Conturile nationale

Prof.univ.dr.C.M.DRAGAN

�Daca vorbesti toata ziua despre PIB si nu stii ce-i ala,din ce se compune,cum se formeaza , cum se distribuie si redistribuie,cum poate influenta viata noastra,cum il folosesc politicienii in exercitiile lor de vorbire,etc. � atunci este bine s-o lasati balta sau sa pui mana sa-l inveti.Eu va ofer aici o sansa!�
C.M.

Sistemul conturilor sau al contabilit��ii na�ionale (SCN) este un algoritm combinatoriu de contabilitate,statistica �i analiz� macroeconomic� utilizat �n sintezele economice ale ��rilor cu economie de pia��, �n statisticile O.N.U. �i ale altor organisme interna�ionale.
Se compune dintr-un ansamblu coerent si complet de conturi macroeconomice si tabele avand la baza o serie de conceptii, definitii, clasificari si reguli contabile, acceptate la nivel international. Sistemele de contabilitate nationala sunt relativ recente; necesitatile lor au fost reflectate prin publicarea ideilor lui Keynes in 1936 si au fost international normalizate si puse la punct dupa al doilea razboi mondial.
Sistemele de contabilitate nationala din majoritatea tarilor se afla astazi sub patronatul Sistemului de Conturi Nationale al Natiunilor Unite (SCN), care este in vigoare, cu versiunea sa din 1993, ce a substituit-o pe cea din 1968. Toate tarile membre ale Uniunii Europene urmaresc directivele, si mai exacte, ale Sistemul European de Conturi (SEC), a carui versiune din 1995 a inlocuit-o pe cea din 1979. Plecand de la statisticile elementare - statistici industriale, ale pieteti muncii, comertului exterior, etc. - tehnicienii contabilitatii nationale ale fiecarei tari estimeaza fluxurile economice care formeaza sistemul. Tema este foarte complexa din cauza frecventelor incoerente ale rezultatelor statisticilor elementare si lacunelor informative din unele sectoare.Acesta este si motivul pentru care dupa anul 2000 ,organismele specializate ale O.N.U. si ale Uniunii Europene au actionat permanent pentru perfectionarea sistemului si largirea utilizarii lui
In Uniunea Europeana, o parte din contributia financiara a fiecarui membru (a patra resursa proprie a UE) este estimata luand in considerare rezultatele contabilitatii nationale. De aceea SEC trebuie sa garanteze ca toti membrii realizeaza exact aceleasi masuratori. Cum valorificarea anumitor masuri este supusa uneori diferitelor interpretari, SEC-ul va incerca sa precizeze si sa puncteze la maxim tehnicile de masurare si valorificare a variabilelor economice.
Principalele entitati macroeconomice masurate in toate sistemele de contabilitate nationala sunt: produsul intern brut (PIB), consumul privat, consumul public sau cheltuielile statului, formarea capitalului fix sau investitiile, exporturile si importurile de bunuri si servicii.
Apari�ia sa a fost impus� de necesitatea asigur�rii unor informa�ii corelate pentru efectuarea unor calcule �i analize macroeconomice, devenind instrumentul principal de eviden�� �i analiz� macroeconomic� folosit �n statistica mondial�. Obiectul s�u este de a reprezenta cantitativ realitatea economic� �ntr-o perioad� de timp sau la un moment dat. Activitatea economic� are ca rezultat produse �i servicii care au caracter de marf� �i se realizeaz� prin intermediul pie�ei, precum �i produse �i servicii care nu au caracter de marf� �i, ca atare, nu fac obiectul pie�ei. Fluxurile de bunuri se numesc fluxuri materiale. Eviden�a acestora este necesar� pentru ca, prin agregare, s� se ob�in� indicatori care permit analiza dimensiunilor �i rezultatelor ob�inute, privite ca valori de �ntrebuin�are necesare pentru: satisfacerea nevoilor popula�iei, produc�ia de noi bunuri, acumularea de bunuri, stabilirea posibilit��ilor de export �i a necesit��ilor de import. �n procesul realiz�rii valorilor de �ntrebuin�are trebuie eviden�iate �i fluxurile de venituri sau financiare.

Eviden�ierea fluxurilor materiale �i financiare r�spunde unor nevoi diferite de informare �i analiz� economic�. Fluxurile materiale �i financiare, grupate pe categorii de produse �i servicii, respectiv de venituri �i cheltuieli, sunt eviden�iate �n conturi alc�tuite dup� principiul dublei �nregistr�ri. Categoriile economice utilizate �n concep�ia SCN au la baz� teoria generala pe care se fundamenteaz� mecanismele economiei de pia�a , dar si faptul ca fiecare entitate productiv-comerciala,de prestatii si servicii,institutii si organizatii,tot ce inseamna persoana juridica de orice marime , conduce un sistem de contabilitate construit dupa norme,reguli si standarde unitare,aliniate la nivelul Uniunii Europene ca o componenta a Acquis-ului comunitar , ceea ce asigura unitatea de continut si implicit garantia obtinerii unor informatii certe,comparabile si compatibile cu obiectivele politicilor economice si financiare ale fiecarei tari dar si ale organismelor comune (F.M.I. , Banca Europeana,Natiunile Unite,etc).
In Uniunea Europeana, o parte din contributia financiara a fiecarui membru (a patra resursa proprie a UE) este estimata luand in considerare rezultatele contabilitatii nationale. De aceea SEC trebuie sa garanteze ca toti membrii realizeaza exact aceleasi masuratori. Cum valorificarea anumitor masuri este supusa uneori diferitelor interpretari, SEC-ul va incerca sa precizeze si sa puncteze la maxim tehnicile de masurare si valorificare a variabilelor economice.

Principalele categorii macroeconomice masurate in toate sistemele de contabilitate nationala sunt: produsul intern brut (PIB), consumul privat, consumul public sau cheltuielile statului, formarea capitalului fix sau investitiile, exporturile si importurile de bunuri si servicii.


1. Conceptia sistemului

Primul sistem al contabilit��ii na�ionale a fost elaborat de prof. Richard Stone �n Anglia, �n anul 1938.
Acesta a stat la baza elabor�rii conturilor na�ionale ale O.N.U. �n anul 1952. Ministerul Finan�elor din Fran�a, sub conducerea lui Claude Gursin, introduce �n anul 1956 un sistem adaptat economiei franceze. �n anul 1970, R. Stone prezint� o form� �mbun�t��it� a S.N.C. Ca urmare a preocup�rilor pentru redarea c�t mai corect� a imaginii de ansamblu a activit��ii economico-financiare au ap�rut diferite variante practice de aplicare.
S-au distins �n mod deosebit sistemele de contabilitate na�ional� exprimate �n stocuri �i fluxuri. SCN exprimate �n stocuri au ca obiect evaluarea m�rimilor ce definesc capitalul na�ional, iar cele exprimate �n fluxuri, fluxurile ce se stabilesc �ntre sectoarele economiei na�ionale �i �ntre acestea �i restul lumii.
�ntre acestea prezint� interes deosebit urm�toarele dou�, �i anume:
- sistemul Cambridge sau sistemul de contabilitate a produsului na�ional �i venitului na�ional, care descrie rela�iile ce se stabilesc �ntre principalele sisteme omogene ale economiei �i �ntre acestea �i restul lumii, reflect�nd via�a economic� printr-un sistem de conturi corelate �ntre ele, �n care se contabilizeaz� opera�iunile economice efectuate �n cursul unei perioade, eviden�iind m�rimile globale sau macroeconomice privind activitatea economic� la nivel na�ional;
- sistemul Leontief sau sistemul interdependen�elor structurale sau input-ouput, care descrie structura intern� a sistemului productiv �i se prezint� sub forma unui tabel matricial cu 2 coloane care indic� intr�rile �i ie�irile fiec�rei ramuri, serviciilor publice, popula�iei �i restului activit��ilor. Acesta caut� s� eviden�ieze structura productiv� a economiei na�ionale, spre deosebire de sistemul Cambridge care scoate �n relief rela�iile dintre sectoare, ar�t�nd doar aspectele principale ale activit��ii economice.


Aceste dou� sisteme sunt complementare �ntre ele dar nu iau �n considera�ie fluxurile banilor �i creditelor rezultate din tranzac�ii �i, ca urmare nu explic� aspectele monetare �i financiare ale activit��ii economice.
Pentru a reda aceste aspecte a ap�rut sistemul contabilit��ii fluxurilor financiare, care descrie sursele �i utilizarea fondurilor b�ne�ti ale principalelor sectoare sau grupuri de sectoare ale economiei, �nregistr�nd toate tranzac�iile care se efectueaz� prin mijlocirea monedei �i creditului. Spre deosebire de alte sisteme, acesta are alt con�inut �i urm�re�te alte obiective, prezent�nd diferen�e �i �n ceea ce prive�te sectorizarea economiei na�ionale �i modalitatea de contabilizare a fluxurilor.

