Ce faceau romanii in socialism si ce fac acum !?!

romanian.ruvr.ru/news



Putin-a-examinat-cu-Merkel-situatia-din-Ucraina



Pre�edintele Rusiei, Vladimir Putin, a examinat la telefon cu cancelarul german, Angela Merkel, situa�ia din Ucraina, referendumul din Crimeea �i posibila trimitere �n Ucraina a unei misiuni a OSCE pentru monitorizarea situa�iei, a anun�at Serviciul de Pres� al Kremlinului.
Putin a men�ionat c� voin�a locuitorilor din Crimeea este �n deplin� conformitate cu normele dreptului interna�ional �i Carta ONU, care prevede principiul egalit��ii �i autodetermin�rii popoarelor.
Putin a mai precizat c� Rusia va respecta alegerea f�cut� de popula�ia din Crimeea �i �i-a exprimat din nou �ngrijorarea �n leg�tur� cu intensificarea ac�iunilor grup�rilor radicale din Ucraina, sprijinite de autorit��ile de la Kiev.

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

desuchioato, mai ai putin si atingi culmile paroxismului cu "referendumul" crimeean, ai convingerea ca acei rusi care populaza crimeea o vor duce mai bine daca vor in rusia ?

te inseli, angoasatot !

o sa o duci tu mai bine in romania, o sa ai tu un nivel de trai mai ridicat decat actualul, daca creimeenii se unifica cu rusia?

n-ai sa vezi, dimpotriva !

intr-un areal geografic instabil dpdv politico-militar, investitorii nu-si risca investitiile, nu a foat suficienta proasta administrare fiscalo-financiar economica a romaniei, care a pus pe fuga marii investitori din economia romaniei si falimentarea zecilor de miii de firme mici si mijlocii din economia privata romaneasca, colac peste pupaza, mai aveati nevoie si de un areal geografic din vecinatate instabil politico-militar, desuchiato !

retine:

De la: haakon, la data 2014-03-16 15:21:36
capitalismul inseamna: emaniciparea societatii prin educatie si instruire/specializare, competenta, initiativa, concurenta, capital obtinut pe merit.
adica, evolutie etico-civica si progres stiintifico-tehnologic.

Haakoane, m-ai pocnit cu faza cu "investitorii" !
Ai vrut s-o arzi inteligent, sa bagi si tu ceva din " doctrina economica pro-europeana " , aia cu care ne-ati pacalit sa ne desfiintam Armata si industria de armament cand am intrat in NATO , respectiv dramul de industrie care mai ramasese , atunci cand am intrat in U.E. ( ca s-o luam la UE si sa fim badante si santieristi )

................ si revendind la ale noastre, acum ce spui tu ? ca HOARDELE de investitori pe care le-au adus guvernele Basescu -Boc isi vor lua bagajele si vor pleca ?????
Ntz ntz ntz tragedie bratuha , nu stiu cum iesim din asa dezastru ! ! !

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

ORICE PALMA PE OBRAZUL JEGURILOR DE LA BRUXELLES SI BERLIN, CARE NE-AU INSELAT SA INTRAM IN U.E. PENTRU CA MAI APOI SA NE SARACEASCA, SA NE IMPUNA UN PRESEDINTE SI SA NE TINA LA USA LOR CERSIND UN LOC DE MUNCA , E UN MOTIV DE SARBATOARE

romanian.ruvr.ru


Referendumul-din-Crimeea-a-avut-loc


Crimeenii �i-au ales viitorul
Circa 96% din locuitorii Crimeii au votat pentru aderarea Crimeii la Rusia. Rezultatele au fost anun�ate de pre�edintele Comisiei Consiliului Suprem al Crimeii pentru organizarea referendumului, Mihail Mal�ev.
Acestea sunt rezultatele preliminare. 3,2% dintre votan�i s-au pronun�at �mpotriv�, circa 1% din buletinele de vot au fost declarate nevalabile. La 12:00 ora local� vor fi anun�ate cifre mai exacte. Rezultatele oficiale vor fi anun�ate peste c�teva zile.
La referendumul care a avut loc duminic� �n Crimeea, popula�ia peninsulei a r�spuns la dou� �ntreb�ri: �Sunte�i pentru aderarea Crimeii la Federa�ia Rus�, cu statut de subiect al Federa�iei Ruse?� �i �Sunte�i pentru revenirea la Constitu�ia Crimeii din 1992 �i pentru statutul Crimeii ca parte a Ucrainei?�. La 20:00 ora local�, prezen�a la vot a fost de circa 81,5%, a anun�at Mihail Mal�ev. Este un record absolut de participare la vot. Potrivit �efului comisiei pentru organizarea referendumului, peste 1.250.000 de persoane �i-au exprimat opinia. Av�nd �n vedere �i Sevastopolul, num�rul participan�ilor la vot a fost �i mai mare, de 1.724.500 de persoane, peste 82,5%, a ad�ugat �eful comisiei. Mihail Mal�ev a men�ionat c� aceast� cifr�, practic, va r�m�ne neschimbat�.
�Nu exist� pl�ngeri, nici la sec�iile de votare �i nici la comisiile de organizare a referendumului. Vreau s� comunic tuturor c� referendumul din Crimeea a avut loc�.
Observatorii interna�ionali prezen�i la referendum cu privire la statutul Crimeii au confirmat c� nu au avut loc incidente. Observatorii au constatat o prezen�� mare �n zonele populate de t�tari �i au subliniat faptul c� participarea lor la vot este foarte important�, a declarat �eful delega�iei Seimului polonez, Mateusz Piskorski. El a men�ionat c� locuitorii Crimeii au dreptul deplin de autodeterminare.
��n realitate, Ucraina, ca stat, nu este �n m�sur� s� asigure drepturile cet��enilor s�i. De aceea a fost luat� decizia organiz�rii unui referendum, la care cet��enii s� se pronun�e �n privin�a determin�rii propriului viitor. Votul oamenilor trebuie s� fie respectat. Cred c� acest referendum ar trebui s� aib� anumite consecin�e juridice�.
�n cadrul unei convorbiri telefonice cu Barack Obama, Vladimir Putin a subliniat faptul c� referendumul din Crimeea s-a desf�urat �n deplin� conformitate cu dreptul interna�ional �i Carta ONU �i a luat �n considerare, printre altele, precedentul Kosovo. Locuitorilor Peninsulei Crimeea le-a fost garantat� posibilitatea exprim�rii libere a voin�ei lor �i a autodetermin�rii.

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

haakoane, pentru propagandisti BASISTI ca tine n-am decat cuvantul ...........................................................ZAT - BASHTI


ORICE PALMA PE OBRAZUL JEGURILOR DE LA BRUXELLES SI BERLIN, CARE NE-AU INSELAT SA INTRAM IN U.E. PENTRU CA MAI APOI SA NE SARACEASCA, SA NE IMPUNA UN PRESEDINTE SI SA NE TINA LA USA LOR CERSIND UN LOC DE MUNCA , E UN MOTIV DE SARBATOARE

"Daca nu lustrezi la vremea potrivita un slujitor fervent al unui regim dictatorial tocmai incheiat, acesta se va erija instantaneu in mare democrat si cunoscator al strategiilor de economie capitalista. Dar ei nu sunt decat niste propagandisti de profesie, strategi ai haosului, ai apelor tulburi, pregatiti sa-si aranjeze social beizadelele si neamurile. Treptat, societatea se polariza intr-un strat foarte restrans , transpartinic, al catorva familii de vechi nomenclaturisti, care vor avea tot...iar ceilalti, vor deveni sclavi pe plantatia celor dintai, intretinandu-le faradelegile, traiul opulent prin tari exotice si belsugul unei vieti indelungate. Altfel spus, cadavrele neingropate la timp incep sa intinereasca !"

