Info
x
Iarna....pe ulitele sufletului
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 3 Decembrie 2013, ora 22:49
OK, m-am simtit bine aici si o sa mai revin si maine, in functie de cat timp voi avea la dispozitie.
Acum, redevin serios si va las ceva ca sa studiati pina ne vom revedea.Incercati sa cititi tot, chiar daca veti simti ca ceva va impiedica. Poate ca va veti simti mai bine dupa ce veti citi, sper. Molitfele Sfantului Vasile cel Mare (pentru cei care patimesc de la diavol si pentru toata neputinta, care se citesc si in ziua Sfantului Vasile cel Mare) Dumnezeul dumnezeilor si Domnul domnilor, facatorul cetelor celor de foc si lucratorul puterilor celor fara de trup, mesterul celor ceresti si al celor pamantesti, pe Care nimeni dintre oameni nu L-a vazut, nici poate sa-L vada; de Care se teme si se cutremura toata faptura; Cel ce a aruncat din cer pe capetenia ingerilor, care din trufie si-a incordat grumazul oarecand si s-a lepadat de slujba sa prin neascultare, si pe ingerii cei impreuna cu dansul potrivnici, care s-au facut diavoli, i-a aruncat in intunericul cel adanc al iadului, fa ca blestemul acesta, ce se face in numele Tau cel infricosator, sa fie spre ingrozirea acestui povatuitor al vicleniei si a tuturor taberelor lui, care au cazut impreuna cu el din lumina cea de sus, si pune-l pe fuga; si-i porunceste lui si; diavolilor lui sa se departeze cu totul, ca sa nu faca nici o vatamare acestui suflet pecetluit; ci acesti pecetluiti sa ia taria puterii ca sa calce peste serpi si peste scorpii si peste toata puterea vrajmasului. Ca se lauda si se cinsteste si de toata suflarea cu frica se slaveste preasfant numele Tau, al Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Domnului sa ne rugam. Te blestem pe tine, incepatorul rautatilor si al hulei, capetenia impotrivirii si urzitorul vicleniei. Te blestem pe tine, cel aruncat din lumina cea de sus si surpat pentru mandrie in intunericul adancului. Te blestem pe tine si pe toata puterea cea cazuta ce a urmat vointa ta. Te blestem pe tine, duh necurat, cu Dumnezeu Savaot si cu toata oastea ingerilor lui Dumnezeu, Adonai, Eloi, Dumnezeul cel atotputernic; iesi si te departeaza de la robul lui Dumnezeu (N). Te blestem pe tine cu Dumnezeu, Care prin cuvant toate le-a zidit si cu Domnul nostru Iisus Hristos, Fiul Lui cel Unul-Nascut, Care, mai inainte de veci, in chip de negrait si fara patima, S-a nascut dintr-insul; cu Cel ce a facut faptura vazuta si nevazuta si a zidit pe om dupa chipul Sau si, mai inainte, prin legea firii l-a invatat acestea si cu priveghere ingereasca 1-a pazit; cu Cel ce a inecat pacatul cu apa de sus si a desfacut adancurile de sub cer si a pierdut pe uriasii cei necucernici si turnul faradelegilor l-a sfaramat si pamantul Sodomei si al Gomorei cu foc si cu pucioasa l-a ars si spre marturie fumega fum nestins; cu Cel ce marea cu toiagul a despartit si pe popor l-a trecut cu picioarele neudate, iar pe tiranul faraon si oastea cea impotrivitoare lui Dumnezeu, tabara paganatatii, sub valuri de veci a inecat-o. Te blestem cu Cel care, la plinirea vremii, din Fecioara in chip de negrait S-a intrupat si pecetile curatiei intregi le-a pazit; Care a binevoit sa spele prin botez intinaciunea noastra cea veche, cu care noi prin neascultare ne spurcasem. Te blestem pe tine cu Cel ce S-a botezat in Iordan si ne-a dat noua in apa, prin har, chipul nestricaciunii; de Care ingerii si toate puterile ceresti s-au mirat, vazand pe Dumnezeu cel intrupat smerindu-Se, cand Tatal cel fara de inceput a descoperit nasterea cea fara de inceput a Fiului si cand pogorarea Sfantului Duh a marturisit unimea Treimii. Te blestem pe tine cu Cel ce a certat vantul si a linistit viforul marii; Care a izgonit cetele diavolilor; Cel ce prin tina a dat vedere ochilor lipsiti de lumina ai celui orb din nastere si a innoit zidirea cea veche a neamului nostru si celor muti le-a dat grai; Cel ce a curatit ranile leprosilor si pe morti din groapa i-a inviat; Cel ce pana la ingropare cu oamenii a vorbit si iadul prin inviere l-a pradat si toata omenirea a intocmit-o sa nu mai fie cucerita de moarte. Te blestem pe tine cu Dumnezeu atottiitorul, Care a insufletit pe oameni si cu grai de Dumnezeu insuflat dimpreuna cu Apostolii a lucrat si toata lumea a umplut-o de dreapta credinta. Teme-te, fugi, pleaca, departeaza-te, diavole necurate si spurcate, cel de sub pamant, din adanc, inselatorule, cel fara de chip, cel vazut pentru nerusinare, nevazut pentru fatarie, oriunde esti sau unde mergi, de esti insusi Beelzebul, sau de te arati ca cel ce scutura, ca sarpele, sau ca fiara, sau ca aburul, sau ca fumul, ori ca barbat, ori ca femeie, ori ca jiganie, ori ca pasare, sau vorbitor noaptea, sau surd, sau mut, sau care infricosezi cu navalirea, sau sfasii, sau uneltesti rele, in somn greu, sau in boala, sau in neputinta, sau pornesti spre ras, sau aduci lacrimi de dezmierdari; ori esti desfranat, ori rau mirositor, ori poftitor, ori facator de desfatare, ori fermecator, ori indemnator spre dragoste necurata, ori ghicitor in stele, ori sezi in casa, ori esti fara de rusine, ori iubitor de vrajba, ori fara astampar; sau te schimbi cu luna, sau te intorci dupa un oarecare timp, sau vii dimineata, sau la amiaza, sau la miezul noptii, sau in orice vreme, sau la revarsatul zorilor, sau din intamplare te-ai intalnit, sau de cineva esti trimis, sau ai navalit fara de veste; sau esti din mare, sau din rau, sau din pamant, sau din fantana, sau din daramaturi, sau din groapa; sau din balta, sau din trestie, sau din noroaie, sau de pe uscat, sau din necuratie; sau din lunca, sau din padure, sau din copaci, sau din pasare, sau din tunet, sau din acoperamantul baii, sau din scaldatoare de ape, sau din mormant idolesc; sau de unde stim, sau de unde nu stim, cunoscut ori necunoscut, sau din vreun loc nebanuit, pieri si te departeaza, rusineaza-te de chipul cel zidit si infrumusetat de mana lui Dumnezeu. Teme-te de asemanarea lui Dumnezeu celui intrupat si sa nu te ascunzi in robul lui Dumnezeu (N), ca toiag de fier si cuptor de foc si iadul si scrasnirea dintilor te asteapta, ca rasplatire pentru neascultare. Teme-te, taci, fugi, sa nu te intorci, nici sa te ascunzi cu vreo alta viclenie de duhuri necurate, ci du-te in pamant fara de apa, pustiu, nelucrat, unde om nu locuieste, ci este cercetat numai de Dumnezeu, Cel ce leaga pe toti care vatama si uneltesc aupra chipului Sau; Cel ce in lanturi te-a aruncat in intunericul iadului, pentru noaptea si ziua cea lunga, pe tine diavole, ispititorul si aflatorul tuturor rautatilor. Ca mare este frica de Dumnezeu si mare este slava Tatalui si a Fiului si a Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Domnului sa ne rugam. Dumnezeul cerurilor, Dumnezeul luminilor, Dumnezeul ingerilor celor de sub taria Ta, Dumnezeul arhanghelilor celor de sub stapanirea Ta, Dumnezeul maritelor domnii, Dumnezeul sfintilor, Tatal Domnului nostru Iisus Hristos; Cel ce ai dezlegat sufletele cele legate cu moartea si, prin Unul-Nascut Fiul Tau, ai luminat pe omul cel patruns de intuneric; Cel ce ai slabit durerile noastre si toata greutatea ai usurat-o si toata nalucirea vrajmasului de la noi ai departat-o; si Tu, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, Care, cu moartea Ta, ne-ai facut pe noi nemuritori si ne-ai marit cu slava Ta; Cel ce, cu invierea Ta, ne-ai daruit noua sa ne ridicam de la oameni la Dumnezeu, si ai purtat pe crucea Ta toata sarcina pacatelor noastre; Cel ce ai luat asupra-Ti sfaramarea noastra si ai tamaduit-o, Doamne; Care ne-ai facut noua cale la ceruri si stricaciunea in nestricaciune ai prefacut-o, auzi-ma pe mine, care cu dragoste si cu frica strig catre Tine, Cel de a Carui frica se topesc muntii impreuna cu taria de sub cer; de a Carui putere duhurile necuvantatoare ale stihiilor se cutremura, pazind hotarele lor; de a Carui porunca focul rasplatirii nu va trece hotarele ce i s-au pus, ci, suspinand, asteapta porunca Ta; de a Carui frica toata faptura se chinuieste oftand cu suspinuri negraite si avand porunca sa astepte vremea sa; de Care toata firea cea potrivnica a fugit si oastea vrajmasului s-a domolit, diavolul a cazut, sarpele s-a calcat si balaurul s-a strivit; prin Care neamurile ce Te-au marturisit s-au luminat si s-au intarit in Tine, Doamne; prin Care viata s-a aratat, nadejdea s-a intemeiat, credinta s-a intarit, Evanghelia s-a propovaduit; prin Care omul cel pamantesc s-a innoit crezand in Tine, ca cine este ca Tine Dumnezeu atotputernic? Pentru aceasta, Te rugam pe Tine, Dumnezeule al parintilor si Doamne al milei, Cel ce esti mai inainte de veci si mai presus de fire, primeste pe acesta care a venit la Tine pentru numele Tau cel sfant si al iubitului Tau Fiu, Iisus Hristos, si al Sfantului si preaputernicului si de viata facatorului Tau Duh; izgoneste din sufletul lui toata neputinta, toata necredinta, tot duhul necurat, scuturator, de sub pamant, din foc, nesuferit, poftitor, iubitor de aur, iubitor de argint, turbat, desfranat, tot diavolul necurat, intunecat, fara chip si fara rusine. Asa, Dumnezeule, departeaza de la robul Tau (N) toata lucrarea diavolului, toata vraja, toata fermecatura, slujirea idoleasca, cautarea in stele, vraja cu mort, vraja cu pasare, patima desfatarii, iubirea trupeasca, iubirea de argint, betia, desfranarea, nerusinarea, mania, iubirea de cearta, neastampararea si tot cugetul viclean. Asa, Doamne, Dumnezeul nostru, insufla intr-insul Duhul Tau cel pasnic, ca, fiind pazit de El, sa faca roade de credinta, de fapte bune, de intelepciune, de curatie, de infranare, de dragoste, de bunatate, de nadejde, de blandete, de indelunga-rabdare, de ingaduinta, de smerenie, de pricepere, caci este rob al Tau, in numele lui Iisus Hristos, crezand in Treimea cea de o fiinta si marturisind-O impreuna cu ingerii, arhanghelii, domniile cele marite si cu toata oastea cereasca. Pazeste impreuna cu dansul si inima noastra, ca puternic esti, Doamne, si Tie slava inaltam, impreuna si Unuia-Nascut Fiului Tau si Preasfantului si Bunului si de viata Facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin. Domnul fie cu voi! |
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 4 Decembrie 2013, ora 10:03
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 4 Decembrie 2013, ora 10:06
''I am chuffed to bits by your ba-donka-donk!" Hugh Laurie
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 4 Decembrie 2013, ora 10:30
And...if we are talking about....
www.youtube.com/watch?v=dYblAP_ijss www.youtube.com/watch?v=OAMD9szpkx4 ...acelasi moderator, doua modalitati ale fair play-ului..... diferite reactii in circumstante asemanatoare. Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 4 Decembrie 2013, ora 20:53
De la: _hakon_, la data 2013-12-04 20:18:44De la: Black_Friday_, la data 2013-12-03 21:19:29De la: _hakon_, la data 2013-12-03 20:53:24De la: Black_Friday_, la data 2013-12-03 20:44:06De la: _hakon_, la data 2013-12-03 20:30:45Ce-ai faceat Blegkule, ai dat-o pe-a guitzitului Gutza si l-ai abandonat pe Bach !? Poponetz, te mai ustura mah aparatul? Felicitari, talentoasa mica, te-am vazut la tv..  www.youtube.com/watch?v=5QZTN9VDmS8 Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 4 Decembrie 2013, ora 21:28
De la: Black_Friday_, la data 2013-12-04 20:53:20De la: _hakon_, la data 2013-12-04 20:18:44De la: Black_Friday_, la data 2013-12-03 21:19:29De la: _hakon_, la data 2013-12-03 20:53:24De la: Black_Friday_, la data 2013-12-03 20:44:06De la: _hakon_, la data 2013-12-03 20:30:45Ce-ai faceat Blegkule, ai dat-o pe-a guitzitului Gutza si l-ai abandonat pe Bach !? Bai pocnitoare, nu o mai da cotita, ai recunoscut ca te ustura? Ai recunoscut! Din pacate pentru tine, exista martori care te-au vazut cum te-ai zbenguit alaltaieri seara.... Amigos, cum s-a distrat pocnitivul? www.youtube.com/watch?v=kzWJMuf88nI Raspunsul e la minutul 2.32
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 4 Decembrie 2013, ora 21:57
www.youtube.com/watch?v=IhuPuVWwn5M
Iarna pe val - Carbon Buna seara cavalerii vostri!  Se impune un PRAaaa, evidamente!  Sunteti cu mine sau ati dat-o cotita?  
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 4 Decembrie 2013, ora 22:01
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
|
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 4 Decembrie 2013, ora 22:06
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 4 Decembrie 2013, ora 22:22
Localizarea crapului iarna
Daca printr-o nefericita intamplare alegi un loc care vara ti-a dat multe rezultate, in mod cert 'blank' va fi cuvantul de ordine al acelei partide. Localizarea crapului pe perioada iernii este vitala datorita faptului ca odata cu racirea apei, migreaza catre zonele adanci, cu gropi si pe alocuri namol, zone in care temperatura apei este usor mai ridicata. Daca printr-o nefericita intamplare alegi un loc care vara ti-a dat multe rezultate, in mod cert 'blank' va fi cuvantul de ordine al acelei partide. Cum zonele de hranire se restrang in anotimpurile reci, crapul deplasandu-se din ce in ce mai putin pentru a consuma necesitatile digestive, semnele ce indica prezenta lui se vor rari si ele dramatic. Devine astfel capitala stiinta de a il gasi, de a pescui chiar pe marginea locurilor de iernat, de hibernare... Totusi, exista multe semne ce pot spori sansele de localizare, ariile confortabile pentru ciprinide fiind in directa concordanta cu geografia lacului si conditiile climaterice. In momentul in care se lasa frigul, prioritatea crapului devine temperatura apei. Din acest motiv, majoritatea crapilor migreaza catre ape adanci sau zone cu adapost. Evident si hrana se remarca a fi o prioritate dar miscandu-se mai putin, consuma mai putina energie si in concluzie senzatia de hranire apare mai greu. In realitate, daca reusiti sa localizati o zona cu sursa de hrana naturala, caldura periodica de la soare, aveti in fata un loc ideal de pescuit. Vanturi calde Majoritatea pescarilor de crap stiu ca pestele pe care il vaneaza merge de obicei dupa vant. Totusi exceptie face cazul vanturilor reci(N, NE), a crivatului in cazul tarii noastre. Altfel spus, in cazul in care aveti de-a face cu un vant rece, in mod cert crapul il veti gasi la adapost de acesta. Daca pe timpul zilei remarcati un vant usor, caldut (S, SV), este posibil sa gasiti ceea ce cautati aprope de malul spre care bate vantul. Ape mici Atunci cand razele cu dinti incalzesc malurile, mutati atentia catre zonele linistite si izolate, cu apa mica si calma, incalzite direct de catre soare. Aceste zone se reactioneaza rapid, temperatura apei fiind superioara celei generale a lacului. Zone cu sursa naturala de hrana Desi diminuata substantial pe timpul iernii, hrana naturala exista, crapii vizitand destul de des aceste zone. Zonele cu praguri namoloase incalzite de soare retin multe micro-organisme si sunt o buna zona de incercat. Un popup, snowman sau un rig cu un boilies de dimensiune mica sunt ideale pentru o astfel de locatie. Praguri de stuf, stepi Pragurile de stuf scufundate, stepii, sunt perfecte pentru crap pe timpul iernii. Hibernarea aduce cu ea o lipsa de vigilenta, crapii simtindu-se siguri printre resturile de stuf de pe substrat. In plus, hrana naturala este posibil sa abunde in astfel de zone, efortul depus pentru a se hrani fiind unul minimal. Insule Pot fi un adevarat magnet pentru crap pe timpul iernii. Datorita conturului, temperatura poate varia rapid, caldura fiind mult mai usor absorbita. In plus, diferentele de adancime din jurul unei insule se succed mult mai rapid, efortul depus in traseul hrana-adapost fiind relativ mic pentru crap. Adancime, gropi, izvoare In mijlocul iernii, cand termometrul coboara sub zero grade, temperatura medie a apei scade pana la 1-3 grade. Daca zona in care pescuiti prezinta gropi, cel mai posibil temperatura apei in astfel de locatii va fi net superioara celei medii, 6 grade fiind des intalnite, transformand zona in locatia de hibernarea ideala. In plus, daca lacul prezinta izvoare naturale, apa provenita din acestea va fi mult mai calda... devenind locul perfect de iernat pentru crap. Concluzie Daca lacul este adanc, crapii vor sta in zonele cele mai adapostite, in gropi, cu praguri de namol ce retin caldura si cresc temperatura apei. In cazul in care adancimea apei este medie, ca in multe lacuri de ses din Romania, cel mai probabil ii veti gasi adapostiti in zone cu structuri, stepi si namol. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 4 Decembrie 2013, ora 22:32
Dragi prieteni, cedez astazi rugamintilor voastre si imi fac in sfarsit timp ca sa postez in serial, ceea ce mi-ati cerut de atata timp
Codul Muncii Titlul I Dispozitii Generale Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 72 din 05/02/2003 TITLUL I - Dispozitii generale CAPITOLUL I Domeniul de aplicare Art. 1. - (1) Prezentul cod reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii. (2) Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii. Art. 2. - Dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica: a) cetatenilor români incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in România; b) cetatenilor români incadrati cu contract individual de munca in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator român, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila; c) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca pentru un angajator român pe teritoriul României; d) persoanelor care au dobândit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul României, in conditiile legii; e) ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca; f) angajatorilor, persoane fizice si juridice; g) organizatiilor sindicale si patronale. CAPITOLUL II Principii fundamentale Art. 3. - (1) Libertatea muncii este garantata prin Constitutie. Dreptul la munca nu poate fi ingradit. (2) Orice persoana este libera in alegerea locului de munca si a profesiei, meseriei sau activitatii pe care urmeaza sa o presteze. (3) Nimeni nu poate fi obligat sa munceasca sau sa nu munceasca intr-un anumit loc de munca ori intr-o anumita profesie, oricare ar fi acestea. (4) Orice contract de munca incheiat cu nerespectarea dispozitiilor alin. (1)-(3) este nul de drept. Art. 4. - (1) Munca fortata este interzisa. (2) Termenul munca fortata desemneaza orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamântul in mod liber. (3) Nu constituie munca fortata munca sau activitatea impusa de autoritatile publice: a) in temeiul legii privind serviciul militar obligatoriu; b) pentru indeplinirea obligatiilor civice stabilite prin lege; c) in baza unei hotarâri judecatoresti de condamnare, ramasa definitiva, in conditiile legii; d) in caz de forta majora, respectiv in caz de razboi, catastrofe sau pericol de catastrofe precum: incendii, inundatii, cutremure, epidemii sau epizootii violente, invazii de animale sau insecte si, in general, in toate circumstantele care pun in pericol viata sau conditiile normale de existenta ale ansamblului populatiei ori ale unei parti a acesteia. Art. 5. - (1) În cadrul relatiilor de munca functioneaza principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si angajatorii. (2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un salariat, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa. (3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii. (4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decât cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe. Art. 6. - (1) Orice salariat care presteaza o munca beneficiaza de conditii de munca adecvate activitatii desfasurate, de protectie sociala, de securitate si sanatate in munca, precum si de respectarea demnitatii si a constiintei sale, fara nici o discriminare. (2) Tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la plata egala pentru munca egala, dreptul la negocieri colective, dreptul la protectia datelor cu caracter personal, precum si dreptul la protectie impotriva concedierilor nelegale. Art. 7. - Salariatii si angajatorii se pot asocia liber pentru apararea drepturilor si promovarea intereselor lor profesionale, economice si sociale. Art. 8. - (1) Relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte. (2) Pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca. Art. 9. - Cetatenii români sunt liberi sa se incadreze in munca in statele membre ale Uniunii Europene, precum si in oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului international al muncii si a tratatelor bilaterale la care România este parte. Titlul II Contractul Individual de Munca Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 72 din 05/02/2003 TITLUL II Contractul individual de munca CAPITOLUL I Încheierea contractului individual de munca Art. 10. - Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu. Art. 11. - Clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de munca. Art. 12. - (1) Contractul individual de munca se incheie pe durata nedeterminata. (2) Prin exceptie, contractul individual de munca se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege. Art. 13. - (1) Persoana fizica dobândeste capacitate de munca la implinirea vârstei de 16 ani. (2) Persoana fizica poate incheia un contract de munca in calitate de salariat si la implinirea vârstei de 15 ani, cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala. (3) Încadrarea in munca a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisa. (4) Încadrarea in munca a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca este interzisa. (5) Încadrarea in munca in locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase se poate face dupa implinirea vârstei de 18 ani; aceste locuri de munca se stabilesc prin hotarâre a Guvernului. Art. 14. - (1) În sensul prezentului cod, prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca. (2) Persoana juridica poate incheia contracte individuale de munca, in calitate de angajator, din momentul dobândirii personalitatii juridice. (3) Persoana fizica poate incheia contracte individuale de munca, in calitate de angajator, din momentul dobândirii capacitatii de exercitiu. Art. 15. - Este interzisa, sub sanctiunea nulitatii absolute, incheierea unui contract individual de munca in scopul prestarii unei munci sau a unei activitati ilicite ori imorale. Art. 16. - (1) Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamântului partilor, in forma scrisa, in limba româna. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. (2) În situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba. (3) Munca prestata in temeiul unui contract individual de munca ii confera salariatului vechime in munca. Art. 17. - (1) Anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana care solicita angajarea ori, dupa caz, salariatul cu privire la clauzele generale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice. (2) Informarea prevazuta la alin. (1) va cuprinde, dupa caz, cel putin urmatoarele elemente: a) identitatea partilor; b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri; c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului; d) atributiile postului; e) riscurile specifice postului; f) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele; g) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora; h) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul; i) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia; j) salariul pe baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul; k) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamâna; l) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului; m) durata perioadei de proba. (3) Elementele din informarea prevazuta la alin. (2) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca. (4) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (2) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 15 zile de la data incunostintarii in scris a salariatului, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare rezulta ca posibila din lege sau din contractul colectiv de munca aplicabil. (5) Cu privire la informatiile furnizate salariatului, prealabil incheierii contractului individual de munca, intre parti poate interveni un contract de confidentialitate. Art. 18. - (1) În cazul in care salariatul urmeaza sa isi desfasoare activitatea in strainatate, angajatorul are obligatia de a-i comunica in timp util informatiile prevazute la Art. 17 alin. (2), inclusiv informatii referitoare la: a) durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strainatate; b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata; c) prestatiile in bani si/sau in natura aferente desfasurarii activitatii in strainatate; d) conditiile de clima; e) reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara; f) obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personala. (2) Dispozitiile alin. (1) se completeaza prin legi speciale care reglementeaza conditiile specifice de munca in strainatate. Art. 19. - În situatia in care angajatorul nu isi executa obligatia de informare in termen de 15 zile de la momentul lansarii ofertei de incheiere sau modificare a contractului individual de munca ori, dupa caz, a prestarii activitatii in strainatate, salariatul este in drept sa sesizeze, in termen de 30 de zile, instanta judecatoreasca competenta si sa solicite despagubiri corespunzatoare prejudiciului pe care l-a suferit ca urmare a neexecutarii de catre angajator a obligatiei de informare. Art. 20. - (1) În afara clauzelor generale prevazute la Art. 17, intre parti pot fi negociate si cuprinse in contractul individual de munca si alte clauze specifice. (2) Sunt considerate clauze specifice, fara ca enumerarea sa fie limitativa: a) clauza cu privire la formarea profesionala; b) clauza de neconcurenta; c) clauza de mobilitate; d) clauza de confidentialitate. Art. 21. - (1) Clauza de neconcurenta il obliga pe salariat sa nu presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau ori sa nu presteze o activitate in favoarea unui tert care se afla in relatii de concurenta cu angajatorul sau si il obliga pe angajator sa ii plateasca salariatului o indemnizatie lunara. (2) Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului. (3) Indemnizatia datorata salariatului se negociaza si este de cel putin 25% din salariu. Indemnizatia trebuie platita intocmai si la timp. (4) Clauza de neconcurenta nu poate fi stabilita pe durata perioadei de proba. Art. 22. - (1) Clauza de neconcurenta nu isi mai produce efectele la data incetarii contractului individual de munca. