n sus �i s� respire abia perceptibil. "Auditivii" pot fi recunoscu�i dup� mi�c�rile ochilor �ntr-o parte �i �n alta �i dup� respira�ia normal�. "Senzitivii" arunc� dese priviri �n dreapta-jos �i respir� ad�nc. Av�nd �n vedere aceste informa�ii, practicianul poate afla c�reia dintre cele trei categorii �i apar�ine interlocutorul s�u. �tiind acest lucru, el se poate adapta insesizabil modului �n care cel�lalt vorbe�te, respir� �i prive�te. Astfel se creeaz� o leg�tur� subtil� �ntre practician �i interlocutor, leg�tur� datorit� c�reia practicianul dob�nde�te �ncrederea celuilalt �i apoi, treptat, �i poate influen�a g�ndirea, comportamentul �i chiar deciziile. Psihologii care au experimentat aceste metode �n tratarea bolnavilor psihic au observat c� ele le faciliteaz� enorm comu�nicarea cu pacientul �i gr�besc considerabil rezultatele pozitive ale terapiei. Dup� ce au pus noile lor metode la dispozi�ia medicilor psihiatri, Grinder �i Bandler le-au adaptat �i pentru uzul avoca��ilor, oamenilor de afaceri, agen�ilor de publicitate, politicienilor, militarilor �.a.m.d. �n fiecare caz, strategiile de "comunicare eficient�" se bazeaz� pe variante ale tehnicilor de hipnoz� subtil�, dezvoltate �i utilizate de Erickson. Iat�, spre exemplu, foarte pe scurt, cum ar decurge dialogul �ntre agentul de v�nz�ri al unei companii de tehnic� de calcul, ini�iat �n tehnicile de influen�are neurolingvistic�, �i un poten�ial client angrosist, pe care �l viziteaz� pentru a-i oferi produsele firmei ce-o reprezint�: Agentul de v�nz�ri (AV): Bun� diminea�a, domnule Petrescu. Sunt George Alexandru, agent de v�nz�ri la Delta Electronics. Clientul poten�ial (CP): Da, �mi amintesc c� am vorbit cu dumneavoastr� la telefon. (Dup� ce �i str�nge m�na, se a�eaz� �napoi �n fotoliu, se reazem� de sp�tar �i �i pune piciorul st�ng peste cel drept). AV: (se a�eaz� �i el �n fotoliul din fa�a biroului; imit� inse�sizabil tonalitatea vocii �i felul de a sta ale celuilalt) Am �n�eles c� v�nz�rile de computere ZKM v� merg foarte bine... CP: (z�mbe�te satisf�cut) Da, cererea este �nc� mare. Suntem mul�umi�i de ele. AV: (testeaz� stabilirea contactului subtil, modific�ndu-�i treptat pozi�ia; cel�lalt �l imit� f�r� s�-�i dea seama, deci contactul a fost stabilit) Ce anume v-a determinat s� cump�ra�i produsele concuren�ilor no�tri? CP: (privirile �i r�m�n spre dreapta-jos, dezv�luindu-i modul de percep�ie "senzitiv") P�i, am sim�it {expresie senzitiv�} c� era cea mai bun� afacere la vremea respectiv� �i de aceea am semnat contractul cu ei. (agentul de v�nz�ri "ancoreaz�" subtil fraza privind semnarea contractului, rostit� de cel�lalt, cu o ridicare a spr�ncenelor �i cu un anume gest al m�inii) Mi-am imaginat ce frumos vor ar�ta {expresii vizuale} ZKM-urile �n noile noastre bro�uri publicitare �i m-am g�ndit c� dup� asocierea asta se va auzi de noi {expresie auditiv�}. M-a prins a�a de mult ideea asta {expresie senzitiv�}, c� ardeam de ner�bdare {expresie senzitiv�} s� m� �ntorc �i s�-i pun pe oamenii mei la treab� (din nou, AV "ancoreaz�" fraza celuilalt, privind decizia luat� �n trecut, cu o ridicare din spr�ncene �i cu acela�i gest al m�inii). Cam asta s-a �nt�mplat atunci �i simt {expresie senzitiv�} c� nu m-am �n�elat. AV: (deschide servieta �i �ncepe prezentarea ofertei sale): Tastatura noilor noastre modele este mult mai confortabil�. O simpl� atingere a tastelor este suficient� pentru a le activa, de aceea perioada de garan�ie oferit� de noi este de trei ori mai mare dec�t a concuren�ei. �n calculator, modulele sunt u�oare �i simplu de �nlocuit. Sunt sigur c� sim�i�i diferen�a �ntre carac�teristicile calculatoarelor noastre �i cele pe care le comercializa�i. La fel, sunt sigur c� �i cump�r�torii vor sim�i imediat avantajele oferite de firma noastr�... (�n timp ce vorbe�te, agentul imit� tonalitatea �i gesturile cu care angrosistul �i-a descris strategia cu c�teva momente mai �nainte; de asemenea el arunc� "ancora", pentru a-l determina pe cel�lalt s� semneze contractul, ridic�nd spr�ncenele �i gesticul�nd din m�n�)... �ntr-una dintre c�r�ile lor, adresat� de aceast� dat� avoca�ilor sau celor care au contact cu justi�ia, Grinder �i Bandler descriu unele tehnici de manipulare a judec�torilor �n instan��. Spre exemplu, "ancorele" acoperite �i comunicarea non-verbal� pot fi deosebit de eficiente �n asemenea cazuri. Iat� un exemplu de manipulare: Un practicant al sistemelor de influen�are neurolingvistic� �i �nso�e�te prietenul la tribunal, unde acesta urmeaz� a fi judecat. La un moment dat, �n timpul desf�ur�rii procesului, judec�torul este amuzat de o replic� a unui martor �i izbucne�te �n r�s. Imediat practicianul arunc� "ancora": tu�e�te �ntr-un anume fel, �i drege vocea sau str�nut� discret, astfel �nc�t s� nu distrag� aten�ia, dar s� fie totu�i auzit de judec�tor. Apoi el urm�re�te fiecare moment de relaxare al judec�torului �i repet� sunetul, pentru a �nt�ri leg�tura stabilit� prin respectiva "ancor�". De asemenea, particip� �i la alte procese, arunc�nd "ancora" de fiecare dat� c�nd judec�torul z�mbe�te, dar �n a�a fel �nc�t s� nu ias� �n eviden��. Apoi, �n timpul judec�rii prietenului s�u, arunc� "ancora" c�t mai des posibil, dar f�r� a distrage aten�ia. Leg�tura subtil� creat� �n acest mod �ntre "ancor�" �i comportamentul judec�torului �l va face pe acesta s� se relaxeze atunci c�nd se va adresa inculpatului �i chiar sa aib� o atitudine favorabil� fa�� de acesta. Grinder �i Bandlersus�in c�, aplicat� de practi�can�i experimenta�i, metoda are �anse de reu�it� �n majoritatea cazurilor. �ntre 1975 �i 1980, cei doi autori au condus numeroase cursuri de instruire �n arta influen��rii pe c�i neurolingvistice. �n Statele Unite, Canada �i Europa audien�a lor a �nceput s� fie tot mai mare. Medici, avoca�i, oameni de afaceri, v�nz�tori au trecut cu miile pe la cursurile lor. �n ciuda succesului, dup� c��iva ani, Grinder �i Bandler au hot�r�t s� se despart�. Bandler s-a orientat spre continuarea studiilor �n domeniul terapiei psihologice, �n timp ce Grinder a ales calea afacerilor. �n prim�vara anului 1982, chiar �i �n armata Statelor Unite, �ntr-o unitate din Pennsylvania, a fost ini�iat un curs de �nv��are a metodelor neurolingvistice, �ns� episodul nu s-a mai repetat poate �i din cauza protestelor tot mai energice venite din partea celor care considerau respectivele metode imorale. Bandler �i Grinder au instruit peste cincizeci �i cinci de mii de oameni �i au scris mai mult de o duzin� de c�r�i despre tehnicile descoperite de ei, dar nu au publicat niciodat� vreun studiu �tiin�ific av�ndu-le ca subiect. Asta �i pentru c� lumea �tiin�ific� a privit cu suspiciune cercet�rile celor doi. Mai mult, contestatarii lor afirm� c� rezultatele pozitive sunt mult exa�gerate. �i totu�i, comunicarea neurolingvistic� ar putea fi cea mai tulbur�toare descoperire din domeniul psihologiei din ultimele trei decenii. �ns� Grinder �i Bandler au omis s-o fundamenteze riguros, din punct de vedere �tiin�ific, fiind mult prea preo�cupa�i de avantajele comercializ�rii aplica�iilor ei. �n acela�i timp se amplific� discu�iile referitoare la consecin�ele sociale ale metodelor �i la responsabilitatea autorilor �n acest sens. Este foarte important ca astfel de instrumente de manipulare subtil� s� nu ajung� arme de temut �n m�inile vreunei elite atotputernice... De�i nu are leg�tur� cu metodele de comunicare neuro�lingvistic�, vom face, �n cele ce urmeaz�, o scurt� trecere �n revist� a unui alt tip de manipulare subtil�, anume a celei axate pe mesajele subliminale. Cu aproape patru decenii �n urm�, James Vicary, patronul unei firme comerciale din New Jersey, l-a convins pe proprietarul unui cinematograf s� �ncerce o nou� metod� pentru impulsionarea v�nz�rilor de Coca-Cola �i de floricele de porumb, consumate �n mod curent de spectatorii din sal�. �n timpul proiec�iei, pe ecran ap�reau flash-uri inobservabile �n mod con�tient, dar re�inute de subcon�tientul spectatorilor, cu dou� tipuri de mesaje: Be�i Coca-Cola �i: M�nca�i floricele de porumb. �n urma experi�mentului, Vicary a declarat c� v�nz�rile la b�uturile nealcoolice au crescut cu optsprezece procente, iar cele la floricele de porumb, cu cincizeci �i opt de procente. Afirma�iile lui au declan-�at un adev�rat scandal. Unele ziare i-au prezentat ini�iativa ca pe descoperirea secolului, altele l-au acuzat de manipulare m�r�av� a spectatorilor, iar Comisia Federal� a Comunica�iilor a interzis difuzarea unor astfel de mesaje subliminale la radio sau la televiziune. �i totu�i, experimentele ulterioare nu au confirmat eficien�a acestui gen de manipulare. A fost cercetat �i efectul mesajelor subliminale auditive, dar tot f�r� rezultate semnificative. �ns� cu toate contest�rile lumii �tiin�ifice, numai v�nzarea casetelor audio cu efecte de "sl�bire", de "c�tigare a respectului de sine", de "renun�are la fumat", de "�mbun�t��ire a memoriei" sau chiar de "perfec�ionare a �ndem�n�rii la jocul de golf a �nregistrat c�ti�guri de peste cincizeci de milioane de dolari numai �n 1990. �n privin�a efectului pe care �l au mesajele subliminale auditive, psihologul Anthony Greenwald a efectuat, �n 1991, un experiment simplu, dar edificator. El a convocat dou� grupuri de subiec�i. Cei din primul grup doreau s�-�i �mbun�t��easc� memoria, �n timp ce componen�ii celui de-al doilea erau inte-resa�i �n ridicarea nivelului de respect fa�� de propria lor per�soan�. Ambele grupuri au fost puse s� asculte casete cu mesaje subliminale. �n secret �ns�, Greenwald a schimbat benzile �ntre ele. La sf�r�itul experimentului, fiecare subiect a fost rugat s� aprecieze efectul pe care l-au avut �edin�ele de ascultare asupra propriilor lor a�tept�ri. Absolut to�i au declarat c� simt progrese semnificative. Evident, de�i experimentul a dovedit f�r� umbr� de �ndoial� c� efectul mesajelor subliminale este minim sau chiar nul, progresele semnalate de subiec�i s-au datorat, atunci c�nd �ntr-adev�r au existat �i nu au fost o simpl� iluzie, auto�sugestiei. �i totu�i, conform rezultatelor unui alt tip de studii, mesajele subliminale pot avea efect. Dar �i �n acest caz, efectul este departe de a�tept�ri �i de miraculoasele progrese promise de reclamele destinate s� v�nd� casetele audio �i video de gen. �n 1982, John Bargh �i Paulo Pietromonaco au invitat dou� grupuri de subiec�i s� vizioneze un filmule� de desene animate "neutru", �n care Donald R��oiul era rugat s� doneze s�nge la Crucea Ro�ie iar acesta refuza. �n filmule�ul proiectat primului grup au fost inserate flash-uri, imperceptibile �n mod con�tient, ce reprezentau cuvinte neutre precum ap� sau oameni. �n filmule�ul destinat celui de-al doilea grup, mesajele subliminale erau reprezentate de cuvinte cu �nc�rc�tur� ostil�, precum insult� sau r�utate. La sf�r�itul vizion�rilor, fiecare subiect a fost invitat s� aprecieze comportamentul r��oiului. Cei care au recep�ionat mesaje subliminale "neutre" s-au ar�tat indiferen�i. Cei c�rora le-au fost proiectate flash-urile "ostile" au spus despre Donald R��oiul c� este un egoist, un b�d�ran indiferent la suferin�a semenilor lor. Cei doi cercet�tori au ajuns astfel la concluzia c� mesajele subliminale pot induce o anumit� atitudine �n compor�tamentul subiec�ilor. �n 1988, Steven Neuberg a f�cut un experiment asem�n�tor celui descris anterior. El a lucrat tot cu dou� grupuri de subiec�i. Din primul grup f�ceau parte subiec�i ce ar�taser� o anume �nclina�ie spre cooperare cu semenii lor, �n timp ce al doilea grup era alc�tuit din indivizi obi�nui�i cu spiritul de competi�ie. Primilor le-au fost proiectate mesaje subliminale ce accentuau spiritul de cooperare, iar ceilal�i au fost supu�i influen�ei unor mesaje subliminale ce accentuau comportamentul competitiv, merg�nd p�n� la agresivitate. Apoi subiec�ii au fost pu�i s� joace c�teva jocuri ce presupuneau at�t cooperarea, c�t �i competi�ia �n c�tigarea c�t mai multor puncte. Rezultatele au demonstrat c� at�t �n cazul celor cooperan�i, c�t �i �n cel al competitivilor, �nclina�iile lor fire�ti au fost accentuate sensibil de vizionarea filmelor cu mesaje subliminale. Neuberg a inversat apoi filmele, iar rezultatele au fost aproape nule. Concluzia studiilor sale a fost c� mesajele subliminale pot avea unele rezultate semnificative doar atunci c�nd ele �ndeamn� subiectul la un comportament c�tre care acesta are deja o �nclina�ie fireasc�. Dar concluzia general� a tuturor experimentelor din acest domeniu este aceea c� efectul mesajelor subliminale nu co�respunde nici pe departe a�tept�rilor �i nu justific� adev�rata psihoz� manifestat� �n v�nz�ri de milioane de dolari la casetele audio sau video. Psihoza este �ntre�inut� �n mod artificial de produc�torii respectivelor m�rfuri �i de comercian�i. Efecte mult mai semnificative �n sensul manipul�rii consu�matorului �l au reclamele evidente, precum afi�ele sau clipurile publicitare de la televiziune ori radio. De foarte multe ori, clien�ii, sub efectul unor astfel de reclame �n avalan��, cump�r� lucruri de care, o dat� ajun�i acas�, �i dau seama c� nu aveau nevoie. �n Statele Unite ale Americii, nemul�umirea cump�r�torilor pu�i �n asemenea situa�ii a ajuns, la un moment dat, exploziv�. Ei au dat �n judecat� guvernul pentru faptul c� permite cascadele de reclame care �i fac s� cumpere produse ce nu le sunt necesare. Pentru a-i �mp�ca �i pe produc�tori �i pe consumatori, a fost dat� imediat o lege conform c�reia fiecare cump�r�tor poate returna orice obiect achizi�ionat (evident cu excep�ia produselor perisabile �i a altor categorii foarte bine delimitate) �n termen de treizeci de zile �i va primi �napoi �ntreaga contravaloare. Legea nu a reprezentat o lovitur� prea mare la adresa produc�torilor, deoarece efectul reclamelor este at�t de puternic, �nc�t procentul celor care returneaz� lucrurile este nesemnificativ pentru totalul v�nz�rilor. Tot �n cadrul acestui capitol destinat manipul�rilor subtile se cuvine s� amintim �i un alt gen de experimente cu rezultate interesante. Unui grup de subiec�i i s-a dat s� citeasc� o lung� list� de cuvinte alese la �nt�mplare. Unele ap�reau o singur� dat�, iar altele se repetau cu o frecven�� mai mare sau mai mic�. �n final, subiec�ii erau ruga�i s� aprecieze favorabil sau defavorabil cu-vintele. Apreciate favorabil au fost cele ce ap�reau cel mai des �n list�. Cercet�torii au explicat c� subiec�ilor le-au devenit, �n mod incon�tient, familiare cuvintele pe care le-au �nt�lnit mai des. Metoda este deja utilizat� �n strategiile agen�iilor de publicitate. Cu c�t numele unei companii apare mai des, chiar dac� nu �n mod evident, poten�ialul consumator devine tot mai familiar cu marca respectivei firme �i are o atitudine favorabil� fa�� de produsul propus. S� exemplific�m metoda cu c�teva scene dintr-un film sponsorizat de o firm� produc�toare de Cola rece: un cuplu discut� la o mas� pe care se afl� o sticl� de Cola; o femeie a�teapt� �nfri�gurat�, �ntr-o sta�ie de autobuz, pe care se poate z�ri, �ntre alte afi�e, �i unul cu Cola �ntre cuburi de ghea��; un pu�ti asist� la cearta p�rin�ilor s�i sorbind dintr-un pahar pe care este o inscrip�ie cu Cola rece �.a.m.d. Chiar dac� aceste apari�ii ale m�rcii Cola trec neobservate, �n mod con�tient, de c�tre spectator, totu�i el devine familiar cu sigla companiei �i, la prima ocazie, va cump�ra instinctiv o sticl� cu respectiva b�utur�. Apropo, nu vi s-a f�cut poft� de o sticl� de Cola rece?... Evident, respectiva tehnic� poate fi utilizat� �i �n campaniile electorale. Cu c�t figura unui anume candidat apare mai des la televizor, indiferent de ocazie, cu at�t ea devine mai familiar� aleg�torului. Strategia �i are �n vedere mai ales pe poten�ialii aleg�tori �nc� nehot�r��i, al c�ror procent, uneori, este at�t de mare, �nc�t o asemenea manipulare poate r�sturna spectaculos rezultatele preconizate ale scrutinului. Din acest motiv, �n statele cu democra�ie avansat�, domeniul audiovizualului este supus unor legi stricte �n timpul campaniilor electorale, legi menite s� limiteze la maximum utilizarea unor astfel de tehnici de manipulare subtil� a electoratului.... Cum este manipulat� mass-media �n conflictele interna�ionale Cea mai eficient� tehnic� de manipulare pe scar� larg� este reprezentat� de controlul informa�iei. Rescrierea istoriei, cenzu�rarea �tirilor, dezinform�rile, falsificarea realit��ii �.a.m.d. sunt doar c�teva dintre procedeele avute �n vedere de cei care se ocup� cu controlul informa�iei. Principalul suport prin care se pun �n practic� asemenea stra�tegii de influen�� este mass-media. Dac� �n sistemele totalitare mijloacele de informare erau controlate strict de la Centru, �n democra�iile aflate la �nceput �i mai ales �n cele deja rodate, manipularea mass-media implic� elaborarea unor strategii extrem de complicate �i subtile, dar cu o for�� extraordinar� de influen��are a opiniei publice, deoarece omul de r�nd s-a obi�nuit s� cread� sincer �n impar�ialitatea ziari�tilor. Pentru a vedea la ce grad de sofisticare au ajuns artizanii manipul�rii �n domeniul mass-media, red�m mai jos dezv�luirile lui Yohanan Ramati, directorul unui institut de studii strategice celebru �n �ntreaga lume: Jerusalem Institute for Western Deffence. Ramati, un cercet�tor sobru, care se ocup� de studiul fenomenelor geopolitice �i geostrategice contemporane, a acceptat s� ofere publica�iei new-yorkeze Mainstream, �n aprilie 1994, c�teva informa�ii zguduitoare despre felul cum se construie�te, la nivelul mentalit��ilor colective, imaginea unor �ntregi popoare sau etnii, cu consecin�e politice �i istorice incalculabile. Dezv�luirile lui Y. Ramati au ap�rut apoi �i �n ziarul Rom�nia liber�, �n traducerea �i prelucrarea lui Vladimir Alexe. Dup� p�rerea lui Y. Ramati, mediatizarea interna�ional� a r�zboiului civil din Iugoslavia a �nf��i�at enormele pierderi �i suferin�e �nregistrate de toate p�r�ile implicate �n conflict, dar, continu� el, cu diferen�ieri semnificative. Astfel suferin�ele musulmanilor erau prezentate, de regul�, cu cele mai multe detalii, �n timp ce suferin�ele croa�ilor erau abia men�ionate, iar cele ale s�rbilor nici m�car nu erau amintite. �n mass-media occidental�, �n cea din ��rile islamice, ca �i �n Israel ― observ� Ramati ― ap�rea o puternic� tendin�� de "injectare a urii" prin manipularea propagandistic� a mass-media. De regul�, �n presa scris� sau la televiziune ap�reau femei, copii ori b�tr�ni din Sarajevo ― dar numai din cartierele musulmane ― r�ni�i, s�nger�nd abundent, pe fundalul sonor al r�p�itului de mitraliere �i al bubuiturilor de tun. Niciodat� �ns� nu erau prezenta�i copii, femei sau b�tr�ni, �n exact aceea�i situa�ie, din partea s�rb� a Bosniei. Nici r�nile femeilor, nici ale copiilor croa�i nu-�i g�seau, de regul�, spa�iu, dac� acestea erau rezultatul bombardamentelor sau tirurilor musulmane. Aceast� selectivitate, spunea Ramati, "era de departe prea evident� pentru a fi rodul �nt�mpl�rii". Faptele erau manipulate �i, c�nd nu conveneau, erau pur �i simplu ignorate. Fiind vorba a�adar de o ac�iune concertat�, urm�toarea �ntrebare care s-a pus a fost: "Cine sus�inea financiar �i dirija din umbr� toat� acea manipulare interna�ional� a mass-media �i a opiniei publice, astfel ca �n SUA, Marea Britanie sau Fran�a s� se creeze un curent favorabil constituirii unui al doilea stat musulman �n Balcani?" Ramati ofer� �n acest sens exemplul companiei "Ruder & Finn Global Political Affairs". Obiectul companiei este mai neobi�nuit, cel pu�in pentru marele public: manipularea imaginii unor conflicte interna�ionale, a imaginii unor popoare �i etnii, prin intermediul mass-media, �n func�ie de interesele clientului. Adic� ale guvernului sau ale celui care pl�te�te compania pentru asta! Mai pe scurt, "Ruder & Finn..." se ocup� cu "intoxicarea" opiniei publice mondiale la cerere. Pentru a-�i argumenta afirma�iile, Ramati a citat un inter�viu absolut senza�ional prin cinismul (sau, dac� vre�i, prag�matismul) s�u, acordat de �nsu�i James Harff, directorul lui "Ruder & Finn..." lui Jacques Merlino, la Paris, �n octombrie 1993... Harff: Timp de optsprezece luni, noi am lucrat pentru Croa�ia �i Bosnia-Her�egovina, ca �i pentru opozi�ia din pro�vincia Kosovo. �n aceast� perioad� am avut multe succese, cre�nd clien�ilor o formidabil� imagine interna�ional�. Inten��ion�m, de altfel, s� ob�inem toate avantajele �i s� dezvolt�m �n�elegeri comerciale cu aceste ��ri. Viteza este esen�ial� pentru ca faptele, favorabile clien�ilor no�tri, s� fie s�dite �n con�tiin�a opiniei publice. Conteaz� doar prima afirma�ie. Retract�rile ulterioare nu au nici un efect. Merlino: C�t de des recurge�i la interven�ii pe l�ng� ofi�cialit��i? Harff: Cantitatea nu e important�. Trebuie doar s� intervii la momentul oportun �i pe l�ng� cea mai potrivit� persoan�. Din iunie p�n� �n septembrie (1993, n.n.) noi am organizat treizeci de �nt�lniri cu agen�iile de pres� importante, ca �i �nt�lniri �ntre oficialit��ile bosniace cu Al Gore, Lawrence Eagleburger, precum �i cu zece senatori influen�i, printre care George Mitchell �i Robert Dole. De asemenea, am expediat �n exclusivitate treisprezece �tiri de ultim� or�, treizeci �i �apte de faxuri cu informa�ii de ultim moment, am trimis �aptesprezece scrisori oficiale �i opt rapoarte. Am mai dat dou�zeci de telefoane personalului de conducere de la Casa Alb� �i alte vreo sut� la ziari�ti, editori, comentatori de politic� extern� �i altor persoane influente din mass-media interna�ional�. Merlino: De care dintre realiz�rile Dvs. sunte�i cel mai m�ndru? Harff: Faptul de a fi atras de partea noastr� opinia public� evreiasc�. Aceasta era o chestiune vital�, fiindc� dosarul afacerii era periculos, privit din acest unghi. Pentru c� pre�edintele Tudjman (al Croa�iei), de pild�, a fost dur la adresa evreilor �n cartea sa "�ara f�g�duin�ei �i realitatea istoric�". Cine citea aceast� carte l-ar fi putut, cu mare u�urin��, acuza de antisemitism. Nici �n Bosnia lucrurile nu st�teau mai bine. Pre�edintele Izetbegovici sus�inea, cu ardoare, crearea acolo a unui stat fundamentalist islamic, �n cartea sa intitulat� "Declara�ia islamic�". Dincolo de asta, trecutul Croa�iei �i al Bosniei este puternic marcat de un autentic �i crud antisemitism. Zeci de mii de evrei au fost extermina�i �n lag�rele croate. A�a c� era foarte normal ca organiza�iile evreie�ti �i intelectualii s� fie ostili croa�ilor �i bosniacilor. Misiunea noastr� era s� schimb�m aceast� atitudine. �i am reu�it de minune. La �nceputul lui iulie 1992, publica�ia new-yorkez� "Newsday" a lansat afacerea cu lag�rele (s�rbe) de concentrare. Am s�rit imediat s� exploat�m momentul. A�a c� am contactat pe loc trei dintre cele mai mari organiza�ii evreie�ti din America ― Liga B'nai B'rith contra def�im�rii, Comitetul evreiesc american �i Congresul american-evreiesc. �n august, le-am sugerat acestor organiza�ii influente s� publice un avertisment �n "New York Times" �i s� organizeze demonstra�ii �n fa�a ONU. A fost o lovitur� de propor�ii. C�nd organiza�iile evreie�ti au trecut de partea bosniacilor musulmani am putut, cu mare u�urin��, s�-i identific�m pe s�rbi cu nazi�tii �n mintea oamenilor. Nimeni nu �n�elege nimic din ceea ce se �nt�mpl� �n Iugoslavia. Marea majoritate a americanilor se �ntreab�, probabil, �n care parte a Africii se afl� Bosnia. Dar noi, dintr-o singur� mi�care, am fost �n stare s� le prezent�m o poveste simpl�, cu "b�ie�i buni" �i cu "b�ie�i r�i", care pe urm� a func�ionat aproape de la sine. Imediat s-a observat o schimbare clar� �n limbajul presei, care a �nceput s� exploateze concepte cu o �nalt� �nc�rc�tur� emo��ional�, de genul "purificare etnic�", "lag�re de concentrare", concepte ce evocau oamenilor imaginile Germaniei naziste �i ale camerelor de gazare de la Auschwitz. Schimbarea �n acest registru emo�ional a fost at�t de puternic�, �nc�t nimeni nu a mai �ndr�znit dup� aceea s� mearg� contra curentului. Merlino: Dar c�nd f�cea�i toate acestea, nu avea�i nici o dovad� c� ceea ce spunea�i era adev�rat. Avea�i doar un singur articol, din "Newsday"! Harff: Treaba noastr� nu e s� verific�m informa�iile. N-avem echipament pentru asta. Sarcina noastr� este doar s� acceler�m r�sp�ndirea informa�iilor favorabile nou�. Noi nu confirmam deloc existen�a lag�relor mor�ii �n Bosnia, noi doar f�ceam cunoscut ce afirma "Newsday". Merlino: Sunte�i con�tient c� v-a�i asumat o responsabilitate imens�? Harff: Suntem profesioni�ti. Trebuia s� facem ceva �i am f�cut. Nu suntem pl�ti�i s� fim morali. Dup� citarea interviului, Y. Ramati a ad�ugat c� mai r�m�nea de clarificat o chestiune, doar aparent minor�: cine a angajat �i pl�tit compania "Ruder & Finn..."? Era pu�in probabil ca guvernul croat sau bosniac s� fi dispus de fondurile necesare. S� fi fost la mijloc banii unor state arabe? S� fi fost banii companiilor petroliere americane care opereaz� �n ��ri arabe? Sau ai b�ncilor interna�ionale? �i poate permite oricine s� angajeze pe "Ruder & Fin..."? Unui israelian, interesat de chestiune atunci c�nd Partidul Likud era la putere �n Israel, i s-a r�spuns de c�tre o alt� asemenea companie c� ea ar putea �ntreprinde ceva pentru guvernul israelian doar dac� acesta ar fi dispus la ini�ierea unor schimb�ri politice. Campania bine orchestrat� de "demonizare" a s�rbilor, era de p�rere Y. Ramati, ar trebui s�-i avertizeze at�t pe evrei, c�t �i pe to�i cei care vor ca ��rile lor s� continue s� existe. Pentru israelieni, ca �i pentru cre�tinii maroni�i din Liban ori pentru albii sau zulu�ii din Africa de Sud, aceast� manipulare poate deveni o chestiune de via�� �i moarte. Cine promoveaz� islamismul radical �n Europa poate promova radicalismul �i islamismul oriunde �n lume. Sanc�iunile exclusive contra s�rbilor sunt o ru�ine pentru umanitate, sus�ine Y. Ramati, pentru c� s�rbii ortodoc�i au fost majoritari �n Bosnia, �nainte de a fi decima�i de usta�ii croa�i (poli�iile fasciste croate �n ultimul r�zboi mondial) �i de musulmanii bosniaci care l-au sus�inut, cum se �tie, pe Hitler. �i �nc� mai acopereau peste jum�tate din teritoriul Bosniei �nainte de �nceperea luptelor. Musulmanii, ajun�i dup� r�zboi mai numero�i (48 la sut� contra 35 la sut�), ocupau un teritoriu mai restr�ns, grupa�i mai ales �n a�ez�rile urbane. A lupta, sus�ine Ramati, ca s� scapi de impunerea cu for�a a fundamentalismului islamic de c�tre despo�i tip Izetbegovici, �ntr-o �ar� care �i-a apar�inut �i apoi �i-a fost r�pit� de o m�n� de str�ini, este o reac�ie foarte natural� la orice popor care �i p�streaz� instinctul na�ional de supravie�uire. Iar a continua lupta, �n ciuda sanc�iunilor impuse de o "comunitate interna�ional�" cinic�, dominat� doar de interesele ei financiare, nu �i de obiec-tivitate, constituie un semn al onoarei. Nici o sanc�iune, observa Ramati, nu a fost impus�, de pild�, Rusiei c�nd a intervenit pentru a-l r�sturna pe pre�edintele liber ales al Gruziei (Gamsahurdia) �i a-l �nlocui cu ni�te marionete, dup� un r�zboi s�ngeros. Nici Siriei nu i s-a repro�at nimic dup� interven�ia din Liban, menit� s� distrug� structurile cre�tine �i s� le �nlocuiasc�, treptat, cu cele fundamentalist-islamice. Nici Egiptul nu a fost supus sanc�iunilor economice atunci c�nd a invadat �i anexat o parte din Sudan (1993), fapt necunoscut de opinia public� interna�ional� deoarece mass-media a ignorat at�t invazia, c�t �i refuzul ONU de a o dezbate. �n 1993, sute de mii de oameni au fost uci�i �n diverse zone din Asia, Africa, America Latin� sau spa�iul fostei URSS f�r� s� se dea vreo "sanc�iune" interna�ional�. �n schimb, constat� Y. Ramati, "comunitatea interna�ional�" devine brusc foarte dur� atunci c�nd anumite interese legate de exploatarea petro�lului sunt �n joc, ca de pild� �n Irak, �n 1990. Embargoul, observa Ramati, nu f�cea dec�t s� prelungeasc� r�zboiul. Pentru c� priv�nd popula�ia Serbiei de hran�, medicamente �i benzin� �l lipsea total �i pe Izetbegovici de vreun interes real pentru a pune cap�t luptelor, deoarece el spera ca s�rbii s� fie sili�i s�-i accepte condi�iile. Se poate observa astfel c� "Ruder & Finn..." nu reprezint� dec�t un element ― este adev�rat, esen�ial ― al unui �ntreg lan� Prin manipularea opiniei publice interna�ionale, imaginea unor conflicte �i popoare uitregi devine �n acest mod dependent� de interese legate de petrol �i financiare. "Ruder & Finn..." nu face dec�t s�-�i ofere serviciile. Ea, ca �i celelalte companii cu acela�i profil, comercializeaz� imaginea interna�ional� a unor state. E un comer� nou �i foarte costisitor. Iar deviza lor, dup� cum s-a v�zut, este: We are not paid to be moral! (Nu suntem pl�ti�i s� fim morali!)... Rezisten�a la manipulare Dup� cum am v�zut �n capitolele precedente, toate strategiile �i tehnicile de manipulare sunt axate pe ob�inerea controlului asupra comportamentului, g�ndirii sau sentimentelor subiec�ilor, �ntr-o anumit� situa�ie social� �i pe parcursul unei anumite perioade de timp, �n vederea c�tig�rii unor avantaje substan�iale pentru artizanii manipul�rii �i �n detrimentul celor controla�i. Schimb�rile urm�rite a fi produse �n una dintre cele trei componente ale identit��ii subiec�ilor pot fi focalizate precis sau pot fi p�r�i ale unui proces deosebit de complex. Ele pot avea efecte imediate sau pot r�m�ne �n faz� latent� pentru a determina ulterior muta�ii radicale de mentalitate, pot fi induse �n mod vizibil ori pe c�i subtile, se pot solda cu rezultate durabile �n timp sau pot �nregistra schimb�ri doar pentru o anumit� perioad� avut� �n vedere de manipulatori. De�i unele metode de manipulare se bazeaz� pe tehnici "exotice" precum hipnoza, administrarea de droguri sau de �ocuri electrice, interven�iile chirurgicale pe creier, cele mai multe strategii de ob�inere a unui control total asupra individului au �n vedere tehnici "laice", �n majoritatea cazurilor extrem de efi�ciente. Ele se bazeaz� pe exploatarea necesit��ilor fundamentale ale omului (nevoia de hran�, de ad�post, de informare, de integrare �ntr-un anumit grup social �.a.m.d.), �n sensul cufund�rii individului �n anonimat, pentru a-l face mult mai docil �i mult mai dispus s� se supun� regulilor impuse de autorit��i, indiferent de forma sub care sunt percepute acestea. Unii agen�i de manipulare fac parte dintr-un sistem institu�ionalizat, guvernat de reguli stricte, precum armata, cultele religioase, suprastructurile guvernamentale �i administrative, institu�iile de �nv���m�nt, structurile de promovare a activit��ilor comerciale etc, �n timp ce al�ii ac�ioneaz� �n mod empiric, conform unor reguli nescrise sau baz�ndu-se pe propria lor experien�� de influen�are a indivizilor �i chiar a maselor (profe�i, cer�etori, escroci �.a.m.d.). Tehnicile de manipulare se �nt�lnesc permanent, chiar �i �n cele mai banale momente ale vie�ii. Mai mult ca sigur, fiecare dintre dumneavoastr� a utilizat cel pu�in o dat� �n via�� tehnica "tr�ntitului-u�ii-�n-fa��", f�r� s� �tie c� se nume�te astfel �i c� a fost studiat� de colective �ntregi de psihologi. Iar efectul a fost acela�i cu cel ob�inut de speciali�ti. Spre exemplu, �n cadrul celei mai obi�nuite t�rguieli de la pia�� sau de la talcioc, atunci c�nd a�i dorit s� cump�ra�i un produs, v�nz�torul v-a "tr�ntit" de la bun �nceput un pre� evident mai mare dec�t valoarea real� a produsului �i, bine�n�eles, dec�t a�i fost dumneavoastr� dispus s� pl�ti�i. La r�ndu-v�, i-a�i "tr�ntit" un pre� vizibil mai mic dec�t valoarea estimat�. Jocul cererii �i ofertei a continuat p�n� la acordul asupra unui pre� mediu care v-a satisf�cut at�t pe dumneavoastr�, c�t �i pe v�nz�tor. Copiii, �i ei, aplic� de multe ori, instinctiv, metoda "piciorului-�n-u��", cer�nd p�rin�ilor s� le ia un lucru minor, apoi altceva �i iar altceva... �i nu doar copiii procedeaz� a�a. Probabil de multe ori a�i avut senza�ia c� i-a�i dat cuiva "un deget", pentru ca apoi respectivul s� vrea "toat� m�na". �n astfel de situa�ii �i nu numai, a�i �ncercat senza�ii de nemul�umire, de disconfort psihic, ceea ce reprezint� tocmai manifest�rile specifice disonan�ei cognitive. �nv���nd s� recunoa�te�i astfel de st�ri, �tiind cum s� ajunge�i la cauzele lor intime, ve�i putea s� rezista�i manipul�rilor de orice fel. Sau majorit��ii lor. Tocmai acesta este scopul capitolului de fa��. Cum spuneam, presiunea diferitelor