Contabilitatea fluxurilor financiare are urm�toarele obiective principale:
- determinarea rela�iilor care exist� �ntre func�ionarea sistemului bancar �i varia�iile activit�tilor productive �i comerciale;
- indicarea originii fondurilor �i a modalit��ilor de finan�are a cheltuielilor pentru fiecare sector;
- stabilirea corela�iilor �ntre cheltuielile de consum, economisire �i alte forme de finan�are.
Trebui sa recunoastem ca realizarea acestor obiective nu este usoara,dat fiind multiplele corelatii ce se nasc,inclusiv cu fluxurile materiale, dar tocmai pentru aceasta s-a construit un sistem contabil care trece pachetele de informatii prin numeroase furci de control,autocontrol si reglare spre a obtine cele mai complete caracterizari.


2. Structura sistemului .

Acest sistem este format dintr-un num�r de tabele �n care se eviden�iaz� produc�ia, reparti�ia, consumul �i acumularea de bunuri, pe categorii de agen�i economici �i pe ansamblu. Circuitul economic anual este prezentat ca un ansamblu de opera�iuni economice sau fluxuri. Fiecare opera�iune economic� eviden�iaz� un transfer de mijloace b�ne�ti �ntre unit��ile produc�toare �i consumatori.
SCN este prezentat sub form� matriceal�, pentru a eviden�ia rela�iile dintre elementele �nregistrate �n conturi. �n matrice, fiecare cont este reprezentat de o linie �i o coloan�. Opera�iunile care se eviden�iaz� �n creditul conturilor (pasivele) sunt reprezentate pe linii, iar cele care figureaz� �n debit (activele) sunt reprezentate pe coloane.
Matricea simplificat� a SCN, publicat� de Oficiul de Statistic� al O.N.U. separ� cele 4 conturi �n felul urm�tor:
- Contul �PRODUCTIE�, este separat �n dou� grupe de subconturi �i anume: subconturile de m�rfuri, �n care se eviden�iaz� bunurile materiale �i nemateriale cu caracter de marf�, cu specificarea valorii m�rfurilor desf�cute pe categorii de consumatori (unit��i productive, popula�ie, formarea brut� a capitalului, export) �i subconturile de activit��i, �n care se eviden�iaz� ramurile produc�toare de bunuri pe sectoare;
In aceasta conceptie , contul �Productie� eviden�iaz� produc�ia de bunuri, pe de o parte, pe ansamblu �i pe produc�tori, iar pe de alt� parte, pe genuri de activit��i (ramuri). Se iau �n considera�ie 4 categorii de produc�tori: unit��ile produc�toare de m�rfuri, produc�torii de servicii guvernamentale, produc�torii de servicii casnice �i institu�iile cu caracter nelucrativ care presteaz� servicii popula�iei. Fiecare opera�iune este �nscris� �n debitul �i creditul contului, adica:. �n credit valoarea v�nz�rilor de m�rfuri �i exportul, iar �n debit venitul brut (valoarea ad�ugat�) �i importul. M�rimea venitului brut �i a importului trebuie s� fie egal� deci cu valoarea v�nz�rilor �i a exporturilor. Aceasta arat� c� valoarea ad�ugat� este egal� cu suma v�nz�rilor de bunuri de consum �i de investi�ii corectat� cu soldul rela�iilor import-export.
- Contul �CONSUM� se separ� tot pe dou� grupe de subconturi: subconturile de cheltuieli, �n care se eviden�iaz� categoriile de cheltuieli (pentru cump�r�turi de m�rfuri, pentru servicii guvernamentale, pentru obiective ale unor organiza�ii particulare etc.) �i sectoarele care le fac (gospod�riile popula�iei, institu�iile guvernamentale etc.) �i subconturile de venituri, �n care se eviden�iaz� categoriile de venituri �n sectoarele care le-au realizat, adic� veniturile brute sau valoarea ad�ugat� a diferitelor sectoare pe elemente care le determin� m�rimea;
- Contul �ACUMULARE� eviden�iaz� tranzac�iile sectoarelor institu�ionale cu capital sau fonduri fixe. Este vorba, pe de o parte, de finan�area investi�iilor brute �i a cheltuielilor pentru varia�ia stocurilor f�cute de diferite sectoare, iar pe de alt� parte, de capitalul financiar folosit pentru achizi�ii de pam�nt �i fonduri nemateriale, de transferurile �i de consumul de capital fix;
- Contul �RESTUL LUMII� eviden�iaz� tranzac�iile curente legate de importurile �i exporturile de bunuri, precum �i transferurile curente �i tranzac�iile de capital cu str�in�tatea.

Sistemul Conturilor Nationale furnizeaz�, a�adar, o serie de informa�ii, pe baza c�rora se efectueaz� calcule �i analize macroeconomice de mare importan��. Cele mai semnificative sunt urm�toarele categorii de informa�ii:
- cele referitoare la produc�ia de bunuri �i la structura acestora pe ramuri de provenien�� �i pe sectoare unde se utilizeaz�;
- cele referitoare la reparti�ia bunurilor, respectiv la formarea veniturilor, la formarea �i folosirea lor de c�tre diferi�ii agen�i economici;
- cele referitoare la aloca�iile pentru formarea �i cre�terea capitalului, la investi�ii �i alte forme de acumulare �n cursul anului;
- cele referitoare la opera�iunile economice �i financiare cu str�in�tatea.

Indicatorii macroeconomici determinati pe baza acestor informa�ii au o larg� utilizare �n calculele �i analizele economice de interes na�ional, pentru fundamentarea politicii economice a unei ��ri �i pentru compararea nivelului �i structurii economice atinse de o �ar� cu cele atinse de alte ��ri. Bunurile sunt evaluate la pre�urile produc�torilor �i consumatorilor. �n ambele cazuri pot fi pre�uri ale factorilor de produc�ie, care nu includ impozitele indirecte, �i pre�uri ale pie�ei, care includ �n m�rimea lor �i impozitele indirecte.
�n cadrul SCN se �ntocmesc unele scheme sau tabele care reflect� diverse fluxuri, structuri �i rela�ii, �ntre care se distinge tabloul economic de ansamblu �i tabelul intr�ri-ie�iri (input-output) sau balan�a leg�turilor dintre ramuri (sub acest nume a patruns in tara noastra,in perioada antedecembrista,sistemul lui Leontief).
Tabloul economic de ansamblu cuprinde resursele �i utilizarea acestora, grupate pe conturi ale sectoarelor institu�ionale �i pe conturi de opera�iuni. Unit��ile din economia na�ional� sunt grupate �n sectoare institu�ionale �n func�ie de principalele resurse �i dup� elementele reprezentative ale comportamentului economic.
Tabelul intr�ri-ie�iri este o reprezentare coerent� a fluxurilor de bunuri �i servicii produse �n �ar�, precum �i cele schimbate cu restul lumii �i utilizate de c�tre toate unit��ile rezidente �n cursul unui an, arat�nd �i structura costurilor de produc�ie pe fiecare ramur� a economiei na�ionale. Con�ine conturi de bunuri �i servicii, contul de produc�ie �i contul de exploatare la nivelul fiec�rei ramuri �i pe ansamblul economiei. Este format din patru tabele �i anume :
- tabelul rela�iilor economiei na�ionale, care arat� structura acesteia, produc�ia intern� �i importul;
- tabelul consumului intermediar, care eviden�iaz�, pe r�nduri, contribu�ia ramurilor la formarea consumului de obiecte ale muncii din economie �i, pe coloane, ramurile de produc�ie beneficiare;
- tabelul utiliz�rii finale, care arat� consumul final privat �i public, formarea brut� de capital �i exportul, pe ramuri de provenien��;
- tabelul intr�rilor primare, care reflect� elementele valorii ad�ugate �n fiecare ramur� �i contribu�ia ramurilor la realizarea produsului intern brut.
Intre ele sunt anumite corelatii care le asigura o autoverificare a datelor (pentru ca respecta teza contabila a dublei inregistrari , politicile contabile de evaluare a activelor si actelor comerciale,principiul autocontrolului tip balanta,etc.),dar si posibilitatea imbogatirii sau adancirii portofoliului informational,atunci cand este nevoie.






3.Calculul indicatorilor sintetici fundamentali.