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), clauza de neconcurenta isi poate produce efectele si dupa incetarea contractului individual de munca, pentru o perioada de maximum 6 luni, in cazul functiilor de executie, si de maximum 2 ani pentru cei care au ocupat functii de conducere, daca o astfel de perioada a fost convenita expres prin contractul individual de munca. (3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile salariatului. Art. 23. - (1) Clauza de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine. (2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru munca instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta. Art. 24. - În cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Art. 25. - Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. În acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura. Art. 26. - (1) Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca. (2) Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese. Art. 27. - (1) O persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. (2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) atrage nulitatea contractului individual de munca. (3) În situatia in care salariatul prezinta certificatul medical dupa momentul incheierii contractului individual de munca, iar din cuprinsul certificatului rezulta ca cel in cauza este apt de munca, contractul astfel incheiat ramâne valabil. (4) Competenta si procedura de eliberare a certificatului medical, precum si sanctiunile aplicabile angajatorului in cazul angajarii sau schimbarii locului ori felului muncii fara certificat medical sunt stabilite prin legi speciale. (5) Solicitarea, la angajare, a testelor de graviditate este interzisa. (6) La angajarea in domeniile sanatate, alimentatie publica, educatie si in alte domenii stabilite prin acte normative se pot solicita si teste medicale specifice. Art. 28. - Certificatul medical este obligatoriu si in urmatoarele situatii: a) la reinceperea activitatii dupa o intrerupere mai mare de 6 luni, pentru locurile de munca având expunere la factori nocivi profesionali, si de un an, in celelalte situatii; b) in cazul detasarii sau trecerii in alt loc de munca ori in alta activitate; c) la inceperea misiunii, in cazul salariatilor incadrati cu contract de munca temporara; d) in cazul ucenicilor, practicantilor, elevilor si studentilor, in situatia in care urmeaza sa fie instruiti pe meserii si profesii, precum si in situatia schimbarii meseriei pe parcursul instruirii; e) periodic, in cazul celor care lucreaza in conditii de expunere la factori nocivi profesionali, potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii si Familiei; f) periodic, in cazul celor care desfasoara activitati cu risc de transmitere a unor boli si care lucreaza in sectorul alimentar, zootehnic, la instalatiile de aprovizionare cu apa potabila, in colectivitati de copii, in unitati sanitare, potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii si Familiei; g) periodic, in cazul celor care lucreaza in unitati fara factori de risc, prin examene medicale diferentiate in functie de vârsta, sex si stare de sanatate, potrivit reglementarilor din contractele colective de munca. Art. 29. - (1) Contractul individual de munca se incheie dupa verificarea prealabila a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea. (2) Modalitatile in care urmeaza sa se realizeze verificarea prevazuta la alin. (1) sunt stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil, in statutul de personal - profesional sau disciplinar - si in regulamentul intern, in masura in care legea nu dispune altfel. (3) Informatiile cerute, sub orice forma, de catre angajator persoanei care solicita angajarea cu ocazia verificarii prealabile a aptitudinilor nu pot avea un alt scop decât acela de a aprecia capacitatea de a ocupa postul respectiv, precum si aptitudinile profesionale. (4) Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la functiile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza. Art. 30. - (1) Încadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz. (2) Posturile vacante existente in statul de functii vor fi scoase la concurs, in raport cu necesitatile fiecarei unitati prevazute la alin. (1). (3) În cazul in care la concursul organizat in vederea ocuparii unui post vacant nu s-au prezentat mai multi candidati, incadrarea in munca se face prin examen. (4) Conditiile de organizare si modul de desfasurare a concursului/examenului se stabilesc prin regulament aprobat prin hotarâre a Guvernului. Art. 31. - (1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 30 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. (2) Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice. (3) În cazul muncitorilor necalificati, perioada de proba are caracter exceptional si nu poate depasi 5 zile lucratoare. (4) Absolventii institutiilor de invatamânt se incadreaza, la debutul lor in profesie, pe baza unei perioade de proba cuprinse intre 3 si 6 luni. (5) Pe durata perioadei de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca. Art. 32. - (1) Pe durata executarii unui contract individual de munca nu poate fi stabilita decât o singura perioada de proba. (2) Prin exceptie, salariatul poate fi supus la o noua perioada de proba in situatia in care acesta debuteaza la acelasi angajator intr-o noua functie sau profesie ori urmeaza sa presteze activitatea intr-un loc de munca cu conditii grele, vatamatoare sau periculoase. (3) Neinformarea salariatului anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca cu privire la perioada de proba, in termenul prevazut la Art. 17 alin. (4), duce la decaderea angajatorului din dreptul de a verifica aptitudinile salariatului printr-o asemenea modalitate. (4) Perioada de proba constituie vechime in munca. Art. 33. - Angajarea succesiva a mai mult de trei persoane pe perioade de proba pentru acelasi post este interzisa. Art. 34. - (1) Fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor. (2) Registrul general de evidenta a salariatilor se va inregistra in prealabil la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul, respectiv sediul angajatorului, data de la care devine document oficial. (3) Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor, elementele ce caracterizeaza contractele de munca ale acestora, precum si toate situatiile care intervin pe parcursul desfasurarii relatiilor de munca in legatura cu executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca. (4) Registrul general de evidenta a salariatilor este pastrat la domiciliul, respectiv sediul angajatorului, urmând sa fie pus la dispozitie inspectorului de munca sau oricarei alte autoritati care il solicita, in conditiile legii. (5) La solicitarea salariatului angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate. (6) În cazul incetarii activitatii angajatorului, registrul general de evidenta a salariatilor se depune la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul angajatorului, dupa caz. (7) Metodologia de intocmire a registrului general de evidenta a salariatilor, inregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte elemente in legatura cu intocmirea acestora se stabilesc prin hotarâre a Guvernului. Art. 35. - (1) Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii. (3) Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza. Art. 36. - Cetatenii straini si apatrizii pot fi angajati prin contract individual de munca in baza permisului de munca eliberat potrivit legii. CAPITOLUL II Executarea contractului individual de munca Art. 37. - Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca. Art. 38. - Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate. Art. 39. - (1) Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi: a) dreptul la salarizare pentru munca depusa; b) dreptul la repaus zilnic si saptamânal; c) dreptul la concediu de odihna anual; d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament; e) dreptul la demnitate in munca; f) dreptul la securitate si sanatate in munca; g) dreptul la acces la formarea profesionala; h) dreptul la informare si consultare; i) dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca; j) dreptul la protectie in caz de concediere; k) dreptul la negociere colectiva si individuala; l) dreptul de a participa la actiuni colective; m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat. (2) Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii: a) obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului; b) obligatia de a respecta disciplina muncii; c) obligatia de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca; d) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu; e) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate; f) obligatia de a respecta secretul de serviciu. Atacat prin Decizie nr. 24 din 22/01/2003 Art. 40. - (1) Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi: a) sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii; b) sa stabileasca atributiile corespunzatoare pentru fiecare salariat, in conditiile legii; c) sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor; d) sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu; e) sa constate savârsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern. (2) Angajatorului in revin, in principal, urmatoarele obligatii: a) sa informeze salariatii asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca; b) sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca; c) sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca; d) sa comunice periodic salariatilor situatia economica si financiara a unitatii; e) sa se consulte cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor in privinta deciziilor susceptibile sa afecteze substantial drepturile si interesele acestora; f) sa plateasca toate contributiile si impozitele aflate in sarcina sa, precum si sa retina si sa vireze contributiile si impozitele datorate de salariati, in conditiile legii; g) sa infiinteze registrul general de evidenta a salariatilor si sa opereze inregistrarile prevazute de lege; h) sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului; i) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatilor. CAPITOLUL III Modificarea contractului individual de munca Art. 41. - (1) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor. (2) Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod. (3) Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) conditiile de munca; e) salariul; f) timpul de munca si timpul de odihna. Art. 42. - (1) Locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decât cel prevazut in contractul individual de munca. (2) Pe durata delegarii, respectiv a detasarii, salariatul isi pastreaza functia si toate celelalte drepturi prevazute in contractul individual de munca. Art. 43. - Delegarea reprezinta exercitarea temporara, din dispozitia angajatorului, de catre salariat, a unor lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu in afara locului sau de munca. Art. 44. - (1) Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile. (2) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. Art. 45. - Detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. În mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamântul scris al salariatului. Art. 46. - (1) Detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an. (2) În mod exceptional, perioada detasarii poate fi prelungita pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor parti, din 6 in 6 luni. (3) Salariatul poate refuza detasarea dispusa de angajatorul sau numai in mod exceptional si pentru motive personale temeinice. (4) Salariatul detasat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de detasare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. Art. 47. - (1) Drepturile cuvenite salariatului detasat se acorda de angajatorul la care s-a dispus detasarea. (2) Pe durata detasarii salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat. (3) Angajatorul care detaseaza are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detasarea sa isi indeplineasca integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat. (4) Daca angajatorul la care s-a dispus detasarea nu isi indeplineste integral si la timp toate obligatiile fata de salariatul detasat, acestea vor fi indeplinite de angajatorul care a dispus detasarea. (5) În cazul in care exista divergenta intre cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu isi indeplineste obligatiile potrivit prevederilor alin. (1) si (2), salariatul detasat are dreptul de a reveni la locul sau de munca de la angajatorul care l-a detasat, de a se indrepta impotriva oricaruia dintre cei doi angajatori si de a cere executarea silita a obligatiilor neindeplinite. Art. 48. - Angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamântul salariatului, si in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod. CAPITOLUL IV Suspendarea contractului individual de munca Art. 49. - (1) Suspendarea contractului individual de munca poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti. (2) Suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator. (3) Pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decât cele prevazute la alin. (2), daca prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau regulamente interne nu se prevede altfel. (4) În cazul suspendarii contractului individual de munca din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de nici un drept care rezulta din calitatea sa de salariat. Art. 50. - Contractul individual de munca se suspenda de drept in urmatoarele situatii: a) concediu de maternitate; b) concediu pentru incapacitate temporara de munca; c) carantina; d) efectuarea serviciului militar obligatoriu; e) exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului; f) indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat; g) forta majora; h) in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile Codului de procedura penala; i) in alte cazuri expres prevazute de lege. Art. 51. - Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, in urmatoarele situatii: a) concediu pentru cresterea copilului in vârsta de pâna la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pâna la implinirea vârstei de 3 ani; b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in vârsta de pâna la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pâna la implinirea vârstei de 18 ani; c) concediu paternal; d) concediu pentru formare profesionala; e) exercitarea unor functii elective in cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toata durata mandatului; f) participarea la greva; g) absente nemotivate. Atacat prin Decizie nr. 24 din 22/01/2003 Art. 52. - (1) Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in urmatoarele situatii: a) pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii; b) ca sanctiune disciplinara; c) in cazul in care angajatorul a formulat plângere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pâna la ramânerea definitiva a hotarârii judecatoresti; d) in cazul intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, in special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; e) pe durata detasarii. (2) În cazurile prevazute la alin. (1) lit. c), daca se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea avuta anterior si i se va plati o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului. Atacat prin Decizie nr. 24 din 22/01/2003 Art. 53. - (1) Pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului salariatii beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. (2) Pe durata intreruperii temporare prevazute la alin. (1) salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea sa dispuna reinceperea activitatii. Art. 54. - Contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale. CAPITOLUL V Încetarea contractului individual de munca Art. 55. - Contractul individual de munca poate inceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea; c) ca urmare a vointei unilaterale a uneia dintre parti, in cazurile si in conditiile limitativ prevazute de lege. SECTIUNEA 1 Încetarea de drept a contractului individual de munca Art. 56. - Contractul individual de munca inceteaza de drept: a) la data decesului salariatului sau angajatorului persoana fizica; b) la data ramânerii irevocabile a hotarârii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului ori a angajatorului persoana fizica, daca aceasta antreneaza lichidarea afacerii; c) ca urmare a dizolvarii angajatorului persoana juridica, de la data la care persoana juridica isi inceteaza existenta; d) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de vârsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau, dupa caz, la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de vârsta ori invaliditate a salariatului, potrivit legii; e) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca, de la data la care nulitatea a fost constatata prin acordul partilor sau prin hotarâre judecatoreasca definitiva; f) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti de reintegrare; g) ca urmare a condamnarii penale cu executarea pedepsei la locul de munca, de la data emiterii mandatului de executare; h) de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei; i) ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii sau a unei functii, ca masura de siguranta ori pedeapsa complementara, de la data ramânerii definitive a hotarârii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia; j) la data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata; k) retragerea acordului parintilor sau al reprezentantilor legali, in cazul salariatilor cu vârsta cuprinsa intre 15 si 16 ani. Art. 57. - (1) Nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia. (2) Constatarea nulitatii contractului individual de munca produce efecte pentru viitor. (3) Nulitatea contractului individual de munca poate fi acoperita prin indeplinirea ulterioara a conditiilor impuse de lege. (4) În situatia in care o clauza este afectata de nulitate, intrucât stabileste drepturi sau obligatii pentru salariati, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de munca aplicabile, aceasta este inlocuita de drept cu dispozitiile legale sau conventionale aplicabile, salariatul având dreptul la despagubiri. (5) Persoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu. (6) Constatarea nulitatii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul partilor. (7) Daca partile nu se inteleg, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca. SECTIUNEA a 2-a Concedierea Art. 58. - (1) Concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului. (2) Concedierea poate fi dispusa pentru motive care tin de persoana salariatului sau pentru motive care nu tin de persoana salariatului. Art. 59. - Este interzisa concedierea salariatilor: a) pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, vârsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala; b) pentru exercitarea, in conditiile legii, a dreptului la greva si a drepturilor sindicale. Art. 60. - (1) Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa: a) pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical conform legii; b) pe durata concediului pentru carantina; c) pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru cresterea copilului in vârsta de pâna la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pâna la implinirea vârstei de 3 ani; f) pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in vârsta de pâna la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pâna la implinirea vârstei de 18 ani; g) pe durata indeplinirii serviciului militar; h) pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate, savârsite de catre acel salariat; i) pe durata efectuarii concediului de odihna. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii. SECTIUNEA a 3-a Concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului Art. 61. - Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii: a) in cazul in care salariatul a savârsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara; b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 60 de zile, in conditiile Codului de procedura penala; c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat; d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat. Art. 62. - (1) În cazul in care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevazute la Art. 61 lit. b)-d), angajatorul are obligatia de a emite decizia de concediere in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei concedierii. (2) Decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la termenul in care poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta. Art. 63. - (1) Concedierea pentru savârsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile si in termenele stabilite de prezentul cod. (2) Procedura cercetarii prealabile este, de asemenea, obligatorie in cazul concedierii pentru situatia in care salariatul nu corespunde profesional. Termenele si conditiile cercetarii prealabile sunt cele prevazute pentru cercetarea disciplinara. Art. 64. - (1) În cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la Art. 61 lit. c) si d), precum si in cazul in care contractul individual de munca a incetat de drept in temeiul Art. 56 lit. f), angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina a muncii. (2) În situatia in care angajatorul nu dispune de locuri de munca vacante potrivit alin. (1), acesta are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului, corespunzator pregatirii profesionale sau, dupa caz, capacitatii de munca stabilite de medicul de medicina a muncii, urmând sa ii comunice salariatului solutiile propuse de agentie. (3) Salariatul are la dispozitie un termen de 3 zile lucratoare de la comunicarea angajatorului conform prevederilor alin. (1) si (2) pentru a-si manifesta expres consimtamântul cu privire la noul loc de munca oferit. (4) În cazul in care salariatul nu isi manifesta expres consimtamântul in termenul prevazut la alin. (3), precum si in cazul in care agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca nu poate indeplini obligatia prevazuta la alin. (2), angajatorul poate dispune concedierea salariatului. (5) În cazul concedierii pentru motivul prevazut la Art. 61 lit. c) salariatul beneficiaza de o compensatie, in conditiile stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca, dupa caz. SECTIUNEA a 4-a Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului Art. 65. - (1) Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca, determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii. (2) Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa, dintre cele prevazute la alin. (1). Art. 66. - Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului poate fi individuala sau colectiva. Art. 67. - Salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil. SECTIUNEA a 5-a Concedierea colectiva Art. 68. - Prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, dispusa din unul sau mai multe motive dintre cele prevazute la Art. 65 alin. (1), a unui numar de: a) cel putin 5 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati; b) cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati; c) cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati. Atacat prin Decizie nr. 24 din 22/01/2003 Art. 69. - În cazul concedierilor colective angajatorului ii revin urmatoarele obligatii: a) sa intocmeasca un plan de masuri sociale sau de alt tip prevazut de lege ori de contractele colective de munca aplicabile, cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor; b) sa propuna salariatilor programe de formare profesionala; c) sa puna la dispozitie sindicatului care are membri in unitate sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor toate informatiile relevante in legatura cu concedierea colectiva, in vederea formularii propunerilor din partea acestora; d) sa initieze in timp util, in scopul punerii de acord, consultari cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, referitoare la metodele si mijloacele de evitare a concedierilor colective sau de reducere a numarului de salariati afectati si de atenuare a consecintelor. Atacat prin Decizie nr. 24 din 22/01/2003 Art. 70. - (1) Angajatorul are obligatia sa notifice in scris sindicatului sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor intentia de concediere colectiva, cu cel putin 45 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere. (2) Notificarea intentiei de concediere colectiva se face sub forma unui proiect de concediere colectiva, care trebuie sa cuprinda: a) numarul total si categoriile de salariati; b) motivele care determina concedierea; c) numarul si categoriile de salariati care vor fi afectati de concediere; d) criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere; e) masurile avute in vedere pentru limitarea numarului concedierilor; f) masurile pentru atenuarea consecintelor concedierii si compensatiile ce urmeaza sa fie acordate salariatilor supusi concedierii, conform dispozitiilor legale si contractului colectiv de munca aplicabil; g) data de la care sau perioada in care vor avea loc concedierile; h) termenul inauntrul caruia sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numarului salariatilor concediati. (3) Angajatorul are obligatia sa notifice proiectul de concediere inspectoratului teritorial de munca si agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca la aceeasi data la care l-a notificat sindicatului sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor. Atacat prin Decizie nr. 24 din 22/01/2003 Art. 71. - (1) Sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor pot propune angajatorului masuri in vederea evitarii concedierilor ori diminuarii numarului salariatilor concediati, intr-un termen de 20 de zile calendaristice de la data primirii proiectului de concediere. (2) Angajatorul are obligatia de a raspunde in scris si motivat la propunerile formulate potrivit prevederilor alin. (1), in termen de 10 zile de la primirea acestora. (3) În cazul in care aspectele legate de concedierea colectiva avuta in vedere nu pot fi solutionate in interiorul termenului de 45 de zile prevazut la Art. 70 alin. (1), la solicitarea oricareia dintre parti, inspectoratul teritorial de munca poate dispune prelungirea acestuia cu maximum 15 zile calendaristice. Art. 72. - (1) Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajari pe locurile de munca ale salariatilor concediati pe o perioada de 12 luni de la data concedierii acestora. (2) În cazul in care in aceasta perioada angajatorul reia activitatile a caror incetare a condus la concedieri colective, salariatii care au fost concediati au dreptul de a fi reangajati pe aceleasi locuri de munca pe care le-au ocupat anterior, fara examen sau concurs ori perioada de proba. (3) În situatia in care salariatii care au dreptul de a fi reangajati potrivit alin. (2) nu solicita acest lucru, angajatorul poate face noi angajari pe locurile de munca ramase vacante. SECTIUNEA a 6-a Dreptul la preaviz Art. 73. - (1) Persoanele concediate in temeiul Art. 61 lit. c) si d), al Art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucratoare. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) persoanele concediate in temeiul Art. 61 lit. d), care se afla in perioada de proba. Art. 74. - (1) Decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu: a) motivele care determina concedierea; b) durata preavizului; c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritate, conform Art. 70 alin (2) lit. d); d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile Art. 64. (2) În situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator. Art. 75. - Decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei salariatului. SECTIUNEA a 7-a Controlul si sanctionarea concedierilor nelegale Art. 76. - Concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta. Art. 77. - În caz de conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate in decizia de concediere. Art. 78. - (1) În cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. (2) La solicitarea salariatului instanta care a dispus anularea concedierii va repune partile in situatia anterioara emiterii actului de concediere. SECTIUNEA a 8-a Demisia Art. 79. - (1) Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz. (2) Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba. (3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia. (4) Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariatii cu functii de executie, respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariatii care ocupa functii de conducere. (5) Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele. (6) În situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator. (7) Contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv. (8) Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca. CAPITOLUL VI Contractul individual de munca pe durata determinata Art. 80. - (1) Prin derogare de la regula prevazuta la Art. 12 alin. (1), angajatorii au posibilitatea de a angaja, in cazurile si in conditiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de munca pe durata determinata. (2) Contractul individual de munca pe durata determinata se poate incheia numai in forma scrisa, cu precizarea expresa a duratei pentru care se incheie. (3) Contractul individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, dar numai inauntrul termenului prevazut la Art. 82 si de cel mult doua ori consecutiv. Art. 81. - Contractul individual de munca poate fi incheiat pentru o durata determinata numai in urmatoarele cazuri: a) inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva; b) cresterea temporara a activitatii angajatorului; c) desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier; d) in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca; e) in alte cazuri prevazute expres de legi speciale. Art. 82. - (1) Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 18 luni. (2) În cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata este incheiat pentru a inlocui un salariat al carui contract individual de munca este suspendat, durata contractului va expira la momentul incetarii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular. Art. 83. - Salariatul incadrat cu contract individual de munca pe durata determinata poate fi supus unei perioade de proba, care nu va depasi: a) 5 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mica de 3 luni; b) 15 zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca cuprinsa intre 3 si 6 luni; c) 30 de zile lucratoare pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni; d) 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor incadrati in functii de conducere, pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni. Art. 84. - (1) La expirarea contractului individual de munca pe durata determinata, pe locul de munca respectiv va fi angajat un salariat cu contract individual de munca pe durata nedeterminata. (2) Dispozitiile alin. (1) nu sunt aplicabile: a) in cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata este incheiat pentru a inlocui temporar un salariat absent, daca intervine o noua cauza de suspendare a contractului acestuia; b) in cazul in care un nou contract individual de munca pe durata determinata este incheiat in vederea executarii unor lucrari urgente, cu caracter exceptional; c) in cazul in care incheierea unui nou contract individual de munca pe durata determinata se impune pentru temeiurile prevazute la Art. 81 lit. e); d) in cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata a incetat din initiativa salariatului sau din initiativa angajatorului, pentru o abatere grava sau abateri repetate ale salariatului. Art. 85. - Angajatorii sunt obligati sa informeze salariatii angajati cu contract individual de munca pe durata determinata despre locurile de munca vacante sau care vor deveni vacante, corespunzatoare pregatirii lor profesionale, si sa le asigure accesul la aceste locuri de munca in conditii egale cu cele ale salariatilor angajati cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata. Aceasta informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului. Art. 86. - Cu exceptia dispozitiilor contrare prevazute in prezentul cod, dispozitiile legale, precum si cele cuprinse in contractele colective de munca aplicabile salariatilor cu contract individual de munca pe durata nedeterminata se aplica in egala masura si salariatilor cu contract individual de munca pe durata determinata. CAPITOLUL VII Munca prin agent de munca temporara Art. 87. - (1) Munca prin agent de munca temporara, denumita in continuare munca temporara, este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara, presteaza munca in favoarea unui utilizator. (2) Salariatul temporar este persoana incadrata la un angajator agent de munca temporara, pus la dispozitie unui utilizator pe durata necesara in vederea indeplinirii unor anumite sarcini precise si cu caracter temporar. (3) Agentul de munca temporara este societatea comerciala autorizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, care pune provizoriu la dispozitie utilizatorului personal calificat si/sau necalificat pe care il angajeaza si il salarizeaza in acest scop. Conditiile de infiintare si functionare, precum si procedura de autorizare a agentului de munca temporara se stabilesc prin hotarâre a Guvernului. (4) Utilizatorul este angajatorul caruia agentul de munca temporara ii pune la dispozitie un salariat temporar pentru indeplinirea unor anumite sarcini precise si cu caracter temporar. Art. 88. - Un utilizator poate apela la agenti de munca temporara doar pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, denumita misiune de munca temporara, si numai in urmatoarele cazuri: a) pentru inlocuirea unui salariat al carui contract individual de munca este suspendat, pe durata suspendarii; b) pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier; c) pentru prestarea unor activitati specializate ori ocazionale. Art. 89. - (1) Misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 12 luni. (2) Durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita o singura data pentru o perioada care, adaugata la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 18 luni. (3) Conditiile in care durata unei misiuni de munca temporara poate fi prelungita sunt prevazute in contractul de munca temporara sau pot face obiectul unui act aditional la acest contract. Art. 90. - (1) Agentul de munca temporara pune la dispozitie utilizatorului un salariat angajat prin contract de munca temporara, in baza unui contract de punere la dispozitie incheiat in forma scrisa. (2) Contractul de punere la dispozitie trebuie sa cuprinda: a) motivul pentru care este necesara utilizarea unui salariat temporar; b) termenul misiunii si, daca este cazul, posibilitatea modificarii termenului misiunii; c) caracteristicile specifice postului, in special calificarea necesara, locul executarii misiunii si programul de lucru; d) conditiile concrete de munca; e) echipamentele individuale de protectie si de munca pe care salariatul temporar trebuie sa le utilizeze; f) orice alte servicii si facilitati in favoarea salariatului temporar; g) valoarea contractului de care beneficiaza agentul de munca temporara, precum si remuneratia la care are dreptul salariatul. (3) Orice clauza prin care se interzice angajarea de catre utilizator a salariatului temporar dupa indeplinirea misiunii este nula. Art. 91. - (1) Salariatii temporari au acces la toate serviciile si facilitatile acordate de utilizator, in aceleasi conditii ca si ceilalti salariati ai acestuia. (2) Utilizatorul este obligat sa asigure salariatului temporar dotarea cu echipamente individuale de protectie si de munca, cu exceptia situatiei in care prin contractul de punere la dispozitie dotarea este in sarcina agentului de munca temporara. Art. 92. - Utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, daca urmareste sa inlocuiasca astfel un salariat al sau al carui contract de munca este suspendat ca urmare a participarii la greva. Art. 93. - (1) Contractul de munca temporara este un contract de munca ce se incheie in scris intre agentul de munca temporara si salariatul temporar, de regula, pe durata unei misiuni. (2) În contractul de munca temporara se precizeaza, in afara elementelor prevazute la Art. 17 si la Art. 18 alin. (1), conditiile in care urmeaza sa se desfasoare misiunea, durata misiunii, identitatea si sediul utilizatorului, precum si modalitatile de remunerare a salariatului temporar. Art. 94. - (1) Contractul de munca temporara se poate incheia si pentru mai multe misiuni, cu respectarea termenului prevazut la Art. 89 alin. (2). (2) Între doua misiuni salariatul temporar se afla la dispozitia agentului de munca temporara si beneficiaza de un salariu platit de agent, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe tara. (3) Pentru fiecare noua misiune, intre parti se incheie un act aditional la contractul de munca temporara, in care vor fi precizate toate elementele prevazute la Art. 93 alin. (2). (4) Contractul de munca temporara inceteaza la terminarea ultimei misiuni pentru care a fost incheiat. Art. 95. - (1) Pe toata durata misiunii salariatul temporar beneficiaza de salariul platit de agentul de munca temporara. (2) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar. (3) În masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luându-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil utilizatorului. (4) Agentul de munca temporara este cel care retine si vireaza toate contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar catre bugetele statului si plateste pentru acesta toate contributiile datorate in conditiile legii. (5) În cazul in care in termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligatiile privind plata salariului si cele privind contributiile si impozitele au devenit scadente si exigibile, iar agentul de munca temporara nu le executa, ele vor fi platite de utilizator, in baza solicitarii salariatului temporar. (6) Utilizatorul care a platit sumele datorate potrivit alin. (5) se subroga, pentru sumele platite, in drepturile salariatului temporar impotriva agentului de munca temporara. Art. 96. - Prin contractul de munca temporara se poate stabili o perioada de proba pentru realizarea misiunii, a carei durata este fixata in functie de solicitarea utilizatorului, dar care nu poate fi mai mare de: a) doua zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada mai mica sau egala cu o luna; b) 3 zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada cuprinsa intre o luna si doua luni; c) 5 zile lucratoare, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada mai mare de doua luni. Art. 97. - (1) Pe parcursul misiunii utilizatorul raspunde pentru asigurarea conditiilor de munca pentru salariatul temporar, in conformitate cu legislatia in vigoare. (2) Utilizatorul va notifica de indata agentului de munca temporara orice accident de munca sau imbolnavire profesionala de care a luat cunostinta si a carei victima a fost un salariat temporar pus la dispozitie de agentul de munca temporara. Art. 98. - (1) La incetarea misiunii salariatul temporar poate incheia cu utilizatorul un contract individual de munca. (2) În cazul in care utilizatorul angajeaza, dupa o misiune, un salariat temporar, durata misiunii efectuate se ia in calcul la stabilirea drepturilor salariale, precum si a celorlalte drepturi prevazute de legislatia muncii. (3) Daca utilizatorul continua sa beneficieze de munca salariatului temporar fara a incheia cu acesta un contract individual de munca sau fara a prelungi contractul de punere la dispozitie, se considera ca intre acel salariat temporar si utilizator a intervenit un contract individual de munca pe durata nedeterminata. Art. 99. - Agentul de munca temporara care concediaza salariatul temporar inainte de termenul prevazut in contractul de munca temporara, pentru alte motive decât cele disciplinare, are obligatia de a respecta reglementarile legale privind incetarea contractului individual de munca pentru motive care nu tin de persoana salariatului. Art. 100. - Cu exceptia dispozitiilor speciale contrare, prevazute in prezentul capitol, dispozitiile legale si prevederile contractelor colective de munca aplicabile salariatilor angajati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata la utilizator se aplica in egala masura si salariatilor temporari pe durata misiunii la acesta. CAPITOLUL VIII Contractul individual de munca cu timp partial Art. 101. - (1) Angajatorul poate incadra salariati cu program de lucru corespunzator unei fractiuni de norma de cel putin doua ore pe zi, prin contracte individuale de munca pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, denumite contracte individuale de munca cu timp partial. (2) Contractul individual de munca cu timp partial se incheie numai in forma scrisa. (3) Durata saptamânala de lucru a unui salariat angajat cu contract individual de munca cu timp partial este inferioara celei a unui salariat cu norma intreaga comparabil, fara a putea fi mai mica de 10 ore. (4) Salariatul comparabil este salariatul cu norma intreaga al aceluiasi angajator, care presteaza aceeasi activitate sau una similara cu cea a salariatului angajat cu contract individual de munca cu timp partial. Atunci când nu exista un salariat comparabil se au in vedere dispozitiile din contractul colectiv de munca aplicabil acelui angajator sau dispozitiile legislatiei in vigoare. Art. 102. - (1) Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor prevazute la Art. 17 alin. (2), urmatoarele: a) durata muncii si repartizarea programului de lucru; b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru; c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora. (2) În situatia in care intr-un contract individual de munca cu timp partial nu sunt precizate elementele prevazute la alin. (1), contractul se considera a fi incheiat pentru norma intreaga. Art. 103. - (1) Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile. (2) Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru. (3) În cazul salariatului care desfasoara activitatea in temeiul unui contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizare la sistemul public de asigurari sociale se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat conform legii. Art. 104. - (1) Angajatorul este obligat ca, in masura in care este posibil, sa ia in considerare cererile salariatilor de a se transfera fie de la un loc de munca cu norma intreaga la unul cu fractiune de norma, fie de la un loc de munca cu fractiune de norma la un loc de munca cu norma intreaga sau de a-si mari programul de lucru, in cazul in care apare aceasta oportunitate. (2) Angajatorul este obligat sa informeze la timp cu privire la aparitia unor locuri de munca cu fractiune de norma sau cu norma intreaga, pentru a facilita transferurile de la norma intreaga la fractiune de norma si invers. Aceasta informare se face printr-un anunt afisat la sediul angajatorului. (3) Angajatorul asigura, in masura in care este posibil, accesul la locuri de munca cu fractiune de norma la toate nivelurile. CAPITOLUL IX Munca la domiciliu Art. 105. - (1) Sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin. (2) În vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii cu munca la domiciliu isi stabilesc singuri programul de lucru. (3) Angajatorul este in drept sa verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca. Art. 106. - Contractul individual de munca la domiciliu se incheie numai in forma scrisa si contine, in afara elementelor prevazute la Art. 17 alin. (2), urmatoarele: a) precizarea expresa ca salariatul lucreaza la domiciliu; b) programul in cadrul caruia angajatorul este in drept sa controleze activitatea salariatului sau si modalitatea concreta de realizare a controlului; c) obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la domiciliul salariatului, dupa caz, al materiilor prime si materialelor pe care le utilizeaza in activitate, precum si al produselor finite pe care le realizeaza. Art. 107. - (1) Salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul angajatorului. (2) Prin contractele colective de munca se pot stabili si alte conditii specifice privind munca la domiciliu. Raporteaza abuz de limbaj |
|
RATAVA 888 mesaje Membru din: 18/02/2013 |
Postat pe: 5 Decembrie 2013, ora 23:20
Iar sunt paste la cina! Esti anost Blackule! Atata poti, atata dai!
 Sa nu mai spun ca esti ....  Dar sa zicem ca iti aperi clauza si neamul forumist! Baga! inainte cu tupeu!  Macar de m-ai antrena cu ceva! Dar tu nu faci decat sa imi scoti topicul in fata! Iti multumescpentru sustinere! Esti o scumpete de om! Raritate , nu te-ai deochia. 
Raporteaza abuz de limbaj
Lasati fluturii sa zboare!
|
|
RATAVA 888 mesaje Membru din: 18/02/2013 |
Postat pe: 5 Decembrie 2013, ora 23:23
Scumpetea mea , raritatea, uniccitatea vietii mele, iti aduc si eu ceva, ca dovada a devotamentului tau fata de mine!
www.youtube.com/watch?v=Vcaf5Za5l-8 MUAH!
Raporteaza abuz de limbaj
Lasati fluturii sa zboare!
|
|
RATAVA 888 mesaje Membru din: 18/02/2013 |
Postat pe: 6 Decembrie 2013, ora 22:55
Raporteaza abuz de limbaj
Lasati fluturii sa zboare!
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 6 Decembrie 2013, ora 23:25
I II III IV Articol publicat în revista "Lion", nr 27, ianuarie 2009 Mineralele reprezintã elementele anorganice care stau, în mod direct sau indirect, la baza tuturor structurilor din care este alcãtuit organismul, ºi care întreþin toate funcþiile fiziologice, susþinând însãºi viaþa. Deoarece corpul nostru nu poate fabrica minerale, este nevoie sã ne procurãm toate aceste elemente din afarã, mai ales din hranã. Fierul Fierul este un metal, care în corpul uman îndeplineºte mai multe funcþii, dintre care, cea mai importantã este aceea de a forma hemul ºi mai departe hemoglobina - componentã de bazã pentru sânge. Atunci când hrana este deficitarã în fier, se instaleazã anemia feriprivã. Dar chiar dacã nu se ajunge pânã la anemie, un nivel de fier mai redus în organism, poate crea probleme de sãnãtate. Femeile sunt mai predispuse la carenþe din cauza pierderilor menstruale. Se apreciazã, cã în lumea occidentalã, peste 30% din populaþia femininã, prezintã un tonus fizic ºi psihic scãzut ca o consecinþã, fie ºi a unui deficit minor de fier. De asemenea, la adolescenþi, ca urmare a dezvoltãrii rapide, nevoile de fier sunt crescute, ele de multe ori nefiind acoperite, astfel încât, anemiile se pot instala cu uºurinþã. Însã stãrile de preanemie sau anemie prin deficit de fier, nu sunt rare nici la bãrbaþi ºi nici la copii. Simptomele insuficienþei acestui metal se manifestã diferit, atât în funcþie de gravitatea carenþei, cât ºi de sensibilitatea individualã. De cele mai multe ori, primele semne care anunþã instalarea carenþei, se exteriorizeazã printr-o stare de obosealã sau de slãbiciune, însoþitã de ameþeli ºi de palpitaþii trecãtoare. La multe persoane, apare o senzaþie de nod în gât cu jenã la înghiþire. În cele mai multe cazuri, rezistenþa la frig este scãzutã, iar tegumentul, mai ales la nivelul palmelor, a buzelor ºi a limbii, devine palid. Pentru acoperirea necesarului, nu atât cantitatea de fier din alimente este importantã, ci gradul de utilizare al acestuia din sursele de hranã, care diferã mult de la o persoanã la alta. În general, formele de fier din sursele alimentare de origine animalã (peºte, icre, ficat, ouã, carne) se absorb mai bine decât cele provenite din vegetale. Unele alimente (zaharoasele, produsele din fãinã, cerealele integrale, seminþele oleaginoase, laptele ºi lactatele, vinul, spanacul, cafeaua, ceaiul negru), nu numai cã sunt sãrace în fier, dar administrate în cantitãþi prea mari sau deodatã cu alimentele bogate în fier, scad absorbþia acestui metal. Pe de altã parte, vitamina C, prezentã în fructe ºi în legume, creºte sensibil gradul de utilizare al fierului din alimente. De asemenea, mâncarea gãtitã în vase de fier, va fi îmbogãþitã în acest mineral. Cele mai bogate surse naturale de fier sunt: ficatul, caviarul, coacãzele negre, gãlbenuºul de ou, urzica, ciupercile ºi carnea roºie. În carenþa de fier, aceste alimente nu se vor administra împreunã (la aceiaºi masã) cu produsele care frâneazã utilizarea acestui element. Mai trebuie menþionat faptul cã unele produse naturale, renumite cândva pentru efectul lor antianemic, aºa cum este spanacul ºi sfecla roºie, pe lângã faptul cã nu conþin atâta fier pe cât se credea odinioarã, au în compoziþie ºi mult acid oxalic, substanþã care inactiveazã mineralul. Acelaºi lucru se poate spune ºi despre vinul roºu, care din cauza taninului, mai mult împiedicã absorbþia fierului decât sã ajute. Zincul Zincul este un microelement, de care organismul are nevoie în cantitãþi foarte mici. Cu toate acestea, lipsa acestui mineral din corpul uman, poate aduce probleme de sãnãtate, uneori grave. Importanþa acestui metal, constã mai ales în faptul cã posedã o mare putere cataliticã, ceea ce înseamnã cã activeazã multe enzime (peste 70). Datoritã acestei proprietãþi, zincul intervine în desfãºurarea normalã a metabolismului precum ºi în activitatea endocrinã. De asemenea, acest mineral, creºte rezistenþa organismului în faþa stresului ºi îmbunãtãþeºte performanþa intelectualã. În condiþii de stres, organismul consumã ºi eliminã foarte mult zinc, ceea ce poate conduce la epuizarea elementului. De aceea, în faþa acestui fenomen atât de rãspândit în zilele noastre, nevoile de zinc sunt mai ridicate. Carenþa de zinc se manifestã prin întârzieri de creºtere la copii, exfolierea pielii, atenuarea simþului olfactiv ºi al celui gustativ, cãderea pãrului, vindecare greoaie a rãnilor, diminuarea funcþiei sexuale, încetinirea ratei metabolice, instabilitate emoþionalã, hipertrofia prostatei, aterosclerozã. Ca ºi în cazul fierului, formele de zinc din alimentele de origine animalã, sunt mai accesibile organismului decât cele provenite din hrana vegetalã. Cele mai bogate surse de zinc, sunt: peºtele oceanic, fructele de mare, ficatul, carnea slabã, drojdiile, cerealele germinate, cerealele integrale, , seminþele de dovleac si cele de muºtar, nucile, castanele, tomatele, sfecla, fasolea, soia, mazãrea uscatã. Calciul, fosforul, acizii graºi nesaturaþi si vitamina A favorizeazã absorbþia si utilizarea zincului, în timp ce alcoolul, zahãrul ºi cafeaua se comportã ca inhibanþi. Totuºi, s-a constatat cã dacã este consumat în cantitate micã, vinul natural de calitate, exercitã un efect pozitiv asupra zincului din organismul omului. Vanadiul Corpul uman are nevoie de foarte puþin vanadiu, lipsa în totalitate a acestui element neavând urmãri, în cazul bãrbaþilor. Femeile în schimb, au nevoie de câteva miligrame de vanadiu pentru sãnãtatea lor. Acest element, ajutã în concepþie ºi în sarcinã, atenueazã anemia ºi scade riscul apariþiei sau a agravãrii osteoporozei. Cel mai mult vanadiu se gãseºte în: peºti, fructe de mare, cerealele integrale ºi în ridichi. Articol publicat în revista "Lion", nr 28, februarie-martie 2009 Calciul Dintre toate mineralele, calciul este probabil cel mai cunoscut, cantitatea necesarã pentru organism fiind destul de mare. În medie, un adult are nevoie de aproximativ 0,8 g de calciu zilnic (vezi DZR), cantitate care creºte în sarcinã ºi alãptare cu 40%. De asemenea, adolescenþii aflaþi în perioada de creºtere acceleratã, trebuie sã beneficieze zilnic