tipuri de manipul�ri poate fi sesizat� �n cele mai obi�nuite secven�e ale vie�ii. Impor�tan�a acordat� rela�iilor interumane, supunerea fa�� de regulile de grup, emo�ia produs� de recompense sociale minore precum un z�mbet, un compliment sau un gest prietenesc reprezint� tocmai efectele manipul�rilor. Nu ne propunem neap�rat s� calific�m manipul�rile drept "bune" sau "rele", ci dorim s� oferim procedee de recunoa�tere a lor, l�s�nd apoi la latitudinea fiec�ruia apre�cierile precum �i op�iunea �n ceea ce prive�te supunerea sau nesupunerea fa�� de ele. Aceasta pentru c� succesul influen�elor sociale nedorite se bazeaz� tocmai pe neputin�a individului de a le percepe �n mod con�tient �i a li se opune �n consecin��. Spre exemplu, regulile de protocol reprezint� factori de inhibi�ie extraordinar de puternici pentru comportamentul firesc al omului obi�nuit. Uneori, disonan�a cognitiv� ap�rut� �n urma plas�rii individului �ntr-un mediu cu totul nou, guvernat de reguli rigide, este at�t de puternic�, �nc�t d� na�tere la manifest�ri imposibil de controlat, precum accelerarea b�t�ilor inimii, transpira�ia, tremurul vocii etc. Pentru a rezista, individul �ncearc� disperat s� se supun� noilor reguli, f�r� a se mai g�ndi m�car dac� sunt neap�rat necesare sau, mai mult, dac� nu cumva ele sunt anume f�cute pentru a-i reduce la t�cere pe cei care g�ndesc diferit sau vor s� pun� �ntreb�ri. Cu c�t individul se preocup� mai mult de a nu fi luat drept incult, plictisitor, prost sau lipsit de orice talent, cu at�t el este mai u�or de manipulat de c�tre cei care inten�ionat �i induc astfel de preocup�ri pentru a-l distrage de la g�ndurile �i �ntreb�rile lui fire�ti. �n majoritatea cazurilor, reflexul de supunere fa�� de regulile impuse de cei din jur este inoculat �nc� din copil�rie. Un "copil cuminte" vorbe�te numai c�nd este �ntrebat, st� la locul lui, nu �i deranjeaz� pe cei mari, e ascult�tor. De mic, individul se obi�nuie�te cu supunerea fa�� de o autoritate, reprezentat� �n primul r�nd de p�rin�i, apoi de ceilal�i adul�i din familie sau de fra�ii mai mari, de profesori �.a.m.d. El �nva�� c� este mult mai u�or s� te supui, pentru a nu fi trimis "la col�" (o form� de izolare �n fa�a a doi pere�i goi), ori chiar pedepsit mai aspru. Din nou, nu calific�m un astfel de sistem educa�ional drept "bun" sau "r�u", �ns� c�teva sfaturi generale pot rezulta de aici. Niciodat� s� nu-i spune�i copilului: "e�ti prost", "e�ti un neispr�vit", "n-o s� ias� nimic din tine". Foarte pu�ini se ambi�ioneaz� pentru a demonstra contrarul. Cei mai mul�i �ns� r�m�n cu un sentiment de inferioritate care �i poate urm�ri toat� via�a, f�c�ndu-i victime sigure ale manipulatorilor care a�teapt� s� exploateze tocmai astfel de sl�biciuni. L�sa�i copilul s� pun� chiar �i cele mai ciudate �ntreb�ri �i r�spunde�i-i �ntotdeauna f�r� a-l jigni. Dac� �ntrebarea este chiar prosteasc�, spune�i-i simplu: "e o �ntrebare proast�", dar niciodat� "e�ti prost". Nu-l �nv��a�i s� identifice �ntrebarea gre�it� cu propria lui persoan�. Nu-i impune�i reguli f�r� a i le explica. �nv��a�i-l s� g�ndeasc� singur. Ave�i �ncredere �n el, respecta�i-l chiar dac� a�i optat pentru rolul de p�rinte autoritar. �nv��a�i-l c� respectul fa�� de ceilal�i �nseamn�, �n primul r�nd, respectul fa�� de sine �nsu�i. �n acela�i timp nu-l r�sf��a�i necondi�ionat, pentru c�, mai t�rziu, va deveni extrem de vulnerabil la influen�ele anturajului, care, uneori, pot avea efecte negative foarte greu sau chiar imposibil de controlat. Revenind la influen�a situa�iilor sociale obi�nuite, de multe ori ea poate fi mai puternic� dec�t influen�a exercitat� �n mod direct de c�tre cei mai versa�i manipulatori. De aceea artizanii marilor manipul�ri imagineaz� strategii tocmai pentru crearea unor astfel de situa�ii sociale, �n care individul este supus presiunilor grupului din care face parte. El realizeaz� din reflex c� este mult mai u�or s� te supui regulilor grupului dec�t s� le �ncalci �i se adapteaz� situa�iei respective imit�nd comporta�mentul celor din jur, f�r� a mai �ncerca s� analizeze cu deta�are respectivele reguli. Se ajunge astfel la problema fundamental�: "Care este cea mai bun� cale pentru a rezista manipul�rilor?" La prima vedere, solu�ia ideal� ar fi izolarea total� de societate. �n acest fel individul se poate deta�a complet de influen�ele exterioare. Metoda a fost aplicat� de unii siha�tri, care s-au retras departe de civiliza�ie, au refuzat orice contact cu semenii �i �i-au dezvoltat propria lor filozofie de via��, dup� ani �ntregi de suferin��. Metoda �ns� nu poate fi generalizat� pentru c� omul este, �n primul r�nd, o fiin�� social�. Ar exista �i o variant� mai rezonabil� a izol�rii: individul continu� s� tr�iasc� �n societate, dar se poate deta�a emo�ional de anumite aspecte ale vie�ii. Deta�area �ns� atrage dup� sine pierderea suportului social reprezentat de familie, de persoanele iubite, prieteni, colegi, care, �nt�mpina�i tot timpul cu r�ceal�, vor ajunge s� evite contactul direct cu in�dividul. Treptat, sentimentul de singur�tate se va amplifica, put�nd duce chiar la apari�ia unor manifest�ri paranoide. Ne afl�m astfel �n fa�a unui veritabil paradox. Deta�area de societate, pentru a evita orice contact prin intermediul c�ruia am putea fi manipula�i, este absurd�. �n acela�i timp, implicarea total�, sincer�, plin� de pasiune �n via�a social� ne poate face extrem de vulnerabili la influen�ele exercitate de artizanii manipul�rii. �i totu�i, omul este o fiin�� social�. Marile sale �mpliniri se pot atinge numai �n cadrul societ��ii. Fiecare dintre noi dore�te s� experimenteze cele mai profunde sentimente, s� aib� prieteni de n�dejde, s� poat� ac�iona a�a cum �i dicteaz� inima, s�-�i tr�iasc� via�a din plin. Acest lucru poate fi realizat �i f�r� a c�dea victim� manipul�rilor prezente �n fiecare moment al existen�ei noastre, utiliz�ndu-se o a treia cale, prin care paradoxul de care vorbeam mai sus poate fi evitat. �n acest sens, nu mai este vorba de a alege �ntre deta�are �i implicare, ci de a alterna cele dou� st�ri, astfel �nc�t perioadele de tr�ire la cote �nalte s� fie urmate de scurte intervale de deta�are. Din c�nd �n c�nd este bine s� �ncerc�m o deta�are total� de problemele zilnice �i s� ne anali�z�m "la rece" ac�iunile, sentimentele, alternativele alese �ntr-o situa�ie sau alta, pentru a g�si cele mai bune solu�ii pentru viitor. Oscilarea permanent� �ntre ace�ti doi poli (deta�area �i impli-carea) este singura modalitate de a evita, pe c�t posibil, manipul�rile zilnice. Evident, se pune problema c�nd s� ne analiz�m via�a ,4a rece" �i c�nd s� tr�im din plin. Pentru c� nu trebuie s� ajungem obseda�i de pericolul manipul�rilor. Acestea au existat, exist� �i vor exista, c�t timp va fiin�a societatea uman�. Ceea ce ne intereseaz� este ca ele s� nu ne transforme �n sclavii unor indivizi lipsi�i de scrupule, s� nu ne lipseasc� de bucuriile simple ale vie�ii, s� nu ne transforme �n ni�te "legume". Unii �i aleg timpul deta��rii seara, �nainte de culcare. Un fost profesor universitar al subsemnatului spunea, cu toat� serio�zitatea, c� �n perioada studen�iei sale obi�nuia s�-�i pun� c�ciula pe mas�, �n fa�a patului, �i s�-i vorbeasc� �nainte de a adormi. O considera ca pe un alter ego al s�u, �i �n cadrul acelui "dialog"-monolog recapitula tot ceea ce f�cuse �n timpul zilei, �i bune �i rele, pentru a analiza consecin�ele �i a alege cea mai bun� solu�ie pentru a doua zi. Este un exemplu. Uneori �ns� problemele sunt complexe �i "analiza de sear�" poate conduce spre insomnii cu efect stresant. Nu poate fi dat� o re�et� general�, �ns� exist� diverse mo�dalit��i pentru a ne da seama imediat c�nd se impune momentul de deta�are. Profesorul Philip Zimbardo �i colega sa Susan Andersen, de la Universitatea Stanford, California, au desf�urat numeroase studii, �n urma c�rora au cristalizat principalele metode prin care putem identifica momentele �n care suntem supu�i manipul�rilor. De asemenea, ei arat� cum ne putem deta�a �n astfel de momente �i, mai ales, care sunt principalele strategii de a rezista influen�elor. �n continuare vom trece �n revist� cele mai importante asemenea strategii, �mpreun� cu c�teva exemple pentru fiecare. Identificarea discontinuit��ilor De obicei, marile minciuni sunt ascunse sub un �nveli� de aparent� normalitate. �i totu�i "camuflajul" nu poate fi niciodat� perfect. �ntotdeauna, mai devreme sau mai t�rziu, apare ceva "�n neregul�", ceva ce "nu se potrive�te". De fiecare dat�, astfel de momente trebuie s� reprezinte pentru noi semnale de alarm�. Jim Jones, liderul sectei Templul poporului, cel care a determinat sinuciderea colectiv� a peste nou� sute de oameni, le promitea adep�ilor s�i o via�� idilic� �n jungla Guyanei: climat bl�nd, m�ncare din abunden��, munc� u�oar�, s�n�tate �i via�� ve�nic�. Realitatea a fost exact pe dos: climat ucig�tor, munc� extenuant�, hran� insuficient�, ��n�ari, boli, decese. Unii dintre sectan�ii care nu fuseser� �nc� subjuga�i total voin�ei lui Jones �i-au dat seama �nc� din momentul sosirii �n Guyana c� promisiunile pastorului sunt vorbe �n v�nt. �i totu�i marea majoritate a adep�ilor nega eviden�ele �i credea nestr�mutat �n cuvintele lui Jones care le spunea c�, oricum, via�a lor putea fi considerat� un rai �n compara�ie cu "infernul" ce pusese st�p�nire pe lume. Cei care au reu�it s� se salvaze �naintea tragediei finale au fost tocmai cei care �i-au dat seama c� "ceva nu se potrive�te", c� exist� o discrepan�� evident� �ntre promisiunile pastorului �i realitatea �nconjur�toare. La r�ndul s�u, Richard Clark, cel care a condus prin jungl� un grup de evada�i din Jonestown, chiar �n diminea�a de dinaintea tragediei, spunea: "�nc� de c�nd am cobor�t din avion am sim�it c� nu era �n regul� ceva." Regimurile comuniste au colapsat atunci c�nd tot mai mul�i oameni au �nceput s� simt� discrepan�ele uria�e dintre promi�siunile �n�l��toare ale ideologilor �i �nr�ut��irea continu� a traiului de zi cu zi. O escrocherie de propor�ii, descris� �ntr-un cotidian rom�nesc la �nceputul lui 1996, a e�uat din cauza unui am�nunt minor ce a atras aten�ia uneia dintre poten�ialele victime. Astfel conducerea unei regii autonome din Bucure�ti a intrat �n contact cu un grup de oameni de afaceri rom�ni �i italieni, care urm�reau �ncheierea unor contracte fabuloase cu respectiva regie. Ei sus�ineau c� vor contribui cu sute de milioane de dolari, ceea ce, evident, reprezenta o �ans� unic� pentru viitorii lor parteneri. La un moment dat, unul dintre negociatorii regiei autonome a observat c� un membru important al celuilalt grup nu are c�r�i de vizit�. Sc�pare minor�, dar de neacceptat pentru un om de afaceri serios. Convins c� "nu se potrive�te ceva", negociatorul a dispus verificarea partenerilor, care s-au dovedit a fi ni�te escroci. Exemplele sunt nenum�rate, dar esen�a problemei r�m�ne una singur�. Atunci c�nd sim�im c� "nu se potrive�te ceva", c� "nu e �n regul� ceva", c� "nu merge ceva", este momentul s� ne deta��m �i s� analiz�m lucrurile lucid, cu obiectivitate �i calm, pentru a vedea care este sursa real� a respectivei discontinuit��i. Trebuie s�-i judec�m �i s�-i evalu�m pe cei cu care intr�m �n contact nu numai dup� ceea ce spun, ci �i dup� ceea ce fac. Iar c�nd distan�a de la vorb� la fapt� este considerabil�, �nseamn� c� "nu merge ceva". Foarte mul�i escroci �i datoreaz� succesele unei abilit��i �nn�scute de a-�i �nv�lui interlocutorii �n vorbe frumoase �i �n promisiuni ce nu au nici o leg�tur� cu realitatea. �n general, c�nd sim�im c� �n ad�ncul sufletului nostru persist� o nemul�umire (semn al disonan�ei cognitive), �nseamn� c� este momentul unei analize "la rece" a situa�iei �n care ne afl�m, pentru a lua c�t de repede posibil o decizie �n privin�a viitorului. Neglijarea acestor nemul�umiri interne, ignorarea lor conform principiului "las� c� trece" ne pot duce uneori �n situa�ii ce par f�r� sc�pare. �n fond, libertatea de op�iune, �n adev�ratul sens al cuv�ntului, impune mai �nt�i analiza obiectiv� a situa�iei, pentru ca abia dup� aceea s� fie c�utat� solu�ia optim�. Altern�nd tr�irile intense cu momentele de deta�are destinate analizelor, ne putem dezvolta un anume scepticism �i un sim� critic �n m�sur� s� ne ofere posibilitatea de a depista la timp influen�ele nedorite c�rora le suntem supu�i. Observarea normalit��ii aparente Cele mai eficiente tehnici de manipulare se bazeaz� pe crearea unei aparen�e de normalitate. Pentru a avea succes, agen�ii de influen�� trebuie s� ac�ioneze �n a�a fel �nc�t s� nu atrag� aten�ia celor din jur. Raport�ndu-ne la subcapitolul precedent, ei sunt foarte aten�i s� nu le dea ocazia celorlal�i de a observa c� "nu se potrive�te ceva". Cer�etorii, chiar �i c�nd venitul lor lunar �l dep�e�te de c�teva ori pe cel mediu pe economie, se �mbrac� �ntotdeauna �n zdren�e, umbl� murdari, �i pun �n eviden�� r�nile (de multe ori inten�ionat) pentru a st�rni mila trec�torilor. Marii escroci se �mbrac� �ntotdeauna elegant, folosesc un limbaj elevat, se comport� aidoma oamenilor de afaceri veritabili. De multe ori, poten�ialele victime nici nu mai verific� identitatea celor cu care stau de vorb� de team� s� nu-i "ofenseze". �ntotdeauna cei care �i asum� o alt� identitate �ncearc� s� se comporte, s� vorbeasc�, s� se �mbrace precum cei pe care �i imit�, pentru ca poten�ialelor victime s� le fie indus sentimentul de normalitate menit s� adoarm� vigilen�a. Comportamentul civilizat, respectul �i sentimentele de prietenie fa�� de cei din jur nu sunt echivalente cu a le acorda, necondi�ionat, o �ncredere absolut�. �ntotdeauna, un minim sim� critic este bine venit. Chiar �i cei mai apropia�i nou� tind, uneori, s� ne exploateze sl�biciunile pentru a-�i satisface un interes, sau cum spun b�tr�nii, �ncearc� "s� ne apuce un deget, pentru a ne lua toat� m�na". La nivel macrosocial, toate regimurile, indiferent de ce orientare ar fi acestea, �ncearc� s� induc� oamenilor obi�nui�i sentimentul de normalitate, �n m�sur� s� justifice ac�iunile guvernamentale �i s� confere un spor de autoritate suprastructurii. Acest lucru se realizeaz�, �n principal, prin controlul informa�iilor, �n anii cincizeci, guvernul Statelor Unite a refuzat s� avertizeze cet��enii din Nevada asupra pericolului c�derilor radioactive produse �n urma testelor nucleare. Oamenii au crezut �n starea de formalitate" �i nu �i-au p�r�sit a�ez�rile, pentru ca abia mult mai t�rziu s� fie dezv�luit� inciden�a crescut� a cazurilor de cancer din Nevada. �n cazul accidentului nuclear de la Cemob�l, autorit��ile au refuzat s� ofere informa�ii opiniei publice, iar c�nd dezastrul nu a mai putut fi ascuns, au �ncercat s�-l minimalizeze c�t de mult posibil. Echipele de interven�ie nu au fost avertizate asupra pericolului real la care se expun, locuitorii din �mprejurimi au fost lini�ti�i cu comunicate false, iar dup� zece ani s-a dovedit c� mii de oameni au murit nevinova�i, �n chinuri groaznice, tocmai din dorin�a guvernului de a p�stra aparen�a de "normalitate", pentru a nu-�i �ifona "imaginea". �n Rom�nia postrevolu�ionar�, �i nu numai, cuv�ntul de ordine �n toate ministerele este p�strarea secretului asupra tuturor ne�mplinirilor �i e�ecurilor, pentru a da impresia popula�iei c� tranzi�ia decurge "normal". De c�te ori ziarele independente public� documente compromi��toare la adresa suprastructurii, prima m�sur� este demararea unei anchete pentru a se depista scurgerea de informa�ii. Din p�cate, �n majoritatea cazurilor, aceasta r�m�ne �i singura m�sur� luat� de guvernan�i. De multe ori, �ncr�ncenarea autorit��ilor de a p�stra aparen�a de normalitate ajunge s� frizeze absurdul. Astfel, dup� revolu�ia din decembrie 1989, Rom�nia a fost zguduit� de demisiile r�sun�toare ale unor importan�i func�ionari de stat (�eful G�rzii Financiare, �eful Inspectoratului General de Poli�ie, �eful Serviciului de Contrainforma�ii al Armatei etc), care au �ncercat, prin gesturile lor, s� arate c� "nu merge ceva �n �ar�", respectiv c� fenomenul corup�iei a cuprins cele mai �nalte straturi ale suprastructurii. Reac�ia Puterii, �n toate aceste cazuri, a fost debarasarea