Intrebari de oameni normali

De la: pearl_cris, la data 2010-11-14 19:39:29

De la: Ingrid, la data 2010-11-14 19:37:31Care viata?

Cotidiana

motivatia

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-11-14 19:41:20

De la: pearl_cris, la data 2010-11-14 19:39:29

De la: Ingrid, la data 2010-11-14 19:37:31Care viata?

Cotidiana

motivatia

daca acum nu bate,incetezi!

?

De la: nastasemihail, la data 2010-11-14 19:29:46

De la: Ingrid, la data 2010-11-14 19:26:45

De la: nastasemihail, la data 2010-11-14 19:22:20

De la: M_Elody, la data 2010-11-13 22:09:50Daaa, si voia sa scape de-o greutate in plus , asa ca se scapa de munitie tragand in gospodarii ce-si intindeau rufele...

Aia a fost doar una din 3. chiar asa a fost. Ai senzatia ca as spune de asa ceva aiurea.

...eu am crezut ca ai fost in piata nu la strans rufele..

Normal ca eram acasa pe 23-26, nu mai stiu cind.
Aoa a fost pe 21, in paiata.

Da, prima duminica. In mijlocul zilei.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-11-14 19:45:39

De la: nastasemihail, la data 2010-11-14 19:29:46

De la: Ingrid, la data 2010-11-14 19:26:45

De la: nastasemihail, la data 2010-11-14 19:22:20

De la: M_Elody, la data 2010-11-13 22:09:50Daaa, si voia sa scape de-o greutate in plus , asa ca se scapa de munitie tragand in gospodarii ce-si intindeau rufele...

Aia a fost doar una din 3. chiar asa a fost. Ai senzatia ca as spune de asa ceva aiurea.

...eu am crezut ca ai fost in piata nu la strans rufele..

Normal ca eram acasa pe 23-26, nu mai stiu cind.
Aoa a fost pe 21, in paiata.

Da, prima duminica. In mijlocul zilei.

.n-am stiut ca au tras atunci din elicoptere...murisera Ceausistii?

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: pearl_cris, la data 2010-11-14 19:43:52

De la: Ingrid, la data 2010-11-14 19:41:20

De la: pearl_cris, la data 2010-11-14 19:39:29

De la: Ingrid, la data 2010-11-14 19:37:31Care viata?

Cotidiana

motivatia

daca acum nu bate,incetezi!

Ai dreptate ma gandeam in alt sens.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: Ingrid, la data 2010-11-14 19:49:46

De la: pearl_cris, la data 2010-11-14 19:43:52

De la: Ingrid, la data 2010-11-14 19:41:20

De la: pearl_cris, la data 2010-11-14 19:39:29

De la: Ingrid, la data 2010-11-14 19:37:31Care viata?

Cotidiana

motivatia

daca acum nu bate,incetezi!

Ai dreptate ma gandeam in alt sens.

?

.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-11-14 19:59:08.

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-11-14 23:34:23.

,

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De ce, la citi meteoriti exista mai ales in centura de dupa Marte, nu ne cade nici unul in cap. Sau pe linga.
Nu dati.....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-11-15 00:49:33De ce, la citi meteoriti exista mai ales in centura de dupa Marte, nu ne cade nici unul in cap. Sau pe linga.
Nu dati.....

Te gandesti la,, pica ....................''cristale din centura ! ..........domnule Lastarica!

Unde a intarcat mutu iapa

De la: Ingrid, la data 2010-11-14 23:42:01

De la: nastasemihail, la data 2010-11-14 23:34:23.

,

daaaaa...exact

Care normali? aia din parlament sau aia de mor de foame,care-s normalii?

De ce se descopera numai gauri negre si nu si Gauri blonde

De la: Tramp, la data 2010-11-16 13:16:58
De ce se descopera numai gauri negre si nu si Gauri blonde

pina cind se aprinde lumina....spun ca sunt negre...

De la: Zoltan, la data 2010-10-24 14:08:47
De ce familia nu mai are valoare in tara noastra ??
Unde a disparut la tineri valoarea umana ?
De ce tinerii nu doresc sa faca aproape nimic acasa ?
De ce studentii fac o faculatte ca spun parintii, platesc parintii sau rudele, au sponsorizare si tot nu invata !!??
De ce bunicii nu mai educa asa cum trebuie ci invers , nepotii inca de la 3-4 ani duc de nas bunicii !??
De ce conduc oameni care nu au valoare in nici un domeniu a lumii profesionale unde sunt alesi sa conduca ?
De ce cei care sunt plecati si vin inapoi , la fel NU fac ca si in strainatate ci repede se reacomododeaza cu stilul romanesc ??!
Deci avem ce rezolva ca sa functionam macar la nivel de familie si loc d munca .
De unde peaca totul in societate .


Poate primesc cateva raspunsuri , dar sa se lipseasca cei neseriosi , ca nu ne ajuta !
Prostia destinului uman cunosc bine ca doar traiesc si eu printre ei, NU mai doresc si aici !!!


Poate te ajuta postarea mea sa gasesti raspunsurile,pe care le cauti:


CAPITOLUL I. Familia �n context istoric �i social

�Cel mai mare serviciu social pe care-l poate
face cineva ��rii �i umanit��ii este s�
alc�tuiasc� o familie�
George Bernard Shaw


1. Definiri, tipologie �i func�iile familiei


C�nd rostim cuv�ntul �familie�, o facem de cele mai multe ori trec�nd cu vederea aspectele ce �in de originea �i longivitatea acestui concept. Dac� intr�m �n detalii, vom constata c� cea mai veche form� de colectivitate uman� este �familia�.
Cuv�ntul �familie� �i are ob�r�ia �n latinescul famulus care semnific� �n sens larg: supus, ascult�tor, iar �n sens restr�ns: slug�, rob, slujitor. Structura familiei a cunoscut de-a lungul timpului numeroase transform�ri, acestea din urm� fiind generate de modul de organizare a societ��ii proprii perioadei respective.
Astfel, �n societatea antic� ebraic�, tat�l exercita o autoritate absolut� asupra celorlal�i membri ai familiei, iar �copiii erau �nv��a�i s� se supun� hot�r�rilor familiale �i se pedepseau cu moartea �n cazul �n care �i loveau sau blestemau p�rin�ii� , situa�ie similar� cu cea a poporului persan unde femeia era datoare s� asculte �n totalitate de so�ul ei, iar educa�ia copiilor �n primii 5 ani realiz�ndu-se de c�tre mam�.
�n perioada clasic� a civiliza�iei grece�ti (sec. V. �.e.n.), dac� familia nu dispunea de mijloace materiale pentru cre�terea copilului, acesta din urm� era p�r�sit de familie �ntr-un loc public unde putea fi luat de cineva pentru a-l cre�te, �n timp ce, �n societatea medieval�, copilul era privit ca �o miniatur� a unui om matur� .
Secolul al XVIII-lea, numit �i secolul iluminismului, aduce cu sine fenomenul industrializ�rii capitaliste �i totodat� reducerea num�rului de copii �n familie.
Dup� primul r�zboi mondial, Freud enun�� ideea c� �dezvoltarea copilului depinde de interac�iunea p�rin�i-copii�. Ulterior, �n epoca modern� se introduce conceptul de �planificare familial�, se modific� dimensiunea familiei �i se ajunge la concluzia c� un num�r mic de copii �ntr-o familie permite o cre�tere �i o educare corespunz�toare a acestora.
De-a lungul timpului, �n cercet�rile �ntreprinse �n domeniul familiei, s-au formulat mai multe defini�ii ale acesteia. Astfel, familia este �o form� de comunitate uman� ale c�rei rela�ii �ntre membrii s�i (rela�ii de esen�� natural-biologic�, spiritual-afectiv� �i moral-juridic�) permit continuitatea speciei umane �i evolu�ia societ��ii� .
Un alt mod de definire al familiei este de �grup social, realizat prin c�s�torie, cuprinz�nd oameni care tr�iesc �mpreun�, cu o gospod�rie comun�, care sunt lega�i prin anumite rela�ii natural-biologice, psihice, morale �i juridice �i care r�spund unul pentru altul �n fa�a societ��ii� .
Dic�ionarul de filosofie define�te familia ca fiind �forma primar� de comunitate uman� care cuprinde un grup de oameni lega�i prin consangvinitate �i �nrudire� , �n timp ce, dic�ionarul Unesco define�te familia ca �forma de comunitate uman�, �ntemeiat� prin c�s�torie, care une�te pe so�i �i pe descenden�ii acestora prin rela�ii str�nse de ordin biologic, economic, psihologic, spiritual�. (A. St�noiu, 1983,)
M. Sp�nu este de p�rere c� familia reprezint� acea �entitate cultural�, social�, economic�, care garanteaz� satisfacerea necesit��ilor �i �mplinirea aspira�iilor membrilor s�i, asigur�nd securitatea emo�ional�, sexual�, economic� .
Constitu�ia Rom�niei specific� �n articolul 44 (1) : �Familia desemneaz� �n sens larg un grup social ai c�rui membri sunt lega�i prin raporturi de v�rst�, c�s�torie sau adop�ie �i care tr�iesc �mpreun�, coopereaz� sub raport economic �i au grij� de copii. �n sens restr�ns este un grup social format dintr-un cuplu c�s�torit �i din copiii acestuia�.
Pentru no�iunea de familie, limba ebraic�, biblic� folose�te termenul de �baith� , ce are �n vedere at�t casa ce-i ad�poste�te pe membrii unei familii (Iov, 8, 15), c�t �i pe membrii �i descenden�ii unei familii (Facerea, 18, 19).
Atunci c�nd vorbim de familie avem �n vedere �i varietatea tipologic� a acesteia. Astfel, dup� criteriul normalit��ii, familiile se clasific� :

1. Familia normal� : este familia care ��i asum� sarcina �ndeplinirii tuturor func�iilor� (A. St�noiu, 1983) �i se caracterizeaz� prin �coeziunea �i adaptabilitatea membrilor s�i� , termenul de coeziune exprim�nd �raporturile de solidaritate, �mbinare, apropiere, unitate �i sprijin dintre membri� . Gross Martin precizeaz� c� prin intermediul coeziunii putem testa gradul de rezisten�� al unui grup familial �la for�ele de ruptur�, fie ele interne, fie externe�.
�n cadrul acestei familii se constat� o interac�iune favorabil� at�t �ntre membrii familiei, c�t �i �ntre ace�tia �i membrii exteriori grupului, familia normal� constituind exemplul familiei demne de urmat.
Din categoria familiilor normale fac parte :

1.1. Familia nuclear� � este alc�tuit� din so�i �i copiii acestora nec�s�tori�i (proprii sau adopta�i) �i este �o structur� democratic�, bazat� pe consens, egalitate �i complementaritatea rolurilor de so�-so�ie, precum �i o participare cresc�nd� a copiilor� , oferind tuturor membrilor s�i sprijin emo�ional, protec�ie �i posibilitatea de satisfacere a nevoilor de comunicare.
Fiecare individ normal apar�ine la cel pu�in 2 familii nucleare :
� familia de origine sau familia consanguin� � este familia �n care individul se na�te, cre�te, alc�tuit� fiind din mam�, tat�, fra�i, surori;
� familia de procreere � �ntemeiat� prin c�s�torie, av�nd �n componen�a sa : so�ul, so�ia, fiii �i fiicele, cunoscut� �i sub denumirea de familie proprie (format� prin alegerea partenerului de via��) sau familia conjugal� (pentru a sugera c� �i are originea �n c�s�toria partenerilor ajun�i la v�rsta maturit��ii).

1.2. Familia extins� sau l�rgit�, cuprinde dou�, trei genera�ii reunite �i are drept caracteristic� func�ional� �conservatorismul, p�strarea tradi�iilor, obiceiurilor �i stilului familial dominant� . Astfel de familie func�ioneaz� deseori prin respectarea unor norme fixe, rigide, lucru care se finalizeaz� de cele mai multe ori cu apari�ia conflictelor �ntre genera�ii, iar valorile religioase, morale, culturale se transmit cu o mai mare u�urin�� �n r�ndul familiei extinse.
Burgess define�te familia extins� ca fiind �o structur� de tip autoritar condus� de �ef pater, incluz�nd mai multe genera�ii, ce convie�uiesc laolalt�, �ntr-o precis� diviziune �i stratificare a rolurilor, �n care alegerea partenerului este f�cut� de p�rin�i, pe baza statutului economic �i social, iar subordonarea obliga�iilor �i urmarea tradi�iilor sunt a�tept�ri majore . Familia l�rgit� include urm�toarele subtipuri de familii :
� familia l�rgit� pe vertical� � alc�tuit� din so�, so�ie, copiii �i p�rin�ii unuia dintre so�i;
� familia l�rgit� pe vertical� � format� din so�, so�ie �i fra�ii unuia dintre so�i;
� familia l�rgit� pe orizontal� �i pe vertical� � format� din so�, so�ie, copii �i p�rin�ii unuia dintre so�i �i fra�ii acestuia.
Dup� criteriul func�ionalit��ii s-a idedtificat urm�toarea tipologie :
� familia organizat� (legal constituit�, cu rela�ii normale �ntre p�rin�i �i copii);
� familia aparent organizat� (par�ial dezorganizat�) � c�nd echilibrul familiei este alterat prin conflicte repetate dintre p�rin�i, dintre p�rin�i �i copii;
� familia dezorganizat� (p�rin�ii sunt desp�r�i�i);
� familia descompletat� (unul din p�rin�i a decedat);
� familia neorganizat� (familia concubin�);
� familia reorganizat� (unul din so�i s-a rec�s�torit).

2. Familia anormal� � este cunoscut� sub denumirea de familie dezorganizat�, vulnerabil� sau disfunc�ional� �i se caracterizat� de faptul c� una sau mai multe func�ii nu sunt �ndeplinite �n mod corespunz�tor.
C�nd vorbim de familiile dezorganizate trebuie s� avem �n vedere urm�toarele variabile :
a. situ�ia socio-economic� � cu c�t familiile se confrunt� cu dificult��i familiale mai mari cu at�t riscul de a intra �n r�ndul familiilor dezorganizate este mai accentuat;
b. stabilitatea c�minului (cazuri de abandon, divor�, deces �i separare);
c. climatul conjugal (alcoolismul, conduite agresive �i violen�� fa�� de copii, p�rin�ii au antecedente penale);
d. stilul educativ al p�rintelui (modul de supraveghere �i control parental, sisteme de recompense �i sanc�iuni, autoritate exagerat�).

Dup� criteriul locuin�ei :
Familia de reziden�� � este familia �n care �toate persoanele locuiesc �n aceea�i cas�, au locuin�� comun� . (A. St�noiu, M. Voinea, 1983, p. 13)
Familia de interac�iune este �grupul de persoane �ntre care exist� rela�ii de rudenie, dar �i alte rela�ii cum ar fi cele de �ntrajutorare, schimburi reciproce de vizite, produse� .

Func�iile familiei
Din totdeauna, familia a �ndeplinit o varietate de func�ii, care reprezint� �totalitatea responsabilit��ilor ce revin acesteia� (I. Mitrofan, 1991, p. 156), modul lor de manifestare av�nd nuan�e diferite de la o societate la alta.
�n urma unor cercet�ri s-a identificat existen�a a dou� categorii de factori care influen�eaz� func�ionalitatea unei familii :

1. Factori externi � �i exercit� ac�iunea din exteriorul familiei manifest�nd o puternic� influen�� asupra acesteia.
Din categoria factorilor externi fac parte :
� caracterul totalitar sau democratic al societ��ii � care are repercusiuni asupra solidarit��ii �i socializ�rii descenden�ilor;
� nivelul de dezvoltare economic� a socit��ii � care influen�eaz� func�ia economic� �i reproductiv� a familiei;
� legisla�ia � cu urm�ri asupra func�iei sexuale �i reproductive a familiei;
� nivelul de instruc�ie �i educa�ie � care influen�eaz� func�ia de socializare �i reproducere a familiei.