de mai mult de un gram de calciu. Se ºtie cã acest mineral intrã în constituþia oaselor ºi a dinþilor, precum ºi cã prezintã un efect uºor calmant, prin diminuarea excitaþiei nervoase. Însã rolul calciului este cu mult mai vast, multe probleme de sãnãtate derivând din deficitul sãu. O multitudine de reacþii din organismul nostru se petrec cu consum de calciu, procese ce produc cu uºurinþã epuizarea elementului ºi instalarea fenomenelor carenþiale, care se manifestã acut - prin senzaþie de slãbiciune, tremurãturi, sudori reci, senzaþie de sufocare, palpitaþii, sau cronic - prin astenie ºi decalcifieri ale oaselor sau dinþilor. Stresul, emoþiile puternice, reacþiile alergice sau consumul de zahãr rafinat ºi de zaharoase, produc în organism pierderi importante de calciu, prin neutralizarea capacitãþii electrice (ionice). Calciul este un mineral “dificil” încã din faza de absorbþie. În prezenþa altor substanþe din hranã, trece în forme inactive, care nu mai trec în sânge, evacuându-se intestinal. Dintre compuºii care blocheazã calciul încã înainte de traversarea pereþilor intestinului subþire, se numãrã: zaharoza – prezentã în proporþie de 99,9% în zahãrul rafinat; acidul oxalic – prezent în cacao, mãcriº, spanac, piper ºi ciocolatã; acidul acetic - din oþet ºi murãturi; acidul fitic - aflat în cantitãþi mari în coaja cerealelor ºi în borº; nitriþii – apar ca E-uri în mezeluri; precum ºi acidifianþii - introduºi în special în bãuturile rãcoritoare. Este recomandat ca în cazul consumului unor astfel de produse sã nu se administreze, simultan cu ele, surse de hranã bogate în calciu, dar la urmãtoarea masã, sã se renunþe complet la mâncarea cu antagoniºti, consumându-se hranã cu mult calciu. Cele mai bogate în calciu sunt seminþele de susan ºi cele de mac (80g asigurã doza zilnicã necesarã unui adult), urmate de lapte (2-3 cãni de lapte asigurã cerinþele zilnice) ºi derivatele ei, de ouã ºi de fructele uscate (smochine, curmale, stafide). Din prelucrarea laptelui, rezultã zerul, care rar se foloseºte în alimentaþia omului, preferându-se utilizarea lui în furajarea animalelor. Trebuie însã sã se ºtie, cã în zer se extrage aproape tot calciul, brânza rezultatã în urma prelucrãrii, fiind mult sãrãcitã în acest element. Din punct de vedere chimic, zerul este un lactat de calciu, formã foarte accesibilã ºi beneficã organismului, mai ales în cazul persoanelor alergice. O alimentaþie echilibratã ºi variatã, care apeleazã ºi la sursele naturale cu calciu, poate sã fereascã organismul de stãrile carenþiale ºi de neplãcutele lor urmãri. Borul Borul este un element secundar, de care organismul are nevoie în cantitate micã. Dacã sãrurile de bor obþinute pe cale chimicã sunt mai mult sau mai puþin toxice pentru om, sursele alimentare naturale, nu prezintã niciun pericol, din contrã, aduc servicii sãnãtãþii. Acest mineral se gãseºte mai mult în: fructele încã necoapte, fructele deshidratate (prune, smochine, stafide), nuci, alune de pãdure, lapte ºi ouã. Alãturi de vitamina D, borul este un stimulent al absorbþiei, asimilãrii ºi activitãþii calciului. Pentru femeile aflate înaintea sau în timpul menopauzei, cel puþin sub aspectul menþinerii unei densitãþi osoase corespunzãtoare (prevenirea osteoporozei), borul provenit din sursele naturale se dovedeºte de mare folos. Sodiul (natriul) Sodiul este un element foarte important pentru corpul omului, îndeplinind un rol major în controlul tuturor lichidelor din organism, în activitatea ficatului, precum ºi a celulei nervoase. Deºi cantitatea de natriu din corp reprezintã mai puþin de 0,1% din greutatea unui om, acest element reuºeºte sã controleze întregul volum de apã, ceea ce reprezintã mai bine de 60% din masa corporalã a unei persoane. Omul are nevoie de aproximativ 2 grame de sodiu zilnic, pentru ca mineralul sã se dovedeascã benefic. Aceastã cantitate se acoperã atât de uºor, încât trebuie sã fim în permanenþã atenþi cu privire la eventualele situaþii de exces, care apar ca o consecinþã a folosirii în alimentaþie, din pãcate aproape abuzive, a sãrii de bucãtãrie, substanþã alcãtuitã doar din sodiu ºi din clor. Practic, o linguriþã de sare, acoperã trebuinþele de natriu ale organismului pentru o zi întreagã. Cercetându-se sodiul, s-a ajuns la concluzia cã oamenii sãnãtoºi, pot elimina prin urinã situaþiile de exces, dar numai pânã la pragul de 7 g/zi, ºi aceasta doar în cazul celor care posedã o funcþie renalã excelentã. Cantitatea de sodiu ce depãºeºte capacitãþile de evacuare ale organismului, în timp, provoacã boli (hipertensiune cronicã, edem, artroze, leziuni viscerale) care nu mai cedeazã la trecerea la un regim sãrac în sare. Statisticile aratã cã majoritatea hipertensivilor maturi sau bãtrâni, au abuzat de sarea de bucãtãrie în tinereþe. Produsele naturale, cu excepþia sãrii de bucãtãrie sunt foarte sãrace în sodiu, acest element ajungând în organism aproape exclusiv din sare ºi din alimentele sãrate. Mai trebuie spus faptul cã natriul ataºat de moleculele organice, aºa cum se aflã în pulpa fructelor Cucurbitaceaelor (castraveþi, pepeni, dovlecei, bostan), prezintã un efect favorabil asupra ficatului, ajutând la regenerarea celulelor hepatice. Deoarece castraveþii conþin enzime care distrug anumite cantitãþi de vitamina C, prin aceasta obosind ficatul, se recomandã ca la consumul lor, sã se suplimenteze sursele de hranã bogate în acid ascorbic (citrice, ardei, pãtrunjel verde, hrean). Potasiul Potasiul, numit ºi kaliu, este un element metalic de o mare importanþã pentru organismul uman, îndeplinind o serie de funcþii esenþiale pentru viaþã. Rãspândirea acestui metal în naturã este largã, însã cantitativ se gãseºte cu mult mai bine reprezentat în lumea vegetalã decât în cea animalã. De aceea, acoperirea necesarului de kaliu, care este de circa 3 g pe zi (vezi DZR), nu poate fi realizatã fãrã sã se recurgã la surse vegetale de hranã. Potasiul este implicat în toate metabolismele, activând numeroase enzime si hormoni (insulina, adrenalina). Kaliul, de asemenea, este un depurativ eficient, deoarece ajutã la eliminarea din organism, odatã cu apa, a reziduurilor, atât prin transpiraþie cât ºi prin urinã. În corpul omului, potasiul se localizeazã cu precãdere în interiorul celulelor, în timp ce sodiul predominã în vecinãtatea exterioarã al lor. Între cele douã elemente, prin faptul cã sunt purtãtoare de sarcini electrice, se stabileºte o relaþie, de o parte ºi de alta a membranei celulare, contribuind împreunã la buna funcþionare a tuturor þesuturilor, iar în cazul celulelor nervoase, la declanºarea ºi transmiterea impulsurilor. Însã, atunci când raportul dintre potasiu ºi sodiu este dezechilibrat, de cele mai multe ori în favoarea natriului, care ajunge mai uºor ºi mai mult în organism prin sarea de bucãtãrie, au loc dezechilibre care sunt resimþite foarte repede de cãtre sistemul nervos ºi de cãtre musculaturã, îndeosebi de cea a inimii, dar ºi de cãtre þesuturile cutanate ºi subcutanate, care se infiltreazã cu apã, rezultând edemul. Dacã în doze optime cele douã elemente se comportã cu “amiciþie”, atunci când intervin modificãri de raport, între ele se naºte o relaþie de concurenþã, cu eliminarea competitorului mai slab. De aceea, atunci când se recurge la o hranã bogatã în potasiu, sodiul are tendinþa de a se elimina din organism ºi invers. Acest lucru poate fi valorificat în beneficiul corpului, în scopul combaterii efectelor negative ale excesului de natriu. De asemenea, se mai recomandã suplimentarea surselor de hranã bogate în potasiu, în cazul bolilor cardio-vasculare ºi al celor renale. Toate sursele vegetale conþin potasiu, concentraþia acestui element fiind mai mare în organele cãrnoase ale plantelor (legume ºi fructe), în tuberculi (cartofi) ºi în boabele leguminoaselor (linte, mazãre, soia, fasole). Dintre sursele de origine animalã, doar peºtii pot aduce un aport satisfãcãtor de potasiu. Deficitul de potasiu (hipokaliemia) se poate manifesta sub diverse forme, dupã sensibilitatea individualã. De obicei, semnele care însoþesc aceastã stare carenþialã, se exteriorizeazã prin: obosealã, slãbiciune muscularã, sete, spasme ale pleoapelor, miºcãri involuntare ale muºchilor feþei, hipoglicemie, edeme, bradicardie, aritmie, senzaþii de sufocare, iritabilitate nervoasã. Deficitul sever de potasiu, produce paralizie. Magneziul Magneziul este un element foarte important, având influenþe directe asupra metabolismului, digestiei ºi psihicului. Acest mineral activeazã numeroase enzime regãsindu-se ºi în structura unora dintre acestea. De asemenea, prezintã un efect uºor laxativ ºi combate sau previne stãrile uºoare de depresie. Deoarece prezintã un efect vasodilatator, magneziul acþioneazã benefic ºi asupra aparatului circulator. Suplimentarea surselor de magneziu, nu este recomandatã doar în cazuri în care rezultã din analizele sângelui un nivel prea scãzut al acestui element, ci ºi într-o serie de afecþiuni, stãri psihice alterate sau simptome ca: depresie, tristeþe, melancolie, apatie, anxietate, mâini ºi picioare reci, afecþiuni hepato-biliare, tulburãri coronariene, hipertensiune, migrene, diabet. Doza zilnicã necesarã de magneziu se situeazã în jurul valorii de 0,3 grame (300 mg), ceea ce este destul de mult, dacã socotim cã, spre exemplu, un kilogram de cãpºuni de abia dacã conþine 125 miligrame. Cele mai bogate surse alimentare de magneziu sunt: cacao, ciocolata amãruie, verdeþurile proaspete de culoare verde-închis (frunze de pãtrunjel, frunze de mãrar, ceapa verde), fructele uscate (smochine, curmale, stafide), seminþele oleaginoase (migdale, arahide, nuci, dovleac, alune, floarea soarelui). În medie, 200 de grame din produsele mai sus enumerate acoperã necesarul zilnic de magneziu. Ca ºi în cazul potasiului, sunt sãrace în magneziu produsele de origine animalã (laptele ºi derivatele, ouãle, carnea). Persoanele care consumã preponderent astfel de surse de hranã, mai ales când le asociazã cu produse hiperconcentrate (zahãr ºi zaharoase, pâine albã ºi produse de patiserie, grãsimi alimentare) se confruntã cel mai des cu stãri carenþiale. Deficitul de magneziu (hipomagnezemia) se manifestã prin excitabilitate neuromuscularã – mai ales când se asociazã cu o carenþã în calciu, crampe musculare (cârceii sunt un semn al deficitului de magneziu), circulaþie perifericã deficitarã – în special când ºi fierul este la un nivel scãzut, scãderea capacitãþii de concentrare ºi memorare, calculozã renalã sau biliarã. În cazul copiilor, bãtrânilor ºi a adulþilor cu sensibilitate mai mare, carenþa în magneziu se poate manifesta prin semne cutanate (eczeme, apariþia unor vânãtãi în afara oricãrui traumatism) ºi prin amorþirea degetelor mâinilor. Seleniul Seleniul este un microelement de care organismul are nevoie în cantitãþi foarte mici (aproximativ 0,15 miligrame zilnic). Acest element, prin acþiunea antioxidantã, frâneazã procesele de îmbãtrânire ºi scade riscul apariþiei unor boli cronice, inclusiv a cancerului. În cazul fumãtorilor, organismul consumã cantitãþi mari de seleniu, ca mãsurã de protecþie împotriva substanþelor dãunãtoare existente în fumul de þigarã. De aceea, fumatul, atunci când nu se suplimenteazã sursele bogate în acest mineral, induce carenþã în seleniu, predispunând ºi mai mult la îmbolnãvire. Sursele alimentare cele mai bogate în seleniu sunt: peºtii marini, algele, fructele de mare, cerealele (încolþite, integrale, fulgi), ficatul, usturoiul ºi ceapa. Seleniul, pe cât de benefic este în cantitãþi moderate, pe atât se poate dovedi de dãunãtor în cantitãþi mari. S-a demonstrat cã atunci când ajunge în organism prea mult seleniu, de obicei prin abuz de suplimente sau de cereale, acest element angajeazã tulburãri nutriþionale uneori grave, fiind responsabil ºi de apariþia cariilor dentare, mai ales la copii. Am lãsat la sfârºitul seriei de articole dedicate mineralelor din alimente, un element important, despre care astãzi se vorbeºte mai puþin, ºi anume fosforul. Fosforul Fosforul este un element prezent în toate celulele organismului uman, niciun proces metabolic neputându-se desfãºura în lipsa lui. Transformarea tuturor energiilor latente (potenþiale) în energii exprimabile (forþã psihicã, forþã fizicã, energie metabolicã) sunt intermediate de cãtre molecule care conþin în mod obligatoriu fosfor. De asemenea, depozitarea calciului în oase, dar ºi în unghii ºi dinþi, nu poate avea loc, dacã nu se realizeazã combinaþii, al cãror rezultat este formarea de sãruri cu fosfor (fosfatul de calciu). De mare importanþã pentru celule, îndeosebi pentru cele ale sistemului nervos, sunt anumite grãsimi (lipide) care conþin fosfor, denumite fosfolipide sau fosfatide, dintre care cele mai cunoscute sunt lecitinele ºi cefalinele. Acestea intrã în structura membranelor celulare, contribuind la schimbul adecvat de substanþe dintre celulã ºi mediul extern ei. Pentru neuroni (celule care alcãtuiesc sistemul nervos), fosfatidele sunt compuºi de bazã în alcãtuirea tecilor neuronale (mielinelor), exercitând atât o funcþie de protecþie, cât ºi una activã, în ceea ce priveºte transmiterea impulsurilor. Fosforul, de asemenea intrã în structura unor proteine foarte importante pentru organism, aºa cum este de pildã fosfocreatina, compus care asigurã baza energeticã a muºchilor. Regãsindu-se în anumite structuri proteice, fosforul mai îndeplineºte ºi rolul de enzimã. O importanþã deosebitã, reprezintã legãtura dintre calciu ºi fosfor. Cele douã elemente realizeazã combinaþii chimice importante, contribuind împreunã la formarea ºi menþinerea în condiþii optime a oaselor ºi a þesuturilor conjunctive. Însã, când raportul dintre cele douã elemente nu este corespunzãtor, ele se comportã ca antagoniste ºi concurente, ceea ce înseamnã cã elementul mai bine reprezentat are tendinþa de a-l anihila pe cel mai slab. Pentru a menþine la un nivel optim raportul dintre calciu ºi fosfor, organismul omului deþine mecanisme complexe de control, care se desfãºoarã sub influenþa sistemului nervos central, precum ºi a sistemului endocrin. Se scrie ºi se vorbeºte foarte mult despre glanda tiroidã ºi disfuncþiile sale, însã mai rar se abordeazã problemele paratiroidelor, care sunt patru glande, aflate în spatele tiroidei. Sub coordonare nervoasã, aceste organe endocrine, secretã produºi endocrini, numiþi parathormoni, care controleazã aproape în întregime metabolismul fosfo-calcic. Totuºi, chiar ºi în afara unor disfuncþii ale paratiroidelor, care nu sunt atât de rare, pe cât în general se crede, printr-un aport de surse alimentare, care au compoziþie dezechilibratã în ceea ce priveºte raportul dintre calciu ºi fosfor, pot sã intervinã perturbãri al metabolismul fosfo-calcic. Alimentele de provenienþã industrialã (mezelurile, cremele de uns pe pâine, ciocolata, margarina, brânzeturile, etc.) au adesea adãugate, diferite substanþe cu fosfor, mai ales fosfaþi ºi lecitine de tip “E”. Din acest motiv, de obicei, în organism ajunge mult mai mult fosfor decât calciu. S-a constatat, cã în þãrile dezvoltate, hipocalcemiile sunt adesea mai frecvente decât în þãrile sãrace, tocmai ca o consecinþã a excesului de fosfor din alimente. Poate ºi mai periculoasã, mai ales în cazul copiilor, este prezenþa acidului fosforic, fie el ºi foarte diluat, mai ales în unele bãuturi rãcoritoare carbogazoase. Astfel de sucuri, nu numai cã decalcifiazã, dar ºi contribuie la precipitarea unor sãruri la nivelul aparatului urinar, cu formare de microlitiaze ºi litiaze, cunoscute sub denumirea uzualã de “nisip sau pietre la rinichi”. Cei care recurg la surse naturale de hranã, sunt scutiþi de cele mai multe ori de asemenea probleme, cu condiþia existenþei în alimente al celor douã elemente, la nivele corespunzãtoare. Însã, trebuie sã se ºtie cã anumite alimente, prin conþinutul ridicat de fosfor în comparaþie cu calciul, cer o completare a surselor calcice. Dintre produsele cu mult fosfor, dar cu prea puþin calciu, amintim: peºti, arahidele, nucile, seminþele de dovleac, soia, fasolea boabe, mazãrea, pastele fãinoase. În alte alimente naturale, raportul dintre fosfor ºi calciu este echilibrat, aºa cum se întâmplã în cazul unor surse ca: susanul, migdalele, alunele de pãdure, oul, smochinele, stafidele, iaurtul, laptele, pãtrunjelul, morcovii, þelina. Seminþele oleaginoase (floarea soarelui, alunele, susanul, macul, etc.) sunt importante, nu atât sub aspectul conþinutului total de fosfor, cât prin cantitatea îndestulãtoare de lecitine naturale din compoziþia lor. Principalul inhibant al fosforului, ca ºi în cazul calciului, este zahãrul rafinat, acesta putând crea situaþii de carenþe, care se întâlnesc destul de des la amatorii de dulciuri. Fructele dulci ºi mierea, prin conþinutul mare de fructozã, sunt mici consumatoare de fosfor, cãci acest zaharid se poate metaboliza fãrã transformarea prealabilã în compuºi intermediari cu fosfor (nu necesitã fosforilare). Scãderea nivelului fosforului, mai poate fi cauzatã de tratamentele mai îndelungate, cu suplimente farmaceutice, care conþin fier sau magneziu. Necesarul de fosfor, nu este foarte mare, 1 gram asigurând doza de care are nevoie organismul într-o zi. Acesta înseamnã cã 120 g de seminþe de susan, 500 g de brânzã proaspãtã sau un litru de lapte acoperã cerinþele în acest element, pe durata a 24 de ore. Totuºi, în condiþii de efort fizic solicitant, creºtere rapidã, sarcinã sau alãptare, suplimentarea necesarului de fosfor este obligatorie. Deficitul de fosfor, se exteriorizeazã prin: astenie, obosealã muscularã, demineralizãri osoase, apariþia cariilor, cãderea pãrului, tulburãri nervoase, disfuncþii renale, scãderea capacitãþii intelectuale, tulburãri sexuale, stagnarea creºterii la copii. În cazul adolescenþilor aflaþi în faza de creºtere acceleratã, precum ºi în acela al gravidelor sau a femeilor care alãpteazã, sursele bogate în fosfor trebuie suplimentate. Atunci când în organism se aflã prea mult fosfor, pot apare semne similare cu cele ale deficitului, însã cu manifestãri mai severe. De asemenea, excesul de fosfor, poate provoca ºi alte dereglaje sau afecþiuni ca anemie, microlitiazã sau litiazã urinarã. Autor: Florin Filipescu www.bioterapi.ro Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 6 Decembrie 2013, ora 23:27
O VIAÞÃ SÃNÃTOASÃ
Florin Filipescu © Doar cel care înþelege cã sãnãtate se câºtigã, nu se cumpãrã, va aborda, în adevãratul sens al cuvântului, o viaþã sãnãtoasã. Viata sanatoasa nu poate fi un stil (în sensul de modã sau tendinþe) de trai realizat dupã modele, ci un mod de a trãi conºtient ºi individual - chiar dacã îndrumat la început, în armonie cu natura interioarã ºi exterioarã. Numai atunci când toate funcþiile ºi organele unui om funcþioneazã în armonie, acesta este sãnãtos. Orice "orgoliu tisular", dupã modelul exterior, provoacã o tulburare, care apoi se amplificã. Starea de sãnãtate se referã atât la fizicul omului (sub toate aspectele), cât ºi la psihicul sãu, ºi mai ales la îmbinarea celor douã componente. Liantul dintre aceste pãrþi, acela care îl întregesc pe om ºi chiar îl înalþã, este considerat a fi aspectul spiritual a fiinþei umane, fie cã este privit ca o "nevoie aprofundatã" de ordin cultural, artistic, filozofic sau religios. Pentru a ne menþine, fortifica sau redobândi starea de sãnãtate, fiecare dintre noi trebuie sã lucrãm permanent la consolidarea ei. Acest lucru se poate realiza doar prin conectarea la elementele naturii, care sunt tocmai izvoarele sãnãtãþii, fie ºi numai prin faptul cã sunt dovada vie a reuºitei perene ºi armonioase a interacþiunilor (simbiozã). Când vorbim despre naturã, trebuie sã luãm în considerare atât ambientul exterior nouã (natura dinafara noastrã), cât specificul fiinþei umane (natura interioarã). Principalii stâlpi care susþin sãnãtatea Principalele elemente în care sãnãtatea îºi are în mod natural originea, sunt: -alimentaþia corespunzãtoare, -aerul proaspãt, -miºcarea (activitatea fizicã), -somnul odihnitor -fortificarea sufleteascã, întãrirea spiritualã. La toate acestea se adaugã o laturã mai puþin controlabilã de cãtre noi, ºi anume ereditatea, care însã, îºi scade influenþa odatã cu contactul armonios cu celelalte elemente. Acest lucru a fost demonstrat de cercetãrile recente, care aratã cã neuropeptidele (proteine speciale fabricate de cãtre creier ºi "capturate", la distanþã de cãtre toate elementele fundamentale ale þesuturilor din corp) pot transmite celulelor din generaþiile urmãtoare, informaþii genetice care reflectã, în bine sau în rãu, starea psihicã a individului. Meritã subliniat faptul cã factorii enumeraþi mai sus, trebuiesc însuºite împreunã, pânã când, acest ansamblu, devine un mod de viaþã. Numai aºa se poate învinge cel mai mare flagel al lumii moderne, la care îºi au originea mai multe boli decât se crede, ºi anume; stresul. Alimentaþia corespunzãtoare Alimentaþia, dupã cum se ºtie, contribuie în mare mãsurã la starea, bunã sau deterioratã, a sãnãtãþii. Asupra organismului uman hrana sãnãtoasã sau cea nesãnãtoasã are deci, un impact major. O alimentaþie corespunzãtoare nu include doar o hranã sãnãtoasã, ci ºi un mod de alimentaþie adecvat (comportament alimentar corect, alimentaþie diversificatã, hidratare corespunzãtoare). Când starea de sãnãtate este deterioratã, o alimentaþie chibzuitã devine un mijloc de tratament (agent dietoteraputic). Aerul proaspãt Existã o diferenþã semnificativã între aerul curat ºi aerul proaspãt. Aerul curat, specific încãperilor aerisite sau a aºezãrilor nepoluate, prezintã, pe lângã o încãrcãturã mare cu germeni (5.000-12.000 de microorganime/mc), ºi o ionizare pozitivã accentuatã. Cu atât mai nociv este aerul poluat sau cel condiþionat. Doar aerul proaspãt, mereu primenit, specific spaþiilor deschise naturale, îndepãrtate de poluanþi (ºosele, deºeuri, unitãþi industriale, etc.), mai ales al acelora aflate în apropierea plãmânilor naturii (pãduri), poate fi considerat a fi terapeutic. Miºcãrile dezordonate ale curenþilor, specifice acestor areale, scad încãrcãtura microbianã cu pânã la 70%. Acest aer este încãrcat cu ioni negativi ºi cu molecule de ozon, prezentând efecte tonifiante asupra aparatului respirator ºi asupra sistemului nervos. Armonia peisagisticã zonalã, îmbie la deconectare ºi reverie, completând puterea curei cu aer. Cel care þine la sãnãtatea lui, indiferent de cât de ocupat este, îºi va gãsi timp câteva ore, mãcar o datã la 2 sãptãmâni, pentru a efectua, indiferent de anotimp, o curã de aerosoli naturali. În acest timp, exerciþiul respiraþiilor profunde, executate pe nas, se poate dovedi a fi deosebit de benefic, uneori cu efecte miraculoase asupra trupului ºi a minþii. Aerul natural iarna este cel mai favorabil sãnãtãþii, în timp ce aerul din spaþiile închise sau din mediul urban, în anotimpul rece, este cel mai nociv. Pãdurea ºi aerul din pãduri, se constituie în sine în factori terapeutici (vezi silvoterapia). În ocne, aerul sãrat este un agent terapeutic important. Miºcarea (activitatea fizicã) Dupã cum afirma regretatul oncolog dr. Arcadie Percek, cel mai mare ucigaº al vremurilor noastre, nu este nici cancerul ºi nici rãzboiul, ci automobilul (nu prin accidente, ci prin sedentarismul pe care îl creeazã). Nenumãrate afecþiuni (obezitate, boli articulare, afecþiuni cardio-vasculare, dereglaje neuro-psihice, etc) au o legãturã directã sau indirectã cu sedentarismul. Cu atât mai periculoasã se dovedeºte a fi combinaþia dintre abordarea unei diete nesãnãtoase ºi lipsa activitãþii fizice. În lumea modernã în care trãim combaterea sedentarismului a devenit o prioritate. Însã, de la uz la abuz calea e scurtã. Numeroºi medici, dintre care îl citãm pe dr. Emil. Rãdulescu, subliniazã nocivitatea efortului fizic supradozat, susþinut de cãtre persoanele neantrenate sportiv sau de cãtre cele care au depãºit o anumitã vârstã (40 de ani). Cu toate acestea, o adevãratã industrie susþinutã adesea de mijloacele media, încurajeazã astfel de abordãri. Cel mai bun exemplu este acela al "inventatorului" joggingului, care a murit fãcând infarct în timp ce alerga. Prin natura sa, omul nu este "programat" pentru a alerga, cu excepþia situaþilor de supravieþuire sau de competiþie. La fel, în mod natural, omul nu e fãcut pentru a sta ore întregi pe scaun. Pentru fiinþa umanã, umblatul pe jos este dansul întipãrit, de-a lungul istoriei sale, în codul genetic, dupã cum sublinia Arcadie Percek. Pedestroterapia (tratamentul prin meres pe jos) este cea mai eficientã ºi mai ieftinã formã de valorificare a activitãþii fizice. Mersul pe jos la pas grãbit, practicat zilinic câte 40-60 de minute, prezintã efecte dintre cele mai benefice asupra sãnãtãþii. Se spune cã mintea, gãsindu-ºi ritmul natural al dansului ancestral provocat de paºii în deplasare, devine cu mult mai receptivã, fiind conectatã la soluþii ºi predispusã la inspiraþie. Efectele mersului pe jos asupra metabolismuli, circulaþiei, respiraþiei ºi a aparatului locomotor, se pot dovedi a fi miraculoase. Acest stres blând, folosit ca factor de curã, dacã este practicat în sânul naturii (drumeþie) perezintã efecte deosebite asupra omului, înlocuind cu anticipaþie, în multe cazuri, pumnul de medimente luat zilnic. Somnul odihnitor Cuceririle ºtiinþei, ne confirmã azi efectele deosebite ale unui somn odihnitor, realizat conform ceasului biologic uman. La ora actualã se ºtie cu certitudine, cã între orele 21 ºi 24, creierul secretã maximumul de melatoninã (hormon de întuneric ºi de somn), substanþã care deþine "secretul tinereþii". Efectele luminii asupra organismului uman sunt vãtãmãtoare dupã ora 22. Acest fapt a fost demonstrat prin studii, care au relevat faptul cã la nevãzãtori, incidenþa cancerului, exprimatã în procente, este de 3 ori mai micã decât la vãzãtori, tocmai datoritã faptului cã, la orbi, producþia seralã de melatoninã nu este influenþatã, în lipsa percepþiei luminii, de starea de veghe-somn. De asemenea, se cunoaºte bine faptul cã valoarea regeneratoare al unui somn realizat dimineaþa, dupã ora 6, se apropie de zero. Apare astfel confirmarea unui adevãr de netãgãduit, afirmat de veacuri în zicala româneascã: "sã te culci odatã cu gãinile ºi sã te trezeºti odatã cu cocoºii". Trebuie deci, sã admitem ca fiind extrem de realistã formularea prof. Gh. Mencinicopschi, cu referire la cei care îºi pierd nopþile prin cluburi, în faþa calculatorului sau a televizorului, altfel decât ocazional: "funny people, stupid people". Fortificarea sufleteascã, întãrirea spiritualã Racordarea vieþii la elementele care compun lumea spiritualã, asigurã atât hranã (pâine sufeteascã) cât ºi tãmãduire pentru suflet ºi corp. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 6 Decembrie 2013, ora 23:34