de ace�ti func��ionari incomozi, care au stricat impresia de "normalitate". Son�dajele de opinie arat� c� efectul a fost exact contrar celui urm�rit de autorit��i. Omul obi�nuit resimte tot mai acut pericolul corup�iei, al coagul�rii structurilor crimei organizate �n sferele �nalte ale Puterii, �n ciuda mesajelor lini�titoare venite "de sus", conform c�rora, "totul este normal". Revenind la presa independent�, �n orice stat civilizat, ea este considerat� "c�inele de paz� al democra�iei", �n sensul c� menirea ei este aceea de a sanc�iona prompt orice discontinuitate, orice fapt "ce pare �n neregul�". Din acest motiv, presa se afl� �ntr-o permanent� opozi�ie cu tendin�a autorit��ilor de a p�stra aparen�a de normalitate. Iar acuzele venite din partea autorit��ilor, conform c�rora ziarele independente sunt vinovate de imaginea proast� a suprastructurii �n ochii cet��enilor, pentru c� nu reflect� �n paginile lor �i faptele pozitive (c�te ar fi acestea), nu reprezint� dec�t tot o tehnic� de manipulare (cea a "�intelor false"), prin care se �ncearc� transferarea e�ecurilor autorit��ilor �n sarcina presei, �n realitate, responsabilitatea pentru imaginea proprie revine �n �ntregime autorit��ilor, �n timp ce menirea ziarelor independente, dup� cum spuneam, este aceea de a observa discontinuit��ile, pentru a-i oferi cititorului posibilitatea s� analizeze obiectiv situa�iile �i s� se poat� hot�r� �n perfect� cuno�tin�� de cauz� cu ce forma�iune politic� va vota atunci c�nd va veni vremea alegerilor. Un alt exemplu de aplicare a acestei tehnici privind "aparen�a de normalitate" �n Rom�nia postdecembrist� este dat de interviurile acordate presei de c�tre cei incrimina�i �n raportul "Apartamentul" (raport efectuat de o comisie parlamentar� special�, av�nd ca obiect repartizarea ilegal� de locuin�e unor �nal�i demnitari). Cei intervieva�i au r�spuns cu non�alan�� c� ei au ob�inut locuin�ele �n mod "normal", ca urmare a unor cereri f�cute, "ca tot omul", forurilor �n drept s� acorde respectivele spa�ii locative. �n acest caz, aparen�a de normalitate a fost contrazis� flagrant de criza de locuin�e existent� �n Rom�nia acelei perioade. Cei incrimina�i au utilizat respectiva tactic� tocmai pentru a ascunde traficul de influen�� �i ilegalit��ile prin care �i-au ob�inut locuin�ele �i, din p�cate, ca �n multe alte cazuri flagrante, nu s-a luat nici o m�sur� �n privin�a lor. Spunem din p�cate, pentru c� perpetuarea unei asemenea st�ri are repercusiuni mult mai grave dec�t ar p�rea la prima vedere. Treptat, �n con�tiin�a public� se insinueaz� ideea c� adev�rata stare de "normalitate" �n Rom�nia este cea �n care structurile crimei organizate se afl� la putere, �n care orice ilegalitate este permis� dac� ai "spatele asigurat". Oamenii ajung la concluzia c� este mult mai simplu �i mai profitabil s� ��i cau�i protectori pentru a �nc�lca legea, dec�t s-o respec�i. Se creeaz� astfel un nou sistem de valori, o nou� mentalitate, ce nu au nimic comun cu cele existente �n ��rile cu democra�ie autentic�. Iar trecerea spre o normalitate real� va fi mult mai grea �i mai chinuitoare. Dac� va mai fi vreodat�... Revenind la modalit��ile propriu-zise de detectare a normalit��ii aparente �n via�a de zi cu zi �i la strategiile de evitare a influen�ei manipulatorilor �n astfel de cazuri, trebuie remarcat� dificultatea �i caracterul complex al acestora. Artizanii manipul�rii depun eforturi considerabile pentru a evita apari�ia oric�rei discontinuit��i. �i totu�i posibilit��i de ap�rare exist�. Respectarea unor reguli de protocol foarte rigide nu impune neap�rat supunerea necondi�ionat� fa�� de acestea. Respectarea oric�ror legi, norme �i regulamente, scrise sau nescrise, nu �nseamn� abandonarea judec�rii lor cu un ochi critic, mai ales �n cazurile �n care ele afecteaz�, chiar �i �ntr-o mic� m�sur�, drepturi fundamentale precum cele la liber� exprimare, asociere sau informare. Testarea unor asemenea reguli se poate face printr-o minor� �nc�lcare a lor pentru a observa consecin�ele. Dac� reac�ia este dispropor�ionat de mare �i de violent�, �nseamn� c� "nu e �n regul� ceva" �i trebuie s� reevalu�m situa�ia, eventual prin adunarea unor informa�ii suplimentare referitoare la cei cu care am intrat �n contact sau la respectiva situa�ie social�. �n general, o anumit� relaxare dublat� de un spirit nonconformist sunt necesare �n asemenea situa�ii pentru p�strarea capacit��ii de analiz� lucid�, �n m�sur� s� sesizeze aparen�a de normalitate. Sesizarea falsei similarit��i Marii artizani ai manipul�rii nu se mul�umesc doar cu controlul total al victimelor. Ei devin cei mai buni prieteni ai acestora, le capteaz� afec�iunea �i respectul, put�nd astfel s� le influen�eze mult mai eficient. Cu trei decenii �n urm�, �n Statele Unite, un anume George Whitmore Jr. a recunoscut asasinarea a doi activi�ti sociali�ti, dup� ce fusese supus unor interogatorii �ndelungate. El nu numai c� a scris o m�rturisire de �aizeci �i una de pagini, dar a dorit s�-�i exprime �n mod public admira�ia fa�� de anchetator, pe care ajunsese s�-l respecte mai mult dec�t pe propriul lui p�rinte. Pentru anchetator, aceste sentimente de admira�ie reprezentau dovada suprem� a abilit��ii sale de a intra "pe lungimea de und�" a acuzatului, de a-i capta �ncrederea �i de a-l determina, �n cele din urm�, s� fac� m�rturisiri complete. Evenimentele ulterioare au demonstrat f�r� dubiu c� Whitmore fusese adus �n situa�ia de a recunoa�te un dublu asasinat pe care, de fapt, nu el �l comisese! Pentru a fi eficien�i, manipulatorii �ncearc�, �n primul r�nd, "s� se bage sub pielea" victimei. Ei imit� felul de a se comporta al celuilalt, �i �mp�rt�esc idealurile �i temerile, �i capteaz� �ncrederea �i prietenia. Apoi, aten�ia se mut� imperceptibil dar continuu spre zona ce �l intereseaz� pe manipulator. Victima se mi�c� mai greu, �ns� �ncrederea pe care deja o are �n noul prieten o face s� nu sesizeze deplasarea, mai ales c�nd partenerul �tie exact c�nd s� foloseasc� un gest prietenesc sau un z�mbet de �ncurajare. �n final, victima sufer� o transformare complet�, de care nici m�car nu-�i d� seama. Variante ale unor asemenea procedee se �nt�lnesc, spre exemplu, �n rela�ia dintre anchetator �i de�inut sau �ntre de�inut �i colegii s�i de celul�, veterani, �n cadrul procedeelor de sp�lare a creierului despre care am vorbit �ntr-un capitol anterior. Dar falsa similaritate apare �i �n situa�ii dintre cele mai simple, c�nd manipulatorul ac�ioneaz� uneori din instinct, f�r� un plan dinainte stabilit. �n subcapitolul precedent vorbeam despre legarea unor prietenii. Fiec�ruia dintre noi i se pare "normal" ca noul amic s� aib� acelea�i idealuri, acelea�i obiceiuri, acela�i mod de a se �mbr�ca sau de a vorbi. �ntr-un anume fel ne recunoa�tem �n el, primim o confirmare a faptului c� ceea ce facem, g�ndim sau sim�im noi este corect, de vreme ce �i al�ii se manifest� la fel. Treptat, �ncrederea pe care o avem �n noi �n�ine se transfer� asupra noului prieten, iar spiritul critic se diminueaz� tot mai mult. Devenim astfel victime u�oare ale celor care folosesc aceast� tehnic� a falsei similarit��i. Pentru a ne feri de astfel de situa�ii este necesar s� analiz�m cu aten�ie comportamentul noului partener de rela�ie, s� vedem dac� supraliciteaz� �ntr-un anume context �i de ce, s� facem diferen�a �ntre ceea ce vorbe�te sau promite �i ceea ce face cu adev�rat, s�-i cerem, din c�nd �n c�nd, c�te o dovad� c�t de mic�, dar concret�, de prietenie. Este adev�rat c� exacerbarea unui asemenea comportament critic fa�� de orice nou� cuno�tin�� ar putea s� ne �mpiedice s� tr�im din plin. Permanenta ne�ncredere �n ceilal�i, b�nuielile, teama de a nu fi �n�ela�i nu pot r�m�ne nesesizate prea mult timp de c�tre cei din jur �i ar putea s� ne izoleze. Probabil, �n marea majoritate a cazurilor, este mai bine s�-i privim pe oameni cu �ncredere, chiar cu riscul de a fi dezam�gi�i mai t�rziu. Pentru c� toate astea �in, �n ultim� instan��, de farmecul vie�ii. De fapt, secretul supravie�uirii decente nu const� �n a ne comporta ca �i cum am tr�i �ntr-o lume de du�mani, ci de a �nv��a din gre�elile noastre �i ale celorlal�i Accept�nd c� am gre�it �n anumite situa�ii, chiar �i numai pentru faptul c� ne-am lasat am�gi�i, ne va fi mult mai u�or, dup� aceea, s� ne ferim. Identificarea competen�ei aparente Dincolo de credibilitatea real� a unei persoane, pe cei din jur �i impresioneaz� competen�a, �ncrederea �i siguran�a de sine pe care aceasta o manifesta. Oamenii puternici fascineaz� nu numai prin ceea ce spun, ci �i prin tonalitatea vocii, prin gesturi, prin postur�. Cineva care se uit� direct �n ochii interlocutorului, st� foarte aproape de acesta �i vorbe�te r�spicat, reu�e�te foarte u�or s� se impun�. Pe de alt� parte, cei u�or influen�abili manifest� o perma�nent� stare de incertitudine, at�t prin ceea ce spun, c�t, mai ales, prin ceea ce nu spun. Ezit�ri minore precum pauzele �n vorbire sau b�lb�ielile pot fi u�or de manipulat pentru c� ele exprim�, �n acel moment, o judecat� confuz�, deci o vulnerabilitate sporit� a celui �n cauz�. Multe dintre manualele destinate v�nz�torilor din ��rile occidentale le ofer� acestora sfaturi privind exploatarea celor mai ne�nsemnate gesturi �i ezit�ri ale poten�ialilor cump�r�tori. Foarte mul�i manipulatori �i creeaz� cu aten�ie o imagine de indivizi puternici, competen�i, siguri pe ei �n�i�i, destinat� s�-i intimideze pe cei cu care vin �n contact. Liderii sectelor extre�miste �i construiesc o aur� de mister indescifrabil �n jurul lor, folosesc un limbaj specific, "accesibil doar ini�ia�ilor" (chiar dac� nu semnific� nimic concret), tocmai pentru a-i putea subjuga mult mai u�or pe novici. Conduc�torii sistemelor totalitare, de ase�menea, �i bazeaz� ideologia pe "fundamente �tiin�ifice", se comport� ca veritabile figuri mesianice, mai presus de orice b�nuial�, se erijeaz� �n de�in�tori ai adev�rului absolut, dincolo de "�n�elegerea" maselor de manevr�. P�n� �i cele mai nesemni�ficative gesturi sunt supuse necesit��ii de a-�i crea o imagine de competen�� absolut�. Astfel orice activist este obi�nuit din start s� se adreseze celor din afara ierarhiei, indiferent de v�rsta sau competen�a real� a acestora, cu "tu", "m�i" sau chiar s� folo�seasc� expresii triviale pentru a-�i demonstra "superioritatea". Pute�i s� �ncerca�i �i singuri un experiment. Atunci c�nd un func�ionar v� vorbe�te t�ios, la per tu, r�spunde�i-i �n acela�i fel. De multe ori �l ve�i vedea cum �i �ndulce�te tonul vocii �i trece la pronumele de polite�e. Cum se poate rezista unor situa�ii �n care cei cu care venim �n contact exercit� o putere de fascina�ie greu de evitat? Primul pas este acela de a analiza r�spunsurile "programate" pe care ace�tia le a�teapt� de la noi �i de a refuza rostirea lor �n caz c� nu sunt justificate. Niciodat� nu trebuie s� accepta�i un lucru ce vi se pare "ciudat" doar din cauza presiunii �i a insisten�elor celuilalt. �n marea majoritate a cazurilor, o am�nare este bine venit� pentru judecarea la rece a situa�iei. �n acela�i timp, refuzul de a accepta necondi�ionat premisele impuse de cineva, cu aparen�� de credibilitate sau competen��, v� poate stimula �ncre�derea �n propria dumneavoastr� persoan�, echilibrul �i g�ndirea lucid�. Dac� v� considera�i o persoan� u�or influen�abil�, g�ndi�i-v� c� totu�i fiecare fiin�� uman�, cu calit��ile �i defectele ei, este unic� �n felul s�u. Poate c� tocmai cei care vi se par puternici au la r�ndul lor sl�biciuni ascunse, mult mai grave dec�t simpla dumneavoastr� timiditate, de care ei �ncearc� s� profite. Reacti-va�i-v� �n memorie un episod din via�a dumneavoastr� �n care v-a�i sim�it puternic(�), �n care v-a�i bucurat de respectul �i admira�ia celor din jur. P�stra�i aceast� imagine numai pentru dumneavoastr�, ca pe un secret intim, �i g�ndi�i-v� la ea ori de c�te ori ve�i �ncerca un sentiment de sl�biciune. Va fi dovada de necontestat c� pute�i fi o persoan� puternic�, la fel cu cei care v� fascineaz� �ntr-un moment sau altul al vie�ii, sau chiar mai presus de ei. Nu v� mai g�ndi�i la amintirile nepl�cute, elimina�i incertitudinile �i analizele interioare descurajante. Concentra�i-v� aten�ia asupra a ceea ce ave�i de f�cut �n mod concret, �n loc s� v� pierde�i timpul cu tot felul de �ndoieli fa�� de propria dum�neavoastr� persoan�. Asemenea dialoguri interne v� pot face extrem de vulnerabil(�) �n fa�a manipulatorilor care �tiu extrem de bine cum s� le observe �i s� le exploateze. Ac�ion�nd, analiz�nd, negociind, refuz�nd s� colabora�i sub presiune, ve�i fi mult mai greu de influen�at. Sesizarea confuziei cognitive De multe ori, la nivel macrosocial, dar nu numai, indivizii sunt integra�i unei "lumi mai bune" prin exploatarea erorilor din vechiul mod de via��, dar, mai ales, prin controlul informa�iilor. Artizanii manipul�rii apeleaz� la analogii false, la distorsiuni semantice, la etichet�ri retorice, ajung�nd p�n� la rescrierea istoriei sau la "reinventarea" unor �tiin�e fundamentale, pentru a motiva noul sistem social. �n acest mod, individul e �mpiedicat s� perceap� realitatea a�a cum este, limit�ndu-se la a tr�i �ntr-o lume iluzorie, �n care simbolurile �nlocuiesc concretul. �n coagularea societ��ilor bazate pe ideologia comunist�, un rol fundamental l-a avut reconsiderarea istoriei, pe principiul orwellian, conform c�ruia "cel care controleaz� prezentul controleaz� trecutul, iar cel care controleaz� trecutul controleaz� �i viitorul". �n capitolul dedicat sistemelor totalitare am v�zut, pe larg, cum s-a ac�ionat pentru crearea "omului nou", pentru impunerea unei noi mentalit��i, pentru redefinirea culturii �.a.m.d. �ns� utilizarea confuziei cognitive se aplic� �i �n cazuri de manipul�ri medii sau mici, pentru a c�tiga controlul asupra individului. �n general, ori de c�te ori sesiza�i c� o explica�ie este neclar�, c� unele generalit��i sunt extrem de vagi, c� mesajele transmise de diver�i vorbitori sunt retorice, confuze ori neconforme cu realitatea, �nseamn� c� "nu merge ceva". �n majoritatea cazurilor, pentru a escamota realitatea sau pentru a-�i ascunde obiectivele reale, diver�i indivizi �ncearc� s� apeleze la noi construc�ii semantice, la etichet�ri neobi�nuite sau la teorii cu aparen�� de fundamentare �tiin�ific�. Spre exemplu, pentru c� tranzi�ia �n Rom�nia postrevolu�ionar� a �nregistrat nenum�rate poticneli, ea a fost calificat� drept "original�", aceast� etichet� fiind consi�derat� suficient� pentru a motiva e�ecurile "inevitabile", dar �i pentru a induce ideea c�, de�i "original�", tranzi�ia exist� �i avanseaz� triumfal. Nici unul dintre utilizatorii acestei etichete nu a explicat vreodat�, �n mod concret, ce �n�elege prin termenul de "original". Dac� analiz�m programele partidelor de pe scena politic� rom�neasc� vom vedea c� multe, chiar �i dintre cele cu aderen�� semnificativ� la electorat, nu au o doctrin� clar�, aceasta fiind �nlocuit� cu generalit��i extrem de vagi �i de confuze. �i exemplele pot continua la nesf�r�it. Pentru a sc�pa de tentativele de influen�are prin inducerea unor astfel de confuzii cognitive, cea mai eficient� cale este aceea de a pune mereu �ntreb�ri. Atunci c�nd ceva vi se pare neclar, �ntreba�i p�n� v� l�muri�i. Foarte mul�i agen�i de influen�� �ncearc� evitarea unor r�spunsuri concrete prin crearea unui sentiment de jen� �n interiorul celui care este nel�murit. Fie indirect, printr-o privire sever� sau ironic�, fie direct, prin fraze, uneori chiar brutale, de genul: E�ti prea prost s� �n�elegi! Cum po�i s� pui asemenea �ntreb�ri? Te credeam mai de�tept! E�ti prea nervos ca s� judeci cu luciditate! �.a.m.d. �n astfel de cazuri, cel mai indicat este s� aplica�i "metoda Ion Roat�", �ntreb�nd la modul foarte nevinovat: Domnule, explica�ia dumneavoastr� este excelent�, dar prea elevat� pentru mine. A�i putea s� repeta�i concret, �n c�teva cuvinte, ce a�i vrut s� spune�i? Evident, �n func�ie de situa�ie �i de interlocutor, pute�i folosi un ton serios sau mucalit, pute�i reformula �ntrebarea, pute�i g�si alte variante. Esen�ial este s� �ntreba�i. Sesizarea confuziei emo�ionale Cel mai puternic instrument de