POLITICIENII FIGURANTI SI CIRCARI ,TREBUIE CA SA NE NE DOVEDEASCA PE TEREN-PRACTIC ,SI LA FATA LOCULUI,NU PRIN CIFRE A FI MANIPULATE-CA TRAIM BINE,PRIVIND NIVELUL GENERAL DE TRAI,SI AL NIVELULUI GENERAL AL VARSTEI DE VIATA !.

Nu știu dac� p�rerile noastre conteaz� așa de mult și dac� vor avea r�sunet.

SINCER SINGURA SOLUTIE E O REVOLUTIE ADEVARATA FACUTA DE POPOR DAR MA TEM CA NU MAI AVEM CURAJUL SI NICI COLOANA VERTEBRALA SA FACEM CV ATITA TIMP CIT LUMEA SE DUCE LA VOT SI VOTEAZA IN NECUNOSTINTA DE CAUZA IAR CEI CE SE DUC LA VOT SINT PENSIONARII COMUNISTI FOSTI ACTIVISTI INFLACARATI CARE PUPAU REGIMUL COMUNIST IN ... IAR ACUM STAU BINE MERSI LA PENSIE PE PENSII NESIMTITESI INCA O CATEGORIE CARE SE DUC LA VOT SINT OAMENII DE LA TARA CARE SINT USOR INFUENTABILI IAR DUPA CE SE DUC SI VOTEAZA INCEP SA SE PLINGA DUPA UN TIMP DE ALEGEREA FACUTA SOLUTIA NU ESTE SA MERGEM LA VOT CI SA IESIM IN STRADA SI SA NE LUAM DESTINUL IN PROPPIILE MIINI SA MERGEM LA BUCURESTI SI SA I OMORIM PE TOTI POLITICIENII CA SE BAT CA NESIMTITII PE CIOLAN SII DOARE IN P... DE POPOR MA SCOATE DIN MINTII STAREA LATENTA IN CARE STAM CU TOTII SI NE VAITAM CA MUIERILE TREZITIVA ODATA SI NU MAI VISATI CA INOCENTII CA DC VOATAM SE VA SCHIMBA CV IN ACEASTA TARA PINA NUI OMORIM PE POLITICIENI NU NE VA FI MAI BN MAI ALES PE CEI TRECUTI DE 50 DE ANI

�n ciuda eforturilor Washingtonului de a relansa faza activ� a R�zboiului Rece �i de a sabota orice fel de cooperare ruso-european�, Berlinul adopt� o politic� care �ncearc� s� protejeze interesele proprii.

Pentru a bloca eventualele acuza�ii de �tr�dare a idealurilor nord-atlantice�, guvernul Merkel reactiveaz� un num�r de conflicte mai vechi �n rela�ia cu SUA.

Acum o lun� anali�tii occidentali au interpretat drept un semn al �mbun�t��irii rela�iilor germano-americane informa�ia referitoare la decizia procuraturii germane de a nu lansa o investiga�ie formal� �n dosarul intercept�rilor Angelei Merkel de c�tre NSA. Acum, este clar c� decizia a fost inversat�, iar procurorul Harald Range a declarat �n fa�a comitetului de specialitate a parlamentului german c� �exist� suficiente probe factuale care probeaz� c� angaja�i necunoscu�i ai unor servicii secrete americane au spionat telefonul Angelei Merkel�.

Mai mult, cancelarul german s-a opus cre�terii bugetului militar al Germaniei, r�spunz�nd negativ apelurilor lansate de pre�edintele american Obama �i de secretarul general al NATO Fogh Rassmussen care au cerut m�rirea radical� a bugetelor militare ale ��rilor-membre ale alian�ei �n vederea contracar�rii �pericolului rus�. Ministrul ap�r�rii german a declarat r�spicat: �bugetul nostru de ap�rare va fi de 32 miliarde de euro �i aceasta este cifra final�. Se vede clar c� guvernul de la Berlin nu dore�te s�-�i sacrifice veniturile pentru a participa la opera�iunea de relansare a fazei active a R�zboiului Rece.

Germania nu se limiteaz� la ap�rarea propriilor interese, dar ajut� �i colegii de uniune. De exemplu, Angela Merkel s-a implicat �n disputa legat� de navele militare de tip Mistral care urmeaz� s� fie livrate Rusiei de Fran�a. Cancelarul german a declarat c� Fran�a trebuie s� �ndeplineasc� contractul semnat cu Rusia �i c� anularea livr�rilor putea fi parte a unui nou pachet de sanc�iuni, doar �n cazul �n care alegerile din Ucraina nu ar fi avut loc.

�n recentul discurs al ministrului de externe al Federa�iei Ruse Serghei Lavrov, a fost prezentat� principala tem� geopolitic� a acestui an: tentativa Americii de a sabota cooperarea �ntre Uniunea European� �i Rusia, criza din Ucraina fiind doar o etap� a acestei opera�iuni. O serie de evenimente recente arat� c� Germania �ncepe s�-�i apere interesele �n ciuda presiunii americane, deoarece Washingtonul nu ofer� alia�ilor dec�t ordine care trebuie �ndeplinite pe c�nd cooperarea cu Rusia aduce beneficii economice concrete.

Every normal man must be tempted, at times, to spit on his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats. - H. L. Mencken

De la: 9am_4057, la data 2014-06-19 11:46:37�n ciuda eforturilor Washingtonului de a relansa faza activ� a R�zboiului Rece �i de a sabota orice fel de cooperare ruso-european�, Berlinul adopt� o politic� care �ncearc� s� protejeze interesele proprii.

Pentru a bloca eventualele acuza�ii de �tr�dare a idealurilor nord-atlantice�, guvernul Merkel reactiveaz� un num�r de conflicte mai vechi �n rela�ia cu SUA.

Acum o lun� anali�tii occidentali au interpretat drept un semn al �mbun�t��irii rela�iilor germano-americane informa�ia referitoare la decizia procuraturii germane de a nu lansa o investiga�ie formal� �n dosarul intercept�rilor Angelei Merkel de c�tre NSA. Acum, este clar c� decizia a fost inversat�, iar procurorul Harald Range a declarat �n fa�a comitetului de specialitate a parlamentului german c� �exist� suficiente probe factuale care probeaz� c� angaja�i necunoscu�i ai unor servicii secrete americane au spionat telefonul Angelei Merkel�.

Mai mult, cancelarul german s-a opus cre�terii bugetului militar al Germaniei, r�spunz�nd negativ apelurilor lansate de pre�edintele american Obama �i de secretarul general al NATO Fogh Rassmussen care au cerut m�rirea radical� a bugetelor militare ale ��rilor-membre ale alian�ei �n vederea contracar�rii �pericolului rus�. Ministrul ap�r�rii german a declarat r�spicat: �bugetul nostru de ap�rare va fi de 32 miliarde de euro �i aceasta este cifra final�. Se vede clar c� guvernul de la Berlin nu dore�te s�-�i sacrifice veniturile pentru a participa la opera�iunea de relansare a fazei active a R�zboiului Rece.