Prajitura Raffaello
Ingrediente-Crema: - 750ml frisca lichida - 700-750ciocolata alba(cu ciocolata mai multa iese crema mai tare) - 1 pliculet intaritor de frisca - citeva picaturi de esenta de migdale sau lichior de cocos Mod preparare: Smintina se pune pe foc pina ce da sa fiarba,se adauga ciocolata si se amesteca in continuu pina aceasta s-a topit. Se adauga esenta de migdale sau lichiorul si se pune la rece peste noapte,in frigider. Inainte de a fi intinsa intre blaturi se mixeaza bine cu mixerul. Ingrediente:-blat-I- Tava folosita este de 25/35cm. - 3oua - 100g zahar - 100ml ulei - 100ml lapte(eu am pus lapte de cocos,amestecat cu lichior de cocos sau migdale) - 100g zahar - 200g faina - 1 pac praf copt Mod preparare: Ouale se separa,galbenusurile se freaca cu 100g zahar,laptele si uleiul. Albusurile se bat spuma cu cele 100g zahar ramase,se amesteca cu galbenusurile si in final cu faina amestecata cu praf de copt. Totul se toarna intr-o tava captusita cu hirtie de copt si se coace ca. 20-25min.la 180 gradeC. Ingrediente: -blat-II- - 5 albusuri - 150g zahar - 150g fulgi cocos - 2ls faina - 1/2 pac. praf copt - citeva picaturi esenta migdale Mod preparare: Albusurile se bat spuma impreuna cu zaharul pina ce spuma este tare. Se adauga fulgi de cocos,faina amestecata cu praful de copt si esenta de migdale. Totul se toarna in tava captusita cu hirtie pergament si se coace la 180 gradeC cca 20-25 min. Finalizare: A doua zi cind blaturile sint gata coapte si racite se asambleaza prajitura: blat-I- este la baza,se pune crema, se aseaza deasupra blat-II- , se pune crema din nou si se acopera totul cu fulgi de cocos. Se da la frigider (congelator)peste noapte. Eu primul blat l-am intepat din loc in loc cu un betisor de lemn si l-am insiropat fara mila cu Pina Colada -lichior de cocos :P Am surprins si crema de ciocolata alba, care mi-a iesit de fiecare data...si am facut-o de muuulte ori :D ...cam moale (eu cred ca e din cauza calitatii ciocolatei, care desi e "de firma", adica Milka, nu de menaj, are totusi o calitate ce lasa de dorit) Asa ca m-am gandit ca n-ar fi rau sa adaugam un pliculet de intaritor de frisca ;) Trebuie sa o incercati, e absolut delicioasa!!! :) Prajitura Snickers by Pocahontas Ingrediente foi: - 8 oua - 300 gr. zahar ( 17-18 linguri) - 400 gr. nuca macinata - 4 linguri faina - 3 linguri cacao - jumatate plic praf de copt Ingrediente crema: - 8 galbenusuri - 1 ou intreg - 3 linguri cacao - 250 gr. zahar - 4 linguri lapte (caldut) - 1 pachet de unt/margarina - 100 gr. ciocolata amaruie ( eu am pus Milka cu lapte, ca n-am avut amaruie) Foile: Intr-un castron inalt (preferabil de sticla) separati cu grija albusurile de galbenusuri , si puneti-le impreuna cu cele 300 gr. zahar. Bagati mixeru-n priza si priza-n mixer si incepeti sa mixati puternic. Apoi se adauga peste spuma obtinuta, faina amestecata cu praf de copt, cacaoa si nuca pisata. Se amesteca totul si din compozitia rezultata se coc trei foi pe fundul unei tavi. Fiecare foaie se tine pentru 15 minute (nu mai mult) la 170 grade C. ...pont pentru fetele carora le este groaza de copt foi (mie da :D ) ...daca aveti o forma din asta dreptunghiulara, cu laturile detasabile, v-ati scos! :P E extraordinar de utila si la asamblat...crema a stat, vrand-nevrand, la locul ei: Crema: Intr-o craticioara, punem galbenusurile, oul intreg,cacaoa, zaharul, laptele, si ciocolata facuta bucatele. Punem craticioara la bain-marie si amestecam totul bine, lasam pe aburi, pana se topeste ciocolata. Dupa ce se raceste crema se pune margarina (sau untul ) si se amesteca bine pana se topeste. Se pune apoi peste prima foaie crema, peste tot, cateva linguri zdravene, se pune a doua foaie, peste care se pune iar crema, si in fine se pune ce-a de-a treia foaie si peste ea crema. Se poate taia dupa vreo 10-15 minute sau daca vreti o puteti lasa la frigider cateva ore si de-abia atunci o portionati. Puteti sa radeti putina ciocolata deasupra fiecarei bucati si apoi sa presarati bucatele de nuca deasupra. ...asa arata la mine, a doua zi dimineata...si nici macar n-am bagat-o in frigider fiindca n-am mai avut loc... Are crema asta un luciu...bun, de gust nu mai vorbim... Singurul lucru ce l-am schimbat la crema a fost ca am inlocuit margarina cu unt... Prima taietura :P In concluzie, e o prajitura minunata, cu efect de lunga durata asupra ciocolatosilor :)) Prajitura "Krem a la krem" - Micaalsa Blat: -6 oua -6 linguri de zahar -1 plic (80 g) Creme Ole de ciocolata Crema: -200 ml smintina dulce 32% grasime (Dorna rosu), rece -200-220 ml lapte rece -1 plic (80 g) Creme Ole de vanilie Glazura: -2 linguri apa -2 linguri zahar -2 linguri brandy -100 g ciocolata -100 g unt PREPARARE: Blat: Se separa albusurile de galbenusuri. Primele se bat spuma cu zaharul, ca la bezea. Apoi se adauga cite un galbenus si se bate un pic dupa fiecare. La sfirsit se adauga praful Creme Ole de ciocolata si se mai bate un pic (maxim 30-45 de secunde), cit sa se omogenizeze. Se toarna aluatul intr-o tava de 20/30 cm unsa cu unt sau asternuta cu hirtie de copt. Se coace la foc mediu (180 grade) cam 25-30 minute. Se apasa blatul cu degetul, daca adincitura dispare imediat, inseamna ca e copt. Se lasa la racit. Crema: Se pun intr-un bol smintina, laptele si praful de vanilie. Se bate cu mixerul cam 1 minut, crema trebuie sa se intareasca destul de bine. Se intinde uniform pe suprafata blatului rece si se baga la frigider. Glazura: Se infierbinta apa, se adauga zaharul, amestecind. Dupa ce s-a topit zaharul, se adauga lichiorul si ciocolata rupta bucatele. Se amesteca pina la topirea ciocolatei, apoi se adauga untul. Se mai tine pe foc amestecind pina se topeste si untul. Se lasa la racit. Cind a ajuns la temperatura camerei, se toarna pe prajitura si se intinde uniform. Se da la rece pentru 2-3 ore. Apoi se portioneaza si se savureaza. Prajitura Rigo Jancsi - Alis Reteta asta se preteaza si pt torturi,eu am facut-o intr-o tava dreptunghiulara. Blatul: -6 oua -6 linguri cu zahar -6 linguri cu apa rece -3 linguri cu cacao -4 linguri faina cu agent de crestere Crema: -2 cutii cu smantana pt frisca(de cate 250 ml fiecare,38%) -400 g ciocolata amaruie -2 lingurite ness cafe Glazura: -ciocolata topita(sau ungem partea de sus cu gem si presaram cacao) Prima data facem crema,pt ca trebuie sa stea la frigider cam 3 ore. Punem intr-un vas pe bain-marie smantana pt frisca,dupa fierbere punem ciocolata rupta bucatele si nessul . Dupa fierbere,se mai lasa inca 5 minute pe baia de aburi.Dupa ce s-a racit punem in frigider pt 3 ore. Pt blat,batem ouale spuma impreuna cu zaharul cam 10 minute. Apoi punem apa,cate o lingura ,pe rand. In final adaugam cacaua si faina. Dupa ce punem faina si cacaua amestecam usor cu o lingura de lemn. Punem compozitia intr-o tava unsa si tapetata(30/35 cm).se coace la 180 g Dupa ce s-a copt,o lasam sa se raceasca,apoi o taiem in 2. Se stropesc (nu se insiropeaza bine)foile cu brandy,rom sau sirop(eu am pus sirop de zahar ars) Dupa ce au trecut 3 ore,scoatem crema din frigider si se bate spuma. Eu in crema am pus si niste nuca putin prajita si taiata bucatele. Punem crema intre foi,deasupra punem glazura(1 ciocolata topita cu putin lapte si unt) si gata! Prajitura se taie bucati de dimensiunea dorita cu un cutit trecut prin apa fierbinte. Prajitura cu nuca de cocos, ciocolata si crema Avem nevoie: Blat: - 4 albusuri - 1 pahar zahar=300 g - 2 1/2 pahare cu nuca de cocos=250 g Strat de ciocolata: - 2 linguri cacao - 2 linguri zahar - 1 lingura ness cafe - 100 g ciocolata amaruie - putin lapte sau smantana de frisca (2-3 linguri) Crema: - 1 cutie de smantana pt frisca 38% grasime - 1 plic praf instant de budinca de vanilie Decor: - ciocolata rasa Mod de preparare: Batem albusurile spuma impreuna cu zaharul pana rezulta o spuma tare si lucioasa. Se pune nuca de cocos si se amesteca cu o paleta. Punem compozitia la copt,la 160 grade, pana se aureste deasupra, nu mai mult!!! Lasam la racit, fara sa scoatem hartia de copt, fiindca blatul e foarte casant! Pentru stratul de ciocolata, punem toate ingredientele intr-un vas pe bain-marie pana se omogenizeaza dupa care se pune imediat peste blatul racit. Pentru crema de vanilie punem impreuna smantana cu praful si mixam. Crema rezultata se pune peste stratul de cioco. Se rade deasupra ciocolata si gata! :) Se pune la frigider cateva ore apoi se taie dupa preferinta. Piersici Ingrdiente-aluat - 3 oua - 200g zahar pudra - 200ml ulei - 1 pac. praf copt - 1 pac. zahar veniliat - 1 lamiie coaja - 600-700g faina Ingrediente-umplutura: - 250g nuci macinate - 50g zahar pudra - 20g cacao - 1 pachetel de zahar vaniliat - 10 lingurite rom - 6 lingurite marmelada acrisoara - 2 lingurite suc lamiie - 2 lingurite suc portocale - 2 lingurite srafide inmuiate in rom Ingrediente-decor: - coloranti alimentari(rosu,galben si verde) - 500g zahar tos Mod preparare-aluat: Se freaca ouale cu zaharul,zaharul vaniliat,coaja de lamiie si se adaoga uleiul alternativ cu faina i prealabil amestecata cu praful de copt. Se pot pune de la 600g faina pina la 700g.deoarece depinde de marimea oualor. Se framinta un aluat din care se formeaza bilute cu greutatea de6-7 g. Acestea se aseaza pe o tava captusita cu hirtie de cpt cu o distanta de 2-3 cm intre ele.Se apasa putin pe fiecare biluta sa nu creasca prea mulz in inaltime si se coc la o temp de 160-170 grade 15-20 min. Cind incep sa prinda putina culoare de jur imprejur atunci sint gata. Dupa ce toate cojile de piersici sint coapte , cu ajutorul unui virf de cutit mic de buc. se scobesc cojile in asa fel incit in gaura obtinuta sa intre umolutura urmatoare. Mod preparare-umplutura: Din pesmetul obtinut de la scobirea cojilor de piersici se amesteca cu nucile macinate(pot fii si citeva fin zdrobite printre ele si daca inainte de macinare vor fii si putin prajite vor fii si mai bune la gust,piersicile),cu cacaoa,cu zaharul si zaharul vaniliat. Toate aceste ingrediente uscate se amesteca bine dupa care se adaoga restul ingredientelor si se framinta umplutura bine pina devine nici prea moale nici prea tare,numai buna de umplut cojile de piersici cite 2. Mod-decorare: Se pregatesc trei recipiente micute se pune in 2 cite 3-4 ls apa(eu am pus rom)si intr-unul 5-6 ls.apa sau rom si in fiecare se amesteca putina culoare.In cel care contine lichid mai mult se pune culoarea galbena. Bilutele unite cu umplutura cite doua, se coloreaza cu ajutorul unor pensule mici,prima data cu galben,putin cu verde si rosu,dupa care imediat se dau prin zahar tos. Prajitura Kinder Pinguin Ingrediente: Pentru blat : 10 oua 200 grame zahar tos 2 pliculete de zahar vanilinat 5 linguri de pesmet alb fin 5 linguri de faina 5 linguri de cacao 5 linguri de miere 1 pliculet si jumatate de praf de copt un praf de sare 50ml lapte 270ml ulei Pentru crema: 700ml frisca lichida 1 pliculet de gelatina 3 linguri de lapte 2 lingura de miere 1 fiola de esenta de vanilie Pentru glazura 1 (din interiorul prajiturii) 240g ciocolata cu lapte Milka 140g de margarina 2 lingura de apa 4 linguri de ulei Pentru glazura 2 (deasupra prajiturii) 220g de ciocolata cu lapte Milka 100g de unt 3 linguri de ulei 1 lingura de apa 1 lingura zahar pudra Ciocolata pentru razalit deasupra prajiturii Mod de preparare: Incepem cu prepararea blaturilor. Separam galbenusurile de albusuri si le punem in castroane diferite. In castronul cu galbenusuri adaugam zaharul tos, zaharul vanilinat si mixam bine compozitia pana la omogenizare. Peste compozitia rezultata, adaugam faina si praful de copt si mixam din nou pana se incorporeaza complet. Adaugam si cacaoa peste compozitia obtinuta mai sus si amestecam pana la omogenizare. Atentie, compozitia, mie cel putin, mi-a iesit tare si greu de amestecat cu spatula, eu pur si simplu am inceput sa o amestec cu mana, nu renuntati, perseverate, finalul este delicios Continuam prin a adauga in aceeasi compozitie, pesmetul, laptele, uleiul si mierea si amestecam pana se incorporeaza totul. Eu din nou am amestecat cu mana. Intr-un alt catron, in care am pus albusurile, adaugam un praf mic de sare si incepem sa mixam albusurile cu mixerul pana obtinem o spuma consistenta. Peste aceasta spuma adaugam compozitia cu cacao pregatita mai inainte si amestecam cu spatula pana obtinem o compozitie omogena. Tapetam cu hartie de copt 2 tavi identice, impartim compozitia de mai sus in doua parti egale si punem la copt, in cuptorul preincalzit, cele 2 blaturi necesare pentru prajitura. Atentie, daca nu aveti 2 tavi identice, nu-i nici o problema, impartiti compozitia in doua si coaceti blaturile pe rand. Blatul se coace in 25-30 minute, se incearca cu scobitoarea daca este copt. Dupa ce blaturile sunt coapte le scoatem pe niste tocatoare si le lasam la racit, fara sa le scoatem din hartia de copt. Intre timp, cat blaturile se racesc, pregatim cele 2 glazuri si crema. Pentru prima glazura, luam o craticioara - eu am setul special de topire a ciocolatei pe baie de aburi – rupem in ea ciocolata bucatelele, adaugam margarina sau untul, apa si uleiul, in cantitatile necesare si punem craticioara cu toate aceste ingrediente pe foc, la fiert, pe baie de aburi, pana se topesc toate si se obtine o compozitie omogena. Dupa topire, eu am lasat compozitia deoparte sa se raceasca, insa am vazut ca nu se ingrosa deloc, asa ca, in momentul in care compozitia a ajuns la temperature camerei, am introdus-o in frigider si am lasat-o acolo pana s-a ingrosat bine, in asa fel incat sa o pot intinde usor pe prajitura. Pentru prepararea cremei, incepem prin a dizolva un plic de gelatina, intr-un pahar cu 200 ml apa. Punem frisca lichida intr-un castron si incepem sa mixam pana se intareste. Dupa ce am obtinut frisca, adaugam mierea, laptele, esenta de vanilie, gelatina dizolvata in prealabil in apa (atentie in momentul incorporarii gelatinei in frisca gelatina trebuie sa fie lichida, daca s-a intarit intre timp mai adaugati putina apa peste ea si amestecati pana la diluare) si mixam pana se incorporeaza bine toate ingredientele. Crema obtinuta astfel o punem in frigder pana incepem sa asamblam prajitura. Pentru prepararea celei de a doua glazuri, procedam ca la prima glazura, luam o craticioara - eu am setul special de topire a ciocolatei pe baie de aburi – rupem in ea ciocolata bucatelele, adaugam apa si uleiul, margarina sau untul, zaharul pudra in cantitatile necesare si punem craticioara cu toate aceste ingrediente pe foc, la fiert, pe baie de aburi, pana se topesc toate si se obtine o compozitie omogena. Dupa topire, eu am lasat compozitia deoparte sa se raceasca, insa am vazut ca nu se ingrosa deloc, asa ca, in momentul in care compozitia a ajuns la temperature camerei, am introdus-o in frigider si am lasat-o acolo pana s-a ingrosat bine, in asa fel incat sa o pot intinde usor pe prajitura. Cand avem pregatit totul incepem sa asmblam prajiturica. Crema de frisca eu am imparti-o in 3 parti, doua parti mai mari si egale si a treia parte mai mica pentru deasupra prajiturii. Luam unul din blaturi, si intindem o parte din crema de frisca pe toata suprafata blatului, netezind foarte bine, deasupra cremei intindem glazura 1, dupa care dam prajiura la congelator pentru 5-10minute, doar cat sa se intareasca glazura bine. Dupa ce glazura s-a intarit indeajuns, scoatem prajitura din congelator si intindem peste glazura si cealalta parte de crema de frisca, egala cu prima parte, netezim bine din nou. Peste crema rasturnam al doilea blat, cu hartia de copt in sus si apasam usor cu man ape suprafata hartiei de copt, atat cat sa adere blatul cu stratul de crema de frisca, dupa care indepartam hartia de copt. Turnam glazura 2 peste toata suprafata blatului, netezim bine cu un cutit si dam din nou prajitura la congelator pentru 5-10 minute cat sa se intareasca glazura. Peste acest strat de glazura intindem a treia parte de crema de frisca (cea mai mica) si nivelam frumos suprafata prajiturii, ar deasupra razalim ciocolata. Prajiturica o pastram la frigider. Prajitura Ileana Ingrediente: Pentru foi: 10 albusuri 300g zahar tos 300g nuci macinate Pentru crema: 10 galbenusuri 4 linguri lapte 4 pliculete zahar vanilinat 300g zahar tos sau pudra 250g unt sau margarina Ciocolata Milka pentru ras deasupra prajiturii Mod de preparare: Intr-un castron mai mare, punem albusurile si le batem spuma cu telul sau mixerul. Cand albusurile s-au intarit si au devenit spuma, adaugam zaharul tos si mixam in continuare pana se inglobeaza complet. Urmatorul pas este sa adaugam nuca macinata si amestecam din nou pana se incorporeaza, dar de aceasta data amestecam cu o spatula. Adaugam si cantitatea de faina necesara si amestecam din nou usor de jos in sus pana obtinem o compozitie omogena. Din compozitia obtinuta, se fac 4 foi de prajitura care se coc pe dosul tavii. Luam o tava, ungem dosul tavii cu margarina sau unt, il tapetam cu faina, impartim in 4 parti egale compozitia de mai sus si o parte o intindem uniform pe dosul tavii. O introducem in cuptor si o lasam 10-15 minute, pana se coace. La fel procedam si cu celelalte 3 foi. Intr-un castron de sticla termorezistenta, punem galbenusurile, adaugam zaharul tos, zaharul vanilinat si amestecam pana se incorporeaza, atentie nu trebuie sa devina spuma. Adaugam 4 linguri de lapte peste compozitia de galbenusuri obtinuta. Punem castronul cu compozitia de galbenusuri pe baie de aburi, deasupra unei cratite cu apa fierbinte. Lasam pe foc si amestecam incontinu pana topeste zaharul, dupa care lasam compozitia la racit. Intr-un alt castron punem margarina, care trebuie sa fie la temperature camerei, frecam untul spuma si adaugam peste compozitia de galbenusuri. Amestecam totul pana se omogenizeaza. Dupa ce am copt cele 4 foi de prajitura, iar crema este si ea preparata, trecem la umplerea foilor de prajitura. Punem prima foaie de prajitura pe un platou, o ungem cu crema. Urmeaza a doua foaie, ungem din nou. A treia foaie, ungem din nou. A patra foaie si ungem inca o data. Deasupra prajiturii, peste ultimul strat de crema, razalim pe razatoarea mica ciocolata, peste toata suprafata prajiturii. Negri in camasi albe 1 Ingrediente: Blat: 150g zahar 200g faina 4galbenusuri 30g cacao 150g margarina 1cana lapte 1praf copt Crema: 300g zahar pudra 4albusuri 1lingurita otet Glazura: 150g zahar pudra 3 linguri lapte 1 lingura unt 3 linguri cacao Mod de preparare: blat: Se freaca galbenusurile cu zaharul,se adauga margarina,cacao,faina,laptele.Se pune alternativ praful de copt stins in zeama de lamaie. crema: Se bat albusurile spuma,se pune zaharul si otetul si se fierb la beu-mari pana se ingroasa. glazura: Se fierb toate la un loc pana se topeste untul si incepe sa se ingroasa Negrii in camasute albe 2 Avem nevoie de: 11 oua 680 g zahar praf de copt amoniu pt prajituri 50 g faina 2 linguri de cacao 1 pachet de unt 1 l frisca 1 lamaie Blat: 5 galbenusuri se freaca cu 180 g de zahar, se adauga 1/2 praf de copt + 1 varf de cutit de amoniac pentru prajituri stinse in zeama de la o jumatate de lamaie. Se pun 50 g faina. Se bat cele 5 albusuri spuma tare. Se adauga peste compozitia de galbenusuri. Tava unsa cu unt si tapetata cu faina. Se baga la cuptor. Bezea: Intre timp se bat 6 albusuri spuma tare si se adauga 300 g zahar tos; se pun peste blatul pe jumatate copt. Crema: 6 galbenusuri se amesteca cu 200 g zahar si 2 linguri de cacao. Se fierb la bain marine. Se raceste si se adauga untul. Se intinde peste bezeaua de albus rece. Mie mi-a crescut cam mult bezeaua si am mai tasat-o un pic. Deasupra se pune frisca batuta cu 3 linguri de zahar si 2-3 pliculete cu zahar vanilat, sau dupa gust. Foi de napolitan umplute cu nuca Avem nevoie de: -2 foi de napolitane Crema: -200gr nuca -100 gr zahar -4 galbenusuri -250 gr unt Caramel: -200gr zahar Cum procedam: Strivim nuca cu suciotarea sau macinam doar o parte si o parte o rupem bucatele. Se topeste untul in cratita,la bain marie apoi se adauga zaharul si urmeaza galbenusele. Se amesteca totul bine pana se ingroasa.Se adauga nuca si lasam deoaprte. Topim 200 g zahar in alta oala si turnam peste compozitia cu nuca, amestecand bine. Ea se va ingrosa treptat. Asa fierbine o punem pe o foaie de napolitan apoi peste punem repede ce-a de-a doua foaie de napolitan si PRESAM BINE. Putem pune ceva greutate peste, punem o tava si peste punem ceva greu: un borcan cu ceva sau vedeti voi! Prajitura Ana Blatul este unul de la Krem a la krem adica: -6 oua -6 linguri zahar -1 plic creme ole Se bat albusurile apoi se adauga zaharul dupa care se aduaga pe rand cate un galbenus pana le terminam. La sfarsit punem plicul de cioco, creme ole si mai amestecam cu mixerul 15 secunde. Se coace in cuptorul preincalzit 25 minute. Crema: -1 ciocolata de 100 g amaruie -300 ml frisca lichida -inca 300 ml de frisca lichida (la sfarsit) Se rupe cioco in frisca si se pune pe foc, apoi se amesteca pana se topeste toata cicolata. se da la rece, la frigider (la mine 3 ore) la altii 24 ore sau mai putin. Ea trebuie sa fie tare. Se baga mixerul in ea si se amesteca turnand treptat cealalta parte de frisca, adica 300 ml, pe rand. Deci turnam frisca putin, amestecam cu mixerul si tot asa pana terminam toata comp. de 300 ml. Peste blatul racit se pune spuma asta ganache apoi se pune o glazura de cioco de care vreti voi, eu am folosit una dr. otker la rece. Deasupra am pus cicolata speciala de prajituri alba bucatele. Prajitura Fantasia di Brownies Ingrediente blat alb: - 60 g unt - coaja rasa de la 1 portocala - 185 g branza de vaci - 60 g zahar - 2 oua - 30 g faina Mixam bine: oua + zahar + coaja de portocala + unt + branza de vaci + faina...am adaugat si un finesse de portocale, pentru mai multa aroma Ingrediente blat ciocolata: - 185 g ciocolata - 45 g unt - 2 oua - 185 g zahar - 60 g faina - 2 lingurite drojdie uscata Am pus si eu ce ciocolata aveam prin casa, pe care am topit-o pe baie de abur adaugam untul si lasam sa se racoreasca, intre timp mixam ouale + zahar apoi adaugam ciocolata + faina, in care am amestecat si drojdia si turnam in tava, primul blat de ciocolata (aici mi-am dat seama ca-mi trebuia o tava de dimensiuni mai mici, dar era prea tarziu ) + blatul alb si cu o furculita ne jucam prin tava, ca sa imbinam culorile - eu m-am jucat cam putin, asa ca sfatul meu e sa insistati, ca sa se marmoreze frumos. Si la cuptor cu ea, pana se rumeneste usor deasupra Este o combinatie interesanta de arome ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 6 Decembrie 2013, ora 23:39