manipulare a individului este apelul la sentimentele sale. Artizanii manipul�rii elaboreaz� strategii, uneori extrem de complexe, pentru a trece de bariera ra�iunii c�tre emo�iile individului, pentru a-i exploata cele mai ascunse dorin�e sau temeri, merg�nd p�n� la activarea instinctului fundamental de conservare. Ei urm�resc cu aten�ie ce anume a�teapt� subiec�ii �ntr-o anume situa�ie social�, care sunt sursele de team� sau de inducere a unui sentiment de vinov��ie, ce interese sau dorin�e intime se manifest�, mai mult sau mai pu�in vizibil, la un anumit moment dat. Cunosc�nd toate acestea, este foarte u�or apoi pentru manipulatori s� vin� �n �nt�mpinarea necesit��ilor emo�ionale ale indivizilor, s� le cucereasc� �ncre-derea �i s�-i subjuge, f�r� ca ei s�-�i dea seama. Sau dac� reali�zeaz� c� au fost manipula�i, de cele mai multe ori este prea t�rziu pentru a mai face ceva. Diane Louie, o supravie�uitoare a tragediei din jungla Guyanei (a f�cut parte din grupul de fugari, condus prin jungl� de Clark, �n diminea�a de dinaintea masacrului), povestea o amintire dureroas� din via�a ei. �ntr-o zi s-a �mboln�vit din cauza unui virus intestinal �i a fost dus� la infirmeria din Jonestown. Ceva mai t�rziu, Jim Jones a venit la patul ei �i a �ntrebat-o: Cum te mai sim�i? Ea s-a cufundat �n p�turi, evit�nd s�-l priveasc� �n ochi. Ai vrea s� m�n�nci ceva anume?, a continuat Jones. Diane �i-a amintit atunci de locuin�a ei mizerabil�, de g�ndacii din m�ncare, de munca istovitoare, de toate promisiunile cu care Jones i-a �n�elat pe ea �i pe ceilal�i �i a r�spuns: Nu. Totul e �n regul�. M� simt mai bine. Mult mai t�rziu avea s� declare: Am �tiut atunci c�, dac� acceptam vreo favoare, i-a� fi apar�inut pentru totdeauna. De aceea n-am vrut s�-i datorez nimic. Cum spuneam, Diane Louie a fost unul dintre foarte pu�inii supra-vie�uitori ai tragediei finale. �n sistemele totalitare, o strategie extrem de complex� este pus� �n mi�care pentru exploatarea sentimentului de vinov��ie. Sunt imaginate noi p�cate, se �ntocmesc dosare, individul este permanent amenin�at cu ceea ce ar putea s� i se �nt�mple dac� nu respect� normele impuse de regim. Dar strategia este aplicat�, �n continuare, �i dup� colapsul respectivelor sisteme. �n Rom�nia postrevolu�ionar�, �antajul a devenit o veritabil� politic� de stat. Primul val a fost reprezentat de amenin��rile cu publicarea dosa�relor �ntocmite de securitate. Cum, �ntre timp, opinia public� �i-a pierdut interesul fa�� de trecutul mai mult sau mai pu�in tulbure al diferitor personalit��i, s-a trecut la cel de-al doilea val, repre�zentat de amenin�area cu dosarele penale. �n mod voit, pe de o parte s-a perpetuat haosul legislativ, iar pe de alta aparatul de justi�ie a fost f�cut ineficient prin aruncarea lui �ntr-o criz� f�r� precedent. �n acest mod, declan�area urm�ririi penale, �n marea majoritate a cazurilor �n care sunt implicate personalit��i impor�tante, a r�mas �n �ntregime la latitudinea celor afla�i la putere. �n consecin��, ori de c�te ori interesele Puterii o cer, dosarele penale ale unor opozan�i sunt trimise justi�iei. �n acela�i timp, c�nd ace�lea�i interese o cer, procesele sunt stinse �i afacerile mu�amalizate p�n� la noi ordine. Dar manipul�rile bazate pe confuzia emo�ional� nu se limiteaz� numai la exploatarea sentimentelor de vin� sau de team�. Extrem de subtil� este exploatarea dorin�elor intime ale indivizilor. O locuin�� confortabil�, o deplasare �n str�in�tate, o func�ie important� �.am.d., oferite la momentul oportun, pot crea sentimente de recuno�tin�� extrem de puternice, prin care chiar �i cei mai aprigi du�mani pot fi redu�i la t�cere. De asemenea, diversele cadouri, atragerea �n anumite afaceri, �n care mirajul banilor poate �ntuneca ra�iunea, pot deveni mai t�rziu instrumente extrem de eficiente pentru �antajul sentimental �i chiar pentru cel cu conota�ie penal�. Necesit��ile sexuale ale indivizilor �i cele mai ascunse dorin�e ale acestora �n domeniu pot fi �i ele exploatate pentru a genera posibilit��i de �antaj ulterioare. Scandalul de la "Sexi Club", din Bucure�ti, este elocvent �n acest sens. De�i, �n nenu�m�rate interviuri, oficialit��ile au vorbit despre zeci de casete pe care fuseser� �nregistrate, cu camere ascunse, delirurile sexuale ale unor importante personalit��i ale vie�ii publice rom�ne�ti, respectivele �nregistr�ri nu au constituit niciodat� obiectul vreunei anchete serioase, ele fiind destinate exclusiv �antajului la nivel �nalt. Cobor�nd la nivelul str�zii, trebuie remarcat c� p�n� �i cel mai banal cer�etor se bazeaz�, �n activitatea lui, pe inducerea unui sentiment de vin� (al�turi de mil�) �n sufletele trec�torilor, pentru faptul c� ei sunt bine �mbr�ca�i, �n general bine hr�ni�i, �n timp ce el sufer� de foame sau de frig. La fel, nenum�ra�i escroci se dau drept gunoieri, controlori, poli�i�ti, angaja�i ai unor asocia�ii de caritate etc, exploat�nd sentimentele pe care oamenii le au fa�� de respectivele institu�ii sau organiza�ii. Pentru a sesiza �ncerc�rile de manipulare ce se fac asupra noastr� pe baza confuziei emo�ionale, ar trebui s� ne inducem c�teva momente de deta�are, de analiz� lucid�, ori de c�te ori sim�im c� abuzeaz� cineva de sentimentele noastre, c�nd avem un disconfort psihic, sau c�nd sesiz�m c� "ceva nu este �n ordine". �ncerc�nd s� g�sim cauzele acestor activ�ri emo�ionale, am putea, �n multe cazuri, s� vedem dac� sentimentele avute �n acel moment sunt provocate cu un scop anume sau au o motiva�ie ce nu �ine neap�rat de manipulare. �i totu�i, este foarte greu s� ac�ion�m astfel �n toate �mpre�jur�rile, deoarece ar trebui s� apel�m la momentele de deta�are cel pu�in de c�teva ori pe zi. O asemenea metod� se impune doar atunci c�nd �ntr-adev�r sim�im c� presiunea emo�ional� a atins cote �ngrijor�toare. �n rest, cel mai indicat ar fi s� ne lu�m c�teva m�suri elementare de precau�ie. Nu v� dezv�lui�i niciodat�, mai ales �n prezen�a str�inilor sau a unor cuno�tin�e �nt�mpl�toare, dorin�ele intime, punctele vulnerabile, temerile sau incertitudinile. Vorbi�i c�t mai pu�in despre trecutul dumneavoastr�, nu v� l�sa�i antrena�i �n confesiuni ce nu �i au rostul, evita�i s� v� deschide�i sufletul �n fa�a oricui. Chiar �i cel mai bun prieten se poate folosi, c�ndva, de secretele pe care i le-a�i dest�inuit numai lui. Evita�i tenta�iile de orice fel. �n general, darurile nu cad din cer. G�ndi�i-v�, �nainte de a accepta generozitatea cuiva, la ce v-ar putea duce un firesc sentiment de recuno�tin��. �n Eneida lui Vergiliu, marele preot al Troiei, Laocoon, �ncerc�nd s�-i conving� pe concet��enii s�i s� nu introduc� �n cetate calul de lemn l�sat de ahei pe ��rm, �n care se afla Odiseu �mpreun� cu solda�ii s�i, s-a adresat mul�imii cu o fraz� devenit� celebr�: Timeo danaos el dona ferentes (M� tem de danai chiar �i c�nd aduc daruri). Dup� cum se �tie, din nefericire, temerea b�tr�nului preot s-a dovedit �ntemeiat�. Nu ar fi r�u s� v� aminti�i acest episod ori de c�te ori cineva la care nu v� a�tepta�i v� ofer� daruri. Jocul de-a "alegerea" �n ��rile cu sistem concuren�ial veritabil, cei mai versa�i v�n�z�tori nu se mul�umesc doar a-l determina pe client s� cumpere unul dintre produsele oferite de ei, ci continu� discu�ia pentru a-l convinge c� "a f�cut cea mai bun� alegere". �n acest fel se creeaz� o leg�tur� subtil� �ntre ei �i cump�r�tor, care �l va determina pe acesta s� le devin� client permanent. Mai mult, �ndat� ce simt c� omul este decis s� fac� o cump�r�tur� �n magazinul lor, �i prezint� mai multe sortimente, cu pre�uri din ce �n ce mai ridicate �i de calitate superioar�, accentu�nd pe faptul c� "alegerea �i apar�ine". Evident, au grij� s�-i induc� sentimentul c� posibilitatea de alegere se refer� la ce anume s� cumpere, nu la dac� s� cumpere ceva ori nu. �n caz c� respectivul cump�r�tor �nclin� s� ia un produs ieftin, �i prezint� �n continuare calit��ile suplimentare ale m�rfurilor de acela�i gen, dar mai scumpe, suger�ndu-i c� de�pinde numai de el dac� vrea s� ia un lucru prost la un pre� mic sau accept� s� dea c��iva bani �n plus pentru a avea o marf� �ntr-adev�r de calitate. Tehnica respectiv� nu se aplic� doar �n domeniul comercial. O variant� a ei este reprezentat� de strategia "fructului oprit". Liderii unor secte extremiste, precum �i conduc�torii unor orga�niza�ii cu iz ocult imagineaz� tot felul de ritualuri ini�iatice, care s� presupun� c�t mai multe eforturi din partea novicelui pentru a le parcurge. �n acest mod, satisfac�ia final� a noului adept, precum �i fidelitatea sa fa�� de sect� sau organiza�ie vor fi incom�parabil mai mari dec�t �n cazul unei accept�ri formale. Psihologii Jack �i Sharon Brehm au publicat �n 1981 rezultatul unor studii prin care se constat� c�, cu c�t sunt mai severe restric�iile impuse individului, cu at�t dorin�a acestuia de a le �nfrunta este mai mare. Tenta�ia "fructului oprit" �i d� individului sentimentul c� nu are dec�t o op�iune, celelalte fiind nedemne de aten�ie. Tehnica a fost aplicat� �i de multe partide extremiste, care, mai ales atunci c�nd au fost scoase �n afara legii, au reu�it s� adune un num�r record de adep�i, �n special prin exagerarea persecu�iilor la care au fost supuse sau chiar prin inventarea unor pogromuri ori atentate la adresa membrilor lor. Pentru a rezista acestui joc de-a "alegerea", este necesar s� lu�m �n considerare, �ntotdeauna, �i variante despre care nu ni se vorbe�te. Spre exemplu, imagina�i-v� c� sunte�i �ntr-un bom�bardier �i vi se adreseaz� �ntrebarea: C�te bombe ar trebui s� arunc�m? Una, dou�, sau zece? Nu este necesar s� spune�i c�te. Pute�i foarte bine alege un r�spuns neindus de �ntrebare: Nici una. De asemenea trebuie s� analiz�m de fiecare dat�, cu aten�ie, situa�ii �n care suntem ademeni�i cu "fructul oprit". De multe ori, de exemplu, pre�urile unor produse sunt artificial ridicate doar pentru c� acestea se v�nd �ntr-un magazin din care cump�r� snobii sau, mai bine zis, "lumea bun�". Exist� �ns� nenum�rate alte magazine, unde se pot g�si acelea�i m�rfuri, de aceea�i calitate, la pre�uri sensibil mai mici, doar c� despre ele nu se vorbe�te. �n general, atunci c�nd cineva ne impune s� ac�ion�m �ntr-un anume fel, putem s�-i test�m inten�iile, m�car cu o opozi�ie formal�, pentru a-i vedea reac�iile. Atunci c�nd ni se ofer� posibi�litatea de a alege �ntre mai multe variante este indicat s� ne g�ndim dac� nu exist� �i o alta nemen�ionat� de interlocutor, �ns�, poate, mult mai favorabil� nou�. �n anumite situa�ii, interlocutorul poate insista vehement asupra unei variante numai ca s� ne trezeasc� suspiciunea �i s� ne determine s� alegem o a doua posibilitate, favorabil� pentru el. Testa�i-l, accept�ndu-i varianta! Dac� are un plan ascuns, va fi luat prin surprindere �i se va da de gol. �n orice caz, g�ndi�i-v� c� aproape �ntotdeauna exist� o solu�ie ce nu a fost luat� �n calcul. Poate fi chiar cea de care ave�i nevoie. G�ndirea de qrup Succesul manipul�rilor pe scar� larg� depinde, �n primul r�nd, de modul �n care individul a fost cufundat �n anonimatul masei de manevr�. Liderii sistemelor totalitare, precum �i conduc�torii unor secte extremiste depun eforturi considerabile spre a inocula �n min�ile celor pe care �i manevreaz� sentimentul fidelit��ii necondi�ionate fa�� de respectivul grup social. Repet�nd la nesf�r�it preceptele teoriei bazate pe �mp�r�irea oamenilor �n "buni" �i "r�i", ei �i fac pe adep�i s� cread� sincer c� fac parte din grupul social "bun", "corect", �n timp ce restul lumii este alc�tuit din "r�i" �i "tic�lo�i". Orice idee ce nu corespunde respectivei ideologii este calificat� drept eretic� sau drept o expresie a tr�d�rii. Manipularea se realizeaz� �n special prin controlul informa��iilor, dar �i prin izolarea grupului, pentru a evita orice contacte ale membrilor s�i cu lumea exterioar�. �n capitolul dedicat sistemelor totalitare am v�zut, pe larg, �n ce mod se face controlul informa�iilor, pentru a permite accesul oamenilor obi�nui�i numai la �tirile ce sus�in politica regimului. De asemenea, am v�zut cum se redef�nesc istoria, morala, filozofia, limba, cum se modific� sistemul educa�ional, cum se d� o nou� �nf��i�are ora�elor, satelor �.a.m.d., totul pentru a-l rupe complet pe individ de influen�ele vechiului mod de via�� (de "mentalit��ile burghezo-mo�iere�ti", "reac�ionare") �i pentru a-l transforma �n "omul nou". Acelea�i tehnici se aplic�, la scar� redus� �i �n diverse variante, �n orice sect� religioas� extremist�. O dat� ce individul nu mai are nici un contact cu exteriorul �i nici o posibilitate de acces la surse alternative de informa�ie, identitatea lui se evapor� �i el va fi integrat grupului. Compor�tamentul, g�ndirea �i chiar sentimentele lui se vor adapta noilor standarde, sisteme de valori, legi �i regulamente. Pentru a sc�pa de chinul interior, determinat de fenomenul disonan�ei cognitive, el va ajunge s� cread� sincer �n noua ideologie sau viziune asupra vie�ii, �n noile reguli de grup �i va fi mult mai preocupat de alinierea la modul de g�ndire general, dec�t de exprimarea unor p�reri critice sau de analiza obiectiv� a situa�iilor. Cu timpul va avea chiar impresia c� particip� efectiv la luarea deciziilor, c� hot�r�rile luate "�n unanimitate" sunt cele "corecte", c� noua lume �n care tr�ie�te este "cea mai bun� dintre toate". �i chiar dac� nu este totalmente supus noii ideologii, izolarea fa�� de lumea exterioar�, intoxicarea cu informa�ii a�a-zis "corecte" �i contactul permanent cu o politic� ce �mparte totul �n "alb" �i "negru", "bun" �i "r�u", "corect" �i "incorect" �i vor forma un mod de g�ndire foarte greu de readus la normalitate. Izolarea este aplicat� �i �n situa�ii dintre cele mai comune, pentru a influen�a individul s� fac� un lucru sau altul. Poli�ia �i interogheaz� suspec�ii �n camere goale, f�r� nici un fel de mobilier; pu�c�riile, spitalele de boli nervoase, centrele de ree�ducare sunt locuri izolate, sectele extremiste se retrag �n cam�pusuri unde contactul cu lumea exterioar� este inexistent. Tehnica inocul�rii unei "g�ndiri de grup", atunci c�nd ea este aplicat� unui �ntreg sistem social, e greu de sesizat, dar nu imposibil. Greu �n special din cauza faptului c� cel care sesizeaz� la un moment dat c� "nu merge ceva", se vede pus �n situa�ia de a se a�eza "�mpotriva curentului general". �i totu�i, dac� �n sistemele totalitare o astfel de atitudine ar atrage dup� sine pedepse severe, �n sistemele democratice ea este posibil� f�r� ur�m�ri, iar �n sistemele democratice �n curs de cristalizare (precum cele din statele postcomuniste) este chiar bine venit�, pentru a impulsiona formarea unei mentalit��i noi, deschise confrunt�rii autentice de idei. Cum putem sesiza dac� suntem victime ale acestor tehnici de impunere a unei "g�ndiri de grup"? �n primul r�nd printr-o analiz� la rece a comportamentului, a g�ndirii �i a sentimentelor noastre. Dac� am ajuns s� credem necondi�ionat �n anumite idei, de�i suntem pu�i �n fa�a a numeroase fapte concrete ce le contrazic, dac� �i consider�m pro�ti sau du�mani pe cei care au alte p�reri dec�t ale noastre, dac� ne limit�m numai la anumite surse de informa�ie, ce ne sus�in concep�iile, dac� ajungem s� d�m r�spunsuri standard, al c�ror �n�eles profund nici m�car nu ne este prea clar, �nseamn� c� ne afl�m sub influen�a total� a manipulatorilor ce ne-au inoculat politica �mp�r�irii tuturor fap�telor �i ideilor �n "albe" �i "negre", �n "corecte" �i "incorecte". �n via�a real� exist� nenum�rate tonuri de gri, nenum�rate variante �i nimeni nu se poate crede de�in�torul adev�rului absolut. Dialogul autentic, schimbul de idei, recunoa�terea gre�elilor, analiza lucid� a faptelor sunt pa�i importan�i spre evadarea din mrejele unui asemenea tip de manipulare pe scar� larg�. G�ndi�i-v� atunci c�nd lua�i o decizie dac� ea reprezint� op�iunea dum�neavoastr� intim�. Nu cumva a�i luat-o pentru c� "a�a trebuie" sau pentru c� o asemenea hot�r�re a�teapt� de la dumneavoastr� cei care deja v� manevreaz� a�a cum vor ei? Ata�amentul necondi�ionat fa�� de anumite idei, �n ciuda tuturor eviden�elor ce demonstreaz� contrarul, nu reprezint� un semn al