Asa cum aratam mai inainte , in SCN se calculeaz� cinci indicatori sintetici principali, �i anume: produsul global brut, produsul intern brut, produsul intern net, produsul na�ional brut �i produsul na�ional net.
Produsul global brut reprezint� valoarea bunurilor produse �i consumate �n societate �ntr-o period� de timp determinat�, de regul�, un an.
Se folosesc doua moduri de calcul a acestuia (plus o combinatie intermediara) �i anume:
- ca sum� a valorii produc�iilor globale brute de bunuri �n toate sectoarele na�ionale, adic� at�t a celor care se realizeaz� pe pia�� ca m�rfuri c�t �i a celor care nu au caracter de marf�. La institu�iile financiare, produc�ia brut� include comisioanele �ncasate de acestea pentru serviciile prestate �i diferen�a dintre dob�nzile �i dividentele �ncasate �i pl�tite. La societ��ile de asigurare, include remunera�ia necesar� pentru producerea unui serviciu �i nu totalul primelor de asigurare �ncasate. La institu�iile publice �i private f�r� scop lucrativ, produc�ia brut� include costul de produc�ie sau consumul intermediar de bunuri �i servicii, remunera�iile pl�tite salaria�iilor, consumul de capital fix �i impozitele indirecte pl�tite. Bunurile �i serviciile produse pentru pia�� se evaluez� la pre�urile �ncasate, iar serviciile produse de unit��ile bugetare se evalueaz� la nivelul costurilor;
- ca sum� a intr�rilor intermediare �i a intr�rilor primare. Intr�rile intermediare reprezint� valoarea bunurilor folosite pentru consum intermediar. �n ramurile produc�iei materiale, consumul intermediar include consumul de materii prime �i materiale, combustibili, energie �i ap� cump�rate, cheltuielile de cercetare �i proiectare de produse, analize, �ncerc�ri, probe, publicitate, comisioanele pl�tite organiza�iilor de comer� exterior, pl��ile pentru serviciile de transport �i telecomunica�ii, gospod�rie comunal� �i locativ�, financiarbancare, cheltuielile cu protec�ia muncii, deplas�rile personalului �n interes de serviciu etc. Nu se includ �n consumul intermediar cheltuielile care satisfac consumul lucr�torilor dar nu sunt legate direct de produc�ie, achizi�iile de utilaje de natura capitalului fix, cheltuielile cu repara�iile construc�iilor �i bunurilor pentru prelungirea duratei de func�ionare sau sporirea capacit��ii de produc�ie a acestora etc. La institu�iile financiare, consumul intermediar cuprinde chiria, cheltuielile generale de administra�ie, costul miciilor repara�ii �i cheltuielile de �ntre�inere a localurilor, ca �i la societ��ile de asigurare. La institu�iile publice �i private f�r� scop lucrativ, consumul intermediar reprezint� costurile de produc�ie aferente bunurilor �i serviciilor consumate.
Intr�rile primare sunt formate din consumul de capital fix, respectiv amortizarea acestuia, remunera�iile lucr�torilor, impozitele indirecte diminuate cu subven�iile, excedentul de exploatare.
Toate acestea reprezint� forme ale valorii ad�ugate, ca sum� a valorii consumului final �i a valorii consumului intermediar.
Consumul final sau cheltuielile finale arat� destina�ia final� a bunurilor produse �n economie, respectiv consumul final public �i privat, formarea brut� de capital, adic� investi�iile �i varia�ia stocurilor, �i exportul corespunz�tor importului.
Limitat la sfera produc�iei materiale, produsul global brut are un con�inut similar produsului social total.

Produsul intern brut reprezint� valoarea bunurilor produse �n societate �n timp de un an �i ajunse �n ultimul stadiu al circuitului economic. Acesta se determin� pe ramuri ale economiei na�ionale �i se �nsumeaz� la nivelul acesteia. �n principiu, la nivel de economie na�ional�, produsul intern brut este egal cu diferen�a dintre produsul global brut �i consumul intermediar. La nivel de ramur�, se face diferen�a �ntre produc�ia global� brut� a acesteia �i consumul intermediar aferent.

Si totusi produsul intern brut, principalul agregat macroeconomic al contabilitatii nationale, reprezinta rezultatul final al activitatii de productie a unitatilor producatoare rezidente. Acesta se poate calcula in varianta definitiva prin 3 metode: metoda de productie, metoda cheltuielilor si metoda veniturilor. Valorile PIB calculate independent prin cele 3 metode sunt reconciliate in vederea obtinerii unei estimari unice a PIB.

(a). Metoda de productie Produc�ia global� brut� exprim� valoarea bunurilor create, indiferent dac� au sau nu au caracter de marf�. Acest� modalitate de determinare a produsului intern brut la nivel de ramur� sau economie este cunoscut� sub numele de metoda de produc�ie.
Intrand in sfera exactitatii,trebuie sa observam ca in cadrul acestei metode,produsul intern brut se determina pe baza urmatoarei formule:

PIB = VAB + IP + TV - SP,
in care:
PIB = produsul intern brut la pret de piata;
VAB = valoarea adaugata bruta la pret de baza;
IP = impozite pe produse;
TV = taxe vamale/drepturi asupra importurilor;
SP = subventiile pe produse;
iar:
VAB = productia de bunuri si servicii - consum intermediar.

Productia de piata reprezinta productia de bunuri si servicii vandute pe piata la preturi semnificative din punct de vedere economic sau destinate pietei. Prin conventie, conform SEC95, toate bunurile sunt considerate a fi vandute sau destinate pietei. Productia de servicii de piata cuprinde toate serviciile care sunt destinate pietei, fiind prestate de unitati ale caror costuri de productie sunt acoperite cu mai mult de 50% de veniturile provenite din vanzarea productiei lor: comert, transport, comunicatii, servicii personale si sociale. Criteriul veniturilor/costurilor este utilizat pentru toate serviciile de piata.

Productia de piata este inregistrata si evaluata la pret de baza atunci cand este generata prin procesul de productie. Productia pentru consum final propriu cuprinde bunuri si servicii produse si retinute de producatorii lor fie in scopul consumului final, fie in scopul formarii brute de capital fix. Cum societatile nu au consum final, productia pentru consum final propriu este realizata numai de catre gospodariile populatiei, de exemplu, bunurile agricole produse si consumate de membrii aceleiasi gospodarii, serviciile de locuinte produse de proprietarii ocupanti etc. Bunurile si serviciile utilizate pentru formarea bruta proprie de capital fix pot fi produse de orice tip de intreprindere. Acestea includ masini-unelte, constructii realizate pentru uzul propriu al intreprinderii, locuintele si extinderile la locuinte realizate de catre gospodariile populatiei. Productia pentru consum final propriu este evaluata la pretul de baza al produselor similare vandute pe piata. Aceasta productie poate genera un excedent de exploatare net sau un venit mixt. Aceeasi regula este aplicata productiei de locuinta a proprietarilor ocupanti ai locuintelor. Evaluarea productiei pe cont propriu de constructii se bazeaza pe costurile de productie.
Alta productie non-piata cuprinde bunurile si serviciile furnizate de unitatile apartinand administratiilor publice sau institutiilor fara scop lucrativ in serviciul gospodariilor populatiei catre alte unitati, in mod gratuit sau la preturi nesemnificative din punct de vedere economic. Aceasta se evalueaza pe baza costurilor de productie care rezulta din insumarea urmatoarelor elemente: consum intermediar, remunerarea salariatilor, consum de capital fix si alte impozite pe productie, mai putin subventiile pe productie. Productia non-piata se identifica cu total costuri de productie minus venituri din vanzari.
Sectorul institutional "Administratii publice" ocupa un rol central in elaborarea conturilor nationale datorita numeroaselor informatii pe care le pune la dispozitie, nu numai asupra activitatii lui, dar si a celor desfasurate de celelalte sectoare, si datorita rolului sau privilegiat in politica economica a unei tari. Pentru realizarea conturilor acestui sector este necesara o buna cunoastere a organizarii administrative, a procedurilor contabile, a regulilor sale de functionare si a textelor juridice ce reglementeaza operatiunile.

Asa cum se constata, aceste principii generale de evaluare a productiei prezinta numeroase particularitati, depinzand de natura activitatilor realizate , care trebuiesc solutionate corect si de aceea metoda in sine solicita si un volum sporit de munca.

Se observa deasemeni ca diferen�a dintre produsul sau produc�ia brut� �i consumul intermediar �mbrac� forme diferite de exprimare �i caracterizare, respectiv consum, cheltuieli sau cerere final� �i valoarea ad�ugat�, fapt care a condus la formularea a inca dou� metode specifice pentru calculul produsului intern brut, anume metoda veniturilor �i metoda cheltuielilor , care sunt mai operationale,chiar daca nu suficient de bogate informational.

(b). Potrivit metodei veniturilor, care este cea mai r�sp�ndit�, produsul intern brut se calculeaz� ca sum� a costurilor care alc�tuiesc valoarea ad�ugat� �n toate institu�iile produc�toare din �ar�, �i anume:
-impozitele indirecte nete, adic� impozitele indirecte pl�tite minus subven�iile �ncasate, -consumul de capital fix sau amortizarea,
- retribu�iile salaria�ilor �i
- excedentele de exploatare.
Detaliind lucrurile,ajungem la urmatoarea formula de calcul a PIB, prin metoda veniturilor :

PIB = R + EBE + AIP - ASP + IP+TV-SP,

in care:
R = remunerarea salariatilor;
EBE = excedentul brut de exploatare;
AIP = alte impozite pe productie;
ASP = alte subventii pe productie;
IP = impozite pe produse;
TV = taxe vamale (drepturi asupra importurilor);
SP = subventiile pe produse.

Calculul produsului intern brut prin metoda veniturilor implica estimarea lui ca suma a componentelor valorii adaugate brute, si anume remunerarea salariatilor, alte impozite fara subventii pe productie si excedentul brut de exploatare/venitul mixt.
Contul de exploatare, ce sta la baza PIB prin metoda veniturilor, este calculat nu numai pe ramuri omogene, ci si pe sectoare institutionale, concomitent cu realizarea contului de productie. Aceasta etapa de calcul este parte integranta a tabelului intrari-iesiri si a tabelului conturilor economice integrate, constituind tabelul intrarilor primare.