2. Factori interni � sunt factorii interiori familiei, �n categoria acestora fiind inclu�i :
� dimensiunea familiei � care �i exercit� influen�a asupra modului de realizare a func�iei de socializare �i solidaritate a familiei;
� structura familiei � cu repercusiuni asupra func�iei economice �i reproductive a familiei;
� diviziunea rolurilor �i autorit��ii � manifest� consecin�e asupra solidarit��ii familiale.

Familia �ndepline�te patru categorii de func�ii fundamentale. �ns� nu putem afirma cu certitudine c� aceste func�ii sunt �ntr-adev�r �fundamentale�, �ntruc�t �n societatea contemporan� unele dintre ele �i-au diminuat drastic rolul.

Func�iile amintite sunt :
� func�ia economic�;
� func�ia educa�ional�;
� func�ia de solidaritate;
� func�ia sexual� �i reproductiv�.
�F�r� prima �i a treia func�ie, societatea uman� ar muri, f�r� a doua, via�a �ns�i ar �nceta, f�r� a patra, cultura ar ajunge la un sf�r�it� .

1. Func�ia economic�
I. Mitrofan , afirm� c� dintre toate func�iile familiei, �func�ia economic� a fost �i va r�m�ne cea mai important�.
�n societatea tradi�ional� bun�starea constituia un prim criteriu de alegere a partenerului de via��, lucru valabil �i �n societatea contemporan�, cu precizarea faptului c�, �n zilele noastre bun�starea nu este privit� ca fiind fundamental� �n �ntemeierea unei familii, ci ca o necesitate �n acest sens.
Pentru a reu�i s� supravie�uiasc�, familia este nevoit� s�-�i asigure un minimum de venituri �n vederea satisfacerii nevoilor de baz�, fapt care �i permite s� se orient �i �n direc�ia �ndeplinirii celorlalte func�ii.
Func�ia economic� a suferit de-a lungul timpului numeroase modific�ri. Astfel, �n condi�iile sclavagismului �i feudalismului, �familia constituia o unitate economic� �i social� , (T. Filipescu, 1989, p. 21), iar �n cele ale capitalismului produc�ia industrial� dep�e�te cadrul familial, produc�ia agricol� mecanizat� reduce sim�itor rolul economic al familiei ��r�ne�ti.
�n societatea tradi�ioinal�, func�ia economic� cuprindea trei dimensiuni:
a. dimensiunea productiv� (realizarea bunurilor �i produselor necesare supravie�uirii);
b. dimensiunea profesional� (care vizeaz� transmiterea ocupa�iilor de la o genera�ie la alta);
c. dimensiunea financiar� (presupune existen�a �n cadrul familiei a unui buget de venituri �i cheltuieli).
�n societatea contemporan�, familia nu mai reu�e�te s� supravie�uiasc� doar din produc�ia proprie, ea fiind �dependent� de veniturile c�tigate �n afara gospod�riei�. (Ilu�, P., 1995) O alt� modificare s-a produs �i la nivelul dimensiunii profesionale, astfel c� nu se mai practic� transmiterea ocupa�iilor de la o genera�ie la alta, t�n�rul av�nd posibilitatea de a-�i alege singur meseria pe care �i-o dore�te.
Schimb�ri au survenit �i �n componenta financiar� a familiei, deseori familia contemporan� confrunt�ndu-se cu situa�ia unui buget dezechilibrat, buget care este dependent de numero�i factori: v�rsta membrilor familiei, practicile alimentare, crizele economice. Ansamblul cheltuielilor efectuate de o familie �n vederea satisfacerii trebuin�elor fundamentale este foarte important� �furniz�nd date despre nivelul de trai al acesteia� . Func�ia economic� este indicatorul principal de echilibru �ntr-o familie.

2. Func�ia educa�ional�
Cuv�ntul �educa�ie� este de origine latin� (educo, -are = a cre�te, a cultiva) �i desemneaz� �contribu�ia familiei la func�ionarea �ntregului societal� .
�n sens istoric, educa�ia este �procesul de transmitere �i asimilare a experien�ei economice, politice, religioase, filosofice, artistice, �tiin�ifice, tehnice, de la �nainta�i la urma�i� .
�n fazele incipiente ale dezvolt�rii societ��ii, transmiterea informa�iilor se realiza pe cale oral�, �ntr-o manier� neorganizat� (�n comunit��ile gentilico-
tribale). Ulterior, �n etapele avansate de dezvoltare a societ��ii, la unele popoare (egipteni, indieni), educa�ia se realiza ca ini�iere �n temple, cunoa�terea fiind considerat� ca fiind un act sacru.
Educa�ia �n familie � desemneaz� �ansamblul influen�elor exercitate �n cadrul familiei asupra copiilor �n vederea preg�tirii �i form�rii lor pentru via�� , familia fiind inclus� �n categoria celor mai importan�i factori educativi, influen�a acesteia asupra evolu�iei educative a copilului av�nd un rol major �nc� de la na�terea acestuia.
Se nume�te educa�ie familial� �ac�iunea de a cre�te �i educa unul sau mai mul�i copii, desf�urat� cel mai adesea �n grupuri familiale de c�tre adul�i, p�rin�ii copiilor respectivi�. (P. Durning, 1995)
Func�ia educativ� este �indicatorul cel mai elocvent� al echilibrului �ntr-o familie , aceasta din urm� fiind cea care realizeaz� educa�ia primar� a copiilor, p�rin�ii �ndeplinind func�ia de profesori �i fondatori ai personalit��ii acestora.
P�rin�ii exercit� influen�e educa�ionale asupra copiilor lor prin dou� modalit��i : (I. Mitrofan, 1991)
a. direct � utiliz�nd un ansamblu de metode, strategii, tehnici educative.
Conceptul de �strategie educativ� a familiei� face referire la �un pluralism al metodelor familiale, pe de o parte, �i al metodelor educative, pe de alt� parte� . Cu alte cuvinte, strategia educativ� desemneaz� ansamblul metodelor, tehnicilor educative utilizate de p�rin�i, �n scopul educ�rii copiilor lor.
b. indirect � prin metodele comportamentale oferite de p�rin�i copiilor lor, prin climatul familial existent.
Conceptul de climat familial desemneaz� �un ansamblu de st�ri psihice, moduri de rela�ionare interpersonal�, atitudini, nivel de satisfac�ie ce caracterizeaz� grupul familial pe o perioad� mai mare de timp� .
M. Gilly (1976) afirma c� �colarul are nevoie de un mediu familial �n care s� se simt� �n siguran��. El simte nevoia unor p�rin�i �calmi, �n�eleg�tori, afectuo�i� �i manifest� dorin�a ca ace�tia s� dovedeasc� interes sporit fa�� de lucrurile care reprezint� importan�� pentru el.
�Pentru a educa un copil, trebuie mai �nt�i �i f�r� �ncetare s� te educi pe tine� afirma C. Dumitriu , sublinind astfel importan�a preg�tirii permanente a p�rin�ilor �n exercitarea func�iei educative asupra copiilor.
Pentru exercitarea func�iei educative o familie trebuie s� �ndeplineasc� patru condi�ii:
1. s� con�tientizeze necesitatea ac�iunii educative;
2. s�-�i doreasc� s� �ndeplineasc� aceast� sarcin�;
3. s� aib� o imagine exact� a ceea ce dore�te s� duc� la �ndeplinire ;
4. s� aib� timpul �i mijloacele corespunz�toare atingerii obiectivelor propuse.
Func�ia educativ� cuprinde, la r�ndul s�u urm�toarele subfunc�ii :
a. integral-formativ�, care �i face sim�it� prezen�a �n fazele de �nceput ale ontogenezei, faz� �n care copiii primesc r�spunsuri la avalan�a de �ntreb�ri. Este etapa �n care copilul �i �nsu�e�te o serie de cuno�tin�e, deprinderi, aptitudini.
b. psiho-moral� � etapa form�rii unor tr�s�turi, atitudini morale pozitive. De men�ionat importan�a pe care o reprezint� influen�a modelelor comportamentale ale p�rin�ilor �i climatul familial �n dezvoltarea ulterioar� a copilului.
c. social-integrativ� � face referire la nivelul de adaptare �i integrare a copilului �n raport cu cerin�ele vie�ii.
d. cultural-formativ� � vizeaz� dezvoltarea �i educarea spiritului critic, a sentimentelor estetice.
�n societatea contemporan�, au intervenit o serie de modific�ri, astfel c� responsabilit��i ce �ineau de p�rin�i �n exercitarea acestei func�ii au fost preluate de stat. Putem afirma c� s-a produs o restructurare a func�iei educative, dar acest lucru nu trebuie interpretat ca o diminuare a importan�ei func�iei educative a familiei. Importan�a acesteia cre�te permanent �i cere s� fie c�t mai organizat� �i integrat� ra�ional �n func�ia educativ� a �ntregii societ��i.
Leon Tope a realizat o clasificare a familiei �n func�ie de rezultatele ob�inute �n exercitarea func�iei educative :
a. familii educogene �naintate � care manifest� interes sporit �n educarea copiilor, prin implicarea �n ac�iunile �i activit��ile organizate de �coal�, prin �ncurajarea preg�tirii culturale �i profesionale a acestora.
b. familii satisf�c�tor educogene � urm�resc s� asigure �n primul r�nd confortul material necesar copilului. Sunt interesate �i de educarea copiilor, dar acest interes nu se concretizeaz� �n ac�iuni organizate sistematic.
c. familii slab educogene � caracterizate prin conflicte frecvente �ntre p�rin�i, p�rin�i-copii, insuccese �colare ale copiilor.
Exercitarea func�iei educative se realizeaz� diferit de la o familie la alta. Variabilele care se iau �n calcul sunt :
- nivelul de preg�tire al p�rin�ilor;
- gradul de integrare a familiei �n societate;
- timpul disponibil al p�rin�ilor �n educarea copiilor;
- modul �n care au fost educa�i p�rin�ii �n exercitarea func�iei educative.
Societatea contemporan� a adus cu sine numeroase modific�ri ale func�iei educative, dar aceasta nu �nseamn� c� familia �i-a diminuat rolul �i importan�a �n exercitarea acestei func�ii.
Nu trebuie uitat niciodat� faptul c� nimeni nu va putea suplini rolul educativ al familiei.

3. Func�ia de solidaritate
Func�ia de solidaritate asigur� �unitatea, coeziunea, protec�ia �i �ncrederea mediului familial� , presupun�nd o implicare a tuturor membrilor unei familii, �n condi�iile respectului dragostei �i sprijinului reciproc manifestat �ntre ace�tia.
Solidaritatea se poate modela �i perfec�iona pe �ntreg parcursul vie�ii familiale �ns�, pentru a ajunge la un nivel satisf�c�tor este necesar ca fiecare membru al familiei s� aib� o contribu�ie �n acest sens.
�ntr-o familie putem vorbi despre existen�a a �trei niveluri de solidaritate� .
a. rela�ia conjugal�, presupune o atent� analiz� a motiva�iilor reale ce stau la baza parteneriatului erotic �i afectiv.
�n condi�iile �n care partenerii se g�sesc �n situa�ia satisfacerii reciproce a nevoilor �i trebuin�elor se poate vorbi despre o c�s�torie durabil� �i despre un confort fizic �i psihic al partenerilor.
b. rela�ia parental� � are �n vedere maniera �i strategiile educa�ionale utilizate de p�rin� �n raport cu copiii lor.

Implicarea p�rin�ilor �n exercitarea func�iei educative difer� de la o societate la alta. Duvall (1971) vorbe�te despre existen�a a dou� tipuri de modele ale rela�iei p�rinte-copil :
� modelul mamei tradi�ionale (rigid�, perseverent�) �i
� modelul mamei moderne (care pune accentul pe dezvoltarea capacit��ilor intelectuale ale copiilor).
E. A. Elder identific� :
- modelul tat�lui tradi�ional (care asigur� suportul material necesar supravie�uirii familiei �i care se impune prin autoritate �i exigen��) �i
- modelul tat�lui modern (indulgent, care petrece un timp limitat cu copilul).
c. rela�ia fratern� � desemneaz� ansamblul rela�iilor interpersonale dintre copiii ce apar�in aceleia�i familii, studiile demonstr�nd c� fra�ii mai mari joac� un rol semnificativ �n educarea celorlal�i copii. Adesea ei �reprezint� modele de identificare mai influente dec�t p�rin�ii� deoareca ei mijlocesc integrarea fra�ilor mai mici �n diferite grupuri sociale.
�ntr-o lucrare recent�, Viviane Ismbert-Jamate eviden�iaz� rolul solidarit��ii fraterne �n reu�ita �colar� �i social�. Nu de pu�ine ori s-a constatat c� fra�ii mai mari constituie pentru cei mai mici modele �i suport educa�ional.

4. Func�ia reproductiv� �i sexual�
�Potrivit concep�iei materialiste, momentul hot�r�tor �n istorie este produc�ia �i reproduc�ia vie�ii nemijlocite. Aceast� producere este de dou� feluri: pe de o parte producerea mijloacelor de subzisten�� � alimente, �mbr�c�minte, locuin��, pe de alt� parte, producerea omului �nsu�i, perpetuarea speciei.
J. Evola �n lucrarea �Metafizica sexului�- 1994, consider� c� sexualitatea �i reproducerea sunt �ntr-un raport invers propor�ional. �Cu c�t e mai puternic unul din cele dou� elemente, cu at�t cel�lalt e mai slab�.
�n societatea contemporan� observ�m c� se acord� o importan�� exagerat� sexualit��ii. Acest fapt nu constituie un lucru negativ, dar �i determin� pe indivizi s� oscileze �ntre cele dou� extreme : dorin�a de a poseda �i teama de a nu fi destul de bun �n actul sexual.
�n prezent func�ia sexual� �i reproductiv� a cunoscut schimb�ri masive comparativ cu societatea tradi�ional�, lucru care a condus la o maximizare a sexualit��ii �i minimizare a fertilit��ii.