Germania nu se limiteaz� la ap�rarea propriilor interese, dar ajut� �i colegii de uniune. De exemplu, Angela Merkel s-a implicat �n disputa legat� de navele militare de tip Mistral care urmeaz� s� fie livrate Rusiei de Fran�a. Cancelarul german a declarat c� Fran�a trebuie s� �ndeplineasc� contractul semnat cu Rusia �i c� anularea livr�rilor putea fi parte a unui nou pachet de sanc�iuni, doar �n cazul �n care alegerile din Ucraina nu ar fi avut loc.

�n recentul discurs al ministrului de externe al Federa�iei Ruse Serghei Lavrov, a fost prezentat� principala tem� geopolitic� a acestui an: tentativa Americii de a sabota cooperarea �ntre Uniunea European� �i Rusia, criza din Ucraina fiind doar o etap� a acestei opera�iuni. O serie de evenimente recente arat� c� Germania �ncepe s�-�i apere interesele �n ciuda presiunii americane, deoarece Washingtonul nu ofer� alia�ilor dec�t ordine care trebuie �ndeplinite pe c�nd cooperarea cu Rusia aduce beneficii economice concrete.

Cooperarea cu Rusia nu poate aduce pe termen lung decat beneficii uriase Imperiului Rus .
Trebuie sa privim si in viitor daca dorim o Uniune Europeana puternica.
Maica Rusie nu a adus dealungul secolelor decat saracie tuturor tarilor ,,prietene'' iar pericolul pe care il reprezinta este catastrofal.

Cand spui ca Rusia este periculoasa si aduce catastrofe , te referi la romania sau la alte tari ?

Every normal man must be tempted, at times, to spit on his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats. - H. L. Mencken

De la: 9am_4057, la data 2014-06-19 12:18:26Cand spui ca Rusia este periculoasa si aduce catastrofe , te referi la romania sau la alte tari ?

In general rusii ca popor sunt periculosi chiar si atunci cand declara cu mana pe inima ca iti sunt prieteni.
Acolo unde pun piciorul rusii se alege praful de tot si rau au procedat americanii in 1945 cand trebuiau sa mai lanseze cateva bombe atomice in tara bolsevismului.

Cum zici tu, dar industria functioneaza cu gaz, nu cu calcule politice si idei istorice, asa ca Rusia ramane prietena Germaniei si UE in general, si numai romania prin conducatorii ei se va alinia politicii Washingtonului .
Nu e exclus nici razboiul de care se vorbea acum 2 luni, papitoii de la Bucuresti sunt in stare de orice ca sa-si multumeasca stapanii iar romanii ca societate sunt ... inexistenti , deci vor lua ranita in spate fara cracnire !

Every normal man must be tempted, at times, to spit on his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats. - H. L. Mencken

De la: 9am_3909, la data 2014-06-19 12:25:36

De la: 9am_4057, la data 2014-06-19 12:18:26Cand spui ca Rusia este periculoasa si aduce catastrofe , te referi la romania sau la alte tari ?

In general rusii ca popor sunt periculosi chiar si atunci cand declara cu mana pe inima ca iti sunt prieteni.
Acolo unde pun piciorul rusii se alege praful de tot si rau au procedat americanii in 1945 cand trebuiau sa mai lanseze cateva bombe atomice in tara bolsevismului.

Rusii nu sunt si nu au fost o etnie civilizatoare, nu au emancipat nici o etnie careia i-au ocupat teritoriul , orice etnie pe care dominat-o ideologico-administrativ a ajuns in pragul extintiei , rusii au distrus orice urma de civilizatie peste tot pe unde si-au instlat conceptele politice , economice si sociale.
Rusii nu au fost capabili sa evolueze ei insisi la stadiul de civilizatie, ca etnie libera, ca stat de drept si democrate functionala.
Rusia este un stat oligarhico-mafiot condus de o imensa "armata" de oligarhi cu mentalitati bolsevico-fsb-iste care incearca sa santajeze dpdv energetic civilizatiile euro-atlantico-asiatice.

De la: 9am_4057, la data 2014-06-19 12:47:53Cum zici tu, dar industria functioneaza cu gaz, nu cu calcule politice si idei istorice, asa ca Rusia ramane prietena Germaniei si UE in general, si numai romania prin conducatorii ei se va alinia politicii Washingtonului .
Nu e exclus nici razboiul de care se vorbea acum 2 luni, papitoii de la Bucuresti sunt in stare de orice ca sa-si multumeasca stapanii iar romanii ca societate sunt ... inexistenti , deci vor lua ranita in spate fara cracnire !

Rusia traieste inca doar prin exporturi de materii prime deoarece TARUL nu este in stare si nici nu-si doareste sa-si dezvolte tara ....fapt ce ar duce la o crestere a nivelului de trai si indirect la o trezire la realitate a poporului rus.
Deci poporul rus va fi mentinut in era medievala si condus tot la limita subzistentei deoarece un popor satul incepe sa gandesca.
Parca acest mod de guvernare il intalnim si in Romania?
In concluzie daca vom alimenta in continuare bugetul Rusiei ......aceasta tara condusa in stil mafiot nu va face altceva decat sa se inarmeze iar cand nu vor mai avea ce sa vanda vor pleca cu mic cu mare precum popoarele migratoare spre cucerirea teritoriilor vecine.
Parerea mea este ca UE ar trebui sa caute alte tehnologii, alte piete de energie iar Rusia se va prabusi economic deoarece dupa cum se stie rubla se devalorizeaza in ritm accelerat, infaltia creste vertiginos iar poporul va iesi in strada flamand.
Atunci UE va fi rugata sa cumpere gaze dar la preturi competitive.

De mult� vreme, mass-media din Rom�nia tortureaz� popula�ia acestei ��ri cu imaginea fals� a �ru�ilor r�i �i primitivi�, cu scopul de a s�di �n subcon�tientul colectiv fantasma �visului european�, dar mai ales a �visului american�.

Nu numai mass-media ac�ioneaz� �n Rom�nia �n acest scop. Cultele �i sectele neoprotestante, veritabil� �coloan� a 5-a� a Washingtonului, trimit pe str�zile localit��ilor rom�ne�ti cohorte �ntregi de �misionari� care, sub masca �vestirii Evangheliei� �i,ulterior, prin ni�te avantaje materiale, caut� s� aduc� �visul american� mai aproape, �n noile�biserici� fastuoase ce au r�s�rit la ora�e �i sate,precum ciupercile dup� ploaie.

Scopul acestui �av�nt misionar� este de a face ca popula�ia Rom�niei s� cread� necondi�ionat c� viitorul s�u �nseamn� numai �mar�ul sub mantia ocrotitoare cu dungi �i stele a marelui licurici de la Washington�. �i �sub mantia albastr� �ncununat� cu dou�sprezece stele a Bruxelles-ului�, dar pe planul doi. Foarte important: subordonarea total�, necondi�ionat�; a nu se uita acest mic am�nunt. Este interzis a se privi spre alte puncte cardinale, este strict interzis a avea alte opinii. Cine �ncalc� acest principiu fundamental este etichetat imediat � putoare comunist�, �slug� a Moscovei� �i alte asemenea epitete aruncate de propagandi�tii de serviciu, permanent vigilen�i �n mediul online.