Some common verbs with stem vowel change a > ä du er/sie/es anfangen fängst an fängt an to begin backen bäckst bäckt to bake einladen lädst ein lädt ein to invite fahren fährst fährt to travel, drive gefallen gefällst gefällt to please halten hältst hält to stop, hold lassen lässt lässt to let, leave laufen läufst läuft to walk, run schlafen schläfst schläft to sleep tragen trägst trägt to wear, carry wachsen wächst wächst to grow waschen wäschst wäscht to wash ________________________________________ Accusative/dative prepositions The accusative / dative prepositions and their most common meanings are: an - to, close by (something vertical) auf - onto, on top of (something horizontal) hinter - behind in - into, inside of neben - next to über - over, above unter - below, under vor - in front of zwischen - between Sein Bleistift liegt auf dem Tisch. Wir gehen in den Laden. Du stehst hinter ihnen. Meine Mutter wohnt neben uns. His pencil is lying on the table. We are going into the store. You are standing behind them. My mother lives next to us. Accusative Case - Functions Nouns and pronouns use the accusative case: 1. when they are the direct object of a verb 2. when they are the object of an accusative preposition 3. when they are the object of an accusative/dative preposition 4. when they are used in an expression of definite time 5. when they are used in conjunction with certain special expressions. 1) Ich sehe den Mann. 2) Wir gehen durch das Haus. 3) Sie geht in einen Laden. 4) Er macht das jeden Abend. 5) Wir sind ihn endlich los! I see the man. We go through the house. She goes into a store. He does that every evening. We finally are rid of him! Accusative prepositions The accusative prepositions and their most common meanings are: durch - through, by (with passive verb) für - for gegen - against ohne - without um - around, at (in time expressions) Sie kommen ohne die Kinder. Er ist gegen den Plan. Wir machen das für dich. Ich fahre um die Stadt. They are coming without the children. He is against the plan. We are doing that for you. I drive around the city. Form of Adjectives and Adverbs Adjectives and adverbs have the same form in German. The context in which they are used indicates how to interpret them. Dieser Käsekuchen ist sehr gut. Sie bäckt den Kuchen sehr gut. Ich fahre gern schnelle Autos Ich fahre gern schnell. This cheesecake is very good. She bakes the cake very well. I like to drive fast cars. I like to drive fast. Endings on adjectives When an adjective precedes the noun it modifies, it takes an ending. The form of the ending depends upon several factors: the gender and case of the noun, and the type of word which precedes the adjective-noun combination. Sie sehen das schöne Haus an. Sie wollen ein schönes Haus haben. Sie bauen schöne Häuser. They look at the beautiful house. They want to have a beautiful house. They build beautiful houses. Predicate adjectives do not take an ending. Das Haus ist schön. The house is beautiful. Significant (strong) endings Significant or "strong" adjective endings correspond to those of the der-word noun modifiers. These endings indicate the gender and case of the noun the adjective modifies. Masculine Feminine Neuter Plural Nominative Accusative Dative Genitive -er -en -em -en -e -e -er -er -es -es -em -en -e -e -en -er For the genitive masculine and neuter, the adjective ending is -en rather than -es, because the noun carries a "strong" ending Nominative Case - Functions Nouns and pronouns use the nominative case: 1. when they are the subject of the verb 2. when they are a predicate nominative, i.e., complete a linking verb (e.g., sein or werden) 1) Der Mann bleibt hier. 2) Das ist eine Bank. The man is staying here. That is a bank. Accusative Case - Functions Nouns and pronouns use the accusative case: 1. when they are the direct object of a verb 2. when they are the object of an accusative preposition 3. when they are the object of an accusative/dative preposition 4. when they are used in an expression of definite time 5. when they are used in conjunction with certain special expressions. 1) Ich sehe den Mann. 2) Wir gehen durch das Haus. 3) Sie geht in einen Laden. 4) Er macht das jeden Abend. 5) Wir sind ihn endlich los! I see the man. We go through the house. She goes into a store. He does that every evening. We finally are rid of him! Dative Case - Functions Nouns and pronouns use the dative case: 1. when they are the indirect object of a verb 2. when they are the object of a dative preposition 3. when they are the object of an accusative/dative preposition 4. when they are the object of a verb which requires the dative 5. when they are used in conjunction with certain special expressions. 1) Er gibt ihr zehn Mark. 2) Was hören Sie von ihm? 3) Das liegt auf dem Stuhl. 4) Ich danke Ihnen sehr. 5) Sei mir nicht böse! He gives her ten marks. What do you hear from him? That is lying on the chair. I thank you very much. Don't be angry with me! Genitive Case - Functions Nouns use the genitive case: 1. when they indicate possession, or a relationship to another noun similar to that expressed by "of" in English 2. when they are the object of a genitive preposition 3. when they are the object of a verb which requires the genitive 4. when they are used in conjunction with certain special expressions 5. when they are used in expressions of indefinite time. 1) Was ist der Name des Politikers? 2) Während der Nacht bleibt es kühl. 3) Man bedarf oft der Ruhe. 4) Er ist dieses Themas kundig. 5) Wir sprechen eines Tages davon. What is the politician's name? During the night it stays cool. One often has need of rest. He is expert in this topic. We will talk about it some day. Non-significant (weak) endings Non-significant, or "weak" endings are either -e or -en. They indicate nothing about the gender or case of the noun the adjective modifies. Masculine Feminine Neuter Plural Nominative Accusative Dative Genitive -e -en -en -en -e -e -en -en -e -e -en -en -en -en -en -en Special adjective and adverb expressions Adjectives and adverbs often appear in conjunction with special 1) accusative, 2) dative or 3) genitive expressions. 1) Ich bin solches Wetter nicht gewohnt. 2) Das ist mir bekannt. 3) Es war nicht der Mühe wert. I am not accustomed to such weather. That is familiar to me. It wasn't worth the effort. Dative adjective and adverb expressions Adjective/Adverb English Example ähnlich like, similar (to) Das Haus ist unserem Haus ähnlich. angenehm pleasant (for) Das Wetter ist ihm angenehm. bekannt familiar (to) Diese Gegend ist mir bekannt. böse angry (at) Ich bin dir wirklich böse. dankbar grateful (to) Sie ist dem Professor dankbar. egal all the same (to), of no consequence (to) Das ist unseren Freunden egal. gleich equal (to), like Du bist ihm gleich. gleichgültig indifferent (to) Alles ist uns gleichgültig. klar clear (to) Jetzt ist mir das Problem klar. lästig bothersome (to) Er ist ihr lästig. lieb dear (to) Mein Hund ist mir lieb. möglich possible (for) Das ist ihnen möglich. nützlich useful (to) Aspirin ist einem oft nützlich. peinlich embarassing (for) Das war mir wirklich peinlich. recht OK (with) Es ist ihm recht. unangenehm unpleasant (for) Diese Situation ist mir sehr unangenehm. unbegreiflich incomprehensible (to) Es ist uns unbegreiflich, was du machst. unbequem unpleasant (for) Das Wetter heute ist ihr sehr unbequem. unerklärlich unexplainable (to) Seine Handlungen sind uns unerklärlich. unklar unclear (to) Es ist uns völlig unklar, was du damit meinst. unmöglich impossible (for) Das Ruhen ist ihm unmöglich. unnütz useless (to) Dieses Werkzeug ist ihnen total unnütz. unverständlich incomprehensible (to) Was er sagte, war uns unverständlich. wichtig important (to) Die Antwort auf diese Frage ist ihr sehr wichtig. Genitive adjective and adverb expressions Adjective/Adverb English Example bedürftig in need of bewußt conscious of fähig capable of frei free of gewiß certain of mächtig capable of, skilled in müde tired of sicher certain of voll full of unbewußt unconscious of unfähig incapable of unmächtig not in control of unsicher uncertain of unwürdig unworthy of würdig worthy of Comparison of adjectives and adverbs Adjectives and adverbs can express three levels of comparison: 1) Positive 2) Comparative 3) Superlative Although German and English are somewhat similar in the way they form adjective and adverb comparisons, there are a number of significant differences. For example, the German forms add adjective endings where required. 1) Ich habe ein schnelles Auto. 2) Martin hat ein schnelleres Auto. 3) Beate hat das schnellste Auto. I have a fast car. Martin has a faster car. Beate has the fastest car. Endings on adjectives When an adjective precedes the noun it modifies, it takes an ending. The form of the ending depends upon several factors: the gender and case of the noun, and the type of word which precedes the adjective-noun combination. Sie sehen das schöne Haus an. Sie wollen ein schönes Haus haben. Sie bauen schöne Häuser. They look at the beautiful house. They want to have a beautiful house. They build beautiful houses. Predicate adjectives do not take an ending. Das Haus ist schön. The house is beautiful. Form of Adjectives and Adverbs Adjectives and adverbs have the same form in German. The context in which they are used indicates how to interpret them. Dieser Käsekuchen ist sehr gut. Sie bäckt den Kuchen sehr gut. Ich fahre gern schnelle Autos Ich fahre gern schnell. This cheesecake is very good. She bakes the cake very well. I like to drive fast cars. I like to drive fast. Summary of definite and indefinite articles The endings of definite and indefinite articles are the same, except for those indicated by , where the indefinite article takes no ending. The indefinite article examples for the plural use the ein-word kein, since ein appears only with singular nouns. Definite articles Masculine Feminine Neuter Plural Nominative Accusative Dative Genitive der den dem des die die der der das das dem des die die den der Indefinite articles Masculine Feminine Neuter Plural Nominative Accusative Dative Genitive ein einen einem eines eine eine einer einer ein ein einem eines keine keine keinen keiner Capitalization ________________________________________ All German nouns are capitalized. This sometimes makes it difficult to determine whether a word beginning with a capital letter is a common noun or a proper name. Thus, for example, Schneider could refer to a tailor or to a person named Schneider. Unlike English, adjectives which refer to nationality are not capitalized. Thus das amerikanische Auto = the American car. The German counterpart for English "I" (ich) is not capitalized, but the formal counterpart for English "you" (Sie) is. Case The function of a noun in a German sentence determines its case, which together with its gender determines the article, and the endings on modifiers and adjectives preceding the noun (or on the noun itself). Nominative Accusative Dative Genitive Der junge Mann sitzt hier. Kennen Sie den jungen Mann? Ich gebe es dem jungen Mann. Wie ist der Name des jungen Mannes? The young man is sitting here. Do you know the young man? I give it to the young man. What is the young man's name? Summaries Definite and indefinite articles der-word noun modifier endings ein-word noun modifier endings Compound past tense The compound past tense, sometimes called the conversational past, is used to refer to unconnected events, and is the most common past tense form in conversational German. It is formed with a helping verb (haben or sein) and the past participle of the main verb. Ich habe ihn nicht gesehen. Wir sind nach Berlin gefahren. Haben Sie das Buch gekauft? Das Wetter ist warm geworden. I haven't seen him. We travelled to Berlin. Did you buy the book? The weather has become warm. Notice from the translations that this tense can correspond either to the simple or the compound past in English. Command forms The form of a command depends upon the speaker's relationship to the person(s) being addressed. Three forms are possible: 1. the du form, for one person whom one calls by the first name, 2. the ihr form, for several people whom one calls by the first name, 3. the Sie form, for one or several people whom one calls by the last name. 1) Franz, komm herein! 2) Jens und Petra, kommt herein! 3) Herr Braun, kommen Sie herein! Herr und Frau Schmidt, kommen Sie herein! Come in! Commands In commands, the verb is the first component. 1. In the Sie command form, it is followed by the subject pronoun. 2. The du and ihr command forms omit the subject pronoun. 1) Bleiben Sie noch ein paar Minuten, Frau Petersen! 2) Lass mich in Ruhe, Markus! Macht eure Hausaufgaben, Kinder! Stay a few minutes more, Mrs. Petersen! Leave me in peace, Markus! Do your homework, children! Comparison of adjectives and adverbs Adjectives and adverbs can express three levels of comparison: 1) Positive 2) Comparative 3) Superlative Although German and English are somewhat similar in the way they form adjective and adverb comparisons, there are a number of significant differences. For example, the German forms add adjective endings where required. 1) Ich habe ein schnelles Auto. 2) Martin hat ein schnelleres Auto. 3) Beate hat das schnellste Auto. I have a fast car. Martin has a faster car. Beate has the fastest car. Coordinating conjunctions A coordinating conjunction connects two independent clauses. Both clauses use the word order they would have as independent sentences. The coordinating conjunctions in German are: aber - but, nevertheless denn - for, because oder - or sondern - but rather und - and Sie geht in die Bibliothek, aber sie bleibt nicht lange. Arbeiten Sie heute abend, oder gehen Sie ins Kino? Ich gehe nicht ins Kino, sondern ich bleibe zu Hause. She goes to the library, but she doesn't stay long. Are you working this evening, or going to the movies? I'm not going to the movies, but rather staying at home. Dative Case - Functions Nouns and pronouns use the dative case: 1. when they are the indirect object of a verb 2. when they are the object of a dative preposition 3. when they are the object of an accusative/dative preposition 4. when they are the object of a verb which requires the dative 5. when they are used in conjunction with certain special expressions. 1) Er gibt ihr zehn Mark. 2) Was hören Sie von ihm? 3) Das liegt auf dem Stuhl. 4) Ich danke Ihnen sehr. 5) Sei mir nicht böse! He gives her ten marks. What do you hear from him? That is lying on the chair. I thank you very much. Don't be angry with me! Dative prepositions The dative prepositions and their most common meanings are: aus - from, out of ausser - besides bei - near, at the home of mit - with nach - after (time), to (space) seit - since (time) von - from, of, by (with passive verb) zu - to (space), to the place of Er kommt aus dem Haus. Sie wohnt bei ihrer Schwester. Ich spreche morgen mit ihm. Gehen Sie zu Ihrem Professor! He is coming out of the house. She is living at her sister's. I'll talk with him tomorrow. Go to your professor! Da- and wo-compounds When a preposition has a pronoun object, and the pronoun does not refer to a person, the prepositional phrase often takes the form of a da-compound (in statements) or a wo-compound (in questions). Prepositions beginning with a vowel require an -r- in the middle of the compound. Some prepositions do not form such compounds. Worüber sprechen Sie? Ich denke nicht daran. Womit schreibt er? Ich kann ohne sie nicht leben. What are you talking about? I don't think about it. With what is he writing? I can't live without her. Demonstrative pronouns Demonstrative pronouns emphasize the thing or person being referred to. In German, they have the same form as the definite articles, except for the dative plural and genitive singular and plural and plural forms. Masculine Feminine Neuter Plural Nominative Accusative Dative Genitive der den dem dessen die die der deren das das dem dessen die die denen deren Welchen Bleistift möchtest du? Ich möchte den. Mit welchem Auto fährst du am liebsten? Ich fahre am liebsten mit dem. Which pencil would you like? I would like that one. In which car do you like best to ride? I like best to ride in that one. Dependent clauses Dependent clauses are sentence parts which contain the components of a complete sentence (subject - verb - predicate), but require another (independent) clause to complete their meaning. They can be introduced in a number of ways: 1. by a subordinating conjunction 2. by a relative pronoun. 1) Wir bleiben zu Hause, weil es regnet. 2) Der Mann, der dort sitzt, ist Amerikaner. We are staying at home, because it is raining. The man who is sitting there is an American. Der-word noun modifiers The following noun modifiers use the same endings as the definite article. (das= -es, die= -e ): • dieser (with singular and plural nouns) = this, these • mancher (primarily with plural nouns) = many • jeder (only with singular nouns) = every, each • solcher (primarily with plural nouns) = such • welcher (with singular and plural nouns) = which? Mit welcher Gruppe fährt er? Sie kennt diesen Mann. Ich habe jeden Film gesehen. Solche Leute machen mich irre. With which group is he travelling? She knows this man. I have seen every film. Such people drive me crazy. Direct and indirect objects of verbs When a verb has a direct and an indirect object, the direct object is 1. the second of the two if it is a noun, 2. the first of the two if it is a pronoun. 1) Wir geben dem Mann das Buch. 2) Wir geben es dem Mann. We give the man the book. We give it to the man. du and ihr vs. Sie The proper German pronoun for "you" depends upon your closeness to the person you are addressing: • Sie and its related forms are used when addressing one or several persons whom you would normally call by the last name. • Du and its related forms are used when addressing one person (ihr more than one person) whom you normally would call by the first name. Herr Schmidt, kennen Sie meine Frau? Robert, hast du meinen Hut? Kinder, ihr seid zu laut! Mr. Schmidt, are you acquainted with my wife? Robert, do you have my hat? Children, you are too loud! Some common verbs with stem vowel change e > ie du er/sie/es lesen liest liest to read sehen siehst sieht to see Some common verbs with stem vowel change e > i du er/sie/es brechen brichst bricht to break essen isst isst to eat geben gibst gibt to give helfen hilfst hilft to help nehmen nimmst nimmt to take sprechen sprichst spricht to speak treffen triffst trifft to meet vergessen vergisst vergisst to forget werden wirst wird to become ________________________________________ Es gibt (there is, are) To make a general statement or question about the existence of something, German uses the expression es gibt. Since the thing referred to is the direct object of the verb geben, it appears in the accusative case. The verb is always singular, because its subject is always es. Es gibt viele Autos in den USA. Gibt es eine Bäckerei in der Nähe? Hier gibt es keinen Spielplatz für die Kinder. There are lots of cars in the U.S. Is there a bakery in the vicinity? There is no playground here for the children. Future perfect tense - function The future perfect tense is used to refer to an event that will have happened before another future event. Bis Ende dieser Woche wird er sein Examen bestanden haben. By the end of this week, he will have passed his exam. With the adverbs wohl or schon, it refers to a probable event in the past. Er wird sein Examen schon bestanden haben. He probably has already passed his exam. Future tense The future tense is formed with the helping verb werden and the infinitive of the main verb. Wir werden bald abfahren. Wird er seine Kinder mitbringen? Ich werde an Sie schreiben. We will leave soon. Will he bring along his children? I will write to you. If it is clear from the context (for example, through an adverb or prepositional phrase) that the future is intended, German tends to use the present rather than the future tense. Wir kommen morgen an. Wir kommen in einer Stunde an. We will arrive tomorrow. We will arrive in an hour. Gender The grammatical gender of a German noun, together with its case, determines the article, and the endings on the modifiers and adjectives preceding the noun. German has three grammatical genders: masculine, feminine, and neuter. Masculine Feminine Neuter People Objects Possessives Adjectives der Sohn der Stuhl mein Sohn mein junger Sohn die Tochter die Tür meine Tochter meine junge Tochter das Kind das Buch mein Kind mein junges Kind Genitive Case - Functions Nouns use the genitive case: 1. when they indicate possession, or a relationship to another noun similar to that expressed by "of" in English 2. when they are the object of a genitive preposition 3. when they are the object of a verb which requires the genitive 4. when they are used in conjunction with certain special expressions 5. when they are used in expressions of indefinite time. 1) Was ist der Name des Politikers? 2) Während der Nacht bleibt es kühl. 3) Man bedarf oft der Ruhe. 4) Er ist dieses Themas kundig. 5) Wir sprechen eines Tages davon. What is the politician's name? During the night it stays cool. One often has need of rest. He is expert in this topic. We will talk about it some day. Genitive prepositions The most common genitive prepositions are: statt, anstatt - instead of trotz - in spite of während - during, in the course of wegen - because of Er kommt statt seines Bruders. Wir spielen trotz des Wetters. Ich arbeite während der Woche. Sie schreiben wegen der Probleme. He comes instead of his brother. We play in spite of the weather. I work during the week. They write because of the problems. The general subjunctive The general subjunctive is used: 1) to make a conjecture or hypothetical statement, 2) to express a wish that is not likely to be fulfilled, 3) to make polite requests, 4) to quote indirectly what another person has said. 1) Sie sähen diesen Film gern. 2) Wenn ich nur mehr Zeit hätte! 3) Könnten Sie mir bitte helfen? 4) Er sagte, er käme morgen. You would like to see this movie. If only I had more time! Could you please help me? He said he was coming tomorrow. Gender agreement In English, only pronouns referring to people show gender differentiation (the woman - she/her, the man - he/him). In German, pronouns referring to objects also show gender differentiation. Thus er / ihn / ihm are used to refer to masculine nouns, sie / sie / ihr to refer to feminine nouns, and es / es / ihm to refer to neuter nouns. All translate into English as "it." Ich möchte diese Jacke, aber ich kann sie mir nicht leisten. Er braucht einen Wagen, aber er kann ihn sich nicht leisten. I would like this jacket, but I can't afford it. He needs a car, but he can't afford it. The verb haben (to have) The present tense forms of the verb haben are: Personal pronouns Singular Plural Singular & Plural ich habe wir haben du hast ihr habt Sie haben er hat sie hat es hat sie haben The impersonal passive In German, the passive voice can appear without any subject of the verb, or with an impersonal subject es. This grammatical structure places emphasis upon the action itself, rather than upon the doer or receiver of the action. It is frequently used in official directives. Hier wird nicht geparkt. Im Gang wird nicht geraucht. Es wurde viel getanzt und gesungen. No parking here. No smoking in the corridor. There was lots of dancing and singing. Infinitive phrases with zu Many German expressions require an infinitive phrase with zu to complete them. The zu + infinitive construction appears at the end of its phrase, rather than at the beginning. Wir versuchen, das Auto zu reparieren. Es gelingt uns aber nicht, das zu tun. We are trying to repair the car. But we are not successful in doing so. Interrogative pronouns Interrogative pronouns introduce questions. In the various cases, their forms are as follows: For persons For things Nominative Accusative Dative Genitive wer = who wen = whom wem = whom wessen = whose was = what was (or wo-compound) = what was (or wo-compound) = what Wer hat das gesagt? Was hast du gesagt? Wem hast du das gesagt? Who said that? What did you say? To whom did you say that? Irregular comparative and superlative adjectives / adverbs gut, besser, best- good, better, best hoch, höher, höchst- high, higher, highest gern, lieber, liebst- like, like better, like best viel, mehr, meist- much, more, most nahe, näher, nächst- near, nearer, nearest gross, grösser, grösst- large, larger, largest Negation with kein Kein negates nouns preceded by 1) an indefinite article, or 2) no article. 1) Kaufst du eine Batterie? Nein, ich kaufe keine Batterie. 2) Hat das Geschäft Aspirin? Nein, es hat kein Aspirin. Are you buying a battery? No, I am not buying a battery. Does the store have aspirin? No, it has no aspirin. The endings added to kein are determined by the gender and case of the noun following it. The verb lassen (to let, have done) The present tense forms of the verb lassen are: Personal pronouns Singular Plural Singular & Plural ich lasse wir lassen du lässt ihr lasst Sie lassen er lässt sie lässt es lässt sie lassen The non-specific pronoun man The pronoun man can be translated as "one, they, you (in an unspecified reference), people, someone," etc. It is used for generalized assertions or questions, and in substitutes for passive voice expressions. It only appears as the subject of a singular verb. The corresponding accusative and dative forms are einen and einem. Man lernt viel durch Lesen. Man sagt, es soll heiss werden. Man hat das schon erklärt. Man tut, was einem gefällt. One learns a lot through reading. They say it's supposed to get hot. Someone already explained that. People do whatever pleases them. Modal auxiliary verbs - function Modal auxiliary verbs express relations (such as permission, obligation, ability, etc.) between the doers of actions and the actions themselves. The singular forms of German modal auxiliary verbs use special stems. Infinitive Singular stem Meaning dürfen können mögen müssen sollen wollen darf kann mag muss soll will to be permitted to, may to be able to, can to like to to have to, must to be supposed to, should to want to Negation with nicht Nicht negates 1) verbs, 2) adjectives, 3) adverbs, 4) prepositional phrases, and 5) nouns preceded by a definite article or 6) a possessive. 1) Die Sonne scheint nicht. 2) Der Winter war nicht kalt. 3) Wir fahren nicht schnell. 