2. De la familia tradi�ional� la familia modern�

Tradi�ionalitatea constituie r�d�cina sau punctul de plecare al modernit��ii, av�nd ca tr�s�tur� definitorie tradi�ia, care se identific� cu �conservatorismul, rigiditatea �i localismul� .
Modernitatea reprezint� opusul tradi�ionalit��ii, oper�nd cu valori, principii, norme, caracterizate prin �flexibilitate, individualism, dinamism, universalism� .
�n cele dou� perioade istorice la care am f�cut referire stilul de via�� familial� este foarte diferit. Astfel, �n societatea tradi�ional� familia respecta cu stricte�e normele specifice majorit��ii, �n timp ce principiile, valorile reduse numeric sau ca identitate erau excluse, fapt care nu caracterizeaz� �i modernitatea ce �nglobeaz� o varietate de stiluri de via��, fiecare individ fiind liber s� adere la cel cu care este compatibil.
Familia tradi�ional� situeaz� �n v�rful ierarhiei valorilor �autoritatea� care revine b�rbatului, acesta din urm� fiind considerat superior so�iei �i copiilor, familia contemporan� promov�nd cooperarea, egalitatea, comunicarea �ntre membrii familiei.
�n prezent, familia nu mai de�ine �monopolul educa�iei tinerei genera�ii� �n desf�urarea procesului educa�ional fiind implicate �i persoane extra-familiale.
Spre deosebire de familia tradi�ional�, �n ziua de azi se acord� o importan�� sporit� �colarit��ii, p�rin�ii manifest�ndu-�i interesul �i concentr�ndu-�i eforturile �n vederea sprijinirii activit��ii �colare a copiilor lor. �n trecut, atitudinea p�rin�ilor fa�� de �coal� era una de ignorare, de subestimare, copiii fiind adesea folosi�i de p�rin�i �n activit��ile gospod�re�ti.
Modernitatea a adus cu sine o modificare a rolurilor parentale �n raport cu �ndeplinirea atribu�iilor educative. Astfel, dac� �n trecut sarcina cre�terii �i educ�rii copiilor revenea femeii, b�rbatul av�nd obliga�ia de a asigura echilibrul economic al familiei, ast�zi se pune problema egalit��ii de gen, a afirm�rii profesionale a femeii. �n prezent ambii p�rin�i sunt implica�i �n egal� m�sur� �n procesul de cre�tere �i educare a copiilor.
Dac� �n familia tradi�ional� copilul era �n centrul aten�iei familiale, aceasta din urm� fiind preocupat� de asigurarea unor condi�ii optime cre�terii �i educ�rii lui, ast�zi se pune accent pe importan�a interrela�ion�rilor dintre membrii familiei, ace�tia reg�sindu-se �n ipostaza de parteneri pentru reu�ita social�.
Tradi�ionalismul se identific� cu o atitudine de �indiferen�� matern�, atitudine justificat� de lipsa condi�iilor necesare asigur�rii unui trai satisf�c�tor pentru copii. Ast�zi se poate vorbi de o exagerare a grijii �i afec�iunii materne.
Propriu societ��ii contemporane este �i desacralizarea c�s�toriei. Se constat� o reducere a motiva�iei economice, o cre�tere a heterogamiei (origini sociale diferite ale partenerilor), sc�derea implic�rii p�rin�ilor �n c�s�toria tinerilor, declinul familiei nucleare bazat� pe c�s�torie, extinderea toleran�ei fa�� de noile forme de convie�uire. �n societatea actual� se constat� o sc�dere a num�rului c�s�toriilor �i o cre�tere alarmant� a num�rului cuplurilor care tr�iesc �n concubinaj.
�n trecut �b�rbatul muncea �n afar�, �n timp ce femeia se ocupa de c�minul ei� . Ast�zi, ambii parteneri sunt salaria�i, femeile �i-au c�tigat independen�a financiar� �i prefer� s� se realizeze, ini�ial profesional �i ulterior familial. Ob�inerea autonomiei familiale de c�tre femei, reduce motiva�ia acestora de a se c�s�tori legal, multe dintre ele aleg�nd alternativa �unei c�s�torii f�r� acte�.
Un aspect care se impune a fi luat �n considerare face referire la v�rsta la c�s�torie. �n trecut fetele se c�s�toreau la 16-18 ani iar b�ie�ii �ntre 20-25 ani. �n prezent, se constat� un decalaj de 4-5 ani comparativ cu societatea tradi�ional�, o cauz� frecvent� ce st� la originea modific�rii v�rstei la c�s�torie fiind cre�terea propor�iei femeilor �colarizate.
Dac� �n trecut menirea femeilor era de a na�te copii �i de a se ocupa de cre�terea lor, dezvoltarea, educarea acestora, mersul la �coal� fiind considerat un lucru extremist, ast�zi procentul femeilor cu studii superioare din Rom�nia este de 41,3% din totalul persoanelor cu studii superioare. �n ultimii trei ani, participarea �colar� a femeilor tinde s� devin� u�or ridicat� comparativ cu cea a b�rba�ilor.
�ncep�nd cu anii 1970 familia nuclear� tradi�ional� a �nregistrat un declin semnificativ, propor�ia acestuia fiind de 7-10% din totalul grup�rilor familiale. O cauz� principal� �n accentuarea acestui regres este cre�terea num�rului femeilor implicate �n activit��i profesionale acest lucru av�nd at�t conota�ii pozitive, c�t �i negative. Efectele pozitive specifice acestui feomen sunt : cre�terea autonomiei financiare a femeilor, sporirea �anselor femeilor de a avea o carier� social� �i profesional�, �nt�rirea sentimentului de autoritate �i putere �n cadrul familiei, cre�terea �ncrederii �n for�ele proprii. Din categoria consecin�elor negative proprii fenomenului men�ionat mai sus, amintim : diminuarea implic�rii femeii �n via�a familial�, sc�derea interesului �i a raportului afectiv necesar procesului de cre�tere �i educare a copilului.
Implicarea femeilor �n derularea unor activit��i extraprofesionale conduce la instalarea unor st�ri de oboseal� �i nervozitate accentuat�, cu repercursiuni asupra st�rii de s�n�tate �i implicit a vie�ii de familie. Pe l�ng� activit��ile profesionale, femeile trebuie s� �ndeplineasc� �i o parte din responsabilit��ile pe care le exercitau �n mod tradi�ional, lucru care conduce la o stare accentuat� de epuizare fizic� �i psihic�.
Un rol esen�ial �n apari�ia transform�rilor specifice vie�ii de familie l-a avut mi�carea feminist�, ap�rut� �n a doua jum�tate a secolului al XIX � lea �i care lupt� �mpotriva opresiunii �i discrimin�rilor la care sunt supuse femeile, pentru dreptul femeilor de a exercita diverse profesii �i ob�inerea egalit��ii �n via�a politic�.
Un motiv de �ngrijorare este determinat de num�rul foarte ridicat de divor�uri care au loc �n perioada contemporan�. Unii cercet�tori din domeniul vie�ii de familie sus�in c� familia sufer� o dec�dere, c� este supus� unui proces de schimbare. �n unele societ��i �schimbarea se refer� la trecerea de la familia l�rgit�, tradi�ional�, la familia nuclear�; pentru societ��ile dezvoltate schimb�rile privesc trecerea de la familia nuclear� la o diversitate de modele familiale� .
Familia monoparental� este frecvent �nt�lnit� �n zilele noastre desemn�nd �unitatea social� constituit� din unul sau mai mul�i copii �i un singur p�rinte� . �n societatea tradi�ional� monoparentalitatea era �dezaprobat� , iar indivizii care aderau la acest stil de via�� erau exclu�i din societate. �n prezent s-a �nregistrat o modificare a concep�iei vizavi de acest stil de via��. Monoparentalitatea nu mai este asociat� cu un fapt extremist, iar riscurile de marginalizare a indivizilor care practic� aceast� form� de convie�uire s-a redus considerabil.
Ast�zi se consider� c� o familie monoparental� este mult mai eficient� pentru copil dec�t o familie format� din ambii p�rin�i, dar care nu reu�esc s� convie�uiasc� �n rela�ii armonioase.
Tradi�ionalismul pledeaz� pentru o familie unit�, chiar �i �n condi�iile existen�ei unor conflicte familiale exist�nd opinia potrivit c�reia copilul are nevoie de ambii p�rin�i. Aceast� concep�ie este valabil� �i �n zilele noastre, �ns� majoritatea consider� c� mai indicat este ca p�rin�ii s� se despart� �n cazul �n care sunt implica�i �ntr-o rela�ie conflictual�, pentru c� �n acest fel copiii nu mai sunt obliga�i s� participe zilnic la ne�n�elegerile dintre p�rin�i.
�n Rom�nia �n 1992 familiile monoparentale reprezentau 10% din totalul familiilor. Cercet�rile au demonstrat c� cele mai multe familii monoparentale rezult� �n urma divor�urilor, copiii �ncredin��ndu-se de regul� mamelor. �n acest fel, ia na�tere una dintre cele trei forme de familii monoparentale, �i anume: familia monoparental� format� din mam� �i copii.
Monoparentalitatea rezultat� din divor� �este asociat� cu o diminuarea a activit��ii educative� . Mama este suprasolicitat� material, afectiv, rela�ional, nu mai reu�e�te s� ofere timp �i aten�ie copiilor, care ajung �n situa�ia de a se sim�i p�r�si�ii, ignora�i. Ea �reu�e�te cu greu s� r�m�n� centrat� asupra nevoilor copiilor�.
Unele studii au demonstrat existen�a unei corela�ii foarte str�nse �ntre monoparentalitate �i abandon �colar. Aceast� leg�tur� este dependent� de situa�ia economic� a familiei care la r�ndul s�u este subordonat� statutului socio-profesional al mamei, puternic afectat �n urma divor�ului.
Familia monoparental� format� din mam� �i copii se confrunt� cu dificult��i economice �i de socializare mai mari dec�t familiile complete, situa�ia de monoparentalitate contribuind �n mare m�sur� la modificarea func�iilor specifice familiei. Astfel, func�ia economic� este cel mai puternic afectat�, mama fiind nevoit� s�-�i dubleze eforturile �n vederea asigur�rii stabilit��ii financiare a familiei, func�ia sexual�, reproductiv� �i de socializare suferind �i ele schimb�ri esen�iale.
Este adev�rat c� lipsa unui p�rinte favorizeaz� apari�ia dificult��ilor �n exercitarea func�iei educative, dar se constat� c� �i familia complet� se implic� tot mai pu�in �n �ndeplinirea atribu�iilor educative.
�n urma unei analize clare a familiei monoparentale �mam�-copil�s-a ajuns la concluzia c� principalele probleme cu care aceasta se confrunt� vizeaz�:
� sfera financiar�, copilul constituind �n foarte multe cazuri un suport economic pentru familie;
� sfera afectiv�, se constat� modific�ri a rela�iei mamei cu copilul, acesta din urm� fiind for�at de �mprejur�ri la o maturizare timpurie.
�n cazul familiei monoparentale constituit� din tat� �i copii identific�m o mai mare stabilitate financiar� comparativ cu forma de familie prev�zut� anterior, o aten�ie deosebit� manifest�nd-o ta�ii singuri pentru fiicele lor �n direc�ia socializ�rii �i dezvolt�rii lor sexuale. La polul opus se situeaz� implicarea acestora �n activit��i domestice.
Situa�ia de monoparentalitate poate s� apar� �i ca rezultat al unei sarcini nedorite intervenite la v�rsta adolescen�ei. Dac� �n trecut o sarcin� la v�rsta adolescen�ei era considerat� o gre�eal�, ast�zi tinerele aflate �n situa�ii similare se bucur� de protac�ie �i sprijin at�t din partea familiei de origine, c�t �i a institu�iilor specializate �n acest sens. Parentalitatea la v�rsta adolescen�ei �favorizeaz� apari�ia de abandon �colar, tinerele afl�ndu-se �n imposibilitatea de finalizare a studiilor.
Cea de-a treia cauz� care determin� apari�ia familiei monoparentale este reprezentat� de decesul unuia din p�rin�i. Decesul mamei este pentru copil un dezastru. �Copilul pierde prin moartea mamei o parte din el �nsu�i� . Durerea provocat� de moartea mamei este cu at�t mai intens�, cu c�t v�rsta copilului este mai mic�.
S-a demonstrat c� un mare procent din minorii care abandoneaz� �coala sunt orfani. Moartea tat�lui genereaz� apari�ia dificult��ilor financiare �n cadrul familiei, cre�ndu-se astfel condi�ii prielnice pentru instalarea abandonului �colar. Tat�l asigur� securitatea �i echilibrul �n planul veniturilor familiale, dar rolul s�u nu se limiteaz� la acest fapt. Decesul tat�lui conduce la pierderea autorit��ii asupra copilului, iar Burlingham �i Freud sunt de p�rere c� moartea tat�lui �favorizeaz� apari�ia unor complexe de inferioritate la copil.
O form� de convie�uire foarte frecvent �nt�lnit� �n societatea contemporan� este concubinajul, definit ca fiind �rela�ia dintre un b�rbat �i o femeie care nu au ocrotire legal�. (I. Mitrofan, 1998) La aceast� form� de convie�uire ader� din ce �n ce mai multe persoane �ntruc�t ofer� urm�toarele avantaje: (Coleman J., Rotrin M.)
� satisfac�ie sexual� sporit�;
� un nivel de trai ridicat;
� posibilitatea de dezvoltare a deprinderilor interpersonale;
� o identificare mai clar� a reac�iilor partenerilor �n diverse �mprejur�ri.
C�s�toria deschis� face parte din categoria schimb�rilor proprii socit��ii contemporane. Ea face leg�tura �ntre concubinaj �i familia nuclear�, �mprumut�nd din elementele specifice celor dou� forme de convie�uire. C�s�toria deschis� promoveaz� valorile �i stilul de via�� caracteristic concubinajului �i se aseam�n� cu familia nuclear� din punct de vedere legal �i structural. N. O�Neill �i G. O�Neill sunt de p�rere c� �dragostea sexual� constituie nucleul �i ra�iunea de a fi a acestei c�s�torii�.(I. Mitrofan, 1998)
Semi-c�s�toria este frecvent �nt�lnit� �n cuplurile cu rela�ii conflictuale. Copiii proveni�i din astfel de familii manifest� tulbur�ri de comportament, de personalitate, sunt nevrotici, �nregistreaz� rezultate �colare slabe, �n timp ce p�rin�ii sunt implica�i par�ial �n via�a de so� �i �n exercitarea atribu�iilor educative.
Pseudoc�s�toria este o form� de convie�uire ce se bazeaz� pe o serie de interese economice �i sociale, �i nu pe o rela�ie afectiv� �ntre parteneri. Astfel de c�s�torii sunt aranjate de p�rin�i pe baza unor �n�elegeri cu caracter marital. Elementele care justific� men�inerea acestei forme de convie�uire sunt legate de problema locuin�ei �i a bunurilor comune, la care se adaug� prezen�a copiilor care la r�ndul lor �i �nsu�esc conduitele negative ale p�rin�ilor.
O form� de convie�uire specific� societ��ii actuale este homosexualitatea. De�i condamnat� de Biseric�, homosexualitatea a ajuns s� fie recunoscut� �i acceptat� �n numeroase ��ri. Condamnat� de egipteni, sirieni, evrei, ea a fost �n Roma �i �n Grecia antic� o practic� obi�nuit�. Raportul Kinsey afirm� c� un b�rbat din patru a avut o experien�� homofil�. �n prezent, homosexualul nu este nevoit s�-�i ascund� preferin�ele sexuale, �ntruc�t societatea actual� manifest� deschidere �i toleran�� fa�� de orice form� de convie�uire.

Societ��i tradi�ionale Societ��i moderne
1. num�r de parteneri conjugali concomiten�i Unul(monogami
Mai mul�i(poligami) Unul(monogami)
2. alegerea paetenerului Alegerea f�cut� de p�rin�i sau rude pentru a �nt�ri puterea familiei Alegerea relati liber� f�cut� de parteneri
3. reziden�a Patriarhal�, matriarhal�, ambilocal� Neolocal�
4. Rela�iile de putere Diferite grade de dominan�� a b�rbatului
(patriarhale) O mai mare apropiere de putere b�rbat-femeie
5. Rela�ia p�rin�i-copii Autoritatea �i domnan�a p�rinteasc� Mai mare toleran�� �i egalitate p�rin�i-copii
6. func�iile familiei Concentrarea pe protec�ia grupului ca �ntreg Specialitate pentru a oferi un mediu de siguran�� cre�terii copiilor �i suport emo�ional membrilor familiei conjugale
7. structura Extins� nuclear�

Sursa: Petru Ilu�, Familia. Cunoa�tere �i asisten��

3. Rolul p�rin�ilor �n familia contemporan�

Rolul parental este definit ca fiind �un ansamblu de comportamente (de �ngrjire, supraveghere, educa�ie) pe care p�rin�ii le desf�oar� �n raport cu copiii lor� , potrivit Codului familiei (art. 10) : �p�rin�ii fiind datori s� se �ngrijeasc� de persoana copilului�. Ei sunt obliga�i s� creasc� copilul, �ngrijind de s�n�tatea �i dezvoltarea lui fizic�, de educa�ia, �nv���tura �i preg�tirea profesional� a acestuia.
S-a ridicat �ntrebarea dac� calitatea de p�rinte este similar� cu cea a unei profesii. R�spunsul este afirmativ cu deosebirea faptului c� aceast� �profesie� este ob�inut� f�r� examen de admitere. Ulterior �ns�, p�rin�ii sunt supu�i unor probe at�t de societate, c�t �i de proprii lor copii. La fel ca �n orice profesie este nevoie de voca�ie, d�ruire, dragoste fa�� de �obiectul activit��ii� desf�urate, �profesia de p�rinte fiind la �ndem�na oricui�. (Constan�a Buzea, 1983)
�Copiii t�i nu sunt copiii t�i.
Ei sunt fiii �i fiicele vie�ii care t�nje�te dup� ea �ns�i,
Ei vin prin tine, ei nu-�i apar�in.
Po�i s� le dai dragostea ta, dar nu �i g�ndurile tale,
Pentru c� ei au propriile g�nduri.
Po�i s� le ad�poste�ti trupurile, dar nu �i sufletele,
Pentru c� sufletele lor locuiesc �n casa viitorului,
Te po�i lupta s� fii ca ei, dar nu �ncerca s�-i faci ca tine.
........................................................................
Tu e�ti arcul din care copiii t�i pleac� ca ni�te s�ge�i vii.� (J. Canfield, M. V. Housen, 1999).
P�rin�ii sunt �principalii arhitec�i ai copilului� , �n exercitarea rolurilor parentale fiind implica�i �n egal� m�sur� ambii parteneri, fiec�ruia revenindu-i o serie de atribu�ii specifice.
�n cazul mamei, asumarea responsabilit��ilor se realizeaz� �nc� din perioada prenatal�. Astfel se explic� stabilitatea �i profunzimea rela�iei mam�-copil comparativ cu rela�ia tat�-copil. �n perioada gesta�iei, produsul de concep�ie se afl�� �ntr-o dependen�� total� de organismul mamei. �n momentul na�terii, prin sec�iunea cordonului ombilical, �noul n�scut devine independent biologic, dar foarte dependent social de mam� .
Religia ortodox� recunoa�te influen�a pe care o exercit� mama asupra copilului �n perioada sarcinii. �Dac� mama se roag� �i tr�ie�te duhovnice�te c�t timp copilul este �n p�ntecele ei, acesta se va na�te sfin�it�. Copilul g�se�te �n mam� nevoia de securitate �i echilibru, iar sfec�iunea matern� este �oxigenul psihic al copilului� .
�nc� din cele mai �ndep�rtate timpuri rela�ia mam�-copil a fost supus� unor numeroase cercet�ri. Astfel, �n 1968 Benson observa c� �n S.U.A. num�rul cercet�rilor ce vizau rela�ia mam�-copil era de 15 ori mai mare dec�t cele destinate rela�iei tat�-copil.
Mama �ndepline�te un rol considerabil �n �nsu�irea deprinderilor intelectuale de c�tre copil. �n acest sens, sunt luate �n considerare urm�toarele variabile : �QI-ul mamei, atitudinile sale educative, tr�s�turile sale de personalitate�. (Pourtais �i Desmet, 1989) Studiile asupra coeficientului de inteligen�� al mamei �i copilului pun accent pe rolul inteligen�ei �n dezvoltarea copilului, iar �limbajul constituie o punte de continuitate �ntre mam� �i copil�(E Vr�jma�, 2002), acesta din urm� �nsu�indu-�i limbajul folosit de mam�.
Mama este prima persoan� cu care copilul interac�ioneaz�, �i nu este deloc de neglijat dac� aceast� rela�ie este �crispat� sau relaxat�. (P. Osterrieth, 1973) Dac� ulterior, copilul va fi incapabil s� rela�ioneze cu alte persoane, r�spunz�toare de acest lucru ar putea fi mama care nu a oferit suficient� aten�ie �i afec�iune copilului.
Decesul mamei este foarte greu de suportat de copil. Moartea mamei genereaz� apari�ia sentimentului de insecuritate la copil �i �favorizeaz� apari�ia deficien�elor fizice, afective �i intelectuale.
Studiile au demonstrat c� dezvoltarea copilului este mult mai eficient� atunci c�nd este supravegheat de mam�, dec�t �n caz contrar. �n 1951 Borolby a concluzionat c� �dragostea mamei este la fel de important� pentru s�n�tatea copilului cum sunt vitaminele �i proteinele pentru s�n�tatea fizic�
Pentru �ngrijirea matern� corespunz�toare, Borolby a identificat urm�toarele caracteristici :
- afec�iune matern�;
- ata�ament;
- �ngrijirea copilului �n propria cas�;
- o rela�ie cu o singur� persoan�;
- o rela�ie continu�.
Copilul are nevoie de afec�iune, ata�ament, absen�a acestui comportament conduc�nd la dezvoltarea unor conduite antisociale la copil.
O rela�ie continu� �ntre mam� �i copil, permite o supraveghere �i observare permanente a dezvolt�rii fizice, psihice, intelectuale a copilului. Se recomand� ca procesul de cre�tere �i educare a copilului s� se realizeze �n �s�nul� familiei, rezultatele acestui proces fiind mult mai eficiente �n acest caz dec�t dac� atribu�iile educative ar fi preluate de institu�ii specializate �n acest sens.
Dac� mamele ar lua �n considerare �n procesul de �ngrijire �i educare al copilului caracteristicile men�ionate mai sus, atunci derularea acestuia s-ar realiza cu o mai mare eficien�� �i rezultatele ar fi pe m�sur�. Din nefericire, nu pu�ine sunt cazurile �n care mamele �i neag� feminitatea, resim�ind-o ca pe o �inferioritate� .
�n exercitarea rolurilor parentale o contribu�ie semnificativ� este adus� �i de tat�. �Tat�l are rolul de a echilibra rela�iile din familie, fiind reprezentantul autorit��ii� . Figura tat�lui se fixeaz� mai t�rziu �n con�tiin�a copilului, acesta �nt�rind sentimentul de securitate �i protec�ie at�t la mam� c�t �i la copil.
�n trecut, tat�l era reprezentantul autorit��ii, ocup�nd cea mai �nalt� pozi�ie �n ierarhia puterii. �n aceast� perioad� mamei �i revin �detaliile cotidiene� (St�nciulescu, 1997), �n timp ce tat�l este �pilonul� �n educa�ia copilului.
�ncep�nd cu secolul al XIX-lea s-a �nregistrat un declin al autorit��ii paterne, constituindu-se o participare activ� a tat�lui la desf�urarea porcesului de �ngrijire, educare a copilului. De fapt, implicarea tat�lui �ncepe �nc� din perioada de sarcin� a partenerei sale, �el manifest�nd un interes activ pentru f�t �i acompanierea mamei pe parcursul procesului de na�tere�. (Gauthier, 1987)
Sec. XX se confrunt� cu apari�ia unei noi etape �n evolu�ia familiei, etap� caracterizat� prin faptul c� diferen�ierea feminin/masculin nu mai urmeaz� axa afectivitate/autoritate. Toate studiile �ntreprinse �n domeniul rolurilor parentale demonstreaz� o implicare mai mare a mamelor comparativ cu a ta�ilor �n procesul de cre�tere �i educare a copiilor.
�n �ndeplinirea responsabilit��ilor educa�ionale Kellerhals �i Montandou afirm� c� mama este actorul principal �singur� sau �n colaborare cu so�ul�. �n domeniul comunic�rii este �tiut faptul c� procesul comunica�ional atinge cote satisf�c�toare �n cazul mam�-copil, �n timp ce rela�ia de comunicare tat�-copil este caren�ial�. Prezen�a mamei al�turi de copil are o �nsemn�tate crucial� �n dezvoltarea ulterioar� a acestuia, dar nici contribu�ia tat�lui nu este de neglijat �n acest sens.
Caren�a patern� are adeseori la origini premisa c� educa�ia copilului intr� �n atribu�iile mamei. Sub acest pretext, ta�ii �i permit s� se sustrag� uneori de la aceste responsabilit��i, pentru a se dedica �treburilor serioase�, c�nd �n realitate, participarea lor la procesul educativ este esen�ial de la cea mai fraged� v�rst� a copilului.
�A�a cum trebuie s� existe doi oameni care trebuie s� conceap� un copil, tot astfel trebuie s� existe doi care s� ajute copilul s� se realizeze ca om�. Astfel c�, tat�l consider� c� momentul potrivit �n exercitarea atribu�iilor educa�ionale se situeaz� �n jurul v�rstei de 9-10 ani a copilului, trec�nd cu vederea faptul c�, �n acest stadiu personalitatea copilului este deja modelat�. El va fi perceput ca un str�in de copii, uneori va fi detestat �i ignorat. Caren�a patern� intervine �i �n condi�iile divor�ului sau decesului patern, acest� din urm� situa�ie fiind profund resim�it� de copil. �n aceste condi�ii mama �ncearc� s� suplineasc� �i rolul tat�lui, adopt�nd de cele mai multe ori atitudini supraprotectoare fa�� de copil, atitudine care se �nscrie �n categoria erorilor educa�ionale. P�rin�ii �i �ndeplinesc �n mod eficient atribu�iile �i rolurile �n familie atunci c�nd asigur� copiilor condi�iile necesare unei dezvolt�ri armonioase, atunci c�nd reu�esc s�-i cunoasc� �n toate etapele dezvolt�rii lor, c�nd colaboreaz� frecvent cu �coala �i-�i responsabilizeaz� copiii pe m�sura puterii lor.

De ce familia nu mai are valoare in tara noastra ??
Unde a disparut la tineri valoarea umana ?
De ce tinerii nu doresc sa faca aproape nimic acasa ?
De ce studentii fac o faculatte ca spun parintii, platesc parintii sau rudele, au sponsorizare si tot nu invata !!??
De ce bunicii nu mai educa asa cum trebuie ci invers , nepotii inca de la 3-4 ani duc de nas bunicii !??
De ce conduc oameni care nu au valoare in nici un domeniu a lumii profesionale unde sunt alesi sa conduca ?
De ce cei care sunt plecati si vin inapoi , la fel NU fac ca si in strainatate ci repede se reacomododeaza cu stilul romanesc ??!
Deci avem ce rezolva ca sa functionam macar la nivel de familie si loc d munca .
De unde peaca totul in societate .


Poate primesc cateva raspunsuri , dar sa se lipseasca cei neseriosi , ca nu ne ajuta !
Prostia destinului uman cunosc bine ca doar traiesc si eu printre ei, NU mai doresc si aici !!!

De asemenea cred ca si postarea asta te va ajuta sa gasesti raspuns,daca vrei bineinteles.
CAPITOLUL 3. Func�ia educativ� a familiei

3.1 Sistemul familial �i educa�ia

Familia reprezint� o form� de organizare caracterizat� prin integritate, un mediu moral �i afectiv, o structur� bio-psiho-social� generatoare de continuitate �i afirmare deplin� a fiin�ei umane, un mod de intermodelare �i sincronizare, unitate de interac�iuni �i intercomunic�ri personale, un cadru care asigur� crearea �i men�inerea echilibrului psihic.
Similar cu alte institu�ii sociale majore, familia, indiferent cum este organizat� ea �n cadrul diferitelor culture, reprezint� un grup de statute, roluri �i valori necesare unor importante scopuri sociale. Acestea includ controlul social al reproducerii, socializarea noii genera�ii, precum �i integrarea acestora �n institu�ii. �ns�, abilit��ile familiei de a �mplini aceste scopuri sunt foarte mult influen�ate de schimbarea social rapid�. Astfel, dup� cum se �nt�mpl� �i �n alte institu�ii, familia trebuie s� se adapteze continuu acestor schimb�ri, s� le cunoasc�, s� le vin� �n �nt�mpinare, s� le stimuleze ori dimpotriv�, s� le evite ori s� le st�p�neasc�.
Familia reprezint� o grupare social fundamental, care are urm�toarele caracteristici:
1. existen�a unui anumit num�r de persoane
2. intemeierea ei se realizeaz� pe baza c�s�toriei
3. pe membrii unei familii �i unesc drepturi �i obliga�ii
4. �ntre membri exist� rela�ii natural-biologice, psihologice, morale �i juridice
5. familia asigur� un climat psihosocial adecvat
6. existen�a unor norme �i reguli privind conduita partenerilor.
Asemenea caracteristici �i altele impun familiei o dinamic� proprie ce favorizeaz� anumite modific�ri �n interiorul s�u �i, totodat�, �n rela�iile sale cu exteriorul.
Familia este cadrul natural �n care se formeaz� personalitatea copiilor, dar �i un factor de perfec�ionare a personalit��ii p�rin�ilor, chiar dac� func�ia esen�ial� este asigurarea securit��ii membrilor s�i �i educarea copiilor, �n acest cadru ace�tia dob�ndesc limbajul, obiceiurile �i tradi�iile grupului. Ei �i formeaz� personalitatea, caracterul �i trec de la egoism la altruism, prin jocul imit�rii �i identific�rii cu p�rin�ii. Calitatea dezvolt�rii copilului depinde de valorile cultivate �n familie, iar coeziunea sa este un factor important �n evolu�ia ulterioar� a membrilor s�i.
Considerat� drept spa�iul cel mai profund de rela�ii afective, un refugiu din calea adversit��ilor, familia este �i cel mai active centru de agresivitate, poate �i pentru c� aici fiecare �i poate dezveli adev�rata fa�� a personalit��ii sale. (C. P�unescu., 1994, pag. 90). Autoritatea este tot at�t de nafast� ca �i neinterven�ia: �ntr-un caz se creeaz� situa�ii frustrante, de unde decurg o agresivitate refulat� �i anxietate, �n cel�lalt caz se ajunge la insecuritate, lene �i r�sf��.
Atmosfera familial� prezint� o importan�� deosebit� �ntre cauzele manifest�rii agresive la copil, conform c�ruia Andre Berge sublinia: mediul familial �l satisface pe copil �n m�sura �n care r�spunde trebuin�elor sale elementare, adic� �n m�sura �n care este un mediu afectiv �i protector, dubl� condi�ie indispensabil� pentru ca fiin�a t�n�r� s� �nve�e s� se construiasc� pe sine, s� se situeze �n raport cu ceilal�i (Berge A., 1970, pag. 28).
Exist� climate familiale constant agitate sau constant calde, climate de armonie ori climate de nein�elegere, climate de solisaritate sau de ostilitate. Exist� climate senine, a�a cum exist� �i st�ri permanente de tensiune care se pot datora �i copiilor, dar care depind esen�ial de tonalitatea de fond imprimat� de p�rin�i, de capacitatea lor de a �n�elege �i �ndruma copiii. Un mediu familial fr�m�ntat de tensiuni, deformat de defectele p�rin�ilor, de viciile sau nein�elegerile lor, de certuri. De acte de violen��, distorsionat prin lipsa mutual de afec�iune a membrilor s�i, constituie un mediu traumatizant pentru con�tiin�a copilului. Conform lui C. P�unescu, �n aceste medii copiii devin, �n primul r�nd, ni�te acumulatoare suprasaturate de traumatisme neuro-psiho-afective care, vor pune �n circula�ie la adolescen�� dar mai ales la v�rsta adult�, o mare cantitate de elemente inflamatoare agresive (1997, pag. 93).
Climatul familial depinde �ntr-o mare m�sur� de felul �n care sunt satisf�cute:
 trebuin�ele fundamentale: fiziologice �i de securitate;
 nevoile psihice: proprietate, stim�, apreciere, cognitive �i estetice;
 metanevoile: �mplinirea sinelui - al realiz�rii la maximum a poten�ialului, de a fi ceea ce poate fi �n raport cu:
- posibilit��ile �i
- disponibilit��ile
Celei din urm� i-a fost ad�ugat� �i trebuin�a de transcendere, de dep�ire a lumii empirice, de trecere dincolo de lumea material (Maslow, apud Petroman P., 2002). Acestea, implementarea lor determin� echilibrul biologic �i psihic al individului �i armonia convie�uirii �n familie, iar necompensarea lor genereaz� st�ri de �ncordare �i tensiune ce afecteaz� echilibrul individual �i armonia diadei.
Climatul familial coerent, echilibrat, securizant satisface trebuin�ele de siguran��, dragoste, afirmare, trebuin�ele de apartenen�� �i prestigiu. Anumite evenimente stresante, nein�elegeri, e�ecuri, boli, pun la �ncercare unitatea, echilibrul �i armonia vie�ii de familie, dar resursele de coeziune, izvor�te din calitatea de fond a rela�iilor interpersonal, permit dep�irea situa�iilor de impas, restabilirea unit��ii �i echilibrului.
Familia este cel mai apropiat �i adecvat mediu de structurare intelectual�, afectiv� �i conativ� a personalit��ii copiilor, climatul devine cadrul de ambian�� material�, spiritual�, moral� �n care se vor forma copiii. De aceea, caren�ele materiale, spirituale, morale ale mediului familial influen�eaz� negative dezvoltarea psihocomportamental� �i social a copiilor, mai cu seam� c�nd aceste caren�e genereaz� un mediu instabilizat �i agravat de tensiune �i conflict, de desertism familial, prezent �n forme u�oare �n familiile organizate juridic (familii problem�) �i �n forme severe �n familiile dezorganizate.
A�adar, climatul familial reprezint� ambian�a intelectual� �i etic� ce domne�te �n s�nul unei familii. Atmosfera de �n�elegere, securitatea afectiv�, rela�iile umane instituite diacronic, armonia �i echilibrul contribuie la sporirea eficien�ei, men�inerea �i consolidarea familiei, spre deosebire de antonimele lor coroborate cu anumite sentimente de frustrare �i de insecuritate care o deterioreaz� treptat �i conduce, de cele mai multe ori la denuclearizarea familiei.
De regul�, cei mai mul�i copii cu rezultate slabe la �nv���tur� tr�iesc �ntr-un climat psihologic deteriorate - nein�elegeri �ntre parteneri, ostilitatea �nv���torului, batjocura din partea colegilor �.a. De aceea, indiferent de natura familiei, crearea climatului favorabil men�inerii �i consolid�rii cuplului, procre�rii, na�terii, cre�terii �i form�rii din toate punctele de vedere a copiilor, este �i trebuie s� fie �n aten�ia familiei, eventual a consilierului. Unde nu este �n�elegere, colaborare, coordonare �n tot ceea ce se �ntreprinde, apare ori poate apare pericolul deterior�rii climatului afectiv �i, �n cele din urm� a destr�m�rii familiei.
Familia ca unitate educativ� urm�re�te nu at�t acumularea de cuno�tin�e de tip enciclopedic, ci prioritar:
- dezvoltarea facult��ilor de comunicare: a asculta, a �n�elege, a se exprima;
- concomitent a unor facult��i intelectuale
- formarea personalit��ii copiilor, preg�tirea lor pentru �coal�, indiferent de gardul s�u
- depistarea unor predispozi�ii, chiar aptitudini, implicarea �n cultivarea lor �.a.
Acestea �i altele vor fi urm�rite apoi �n �coal�, evident stimulate, cultivate �i dezvoltate gradual, sistematic, �tiin�ific �i des�v�r�ite al�turi de familie (Bonta� I., 1995).
3.2. Caren�e �n climatul familial