Bombardamentul mediatic al zilelor noastre, plus propaganda fals patriotic� existent� de aproximativ un secol �i jum�tate, au f�cut ca o mare parte din popula�ia Rom�niei s� aib� �n subcon�tient sentimentele de antipatie �i de team� fa�� de Rusia �i de poporul s�u. Aceasta este rusofobia, fenomen extrem de p�gubos pentru Rom�nia, dar benefic pentru Occident. Deoarece Occidentul a urm�rit �nc� din sec XIX blocarea ascensiunii Rusiei, pentru ca, �n zilele noastre, sub conducerea SUA, s� treac� la ofensiv�, pentru a �ngenunchea Rusia �i pentru a pune m�na pe ultimele mari resurse energetice �i de materii prime ale planetei. Propaganda rusofob� are la baz� dou� elemente: problema Basarabiei �i Bucovinei de Nord �i problema tezaurului. Pe aceast� tem� s-a scris mult pe site-ul Vocii Rusiei:recomand analizele temeinice �i bine documentate ale d-lui Vasile Andreescu, �ntruc�t acestea ofer� r�spunsurile necesare. Eu pun dou� �ntreb�ri ce nu-mi dau pace.

�ntrebarea nr.1: De ce, �n iunie 1940, c�nd a venit ultimatumul sovietic privind cedarea Basarabiei �i a Bucovinei de Nord, conducerea Rom�niei nu a ordonat ap�rarea cu arma �n m�n� a teritoriului na�ional �i a cedat f�r� lupt� aceste provincii?

R�spuns: Deoarece clasa politic�, �n frunte cu camarila regelui Carol al II-lea, fiind prea ocupa�i de �navu�irea proprie, au l�sat pe ultimul plan organizarea �i �nzestrarea armatei, afect�nd serios capacitatea de lupt�. Mai ales, teama intr�rii �ntr-un r�zboi �n urma c�ruia riscau s�-�i piard� averile i-a determinat pe marii dreg�tori ca la consiliul de coroan� s� voteze pentru cedarea f�r� lupt�. Nu a mai contat c� onoarea Rom�niei a fost terfelit� pentru decenii,c� nu suntem privi�i precum Polonia �i Finlanda.

�ntrebarea nr.2: De ce, �n 1916, odat� cu intrarea Rom�niei �n r�zboi de partea Antantei, nu s-au luat m�surile necesare pentru punerea la ad�post a tezaurului ��rii pe teritoriul na�ional? Mun�ii Carpa�i ofereau nenum�rate posibilit��i �n acest sens. De ce s-a luat �n ultimul moment m�sura transport�rii acestuia �n Rusia,�n mare grab�?

R�spuns: Aceia�i politicieni rom�ni, interesa�i doar averile proprii, nu s-au g�ndit o clip� la siguran�a avu�iei na�ionale. Nu au g�ndit din vreme un plan de salvare al tezaurului. Presa�i de ofensiva german�, au decis �n grab� scoaterea acestui tezaur �i p�strarea sa �n Rusia,uit�nd c� acolo �ncepuser� fr�m�nt�rile ce au la revolu�ia din 1917.

Ce mai,pe tema rusofobiei se pot purta discu�ii nesf�r�ite,f�r� nici un rezultat concret. Rog vajnicii rusofobi s� dea r�spuns la urm�toarea �ntrebare:de ce nu exist� la noi �i o turcofobie? Doar Imperiul Otoman ne-a subjugat timp de aproape cinci secole! De asemenea: de ce Finlanda, care a fost mult� vreme integral �n componen�a Rusiei �ariste,nu are asemenea resentimente la nivel de stat ci,mai mult, are rela�ii normale cu Federa�ia Rus�?

R�spunsul la aceast� ultim� �ntrebare este simplu:pragmatism. Adic� punerea intereselor na�ionale �naintea sentimentelor p�guboase. O lec�ie pentru poporul rom�n, care pune sentimentele �nainte de toate. Iar credulitatea sa excesiv� �l face s� fie prad� u�oar� pentru cei care vor s�-l domine. Care, de fapt, vor s� domine lumea �ntreag�.

A�adar, mai bine s� vedem care ar fi interesele Rom�niei. Interesul num�rul unu ar fi ca aceasta s� fie o �ar� independent�, prosper�, care s� asigure un bun nivel de trai cet��enilor s�i. Pentru aceasta, Rom�nia trebuie ca, printr-o bun� politic� extern�, s� cl�deasc� un sistem de rela�ii de colaborare mai �nt�i cu ��rile vecine, dup� care s� dezvolte, din aproape �n aproape, acest sistem. Trebuie pus cu prec�dere accentul pe latura economica,deoarece economia sus�ine toate celelalte domenii, via�a ��rii �ns�i.

Dac� privim �n trecutul istoric,observ�m c�,datorit� leg�turilor terestre facile, ��rile rom�ne au avut leg�turi comerciale str�nse cu centrul Europei (Germania, Austria, Ungaria) spre est �i nord (Ucraina, Rusia) �i spre sud (��rile balcanice �i Turcia). S-a ajuns astfel ca aceste ��ri s� aib� economii complementare, adic� fiecare �ar� are nevoie de produsele celeilalte �i invers.

�n cele ce urmeaz�, s� privim �n trecutul rela�iilor economice pe care Principatele Rom�ne le-au avut cu marii vecini de la r�s�rit: Ucraina �i Rusia, ce constituiau �mpreun� Imperiul rus.

Din datele oficiale, existente �n arhiva fostului consulat al Rusiei de la Ia�i, afl�m c� la finele sec. XVIII exista o activitate comercial� �n continu� cre�tere �ntre Principatele Rom�ne (Moldova �i �ara Rom�neasc�), pe de o parte, �i Ucraina plus Rusia, pe de alt� parte. Astfel,vinul moldovenesc a fost din ce �n ce mai c�utat de negustorii �i comisionarii ru�i,�nc�t �n anul 1796, valoarea exportului de vin a reprezentat 6% din veniturile Moldovei. Pentru c� pre�ul bun de v�nzare (mai ales pentru vinul de Odobe�ti) permitea ca,in ciuda cheltuielilor mari de transport,c�tigul net s� fie situat �ntre 25-50%.

De asemenea, sarea extras� din ocnele moldovene�ti �i muntene�ti avea mare c�utare �n Ucraina �i �n regiunile sudice ale Rusiei. Documentele vremii men�ionau c� din Moldova se extr�geau 8 milioane ocale de sare. Din acestea, 3 milioane se exportau c�tre Imperiul otoman. Din restul de 5 milioane o parte mergea la consumul intern, iar grosul se exporta �n Ucraina, Rusia �i Transilvania.

Foarte c�utate la export erau mierea din Moldova �i �ara Rom�neasc� (mai ales �n Ucraina, unde se folosea la prepararea miedului), vitele (mai ales boii moldovene�ti), fructele uscate, l�na (pentru confec�ionarea renumi�ilor p�slari), precum �i articolele din lemn (cofe, linguri, butoaie, dulapuri, poli�e).

Din Rusia �i Ucraina se importau �n Principate: 1) bl�nurile. Sursele vremii ne arat� c� bl�nurile erau principalul articol rusesc de export �n Principate. Erau c�utate bl�nurile de samur, hermin�, vulpe neagr�, vulpe albastr�, vulpe alb�, r�s, nurc�, veveri�� de Yakutia, bl�nuri de Kamceatka �i de Buhara, precum �i �ube din vulpi �i samur.