loialit��ii, ci o dovad� de rigiditate �i chiar de succes al manipul�rii la care este supus individul. Accepta�i �n cadrul discu�iilor, nu doar formal, �i p�rerile celorlal�i �i analiza�i-le cu aten�ie, atunci c�nd sunt sus�inute de argumente concrete. De multe ori v� pot oferi solu�ii la care poate chiar �i dumneavoastr� v-a�i g�ndit, dar le-a�i respins pentru c� nu erau "pe linie" sau nu conveneau "politicii generale". �ncerca�i s� ie�i�i de sub influen�a celor care judec� doar �n "alb" �i "negru", a celor care �i consider� du�mani personali pe to�i cei care au p�reri diferite de ale lor. Ie�i�i de sub influen�a celor care sus�in p�n� �n p�nzele albe idei contrazise de realitate, care nu accept� dialogul, care se erijeaz� �n de�in�tori ai adev�rului absolut. Cristaliza�i-v� propriile dumneavoastr� opinii prin obser�varea atent� a realit��ii, prin culegerea informa�iilor din c�t mai multe surse. Nu uita�i c� premisa fundamental� a democra�iei este asigurarea accesului tuturor cet��enilor la surse alternative de informa�ie. Numai astfel omul obi�nuit poate s�-�i aleag� reprezentan�ii �n deplin� cuno�tin�� de cauz�. Numai astfel alegerile generale pot fi considerate libere �i corecte. Aminti�i-v� cu c�t� �nver�unare, ani de zile dup� revolu�ia din Rom�nia a fost refuzat� acordarea licen�elor de emisie unor posturi particulare de televiziune, ce nu puteau fi controlate de autorit��i. Aminti�i-v� c�t de u�or au fost chema�i minerii la Bucure�ti, din cauza controlului informa�ional total exercitat de puternicii zilei. La �ase ani dup� revolu�ie, c�nd televiziunile �i posturile de radio particulare au �nceput s� se dezvolte, asemenea manipul�ri de anvergur� nu mai sunt posibile (sau, oricum, ar fi posibile cu mult mai mult efort din partea autorit��ilor). �nv��a�i din gre�elile trecutului, pentru a nu mai gre�i din nou. Structurile impersonale �n sistemele totalitare, orice semn de opozi�ie este pedepsit sever. De asemenea, �n �nchisori, �n spitalele de boli mintale, �n sectele extremiste, �n caz�rmi sau �n lag�rele de concentrare, conduc�torii acestora au un control aproape total asupra existen�ei celorlal�i. Nici o �mpotrivire la reguli nu este admis�. Atunci c�nd presiunea unui sistem autoritar asupra oame�nilor obi�nui�i devine insuportabil�, apare �ntrebarea dac� este posibil� ori nu vreo cale de salvare sau de r�zvr�tire. Autorit��ile din astfel de sisteme �i iau de obicei m�suri de siguran��, prin angajarea �n toate posturile-cheie ale suprastructurii a unor oameni fideli lor, pe care �i pot coordona cu u�urin��. �n asemenea cazuri, opozan�ii sunt mai tot timpul oameni obi�nui�i, care nu pot face mare lucru f�r� a fi pedepsi�i. Mult mai u�oar� este lupta �mpotriva unor astfel de sisteme din afara lor. Asta dac� pot fi g�site c�i de evadare. �i totu�i, chiar �i �n situa�iile cele mai lipsite de speran�� exist� posibilitatea organiz�rii unei rezisten�e interne, ce ar putea da rezultate. Primul pas este analiza atent� a sistemului pentru a vedea ce schimb�ri anume sunt posibile. Apoi, cei care formeaz� nucleul rezisten�ei �ncep s� testeze concep�iile �i sentimentele intime ale celor din jur, comenteaz� unele lucruri minore, c�rora regimul nu le acord� prea mult� importan�� (pentru a demonstra celorlal�i c� pozi�ia critic� este totu�i posibil�, dar f�r� a se expune prea mult, �n caz c� informeaz� cineva autorit��ile). Apoi �ncearc� s� stabileasc� pun�i de leg�tur� cu cei din jur, ax�ndu-se pe discutarea problemelor ce �i fr�m�nt� �i pe ace�tia, �mp�rt�indu-le nemul�umirile, capt�ndu-le �ncrederea, determin�ndu-i s�-�i deschid� tot mai mult sufletul. De �ndat� ce se formeaz� un grup de opozan�i, nemul�umirile acestora fa�� de sistem vor fi exprimate �n revendic�ri ale grupului, ce vor fi mult mai greu de anihilat de c�tre autorit��i dec�t r�zvr�tirile individuale. �n acest mod structurilor imper�sonale ale regimului li se opun revendic�rile impersonale ale unei anumite organiza�ii. Astfel, o minoritate puternic� poate lupta mult mai eficient �mpotriva majorit��ii. �n continuare, de �ndat� ce minoritatea s-a f�cut cunoscut�, ea poate determina Puterea s� accepte unele concesii, lucru ce �i spore�te prestigiul �i �i aduce noi adep�i. O astfel de strategie are destul de pu�ine �anse de succes �ntr-un sistem totalitar, �ns� variante ale ei sunt aplicate frecvent �n statele ce asigur� un anume grad de libert��i cet��ene�ti. Ea este caracteristic� �nfiin��rii �i func�ion�rii unor organiza�ii cet��ene�ti, unor grup�ri ale minorit��ilor na�ionale sau rasiale �.a.m.d. Concluzia ce trebuie re�inut� din acest subcapitol este c� rezisten�a colectiv� e mult mai eficient� dec�t opozi�ia indi�vidual�, indiferent c�t de cunoscut� ar fi persoana �n cauz�. Din p�cate, acest lucru nu este luat �n considerare de diver�ii veleitari care b�ntuie scena politic� a statelor postcomuniste. Fragmen�tarea spectrului politic, sciziunile determinate doar de vanit��ile personale ale unor lideri sau ale altora nu fac dec�t s� reduc� drastic posibilitatea apari�iei unor forma�iuni politice puternice, care s� impulsioneze decisiv tranzi�ia spre sisteme democratice autentice. �n statele cu un grad �nalt de civiliza�ie, deja scena politic� este dominat� de un num�r foarte redus de partide, �n multe cazuri numai dou�, astfel �nc�t stabilitatea sistemului este mult mai mare, iar dezorientarea electoratului e minim�. Observarea atent�, deta�at�, a scenei politice poate releva cu destul� u�urin�� care partide �ncearc� s� atrag� electoratul, prin diverse tehnici de manipulare, doar pentru satisfacerea orgoliilor sau a intereselor strict personale ce �i anim� pe unii lideri de partid ori pe membrii acestora �i care au �ntr-adev�r un cuv�nt de spus �n promovarea mecanismelor democratice autentice �i �n asigurarea unei cre�teri reale a bun�st�rii tuturor cet��enilor. �n acest capitol am trecut �n revist� principalele strategii de identificare a tehnicilor de manipulare �i de rezisten�� �mpotriva lor. Se cuvine totu�i o scurt� recapitulare, oferind astfel celor interesa�i instrumente c�t mai eficiente pentru a se sustrage presiunii permanente exercitate de agen�ii de influen��. De aceea vom �ncheia aceast� carte cu o list� cuprinz�nd dou�zeci �i dou� de sfaturi necesare pentru a rezista manipul�rilor. Dou�zeci �i dou� de sfaturi practice pentru a rezista manipul�rilor 1. �ncerca�i s� juca�i cu dumneavoastr� �n�iv�, din c�nd �n c�nd, rolul de "avocat al diavolului", comb�t�ndu-v� propria imagine, concep�iile pe care le considera�i de nezdruncinat, prejudec��ile, comportamentul, sentimentele. Ve�i ajunge astfel s� v� cunoa�te�i mai bine, s� v� descoperi�i punctele slabe ori rigidit��ile, dar poate �i calit��i pe care nu vi le-a�i pus �n valoare. �ncerca�i s� v� privi�i cu al�i ochi, mereu din alte perspective, pentru a �n�elege mai bine care este p�rerea celorlal�i despre dumneavoastr�. 2. Exersa�i rostirea unor expresii precum: "Am gre�it", "�mi pare r�u", "E vina mea", "Am �nv��at ceva din gre�eala asta". 3. Fi�i aten�i la perspectiva din care al�ii �ncearc� s� prezinte, s� �ncadreze o problem�, o situa�ie, o anume opinie. Accept�nd necondi�ionat premisele lor, le oferi�i din start un avantaj substan��ial. Fi�i preg�ti�i pentru eventualitatea de a respinge de la bun �nceput, �n �ntregime, punctul lor de vedere �i de a veni cu varianta dumneavoastr�. Feri�i-v� s� trece�i la discutarea detaliilor �nainte de a vedea dac� problema, �n totalitatea ei, nu este cumva gre�it pus�. De multe ori agen�ii de influen�� �i atrag inter�locutorul �n discu�ii pe marginea unei probleme, pentru ca abia c�nd e prea t�rziu acesta s�-�i dea seama c� �ntreaga problem� era artificial creat�. Spre exemplu, dup� revolu�ia din 1989, regimul de la Bucure�ti a f�cut nenum�rate presiuni asupra zia�ri�tilor pentru discutarea articolelor pe care ar fi trebuit s� le cuprind� legea presei. Ziarele independente �ns� au pus problema cu totul altfel: era �ntr-adev�r necesar� legea presei sau apari�ia ei ar fi putut justifica un nou val de cenzur� informa�ional�? 4. Accepta�i pierderile pe termen scurt (�n bani, timp, efort, sau chiar respect fa�� de propria dumneavoastr� persoan�) pentru a v� p�stra independen�a. L�s�ndu-v� atra�i cu u�urin�� de mirajul unor avantaje imediate, pute�i c�dea �n capcane foarte pericu�loase, iar suferin�a produs� de apari�ia disonan�ei cognitive va fi incomparabil mai mare dec�t cea provocat� de nemul�umiri sau de necazuri trec�toare. Accepta�i micile pierderi �i g�ndi�i-v� c� ele v� sunt �nv���tur� de minte pentru a nu mai gre�i �n viitor. 5. Pune�i imediat piciorul �n prag atunci c�nd sunte�i ne�mul�umit, agasat, sau c�nd suferi�i din cauza comportamentului unei persoane apropiate. Exersa�i-v� �n a spune:,,Pot tr�i �i f�r� dragostea (prietenia) ta, chiar dac� la �nceput �mi va fi greu. Dac� vrei s� mai fim �mpreun� (prieteni), �nceteaz� s� mai faci lucrul �sta �i obi�nuie�te-te s� faci asta", sau: "Pot supravie�ui f�r� favorurile dumneavoastr�, dac� vre�i s� r�m�nem �n rela�ii bune, g�ndi�i-v� s� m� trata�i cu mai mult respect" �.a.m.d. �n caz c� nu sunte�i luat(�) �n serios, chiar dup� avertismente repetate, preg�ti�i-v� s� v� deta�a�i (desp�r�i�i) total de persoana respectiv�. 6. Evita�i �ntotdeauna s� lua�i hot�r�ri pripite, mai ales �n situa�ii care v� sunt neclare. Mul�i agen�i de influen�� exagereaz� graba cu care trebuie s� r�spunde�i, pres�ndu-v�, pentru a nu v� da timp de g�ndire. Judeca�i problema la rece, lua�i-v� un r�gaz suficient, c�uta�i surse suplimentare de informa�ii asupra subiec�tului �i abia apoi pune�i-v� semn�tura. 7. �ntotdeauna c�nd ceva vi se pare neclar, insista�i cu �ntre�b�rile p�n� ce v� l�muri�i complet. Nu-i l�sa�i pe agen�ii de in�fluen�� s� v� fac� s� v� sim�i�i prost �i astfel s� v� reduc� la t�cere, �n foarte multe cazuri, explica�iile superficiale sunt semne ale unor tentative de manipulare, dar �i ale superficialit��ii �i incom�peten�ei celui chipurile atot�tiutor. 8. Exersa�i-v� �n descifrarea sensurilor ascunse ale lucrurilor sau situa�iilor �nt�lnite la fiecare pas, indiferent c�t de banale ar p�rea: rolul uniformelor, substratul diverselor rela�ii interper-sonale, inten�iile reale ale diver�ilor vorbitori, rolul nescris al unor legi �i regulamente. �ncerca�i s� v� explica�i ce s-a urm�rit prin promovarea unor anumite concep�ii arhitectonice, care sunt tentativele de manipulare prin afi�area diverselor simboluri sau sigle, ce interese se ascund sub unele alian�e de circumstan��, prin ce mijloace este ob�inut acceptul sau ata�amentul unora sau al altora fa�� de anumite idei, organiza�ii sau lideri, cum ac�ioneaz� asupra individului presiunea grupului social din care face parte, ce se poate citi printre r�nduri �n articolele din ziare �.a.m.d. Poate fi un joc interesant, dar �i foarte util. 9. Fi�i atent(�) la regulile impuse de gazde, atunci c�nd sunte�i �n rolul oaspetelui. Uneori respectarea instinctiv� a acestora (pentru a nu da dovad� de impolite�e) v� poate limita drastic libertatea de exprimare, de ac�iune �i chiar de alegere. Privi�i cu deta�are regulile de protocol, respecta�i-le, dar nu �ntr-o asemenea m�sur�, �nc�t s� renun�a�i la a v� mai expune deschis p�rerile. �ncerca�i din c�nd �n c�nd s� juca�i rolul nonconfor-mistului. Reac�iile celor din jur v� vor putea demonstra dac� au sau nu inten�ii ascunse. 10. Nu acorda�i credit solu�iilor simple �n cazul unor pro�bleme personale, sociale sau politice complexe. 11. Aminti�i-v� c� nu exist� dragoste sau prietenie totala, necondi�ionat�, din partea unui str�in, la prima vedere. Fi�i foarte aten�i la cei care �ncearc� s� vi se "bage sub piele" �i �ncerca�i s� afla�i ce anume urm�resc s� ob�in� de la dumneavoastr�. �ns� chiar �i �n cadrul rela�iilor obi�nuite de prietenie sau de iubire, re�ine�i c� acestea pot fi verificate numai �n timp. De asemenea, este imposibil ca ele s� reziste dac� unul numai d�, iar cel�lalt doar prime�te. �ncrederea, adev�rata dragoste sau prietenie au la baz� reciprocitatea �i respectul fa�� de cel�lalt. 12. Dac� ajunge�i �ntr-o situa�ie social� nou�, �ntr-un anturaj nou, �ntr-o companie nefamiliar�, �ncerca�i imediat s� afla�i de pe ce pozi�ie pute�i intra �n contact cu cei din jur �i care sunt principalii agen�i de influen�� ai grupului. Intra�i pe "lungimea de und�" a acestora, afla�i c�t mai multe am�nunte despre ei, "citi�i-le" preferin�ele, orgoliile, preocup�rile, flata�i-i dac� e cazul, �ncerca�i s� descifra�i ce urm�resc �i apoi c�uta�i solu�iile cele mai bune pentru a rezolva problemele ce se pot ivi. 13. Evita�i situa�iile total nefamiliare, �n care nu v� pute�i manifesta libertatea de ac�iune sau de exprimare. Dac� totu�i v� afla�i �ntr-o asemenea situa�ie, �ncepe�i cu testarea limitelor ce v� sunt impuse. Accepta�i un pre� mai mic pentru a v� elibera, �n loc s� v� supune�i unor suferin�e greu de suportat pe care vi le-ar putea provoca r�m�nerea �ntr-o astfel de situa�ie. 14. Nu v� dezv�lui�i sentimentele, dorin�ele ascunse, sl�bi-ciunile sau limitele �n fa�a oricui. Aminti�i-v� c�, uneori, chiar �i cel mai bun prieten v� poate tr�da sau v� poate exploata cu ajutorul acestor dest�inuiri. 15. Obi�nui�i-v� cu momentele de deta�are emo�iona�, mai ales atunci c�nd dori�i s� analiza�i cu aten�ie � anumit� problem�. Exersa�i-v� �n p�strarea calmului �i a s�ngelui rece, �n confrun�t�rile cu cei care �ncearc� s� va manipuleze. De foarte multe ori ei urm�resc s� v� enerveze special pentru a v� crea momente de vulnerabilitate de care s� se foloseasc� �n a v� �ngenunchea. 16. Nu v� l�sa�i la cheremul l�comiei �i al satisfacerii orgo�liului personal. Agen�ii de influen�� �tiu foarte bine cum s� v� exploateze aceste sl�biciuni pentru a profita de pe urma dumnea�voastr� sau chiar pentru a v� supune �n cele din urm�. Rezista�i ademenirilor, lingu�elilor, b�rfelor, iar dac� v� sim�i�i nesigur(�) �i nu �ti�i cum s� proceda�i, g�ndi�i-v� la persoana pe care o considera�i un exemplu de onestitate �i st�p�nire de sine �i imagina�i-v� cum ar proceda aceasta �n locul dumneavoastr�. 17. Accepta�i schimbul de idei, analiza�i la rece opiniile sau concep�iile ce nu coincid cu ale dumneavoastr�, mai ales c�nd sunt sus�inute de argumente concrete, �ncerca�i s� v� pune�i �n locul celor cu care v� confrunta�i ideile, pentru a vedea mai bine unde gre�esc ei sau unde gre�i�i dumneavoastr�. 18. Identifica�i momentele �n care sim�i�i un sentiment de vin� �i �ncerca�i s�-i afla�i originea. Vede�i dac� nu v� este indus �n mod artificial pentru a v� determina s� ac�iona�i �ntr-un anume fel. �n general, nu lua�i decizii pentru a sc�pa de sentimentul de vin�. Accepta�i-l ca pe o component� inevitabil� a firii umane, dar nu ac�iona�i sub imperiul s�u. 19. Ac�iona�i pe deplin con�tient �n toate situa�iile. Nu lua�i decizii doar pentru c� "a�a trebuie" sau pentru c� a�a v-a intrat �n reflex. �ncerca�i s� vede�i care anume reflexe corespund con�vingerilor dumneavoastr� intime �i care v-au fost impuse prin diverse tehnici de manipulare. 20. G�ndi�i-v� c�, uneori, consecven�a poate conduce la rigi�ditate. Dac� �n urma unei analize deta�ate v� da�i seama c� a�i gre�it, nu persista�i �n gre�eal� doar de dragul consecven�ei. 21. Autorit��ile legitime trebuie respectate, dar cei care se erijeaz� �n autorit��i f�r� a avea legitimitate trebuie supu�i unei analize atente pentru a vedea care sunt interesele ascunse ce �i anim� �i pentru a g�si calea de a-i respinge. 