4) Ich gehe nicht ins Büro. 5) Er ist nicht der Chef. 6) Sie ist nicht meine Frau. The sun is not shining. The winter was not cold. We're not driving fast. I'm not going to the office. He is not the boss. She is not my wife. List of masculine N-nouns Affe -n, -n Eidgenosse, -n, -n Invalide, -n, -n Lotse, -en, -en Agent, -en, -en Eilbote, -n, -n Ire, -n, -n Löwe, -n, -n Akrobat, -en, -en Elefant, -en, -en Isolationist, -en, -en Luftpirat, -en, -en Alchimist, -en, -en Enthusiast, -en, -en Israelit, -en, -en Lump, -en, -en Analphabet, -en, -en Erbe, -n, -n Jesuit, -en, -en Magnat, -en, -en Anarchist, -en, -en Evangelist, -en, -en Journalist, -en, -en Magnet, -en, -en # Architekt, -en, -en Fabrikant, -en, -en Jude, -n, -n Maschinist, -en, -en Aristokrat, -en, -en Faschist, -en, -en Jugoslawe, -n, -n Matrose, -n, -n Asiat, -en, -en Fels, -en, -en Junge, -n, -n Maure, -n, -n Asket, -en, -en Franzose, -n, -n Junggeselle, -n, -n Mensch, -en, -en Assistent, -en, -en Fürst, -en, -en Jurist, -en, -en Mitmensch, -en, -en Astronaut, -en, -en Gatte, -en, -en Kadett, -en, -en Mohr, -en, -en Astronom, -en, -en Geck, -en, -en Kamerad, -en, -en Monarch, -en, -en Atheist, -en, -en Gefährte, -n, -n Kandidat, -en, -en Moralist, -en, -en Athlet, -en, -en Gehilfe, -en, -en Kannibale, -n, -n Musikant, -en, -en Automat, -en, -en Geograph, -en, -en Katholik, -en, -en Nachbar, (-n), -n Bär, -en, -en Germane, -n, -n Klassenkamerad, -en, -en Nachkomme, -n, -n Barbar, -en, -en Geselle, -n, -n Klient, -en, -en Narr. -en, -en Beamte,- n, -n * Gespiele, -n, -n Knabe, -n, -n Naturalist, -en, -en Böhme, -n, -n Girant, -en, -en Kollege, -n, -n Neffe, -n, -n Bote, -n, -n Girat, -en, -en Komet, -en, -en Nomade, -n, -n Brite, -n, -n Götze, -n, -n Kommandant, -en, -en Ochse, -n, -n Bube, -n, -n Graf. -en, -en Kommunikat, -en, -en Ökonom, -en, -en Buchstabe, -n, -n @ Grieche, -n, -n Kommunist, -en, -en Page, -n, -n Bulle, -n, -n Hase, -n, -n Komödiant, -en, -en Papagei, -en, -en Bürge, -n, -n Heide, -n, -n Komplize, -n, -n Paragraph, -en, -en Bursche, -n, -n Held, -en, -en Komponist, -en, -en Parteigenosse, -n, -n Cellist, -en, -en Herr, -n, -en Konkurrent, -en, -en Partisan, -en, -en % Chinese, -n, -n Hirt, -en, -en Konsonant, -en, -en Passant, -en, -en Chirurg, -en, -en Hirte, -n, -n Konsument, -en, -en Pate, n, -n Christ, -en, -en Humanist, -en, -en Kontorist, -en, -en Patient, -en, -en Demagoge, -n, -n Humorist, -en, -en Korrespondent, -en, -en Patriot, -en, -en Despot, -en, -en Hydrant, -en, -en Kronprinz, -en, -en Pazifist, -en, -en Dilettant, -en, -en Idiot, -en, -en Kunde, -n, -n Pedant, -en, -en Diplomat, -en, -en Industrielle, -n, -n Laie, -n, -n Philosoph, -en, -en Drache, -n, -n Infanterist, -en, -en Leopard, -en, -en Photograph, -en, -en Egoist, -en, -en Inserent, -en, -en Lieferant, -en, -en Pianist, -en,-en Ehegatte, -en, -en Internist, -en, -en Planet, -en, -en Spielgefährte, -n, -n Plutokrat, -en, -en Statist, -en, -en Poet, -en, -en Student, -en, -en Pole, -n, -n Telegraph, -en, -en Polizeipräsident, -en, -en Theologe, -n, -n Polizist, -en, -en Tor, -en, -en Portugiese, -n, -n Tourist, -en, -en Postbote, -n, -n Trabant, -en, -en Präsident, -en, -en Transvestit, -en, -en Preuße, -n, -n Tschechoslawake, -n, -n Prinz, -en, -en Türke, -n, -n Produzent, -en, -en Tyrann, -en, -en Prokurist, -en, -en Übermensch, -en, -en Prophet, -en, -en Ungar, -n, -n Protestant, -en, -en Unmensch, -en, -en Psychologe, -n, -n Vagabund, -en, -en Rabauke, n, -n Violinist, -en, -en Rabe, -n, -n Virtuose, -n, -n Realist, -en, -en Volksgenosse, -n, -n Rekrut, -en, -en Vorfahr, -en, -en Repräsentant, -en, -en Zar, -en, -en Riese, -n, -n Zeuge, -n, -n Satellit, -en, -en Zivilist, -en, -en Schimpanse, -n, -n Schotte, -n, -n Schurke, -n, -n Schütze, -n, -n Schwede, -n, -n Sekundant, -en, -en Semit, -en, -en Siamese, -n, -n Sklave, -n, -n Slawe, - n, -n Slowake, -n, -n Soldat, -en, -en Sozialist, -en, -en Spatz, -en, -en Masculine N-nouns with -ens ending in genitive case Friede Gedanke Wille Funke Glaube Name Note also: das Herz, das Herz, dem Herzen, des Herzens and pl die Herzen Personal pronouns - nominative case The personal pronouns in the nominative case are: Singular Plural Singular & Plural ich = I wir = we du = you (informal) ihr = you (informal plural) Sie = you (formal) er = he, it (masculine) sie = she, it (feminine) es = it (neuter) sie = they Summary of personal pronouns Nominative Case - Functions Nouns and pronouns use the nominative case: 1. when they are the subject of the verb 2. when they are a predicate nominative, i.e., complete a linking verb (e.g., sein or werden) 1) Der Mann bleibt hier. 2) Das ist eine Bank. The man is staying here. That is a bank. Function of the passive voice In the passive voice, the subject of the sentence is the receiver rather than the doer of the action expressed by the verb. In German, the passive voice is used primarily to describe situations where the activity or process is emphasized, rather than the doer or cause of the activity. If mentioned at all, the doer appears as the object of von (by), and the cause as the object of durch (by means of). Nur Deutsch wird von den Studenten gesprochen. Das Haus wurde durch Feuer völlig zerstört. Only German is being spoken by the students. The house was completely destroyed by fire. The sich lassen construction sich lassen translates literally as "to allow itself." When used in conjunction with the infinitive form of a verb, it translates as "can be" (done, understood, seen, etc.). Thus it can serve as a substitute for passive constructions with können. Das kann gemacht werden. Das lässt sich machen. That can be done. Sein Auto konnte nicht repariert werden. Sein Auto liess sich nicht reparieren. His car could not be repaired. Alles kann leicht erklärt werden. Alles lässt sich leicht erklären. Everything can be easily explained. Passive voice, other tenses The other tenses in the passive voice use the tense forms of the helping verb werden, together with the past participle of the main verb. The past participle form of werden in the passive voice is worden, rather than geworden. Simple past Das Problem wurde schnell gelöst. The problem was quickly solved. Compound past Das Problem ist schnell gelöst worden. The problem has been quickly solved. Past perfect Das Problem war schnell gelöst worden. The problem had been quickly solved. Future Das Problem wird schnell gelöst werden. The problem will be quickly solved. Passive voice, present tense The present tense passive uses the present tense of the verb werden as a helping verb, with the past participle of the main verb. Heute wird alles ausgeräumt. Die Milch wird langsam gekocht. Diese Probleme werden nicht leicht gelöst. Today everything is being cleared out. The milk is boiled slowly. These problems are not easily solved. Reflexive constructions Many normally non-reflexive verbs can be used reflexively as a substitute for a passive construction. Diese Sache wird bald erklärt. Diese Sache erklärt sich bald. This matter will be cleared up soon. Die Toren wurden geöffnet. Die Toren öffneten sich. The gates were being opened. Das wird schwer verstanden werden. Das wird sich schwer verstehen. That will be hard to understand. The sein...zu + infinitive construction sein (to be), used in conjunction with zu + the infinitive of a verb, translates literally as "is to be" (done, understood, seen, etc.). Thus it can serve as a substitute for a passive construction with können (can be), sollen (should be), or müssen (must be). Das muss bis morgen gemacht werden. Das ist bis morgen zu machen. That must be done by tomorrow. Dieses Buch kann schnell gelesen werden. Dieses Buch ist schnell zu lesen. This book can be read quickly. Substitutes for the passive In conversational German, the passive voice is not used as frequently as in English. Instead, a number of substitute structures can be used: 1) man as a non-specific subject of an active verb 2) a reflexive verb construction 3) sich lassen + infinitive of the main verb 4) sein + zu + infinitive of the main verb. 1) Man lernt Deutsch leicht. 2) Deutsch lernt sich leicht. 3) Deutsch lässt sich leicht lernen. 4) Deutsch ist leicht zu lernen. German is easily learned. German is easily learned. German can be easily learned. German can be easily learned. Past time subjunctive The past time subjunctive consists of the subjunctive form of haben or sein as the helping verb, and the past participle of the main verb. Ich hätte Ihnen geholfen. Wären Sie mitgekommen? Wir hätten euch besucht. Sie wäre gern nach Deutschland gereist. I would have helped you. Would you have come along? We would have visited you. She would like to have travelled to Germany. Past perfect tense The past perfect tense refers to a past event which occurred before another past event. It consists of the simple past form of the helping verb (haben or sein) and the past participle of the main verb. Sie hatten uns schon gesehen. Wir waren bis acht geblieben. They had seen us already. We had stayed until eight. Plurals of nouns German noun plurals follow one of the following patterns: - no ending (stem vowel may change to Umlaut form): das Fenster, die Fenster der Garten, die Gärten -e ending (stem vowel may change to Umlaut form): der Tisch, die Tische der Stuhl, die Stühle -er ending (a , o , u , and au stem vowels change to Umlaut form): das Kind, die Kinder das Buch, die Bücher -en , -n , or -nen ending (stem vowel does not change): die Frau, die Frauen die Studentin, die Studentinnen -s ending (stem vowel does not change): das Auto, die Autos das Radio, die Radios While some rules may help you predict how a specific noun forms its plural, you must generally memorize the plural form with the noun and its gender. Introduction to prepositions A prepositional phrase consists of a preposition, an object of the preposition (either a noun or pronoun), and other words (such as articles and adjectives). German prepositions may be classified according to the case of their object, Some take accusative objects, some dative objects, some accusative or dative objects, and some genitive objects. The following screens show which prepositions use which kinds of objects. Present time subjunctive - regular verbs The present time subjunctive of a regular verb has exactly the same form as the simple past tense of that verb (1). Thus the conditional with würde is generally used instead (2). 1) Ich lebte gern in München. 2) Ich würde gern in München leben. I liked living in Munich. or I would like to live in Munich. I would like to live in Munich Present tense verb form - meanings The one-word present tense form in German can correspond to one- or multi-word present tense verb forms in English. Er arbeitet bis zehn Uhr. Hast du meinen Bleistift? Warum fragt sie ihn nicht? Sie glauben das, nicht? He is working until ten o'clock. Do you have my pencil? Why doesn't she ask him? You do believe that, don't you? Principal parts of verbs The principal parts of a verb are its infinitive form, present tense er / sie / es-form, simple past form, and past participle with helping verb. For irregular verbs, these must be learned individually Summary of personal pronouns Nominative Accusative Dative Genitive (rarely used) I, me you (informal) he, him, it she, her, it it we, us you (informal) they, them you (formal) ich du er sie es wir ihr sie Sie mich dich ihn sie es uns euch sie Sie mir dir ihm ihr ihm uns euch ihnen Ihnen meiner deiner seiner ihrer seiner unsrer eurer ihrer Ihrer Questions In questions which ask for a specific piece of information, the word order follows the pattern: Question word(QW) - verb(V) - subject(S) - predicate components(PC) Was(QW) machen(V) Sie(S) heute abend(PC)? What are you doing this evening? In questions which ask for a yes or no response, the word order follows the pattern: Verb(V) - subject(S) - predicate components(PC) Gehen(V) Sie(S) in die Stadt(PC)? Are you going into the city? Reflexive pronouns - function Reflexive pronouns refer back to the subject of the sentence. They are used most frequently with reflexive verbs in either the accusative or dative case, depending upon the meaning of the verb. Ich ziehe mich schnell an. Ich ziehe mir schnell Schuhe an. Sie wäscht sich. Sie wäscht sich die Haare. I get (myself) dressed quickly. I put my shoes on quickly. She washes (herself). She washes her hair. List of reflexive verbs Infinitive Principle parts (if irregular) + other information English sich amüsieren to have a good time sich (dat.) anhören to listen sich anpassen (+ dat.) to conform; adapt (to) sich anziehen zog an, hat angezogen to get dressed sich aufregen to get excited; to get alarmed sich ausziehen zog aus, hat ausgezogen to undress sich bedanken to thank sich beeilen to hurry sich befinden befand, hat befunden to be located; to feel (health) sich beklagen (über + acc.) to complain (about) sich bemühen to exert oneself sich benehmen benimmt; benahm, hat benommen to behave sich beruhigen to calm down sich beschweren to complain sich bewegen to move sich bewerben bewirbt; bewarb, hat beworben to apply sich beziehen bezog, hat bezogen (auf + acc.) to relate (to), refer (to) sich eignen to be suitable, qualify sich (dat.) einbilden to imagine sich entschließen entschloß, entschlossen to make up one's mind, decide sich entschuldigen to excuse oneself sich entspannen to relax sich ereignen to take place sich ergeben ergibt; ergab, hat ergeben to result in sich erholen to take a rest, recover sich erinnern an (+ acc.) to remember sich erkundigen to inquire sich erkälten to catch a cold sich etwas anschaffen to purchase something sich festhalten hält fest; hielt fest, hat festgehalten to hold fast sich freuen to rejoice, be glad sich freuen auf (+ acc.) to look forward to sich freuen über (+ acc.) to be happy about sich fürchten to be afraid sich gewöhnen (an + acc.) to get used to sich hinsetzen to sit down sich interessieren (für) to be interested (in) sich irren to lose one's way sich konzentrieren to concentrate sich kümmern (um) to be concerned about, care sich langweilen to be bored sich leisten to afford sich lohnen to pay off, be worth the trouble, be worthwhile sich nähern to approach sich rasieren to shave sich setzen to sit down sich um (etwas) handeln to concern (something) sich umziehen zog um, hat umgezogen to change clothes sich unterhalten unterhält; unterhielt, hat unterhalten to have a conversation sich unterscheiden unterschied, hat unterschieden to differ sich verabreden to make an appointment sich verabschieden to take one's leave sich verbessern to improve sich verfahren verfährt; verfuhr, hat verfahren to get lost sich verhalten verhält; verhielt, hat verhalten to behave; to conduct oneself sich verlassen verläßt; verließ, hat verlassen (auf + acc.) to depend (upon) sich verlaufen verläuft; verlief, hat verlaufen to get lost sich verlieben (in + acc.) to fall in love (with) sich verloben (mit) to become engaged to sich versprechen verspricht; versprach, hat versprochen to misspeak oneself sich verspäten to be late sich (dat.) vorstellen to imagine sich wenden to turn around sich wundern (über + acc.) to be surprised (at); to wonder sich zusammentun tat zusammen, hat zusammengetan to get together sich überlegen to think over sich ärgern to be angry, become angry Reflexive verbs A reflexive verb requires a reflexive pronoun when it refers to an action affecting the subject of the sentence. Generally, the same verb can also be used non-reflexively, if it refers to an action affecting someone or something other than the subject. The reflexive pronoun can be either in the accusative or dative case, depending upon its function in the sentence. List of reflexive verbs Ich wasche mich schnell. Ich wasche mir schnell das Gesicht. Ich wasche schnell das Auto. I wash (myself) quickly. I wash my face quickly. I wash the car quickly. Regular verbs The regular verbs in the present tense follow the pattern: infinitive stem + personal ending Personal pronouns Singular Plural Singular & Plural ich gehe wir gehen du gehst ihr geht Sie gehen er geht sie geht es geht sie gehen Relative pronouns - function Relative pronouns introduce relative clauses, which specify a fact about an object or a person. The gender of the relative pronoun is determined by the gender of the word to which it refers, and its case is determined by its function in the relative clause. Relative clauses use dependent word order. Der Mann, den wir heute getroffen haben, arbeitet in Berlin. Ich kenne seine Frau, die oft mit ihm reist. The man whom we met today works in Berlin. I know his wife, who often travels with him. The verb sein (to be) The present tense forms of the verb sein are: Personal pronouns Singular Plural Singular & Plural ich bin wir sind du bist ihr seid Sie sind er ist sie ist es ist sie sind Verbs with separable prefixes Many German verbs have a prefix in their infinitive form, which separates from the verb in certain sentence structures and appears at the end of the phrase. If the sentence structure requires that the whole verb appear at the end of the phrase (e.g., in dependent clauses), the two parts are unified; if not, they are separated. List of separable prefix verbs Erich macht das Fenster auf. Eric hat das Fenster aufgemacht. Eric, mach das Fenster auf! Eric will das Fenster aufmachen. Erich sagt, dass er das Fenster aufmacht. Eric is opening the window. Eric has opened the window. Eric, open the window! Eric wants to open the window. Erich says that he is opening the window. Possible meanings of sie Depending upon its context, the pronoun sie can have various meanings. 1. When it is capitalized and does not begin a sentence, it always means "you" (formal - singular or plural). 2. When it is not capitalized and appears as the subject of a singular verb, it means "she" ("it" if it refers to an object of feminine grammatical gender). 3. When it is not capitalized and appears as the subject of a plural verb, it means "they". 4. When it is used as the direct object of a verb, it can mean "her" ("it" if it refers to an object of feminine grammatical gender), or "them". 1) Was meinen Sie dazu? 2) Was meint sie dazu? 3) Ich fahre sie durch die Stadt. What do you think of that? What does she think of that? I drive her (or them) through the town. Simple past tense The simple past tense, sometimes called the narrative past, is used to relate a sequence of events. It appears primarily in written German, e.g., in newspapers, novels, etc. Ich kam, ich sah, ich siegte. Der Morgen war schön, aber es regnete am Nachmittag. Der Politiker versprach viel, und machte wenig. I came, I saw, I conquered. The morning was beautiful, but it rained in the afternoon. The politician promised a lot, but did little. Special adjective and adverb expressions Adjectives and adverbs often appear in conjunction with special 1) accusative, 2) dative or 3) genitive expressions. 1) Ich bin solches Wetter nicht gewohnt. 2) Das ist mir bekannt. 3) Es war nicht der Mühe wert. I am not accustomed to such weather. That is familiar to me. It wasn't worth the effort. Dative adjective and adverb expressions Adjective/Adverb English Example ähnlich like, similar (to) Das Haus ist unserem Haus ähnlich. angenehm pleasant (for) Das Wetter ist ihm angenehm. bekannt familiar (to) Diese Gegend ist mir bekannt. böse angry (at) Ich bin dir wirklich böse. dankbar grateful (to) Sie ist dem Professor dankbar. egal all the same (to), of no consequence (to) Das ist unseren Freunden egal. gleich equal (to), like Du bist ihm gleich. gleichgültig indifferent (to) Alles ist uns gleichgültig. klar clear (to) Jetzt ist mir das Problem klar. lästig bothersome (to) Er ist ihr lästig. lieb dear (to) Mein Hund ist mir lieb. möglich possible (for) Das ist ihnen möglich. nützlich useful (to) Aspirin ist einem oft nützlich. peinlich embarassing (for) Das war mir wirklich peinlich. recht OK (with) Es ist ihm recht. unangenehm unpleasant (for) Diese Situation ist mir sehr unangenehm. unbegreiflich incomprehensible (to) Es ist uns unbegreiflich, was du machst. unbequem unpleasant (for) Das Wetter heute ist ihr sehr unbequem. unerklärlich unexplainable (to) Seine Handlungen sind uns unerklärlich. unklar unclear (to) Es ist uns völlig unklar, was du damit meinst. unmöglich impossible (for) Das Ruhen ist ihm unmöglich. unnütz useless (to) Dieses Werkzeug ist ihnen total unnütz. unverständlich incomprehensible (to) Was er sagte, war uns unverständlich. wichtig important (to) Die Antwort auf diese Frage ist ihr sehr wichtig The special subjunctive - function The special subjunctive is used primarily in written and oral news reports for indirect quotes (1). It also appears in directives or expressions of good will (2). 1) Der Politiker sagte, er sei nicht mit dem Gesetz zufrieden, aber er habe doch dafür gestimmt. 2) Lang lebe der König! The politician said he wasn't satisfied with the law, but he had voted for it anyway. Long live the king! Genitive adjective and adverb expressions Adjective/Adverb English Example bedürftig in need of bewußt conscious of fähig capable of frei free of gewiß certain of mächtig capable of, skilled in müde tired of sicher certain of voll full of unbewußt unconscious of unfähig incapable of unmächtig not in control of unsicher uncertain of unwürdig unworthy of würdig worthy of Statements In statements, the conjugated verb always constitutes the second component of the sentence. 1. The subject may precede it, as in English, or 2. some other component which normally follows the verb may precede it, in which case the subject immediately follows the conjugated verb. 1) Das Wetter ist heute kalt. 2) Heute ist das Wetter kalt. The weather is cold today. Today the weather is cold. Time, manner and place expressions In sentences containing expressions relating to the time(T), manner(M), or place(P) of an action, these expressions generally appear in that order. Also, more general time expressions(GT) usually precede more specific ones(ST). Any of these expressions can be emphasized by placing it first in a sentence. Sie fährt heute(T) mit dem Bus(M) in die Stadt(P). Sie fährt morgen(GT) um zwei Uhr(ST) mit dem Zug(M) nach Frankfurt(P). She is travelling by bus to the city today. She is travelling by train to Frankfurt tomorrow at two o'clock. Expressions meaning "to like" "To like doing something" is expressed by: 1. gern + verb 2. gefallen + zu + verb infinitive 1) Wir spielen gern Tennis. 2) Es gefällt uns, Tennis zu spielen. We like to play tennis. We like playing tennis. "To like somebody or something" is expressed by: 1. gern haben + object 2. subject + gefallen + dative object. 1) Wir haben Tennis gern. 2) Tennis gefällt uns. We like tennis. We like tennis. Comparative and superlative adjectives/adverbs with Umlaut vowel stark, stärker, stärkst- strong, stronger, strongest kalt, kälter, kältest- cold, colder, coldest warm, wärmer, wärmst- warm, warmer, warmest arm, ärmer, ärmst- poor, poorer, poorest lang, länger, längst- long, longer, longest oft, öfter, öftest- often, more often, most often dumm, dümmer, dümmst- dumb, dumber, dumbest jung, jünger, jüngst- young, younger, youngest kurz, kürzer, kürzest- short, shorter, shortest klug, klüger, klügst- smart, smarter, smartest List of verbs with dative objects Adjective/Adverb English Example antworten to answer Sie antwortet mir nicht. befehlen to command, order Ich befehle Ihnen, sofort zu kommen. danken to thank Wir danken euch. fehlen to be missing, lacking Uns fehlt nichts. gefallen to be pleasing, to like Es gefällt mir, das zu hören. gehören to belong to Der Wagen gehört ihr nicht. glauben to believe Ich glaube dir. helfen to help Bitte, helfen Sie mir! leid tun to be sorry Das tut ihm leid. passen to fit Das Kleid passt der Frau gut. passieren to happen, take place Etwas Schreckliches ist uns passiert. schmecken to taste (good or bad) Diese Suppe schmeckt dem Gast nicht. weh tun to hurt Mir tut der Kopf weh. Verbs with special objects Some verbs take dative, rather than accusative objects. Even though they translate into direct object expressions in English, they can often be interpreted as a giving of something to somebody, and this implies that the object is really an indirect object. Sie hilft mir mit meiner Arbeit. She helps (gives assistance to) me with my work. Other German verbs take genitive objects. They belong more to a literary than a conversational style, and usually translate into English expressions containing "of". Ich entsinne mich dessen nicht. I don't remember (have no recollection of) that. Verbs with stem vowel change A number of verbs change their stem vowel in the du and er / sie / es forms of the present tense. The stem vowel changes are a > ä, e > ie, and e > i. Personal pronouns Singular Plural Singular & Plural ich sehe wir sehen du siehst ihr seht Sie sehen er sieht sie sieht es sieht sie sehen The verb werden (to become, get) The present tense forms of the verb werden are: Personal pronouns Singular Plural Singular & Plural ich werde wir werden du wirst ihr werdet Sie werden er wird sie wird es wird sie werden Raporteaza abuz de limbaj |
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 7 Decembrie 2013, ora 02:02
Postari in bataie de joc?
oricum nu ma intereseaza, am suflet cald. 
Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 7 Decembrie 2013, ora 05:16
De la: nastasemihail, la data 2013-12-07 02:02:08Postari in bataie de joc? Nu Mihail, nu sunt in bataie de joc, Am deschis un topic, cel cu frecatul mentei si am precizat si de ce l-am deschis, ca sa ma izolez de anumiti useri, 3 la numar, care au transformat forumul intr-o mare porcarie si care fac tot posibilul sa determine plecarea unora de pe aici.Ce au inceput in ianuarie 2013, desavarsesc acum. Si in loc sa fiu lasat in plata Domnului pe acel topic, ei trei idioti au navalit cu postarile lor in bataie de joc. Acum, tu ce ai fi vrut sa fac? Sa plec? Nu, nu imi sta in caracter sa cedez in fata nimanui. Nu ma las invins de niste frustrati...asa ca frec menta aici, ca sa nu se mai chinuie cei trei sa se deplaseze ei la mine. Nu va place ce postez? Considerati ca doar unii au voie sa bata campii si sa zburde pe tot felul de topice deschise la kilogram? Daca te uiti pe prima pagina, ai sa remarci ce lupta este intre cei care deschid topice si trag cu dintii sa le aduca in fata in fiecare zi, de parca ar fi cursa contra cronometru cu premii in bani pentru cel care are cele mai multe.. Ce s-a reusit cu asta? A fost omorata comunicarea din cauza luptei surde pentru intaietate, din cauza ambitiilor personale. Cati mai intra pe forumul asta? Cine mai este atras sa se intalneasca cu prietenii ca sa schimbe o vorba aici, cand vad ce baliverne se posteaza doar ca un anumit topic sa fie pe prima pagina? Altadata erai atras sa intri la prima ora dimineata, in timp ce iti bei cafeaua, ca sa vezi ce s-a mai scris pe forum. Acum accesezi cu scarba forumul, pentru ca stii ce gasesti pe aici. S-a ajuns sa se propuna teme care nu intereseaza pe mai nimeni sau sa se posteze link-uri catre stirile din presa, de parca cei din comunitatea asta sunt izolati in varful muntelui, fara tv, radio sau internet si nu mai stiu ce se intampla in lume. Si in conditiile astea, de ce strambi din nas ca eu as posta in bataie de joc? Poate si eu consider ca cineva are nevoie de retete de prajituri sau vrea sa invete limba germana.... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 7 Decembrie 2013, ora 07:17
De la: RATAVA, la data 2013-12-05 23:23:25Scumpetea mea , raritatea, uniccitatea vietii mele, iti aduc si eu ceva, ca dovada a devotamentului tau fata de mine! Multumesc Queen Louie! Daca te maimutaresti mai cu talent, promit sa-ti dau si eu "man's red flower"! www.youtube.com/watch?v=CEEPaYD5KZE Raporteaza abuz de limbaj |
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 7 Decembrie 2013, ora 22:38
De la: Black_Friday_, la data 2013-12-07 05:16:32De la: nastasemihail, la data 2013-12-07 02:02:08Postari in bataie de joc? Am activat topicele care ma interesau de multe zeci de ori. dar au fost bagate la fund. Topicele altora. Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 7 Decembrie 2013, ora 22:39
Oricum eu nu citesc ziare pe net.