Impozitele indirecte sunt sumele de bani pe care unit��ile le pl�tesc statului sau unor organisme interna�ionale �i pe care le includ �n costurile lor de produc�ie. Este vorba de impozite asupra produc�iei, v�nz�rii, achizi�ion�rii sau utiliz�rii de bunuri �i de taxele vamale de import. Aici nu intr� impozitele directe pe venit sau pe avere pl�tite de �ntreprinderi, pentru c� acestea sunt incluse �n valoarea ad�ugat� ca parte a profitului din care se suport� (excedent de exploatare).
Subven�iile se acord� de c�tre stat �ntreprinderilor publice sau private pentru acoperirea par�ial� a costurilor acestora.
Subven�iile sunt legate de valoarea bunurilor produse, exportate sau consumate, de for�a de munc� ocupat� sau de suprafe�ele utilizate pentru produc�ie, precum �i de modul de organizare sau executare a acelei produc�ii. Sumele acordate de stat �ntreprinderilor private pentru finan�are ainvesti�iilor, acoperirea daunelor sau pierderilor suferite de echipamentele imobiliare sunt considerate transferuri de capital �i nu subven�ii.
Consumul de capital fix exprim� valoarea bunurilor cu caracter de echipamente consumate pentru produc�ie �n timp de un an, ca urmare a uzurii fizice normale.
Distrugerile din diferite cauze �i scoaterea din uz din cauza uzurii morale se consider� pierderi de capital fix.
Excedentul de exploatare este diferen�a dintre produsul sau produc�ia brut�, pe de o parte, �i consumul intermediar, pe impozitele indirecte nete, consumul de capital fix �i remunera�iile salaria�ilor, pe de alt� parte. �n principiu, este vorba de profit. Pot s� apar� excedente de exploatare numai la �ntreprinderile care �i valorific� produc�ia la pre�ul pie�ei. Nu este cazul la administra�iile publice care presteaz� servicii c�tre ter�i la pre�ul de cost al acestora.

(c).Potrivit metodei cheltuielilor sau utiliz�rii finale, produsul intern brut se calculeaz� prin �nsumarea destina�iilor finale ale produc�iei �i anume: consumul final public (guvernamental), consumul final al gospod�riilor popula�iei (menajelor), consumul final al institu�iilor private f�r� scop lucrativ, formarea brut� de capital �i exportul net.

Trebuie avut in vedere tipul de cheltuiala finala in care este angajat fiecare sector institutional, deoarece consumul este privit din unghiuri diferite, influentand momentul inregistrarii si evaluarea. Sintetizand aceste elemente,insemneaza ca Produsul intern brut (PIB) , calculat dupa metoda cheltuielilor, se prezinta astfel:

PIB = CF + FBCF + VS + (E - I),
in care:
CF = consumul final efectiv;
FBCF = formarea bruta de capital fix;
VS = variatia de stoc;
E = exporturile de bunuri si servicii;
I = importurile de bunuri si servicii.

In contextul conturilor nationale, consumul poate fi privit din doua perspective, si anume: perspectiva cheltuielii si cea a consumului efectiv. Perspectiva (angajarea) cheltuielii sta la baza SEC95, deoarece este relevant cine plateste efectiv pentru consum, indiferent ca plateste cu moneda, prin barter, se angajeaza intr-o datorie sau produce pe cont propriu. SEC95 include si conceptul de consum efectiv, care presupune - pentru gospodarii - nu numai cheltuielile, dar si transferurile sociale in natura. Acestea din urma sunt bunuri sau servicii individuale produse ori achizitionate de administratia publica sau IFSLSGP si furnizate gratuit gospodariilor. Astfel, consumul efectiv al administratiei publice si al IFSLSGP exclude aceste bunuri si servicii. Exemple de consum individual de bunuri si servicii sunt ingrijirea sanatatii, educatie, servicii culturale si, prin conventie, toate serviciile furnizate de IFSLSGP. Numai administratiile publice furnizeaza servicii colective.

Principalele surse de date utilizate in calculul agregatului Cheltuiala pentru consumul final efectiv sunt:
▪ surse de date statistice: ASA, ABF, balanta produselor agricole, date provenite de la directia de specialitate de comert din cadrul INS, alte surse statistice;
▪ surse de date contabile si financiare: situatiile financiare furnizate de MFP;
▪ surse de date administrative: executia bugetului administratiilor publice, veniturile si cheltuielile institutiilor publice finantate partial sau total din fonduri extrabugetare; declaratiile privind venitului global depuse de catre intreprinzatorii individuali si asociatiile familiale, obtinute de la MFP;
▪ alte surse: balanta de plati elaborata de BNR

Pentru determinarea consumului final public, din valoarea produc�iei brute a administra�iilor publice prestatoare de servicii se scade valoarea v�nz�rilor c�tre ter�i �i formarea brut� de capital pentru uz propriu. Produc�ia brut� se calculeaz� la costurile de produc�ie �i cuprinde valoarea consumului intermediar,remunera�iie salariale, consumul de capital fix �i eventualele impozite indirecte suportate de acestea.
Consumul intermediar cuprinde: cheltuielile militare, indiferent de durata de via�� a bunurilor cu destina�ie militar� achizi�ionate; aeronavele �i vehiculele militare; construc�iile realizate pentru nevoile armatei.
Formarea brut� de capital cuprinde: construc�iile pentru uz propriu �i repara�iile capitale la cl�diri, c�ile de comunica�ie, barajele, drumurile forestiere, antrepozitele s.a. executate adesea de ministerele de profil. Nu se cuprind lucr�rile pentru
nevoile ap�r�rii na�ionale, dar se include varia�ia stocurilor materiale.
Consumul final al gospod�riilor popula�iei cuprinde consumul de bunuri �i servicii procurate de acestea pe pia�a intern�, plus achizi�iile directe efectuate de reziden�i �n str�in�tate, minus achizi�iile directe de bunuri �i servicii efectuate de nereziden�i pe pia�a intern�.
Institu�iile private f�r� scop lucrativ care presteaz� servicii c�tre popula�ie (asocia�ii, sindicate, �coli, spitale, funda�ii, cluburi) nu urm�resc realizarea de profit de pe urma activit��ii desf�surate. Cheltuielile de consum final ale acestora sunt egale cu produc�ia lor brut� minus v�nz�rile lor de bunuri �i servicii �i eventuala formare de capital brut pentru uz propriu.
Formarea brut� de capital cuprinde: achizi�iile nete ale produc�torilor de bunuri materiale �i reproductibile cu o durat� de serviciu de cel pu�in un an, cheltuielile produc�torilor pentru �mbun�t��irea sau modificarea echipamentelor lor �n scopul amelior�rii vie�ii economice �i a randamentelor; cheltuielile efectuate pentru punerea �n valoare sau cre�terea bonit��ii terenurilor sau extinderea p�durilor, minelor, planta�iilor, livezilor; costul net al achizi�ion�rii �i cre�terii de animale pentru lapte, l�n� etc. �i de reproduc�tori; marjele de intermediere, onorariile avoca�iilor, timbrele fiscale, cheltuielile de justi�ie �i alte cheltuieli de transfer privind terenurile, z�c�mintele minerale, p�durile si alte bunuri tangibile nereproduc�toare similare, activele nefinanciare �i echipamentele de ocazie. Formarea brut� de capital cuprinde �i cre�terea stocurilor de materii prime �i materiale achizi�ionate de produc�tori pentru consumul intermediar, produsele finite destinate v�nz�rii, animalele crescute pentru sacrificare, rezervele de materiale strategice etc., dar nu cuprinde p�m�ntul, z�c�mintele minerale �i p�durile (cu excep�ia cheltuielilor legate de transferul de proprietate), construc�iile �i alte bunuri durabile achizi�ionate de administra�iile publice, destinate �n principal scopurilor militare �i care se consider� cheltuieli curente �i intr� �n consumul intermediar, costul cercet�rii �i prospect�rii minereurilor (din acela�i considerent), precum nici alte categorii de cheltuieli.
Exporturile �i importurile de bunuri �i servicii se refer� la m�rfuri, transporturi �i telecomunica�ii, presta�iile de asigurare. Exporturile de m�rfuri se exprim� �n condi�ia f.o.b., iar importurile �n condi�ia c.i.f.
Produsul intern net se determin� ca diferen�� �ntre produsul intern brut sau valoarea ad�ugat� brut� �i consumul de capital fix, respectiv amortizarea; acesta echivaleaz� cu valoarea ad�ugat� net�.
Elementele sale componente, dup� metoda veniturilor de calcul a produsului intern brut, sunt: impozitele indirecte nete, retribu�iile salaria�ilor �i excedentul de expoatare.
Dup� metoda cheltuielilor finale de calcul a produsului intern brut, elementele componente ale produsului intern net sunt:
-consumul final public �i privat,
- formarea net� de capital, �i
- exporturile nete.