22. Vocifer�rile sau reac�iile emo�ionale nu sunt suficiente pentru contracararea actelor de inechitate sau de injusti�ie. Pentru a lupta �mpotriva oric�ror abuzuri trebuie s� v� asuma�i deschis op�iunea �i s� le �nfrunta�i p�n� la cap�t, indiferent de consecin�e. Lista prezentat� mai sus con�ine dou�zeci �i dou� de sfaturi, �ns� ea constituie doar un �nceput. O pute�i completa dumnea�voastr� �n�iv� cu concluziile proprii extrase din aceast� carte sau rezultate �n urma observa�iilor din via�a de zi cu zi. Apoi pute�i analiza din nou toate aceste metode, le pute�i practica, le pute�i perfec�iona, le pute�i adapta situa�iilor concrete �n care v� afla�i la un moment dat, le pute�i �mp�rt�i celor din jurul dumnea�voastr� sau le pute�i ignora. Alegerea v� apar�ine... Referin�e bibliografice Aronson, Elliot, Akert, Robin M. & Wilson, Timothy D., Social Psychology: The Heart and The Mind, New York, Harper Collins, 1994 Aronson, Elliot, Social Animal, San Francisco, W.H. Freeman, 1981 Cialdini, R.B., Influence: Science and Practice (ed. III), New York, Harper Collins, 1993 Conway, Fio & Siegelman, Jim, The Awesome Power of The Mind-Probers, Science Digest, sept. 1983 Hart, R., Friedrich, G. & Brooks, W., Overcoming Resistance to Persuasion, New York, Harper & Row, 1975 Hassen, S., Combatting Cult Mind Control, Rochester VT, Park Street, 1988 Kapferer, Jean-Noel, Zvonurile, Bucure�ti, Humanitas, 1993 Keen, Sam, Faces ofthe Enemy, San Francisco, Harper & Row, 1986 Le Bon, Gustave, Psihologia mul�imilor, Bucure�ti, Anima, 1990 Lifton, R.J., Thought Reform and The Psychology of Totalism, New York, W.W. Norton, 1969 Lutz, W., Double-Speak, New York, Harper & Row, 1983 Mares, William, The Marine Machine, New York, Doubleday, 1971 Marks, John, The Searchfor The Manchurian Candidate, New York, McGraw-Hill, 1980 Milburn, M.A., Persuasion and Politics: The Social Psychology of Public Opinion, Pacific Grove CA, Brooks/Cole, 1991 Milgram, S., The Individual in a Social Work: Essays and Experiments (ed. II), New York, McGraw-Hill, 1992 Pease, A., Limbajul Trupului, Bucure�ti, Polimark, 1995 Pratkanis, A.R. & Aronson, E., Age of Propaganda: The Everyday Use and Abuse of Persuasion, New York, Freeman, 1991 Schrag, R, Mind Control, New York, Pantheon Books, 1978 Schwitzgebel, R.L., & Schwitzgebel, R.K. (Ed.), Psychotechnology: Electronic Control of Mind and Behavior, New York, Hoit, 1973 Weinstein, N.D., Psychiatry & the C.I.A., Washington D.C., American Psychiatric Press, 1990 Zimbardo, P.G., Ebbesen, E., & Maslach, C, Influencing Attitudes and Changing Behavior, Menlo Park CA, Addison Wesley, 1977 Zimbardo, P.G., Mind control: Political Fiction and Psychological Reality. �n P. Stansky (Ed.), On Nineteen Eighty-four, New York, Freeman Press, 1984 Zimbardo, RG. & Leippe, M.R., The Psychology of Attitude Change and Social Influence, New York, McGraw-Hill, 1991 Zimbardo, P.G., The Tactics and Ethics of Persuasion. E. McGinnies & B. King (Eds.), Attitudes, Conflict, and Social Change, New York, Academic Press, 1972 Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 23 Decembrie 2013, ora 17:25
De la: Daphne, la data 2013-12-23 14:45:17www.youtube.com/watch?v=CcmrruNGFBE www.youtube.com/watch?v=Gf_A-CcbiwI Ingerul s-a intors din Rai. Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 23 Decembrie 2013, ora 18:26
Br�der Grimm - Br�derchen und Schwesterchen
Br�derchen nahm sein Schwesterchen an der Hand und sprach: "Seit die Mutter tot ist, haben wir keine gute Stunde mehr. Die Stiefmutter schl�gt uns alle Tage, und wenn wir zu ihr kommen, st�sst sie uns mit den F�ssen fort. Die harten Brotkrusten, die �brig bleiben, sind unsere Speise, und dem H�ndlein unter dem Tisch geht's besser, dem wirft sie doch manchmal einen guten Bissen zu. Dass Gott erbarm! Wenn das unsere Mutter w�sste! Komm, wir wollen miteinander in die weite Welt gehen!" Sie gingen den ganzen Tag �ber Wiesen, Felder und Steine, und wenn es regnete, sprach das Schwesterchen: "Gott und unsere Herzen, die weinen zusammen!" Abends kamen sie in einen grossen Wald und waren so m�de von Jammer, Hunger und dem langen Weg, dass sie sich in einen hohlen Baum setzten und einschliefen. Am anderen Morgen, als sie aufwachten, stand die Sonne schon hoch am Himmel und schien heiss in den Baum hinein. Da sprach das Br�derchen: "Schwesterchen, mich d�rstet, wenn ich ein Br�nnlein w�sste, ich ging und tr�nk einmal; ich mein, ich h�rt eins rauschen." Br�derchen stand auf, nahm Schwesterchen an der Hand, und sie wollten das Br�nnlein suchen. Die b�se Stiefmutter aber war eine Hexe und hatte wohl gesehen, wie die beiden Kinder fortgegangen waren, war ihnen nachgeschlichen, heimlich, wie die Hexen schleichen, und hatte alle Brunnen im Walde verw�nscht. Als sie nun ein Br�nnlein fanden, dass so glitzerig �ber die Steine sprang, wollte das Br�derchen daraus trinken. Aber das Schwesterchen h�rte, wie es im Rauschen sprach: "Wer aus mir trinkt, wird ein Tiger, wer aus mir trinkt, wird ein Tiger." - Da rief das Schwesterchen: "Ich bitte dich, Br�derlein, trink nicht, sonst wirst du ein wildes Tier und zerreissest mich!" Das Br�derchen trank nicht, ob es gleich so grossen Durst hatte, und sprach: "Ich will warten, bis zur n�chsten Quelle." Als sie zum zweiten Br�nnlein kamen, h�rte das Schwesterchen, wie auch dieses sprach: "Wer aus mir trinkt, wird ein Wolf, wer aus mir trinkt, wird ein Wolf." Da rief das Schwesterchen: "Br�derchen, ich bitte dich, trink nicht, sonst wirst du ein Wolf und frissest mich!" - Das Br�derchen trank nicht und sprach: "Ich will warten, bis wir zur n�chsten Quelle kommen, aber dann muss ich trinken, du magst sagen, was du willst, mein Durst ist gar zu gross." Und als sie zum dritten Br�nnlein kamen, h�rte das Schwesterlein, wie es im Rauschen sprach: "Wer aus mir trinkt, wird ein Reh; wer aus mir trinkt, wird ein Reh." Das Schwesterchen sprach: "Ach Br�derchen, ich bitte dich, trink nicht, sonst wirst du ein Reh und l�ufst mir fort." Aber das Br�derchen hatte sich gleich beim Br�nnlein niedergekniet, hinabgebeugt und von dem Wasser getrunken und wie die ersten Tropfen auf seine Lippen gekommen waren, lag es da als ein Rehk�lbchen. Nun weinte das Schwesterchen �ber das arme verw�nschte Br�derchen, und das Rehchen weinte auch und sass so traurig neben ihm. Da sprach das M�dchen endlich: "Sei still, liebes Rehchen, ich will dich ja nimmermehr verlassen." Dann band es sein goldenes Strumpfband ab, tat es dem Rehchen um den Hals und rupfte Binsen und flocht ein weiches Seil daraus. Daran band es das Tierchen und f�hrte es weiter und ging immer tiefer in den Wald hinein. Und als sie lange, lange gegangen waren, kamen sie endlich an ein kleines Haus, und das M�dchen schaute hinein, und weil es leer war, dachte es: Hier k�nnen wir bleiben und wohnen. Da suchte es dem Rehchen Laub und Moos zu einem weichen Lager, und jeden Morgen ging es aus und sammelte sich Wurzeln, Beeren und N�sse, und f�r das Rehchen brachte es zartes Gras mit, das frass es ihm aus der Hand, war vergn�gt und spielte vor ihm herum. Abends wenn Schwesterchen m�de war und sein Gebet gesagt hatte, legte es seinen Kopf auf den R�cken des Rehk�lbchens, das war sein Kissen, darauf es sanft einschlief. Und h�tte das Br�derchen nur seine menschliche Gestalt gehabt, es w�re ein herrliches Leben gewesen. Das dauerte eine Zeitlang, dass sie so allein in der Wildnis waren. Es trug sich aber zu, dass der K�nig des Landes eine grosse Jagd in dem Wald hielt. Da schallte das H�rnerblasen, Hundegebell und das lustige Geschrei der J�ger durch die B�ume, und das Rehlein h�rte es und w�re gar zu gerne dabei gewesen. "Ach!" sprach es zu dem Schwesterlein, "lass mich hinaus in die Jagd, ich kann's nicht l�nger mehr aushalten!" und bat so lange, bis es einwilligte. "Aber," sprach es zu ihm, "komm mir ja abends wieder, vor den wilden J�gern schliess ich mein T�rlein; und damit ich dich kenne, so klopf und sprich: 'Mein Schwesterlein, lass mich herein!' Und wenn du nicht so sprichst, so schliess ich mein T�rlein nicht auf." Nun sprang das Rehchen hinaus, und war ihm so wohl und war so lustig in freier Luft. Der K�nig und seine J�ger sahen das sch�ne Tier und setzten ihm nach, aber sie konnten es nicht einholen und wenn sie meinten, sie h�tten es gewiss, da sprang es �ber das Geb�sch weg und war verschwunden. Als es dunkel ward, lief es zu dem H�uschen, klopfte und sprach: "Mein Schwesterchen, lass mich herein!" Da ward ihm die kleine T�r auf getan, es sprang hinein und ruhte sich die ganze Nacht auf seinem weichen Lager aus. Am andern Morgen ging die Jagd von neuem an, und als das Rehlein das Hifthorn h�rte und das "Ho, Ho!" der J�ger, da hatte es keine Ruhe und sprach: "Schwesterchen, mach mir auf, ich muss hinaus." Das Schwesterchen �ffnete ihm die T�re und sprach: "Aber zum Abend musst du wieder da sein und dein Spr�chlein sagen," Als der K�nig und seine J�ger das Rehlein mit dem goldenen Halsband wieder sahen, jagten sie ihm alle nach, aber es war ihnen zu schnell und behend. Das w�hrte den ganzen Tag, endlich aber hatten es die J�ger abends umzingelt, und einer verwundete es ein wenig am Fuss, so dass es hinken musste und langsam fortlief. Da schlich ihm ein J�ger nach bis zu dem H�uschen und h�rte, wie es rief: "Mein Schwesterlein, lass mich herein!" und sah, dass die T�r ihm auf getan und alsbald wieder zugeschlossen ward. Der J�ger behielt das alles wohl im Sinn, ging zum K�nig und erz�hlte ihm, was er gesehen und geh�rt hatte. Da sprach der K�nig: "Morgen soll noch einmal gejagt werden!" Das Schwesterchen aber erschrak gewaltig, als es sah, dass sein Rehk�lbchen verwundet war. Es wusch ihm das Blut ab, legte Kr�uter auf und sprach: "Geh auf dein Lager, lieb Rehchen, dass du wieder heil wirst." Die Wunde aber war so gering, dass das Rehchen am Morgen nichts mehr davon sp�rte. Und als es die Jagdlust wieder draussen h�rte, sprach es: "Ich kann's nicht aushalten, ich muss dabei sein; so bald soll mich keiner kriegen!" Das Schwesterchen weinte und sprach: "Nun werden sie dich t�ten, und ich bin hier allein im Walde und bin verlassen von aller Welt. Ich lass dich nicht hinaus." - "So sterb ich dir hier vor Betr�bnis," antwortete das Rehchen, "wenn ich das Hifthorn h�re, so mein ich, ich m�sst' aus den Schuhen springen!" Da konnte das Schwesterchen nicht anders und schloss ihm mit schwerem Herzen die T�r auf, und das Rehchen sprang gesund und fr�hlich in den Wald. Als es der K�nig erblickte, sprach er zu seinen J�gern: "Nun jagt ihm nach den ganzen Tag bis in die Nacht, aber dass ihm keiner etwas zuleide tut!" Sobald die Sonne untergegangen war, sprach der K�nig zum J�ger: "Nun komm und zeige mir das Waldh�uschen!" Und als er vor dem T�rlein war, klopfte er an und rief: "Lieb Schwesterlein, lass mich herein!" Da ging die T�r auf, und der K�nig trat herein, und da stand ein M�dchen, das war so sch�n, wie er noch keins gesehen hatte. Das M�dchen erschrak, als es sah, dass nicht sein Rehlein, sondern ein Mann hereinkam, der eine goldene Krone auf dem Haupt hatte. Aber der K�nig sah es freundlich an, reichte ihm die Hand und sprach: "Willst du mit mir gehen auf mein Schloss und meine liebe Frau sein?" - "Ach ja," antwortete das M�dchen, "aber das Rehchen muss auch mit, das verlass ich nicht." Sprach der K�nig: "Es soll bei dir bleiben, solange du lebst, und soll ihm an nichts fehlen." Indem kam es hereingesprungen, da band es das Schwesterchen wieder an das Binsenseil, nahm es selbst in die Hand und ging mit ihm aus dem Waldh�uschen fort. Der K�nig nahm das sch�ne M�dchen auf sein Pferd und f�hrte es in sein Schloss, wo die Hochzeit mit grosser Pracht gefeiert wurde, und war es nun die Frau K�nigin, und lebten sie lange Zeit vergn�gt zusammen; das Rehlein ward gehegt und gepflegt und sprang in dem Schlossgarten herum. Die b�se Stiefmutter aber, um derentwillen die Kinder in die Welt hineingegangen waren, die meinte nicht anders, als Schwesterchen w�re von den wilden Tieren im Walde zerrissen worden und Br�derchen als ein Rehkalb von den J�gern totgeschossen. Als sie nun h�rte, dass sie so gl�cklich waren, und es ihnen so wohlging, da wurden Neid und Missgunst in ihrem Herzen rege und liessen ihr keine Ruhe, und sie hatte keinen anderen Gedanken, als wie sie die beiden doch noch ins Ungl�ck bringen k�nnte. Ihre rechte Tochter, die h�sslich war wie die Nacht und nur ein Auge hatte, die machte ihr Vorw�rfe und sprach: "Eine K�nigin zu werden, das Gl�ck h�tte mir geb�hrt." - "Sei nur still," sagte die Alte und sprach sie zufrieden, "wenn's Zeit ist, will ich schon bei der Hand sein." Als nun die Zeit heranger�ckt war und die K�nigin ein sch�nes Kn�blein zur Welt gebracht hatte und der K�nig gerade auf der Jagd war, nahm die alte Hexe die Gestalt der Kammerfrau an, trat in die Stube, wo die K�nigin lag, und sprach zu der Kranken: "Kommt, das Bad ist fertig, das wird Euch wohl tun und frische Kr�fte geben. Geschwind, eh es kalt wird!" Ihre Tochter war auch bei der Hand, sie trugen die schwache K�nigin in die Badstube und legten sie in die Wanne, dann schl�ssen sie die T�r ab und liefen davon. In der Badstube aber hatten sie ein rechtes H�llenfeuer angemacht, dass die sch�ne junge K�nigin bald ersticken musste. Als das vollbracht war, nahm die Alte ihre Tochter, setzte ihr eine Haube auf und legte sie ins Bett an der K�nigin Stelle. Sie gab ihr auch die Gestalt und das Aussehen der K�nigin; nur das verlorene Auge konnte sie ihr nicht wiedergeben. Damit es aber der K�nig nicht merkte, musste sie sich auf die Seite legen, wo sie kein Auge hatte. Am Abend, als er heim kam und h�rte, dass ihm ein S�hnlein geboren war, freute er sich herzlich, und wollte ans Bett seiner lieben Frau gehen und sehen, was sie machte. Da rief die Alte geschwind: "Beileibe, lasst die Vorh�nge zu, die K�nigin darf noch nicht ins Licht sehen und muss Ruhe haben!" Der K�nig ging zur�ck und wusste nicht, dass eine falsche K�nigin im Bette lag. Als es aber Mitternacht war und alles schlief, da sah die Kinderfrau, die in der Kinderstube neben der Wiege sass und allein noch wachte, wie die T�re aufging und die rechte K�nigin hereintrat. Sie nahm das Kind aus der Wiege, legte es in ihren Arm und gab ihm zu trinken. Dann sch�ttelte sie ihm sein Kisschen, legte es wieder hinein und deckte es mit dem Deckbettchen zu. Sie vergass aber auch das Rehchen nicht, ging in die Ecke, wo es lag, und streichelte ihm �ber den R�cken. Darauf ging sie ganz stillschweigend wieder zur T�r hinaus, und die Kinderfrau fragte am andern Morgen die W�chter, ob jemand w�hrend der Nacht ins Schloss gegangen w�re. Aber sie antworteten: "Nein, wir haben niemand gesehen." So kam sie viele N�chte und sprach niemals ein einziges Wort dabei; die Kinderfrau sah sie immer, aber sie getraute sich nicht, jemand etwas davon zu sagen. Als nun so eine Zeit verflossen war, da hub die K�nigin in der Nacht an zu reden und sprach: "Was macht mein Kind? Was macht mein Reh? Nun komm ich noch zweimal und dann nimmermehr." Die Kinderfrau antwortete ihr nicht, aber als sie wieder verschwunden war, ging sie zum K�nig und erz�hlte ihm alles. Sprach der K�nig: "Ach Gott! Was ist das! Ich will in der n�chsten Nacht bei dem Kinde wachen." Abends ging er in die Kinderstube, aber um Mitternacht erschien die K�nigin wieder und sprach: "Was macht mein Kind? Was macht mein Reh? Nun komm ich noch einmal und dann nimmermehr." Und pflegte dann des Kindes, wie sie gew�hnlich tat, ehe sie verschwand. Der K�nig getraute sich nicht, sie anzureden, aber er wachte auch in der folgenden Nacht. Sie sprach abermals: "Was macht mein Kind? Was macht mein Reh? Nun komm ich noch diesmal und dann nimmermehr." Da konnte sich der K�nig nicht zur�ckhalten, sprang zu ihr und sprach: "Du kannst niemand anders sein, als meine liebe Frau!" Da antwortete sie: "Ja, ich bin deine Frau," und hatte in dem Augenblick durch Gottes Gnade das Leben wiedererhalten, war frisch, rot und gesund. Darauf erz�hlte sie dem K�nig den Frevel, den die b�se Hexe und ihre Tochter an ihr ver�bt hatten. Der K�nig liess beide vor Gericht f�hren, und es ward ihnen das Urteil gesprochen. Die Tochter ward in den Wald gef�hrt, wo sie die wilden Tiere zerrissen, die Hexe aber ward ins Feuer gelegt und musste jammervoll verbrennen. Und wie sie zu Asche verbrannt war, verwandelte sich das Rehk�lbchen und erhielt seine menschliche Gestalt wieder; Schwesterchen und Br�derchen aber lebten gl�cklich zusammen bis an ihr Ende. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 24 Decembrie 2013, ora 15:06
De la: Daphne, la data 2013-12-23 17:25:39De la: Daphne, la data 2013-12-23 14:45:17www.youtube.com/watch?v=CcmrruNGFBE CRACIUN FERICIT, Black!  www.youtube.com/watch?v=4Heq1Jo_gDY CRACIUN FERICIT TUTUROR! 