Doar sinteze. Nu stiu altii cum sint. Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 11:30
De la: nastasemihail, la data 2013-12-07 02:02:08Postari in bataie de joc? Iti multumesc, Mihai! Esti un om pe care il respect, caruia ii transmit mereu tot binele din lume. Apreciez mintea ta si incerc sa invat mereu cate ceva din ceea ce emiti tu! Plus ca nu mai vreau sa imi creasca nasul riscand sa ma mai supar pe tine.  Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 11:39
De la: nastasemihail, la data 2013-12-07 22:39:06Oricum eu nu citesc ziare pe net. Cunosc un topic , cred ca acesta este totusi al doilea, unde utilizatori care se simteau hartuiti de zburdalniciile altor utilizatori, au publicat copycupaste tratate despre acizi, boli mentale etc si/sau melodii obscene, vulgare despre metodele de eliminare ale deseurilor toxice ale organismului. Dar mergem mai departe, mereu inainte! Numai bine, Mihai! Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 11:43
De la: Black_Friday_, la data 2013-12-07 07:17:14De la: RATAVA, la data 2013-12-05 23:23:25Scumpetea mea , raritatea, uniccitatea vietii mele, iti aduc si eu ceva, ca dovada a devotamentului tau fata de mine! Sa fii ultimul om in viata de pe acest pamant si nu as accepta ceva din partea ta, indiferent ce ar veni de la tine! Deci nu te mai irosi in replici de niciun fel adresate mie sau la adresa mea! Daca vrei sa postezi pe topicele mele, o faci facand apel la liberul tau arbitru! Promit sa nu te mai citesc , indiferent ce ai de zis! Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
|
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 11:49
De la: SocratEea, la data 2013-09-18 13:01:15''Niciun alt anotimp nu apropie sufletul, ca iarna, ºi de frãgezimea copilãriei ºi de reculegerea bãtrâneþii. Eºti bunic ºi copil în acelaºi timp, privind la fereastrã fulgii care sclipesc îmbãtrânindu-te cu un zâmbet faþã de amintirea propriei copilãrii ivitã cu mânuþa întinsã dupã fulgi.'' Ionel Teodoreanu - Lorelei 
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 16:10
De la: Daphne, la data 2013-12-08 11:39:18De la: nastasemihail, la data 2013-12-07 22:39:06Oricum eu nu citesc ziare pe net. Scumpa mea, cat tupeu jegos poti sa ai? Eu te-am bagat in seama? Am deschis un topic ca sa nu mai am de a face cu una ca tine, sa scap de postarile prin care tu sufoci forumul si ii gonesti pe toti...Si tu ce ai facut? Ai venit neinvitata si ai inceput sa postezi in bataie de joc tocmai ceea ce iti spusesem ca irita.... Tot tu te vaiti acum? Tu te crezi mai speciala, sa-ti suporte toti fitele de prost gust? Te inseli, nu am nicio problema sa-ti spun ce cred despre tine. Si apoi, nu uita ca tu m-ai jignit dovedindu-te o marlanca fara seaman. Secatura, sictir, jeg de om...Asta ai uitat? Eu nu, manelisto!  Daphne Avatarul lui Daphne 3966 mesaje Membru din: 7/02/2013 Postat pe: 1 Decembrie 2013, ora 17:41 CITEAZA RASPUNDE LA MULTI ANI ROMÂNE! Raporteaza abuz de limbaj ''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga Daphne Avatarul lui Daphne 3966 mesaje Membru din: 7/02/2013 Postat pe: 1 Decembrie 2013, ora 17:52 CITEAZA RASPUNDE www.youtube.com/watch?v=bT1AWmezXDU Ceteruca galbena Raporteaza abuz de limbaj Daphne Avatarul lui Daphne 3966 mesaje Membru din: 7/02/2013 Postat pe: 1 Decembrie 2013, ora 22:50 CITEAZA RASPUNDE De la: Black_Friday_, la data 2013-12-01 18:56:05 De la: gabigabi2, la data 2013-12-01 18:44:30 na, Blackuletule, credeai c-ai scapat ! neeee, ie ca riia ,de ce te scarpini, d'aia se-ntine si mai mult ! si tocmai enuntul tau a scarmanat ambitia musuroiului, sa stii ! Eu ma intreb cand vor realiza cei de la internetcorp ca bolunzii astia doi le depopuleaza intentionat forumul? Ai vazut in Cafenea, in momentul in care ati reaparut tu, Giova, Ingrid, Sandu...hop-tzop a venit aia cu 'nspe conturi si a inceput sa posteze aiurea in tramvai tot felul de aberatii si dedicatii muzicale, adica ce stie clar ca enerveaza. Apoi a aparut si mucilaginosul si a inceput sa arunce cu rahat in ventilator. Apoi ati plecat voi. Nu este intentionat ceea ce fac ei? Mai, tu suferi de mania persecutiei! Persecutatu' pamantului! Ete fleosc mi-e de ceea ce crezi tu!L-ai criticat pe nea Marin ca ne scria povesti! Povestile lui Nea Marin erau ORIGINALE! Tu dai cu copyy a lu' pestele ala ce nu l-ai prins in Dunarea tulbure de chipu-ti imbufnat! Te-ai legat de mine ca clonez. Io-te ce faci? Acu' ce faci tu, pe bune? Ti s-o terminat toamna si dai cu clonatu' propriului topic. Macar de ai avea ceva interesant de zis. Dar nu ai! Doar povesti copiate si critici si atatari la adresa utilizatorilor. Incitator de doi bani ce esti! Nu ai decat sa crapi pe topicu' asta! Dumnezeu sa te ierte ca esti un jeg de om! Raporteaza abuz de limbaj Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7124 mesaje Membru din: 7/02/2013 |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 19:21
De la: SocratEea, la data 2013-09-18 13:01:15''Niciun alt anotimp nu apropie sufletul, ca iarna, ºi de frãgezimea copilãriei ºi de reculegerea bãtrâneþii. Eºti bunic ºi copil în acelaºi timp, privind la fereastrã fulgii care sclipesc îmbãtrânindu-te cu un zâmbet faþã de amintirea propriei copilãrii ivitã cu mânuþa întinsã dupã fulgi.'' Ionel Teodoreanu - Lorelei
Raporteaza abuz de limbaj
''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' – Nicolae Iorga
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Decembrie 2013, ora 19:52
Brüder Grimm - Schneewittchen
Es war einmal mitten im Winter, und die Schneeflocken fielen wie Federn vom Himmel herab, da saß eine Königin an einem Fenster, das einen Rahmen von schwarzem Ebenholz hatte, und nähte. Und wie sie so nähte und nach dem Schnee aufblickte, stach sie sich mit der Nadel in den Finger, und es fielen drei Tropfen Blut in den Schnee. Und weil das Rote im weißen Schnee so schön aussah, dachte sie bei sich 'hätt ich ein Kind so weiß wie Schnee, so rot wie Blut, und so schwarz wie das Holz an dem Rahmen.' Bald darauf bekam sie ein Töchterlein, das war so weiß wie Schnee, so rot wie Blut, und so schwarzhaarig wie Ebenholz, und ward darum das Schneewittchen (Schneeweißchen) genannt. Und wie das Kind geboren war, starb die Königin. Über ein Jahr nahm sich der König eine andere Gemahlin. Es war eine schöne Frau, aber sie war stolz und übermütig, und konnte nicht leiden, daß sie an Schönheit von jemand sollte übertroffen werden. Sie hatte einen wunderbaren Spiegel, wenn sie vor den trat und sich darin beschaute, sprach sie 'Spieglein, Spieglein an der Wand, wer ist die Schönste im ganzen Land?' so antwortete der Spiegel 'Frau Königin, Ihr seid die Schönste im Land.' Da war sie zufrieden, denn sie wußte, daß der Spiegel die Wahrheit sagte. Schneewittchen aber wuchs heran und wurde immer schöner, und als es sieben Jahre alt war, war es so schön wie der klare Tag, und schöner als die Königin selbst. Als diese einmal ihren Spiegel fragte 'Spieglein, Spieglein an der Wand, wer ist die Schönste im ganzen Land?' so antwortete er 'Frau Königin, Ihr seid die Schönste hier, aber Schneewittchen ist tausendmal schöner als Ihr.' Da erschrak die Königin und ward gelb und grün vor Neid. Von Stund an, wenn sie Schneewittchen erblickte, kehrte sich ihr das Herz im Leibe herum, so haßte sie das Mädchen. Und der Neid und Hochmut wuchsen wie ein Unkraut in ihrem Herzen immer höher, daß sie Tag und Nacht keine Ruhe mehr hatte. Da rief sie einen Jäger und sprach 'bring das Kind hinaus in den Wald, ich wills nicht mehr vor meinen Augen sehen. Du sollst es töten und mir Lunge und Leber zum Wahrzeichen mitbringen.' Der Jäger gehorchte und führte es hinaus, und als er den Hirschfänger gezogen hatte und Schneewittchens unschuldiges Herz durchbohren wollte, fing es an zu weinen und sprach 'ach, lieber Jäger, laß mir mein Leben; ich will in den wilden Wald laufen und nimmermehr wieder heim kommen.' Und weil es so schön war, hatte der Jäger Mitleid und sprach 'so lauf hin, du armes Kind.' 'Die wilden Tiere werden dich bald gefressen haben,' dachte er, und doch wars ihm, als wär ein Stein von seinem Herzen gewälzt, weil er es nicht zu töten brauchte. Und als gerade ein junger Frischling dahergesprungen kam, stach er ihn ab, nahm Lunge und Leber heraus, und brachte sie als Wahrzeichen der Königin mit. Der Koch mußte sie in Salz kochen, und das boshafte Weib aß sie auf und meinte, sie hätte Schneewittchens Lunge und Leber gegessen. Nun war das arme Kind in dem großen Wald mutterseelig allein, und ward ihm so angst, daß es alle Blätter an den Bäumen ansah und nicht wußte, wie es sich helfen sollte. Da fing es an zu laufen und lief über die spitzen Steine und durch die Dornen, und die wilden Tiere sprangen an ihm vorbei, aber sie taten ihm nichts. Es lief, solange nur die Füße noch fort konnten, bis es bald Abend werden wollte, da sah es ein kleines Häuschen und ging hinein, sich zu ruhen. In dem Häuschen war alles klein, aber so zierlich und reinlich, daß es nicht zu sagen ist. Da stand ein weißgedecktes Tischlein mit sieben kleinen Tellern, jedes Tellerlein mit seinem Löffelein, ferner sieben Messerlein und Gäblein, und sieben Becherlein. An der Wand waren sieben Bettlein nebeneinander aufgestellt und schneeweiße Laken darüber gedeckt. Schneewittchen, weil es so hungrig und durstig war, aß von jedem Tellerlein ein wenig Gemüs und Brot, und trank aus jedem Becherlein einen Tropfen Wein; denn es wollte nicht einem allein alles wegnehmen. Hernach, weil es so müde war, legte es sich in ein Bettchen, aber keins paßte; das eine war zu lang, das andere zu kurz, bis endlich das siebente recht war: und darin blieb es liegen, befahl sich Gott und schlief ein. Als es ganz dunkel geworden war, kamen die Herren von dem Häuslein, das waren die sieben Zwerge, die in den Bergen nach Erz hackten und gruben. Sie zündeten ihre sieben Lichtlein an, und wie es nun hell im Häuslein ward, sahen sie, daß jemand darin gewesen war, denn es stand nicht alles so in der Ordnung, wie sie es verlassen hatten. Der erste sprach 'wer hat auf meinem Stühlchen gesessen?' Der zweite 'wer hat von meinem Tellerchen gegessen?' Der dritte 'wer hat von meinem Brötchen genommen?' Der vierte 'wer hat von meinem Gemüschen gegessen?' Der fünfte 'wer hat mit meinem Gäbelchen gestochen?' Der sechste 'wer hat mit meinem Messerchen geschnitten?' Der siebente 'wer hat aus meinem Becherlein getrunken?' Dann sah sich der erste um und sah, daß auf seinem Bett eine kleine Delle war, da sprach er 'wer hat in mein Bettchen getreten?' Die andern kamen gelaufen und riefen 'in meinem hat auch jemand gelegen.' Der siebente aber, als er in sein Bett sah, erblickte Schneewittchen, das lag darin und schlief. Nun rief er die andern, die kamen herbeigelaufen, und schrien vor Verwunderung, holten ihre sieben Lichtlein und beleuchteten Schneewittchen. 'Ei, du mein Gott! ei, du mein Gott!' riefen sie, 'was ist das Kind so schön!' und hatten so große Freude, daß sie es nicht aufweckten, sondern im Bettlein fortschlafen ließen. Der siebente Zwerg aber schlief bei seinen Gesellen, bei jedem eine Stunde, da war die Nacht herum. Als es Morgen war, erwachte Schneewittchen, und wie es die sieben Zwerge sah, erschrak es. Sie waren aber freundlich und fragten 'wie heißt du?' 'Ich heiße Schneewittchen,' antwortete es. 'Wie bist du in unser Haus gekommen?' sprachen weiter die Zwerge. Da erzählte es ihnen, daß seine Stiefmutter es hätte wollen umbringen lassen, der Jäger hätte ihm aber das Leben geschenkt, und da wär es gelaufen den ganzen Tag, bis es endlich ihr Häuslein gefunden hätte. Die Zwerge sprachen 'willst du unsern Haushalt versehen, kochen, betten, waschen, nähen und stricken, und willst du alles ordentlich und reinlich halten, so kannst du bei uns bleiben, und es soll dir an nichts fehlen.' 'Ja,' sagte Schneewittchen, 'von Herzen gern,' und blieb bei ihnen. Es hielt ihnen das Haus in Ordnung: morgens gingen sie in die Berge und suchten Erz und Gold, abends kamen sie wieder, und da mußte ihr Essen bereit sein. Den Tag über war das Mädchen allein, da warnten es die guten Zwerglein und sprachen 'hüte dich vor deiner Stiefmutter, die wird bald wissen, daß du hier bist; laß ja niemand herein.' Die Königin aber, nachdem sie Schneewittchens Lunge und Leber glaubte gegessen zu haben, dachte nicht anders, als sie wäre wieder die erste und Allerschönste, trat vor ihren Spiegel und sprach 'Spieglein, Spieglein an der Wand, wer ist die Schönste im ganzen Land?' Da antwortete der Spiegel 'Frau Königin, Ihr seid die Schönste hier, aber Schneewittchen über den Bergen bei den sieben Zwergen ist noch tausendmal schöner als Ihr.' Da erschrak sie, denn sie wußte, daß der Spiegel wahrheit sprach, und merkte, daß der Jäger sie betrogen hatte und Schneewittchen noch am Leben war. Und da sann und sann sie aufs neue, wie sie es umbringen wollte; denn solange sie nicht die Schönste war im ganzen Land, ließ ihr der Neid keine Ruhe. Und als sie sich endlich etwas ausgedacht hatte, färbte sie sich das Gesicht, und kleidete sich wie eine alte Krämerin, und war ganz unkenntlich. In dieser Gestalt ging sie über die sieben Berge zu den sieben Zwergen, klopfte an die Türe und rief 'schöne Ware feil! feil!' Schneewittchen guckte zum Fenster heraus und rief 'guten Tag, liebe Frau, was habt Ihr zu verkaufen?' 'Gute Ware, schöne Ware,' antwortete sie, 'Schnürriemen von allen Farben,' und holte einen hervor, der aus bunter Seide geflochten war. 'Die ehrliche Frau kann ich hereinlassen,' dachte Schneewittchen, riegelte die Türe auf und kaufte sich den hübschen Schnürriemen. 'Kind,' sprach die Alte, 'wie du aussiehst! komm, ich will dich einmal ordentlich schnüren.' Schneewittchen hatte kein Arg, stellte sich vor sie, und ließ sich mit dem neuen Schnürriemen schnüren: aber die Alte schnürte geschwind und schnürte so fest, daß dem Schneewittchen der Atem verging, und es für tot hinfiel. 'Nun bist du die Schönste gewesen,' sprach sie und eilte hinaus. Nicht lange darauf, zur Abendzeit, kamen die sieben Zwerge nach Haus, aber wie erschraken sie, als sie ihr liebes Schneewittchen auf der Erde liegen sahen; und es regte und bewegte sich nicht, als wäre es tot. Sie hoben es in die Höhe, und weil sie sahen, daß es zu fest geschnürt war, schnitten sie den Schnürriemen entzwei: da fing es an ein wenig zu atmen, und ward nach und nach wieder lebendig. Als die Zwerge hörten, was geschehen war, sprachen sie 'die alte Krämerfrau war niemand als die gottlose Königin: hüte dich und laß keinen Menschen herein, wenn wir nicht bei dir sind.' Das böse Weib aber, als es nach Haus gekommen war, ging vor den Spiegel und fragte 'Spieglein, Spieglein an der Wand, wer ist die Schönste im ganzen Land?' Da antwortete er wie sonst 'Frau Königin' Ihr seid die Schönste hier, aber Schneewittchen über den Bergen bei den sieben Zwergen ist noch tausendmal schöner als Ihr.' Als sie das hörte, lief ihr alles Blut zum Herzen, so erschrak sie, denn sie sah wohl, daß Schneewittchen wieder lebendig geworden war. 'Nun aber,' sprach sie, 'will ich etwas aussinnen, das dich zugrunde richten soll,' und mit Hexenkünsten, die sie verstand, machte sie einen giftigen Kamm. Dann verkleidete sie sich und nahm die Gestalt eines andern alten Weibes an. So ging sie hin über die sieben Berge zu den sieben Zwergen, klopfte an die Türe und rief 'gute Ware feil! feil!' Schneewittchen schaute heraus und sprach 'geht nur weiter, ich darf niemand hereinlassen.' 'Das Ansehen wird dir doch erlaubt sein,' sprach die Alte, zog den giftigen Kamm heraus und hielt ihn in die Höhe. Da gefiel er dem Kinde so gut, daß es sich betören ließ und die Türe öffnete. Als sie des Kaufs einig waren, sprach die Alte 'nun will ich dich einmal ordentlich kämmen.' Das arme Schneewittchen dachte an nichts, und ließ die Alte gewähren, aber kaum hatte sie den Kamm in die Haare gesteckt, als das Gift darin wirkte, und das Mädchen ohne Besinnung niederfiel. 'Du Ausbund von Schönheit,' sprach das boshafte Weib, 'jetzt ists um dich geschehen,' und ging fort. Zum Glück aber war es bald Abend, wo die sieben Zwerglein nach Haus kamen. Als sie Schneewittchen wie tot auf der Erde liegen sahen, hatten sie gleich die Stiefmutter in Verdacht, suchten nach, und fanden den giftigen Kamm, und kaum hatten sie ihn herausgezogen, so kam Schneewittchen wieder zu sich und erzählte, was vorgegangen war. Da warnten sie es noch einmal, auf seiner Hut zu sein und niemand die Türe zu öffnen. Die Königin stellte sich daheim vor den Spiegel und sprach 'Spieglein, Spieglein an der Wand, wer ist die Schönste im ganzen Land?' Da antwortete er wie vorher 'Frau Königin, Ihr seid die Schönste hier, aber Schneewittchen über den Bergen bei den sieben Zwergen ist noch tausendmal schöner als Ihr.' Als sie den Spiegel so reden hörte, zitterte und bebte sie vor Zorn. 'Schneewittchen soll sterben,' rief sie, 'und wenn es mein eignes Leben kostet.' Darauf ging sie in eine ganz verborgene einsame Kammer, wo niemand hinkam, und machte da einen giftigen giftigen Apfel. Äußerlich sah er schön aus, weiß mit roten Backen, daß jeder, der ihn erblickte, Lust danach bekam, aber wer ein Stückchen davon aß, der mußte sterben. Als der Apfel fertig war, färbte sie sich das Gesicht und verkleidete sich in eine Bauersfrau, und so ging sie über die sieben Berge zu den sieben Zwergen. Sie klopfte an, Schneewittchen streckte den Kopf zum Fenster heraus und sprach 'ich darf keinen Menschen einlassen, die sieben Zwerge haben mirs verboten.' 'Mir auch recht,' antwortete die Bäuerin, 'meine Äpfel will ich schon los werden. Da, einen will ich dir schenken.' 'Nein,' sprach Schneewittchen, 'ich darf nichts annehmen.' 'Fürchtest du dich vor Gift?' sprach die Alte, 'siehst du, da schneide ich den Apfel in zwei Teile; den roten Backen iß du, den weißen will ich essen.' Der Apfel war aber so künstlich gemacht, daß der rote Backen allein vergiftet war. Schneewittchen lüsterte den schönen Apfel an, und als es sah, daß die Bäuerin davon aß, so konnte es nicht länger widerstehen, streckte die Hand hinaus und nahm die giftige Hälfte. Kaum aber hatte es einen Bissen davon im Mund, so fiel es tot zur Erde nieder. Da betrachtete es die Königin mit grausigen Blicken und lachte überlaut und sprach 'weiß wie Schnee, rot wie Blut, schwarz wie Ebenholz! diesmal können dich die Zwerge nicht wieder erwecken.' Und als sie daheim den Spiegel befragte 'Spieglein, Spieglein an der Wand, wer ist die Schönste im ganzen Land?' so antwortete er endlich 'Frau Königin, Ihr seid die Schönste im Land.' Da hatte ihr neidisches Herz Ruhe, so gut ein neidisches Herz Ruhe haben kann. Als die Zwerge abends nach Haus kamen, fanden sie Schneewittchen auf der Erde liegen, und es ging kein Atem mehr aus seinem Mund, und es war tot. Sie hoben es auf, suchten, ob sie was Giftiges fänden, schnürten es auf, kämmten ihm die Haare, wuschen es mit Wasser und Wein, aber es half alles nichts; das liebe Kind war tot und blieb tot. Sie legten es auf eine Bahre und setzten sich alle siebene daran und beweinten es, und weinten drei Tage lang. Da wollten sie es begraben, aber es sah noch so frisch aus wie ein lebender Mensch, und hatte noch seine schönen roten Backen. Sie sprachen 'das können wir nicht in die schwarze Erde versenken,' und ließen einen durchsichtigen Sarg von Glas machen, daß man es von allen Seiten sehen konnte, legten es hinein, und schrieben mit goldenen Buchstaben seinen Namen darauf, und daß es eine Königstochter wäre. Dann setzten sie den Sarg hinaus auf den Berg, und einer von ihnen blieb immer dabei und bewachte ihn. Und die Tiere kamen auch und beweinten Schneewittchen, erst eine Eule, dann ein Rabe, zuletzt ein Täubchen. Nun lag Schneewittchen lange lange Zeit in dem Sarg und veränderte sich nicht, sondern sah aus, als wenn es schliefe, denn es war noch so weiß als Schnee, so rot als Blut, und so schwarzhaarig wie Ebenholz. Es geschah aber, daß ein Königssohn in den Wald geriet und zu dem Zwergenhaus kam, da zu über nachten. Er sah auf dem Berg den Sarg und das schöne Schneewittchen darin, und las, was mit goldenen Buchstaben darauf geschrieben war. Da sprach er zu den Zwergen 'laßt mir den Sarg, ich will euch geben, was ihr dafür haben wollt.' Aber die Zwerge antworteten 'wir geben ihn nicht um alles Gold in der Welt.' Da sprach er 'so schenkt mir ihn, denn ich kann nicht leben, ohne Schneewittchen zu sehen, ich will es ehren und hochachten wie mein Liebstes.' Wie er so sprach, empfanden die guten Zwerglein Mitleiden mit ihm und gaben ihm den Sarg. Der Königssohn ließ ihn nun von seinen Dienern auf den Schultern forttragen. Da geschah es, daß sie über einen Strauch stolperten, und von dem Schüttern fuhr der giftige Apfelgrütz, den Schneewittchen abgebissen hatte, aus dem Hals. Und nicht lange, so öffnete es die Augen, hob den Deckel vom Sarg in die Höhe, und richtete sich auf, und war wieder lebendig. 'Ach Gott, wo bin ich?' rief es. Der Königssohn sagte voll Freude 'du bist bei mir,' und erzählte, was sich zugetragen hatte, und sprach 'ich habe dich lieber als alles auf der Welt; komm mit mir in meines Vaters Schloß, du sollst meine Gemahlin werden.' Da war ihm Schneewittchen gut und ging mit ihm, und ihre Hochzeit ward mit großer Pracht und Herrlichkeit angeordnet. Zu dem Fest wurde aber auch Schneewittchens gottlose Stiefmutter eingeladen. Wie sie sich nun mit schönen Kleidern angetan hatte, trat sie vor den Spiegel und sprach 'Spieglein' Spieglein an der Wand' wer ist die Schönste im ganzen Land?' Der Spiegel antwortete 'Frau Königin' Ihr seid die Schönste hier, aber die junge Königin ist tausendmal schöner als Ihr.' Da stieß das böse Weib einen Fluch aus, und ward ihr so angst, so angst, daß sie sich nicht zu lassen wußte. Sie wollte zuerst gar nicht auf die Hochzeit kommen: doch ließ es ihr keine Ruhe, sie mußte fort und die junge Königin sehen. Und wie sie hineintrat, erkannte sie Schneewittchen, und vor Angst und Schrecken stand sie da und konnte sich nicht regen. Aber es waren schon eiserne Pantoffeln über Kohlenfeuer gestellt und wurden mit Zangen hereingetragen und vor sie hingestellt. Da mußte sie in die rotglühenden Schuhe treten und so lange tanzen, bis sie tot zur Erde fiel. Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