Climatele familial caren�iale prezint� riscul de a defavoriza sau �mpiedica evolu�ia normal a copiilor. �n interven�ia profilactic� �i terapeutic�, cunoa�terea caracteristicilor diferitelor tipuri de climate familial este util� �n vederea prevenirii �i remedierii rela�iilor conflictuale defavorabile echilibrului diadei.
Dintre tipurile de climate familial conflictuale remarc�m urm�toarele:
 rigid � sever, �nchistat;
 libertin � liberal, �n afara unui control riguros
 anxiogen � nelini�tit, �ngrijorat;
 naiv � nevinovat, simplu, ingenuu;
 conflictual � produs de un conflict, animozitate
 dezorganizat � neor�nduit
Climatul familial rigid se caracterizeaz� prin excesul de severitate manifestat la unul dintre p�rin�i sau chiar la am�ndoi. �n anumite limite severitatea �nseamn� ordine, disciplin� �i duce la statornicia respect�rii normelor de familie �i chiar asigur� unitatea �i echilibrul acesteia. De aici, se poate afirma c� din aceat� perspectiv�, severitatea poate fi constructiv�, dac� este exprimat� pe fondul unor bune inten�ii �i credin�e ale spiritului de discern�m�nt, ale inteligen�ei sau pe fondul dragostei altruiste. Din acest punct de vedere, severitatea devine un cadru favorabil ce poate duce la maturizarea psiho-social� a copiilor pe care �i preg�te�te pentru responsabilit��ile vie�ii. Aspectul negative �l constituie excesul de severitate pe fondul orgoliului, autoritarismului ori rigidit��ii ce poate duce la o atmosfer� de tensiune, opozi�ie, suspiciune sau conflict.
Excesul de severitate exercitat asupra unei persoane poate face ca aceasta s� devin� timid�, suspicioas�, anxioas�, lipsit� de �ncredere �n sine ori �n semeni sau, dimpotriv�, poate ajunge o persoan� revoltat� ce riposteaz� ori se opune prin t�cere. Autoritarismul �i puterea exagerat�, corolar al excesului de severitate pot determina o prelungire a st�rii de dependen�� fa�� de p�rin�i �i reticen�� �n afirmarea sau exprimarea de sine a copiilor.
�ntr-o atmosfer� de tensiune �i conflict apar confrunt�ri mai mult sau mai pu�in violente de opinii �i mentalit��i �nc�t dialogul firesc se poate transforma �ntr-un conflict �ntre genera�ii, un fenomen frecvent la v�rstele pubert��ii �i adolescen�ei. Dac� la aceste v�rste copiii au nevoie de dragoste, �n�elegere, unele concesii, �ndrumare consecvent�, echilibrat� �i inteligent�, �ntr-un climat familial rigid toate acestea vor fi prejudiciate �i vor genera lips� de �ncredere �n sine, o team� de nereu�it� �i sanc�iune, st�ri conflictuale demobilizatoare ce vor conduce �n final la o lips� de maturitate a copilului.
P�rin�ii, pentru a preveni sau corecta aceste consecin�e, vor trebui s�-�i tempereze atitudinile de severitate excesiv�, s� con�tientizeze necesitatea cunoa�terii copiilor pentru a-i putea �ndruma cu �n�elegere, calm �i fermitate. �n leg�tur� cu programul zilnic, cu activitatea de �nv��are ori de petrecere a timpului liber, exigen�ele se impun firesc prin argument conving�toare, dar neostentative. Prin aceasta, st�rile de tensiune �i conflict, tendin�ele de autoizolare �i instr�inare sau schimbul de replici ireveren�ioase se pot preveni iar �n�elegerea pentru un e�ec temporar (exemplu: o nereu�it� la examen) �i poate reda copilului �ncrederea �n sine, �i poate stimula �i �ncuraja ini�iativa fa�� de �nv��are.
Ironia, dispre�ul �i amenin�area fa�� de un e�ec sunt atitudini cu un efect mai pu�in benefic �i mai pu�in constructive care stimuleaz� sau �ntre�in spiritual de frond� �i unele capricii ale v�rstei ce se pot stabiliza. Concesiile ce pot ap�rea se fac cu inten�ia de a redresa anumite devieri temporare de comportament, de a stimuli comunicarea pozitiv� cu copiii care trebuie s�-i simt� pe p�rin�i al�turi de ei, �ndeosebi, �n momentele dificile ale via�ii. De aceea, decizia cu privire la op�iunea �colar� �i profesional� trebuie s� fie rezultatul aprecieii juste a capacit��ilor, aspira�iilor, �anselor de reu�it� a copiilor �i nu doar un verdict inflexibil. Cultivarea spiritului de independen��, a hot�r�rii �i �ncrederii �n sine �l va pune pe copil, de timpuriu, �n situa�ia de a decide.
Dup� cum se �tie, pentru a institui un climat favorabil, p�rin�ii trebuie �� dea dovad� de flexibilitate care este o aptitudine ori o proprietate a conduitei ce rezid� �n u�urin�a de a sesiza datele, faptele �i �nt�mpl�rile din unghiuri diferite, de a imagina solu�ii �n rezolvarea amiabil� a unei problem, eventual conflict, f�r� a-l l�sa s� se acutizeze. Concomitent, psihologii discut� despre flexibilitatea g�ndirii �n raport cu modul de solu�ionare a unor problem, cu diferite sarcini perceptive ori cognitive. Ea apare cu denumirea de aptitudine, de factor sau de component �n definirea inteligen�ei fluide, opus� celei cristalizate (la R.B. Cattell �i J.L. Horn) ori de g�ndire divergent opus� celei convergente (la J.P. Guilford) ori ca o component� a creativit��ii (la Al. Ro�ca).
Climatul familial libertin creeaz� o atmosfer� lejer�, neconven�ional�, concesiv�, de laissez-faire. Membrii familiei sunt independen�i �i deta�a�i, se accept� reciproc �i adopt�, �n general, atitudini tolerante. Partenerii se �n�eleg �n orice situa�ie, �i accept propriile obliga�ii sau capricii, dup� cum se pot neglija reciproc. De fapt, aceast� comportare dup� bunul plac poate duce la neglijare, �n final, la refuzul obliga�iilor de convie�uire familial. Lipsa de supraveghere a copiilor, lipsa de interes �n ceea ce prive�te educa�ia lor (l�sat� la �ndem�na bunicilor sau a altor rude) la v�rste la care ei au nevoie de �ndrumare �i interes, chiar fermitate pot aduce prejudicii maturiz�rii lor psiho-sociale.
La v�rste mai mari, independen�a excesiv� poate ac�iona pe doua planuri: autonomia poate constitui un sprijin pentru a se realiza �n via�� prin for�e proprii, cu inteligen�� �i spirit de discern�m�nt sau, la fel de bine, aceast� autonomie �i poate deruta �i-i va face sugestibili, �nc�t pot devein victimele nonconformismului social �i delincven�ei, uneori �i prin prisma rezultatelor �colare �i profesionale sub nivelul capacit��ilor �i aspira�iilor lor. Un astfel de climat prezint� riscul �nt�rzierii sau chiar �mpiedic�rii maturiz�rii sociale prin preocuparea excesiv� a p�rin�ilor pentru ei �n�i�i �nc�t sentimental de apartenen�� fa�� de familia de origine se poate transforma �ntr-unul de jen�, �n condi�iile unui abandon aparent datorita unei convie�uiri formale , ce afecteaz� echilibrul biologic �i fizic, esen�ial pentru dezvoltarea sentimentului de apartenen�� familial. De aici, sentimental de jen� se poate stabiliza sub forma unui complex de provenien��, care va influen�a evolu�ia ulterioar� a copilului.
Climatul familial libertine poate fi favorabil sau, dimpotriv�, defavorabil devenirii so�ilor ori copiilor acestora, dup� cum acela�i climat poate fi blocant sau creative. H.C.Triandis, arat� c�, �n general, �n colectivit��ile mai mici, a�adar �i �n familie, este mai bines s� existe �ntre parteneri o disonan�� moderat�. Dar, formarea sa depinde de adoptarea motiva�iei de c�tre membrii familiei. M. Roco (1976) vorbind despre climatul libertine optim la nivelul grupului mic, unde putem include �i familia, considera c�, acesta este �n func�ie de reglarea rela�iilor din s�nul familiei �n raport cu anumite valori, fapt ce �ng�duie dep�irea compatibilit��ilor ori incompatibilit��ilor afective accidentale (Popescu-Neveanu, P.).
�ntr-un asemenea climat, preponderant democratic, fiecare �tie ce face �i ce va face �n perspectiv�, de la mic la mare sau invers, ceea ce �nl�tur� orice suspiciune �i instituie o atmosfer� fireasc�, �n cadrul c�reia fiecare face c�t poate �i ce anume poate.
Climatul familial anxiogen este corolarul unei atmosfere de �ncordare �i suspiciune, de permanent nelini�te cauzat� �n general, de teama de �mboln�vire, de nereu�ita �colar�/profesional�, de rela�ii nedorite cu al�ii etc. Aceast� ambian�� creeaz� �i accentueaz� timiditatea, poate prelungi starea de dependen�� a copiilor, duce la ne�ncredere �n sine �i �n ceilal�i �i poate favoriza �nclina�ia spre melancolie �i reverie.
Fa�� de buna inten�ie de a ob�ine performan�ele dorite prin �ndrumarea �i controlul copiilor cu rezultate pozitive �n organizarea regimului de via�� �i a stilului de �nv��are prin stimularea perseveren�ei �n a atinge performan�ele dorite, totu�i nu trebuie uitat faptul c� op�iunile de via��, convingerile se pot construe cu spirit de discern�m�nt �i capacitate de selec�ie pe care copiii le pot poseda independent de caren�ele mediului familial.
Ne�ncrederea �n evolu�ia favorabil� a situa�iilor nedorite, impresia c� se poate �nt�mpla numai ceva r�u, pericliteaz� dezvoltarea din perspective maturiz�rii psihosociale �i dac� anxietatea se instaleaz� ca stare patologic� poate genera psihoza, boal� ce intr� sub inciden�a tratamentului psihiatric. De aceea, limitarea la maximum a anxiet��ii este necesar� �i se poate realize prin con�tientizarea st�rii �i a consecin�elor negative, prin dezvoltarea spiritului de discern�m�nt �i a obiectivit��ii, prin analiza situa�iilor de via�� �i prin autoeduca�ie. �n general, con�tientizarea anxiet��ii este realizabil� prin interven�ia ini�ial� a unui factor exterior familiei (rude, prieteni, educatori), prin sugestia adresat� p�rin�ilor fa�� de posibilitatea remedierii st�rii de �ncordare nejustificat� �i demobilizatoare.
Climatul familial naiv este creat de p�rin�ii insuficient maturiza�i social pentru a-�i asuma obliga�iile convie�uirii �n cuplu �i responsabilitatea cre�terii �i educ�rii copiilor. �n general, aceste rela�ii se destram� frecvent prin desfiin�area c�s�toriei sau prin divor�, iar lipsa autonomiei material prin dependen�a de p�rin�i �i, �n cazuri limit�, refuzul de a munci, creeaz� ne�n�elegeri �i conflicte ce se repercuteaz� �ndeosebi asupra copiilor. Imaturitatea social� �i infantilismul ce caracterizeaz� adul�ii angrena�i �n aceast� rela�ie nu sunt determinate doar de v�rsta timpurie a stabilirii leg�turii, ci �i iresponsabilit��ii de care dau dovad�, �ndeosebi, cu privire la educarea copiilor. �ntr-un astfel de mediu, ace�tia sunt neglija�i, abandona�i, existen�a le este amenin�at� �i de cele mai multe ori rudele sau vecinii apeleaz� la autoritatea tutelar� pentru a-i salva �ncredin��ndu-i spre cre�tere sau educare altor persoane sau spre institu�iile de ocrotire.
Red�m �n continuare p�rerile unor p�rin�i cu privire la climatul familial naiv:
- un climat simplu, �n general, nepref�cut. At�t de simplu, �nc�t devine ori are �ansa s� devin� simplist, copil�resc. El este intrinsec familiei sau familiilor constituite prin c�s�toria imatur� a partenerilor.
- o asemenea familie ignor� legile �i normele ce stau la baza sa, eludeaz� propor�iile, �ncalc� cerin�ele bunului sim�, aproape �ntotdeauna din nein�elegere, necunoa�tere. Partenerii sunt at�t de naive �nc�t calc� �n picioare normalitatea, fapt ce are de cele mai multe ori repercursiuni asupra educa�iei copiilor. Acestea sunt familiile supranumite copii cu copii.
- climatul naiv trebuie corelat, dup� opinia mea, cu �nsu�irea de a fi naiv, fapt ce se concretizeaz� �n ceea ce numim �n limbaj obi�nuit nevinov��ie, ingenuitate, candoare, este vorba mai mult despre o prostie nevinovat�, fiindc� partenerii �n imaturitatea lor nu �tiu nici ce fac, nici ce vor, ei fac ce s� fac�, de regul� f�r� finalitate.
�n consecin��, un asemenea climat d�uneaz� deopotriv� partenerilor �i copiilor, dac� ace�tia au ap�rut. �ntr-o atare ambian�� au loc ciocniri �ntre motive, tendin�e, interese, atitudini opuse, greu de conciliat.
Climatul familial conflictual este generat de repetatele ne�n�elegeri din familie determinate de diferite aspect, cum ar fi: administrarea bugetului, neglijarea rela�iilor conjugale, inconsecven�a �n educa�ia copiilor, alcoolismul, drogurile etc. Revendic�rile �i confrunt�rile contradictorii, consecin�ele acestui ambient conduc la replici ireven�ioase �i la violen��. Convie�uirea �n acest tip familie, devine nu doar o formalitate, ci �i o stare de stres pentru fiecare membru al familiei.
Copiii sunt traumatiza�i de conflicte, se plaseaz� de partea unuia sau altuia dintre p�rin�i �i adoptarea unei pozi�ii face ca ei s�-i judece, dar �n egal� m�sur� s� �i sufere din cauza lor. P�rin�ii �i neglijeaz� copiii datorit� preocup�rii fa�� de situa�iile generatoare de conflicte, iar lipsa de control �i supraveghere, cu deosebire la v�rstele critice c�nd ei au nevoie de sprijin, �ndrumare, dragoste �i �n�elegere se repercuteaz� negativ asupra performan�elor �i conduitelor. Marca�i de conflictele familiale unii sunt cople�i�i de tensiunea ce predomin� �n familie, iar al�ii evadeaz� datorit� preocup�rilor �i rela�iilor extrafamiliale.
Dac� unii sunt deruta�i, demobiliza�i �n activitatea de �nv��are al�ii, dimpotriv�, �nva�� cu st�ruin��, cu dorin�a realiz�rii de sine prin profesiune. Dac� unii �i construiesc atitudini pesimiste cu privire la convie�uirea prin c�s�torie �n viitor, al�ii, din contr�, sper� �ntr-o via�� de familie proprie echilibrat� �i armonioas�.
�ntr-o atare ambian�� au loc ciocniri �ntre motive, tendin�e, interese, atitudini opuse, greu de conciliat, mai �ntotdeauna ireconciliabile. De regul�, st�rile conflictuale de la nivelul cuplului izbucnesc �ntr-un anumit moment ori, ceea ce este �i mai grav, sunt persistente, de durat� �i �nvenineaz� via�a partenerilor, �n egal� m�sur� a copiilor. �ntr-o asemenea familie se ivesc st�ri tensionale, fr�m�nt�ri interminabile care pot dob�ndi o form� dramatic�. �n atare moment e normal ca unul din parteneri s� renun�e, eventual, dup� o consiliere, am�ndoi, dac� exist� posibilit��i care fac posibil� dep�irea st�rilor conflictuale �n favoarea tendin�elor cu semnifica�ie superioar�. �n timp s-a considerat c� exist� trei tipuri de conflicte - acestea pot apare �i �n cadrul familiei-cognitive, motiva�ionale �i afective (V.Pavelcu) toate �i fiecare factori ai tensiunii dintre so�i, respective membrii familiei.
Pe o alt� coordonat�, Kurt Lewin, lu�nd �n considera�ie tensiunile de atrac�ie sau apeten�� �i de respingere ori repulsie identific� urm�toarele forme ale conflictului:
o atrac�ie- atrac�ie
o respingere-respingere
o atrac�ie careia i se opune o respingere �i
o respingere contracarat� de o atrac�ie
Ceea ce se impune a fi re�inut este faptul c� orice conflict, inclusiv cele din cadrul familiei, poate fi manifestat �ntre dorin�� �i o exigen�� moral� ori �ntre dou� sentimente contrare, sau latent care se poate exprima �ntr-o manier� deformat� �n conflictul manifest �i s� se traduc�, cu deosebire, prin formarea de simptome, de dezordine ale conduitei �i tulbur�ri de character. La nivelul grupului, respective al familiei, conflictele sunt, de cele mai multe ori inter-individuale: so�-so�ie, so�ie-p�rin�i, so�ie-socri �.a.m.d (Popescu Neveanu).
Climatul familiilor dezorganizate favorizeaz� un mediu de via�� dificil, neglijent, tensionat, traumatizant. Dintre cauzele dezorganiz�rii familiei remarc�m: decesul, desp�r�irea, divor�ul. Atmosfera familial �ncordat�, ap�s�toare pentru fiecare membru face ca, �n general, conflictele s� se acutizeze �i poate conduce la traum�. Alte evenimente, cum ar fi dezechilibrul financiar, suferin�a pierderii din cauza decesului unei persoane apropiate, decep�ia dezmembr�rii familiei �i consecin�le sale (partajul bunurilor, separarea copiilor etc. se pot solda cu aceea�i stare de tensiune care traumatizeaz�. Copiii implica�i �n ne�n�elegerile �i conflictele familial adopt� pozi�ii �n favoarea unuia sau altuia dintre p�rin�i, se despart, regret sau se bucur� de separarea fa�� de acesta prin detensionare �i evitarea unui climat violent datorit� acestui fapt. Tensiunile �i conflictele intens tr�ite de copii conduc la derut� �i demobilizare, decep�ie �i revolt. Mai mult, �n colectiv se simt timora�i, complexa�i, f�r� dispozi�ia de a �nv��a sau a se juca.
Schimb�rile modului de via�� prin rec�s�torie �i combinarea copiilor din c�s�toriile anterioare creeaz� complica�ii ce au consecin�e negative asupra echilibrului psihic. �n aceste familii, copiii suport� cel mai greu atmosfera tensionat�, derutant� �i violent� iar dezorganizarea familiei determin� �n unele situa�ii fenomenul de adultrism - o maturizare rapid� �i for�at�, situa�ie sau eveniment prin care unii nu-�i tr�iesc copil�ria, iar al�ii �i-o tr�iesc �n mod eronat. O �ndrumare consecvent� a copiilor care s� favorizeze cultivarea preocup�rilor sau inclina�iilor, perseveren�a �n atingerea performan�elor de reu�it� �colar �i profesional�, sunt c�teva solu�ii vizavi de pericolul constituirii complexului de provenien��.
Preocuparea pentru familia de provenien�� va fi o dominant marcat� de decep�ii �i regret, derut� �i demobilizare - forme de manifestare a suferin�ei morale. Consecin�a acestei situa�ii va fi aceea c� unii vor atinge pragul delincven�ei.
Exist� situa�ii �n care, ajuta�i sau singuri, vor persevere �n atingerea performan�elor de realizare social prin profesiune �i o via�� de familie echilibrat�.
A�adar caren�ele mediului familial defavorizeaz� dezvoltarea normal, echilibrat� a copiilor, chiar dac�, f�r� s� determine �n exclusivitate consecin�e negative, nefaste asupra dezvolt�rii sub aspectul maturiz�rii sociale, totu�i aceste caren�e prezint� un risc aparte: nerealizarea �n perspectiv� pe plan socio-profesional la nivelul capacit��ilor �i aspira�iilor, recurgerea la delincven�� �i imitarea unor defecte �i vicii ale p�rin�ilor. De cele mai multe ori, �ns�, aceste situa�ii sunt infirmate. �n asemenea situa�ii este afectat� �i integritatea psihic� a partenerilor, ace�tia nu sunt �i nici nu se pot manifesta �n toat� plenitudinea poten�ialului lor. Repercursiunile sunt multiple, imprevizivile �i incalculabile.
�n fine, �n raport cu toate cele afirmate, �ndeplinirea cu success a func�iilor familiei, responsabilit��ilor acesteia, implicit respectarea riguroas� a unor cerin�e, din suita c�rora consemn�m c�teva:
a. preocuparea continu� a p�rin�ilor pentru a-�i st�p�ni rolul, concomitant pentru a le oferi un model �n sprijinirea dezvolt�rii personalit��ii lor;
b. constituirea, consolidarea �i afirmarea familiei ca un colectiv �nchegat, unit care s� dispun� de for�a socioeducativ� necesar�;
c. studierea �i cunoa�terea de c�tre p�rin�i a copiilor, totodat� a �ndatoririlor ce le revin �n familie �i �n afara ei;
d. implicarea p�rin�ilor �n realizarea preg�tirii psihopedagogice, dup� posibilit��i, �i, totodat�, a obiectivelor tuturor dimensiunilor educa�iei - intelectual�, moral-civic�, estetica, fizic�, profesional� etc.;
e. antrenarea copiilor, �n raport cu stadiul, la via�a �i munca variat� a familiei, evit�ndu-se situa�iile de a li se oferi totul de-a gata, de a le �ndeplini toate trebuin�ele numai de educatorii naturali;
f. sprijinirea educa�ilor �n activitatea de �nv��are �n a�a fel �nc�t p�rin�ii s� nu ajung� s� le efectueze temele �i alte lucr�ri �colare;
g. orientarea p�rin�ilor �n domeniul acord�rii sanc�iunilor pozitive �i negative �n a�a fel �nc�t ele s� contribuie la optimizarea activit��ii educative;
h. s� asigure condi�iile �i mijloacele indispensabile copiilor, f�r� a exagera �n nici un caz;
i. p�rin�ii s�-�i foloseasc� autoritatea fireasc�, ra�ional�, uman� �n raport cu educa�ii, ei trebuie �] �tie c� exager�rile nu sunt folositoare, nici tolerate, nici exacerbate, totul s� fie cu m�sur�;
j. dragostea educatorilor trebuie s� fie aceea�i pentru to�i copiii �i pentru fiecare �n parte;
k. interven�iile p�rin�ilor vor avea �n vedere �i rela�iile copiilor
l. asigurarea colabor�rii permanente �i nemijlocite cu educatorii de profesie- educatoare, �nv���tor, profesori cu deosebire dirigintele clasei - participarea la ac�iunile organizate de �coal� (Bonta� I., 1995, pag. 168-169).