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Decembrie 2013, ora 15:55
TEST CHIMIE ORGANICA V
1. Indica�i denumirea corect� �n cazul: CH3 CH CH2 CH CH CH Cl CH3 CH3 CH3 CH2 CH CH3 I A. 2-etil-4-izopropil-5-iodoheptan B. 2-etil-3-cloro-4-izopropil-6-iodoheptan C. 2-metil-3-cloro-4-etil-6-iodooctan D. 5-cloro-2-iodo-4-izopropil-6-metil-octan E. 2-metil-3-cloro-4-etil-6-iodo-nonan 2. Indica�i ce tip de izomerie prezint� urm�torul compus: CH3 C Cl C Br CH2 CH3 A. izomerie optic� B. izomerie de caten� C. izomerie geometric� D. izomerie optic� �i de pozi�ie E. izomerie de caten� �i optic� 3. Alege�i produsul de reac�ie posibil: CH2 CH CH3 + HCl CH3 CH Cl A. CH3 CH + HCl CH3 CH2 CH2Cl B. 2 CH CH3 C. CH2 CH CH3 + HCl CH3 CH2 Cl CH3 CH + HCl CH3 CH2Cl D. 2 CH CH3 + CH4 E. CH2 CH CH3 + HCl CH3 CH3 + CH3Cl 4. La reac�ia de clorurare a 1-butenei la temperatura camerei �n tetraclorur� de carbon are loc o: A. substitu�ie la grupa metilen vecin� dublei leg�turi B. substitu�ie la grupa metil C. adi�ie D. adi�ie de tetraclorur� de carbon E. substitu�ie la dubla leg�tur� 5. Propina este: A. CH2 CH CH3 E. H2C C CH2 B. CH2 CH2 CH3 C. CH3 C C CH3 D. CH3 C CH 6. Reac�ia dintre benzen �i clor �n prezent� de FeCl3 este o: A. nitrare B. adi�ie C. sulfonare D. eliminare E. substitu�ie 7. Pentru a avea loc reac�ia completa�i ceea ce lipse�te: NO2 + H2O NO2 NO2 HNO3 conc. + ? A. AlCl3 B. FeCl3 C. hν D. H2SO4 conc. E. HCl 8. Specifica�i cine sunt compu�ii X �i Y: CH3Cl AlCl3 + + X Y A. toluen �i HBr B. benzen �i HCl C. toluen �i HCl D. fenol �i CH4 E. clorobenzen �i CH4 9. Alege�i reac�ia corect�: A. E. C. D. B. CH3COOH + + NaOH CH3OH CO2 + NaH CH3COOH + + NaOH CH3OH CO2 + Na CH3COOH + + NaOH CH3COONa H2O CH3COOH + + NaOH CH3CHO H2O + NaH CH3COOH + + NaOH CH4 CO2 + NaH 10. Reac�ia dintre un alcool �i un acid carboxilic este o: A. oxidare B. ardere C. nitrare D. esterificare E. adi�ie 11. Ce tip de compu�i sunt urm�torii: CH3CHO CH3COOH CH2OH A. compu�i cu sulf B. compu�i cu oxigen �i azot C. hidrocarburi D. aldehid�, acid carboxilic, alcool E. aldehid�, acid carboxilic, fenol 12. Denumi�i urm�torul compus: CH2 CH2 COOH CH2 CH2 COOH A. acid succinic B. anhidrid� maleic� C. acid adipic D. acid butiric E. anhidrid� acetic� 13. Ce compus intermediar se ob�ine la reac�ia de oxidare a etanolului cu bicromat de potasiu �i acid sulfuric: A. benzaldehid� B. aldehida crotonic� C. acid benzoic D. propen� E. acetaldehid� 14. Preciza�i compusul: CH3 CH CH3 OH A. aldehid� propionic� B. propan C. 2-propanol D. 1-propanol E. propen� 15. Glucoza este o: A. cetoz� B. aldehid� C. acid carboxilic D. aldohexoz� E. aldopentoz� 16. Zaharoza este format� din: A. galactoz� �i acetaldehid� B. manoz� �i glucoz� C. glucoz� �i fructoz� �n raport 1:1 D. fructoz� �i glucoz� �n raport 1:2 E. galactoz� �i manoz� 17. Prin fermenta�ia alcoolic� a D-glucozei se ob�in: A. acetaldehid� �i ap� B. aceton� �i acetaldehid� C. dioxid de carbon �i ap� D. etanol �i ap� E. etanol �i dioxid de carbon 18. Alege�i din aceast� serie ce compu�i se potrivesc: A. glicin�, alanin�, acetaldehid� B. valin�, serin�, cistein� C. lisin�, fenol, anhidrid� ftalic� D. glucoz�, aceton�, fructoz� E. zaharoz�, fenol, etanol 19. Glicina este: A. amin� B. acid carboxilic C. fenol D. aminoacid E. alcool 20. Calcula�i randamentul de reac�ie pentru: + OH + NaOH H2O ONa �tiind c� se ob�in practic 1,8 g fenoxid de sodiu din 2 g de fenol. MC6H6O = 94 g/mol MC6H5ONa = 116 g/mol A. 70% B. 74% C. 73% D. 75% E. 90% Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Decembrie 2013, ora 15:58
Tabell som vil dekke , Gold - Ass , og stokkepryl i Sack
Var en skredder som hadde tre sønner , og bare �n geit . Men bukken , fordi de er alle næret med henne melk , måtte ha god mat , og tas hver dag til beite . Sønnene til de gjerninger etter serien . Når den eldste tok henne med til kirkegården , hvor de fineste urter var å la henne spise og kjøre om der. Om kvelden , når det var på tide å gå hjem , spurte han: � Goat , er du fornøyd ? Geita svarte , ���������"Jeg er så lei av ���������Jeg liker ikke blad meh ! meh ! ' �Kom hjem , sa gutten , tok henne i Strickchen , førte henne inn i stallen , og bandt henne . �Vel,� sa den gamle skredderen , "har bukken hadde henne riktig mengde mat ? ' "Å, " svarte sønnen, "har spist så mye , ikke et blad mer hun . ' Men faren ønsket å tilfredsstille seg selv , og gikk ned i stallen , strøk den kjære dyr og spurte: " Geit , har du fått nok ? Geita svarte , ���������Hva bør jeg være fornøyd ? ���������Jeg bare hoppet i løpet Gr�belein , ���������Og fant ingen små blader meh ! meh ! �Hva gjør jeg hører ! ' ropte skredderen , og kjørte ovenpå og sa til gutten , " Ah , løgner deg , forteller bukken hadde fått nok , og du la dem sulte ? ' og i hans sinne tok han på tunet av veggen , og kjørte ham ut med slag . Den neste dagen det var begynnelsen av den andre sønnen , som var ute på garden hekk fra et sted der ingenting, men gode urter vokste , og bukken rensket helt av. Om natten når han ønsket å gå hjem , spurte han: � Goat , er du fornøyd ? Geita svarte , ���������"Jeg er så lei av ���������Jeg liker ikke blad meh ! meh ! ' �Kom hjem , sa gutten , dro den hjem og bandt henne opp i stallen . �Vel,� sa den gamle skredderen , "har bukken hadde henne riktig mengde mat ? ' "Å, " svarte sønnen, "har spist så mye , ikke et blad mer hun . ' Skredderen ville ikke stole på , og gikk ned i stallen og spurte: " Geit , har du fått nok ? Geita svarte , ���������Hva bør jeg være fornøyd ? ���������Jeg bare hoppet i løpet Gr�belein , ���������og fant ingen blad , meh ! meh ! ' ' Den gudløse stakkar! " ropte skredderen , " å forlate som en from sultent dyr ! ' kjørte opp , og slo med verftet gutten ut av huset - dør . Nå kom begynnelsen av det tredje sønn, som ønsket å gjøre jobben sin godt , oppsøkt noen busker med de fineste bladene , og la bukken sluke dem . Om natten når han ønsket å gå hjem , spurte han: � Goat , har du fått nok ? Geita svarte , ���������"Jeg er så lei av ���������Jeg liker ikke blad meh ! meh ! ' �Kom hjem , sa gutten , førte dem inn i stallen , og bandt henne . �Vel,� sa den gamle skredderen , "har bukken hadde henne riktig mengde mat ? ' "Å, " svarte sønnen, "har spist så mye , ikke et blad mer hun . ' Skredderen ikke stole på , og gikk ned og spurte: " Geit , har du fått nok ? Den onde dyret svarte ���������Hva bør jeg være fornøyd ? ���������Jeg bare hoppet i løpet Gr�belein , ���������og fant ingen blad , meh ! meh ! ' ' O den liggende stamfisk ! ' ropte skredderen , " hver så ond og vantro som de andre ! du skal ikke ha meg lenger lure ! ' og fra seg av sinne , hoppet han opp og garvet til en gutt med verftet tilbake så voldsomt at han hoppet til huset bortenfor . Den gamle skredderen var nå alene med sin geit . Neste morgen gikk han ned i stallen , kjærtegnet bukken og sa: "Kom , min kjære Thierlein , jeg vil at du skal mate meg selv . ' Gr tok henne strikking, og gjennomførte henne til grønne hekker , og blant gress , og alt mulig annet geiter liker å spise . 'Det så kan det skje for en gangs skyld til ditt hjerte mette sa han til henne , og la henne bla til kveld . Så spurte han: " Geit , er du fornøyd ? hun svarte: ���������"Jeg er så lei av ���������Jeg liker ikke blad meh ! meh ! ' �Kom hjem , sa skredderen , og ledet inn i stallen , og bandt henne . Når han weggieng , snudde han seg igjen og sa: � Nå er du fornøyd for en gangs skyld ? Men bukken gjorde ham ikke noe bedre , og kalles ���������'Hvordan skal jeg være fornøyd ? ���������Jeg bare hoppet i løpet Gr�belein , ���������og fant ingen blad , meh ! meh ! ' Da skredderen hørte det, ble han skremt, og så tydelig at han hadde drevet bort hans tre sønner uten grunn . �Vent , " ropte han , "du utakknemlige skapning , fortzujagen du er fortsatt for lite , jeg ønsker å trekke deg at du ikke lenger lov til å la deg se blant ærlige skred . ' I all hast løp han ovenpå , hentet sin barberhøvel , lathered bukkens hode , og barbert dem , så glatt som sin hule hånd . Og som verftet ville ha vært for godt , tok han pisken og ga henne slike kutt som de kjørte inn i store hopp det . Da skredderen ble dermed igjen ganske alene i huset hans , falt i stor sorg og hans sønner ville ha likt å ha tilbake , men ingen visste hvor de var borte råd . Den eldste hadde gått til en snekker i undervisningen , han studerte flittig og iherdig , og hadde som sin tid rundt , at han skulle vandre , ga mesteren ham et lite bord som ikke hadde noen spesiell rykte , og var av vanlig trevirke : men det hadde en god funksjon . Hvis du setter den ut , og sa , "Lille bord , dekke deg , " så den gode lille bordet var på en gang dekket med en pen duk , og en plate var der, og kniv og gaffel ved siden av seg , og retter med kokt kjøtt og Gebratnem hadde så mye plass , og et stort glass med rødvin skinte som gjorde hjertet . Den unge svenn tenkte , "for at du har nok for hele livet , ' trakk gode ting om verden og aldri bekymret seg om hvorvidt et vertshus bra eller dårlig , eller hvis noe skulle finnes der, eller ikke . Hvis han likte det , så han har ikke returnert en, men i feltet , i skogen , en eng , eller hvor han innbilte , tok han sin lille bordet av ryggen hans , satte den inn, og sa , " Dekk deg , " så det var alt det hva hans hjerte ønsket . Til slutt kom det til hans sinn , ville han tilbake til sin far , hans sinne ville ha sunket, og bordet som vil dekke han ville gjerne ta imot ham . Det skjedde at han var på vei hjem i kveld i et vertshus , som var fylt med gjester : de ønsket ham velkommen og inviterte ham til å sitte med dem og spise med dem , eller han ville ha problemer med å få noe . ' Nei , ' svarte snekkeren , ' de få biter jeg ikke ønsker å gjøre munnen på deg, i stedet skal du være min gjest . ' De lo og trodde han spøker med dem . Men han la sin trebord i midten av rommet og sa , "Lille bord , dekke deg . ' Øyeblikkelig ble dekket med mat , samt huseier kunne anskaffe , og lukten av det gjestene steget positivt til neseborene . ' Nås , kjære venner , "sa snekker , og gjestene, da de så hvordan det var ment det , ikke be to ganger , men nærmet seg, trakk ut sine kniver og angrepet det tappert . Og det som overrasket dem mest når en tallerken ble tom , deretter slått rett fra en full selvtillit på plass . Innkeeper sto i et hjørne og så på de tingene ; ' . Cooking slik du kunne i din driften sannsynligvis trenger " han visste ikke hva jeg skal si , men trodde Den snekker og hans kamerater gjorde lystig til sent på natt, men til slutt gikk hun til å sove , og den unge lærlingen gikk også til sengs og sette sin W�nschtischchen på veggen . Men utleier la hans tanker ingen fred , det falt ham inn at i hans trelast - rom , står litt gammelt bord , som vil se akkurat slik ut : han tok veldig forsiktig brakt , og byttet den for den som ønsker . Neste morgen snekker betalt for sengen hans , tok opp hans bord , aldri tenker at han ville ha en falsk , og gikk sin vei . Ved middagstid kom han til sin far, som empfieng ham med stor glede . �Vel , min kjære sønn , hva har du lært ? han sa til ham . ' Far , jeg er en snekker blitt. ' ' En god handel , �svarte den gamle kvinnen , " men hva har du hentet tilbake fra dine reiser ? ' Far , den beste tingen jeg tok er denne lille tabellen . ' Skredderen inspisert det på alle sider og sa , "fordi du gjorde ingen mesterverk , er dette en gammel og dårlig lite bord ' Men det er et bord som vil dekke , " svarte sønnen, "hvis jeg setter den ut , og fortelle ham at det bør være dekselet , så er de samme funksjonene de beste rettene på den og en vin som gladdens hjertet . Bare invitere alle våre slektninger og venner som du ønsker til fest på nytt og oppdatere , for tabellen vil gi dem alt de . ' Da selskapet ble satt sammen , satte han bordet i midten av rommet og sa , "Lille bord , dekke deg . ' Men det lille bordet ikke flytte og forble like nakne som enhver annen tabell som ikke forstår språket . Så den stakkars fyren lagt merke til at hans bord hadde blitt endret , og var skamfull at han var en løgner der. De pårørende , men spottet ham , og hadde ungetrunken og faste til deres hjem å gå igjen . Faren tok ut sine lapper igjen og gikk på skreddersøm, men sønnen gikk til en mester i arbeidet . Den andre sønnen hadde vært en møller og hadde i lære seg til ham . Når hans år var over , sa Mesteren "fordi du har holdt deg så godt , så jeg vil gi deg et esel for en spesiell type , han trekker ikke på bilen og også bærer en sekk . ' Hvorfor er han satt ? ' spurte den unge lærlingen . ' Han spytter gull , "svarte Miller , " hvis du setter den på en klut og du sier Bricklebrit , "så spytter du ut de gode dyre gull stykker , foran og bak . ' �Det er en vakker ting , sier lærlingen , og takket master og gikk inn i verden . Hvis han hadde nødvendig gull , han trengte bare ræva Bricklebrit ' å si , det regnet gull stykker , og han hadde ingen ytterligere problemer enn de plukker opp fra jorden . Der han gikk , ham det beste godt nok , og den dyrere var det bedre , for han har alltid hatt en hel pose . Da han hadde litt tid titt rundt om i verden , tenkte han: � Du må oppsøke din far når du kommer til cash cow , han vil glemme sin vrede , og ta dere godt . ' Det skjedde at han var gerieth der hans bror byttet den lille bordet i samme vertshuset . Han ledet sin ass ved hånden , og utleier ønsket å avlaste ham av dyret og slips , men den unge lærling sa , "Vær ikke bry meg grå hest jeg kjører inn i stallen , og binde ham opp meg selv , fordi jeg trenger å vite hvor han er . ' Den Wirth kom den merkelige før , og han sa man ble tvunget til å se etter hans ass selv , ville ikke ha mye å spise : men når den fremmede stakk hånden i lommen , to gull stykker trukket ut og sa at han var bare en god ting å kjøpe for ham , han åpnet øynene helt, løp og oppsøkte den beste han kunne mønstre . Etter middag gjesten spurte hva han ville skylder utleier ikke ønsker å doble tidsregning , og selv sa noen gullmynter han ville ha til å etablere . Det føltes i lommen , men hans gull var i overkant . �Vent et øyeblikk , Mr. Wirth , sa han :� Jeg vil gå og hente litt gull , ' men tok duken med . Utleier visste ikke hva det betydde, være nysgjerrig , stjal etter ham , og som gjest boltet Stallth�re , kikket han gjennom et kvisthull . Den fremmede spredt ut duken under dyr, kalt ' Bricklebrit , "og kjapt Fieng dyret å spytte på gull fra bak frem , at det regnet penger på bakken . Egg av tusen , sa utleier , "som de dukater er raskt laget ! en slik veske er ikke dårlig ! ' Gjesten har betalt sin poengsum , og gikk for å sove , men utleier slått ned om natten i stallen , ledet mesteren av mynte , og bundet opp en annen ræva i hans sted . Følgende morgen ved daggry trakk svennebrev fra rumpa hans , og trodde han hadde sin gull - ass . Noon han kom til sin far, som frydet seg da han så ham , og gjerne tok ham . �Hva har skjedd med deg , min sønn? spurte den gamle mannen . 'A miller , kjære far , �svarte han . �Hva har du hentet tilbake fra dine reiser ? ' �Ingenting annet enn et esel . ' ' Donkey funnet her nok , " sa faren, � en god geit fordi jeg ville ha vært bedre . ' �Ja,� svarte sønnen, " men det er ingen vanlig ass , men en cash cow : når jeg sier ' Bricklebrit , " for at du spyr den gode dyr for en hel klut av gull stykker . La innkalle alle våre relasjoner , vil jeg gjøre dem rike mennesker . ' 'Dette er hva jeg liker , sa skredderen , "så jeg trenger meg med nålen ikke å plage fortsatte, ' og løp ut seg selv og kalte forholdet . Når de var sammen, var hun møll gjøre vei , spre ut sin klut , og hentet eselet inn i rommet . ' Nå gir åtte sa han, og kalte ' Bricklebrit ", men det var ingen gull stykker som falt ned , og det ble funnet at dyret visste ingenting om kunst, fordi den ikke bringts alles ass så langt . Da den fattige møller trakk en lang ansikt , så at han ble hånet og ba de pårørende til å tilgi Giengen så dårlig hjem , som de var kommet. Det var ingenting igjen av den gamle mannen måtte strekke seg etter nålen igjen , og ungdommen leid seg til en møller . Den tredje broren hadde gått til en tre turner i læren , og fordi det er en dyktig handel , måtte han lære den lengste . Hans brødre , men fortalte ham i et brev hvor dårlig ting hadde skjedd med dem , og hvordan de kunne ha lagt utleier fortsatt på den siste natten av sine vakre som ønsker ting . Når turner hadde nå ferdig læring og skal vandre , så han ga sin herre , fordi han holdt seg så godt , en sekk , og sa " det er en kjepp i det . ' ' Jeg kan sette posen , og han har ikke råd til god service, men hva skal stokkepryl være i det ? noe som gjør det vanskelig . ' ' Jeg skal fortelle deg, " svarte kapteinen , " noen har gjort noe for deg beklager , men sier " stikke ut av sekken , " vil hoppe pinnen ut blant folk og dans dem så morsomt på baksiden rundt at de er åtte dager ikke røre eller flytte til , og mer sannsynlig at han ikke blir avvist som før du sier "pinne i posen . ' Lærlingen takket ham , hang posen i orden , og hvis noen kom for nær ham og ønsket å angripe ham , så han sa: " stikke ut av posen , ' er samtidig pinnen hoppet ut og banket en etter en , skjørt eller tunika fra baksiden , og ikke vente til han hadde avsatt ham , og gikk så raskt at eh sichs man allerede visste hans tur var . Den unge turner nådd i kveld i vertshuset der brødrene hans hadde blitt lurt . Han la sekken sin på bordet foran ham på , og begynte å fortelle hva han hadde sett noe rart i verden . �Ja,� sa han , � folk kan lett finne et bord som vil dekke en melkeku , og lignende : alle gode ting som jeg ikke forakter , men det er ingenting sammenlignet med den skatten som jeg har kjøpt , og det med meg i min sekk der. ' Utleier spisset ørene : "hva i all verden kan det være? ' trodde han sekken må fylles med noe annet enn juveler , jeg skal få dem billig også , fordi alle gode ting er tre . ' Var tid til søvn , gjesten strukket på benken og sette sin pose under en pute . Innkeeper trodde hans gjest lå i en dyp søvn , og gikk bort til ham og dyttet og dro ganske forsiktig og nøye på sekken hvis han kunne muligens trekke det bort og legge en annen . Den turner men hadde ventet lenge , så nå utleier ville bare gjøre en solid rykk , ropte han , ' stikke ut av posen . ' Umiddelbart kjørte Kn�ppelchen ut , inn på kroppen , og gned ham sømmene at den hadde noe slag. Verten ropte om nåde , men jo høyere han ropte , desto vanskeligere stokkepryl slå Tact på ryggen , før han til slutt falt til bakken oppbrukt . Da sa turner , " Hvis du ikke gir tabellen som vil dekke og gull -ass ut igjen , vil dansen begynne på nytt . ' ' Å nei , ' ropte utleier , ganske ydmykt , � Jeg vil gjerne produsere alt , bare gjøre den forbannede kobold krype tilbake i sekken . ' Da sa gutten: � Jeg vil la rettferdighet med nåde , men pass deg for skader ! ' Da kalte han ' kjepp i sekken ! " og la ham hvile . Den turner gikk neste morgen til bordet som vil dekke og gull -ass hjem til sin far . Skredderen frydet seg da han så ham igjen , og spurte ham hva han hadde lært i utenlandske. �Min far , � svarte han , � jeg har blitt en turner . ' ' En dyktig handel , "sa faren , " hva har du tatt fra vandrende ? ' ' En dyrebar ting , kjære far , " svarte sønnen, " en kjepp i sekken . ' �Hva ! ' ropte faren, " en pinne ! dette er verdt bryet ! det du kan ha avskåret fra hvert tre . ' Men ikke ett som dette, kjære Far : Jeg sier " stikke ut av posen , ' så stokkepryl springer ut og fører den som betyr syk med meg en trett dans , og han kan ikke etter mer enn opp til jorden er , og ber for godvær . Du skjønner , med denne pinnen jeg har et lite bord brakt i landsdekkende , og gull- ass som tyvaktig Wirth tok bort fra mine brødre . Nå la dem både ringe og invitere alle våre frender , jeg ønsker å spise og drikke , og vil fylle sine lommer med gull inn . ' Den gamle skredderen ville ikke helt tro , men fikk de pårørende sammen . Da turner spre en klut i rommet , ført i gull ræva , og sa til sin bror : ' Nå , kjære bror , snakker med ham . ' Møll sa , ' Bricklebrit , "og kjapt gullmyntene på duken ned , så ville et regnskyll , og eselet gjorde ikke fornøyd før alle hadde så mye at hun ikke lenger kunne støtte. ( Jeg ser dirs på , du er også engstelig for å være der . ) Da turner brakt det lille bordet og sa: � Kjære bror , snakke til den. ' Og knapt snekkerne ' tabell som vil dekke ' hadde sagt , det ble spredt og rikelig dekket med de mest utsøkte retter . Så et slikt måltid fant sted som god skredder hadde ennå aldri kjent i sitt hjem , og hele familien bodde sammen til sent på kvelden , og alle var glade og glad . Skredderen låst bort nål og tråd , verksted og jern i et skap , og bodde sammen med sine tre sønner i glede og ære . Men hvor er bukken kom dit , feilen var at skredderen å drive ut hans tre sønner ? Jeg skal fortelle deg . Hun var skamfull at hun hadde en skallet hode , og kjørte inn i en reven hull og krøp inn i den. Når reven kom hjem , glitret på ham et par store øyne ut av mørket at han ble skremt og løp vekk . Bjørnen møtte ham , og som reven så ganske forstyrret , sa han : �Hva er i veien , bror Fox , hvorfor skal du se ? " Ah , " svarte Rothe , "en uhyggelig dyr sitter i min hule og stirret på meg med flammende øyne . ' ' Vi vil snart kjøre ham , sa bjørnen , og gikk med ham til hulen og så i , men da han så den brennende øyne , det også endres til frykt : han ville ikke ha noe å gjøre med den voldsomme beist , og tok til bens . Bee møtte ham , og da hun så at det var mot til ham i hans hud ikke godt , sa hun , " Bjørn , du gjør en meget ynkelig ansikt , der all din munterhet ? ' 'Du kan snakke , "sa bjørnen , " en rasende dyret med stirrende øyne i huset til Rothen , og vi kan ikke drive ham ut . ' Bee sa , " Jeg synes synd på deg , Bjørn, jeg er en dårlig svak skapning som ikke ser Stirrer i veien for henne , men jeg tror at jeg kan hjelpe deg . ' Hun fløy inn reven sin hullet , satte seg på bukken glatte klippet hodet , og stukket henne så voldsomt , at hun sprang opp , ' meh ! meh ! ' skrek , og løp som en gal til verden, og ingen vet til denne timen , hvor hun har gått . Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