2) fier brut �i produse din fier (lac�te, cu�ite, cuie, foarfece, bricege, etc), plumb, aram� galben�, vase de aram�, vase de cositor, c�nep�, in, sticl�rie �i faian��, pe�te afumat,icre,arme,praf de pu�c�,etc. Foarte c�utate erau p�nza simpl� din in �i c�nep�, p�nza de �ervete, p�nzeturi imprimate din Ivanovo.

Valoarea medie anual� a m�rfurilor rom�ne�ti exportate �i a celor orientale tranzitate spre Ucraina �i Rusia era de aprox. 875,000 pia�tri, iar valoarea medie anual� a m�rfurilor importate �i a celor tranzitate �nspre regiunile balcanice era de aprox. 625,000 pia�tri. Rezulta un excedent de 250,000 pia�tri �n favoarea Principatelor.

Din p�cate, dup� anexarea Basarabiei de c�tre Imperiul Rus �n 1812, activitatea comercial� a cunoscut o sc�dere, accentuat� la mijlocul sec XIX de p�trunderea �n Principatele Unite a societ��ilor britanice, interesate �n primul r�nd de petrolul rom�nesc, precum �i a celor franceze. Acestea au c�utat s� elimine influen�a ruseasc� de pe aceast� pia��; una din metode a fost �i exacerbarea rusofobiei, pornind de la cedarea Basarabiei �n 1812. Astfel se poate explica de ce �n zona Munteniei (cu prec�dere �n zona petrolifer�) rusofobia �i simpatiile pro-britanice �i pro-americane au r�d�cini ad�nci.

Dup� primul r�zboi mondial, c�nd Basarabia a fost alipit� Rom�niei Mari, iar Rusia �arist� a devenit URSS, rela�iile dintre cele dou� ��ri au fost c�t se poate de reci. Aproape c� nu putea fi vorba de rela�ii comerciale. De�i Rom�nia a fost racordat� temeinic la pia�a occidental�, ca mare exportator de gr�u �i petrol, absen�a marii pie�e din est s-a sim�it �n activitatea comercial� a ��rii. Singura punte de leg�tur�, extrem de firav�, �ntre cele dou� ��ri a constituit-o activitatea asocia�iei �Amicii URSS�.

La finele celui de-al doilea r�zboi mondial, c�nd ��rile din estul Europei au intrat �n sfera de influen�� a URSS, s-a format blocul socialist ce func�iona �n baza a dou� structuri: una economic� (CAER) �i una militar� (Tratatul de la Var�ovia). Crearea CAER a �nsemnat formarea unei pie�e imense, de la frontiera vestic� a RDG p�n� la ��rmul Pacificului. Ce a �nsemnat asta pentru Rom�nia? Reluarea schimburilor comerciale cu Estul, adic� URSS plus R.P Chinez�, Coreea, Vietnam. �n timp, a urmat intrarea pe pia�a Indiei, Japoniei, Orientului Apropiat. Intrarea pe aceste pie�e a �nsemnat dezvoltarea industriei, agriculturii, crearea unor noi unit��i productive al�turate vechilor fabrici, implicit crearea a numeroase locuri de munc�.

Voi da c�teva exemple, pentru a putea vedea ce a �nsemnat aceast� pia�� pentru Rom�nia. �n Ploie�ti, dou� mari uzine: �1 Mai� (produc�toare de utilaj petrolier) �i UZUC (produc�toare de utilaj chimic complex) exportau masiv �n URSS. Cererea era foarte mare (mai ales �n anii�60-70) �nc�t se lucra ne�ntrerupt. Utilajele complexe produse aici necesitau numeroase componente,produse �n alte fabrici din �ar�: IRUE C�mpina (echipamente electrice specifice sondelor), Electromotor Timi�oara �i UMEB Bucure�ti (motoare electrice), Electroaparataj Bucure�ti, Electrocontact Boto�ani (aparataj electric normal �i antiex), IAEM Timi�oara (aparatur� de m�sur� �i control) Uzina Mecanic� Plopeni (aparataj hidraulic). Toate aceste fabrici f�ceau parte din a�a-numita �industrie orizontal�, iar produc�ia afectat� celor doi colo�i ploie�teni constituia export indirect.

Trebuie men�ionat� �n mod special industria mobilei (at�t marile fabrici, c�t �i micile unit��i de produc�ie din sectorul cooperatist), care abia prididea s� fac� fa�� cererilor tot mai mari ale pie�ei sovietice. Fabrica de mobil� ALFA din Oradea, plus fabricile din �imleul Silvaniei, Zal�u, Satu-Mare, Sf. Gheorghe �i nu numai aveau aproape �ntreaga capacitate de produc�ie ocupat� cu exportul c�tre URSS.

De asemenea, industria �nc�l��mintei producea masiv pentru exportul �n URSS. Guban Timi�oara, Clujana Cluj Napoca, Antilopa Bucure�ti sunt trei nume �i acum cunoscute �n spa�iul ex-sovietic pentru produsele lor de bun� calitate.

Ce importa Rom�nia din URSS? Mult� lume �tie �i acum. Aparatura electrocasnic� era pe primul loc: magnetofoanele �Maiak�, frigiderele �Zil�, aspiratoarele, plitele electrice, televizoarele �Rubin� �i �Temp� (�n anii�50-60). Apoi aparatele foto �Smena� �i �Zenit�, ceasurile �Poliot�, autoturismele �Moskvici� �i �Lada�. Apoi camioanele grele �Kraz� �i �Kamaz�, necesare industriei petroliere. �i multe, multe alte produse...

�n general,balan�a �ntre exporturile �i importurile dintre Rom�nia �i URSS a fost una echilibrat�,cu diferen�e mici de o parte sau alta.

Dup� 1990, odat� cu c�derea CAER �i cu renun�area unilateral� din partea Rom�niei la aceast� pia��, industria rom�neasc� �i-a sc�zut dramatic produc�ia, iar prin �restructurare� �i� privatizare� fie a fost distrus�, fie a fost �nstr�inat� pe c��iva firfirici multina�ionalelor occidentale. Politica criminal� a celor ale�i s� conduc� Rom�nia �i entuziasmul imbecil al majorit��ii popula�iei pentru �luminile� Occidentului au adus Rom�nia �n situa�ia actual�: de consumator al tuturor m�rfurilor soldate �i furnizor de bra�e de munc� ieftine, cu prec�dere pentru muncile necalificate �i prost pl�tite. Pentru c� un num�r foarte mare de rom�ni, disponibiliza�i �n urma dispari�iei a milioane de locuri de munc�, nu au alt� alternativ�.

Iat� plata iluziilor de�arte pe care �ntreag� na�iune le-a nutrit pentru �democra�ie� �i �economia de pia��! Pentru c� rom�nii sunt sentimentali �i naivi, nu pragmatici! Dac� ar fi fost pragmatici, �i-ar fi spus: �De ce s� ne distrugem fabricile, c�nd acestea �nsemn� locurile noastre de munc�? De ce s� facem praf grajdurile, serele, sistemele de iriga�ii, c�nd putem s� le folosim �n continuare �i s� le �mbun�t��im? De ce s� desfiin��m CAP c�nd putem face un sistem cooperatist flexibil, cum este �n Fran�a sau �n Spania?� Acest sentimentalism �i setea pentru �p�m�ntul din str�mo�i� i-a f�cut s� distrug� activele construite cu trud� �i mul�i bani, �ntorc�ndu-se cu un secol �n urm�, la agricultura primitiv� bazat� pe plugul tras de boi!