Produsul na�ional brut �i,respectiv, net au la baz� conceptul de venit na�ional. Este vorba de faptul c� exist� agen�i economici reziden�i care �i desf�oar� activitatea �n str�in�tate, unde ob�in venituri �i fac cheltuieli, �i agen�i economici nereziden�i care �i desf�oar� activitatea pe teritoriul na�ional, unde ob�in venituri �i efectueaz� cheltuieli.
Prin urmare, produsul intern trebuie corectat cu soldul activit��ilor celor dou� categorii de agen�i economici: soldul pozitiv se adaug�, iar soldul negativ se scade si ne conduceastfel la venitul national si,dupa cum se observa,calculul s�u are la baz� teoria factorilor de produc�ie.
�n SCN se determin� deasemeni, venitul disponibil �i produsul disponibil. Venitul disponibil se determin� astfel: ca sum� a veniturilor disponibile ale agen�ilor economici na�ionali; ca sum� a cheltuielilor na�ionale �i a soldului balan�ei de pl��i externe; ca sum� a consumului final privat, a consumului final public, a form�rii brute de capital �i a soldului balan�ei de pl��i externe. Acest indicator arat� �n ce m�sur� veniturile agen�ilor economici na�ionali acoper� cheltuielile acestora sau dac� pentru aceasta este nevoie s� se apeleze la resurse externe (c�nd balan�a de pl��i externe este deficitar�) ori dac� resursele interne dep�esc nevoile na�ionale �i o parte din acestea poate fi pus� la dispozi�ia altor ��ri (c�nd balan�a de pl��i externe este excedentar�). Venitului disponibil �i corespunde produsul disponibil, care este format din bunuri �i servicii cu o structur� determinat�. Produsul disponibil este egal cu produsul intern brut plus importul minus exportul.

4. Abordarea exhaustivitatii

O atentie speciala in cadrul procesului de elaborare a PIB din Romania este data estimarilor de � economie neobservata� , includerea lor oferind un plus de calitate si exhaustivitate strict necesare conturilor nationale ,mai ales atunci cand este vorba de multe activitati colaterale,intamplatoare,ocazionale,etc.cum este cazul asigurarii minimei rezistente pentru milioane de romani.
Manualul OCDE - editia 2002 - privind masurarea economiei neobservate, elaborat in stransa conexiune cu SCN93, se refera la urmatoarele arii problematice: (a). productia subterana - ce evita fiscalitatea sau anumite reglementari legale, (b). productia ilegala - interzisa prin lege, (c). productia sectorului informal din cadrul gospodariilor populatiei si (d). productia gospodariilor pentru consum final propriu. Manualul contine sugestii de abordare a estimarilor pentru fiecare arie in parte, urmarite in conturile nationale romanesti.
: Pentru identificarea economiei neobservate in Romania se recurge la clasificarea intregii economii in doua sectoare formal si informal. Metoda folosita de INS a fost imbunatatita an de an in functie de noile surse de date existente, iar din anul 1996 exista o stabilitate a surselor de date, metodologia fiind aceeasi si asigurand comparabilitatea datelor.
(a). Pentru sectorul formal se are in vedere abordarea subraportarii utilizarii fortei de munca, precum si a evaziunii fiscale de catre societatile nefinanciare, cu impact in subraportarea valorii adaugate brute.
Evaluarea fortei de munca neinregistrate - "munca la negru" - reprezinta cea mai importanta parte a economiei neobservate. Metoda folosita se bazeaza pe compararea cererii si ofertei de munca cu scopul de a identifica persoanele care realizeaza o activitate legala intr-o unitate din sectorul formal, dar nu sunt declarate autoritatilor. Estimarea ofertei de forta de munca foloseste datele din AMIGO si alte surse administrative privind participarea populatiei pe piata muncii. Ancheta ofera informatii despre numarul de persoane care au declarat ca au desfasurat o activitate platita in perioada de referinta. Estimarea ofertei de forta de munca se realizeaza pe ramuri omogene de activitate, la nivel de doua cifre CAEN, fara agricultura si administratie publica. Productia agricola se calculeaza in conturile nationale, folosind date cantitative, iar pentru administratia publica se aplica ipoteza conform careia unitatile apartinand acestui sector nu subevalueaza activitatea depusa.
Ancheta structurala anuala este sursa de date pentru cererea de forta de munca. Astfel, se utilizeaza datele privind numarul mediu de angajati, pe activitati omogene,( la nivel de 4 cifre CAEN).
Diferenta dintre numarul persoanelor care au declarat ca muncesc intr-o intreprindere si numarul persoanelor declarate angajate de intreprinderi reprezinta "munca la negru". Munca la negru este evaluata cu aceleasi componente ale situatiei legale: salarii brute medii, contributii la asigurari sociale etc. Consumul intermediar este determinat folosind aceeasi pondere in productie ca cea obtinuta de intreprinderile mici pentru respectivele ramuri de activitate.
In conturile nationale romanesti se fac si estimari privind evaziunea de la plata taxei pe valoarea adaugata. Evaziunea fiscala se obtine ca diferenta intre TVA teoretica si cea incasata la bugetul de stat. TVA teoretica este estimata cu ajutorul elementelor de consum intermediar, consum final al gospodariilor populatiei, consum final al administratiei publice si private si FBCF, pe baza cotelor de TVA pe produse, stabilite prin lege. Aceasta frauda fiscala este inclusa in valoarea productiei, precum si in valoarea adaugata bruta pentru fiecare ramura corespunzatoare.
(b). In ceea ce priveste sectorul informal, estimarea economiei neobservate se realizeaza pentru toate activitatile realizate de asociatiile familiale si lucratorii pe cont propriu. Informatiile despre aceste activitati provin de la MFP. Estimarea nu este pur de subraportare, pentru ca metoda contine, de asemenea, si o problema de neinregistrare si de lipsa a anchetelor statistice pe acest segment al economiei.
Pe baza datelor din ancheta fortei de munca se estimeaza numarul de persoane care lucreaza in asociatii familiale si al intreprinzatorilor individuali/liber-profesionisti. Realizarea estimarilor se face pe principiul conform caruia veniturile persoanelor nesalariate nu pot fi mai mici decat media castigurilor realizate de angajatii din unitatile mici cu acelasi domeniu de activitate. Declaratiile de venit ale asociatiilor familiale si lucratorilor pe cont propriu, depuse la MFP, sunt comparate si ajustate cu valoarea acestor calcule. Astfel, sunt ajustate veniturile, evaziunea fiscala a unitatilor inregistrate in sectorul informal fiind total eliminata.

O alta categorie importanta a economiei neobservate o reprezinta activitatea realizata de unitatile neinregistrate din sectorul informal. In aceasta categorie intra: croitorii, mecanicii auto, coaforii, zugravii, instalatorii, profesorii care predau lectii particulare, persoane care inchiriaza casa in timpul vacantei etc. Pentru astfel de activitati se realizeaza evaluari distincte, folosindu-se ipoteze specifice si surse de date disponibile din sistemul statistic, pentru urmatoarele ramuri de activitate: hoteluri, constructii, educatie.


5. Produsul intern brut in preturi constante

Un avantaj substantial, ca sistem contabil, al conturilor nationale consta in posibilitatea evaluarii in preturi constante. In conturi nationale se poate realiza descompunerea in timp a variatiilor agregatelor sale in "variatii de pret" si "variatii de volum", furnizand un cadru potrivit construirii unui sistem de indici de volum si de pret si asigurarii coerentei datelor statistice.
Importanta politica a acestor estimari reiese din � Pactul de crestere si stabilitate� , care recunoaste o recesiune severa - caz in care se accepta un deficit guvernamental mai mare de 3% din PIB - atunci cand "scaderea anuala a PIB-ului real este de cel putin 2%". PIB real inseamna cresterea in volum a PIB, ceea ce a condus la o preocupare la nivel european de armonizare a datelor de pret si volum din conturi nationale, prin emiterea deciziilor Comisiei 98/715/CE de clarificare a anexei A la Regulamentul (CE) nr. 2.223/96 al Consiliului privind Sistemul european de conturi nationale si regionale din Comunitate, referitor la principiile de masurare a preturilor si volumelor si 2002/990/CE care aduce clarificari suplimentare anexei A la Regulamentul (CE) nr. 2.223/96 al Consiliului privind Sistemul european de conturi nationale si regionale din Comunitate, referitor la principiile de masurare a preturilor si volumelor, si elaborarea de catre Eurostat in anul 2001 a Manualului privind masurarea preturilor si volumelor in conturi nationale. Prin aceste documente sunt definite si clarificate metodele A - recomandate, B - acceptabile si C - inacceptabile pentru masurarile in pret si volum pe produse, care sunt urmarite permanent in procesul de elaborare a conturilor nationale din Romania.