3.2.1. Influen�a climatului familial asupra dezvolt�rii copilului

Familia constituie factorul principal al formǎrii �i socializǎrii copilului; este primul �i cel mai important intermediar �n rela�iile copilului cu societatea. Familia exercitǎ cea mai persistentǎ influen�a �n via�a copilului, oferindu-i acestuia protec�ie, afec�iune �i modele de integrare socialǎ.
Rolul pǎrin�ilor este hotǎr�tor, deoarece fiecare copil poate fi educat numai �ntr-un mediu definit prin afectivitate �i dragoste; copiii lipsi�i de dragostea pǎrin�ilor devin mai fragili �i mai vulnerabili dec�t cei cǎrora pǎrin�ii le asigura un suport afectiv deplin. Caracterul afectiv al mediului familial trebuie completat cu cel protectiv, ce asigurǎ securitatea copilului �n fa�a pericolelor lumii exterioare, pregǎtindu-l pentru via�a �n colectivitate. Pe de alta parte, dependen�a afectivǎ exageratǎ poate impiedica procesul maturizarii �i al conturǎrii autonomiei �i independen�ei.
Larga majoritate a copiilor abandona�i provin din familii dezorganizate sau aparent organizate, comportamentul deviant fiind adesea un mod de manifestare ce mascheazǎ existen�a unor serioase caren�e educative.
Existǎ �nsǎ �i copii �i tineri care s-au bucurat de condi�ii educa�ionale bune; ei apar�in categoriei greu educabile pentru care timpul mediu obi�nuit afectat educa�iei �i instruc�iei nu a fost suficient �i, �n consecin�ǎ, mijloacele educative nu au fost adecvat adaptate.
Provenind to�i din rela�ii familiale abuzive, �n care suferin�a fizicǎ �i morala constituie o regulǎ, copiii abandona�i dezvoltǎ comportamente provocatoare, perturbate �i perturbante pentru ceilal�i. Ei sunt agresivi pun�nd �n func�ie tiparele comportamentale de rezolvare a conflictelor deprinse �n familie.
Factori care contribuie la abandonul copilului
 starea de sǎrǎcie a familiilor
 plecarea p�rin�ilor �n str�in�tate
 dezorganizarea familialǎ (familii monoparentale, parin�i alcoolici sau afla�i �n �nchisoare)
 nivelul scǎzut de educa�ie al pǎrin�ilor �i tutorilor, fapt care contribuie la mentalitǎ�i �i modele culturale care favorizeazǎ munca copilului
 patologia psihicǎ a pǎrin�ilor
 lipsa formelor alternative de �nvǎ��m�nt pentru copiii care au abandonat �coala
 mediul urban �n care copiii �i uneori familiile acestora trǎiesc, mediu caracterizat printr-un grad mai redus de control sau suport social fa�a de mediul lor rural de provenien�ǎ
 lacunele de ordin legislativ, aplicarea defectuoasǎ a legisla�iei �n vigoare, obstacole �n eliminarea fenomenului
Climatul educa�ional familial cuprinde un ansamblu de stǎri psihice, modul de rela�ionare �ntre membrii ei, atitudini ce caracterizeazǎ grupul familial �ntr-o perioadǎ mai mare de timp. Unele metode educa�ionale pot avea consecin�e negative asupra procesului de formare a personalitǎ�ii copilului, �n corela�ie �i cu climatul familial. O aceea�i influen�ǎ educativǎ exercitatǎ �ntr-un climat bun va avea cu totul alte efecte dec�t atunci c�nd este exercitatǎ �ntr-un climat educa�ional rǎu sau negativ, bazat pe rela�ii conflictuale, pe ignorarea totala a particularitǎ�ilor individuale ale copilului.
Un climat familial negativ poate fi caracterizat prin:
- lipsa de autoritate
- lipsa de acord �ntre pǎrin�i asupra problemelor de autoritate
- lipsa de calm �i stabilitate �n comportamentul pǎrin�ilor
- intoleran�a pǎrin�ilor fa�ǎ de anumite comportamente ale copilului care tulburǎ atmosfera familialǎ, intoleran�a fa�ǎ de zgomot �i dezordine, fa�ǎ de nesupunere �i lipsa de respect
- pedepse corporale �i priva�iuni
- interven�ii verbale sub forma ridicǎrii vocii �i amenin�ǎrilor
� lipsa de autoritate a pǎrin�ilor
P�rin�ii care nu se �n�eleg, se ceartǎ mereu pe tema atitudinii ce trebuie adoptatǎ fa�ǎ de diverse fapte ale copilului sau fa�ǎ de capriciile lui, constituie un mediu neadecvat pentru dezvoltarea lui. Pe de altǎ parte copiii crescu�i �ntr-un mediu prea protectiv, fǎrǎ nici o constr�ngere, av�ndu-i mereu la dispozi�ie pe ambii pǎrin�i pentru a le satisface �i cea mai mica dorin�ǎ, vor deveni capricio�i, �ncǎpǎ��na�i, iar mai t�rziu nu vor putea suporta frustrǎrile inerente impuse de disciplin� �i munc�. Scǎpa�i de sub controlul �i supravegherea pǎrin�ilor, ei vor putea ajunge u�or sub influen�a grupurilor de delincven�i.
� Atitudinea rea, indiferentǎ a pǎrintelui
O asemenea atitudine creeazǎ copiilor sentimentul cǎ sunt � respin�i� de pǎrin�ii lor, ei pot avea tulburǎri de comportament ca ostilitate, agresivitate, vagabondaj, furt. La �coalǎ copilul �respins� este certǎre�, brutal, nu suportǎ sa fie pus �n situa�ii de inferioritate la joc, este �nchis, murdar, ne�ngrijit, respins de colegi. Nefiind acceptat nici acasǎ, nici la scoalǎ, copilul cautǎ un alt grup �n care sǎ fie primit �i sǎ se simta bine, grup care de multe ori este compus din copii ai strǎzii.
� Atitudinea dominatoare, tiranicǎ a pǎrin�ilor
Atitudinea dominatoare manifestatǎ �n cadrul familiei poate fi adoptatǎ de unul dintre pǎrin�i (cel mai frecvent de cǎtre tatǎ) sau de cǎtre ambii. Severitatea excesivǎ, cu multe rigiditǎ�i, interdic�ii �nso�ite de multe ori de brutalitate �i lasǎ puternic amprenta asupra copilului. Copilul se supune mai greu unui pǎrinte tiran care �l amenin�ǎ mereu cu bǎtaia. El va manifesta o agresivitate ascunsǎ, care se va exprima �n atitudinea lui fa�ǎ de ceilal�i. Copilul unor pǎrin�i dominatori va fi adesea nervos, iritabil, cu explozii agresive, necontrolate. Astfel de copii vor nimeri u�or �ntr-un grup antisocial, ai cǎror membri vor deveni pentru ei modele.
� Atmosfera conflictualǎ �n familie
Existǎ unele familii care, de�i sunt organizate, se caracterizeazǎ prin accentuate stǎri conflictuale care pot fi de intensitate diferitǎ �i se pot �ntinde pe perioade variabile de timp. �n astfel de familii copiii trǎiesc deosebit de intens orice eveniment intervenit �ntre pǎrin�ii lor, cu efect special asupra personalitǎ�ii copilului, prin devalorizarea modelului parental �i, totodatǎ, pierderea posibilitǎ�ii de identificare cu acest model.
� Dezorganizarea familialǎ
Studiile au arǎtat cǎ, �n mare mǎsurǎ, atmosfera din familiile dezorganizate, lipsa autoritǎ�ii pǎrinte�ti, a controlului, ca urmare a divor�ului, i-au determinat pe copii sǎ pǎrǎseascǎ familia �i sǎ ajungǎ �n stradǎ. Divor�ul pǎrin�ilor este o consecin�ǎ a unui climat familial perturbat, cu certuri, conflicte violen�e, alcoolism. Copilul, martor la toate acestea, poate dezvolta tulburǎri afective �i tulburǎri comportamentale ce conduc la neadaptarea socialǎ.