Iar na�ionalismul exacerbat p�n� la fanatism, bazat pe ura (indus� la ordin) fa�� de na�iunea rus� a f�cut jocul corpora�iilor occidentale: a f�cut ca Rom�nia s� ias�, de bun� voie, de pe o pia�� imens�, distrug�ndu-�i astfel industria. Ce dac� TO�I ambasadorii ru�i afla�i la post dup� 1990 �n Rom�nia au f�cut apel public la TVR pentru reluarea leg�turilor comerciale, pentru continuarea livr�rii unor produse rom�ne�ti necesare pe pia�a ruseasc�? Zicem c� vrem capitalism, �pe p�ine� dac� se poate. P�i orice capitalist cu capul pe umeri �tie c� renun�area la o pia�� de mare poten�ial �nseamn� sinucidere economic�, �nseamn� t�mpenie cras�!

�n concluzie, pentru a ie�i din marasmul economic �n care se afl�, Rom�nia trebuie s� fie pragmatic�, nu sentimental�. Trebuie s�-�i urm�reasc� interesul na�ional cu maxim� consecven��. Acest interes impune intrarea pe pia�a ruseasc�, mai ales c� exist� cerere �n continuare. Trebuie urmat exemplul vecinilor no�tri: Ungaria, Bulgaria, Serbia, Slovacia care pun interesul na�ional �nainte de toate �i dezvolt� leg�turile economice cu Rusia. �n ciuda amenin��rilor americane cu celebrele �sanc�iuni�. Cum fac de altfel �i �granzii� Europei, ce merg pe principiul �zic ca tine �i fac ca mine� in rela�iile cu Washingtonul. Pentru c� nu vor, de dragul americanilor, s�-�i pun� �n pericol interesele economice.

Rom�nii trebuie s� mai �tie ceva: sentimentele ad�nci, durabile, se cl�desc pe fapte concrete, nu pe lozinci. Sentimentele de prietenie, stim� �i respect reciproc fa�� de alt� na�iune se cl�desc �n timp, prin colaborare economic�, �n plan social, cultural, sportiv, etc. Toat� rusofobia asta p�guboas� este indus� artificial �i este �n total� contradic�ie cu adev�ratele sentimente dintre popoarele rus �i rom�n. De secole bune, ru�ii asociaz� no�iunea de rom�n cu produsele rom�ne�ti pe care le-au cump�rat de la noi: vinuri, fructe, mobil�, �nc�l��minte. Iar rom�nii asociaz� no�iunea de rus cu produsele ruse�ti: articole de blan�, pe�te �i produse de pe�te, articole electrocasnice �i de uz gospod�resc, scule �i unelte diverse.

De asemenea, existen�a unor vechi rela�ii de colaborare �ntre universit��ile din Rom�nia �i Rusia, care continu� �n ciuda situa�iei geopolitice actuale, constituie un factor catalizator al str�ngerii rela�iilor dintre cele dou� ��ri �i popoare.

A�adar, �n urma unei �ndelungate colabor�ri pe multiple planuri, exist� de ambele p�r�i sentimente durabile de stim� �i respect reciproc. Bazate pe fapte c�t se poate de concrete, �n ciuda unei istorii zbuciumate. Aceste sentimente vor rezista oric�rui tip de propagand� xenofob� �i vor ie�i la iveal� la timpul potrivit, pentru a pune pe f�ga�ul normalit��ii �i progresului rela�iile rom�no-ruse!

Every normal man must be tempted, at times, to spit on his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats. - H. L. Mencken

4057 ,,,A�adar, �n urma unei �ndelungate colabor�ri pe multiple planuri, exist� de ambele p�r�i sentimente durabile de stim� �i respect reciproc. Bazate pe fapte c�t se poate de concrete, �n ciuda unei istorii zbuciumate. Aceste sentimente vor rezista oric�rui tip de propagand� xenofob� �i vor ie�i la iveal� la timpul potrivit, pentru a pune pe f�ga�ul normalit��ii �i progresului rela�iile rom�no-ruse!.''''....,,

Si mai zicea cineva ca nu avem un segment important de populatie(psd) filo-rusa.?
Ei bine madame ....eu si urmasii mei nu vrem sa traim intr-o tara precum Rusia.........VREM O TARA CA AFARA.....iar matale ar fi bine sa-ti faci bagajele daca doresti si sa ceri azil politic ori economic in Rusia.
ROMANIA NU POATE EXISTA DECAT CA PARTE INTEGRANTA DIN UNIUNEA EUROPEANA SI NATO........acolo este locul ei.......ai inteles?

DA , HAI SA FIM PARTE DIN UE ! ! ! ! ! !
Vezi tu UE zanganind armele in directia Rusiei ????????????????? Raspunde ...
DA , VREI O TARA CA AFARA ! ! ! !
Ii inchipuiai ca la 7 ani dupa aderarea la UE vom munci la negru, pe salarii de 200 de euro pe luna, ca in hulita voastra Rusie, si vom avea preturi aproape ca in Germania ????????? Daca nu crezi du-te intr-un supermarket din Germania, unul ieftin, si compara preturile ........... Raspunde, ce ti-a adus aceasta UE !

Every normal man must be tempted, at times, to spit on his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats. - H. L. Mencken

Ce putem face atunci c�nd economia ��rii se ruineaz� sub propriile priviri, iar popula�ia nu mai crede �ntr-un viitor european luminos?

La aceast� provocare, politicienii rom�ni au g�sit un r�spuns, dac� nu original, atunci m�car unul care �i-a dovedit eficien�a �n timp: au decis s� arunce �ara �ntr-o stare de psihoz� �n mas� dinainte de r�zboi.

Criza din Ucraina s-a dovedit a fi man� cereasc� pentru rom�nii rusofobi, deoarece a oferit posibilitatea distragerii atenției populației de la problemele interne la cele externe. Mass-media marionete, �mpreun� cu președintele și premierul ț�rii, au �nceput s� sporeasc� isteria de dinainte de r�zboi, consider�nd Rusia drept principala amenințare extern� la adresa Rom�niei.

Traian B�sescu, cunoscut pentru simpatia sa faț� de generalul Antonescu, un aliat al lui Adolf Hitler, a prezentat populației viziunea sa asupra crizei din Ucraina. �n opinia președintelui rom�n, �Putin se uit� cu cel mai mare jind la gurile Dun�rii�. Premierul Victor Ponta, �n ciuda relației sale tensionate cu președintele ț�rii, s-a al�turat eforturilor acestuia pentru sporirea panicii. �n timpul unei vizite la Fabrica de Avioane din Craiova, Victor Ponta a declarat c�, �deși ne paște un razboi, vestea buna este c� veți avea comenzi�.

Unele acțiuni ale autorit�ților rom�ne st�rnesc nedumerire și �ngrijorare. A fost modernizat �n regim de urgenț� procesul de �nrolare și mobilizare, iar autorit�țile locale au �ntocmit liste cu bunurile ce pot fi rechiționate �n caz de r�zboi. Toate aceste acțiuni au avut loc �ntr-un mod public exagerat.