Produsul intern brut in preturi constante se estimeaza in cadrul sistemului conturilor nationale romanesti prin doua metode: metoda de productie si metoda cheltuielilor. Pentru fiecare metoda se folosesc indici independenti ai componentelor, iar rezultatele finale sunt supuse reconcilierii.
Conturile nationale inregistreaza nu numai tranzactiile unui anumit produs descompuse cu usurinta in cantitate si pret, ci si ansamblul fluxurilor economice ce se formeaza in economie in timpul proceselor de productie, repartitie si consum.
Conform SEC95, indicii utilizati in elaborarea conturilor nationale in preturi constante sunt: indicele de tip Paasche - pentru construirea indicilor de pret - si indicele de tip Laspeyres - pentru construirea indicilor de volum, impreuna cu utilizarea anului anterior ca an de baza - sistem de indici inlantuiti. Pentru calculul indicelui Paasche se folosesc ca ponderi valorile perioadei curente, in timp ce pentru indicele Laspeyres, ponderarea se realizeaza cu valorile perioadei de baza. Indicii Laspeyres si Paasche sunt simetrici, deoarece prin inmultirea dintre indicele de volum si cel de pret se obtine indicele de valoare.
Produsul intern brut in preturi constante rezulta din elementele sale componente evaluate in preturi constante.
Productia de piata si cea pentru consum final propriu se trateaza impreuna asa cum recomanda SEC95. Criteriul esential de care se tine seama este acela ca pretul sau volumul productiei in sine sunt supuse masurarii, si nu intrarile sale.

Principalele metode pentru estimarea productiei in preturi constante sunt:
▪ metodele deflatarii prin pret; se folosesc urmatorii indici de pret cu care se deflateaza valoarea productiei in preturi curente: indicii de pret ai productiei industriale; indicii de cost in constructii; indicii preturilor de consum; indicii valorii unitare; preturile "intrarilor", de exemplu pretul fortei de munca sau un pret mediu al consumurilor intermediare etc.;
▪ metoda extrapolarii volumului, utilizandu-se indicii de volum ai productiei, indicatori de volum ai "intrarilor", de exemplu: numarul salariatilor sau schimbarea de volum a consumului intermediar.

Estimarea productiei de bunuri si servicii in cadrul conturilor nationale se evalueaza in preturi de baza, iar estimarea ei in preturi constante trebuie sa tina seama de caracteristicile elementelor componente si de modul de formare si utilizare a productiei in economie. Pentru evaluarea productiei de piata si a celei pentru consum propriu in preturile anului anterior se utilizeaza in general indici de pret si de volum agregati conform nomenclatorului de produse adoptat pentru realizarea echilibrului resurse-utilizari si care sunt disponibili in sistemul statistic. Principalii indici folositi pentru estimarea productiei de piata si a serviciilor sunt: indicii de pret ai productiei industriale; indicii preturilor de consum, indici de pret pentru productia agricola si indici de cost pentru constructii, indicii de in preturi constante, luandu-se in considerare volum ai productiei.
Consumul intermediar este estimat componenta sa structurala. El se deflateaza produs cu produs pe baza detalierii pe care o permite TII, respectiv 105 ramuri/produse, avand drept avantaj faptul ca, pentru toate ramurile, consumul intermediar este descris in aceeasi clasificare de produs, astfel incat diferitii deflatori utilizati pentru un anumit produs pot fi comparati. Volumul total al consumului intermediar pentru fiecare ramura se obtine prin suma volumelor intrarilor pentru toate produsele. Astfel, in cadrul tabelului intrari-iesiri fiecarui element i se aplica indicele de pret al productiei, precum si al importului utilizat in consumul intermediar. Ajustarile sunt plauzibile si se repeta pana se obtine o valoare finala.
Estimarea consumului final in preturi constante se face pentru fiecare element component, astfel: valoarea de cheltuiala pentru consum final al gospodariilor populatiei se determina in preturi constante folosind urmatorii indici: indicii preturilor de consum pentru cumpararile de marfuri si servicii; indici de pret care se utilizeaza pentru determinarea volumului consumului de bunuri obtinute in gospodaria proprie; indice de pret la nivelul chiriei de pe piata pentru estimarea serviciilor de locuinte pentru proprietari; indici de pret pentru productia de nepiata pentru cheltuiala de consum final a administratiei publice

6.Contabilitatea nationala si previziunea

Contabilitatea na�ional�,asa cum am descris-o mai inainte ,este � inainte de toate - un instrument prin care se descriu structurile �i fluxurile din economie, �n vederea asigur�rii informa�iilor necesare analizelor �i previziunilor economice.
Acest sistem informa�ional macroeconomic permite analiza evolu�iei cererii �i ofertei de bunuri �i servicii din perspectiva cre�terii economice, a evolu�iei costurilor �i profiturilor �ntreprinderilor, a form�rii �i utiliz�rii acumul�rilor tuturor agen�ilor, a rela�iilor economice externe etc. De aceea, �n afar� de conturile ce reflect� activitatea trecut�, se elaboreaz� conturi prospective, pe termen scurt, pentru anul �n curs �i cel viitor, precum �i pe termen mediu, pentru o perspectiv� de c��iva ani.
Principalele obiective ale previziunilor sunt evolu�ia produc�iilor diferitelor ramuri, a ocup�rii for�ei de munc�, a salariilor, a fondurilor fixe, precum �i a modului �n care previziunile sunt coerente din perspectiva resurselor, a corela�iilor dintre ramuri, a evit�rii �omajului etc.
Elaborarea conturilor na�ionale, a tabloului economic de ansamblu �i a tabloului opera�iunilor financiare este o ac�iune complex�, care presupune �n afar� de str�ngerea informa�iilor primare, mai multe etape succesive de corectare, echilibrare �i revizuire a informa�iilor disponibile.
Sistemul Conturilor Na�ionale (S.C.N.) sau Contabilitatea Na�ional�, constituie principalul instrument de eviden�� �i analiz� macroeconomic� utilizat �n statistica interna�ional� de aproape toate statele lumii, �n principal cele cu economie de pia��.
Pornind de la obiectul s�u, descrierea proceselor �i leg�turilor din economie-diversele particularit��i ale S.C.N. pot fi sistematizate astfel:
- S.C.N. este o metod� de �nregistrare �i prezentare constatativ� a economiei, av�nd drept scop imediat s� descrie cifric activitatea economic�, fluxurile materiale de venituri �i financiare care au loc �ntre diferi�i agen�i economici;
- S.C.N. este o reprezentare cantitativ� sintetizat� �i agregat� a realit��ii economice care se compune, de fapt, dintr-o multitudine de elemente variate. Elementele care se m�soar� prin S.C.N. pot fi at�t fluxurile unei perioade c�t �i stocurile de bunuri �i valori financiare existente la un moment dat, elemente care se exprim� la nivel macroeconomic prin indicatori valorici;
- realitatea economic� care este reflectat� de S.C.N. se grupeaz� din punct de vedere al caracteristicilor de spa�iu �n profil na�ional, plurina�ional �i regional, pentru ��ri cu dimensiuni mari �i cu o economie complex� �i dup� caracteristici de timp. Conturile se alc�tuiesc trimestrial, anual, pe mai mul�i ani sau la un moment dat;
- S.C.N. reflect� prin con�inutul s�u mecanismul economiei de pia��, permi��nd s� pun� �n eviden�� �i s� dea posibilitatea s� analizeze produc�ia, reparti�ia, consumul �i acumularea de bunuri �i servicii ca procese care au loc �n cadrul �i �ntre agen�ii economici, inclusiv menaje, purt�nd denumirea generic� de subiec�i economici;
- S.C.N. folose�te tehnica contabil�, principiul dublei �nregistr�ri, astfel fiecare cont �nregistreaz� pe de o parte resursele, iar pe de alt� parte folosirea acestora. S.C.N. utilizeaz� tehnica contabil� �i pentru alc�tuirea seriilor statistice sau pentru calculul indicatorilor macroeconomici �n care se sintetizeaz� activitatea �i pentru alc�tuirea conturilor analitice, care exprim� activitatea desf�urat� de agen�ii economici �n cadrul ansamblului economic analizat.
A�a cum rezult� din documentele O.N.U., noul sistem al conturilor nationale permite at�t descrierea �i analiza structurilor economice, c�t �i asigurarea unor norme interna�ionale cu caracter unitar pentru calcularea celor mai importan�i indicatori macroeconomici.
El are numeroase valente specifice de mare valoare pentru ca pleaca de la alta conceptie si anume aceea ca �ntre conturile na�ionale (cadrul central) �i conturile de baz� ale unit��ilor studiate se interpun conturi intermediare, care se stabilesc pe baza datelor agen�ilor economici �i utilizeaz� concepte �i moduri de evaluare inspirate din analiza economic�, asigur�nd trecerea c�tre conturile cadrului central. Ca urmare a acestor opera�iuni, conturile na�ionale sunt disponibile �n form� definitiv� dup� trei ani de la declan�area opera�iilor de �nregistrare pentru anul de baz�.
Fundamentarea deciziilor economice, curente are la baz� informa�ii furnizate de conturi provizorii care se revizuiesc permanent.
Prin urmare, asigurarea permanent� cu informa�ii c�t mai exacte �i �n acela�i timp opera�ionale presupune un sistem de conturi definitive, semidefinitive, provizorii �i previzionale care se �nl�n�uie dup� un program temporal bine g�ndit.