3.3. Rolul familiei �n integrarea copilului �n societate

Contactul dintre unitate �i cultur� pe de o parte, �i copil, pe de alt� parte, are loc mai �nt�i prin persoana p�rin�ilor �i propriul lor c�min. Din acest punct de vedere se poate spune c� �nsu�irile mediului familial ac�ioneaz� ca un alimentator �i ca un organizator al personalit��ilor fizice ale copilului.
Posibilitatea de a observa acas� la el persoane care citesc, care ascult� discuri, care c�nt� la pian, care practic� gr�din�ritul, care fac gospod�rie sau gimnastic�, nu este de loc un lucru indiferent pentru copil. Toate acestea se �nf��i�eaz� ca stimuli, ca activit��i la care el este mai mult sau mai pu�in asociat, ca domenii ce se deschid �n fa�a trebuin�ei sale de explorare. Nu este deloc indiferent, dac� tat�l se mul�ume�te s� citeasc� ziarul sau se dedic� �n fa�a copilului, ori, �i mai bine, �mpreun� cu el unei activit��i care �l pasioneaz�, fie c� e vorba de t�mpl�rie, de cre�terea porumbeilor, de pescuitul cu undi�a sau de arheologie; de asemenea nu este indiferent, dac� mama se arat� preocupat� numai de gospod�rie ori dac� ea cite�te copilului sau �l �nva�� s� c�nte la instrumente.
Exist�, fire�te, familii care nu �i ini�iaz� pe copii dec�t �n unele preocup�ri obi�nuite sau se rezum� s�-i �nve�e bunele maniere, iar copilul va fi, poate, cum se spune bine crescut, dar �n acela�i timp exist� familii, care, la niveluri diferite, �l pun �n contact cu tot felul de surse de satisfac�ie; cu tot felul de surse de valori �i tot felul de mijloace de umanizare, ceea ce este ideal.
Loc de individualizare (�coala) a sentimentului, a rela�iilor individuale, fiecare din ace�ti termeni implic� de la sine prezen�a unui cadru de referin��, a unui sistem de valori pe care familia �l prezint� copilului �i care este inevitabil expresia unei culturi. Familia introduce copilul �n lumea material� �i �n aceea�i m�sur� �n cea a obiectelor �i a manipul�rii lor, deopotriv� �n lumea activit��ilor umane curente, �l �nva�� s� tr�iasc�, s� stabileasc� schimburi cu mediul ambiant. F�r� acest ansamblu considerabil de achizi�ii �i experien�e � care cuprinde, totu�i elemente limitative �i perturbatoare, este pu�in probabil ca educa�ia �colar� ar fi operant�. Familia �i propune copilului modele umane pe care acesta le va imita �i de care se va diferen�ia, devenind astfel, treptat, nu numai uman, dar �i personalitate autonom� caracteristic�.
Chiar dac� adul�ii sunt modele fundamentale, care �nf��i�eaz� constant copilului �nsu�i scopul cre�terii sale, lumea nu se reduce la dul�i. Copilul trebuie s-�i fac� ini�ierea �i �n alte raporturi sociale dec�t cele pe care le stabilesc cu modelele sale, �i �n alte schimburi dec�t cele pe care le practic� cu fiin�e a c�ror superioritate o resimte �n mod inevitabil; el trebuie s� cunoasc� raporturile de la egal la egal. Din acest punct de vedere, aportul fra�ilor �i al surorilor la �colarizarea copilului nu este probabil mai pu�in important dec�t acela al p�rin�ilor. Faptul c� un copil mai are fra�i �i surori, �l face s� intre �n rela�ii umane mult mai bogate �i mai diverse, �n compara�ie cu copilul unic �n familie, �i anume s� cunoasc� experien�a rivalit��ii, a competi�iei, raporturile de colaborare, de solidaritate, de ajutor reciproc.
Familia trebuie s�-l orienteze pe copil spre exterior, spre societate �i este bine ca, educatul s� aib� �i mica sa via�� social� extrafamilial�, camarazi obi�nui�i, s� intre �n contact �i �n competi�ie cu cei de v�rsta lui �i tovar�i a c�ror existen�� nu o �mp�rt�e�te �n �ntregime. Un motiv pebtru care copiii de v�rst� apropiat� sunt importan�i, rezid� �n faptul c� ei furnizeaz� unui copil sentimentul de a apar�ine unui grup, sunt ca un barometru fidel a acelor aspecte de mod de via�� �i care definesc no�iunea de a fi sau a nu fi �n grup.
P�rin�ii trebuie s� �tie, �i majoritatea �tiu acest lucru, c� nu sunt �n m�sur� s� satisfac� toate trebuin�ele de ini�iere ale copiilor lor; ei �tiu c� au limite �i c� nu pot s� reprezinte pentru copiii lor �ntregul gen uman sau toat� cultura uman�; pe l�ng� aceasta �i dau seama c� un copil se poate dezvolta �i pe alte c�i dec�t cele pe care le ofer� ei. De aceea �i ajut� pe copii s� ia contact cu vizitatorii lor, cu prietenii, cu persoane din familia extins� (bunici, m�tu�i, unchi, veri), care pot aduce ceea ce p�rin�ii nu sunt �n stare s� ofere, astfel, t�n�rului i se ofer� posibilitatea de a extinde aria de fiin�e umane pe care le cunoa�te �i �i d� ocazia s�-�i �mbog��easc� registrul de modele posibile de care dispune. Dar, de asemenea, este esen�ial s� se vegheze ca aceste posibile modele s� aib� valoare efectiv� �i s� se �in� seama c� ele pot fi valoroase chiar dac� difer� de modelele oferite de c�tre p�rin�i.
Pentru a promova implicarea �n comunitate, p�rin�ii trebuie s� se asigure de faptul c� fiul (fiica) lor sunt implica�i afectiv �n toate fazele vie�ii comunitare �i pentru aceasta este necesar ca familia s� participe �mpreun� la evenimente culturale (filme, concerte, conferin�e) �i sociale. Sunt prea multe situa�ii �n care un copil av�nd caracteristici familiare pentru publicul general (de exemplu copilul �n c�rucior de invalid, care nu poate vorbi, vedea, auzi, nu particip� la via�a familiei �n afara c�minului. Atunci s-ar pune �ntrebarea dac� p�rin�ii nu-�i includ copiii la evenimente �n afara c�minului p�rintesc cum �i vor accepta membrii comunit��ii pe acest copil ca fiind egali?
De asemenea, un mod de integrare a unui copil �ntr-un grup este de a g�si pe cineva care s�-l introduc� �n grup. Membrul mai vechi al grupului poate prin aceasta s� u�ureze drumul pentru noul membru. Este �ntotdeauna mai bine s� ai pe cineva s� te introduc� �n grup, �n loc s� �ncerci singur s� devii membru venind din afar�. C�nd ajut�m un copil s� devin� membru integrat al unui grup, trebuie automat s� ne g�ndim la problemele pe care �i le pune acest copil �i s� g�sim un mod de rezolvare al acestora c�t mai apropiat de nevoile copilului.
�n cursul dezvolt�rii �i devenirii sale ca fiin�� uman�, copilul intr� �n contact cu alte forme de organizare comunitar� �n afara familiei sale. Dac� familia este ramp� de lansare pentru evolu�ia ulterioar�, atunci institu�iile �i organiza�iile cu care intr� �n contact �i definesc cadrul social, limitele devenirii �i jaloneaz� existen�a propun�ndu-i ni�te norme general valabile. �n comunitate exist� institu�ii �i organiza�ii guvernamentale care-i ofer� individului servicii de diferite tipuri: sanitare (spital, policlinic�), educa�ionale (gr�dini�e, �coli, licee, universit��i), protec�ie social�, transport, etc. De asemenea mai exist� organiza�ii comunitare (de exemplu - biserica) �i organiza�ii nonguvernamentale �i nonformale care se constituie �n grupuri de referin�� pentru membrii comunit��ii oferind modele comunitare, securitatea Eu-lui, sursa de valori, valorizarea personalit��ii.
Comunitatea �i ofer� copilului un set de valori dup� care se va ghida acesta �n cursul form�rii propriei sale personalit�� �i �l va ajuta s� se integreze �n societate. De aceea, copilul trebuie �ncurajat s� �nve�e diferen�a dintre bine �i r�u, aceasta cre�ndu-i cu timpul autocontrolul, s� spun� adev�rul �i s� deteste minciuna. El trebuie s�-�i �in� �ntotdeauna promisiunile, s� se poarte cu considera�ie fa�� de ceilal�i, s�-i ajute pe cei mai pu�in noroco�i �i mai slabi dec�t el �nsu�i �i s�-�i asume responsabilitatea personal� pentru faptele sale. Aceasta �nseamn� de fapt c� trebuie lucrat cu copilul astfel �nc�t s�-l aju�i pe acesta s�-�i dezvolte propriul sistem de valori �i sim�ul valorilor. El trebuie s� �nve�e despre standarde, despre ceea ce este �i ceea ce nu este acceptabil �i s� g�ndeasc� �i la felul cum sunt ceilal�i, nu numai la felul cum sunt ei �n�i�i.
Aspectele �i etapele creerii �i definirii sistemului de valori la copii pornesc de la protec�ia oferit� copilului cu scopul de a-l ajuta s� evite s�-�i fac� singur r�u, ajung�nd p�n� la apari�ia autonomiei �i responsabilit��ii proprii, la cap�tul unei evolu�ii ce are ca trepte: deprinderea, exemplul, buna �n�elegere reciproc�, explicarea �i dojana, coresponden�a dintre g�ndire �i ac�iune, r�spunderea comun�, afec�iunea �i stima mutual�, coeziunea familial�.
De�i toate mijloacele educative succesive �i simultane aplicate �n cursul cre�terii converg sau trebuie s� tind� spre acela�i �el: acela al �nt�lnirii copilului cu el �nsu�i, al medita�iei asupra propriei persoane, a�adar, la posibilitatea pentru copil de a contribui la propria educare, la formarea prin sine �nsu�i.
Discu�iile �n grup, cele de familie, urmǎrirea programelor educative la televiziune sunt cǎi pentru a dezvolta convingerile unui copil care trebuie sǎ �n�eleagǎ cǎ al�i oameni pot avea valori diferite fa�ǎ de ale lui (de exemplu valori religioase) �i cu toate acestea trebuie sǎ le respecte �i sǎ �ncerce sǎ le �n�eleagǎ.
Copilul trebuie sǎ-�i dezvolte sim�ul moral care sǎ-l �mpiedice mai apoi sǎ-�i �n�ele semenii, sǎ facǎ discriminare rasialǎ sau �ntre sexe, sau sǎ fie intolerant. De asemenea, existǎ un set de no�iuni pe care el trebuie sǎ �i le defineascǎ �n cursul dezvoltǎrii sale �i sǎ-�i dea seama dacǎ este bine �i ce este rǎu �n lucruri cum ar fi: consumul de alcool, fumatul, consumul de droguri, precum �i sǎ-�i defineascǎ propria cale �n ceea ce prive�te sexualitatea, fidelitatea �n cuplu, avortul �i divor�ul.
Un rol major �n interiorizarea valorilor la copil �l are modelul familial. Astfel, copilul chiar dacǎ va afla cǎ nu e bine sǎ facǎ un anumit lucru, dacǎ-l va vedea fǎcut de pǎrin�ii sǎi, �l va face �i el la r�ndul sǎu, cu toate cǎ va �ti cǎ lucrul respectiv nu este acceptat de societate.
Pentru to�i copiii, a avea o comunitate �i o familie �n care sǎ fie implica�i, sunt componentele devenirii ca �i cetǎ�eni activi. Ceea ce este important, este sǎ fie implica�i �n activitǎ�i obi�nuite cu oameni obi�nui�i, folosind toate �ansele pentru a deveni o parte a comunitǎ�ii. Aceasta �nsemnǎ sǎ ai contacte cu al�ii, �nseamnǎ sǎ �ncerci noi activitǎ�i, noi lucruri, dar sǎ continui sǎ te bucuri �i de activitǎ�ile �i lucrurile vechi.
Comunitatea nu este numai un loc pentru �nt�lnirea altor oameni, ci este �i un prilej de a �nvǎ�a lucruri noi.
Pentru o mul�ime de motive, noi avem nevoie de comunitǎ�i care includ to�i oamenii. �ntr-adevǎr, o comunitate care nu acceptǎ �i nu cautǎ activ diversitatea �i deosebirile dintre membrii sǎi, nu este o comunitate �n cel mai �nalt sens al cuv�ntului. Nu toate comunitǎ�ile sunt perfecte, dar �n primul r�nd sunt reflectǎri ale existen�ei umane. Includerea �n comunitate nu este numai un lucru frumos la care se lucreazǎ, este inima muncii noastre ca fiin�e umane.
Iubirea reprezintǎ o condi�ie a integrarii. Dar, iubirea, nu este �ntotdeauna bl�ndǎ �i tandrǎ. Uneori ea este asprǎ �i durǎ, fǎrǎ a �nceta sǎ fie iubire. Ca pǎrinte ��i iube�ti copilul, dar aceastǎ calitate, de pǎrinte, ��i cere sǎ fii aspru, ne�ngǎduitor cu to�i cei care �ncalcǎ morala familiei. �ntr-un mariaj nu sunt acceptate agresivitatea fizicǎ, infidelitatea, actele de abuz sexual, alcoolismul ori dependen�a de droguri c�nd este vorba de parteneri, dar ace�tia, pǎrin�ii adevǎra�i, vor fi la fel de ne�ngǎduitori fa�ǎ de copiii lor. Numai a�a, actele, opera�iile �i ac�iunile lor sunt ori pot fi motivate de iubire. Doar cine nu iube�te, acela acceptǎ compromisurile repetate ca mod de convie�uire, ca principiu �n educa�ia copiilor. Dragostea trebuie sǎ �nfrunte. Aceasta este iubirea asprǎ, de facto, iubirea adevǎratǎ. (Chapman G., 2001, pag. 76-77).