Politicienii rom�ni nu s-au limitat doar la at�t. Pentru a transpune psihoza �ntr-o faz� acut�, au fost f�cute declarații care dep�șesc limita cutumelor diplomatice. Traian B�sescu a vorbit disprețuitor despre capacitatea de lupt� a armatei Federației Ruse, spun�nd c� �Federa�ia Rus� n-a mai avut armata �n r�zboi de c�nd a p�r�sit Afganistanul, acum vreo 15 ani, iar Rom�nia are 40.000 de militari care tocmai �i-au terminat misiunile �n Irak �i Afganistan, deci militari foarte bine instrui�i �i cu o tehnic� de lupt� corespunz�toare�.

Cu o m�ndrie evident�, președintele rom�n a trecut �n revist� și tehnica militar� occidental�, aflat� �n dotarea Armatei Rom�ne: avioane F-16, tancuri Ghepard și transportatoare blindate Piranha. Se pare c� Traian B�sescu și �ntreaga sa echip� sufer� de o form� cronic� de amnezie instituțional�, uit�nd de r�zboiul din 2008 și despre caracteristicile echipamentelor din dotarea Armatei Ruse.

�n acest context, devine clar de ce Bucureștiul a profitat de posibilitatea de a �nchide spațiul aerian pentru avionul vicepremierului Dmitri Rogozin. Un asemenea gest se �nscrie perfect �n �logica� acțiunilor vasalilor americani care braveaz� prin comportamentul lor provocator. Pentru fiecare politician rom�n, inclusiv pentru micii funcționari din cadrul Ministerul rom�n de Externe și �nsuși președintele ț�rii, a devenit o acțiune ogligatorie s� se expun� pe marginea �ameninț�rilor� lansate de vicepremierul rus.

�n ciuda tuturor tentativelor de a arunca țara �ntr-o stare de isterie dinainte de r�zboi, cet�țenii simpli nu sunt dornici s� lupte cu Rusia. PR-iștii rom�ni au fost surprinși s� constate c� nimeni nu vrea s� moar� pentru ambițiile președintelui și pentru conservarea statutului neocolonial al Rom�niei. Pe rețelele de socilizare au devenit populare mesajele anti-r�zboi, autorul unuia dintre acestea expun�nd �ntr-un mod clar motivele lipsei de receptitvitate �n r�ndul rom�nilor faț� de propaganda militar�: �Dar acum pentru ce s� m� bat? Pentru dreptul meu de-a m� chinui sa fiu sclavul unei b�nci? Pentru dreptul meu de a fi concediat far� vreun motiv real, deși compania pentru care lucrez merge pe profit frumos de tot? Pentru satisfacția vreunui acționar pe care nu-l cunosc? Don�t get me wrong, repet, NU sunt socialist, nu vin cu o tem� gen �chiaburii�, dar � serios, pentru ce?�

Este evident faptul c� oamenii se declar� �mpotriva unui r�zboi. Din p�cate, pe rom�ni nu-i �ntreab� nimeni.

Every normal man must be tempted, at times, to spit on his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats. - H. L. Mencken

ce sa-i intrebe pe romani, daca vor sau nu in : noul CCCP ?

de ce nu ti-ai postat pe status-ul personal 9am un citat din filosofia extremist xenofoba Dughinista preferand un citat al AMERICANULUI?

INGRAMADITO !

De la: 9am_4057, la data 2014-06-19 13:50:37DA , HAI SA FIM PARTE DIN UE ! ! ! ! ! !
Vezi tu UE zanganind armele in directia Rusiei ????????????????? Raspunde ...
DA , VREI O TARA CA AFARA ! ! ! !
Ii inchipuiai ca la 7 ani dupa aderarea la UE vom munci la negru, pe salarii de 200 de euro pe luna, ca in hulita voastra Rusie, si vom avea preturi aproape ca in Germania ????????? Daca nu crezi du-te intr-un supermarket din Germania, unul ieftin, si compara preturile ........... Raspunde, ce ti-a adus aceasta UE !

Oare Polonia a reusit sa depasesca greutatile tranzitiei cu ajutorul lui D-zeu....ori a dorit sa devina un stat democratic.?
Nu UE este de vina ca l-am ales pe ESCU tartorul rusificarii Romaniei de trei ori .
Nu UE este de vina ca am pierdut ani multi colcaind in minciuna politicienilor.
Nu UE este de vina ca am fost condusi 19 ani de catre PSD ,partid filo-rus, antinational, bolsevic, mafiot si ca avem un segment imens de populatie imbecilizat.
Nu UE este de vina ca si acum in 2014 avem la guvernare un partid de agenti KGB mentinut la putere de o populatie partial tembela dar si filo-rusa.
Acesta este motivul pentru care avem un nivel de trai scazut.
Traiasca PSD forta politica-mafiot-bolsevica !!.....IAR CELOR CARE L-AU VOTAT...LE UREZ MUCI LA FUND SI RAHAT LA NAS...pentru tot restul zilelor pe care le mai au!! .....

De la: ___Haakon___, la data 2014-06-19 14:11:20


ce sa-i intrebe pe romani, daca vor sau nu in : noul CCCP ?

de ce nu ti-ai postat pe status-ul personal 9am un citat din filosofia extremist xenofoba Dughinista preferand un citat al AMERICANULUI?

INGRAMADITO !

Ingramadeala este ceea ce fac tractoristii beti cu persoana celei care te-a nascut , in tufisuri pe marginea soselei !

Every normal man must be tempted, at times, to spit on his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats. - H. L. Mencken

De la: 9am_4057, la data 2014-06-19 14:18:34

De la: ___Haakon___, la data 2014-06-19 14:11:20


ce sa-i intrebe pe romani, daca vor sau nu in : noul CCCP ?

de ce nu ti-ai postat pe status-ul personal 9am un citat din filosofia extremist xenofoba Dughinista preferand un citat al AMERICANULUI?

INGRAMADITO !

Ingramadeala este ceea ce fac tractoristii beti cu persoana celei care te-a nascut , in tufisuri pe marginea soselei !

iti este foarte cunscuta metoda pe care ai practicat-o pentru a-ti concepe urmasii, de ce incerci s-o popularizezi ?


totusi, dilema ramane nerezolvata, de ce H. L. Mencken si nu Dughin ?

Deci recunosti modul in care ai fost conceput ?
E bine ca ai si momente de sinceritate, printre vomitaturile pe care le versi pe forum .

Every normal man must be tempted, at times, to spit on his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats. - H. L. Mencken

De la: 9am_4057, la data 2014-06-19 13:50:37DA , HAI SA FIM PARTE DIN UE ! ! ! ! ! !
Vezi tu UE zanganind armele in directia Rusiei ????????????????? Raspunde ...
DA , VREI O TARA CA AFARA ! ! ! !
Ii inchipuiai ca la 7 ani dupa aderarea la UE vom munci la negru, pe salarii de 200 de euro pe luna, ca in hulita voastra Rusie, si vom avea preturi aproape ca in Germania ????????? Daca nu crezi du-te intr-un supermarket din Germania, unul ieftin, si compara preturile ........... Raspunde, ce ti-a adus aceasta UE !

Salariile mici nu sint datorita Ue, si poate nici a altei tari.

In 90 se spunea....avantajul Rominiei sint salariile mic....
Era propaganda pusa in practica prin salarizarile de la stat, ptr atragerea investitiilor straine.
Si asa a ramas.