�n fiecare an se elaboreaz� bugete economice, conturi previzionale pentru anul �n curs �i pentru anul urm�tor, care stau la baza elabor�rii politicii economice a statului �i se concretizeaz� �n special �n legi financiare.
Aceast� ac�iune complex� de elaborare a sistemului de conturi previzionale �ncepe cu proiectarea echilibrului de bunuri �i servicii. Primul pas const� �n determinarea cererii finale pe componente (si iata cateva elemente exemplificative).
Consumul menajer (al familiilor sau gospod�riilor), principalul factor al evolu�iei produc�iei se estimeaz� plec�nd de la legile de evolu�ie a consumului �n func�ie de dinamica venitului �i de modul de repartizare a cheltuielilor pentru consum �ntre diferite categorii de bunuri �i servicii. Pentru echipamente necesare gospod�riilor, inclusiv autoturisme, se utilizeaz� rezultatele anchetelor privind inten�ia de cump�rare.
Utiliz�nd modele econometrice complexe se stabilesc dinamicile diferitelor categorii de bunuri �i servicii �nfunc�ie de veniturile disponibile.
�n ceea ce prive�te investi�iile, modalit��ile de evaluare sunt diferite �n func�ie de disponibilitatea informa�iei. Astfel, investi�iile administra�iei publice se determin� u�or pe baza bugetelor centrale �i locale care concretizeaz� �n cifre dimensiunea proiectelor de dezvoltare ce se au �n vedere �n perioada viitoare.
Estimarea investi�iilor productive impun o metodologie complex�, nu lipsit� de dificult��i. Pentru intreprinderile publice �i marile �ntreprinderi private volumul investi�iilor se cunoa�te direct. Pentru altele se utilizeaz� diferite surse informa�ionale, cum ar fi anchetele special organizate. Cu ajutorul unor modele econometrice se pot previziona investi�iile cu suficient� precizie.
�n sf�r�it, investi�iile menajelor, concretizate �n special �n locuin�e, se previzioneaz� �in�nd seama de volumul construc�iilor �n curs de execu�ie �i de informa�iile furnizate de statisticile privind autoriza�iile de construire.
Exportul �i importul se pot previziona de speciali�ti �n evolu�ia conjunctural� a pie�ei externe. Dar fluctua�iile comer�ului exterior sunt de foarte multe ori imprevizibile. De aceea, modelele de previziune trebuie s� con�in� variabile aleatoare.
Dup� evaluarea tuturor componentelor cererii finale �i a importurilor se trece la evaluarea produc�iei interne brute pentru a verifica dac� satisface cererea final�. Pe grupe de produse se previzioneaz� nivelul posibil al produc�iei �i al stocurilor �i rezervelor de produse finite. Compararea resurselor cu utiliz�rile se realizeaz� �n cadrul unui tabel intr�ri-ie�iri �n unit��i naturale pentru care se cunosc elementele Cadranului II (utiliz�rile) �i ale Cadranului III (produc�ia �i importul). Pentru a cunoa�te produc�ia necesar� trebuie s� se determine consumul intermediar, folosind coeficien�ii tehnici de consum �n unit��ile naturale. Pentru eliminarea unor dispropor�ii ce pot ap�rea �ntre ramuri, deci pentru a se realiza echilibrarea balan�ei, urmeaz� s� se analizeze corela�iile dintre cererea �i oferta unor produse, s� se efectueze echilibrarea lor cu ajutorul pre�urilor.
Introducerea pre�urilor se face �n dou� etape: prima etap� const� �n folosirea pre�urilor constante care permit previzionarea volumului produc�iei �i echilibrarea balan�ei la pre�urile anului de baz�, iar �n cea de a doua etap� se construie�te balan�a intr�ri-ie�iri �n pre�urile curente ale anului de previziune.
Toate aceste opera�iuni presupun o serie de corect�ri, ajust�ri �i chiar acceptarea unor conven�ii pentru realizarea coeren�ei de ansamblu �i a echilibr�rii balan�ei.

Cunosc�nd produc�ia �i consumul, se poate trece la elaborarea costurilor previzionale ale societ��ilor �i ale antreprizelor individuale, ale administra�iei publice etc.
Principalele probleme care se ridic� �n aceast� etap� constau �n previzionarea efectivului de salaria�i, productivit��ii muncii, a salariilor, a impozitelor �i cotiza�iilor sociale, care sunt elemente ale diferitelor costuri. Aceste previziuni furnizeaz� informa�ii pentru tabloul economic de ansamblu �i tabloul previzional al opera�iunilor financiare.
Complexitatea procesului previzional impune integrarea tuturor variabilelor �i a rela�iilor dintre acestea, precum �i a etapelor descrise anterior, �ntr-un model formalizat care s� permit� reprezentarea realit��ii �i �n acela�i timp utilizarea tehnicii electronice de calcul.
Dintre modelele utilizate de ��rile care au adoptat sistemul conturilor na�ionale (S.C.N.) se impune, prin complexitatea sa, modelul econometric pe termen mediu, francez, denumit Dinamica multisectorial� (D.M.S.).
Acest model este dinamic, secven�ial (rezultatele fiec�rui an influen�eaz� economia anilor viitori) �i multisectorial. El con�ine ecua�ii de comportament �i egalit��i contabile. �n afar� de variabile exogene (popula�ia, conjunctura interna�ional�, pre�ul energiei etc) modelul con�ine variabile de comand� cum sunt nivelul presta�iilor sociale, nivelul impozitelor.
Pe baza modelului se pot descrie scenarii ale evolu�iei economice �n diferite ipoteze, modelul permi��nd simularea �n condi�iile c�nd se modific� una sau mai multe variabile exogene sau endogene.
Logica modelului poate fi sintetizat� astfel:
- solu�iile fiec�rui an se determin� succesiv realiz�ndu-se echilibrarea permanent� a solu�iilor anuale;
- cererea final� determin� produc�ia; cunosc�ndu-se nivelul produc�iei, se determin� capitalul �i for�a de munc� necesar� prin utilizarea unor func�ii de produc�ie;
- cunosc�nd elementele anterioare se calculeaz� costul �i apoi pre�ul (cu condi�ia cunoa�terii salariilor, taxelor sociale �i impozitelor). Pre�ul depinde deci de salarii, dar �i salariul depinde de pre�uri; de aceea, ele se calculeaz� simultan, plec�nd de la ecua�ia �n care intr� produc�ia, nivelul utiliz�rii capitalului, nivelul angaj�rii
for�ei de munc�, nivelul taxelor �i al impozitelor;
- se determin� venitul distribuit, partea menajelor �i ceea ce r�m�ne �ntreprinderilor (profitul); de aici rezult� rata rentabilit��ii capitalului investit, precum �i valoarea ratei care intervine �n determinarea investi�iilor;
- cererea final� se compune din consumul menajelor �i schimbul extern. Consumul menajelor se determin� cunosc�nd venitul.
Av�nd �n vedere c� venitul se deduce din produc�ie �i din pre�, rezult� c� apare o conexiune invers� de corec�ie,pentru ca s-a plecat de la cererea final� pentru a determina produc�ia, venitul �i consumul; o conexiune analog� apare pentru comer�ul exterior; capacitatea de export �i de import depinde de pre�ulintern comparat cu cel extern.
De asemenea, nivelul exportului depinde de rata de utilizare a capacit��ilor de produc�ie, deci reglarea depinde simultan de pre� �i de capacitatea de produc�ie.
Acestea sunt elementele de baza, numai ca schema exclude �administra�ia� �i institu�iile financiare , astfel ca trebuiesc preluate si ele din bilanturile institutiilor financiar-bancare si din cele ale administratiei publice , pentru ca astfel sistemul sa fie complet.

Descrierea de pana acum este schematica (dar este exacta) si ne demonstreaza ,daca mai era necesar, cum conturile nationale ofera o prezentare sistematica si detaliata a economiei totale - regiune, tara, grup de tari -, a componentelor sale, precum si a relatiilor cu alte economii, acoperind o anumita perioada de timp - an, trimestru, semestru etc. Indiferent de intinderea spatiala si temporala a estimarilor, conturile nationale se calculeaza pe baza aceluiasi cadru stabilit prin regulamentul mentionat. Sistemul european de conturi (SEC 95) este armonizat cu numeroase concepte si clasificari utilizate in cadrul altor statistici sociale si economice, cum ar fi cele privind ocuparea, industria sau comertul exterior,demografia,investitiile si capitalul fix si multe altele.
Se intelege astfel ca constructia informationala a conturilor anuale,nu este o problema simpla. Ea cere o forte buna cunoastere a ansamblului economic national,a modului in care se formeaza,se antreneaza si se utilizeaza resursele,apoi metodele,procedurile,tehnicile de operare contabila,de calcul statistic , etc.probleme complexe si in permanenta evolutie (pentru ca politica si strategia economica evoluiaza si ele),dar eu m-am limitat la aceasta schema sumara,sperand ca �economistii� nostri le-au invatat la facultate,la masterate,la atatea programe si cursuri de �invatare�rapida de care nu mai ai loc sa intorci!(Pentru cei interesati ,pe blogul �Clubul Universitarilor Liberi�,se gaseste o varianta mai dezvoltata,mai concreta,cu multe detalii subtile).

ADENDUM : ANEXE EXPLICATIVE:

Anexa 1 � Conceptia si cadrul legislativ

Implementarea conturilor nationale in Sistemul statistic romanesc a constituit o prioritate a perioadei de tranzitie, incepand cu anul de calcul 1989. In Romania, Sistemul european de conturi nationale si regionale versiunea 1995 - SEC95 - se aplica incepand cu anul 1998. Metodologia SEC95 este obligatoriu de aplicat, prin Regulamentul (CE) nr. 2.223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul european de conturi nationale si regionale din Comunitate, referitor la principiile de masurare a preturilor si volumelor, cu modificarile ulterioare, in tarile membre ale Uniunii Europene, fiind cadrul compatibil pe plan international cu Sistemul conturilor nationale versiunea 1993 - SCN93 -, utilizat de marile organizatii internationale. Acest regulament este completat de alte documente legislative, emise in timp, precum si de manuale detaliate (elaborate de Eurostat, referitoare la aspecte specifice ale SEC95: Venitul national brut, Estimari in preturi constante, Servicii de intermediere financiara indirect masurate, statistica guvernamentala etc.). Obligativitatea aplicarii SEC95 in cadrul Uniunii Europene este intarita prin anexa B la regulamentul Consiliului mentionat, ce se refera la Programul de transmitere a datelor SEC95 . In momentul de fata sistemul contabilitatii nationale este reglementat prin ordinul presedintelui Institutului National de Statistica privind conturile anuale,publicat in Monitorul Oficial nr. 292 din 5 mai 2009.

Sistemul de conturi nationale SEC95 are o mare importanta politica deoarece este utilizat in procedura bugetara a Comunitatii pentru a stabili contributia fiecarei tari provenind din resursa TVA si VNB. De asemenea, prin intermediul SEC95 se realizeaza urmarirea si orientarea politicilor monetare europene - criteriile de convergenta ale Tratatului de la Maastricht.
Conturile nationale ofera o descriere sistematica si detaliata a economiei totale - regiune, tara, grup de tari -, a componentelor sale, precum si a relatiilor cu alte economii, acoperind o anumita perioada de timp - an, trimestru, semestru etc. Indiferent de intinderea spatiala si temporala a estimarilor, conturile nationale se calculeaza pe baza aceluiasi cadru stabilit prin regulamentul mentionat. SEC95 este armonizat cu numeroase concepte si clasificari utilizate in cadrul altor statistici sociale si economice, cum ar fi cele privind ocuparea, industria sau comertul exterior.
Anexa 2 : Tabloul conturilor

Tabelul conturilor economice integrate se realizeaza anual, in preturi curente, pentru cele 6 sectoare institutionale. Principalele conturi si subconturi nefinanciare prevazute de sistemul conturilor nationale sunt urmatoarele:
-Contul de bunuri si servicii (0);
-Contul de productie (I);
-Conturile de distribuire primara a venitului (II.1):
-> Contul de exploatare (II.1.1);
-> Contul de alocare a veniturilor primare (II.1.2):
--> Contul de venit al intreprinderii (II.1.2.1);
--> Contul de alocare a altor venituri primare (II.1.2.2);
-Contul de distribuire secundara a venitului (II.2);
-Contul de redistribuire a venitului in natura (II.3);
-> Contul de utilizare a venitului (II.4):
-> Contul de utilizare a venitului disponibil (II.4.1);
-Contul de utilizare a venitului disponibil ajustat (II.4.2);
-Contul de capital (III.1):
-> Contul variatiilor nete datorate economiei si transferurilor de capital (III.1.1);
-> Contul achizitiilor de active nefinanciare (III.1.2).
Conturile sunt echilibrate cu ajutorul soldurilor contabile. Cele mai importante solduri contabile sunt: (a).valoarea adaugata,
(b).excedentul de exploatare,
(c). soldul veniturilor primare,
(d).venitul disponibil,
(e).economia si capacitatea/necesarul de finantare, exprimate in valoare bruta sau neta.


Anexa 3 : Venitul national brut.

Venitul national brut(VNB) are o deosebita importanta politica in contextul Uniunii Europene deoarece:
-totalul resurselor Uniunii Europene este determinat ca procent din veniturile nationale brute ale statelor membre;
-contributia relativa a fiecarui stat membru la a patra resursa proprie Uniunii Europene se bazeaza pe VNB propriu.
Prin Regulamentul CE nr. 1.287/2003 al Consiliului din 15 iulie 2003 privind armonizarea venitului national brut la preturile pietei se creeaza bazele legale prin care acest indicator macroeconomic se calculeaza, cu respectarea stricta a metodologiei SEC95.
VNB reprezinta ansamblul veniturilor primare primite de catre unitatile institutionale rezidente: remunerarea salariatilor, impozitele pe productie si importuri minus subventiile, veniturile din proprietate, cele de primit minus cele de platit, excedentul brut de exploatare si venitul mixt brut. Altfel spus:


VNB (la preturi de piata) este format din:
1.Produsul intern brut (la preturi de piata),
( minus) 2. Veniturile primare varsate de unitatile nerezidente,
( plus) 3. Veniturile primare primite de la � restul lumii� de catre unitatile
rezidente.
Pe baza metodologiei SEC95, venitul national brut este identic din punct de vedere conceptual cu produsul national brut calculat pe baza SEC79.
Venitul national brut poate fi in marime absoluta mai mic sau mai mare decat PIB, modificarile sale fiind influentate de valorile veniturilor primare primite sau transferate de la sau catre "Restul lumii".
Procesul de calcul privind tranzitia de la conceptul de PIB la cel de VNB este direct legat de estimarile realizate pentru conturile sectorului institutional "Restul lumii". Acest sector nu este caracterizat de o functie specifica sau de anumite resurse principale; acesta grupeaza unitatile nerezidente atat timp cat acestea intretin tranzactii economice cu unitatile institutionale rezidente. Conturile specifice ale acestui sector ofera o imagine de ansamblu a legaturilor economice ale tarii cu restul lumii.

Contul "Restul lumii" nu este un sector institutional ca atare, dar joaca un rol analog in structura conturilor nationale. In cadrul acestui sector se disting urmatoarele grupe de conturi:
▪ conturile operatiunilor curente;
▪ conturile de acumulare;
▪ conturile de patrimoniu.
Resursa acestui sector reprezinta o utilizare pentru economia totala (nationala) si invers.
In timp ce pentru calculul PIB se utilizeaza conceptul domestic, important mai ales din perspectiva teritoriului economic al unei tari, calculul VNB are la baza conceptul de rezidenta, legat mai ales de deschiderea economiilor catre restul lumii, in particular de integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Unitatile rezidente sunt acele unitati care au centrul de interes economic pe teritoriul Romaniei, iar cele nerezidente sunt cele ce au centrul de interes in afara Romaniei. Toate unitatile angajate in activitatile economice in Romania pentru o perioada de cel putin un an sunt considerate rezidente pentru Romania.
Principala sursa de date utilizata pentru calculul conturilor sectorului "Restul lumii" si al VNB o reprezinta balanta de plati, elaborata de BNR. Metodologia de elaborare a balantei de plati are la baza recomandarile celei de-a cincea editii a Manualului balantei de plati al Fondului Monetar International.

Din partea autorului : stiinta si societatea:
� Stiinta insemneaza a continua cand toti ceilalti renunta, si prin stiinta noi luptam pentru o lume mai dreapta,mai buna, desi suntem suficient de convinsi ca nu exista perfectiune . Toti suntem atinsi de o oarecare nebunie, salbaticie, neputinta, monstruozitate.....dar cred ca diferenta o face modalitatea in care convietuim intre noi ,cu dusmanii si prietenii,cu autoritatile si lipsa de autoritate,cu neputinta lor vs. forta si putinta noastra . Nu ne sperie nimic pentru ca esecul nu inseamna decat oportunitatea de a incepe din nou, de data asta mai inteligent si cu mai multa ambitie Acesta este punctul nostru de vedere,pentru asta ne preocupa soarta societatii si cine nu-i cu noi,duca-se oriunde!�.


27.nov.ora 8h30�
Supervizare:CLUBUL DE LA BUZAU

Am participat la un curs al domului profesor. O experienta foarte revelatoare. Recomand oricui are ocazia.
____________________________________
www.transferpricing.ro/vreau-o-analiza-de-comparabilitate/ce-est...

Am pierdut tot ce iubeam mai tare in viata asta, mi.au murit pe rand copii, nevasta, parintii.
M.am stins in lacrimi si durere, cu gandul la ei.
Insa demnitatea inca traieste in mine si imi zice ca orice.as primii in schimb, sa nu.mi tradez neamul.
Cum sa votati PSD,partidul unui comunist care a omorat mii de romani in goana dupa putere?
Chiar nu aveti pic de demnitate romanilor? " FLORIN CALINESCU