A fost o politica economica interna. Au plecat masiv oamenii din intreprinderi in anii 90 la privati din cauza acelei politici.
A fost un grupuscul de oameni ce au pus in practica acel dicton.
Ulterior si oamenii se uitau la cele mai ieftine produse ca nu aveau bani, si angajatorii au angajat si angajeaza pe cele mai mici salarii si acum.
Situatia s-a mentinut datorita unei mentalitati formate din acei ani.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Publicul rom�nesc s-a obi�nuit cu �tirile de genul �reducerea CAS se am�n�, deoarece FMI �i guvernul nu au ajuns la un acord�. �n mod normal, �ntr-o societate s�n�toas�, fiecare �tire de acest gen ar trebui s� provoace alergie.

Dup� e�ecul negocierilor cu FMI, premierul Victor Ponta a anun�at c� CAS va fi redus cu cinci puncte procentuale �ncep�nd cu 1 octombrie, m�sura fiind implementat� printr-o lege asumat� de guvern. Aceast� declara�ie este o tentativ� de a p�stra aparen�ele �i de perpetua iluzia controlului guvernului asupra politicii economice. �n fond, situa�ia este alta: delega�ia FMI controleaz� to�i parametrii fundamentali ai politicii bugetare �i implicit a politicii economice a statului rom�n. �n termeni reali�ti se poate constata faptul c� Rom�nia a ajuns sub control direct al unei entit��i externe. Ar exista tenta�ia fireasc� s� spunem c� FMI a cump�rat controlul asupra guvernului de la Bucure�ti, dar situa�ia este mai grav�. Miliardele de dolari pe care FMI-ul le-a dat pentru �stabilizarea economiei� �n toiul primei faze a crizei economice globale au ajuns s� fie investite �n obliga�iuni de stat ale SUA �i �n obliga�iuni ale ��rilor europene. De fapt, s-a produs transferul banilor dintr-un buzunar occidental �n altul, �n care BNR a ajuns s� fie un simplu intermediar. Merit� men�ionat �nc� un detaliu gr�itor: dob�nda pe care FMI o percepea de la statul rom�n este mai mare dec�t dob�nda pe care acesta o prime�te din �investi�iile� �n obliga�iunile americane, deci statul rom�n, implicit cet��eanul, pl�te�te din propriul buzunar pentru privilegiul de a fi un o verig� intermediar� �ntr-o opera�iune de tip suveic� �n care banii de la FMI ajung s� crediteze bugetul federal al SUA. Ca bonus, aceast� opera�iune, s-a soldat �i cu consolidarea controlului direct �i total asupra politicii economice ale statului rom�n. Dac� aceast� situa�ie �i pare cuiva normal�, defini�ia normalit��ii trebuie revizuit�.

Victor Ponta are nevoie de o reducere a CAS pentru a puncta �n campania electoral� �i acum �ncearc� s� g�seasc� o rut� ocolitoare care presupune men�inerea deficitului bugetar la nivelul agreat de FMI. Echipa PSD sper� c� �n acest fel vor putea opera reducerea f�r� a fi nevoie de acordul delega�iei Fondului, �ns� experien�a ��rilor din America Latin� �i Africa, care au mai �ncercat asemenea manevre arat� c� FMI nu prea tolereaz� asemenea abord�ri.

Unica metod� prin care o �ar� poate sc�pa de controlul toxic al FMI este �metoda Orban�, cu toate consecin�ele de rigoare. Din p�cate pentru Rom�nia, Victor Ponta nu este Viktor Orban. Poate insisten�a cu FMI �i saboteaz� planurile politice �l va face pe premierul rom�n s� fie mai dur, dar �ansele pentru o asemenea evolu�ie sunt prea slabe pentru a fi luate �n calcul la modul serios.

Every normal man must be tempted, at times, to spit on his hands, hoist the black flag, and begin slitting throats. - H. L. Mencken

In socialism romanii FURAU de oriunde puteau...cu mic cu mare...acum in ,,DEMOCRATIA'' de tip Iliestian-KGB ei se ocupa tot cu FURATUL.......cei care pot......restul asteapta sa le vina randul la FURAT.
Minoritatea nascuta dupa anii 80 mai are de asteptat acel STAT DE DREPT pentru care unii dintre ei au murit....deoarece generatiile comunistoide mai au inca un cuvant greu de spus iar asteptarea mai poate dura doua decenii.
Atunci cand generatiile comunistoide vor incalzi piciorusele lui Stalin......Romania va renaste.....pana atunci somn usor DEMOCRATIE.....

De la: 9am_4158, la data 2014-07-12 10:48:11In socialism romanii FURAU de oriunde puteau...cu mic cu mare...acum in ,,DEMOCRATIA'' de tip Iliestian-KGB ei se ocupa tot cu FURATUL.......cei care pot......restul asteapta sa le vina randul la FURAT.
Minoritatea nascuta dupa anii 80 mai are de asteptat acel STAT DE DREPT pentru care unii dintre ei au murit....deoarece generatiile comunistoide mai au inca un cuvant greu de spus iar asteptarea mai poate dura doua decenii.
Atunci cand generatiile comunistoide vor incalzi piciorusele lui Stalin......Romania va renaste.....pana atunci somn usor DEMOCRATIE.....

PS. Tinerii trebuie sa invete sa citesca ce sta ascuns in spatele mastii pe care o afiseaza generatiile comunistoide si atunci vor intelege de ce traiesc foarte rau ....

intr-adevar, masca figurii tale e HIDOASA si Neomenoasa, la fel ca si a STAPINULUI pe care-l servesti umil si este aceeasi masca Obedienta a celor ce-l slujeau pe Ceausescu sau pe Iliescu !

Romania si romanii in socialism :
- viata sociala - controlata, verificata, supravegheata, impusa,
- educatie - ceea ce ti se punea la dispozitie, in afara - numai cu relatii PCR (pile, cunostinte,relatii),
- nivel de trai - relativ egal (ai cat de cat bani, nu aveai c-am ce sa cumperi),
- viitor - doar daca indrazneai sa vezi cum este si in alte tarii, cu posibilitate de lichidare fizica.
- libertate de gandire - nu exista, doar cea impusa de partid.

Romania si romanii in capitalism:
- viata sociala - daca poti sau iti permiti, nu conteaza prin ce mijloace, nu pentru toti palmasii,
- educatie - din an in an mai proasta, pe baza experimentelor facute de fiecare ministeru al Educatiei,
- nivel de trai - cine isi poate permite (numai cercurile "selecte", prin implicare in rahatul politic, etc.
chipurile ai de toate dar nu prea mai ai cu ce - salarii de tot rahatul, nivel de impozitare crescut, cat mai multe taxe, impozite, cresteri de preturi - vezi. combustibili, TVA, birocratie, etc.
- viitor - daca esti prost crezi in orice, chiar si in minciunile oferite zilnic si gratis de politicieni, daca ai curaj - pleci in afara ca tara iti ofera ciuciu fiecarui cetatean devotat (platitor de taxe si impozite, este tratat ca o vaca de muls si imbecil cand vine vorba de voturi),
- libertate de gandire - o himera, o acadea pentru copii naivii, daca gandesti profund - deranjezi, depinde pe cine mai ales, ai grija (securitatea - te asculta).

Epilog - oare s-a schimbat ceva!?... eu nu prea vad "beneficiile " asa zise democratii. Daca voi aveti alte pareri sau impresii cu privire la societatea in care traim spuneti-le si mie.