3.4. Interac�iunea p�rinte - copil �i func�ia educativ�

Stabilitatea, precum �i ac�iunile familiei depend, �n mare mǎsurǎ, de rela�iile de comunicare �i interac�iunea membrilor sǎi. Interac�iunea umanǎ reprezintǎ un proces de dependen�ǎ reciprocǎ �i fundamental �ntre indivizi, prin care, actele unui membru se rǎsfr�ng asupra comportamentului celuilalt. (Ciofu C. apud Ilu� P., 1995, pag. 173).
Deoarece, partenerii se influen�eazǎ reciproc, fiecare �ncearcǎ sǎ se adapteze �i sǎ perceapǎ efectele, pe care le exercitǎ asupra celuilalt. Astfel, �n cadrul interac�iunii familiale, important este confruntarea perceptive-cognitivǎ, pe baza cǎreia ei evolueazǎ �i se evalueazǎ reciproc printr-o succesiune de feed-back-uri corectoare cu sens interadaptativ (Mitrofan I., 1989, pag. 52).
Interac�iunea pǎrin�i-copii este un factor indispensabil pentru o dezvoltare normal a copilului, familia este un sistem de comunicare �i mediu de dezvoltare al copilului �n primii ani de via�ǎ.
Aceastǎ interac�iune pǎrin�i-copii trebuie analizatǎ numai �n cadrul rela�iilor intrafamiliale, care asigurǎ func�ionalitatea �i stabilitatea familiei. Cu toate cǎ, rela�ia dintre mamǎ �i copil este cea mai important, trebuie sǎ se �inǎ seama �i de celelate rela�ii ale copilului, �i anume de rela�ia cu bunicii. Odatǎ cu apari�ia unui copil, se realizeazǎ �i o modificare adaptativǎ a familiei. Aceastǎ restructurare a activitǎ�ii poate duce la dezechilibrare, mama are tendin�a sǎ-�i neglijeze rela�ia cu so�ul, sau sǎ facǎ apel la al�i membri ai familiei.
S-a consolidat ideea cǎ, a avea copii �nseamnǎ a avea �i greutǎ�i, �nsǎ, �n mod normal, apari�ia unui copil ar tebui sǎ reprezinte numai o nouǎ organizare a activitǎ�ii familiei. Copilul poate avea un rol benefic �n diminuarea tensiunilor dintre so�i, iar lipsa copiilor poate favoriza instabilitatea cuplului. Stilul interac�iunii tata-copil este diferit de stilul interac�iunii mama-copil, mama ocup�ndu-se mai mult de �ngrijire, hranǎ, spǎlare, �n timp ce ta�ii sunt mai implica�i �n jocul acestora. Rela�ia mama-copil poate evolua �n douǎ direc�ii: mama poate afi�a fie un comportament hiperprotectiv, fie un comportament rejectiv, de abandon psihic.
Un comportament hiperprotectiv poate duce la o limitare a ini�iativei, copilul a�tept�nd totul de la ceilal�i. El va devein hiperdependent de mam�, va avea o autoimagine nefavorabilǎ despre sine �i, ori de c�te ori va fi despǎr�it de familie, va prezenta anxietate de separare (anxietatea reprezintǎ o stare afectivǎ vagǎ de teamǎ nemotivatǎ, de nelini�te, tensiune).
Acest copil se va situa mereu �n central aten�iei, mai mult, el consider cǎ, este dreptul lui sǎ-i subjuge pe ceilal�i ori sǎ fie rǎsfǎ�at �n permanen�ǎ. Aceastǎ atitudine de hiperprotec�ie a mamei apare, de cele mai multe ori, din cauza lipsei vie�ii conjugale dintre cei doi so�i, rela�ia copilului cu mama �nlocuind comunicarea cu so�ul. �n contrast cu un comportament hiperprotector, se situeazǎ rejec�ia copilului de cǎtre pǎrin�ii sǎi. Ace�tia nu reu�esc sǎ controleze activitǎ�ile copilului, �i neglijeazǎ trebuin�ele. �n urma unor cercetǎri cu privire la familiile cu copii au fost desprinse urmǎtoarele concluzii: (P.Petroman, 1997):
 copiii stabilizeazǎ �i consolideazǎ cǎminul, �i salveazǎ unitatea �i �i asigurǎ trǎinicia, �i garanteazǎ cooperarea �i competi�ia fireascǎ a partenerilor �i de a atenua conflictele dintre ei;
 existen�a �i pesonalitatea cuplului dob�nde�te verticalitate doar prin copii
 copiii pot asigura o atmosferǎ pozitivǎ, un microclimate afectiv �i educogen necesare unei familii.
Partenerii trebuie sǎ �inǎ cont de modalitatea de realizare a veniturilor, de mǎrimea acestora, precum �i de cheltuielile fǎcute �n raport cu anumite trebuin�e, de felul, �n care se ierarhizeazǎ aceste trebuin�e. De asemenea, este important �i randamentul la locul de muncǎ, acesta fiind foarte mult influen�at de atmosfera familial �i de sistemul de rela�ionare al partenerilor. Astfel, un climat pozitiv bazat pe rela�ii armonioase influen�eaz� pozitiv randamentul �i gradul de integare socioprofesionalǎ, iar un climat negativ bazat pe stǎri conflictuale conduce la instalarea unor stǎri de inadaptare.
Func�ia educa�ionalǎ se referǎ la influen�ele educa�ionale exercitate de cǎtre pǎrin�i asupra copiilor, fie prin modele de conduit, fie prin ac�iuni mai mult sau mai pu�in organizate �i dirijate. Aceastǎ func�ie are urmǎtoarele subfunc�ii:
 instruc�ional-formativǎ vizeazǎ fazele de �nceput ale ontogenezei, c�nd comunicarea cu copilul este important pentru formarea de priceperi, deprinderi �i aptitudini;
 psihomoralǎ, care se refrǎ la modelele oferite de pǎrin�i, copiilor pentru formarea unor trǎsǎturi �i atitudini morale;
 social-integrativǎ pentru formarea unor atitudini �i sentimete estetice, a unui spirit critic, precum �i a unor sentimente religioase
 cultural-formativǎ
 psihoafectivǎ, care vizeazǎ climatul pozitiv al familiei, comunicarea �i sus�inerea afectivǎ, de acest climat depinz�nd trebuin�ele de siguran�ǎ �i apartene�ǎ.
�ndeplinirea adecvatǎ a acestor func�ii este influen�atǎ de motive obiective (acestea �in de societate-locuin�ǎ, loc de muncǎ, legalitate, formarea familiei) �i de motive subiective, dependente de personalitatea celor doi parteneri (caracter, aptitudini, temperament).
Dupǎ cum am subliniat, educa�ia este cel de-al treilea factor al dezvoltǎrii personalitǎ�ii. Ea reprezintǎ unul din factorii care, �n contextual triplei determinǎri, �i aduce contribu�ia specific important la formarea �i dezvoltarea personalitǎ�ii, �n interac�iune cu ceilal�i factori � ereditate �i mediu. Datoritǎ func�iei �i subfunc�iilor sale, caracteristicilor ei, din suita cǎrora men�ionǎm: caracterul organizat, con�tient, inten�ional, cu un con�inut selectat �i �ndrumat de speciali�ti anume forma�i pentru instruc�ie �i educa�ie, nu �ntotdeauna c�nd este vorba despre familie, educa�iei �i revine un rol primordial de �ndrumǎtor �n interac�iunea factorilor dezvoltǎrii �i formǎrii personalitǎ�ii.

De la: diavolita_40, la data 2010-11-17 12:11:09De ce familia nu mai are valoare in tara noastra ??
Unde a disparut la tineri valoarea umana ?
De ce tinerii nu doresc sa faca aproape nimic acasa ?
De ce studentii fac o faculatte ca spun parintii, platesc parintii sau rudele, au sponsorizare si tot nu invata !!??
De ce bunicii nu mai educa asa cum trebuie ci invers , nepotii inca de la 3-4 ani duc de nas bunicii !??
De ce conduc oameni care nu au valoare in nici un domeniu a lumii profesionale unde sunt alesi sa conduca ?
De ce cei care sunt plecati si vin inapoi , la fel NU fac ca si in strainatate ci repede se reacomododeaza cu stilul romanesc ??!
Deci avem ce rezolva ca sa functionam macar la nivel de familie si loc d munca .
De unde peaca totul in societate .


Poate primesc cateva raspunsuri , dar sa se lipseasca cei neseriosi , ca nu ne ajuta !
Prostia destinului uman cunosc bine ca doar traiesc si eu printre ei, NU mai doresc si aici !!!

De asemenea cred ca si postarea asta te va ajuta sa gasesti raspuns,daca vrei bineinteles.
CAPITOLUL 3. Func�ia educativ� a familiei

3.1 Sistemul familial �i educa�ia

Familia reprezint� o form� de organizare caracterizat� prin integritate, un mediu moral �i afectiv, o structur� bio-psiho-social� generatoare de continuitate �i afirmare deplin� a fiin�ei umane, un mod de intermodelare �i sincronizare, unitate de interac�iuni �i intercomunic�ri personale, un cadru care asigur� crearea �i men�inerea echilibrului psihic.
Similar cu alte institu�ii sociale majore, familia, indiferent cum este organizat� ea �n cadrul diferitelor culture, reprezint� un grup de statute, roluri �i valori necesare unor importante scopuri sociale. Acestea includ controlul social al reproducerii, socializarea noii genera�ii, precum �i integrarea acestora �n institu�ii. �ns�, abilit��ile familiei de a �mplini aceste scopuri sunt foarte mult influen�ate de schimbarea social rapid�. Astfel, dup� cum se �nt�mpl� �i �n alte institu�ii, familia trebuie s� se adapteze continuu acestor schimb�ri, s� le cunoasc�, s� le vin� �n �nt�mpinare, s� le stimuleze ori dimpotriv�, s� le evite ori s� le st�p�neasc�.
Familia reprezint� o grupare social fundamental, care are urm�toarele caracteristici:
1. existen�a unui anumit num�r de persoane
2. intemeierea ei se realizeaz� pe baza c�s�toriei
3. pe membrii unei familii �i unesc drepturi �i obliga�ii
4. �ntre membri exist� rela�ii natural-biologice, psihologice, morale �i juridice
5. familia asigur� un climat psihosocial adecvat
6. existen�a unor norme �i reguli privind conduita partenerilor.
Asemenea caracteristici �i altele impun familiei o dinamic� proprie ce favorizeaz� anumite modific�ri �n interiorul s�u �i, totodat�, �n rela�iile sale cu exteriorul.
Familia este cadrul natural �n care se formeaz� personalitatea copiilor, dar �i un factor de perfec�ionare a personalit��ii p�rin�ilor, chiar dac� func�ia esen�ial� este asigurarea securit��ii membrilor s�i �i educarea copiilor, �n acest cadru ace�tia dob�ndesc limbajul, obiceiurile �i tradi�iile grupului. Ei �i formeaz� personalitatea, caracterul �i trec de la egoism la altruism, prin jocul imit�rii �i identific�rii cu p�rin�ii. Calitatea dezvolt�rii copilului depinde de valorile cultivate �n familie, iar coeziunea sa este un factor important �n evolu�ia ulterioar� a membrilor s�i.
Considerat� drept spa�iul cel mai profund de rela�ii afective, un refugiu din calea adversit��ilor, familia este �i cel mai active centru de agresivitate, poate �i pentru c� aici fiecare �i poate dezveli adev�rata fa�� a personalit��ii sale. (C. P�unescu., 1994, pag. 90). Autoritatea este tot at�t de nafast� ca �i neinterven�ia: �ntr-un caz se creeaz� situa�ii frustrante, de unde decurg o agresivitate refulat� �i anxietate, �n cel�lalt caz se ajunge la insecuritate, lene �i r�sf��.
Atmosfera familial� prezint� o importan�� deosebit� �ntre cauzele manifest�rii agresive la copil, conform c�ruia Andre Berge sublinia: mediul familial �l satisface pe copil �n m�sura �n care r�spunde trebuin�elor sale elementare, adic� �n m�sura �n care este un mediu afectiv �i protector, dubl� condi�ie indispensabil� pentru ca fiin�a t�n�r� s� �nve�e s� se construiasc� pe sine, s� se situeze �n raport cu ceilal�i (Berge A., 1970, pag. 28).
Exist� climate familiale constant agitate sau constant calde, climate de armonie ori climate de nein�elegere, climate de solisaritate sau de ostilitate. Exist� climate senine, a�a cum exist� �i st�ri permanente de tensiune care se pot datora �i copiilor, dar care depind esen�ial de tonalitatea de fond imprimat� de p�rin�i, de capacitatea lor de a �n�elege �i �ndruma copiii. Un mediu familial fr�m�ntat de tensiuni, deformat de defectele p�rin�ilor, de viciile sau nein�elegerile lor, de certuri. De acte de violen��, distorsionat prin lipsa mutual de afec�iune a membrilor s�i, constituie un mediu traumatizant pentru con�tiin�a copilului. Conform lui C. P�unescu, �n aceste medii copiii devin, �n primul r�nd, ni�te acumulatoare suprasaturate de traumatisme neuro-psiho-afective care, vor pune �n circula�ie la adolescen�� dar mai ales la v�rsta adult�, o mare cantitate de elemente inflamatoare agresive (1997, pag. 93).
Climatul familial depinde �ntr-o mare m�sur� de felul �n care sunt satisf�cute:
 trebuin�ele fundamentale: fiziologice �i de securitate;
 nevoile psihice: proprietate, stim�, apreciere, cognitive �i estetice;
 metanevoile: �mplinirea sinelui - al realiz�rii la maximum a poten�ialului, de a fi ceea ce poate fi �n raport cu:
- posibilit��ile �i
- disponibilit��ile
Celei din urm� i-a fost ad�ugat� �i trebuin�a de transcendere, de dep�ire a lumii empirice, de trecere dincolo de lumea material (Maslow, apud Petroman P., 2002). Acestea, implementarea lor determin� echilibrul biologic �i psihic al individului �i armonia convie�uirii �n familie, iar necompensarea lor genereaz� st�ri de �ncordare �i tensiune ce afecteaz� echilibrul individual �i armonia diadei.
Climatul familial coerent, echilibrat, securizant satisface trebuin�ele de siguran��, dragoste, afirmare, trebuin�ele de apartenen�� �i prestigiu. Anumite evenimente stresante, nein�elegeri, e�ecuri, boli, pun la �ncercare unitatea, echilibrul �i armonia vie�ii de familie, dar resursele de coeziune, izvor�te din calitatea de fond a rela�iilor interpersonal, permit dep�irea situa�iilor de impas, restabilirea unit��ii �i echilibrului.
Familia este cel mai apropiat �i adecvat mediu de structurare intelectual�, afectiv� �i conativ� a personalit��ii copiilor, climatul devine cadrul de ambian�� material�, spiritual�, moral� �n care se vor forma copiii. De aceea, caren�ele materiale, spirituale, morale ale mediului familial influen�eaz� negative dezvoltarea psihocomportamental� �i social a copiilor, mai cu seam� c�nd aceste caren�e genereaz� un mediu instabilizat �i agravat de tensiune �i conflict, de desertism familial, prezent �n forme u�oare �n familiile organizate juridic (familii problem�) �i �n forme severe �n familiile dezorganizate.
A�adar, climatul familial reprezint� ambian�a intelectual� �i etic� ce domne�te �n s�nul unei familii. Atmosfera de �n�elegere, securitatea afectiv�, rela�iile umane instituite diacronic, armonia �i echilibrul contribuie la sporirea eficien�ei, men�inerea �i consolidarea familiei, spre deosebire de antonimele lor coroborate cu anumite sentimente de frustrare �i de insecuritate care o deterioreaz� treptat �i conduce, de cele mai multe ori la denuclearizarea familiei.
De regul�, cei mai mul�i copii cu rezultate slabe la �nv���tur� tr�iesc �ntr-un climat psihologic deteriorate - nein�elegeri �ntre parteneri, ostilitatea �nv���torului, batjocura din partea colegilor �.a. De aceea, indiferent de natura familiei, crearea climatului favorabil men�inerii �i consolid�rii cuplului, procre�rii, na�terii, cre�terii �i form�rii din toate punctele de vedere a copiilor, este �i trebuie s� fie �n aten�ia familiei, eventual a consilierului. Unde nu este �n�elegere, colaborare, coordonare �n tot ceea ce se �ntreprinde, apare ori poate apare pericolul deterior�rii climatului afectiv �i, �n cele din urm� a destr�m�rii familiei.
Familia ca unitate educativ� urm�re�te nu at�t acumularea de cuno�tin�e de tip enciclopedic, ci prioritar:
- dezvoltarea facult��ilor de comunicare: a asculta, a �n�elege, a se exprima;
- concomitent a unor facult��i intelectuale
- formarea personalit��ii copiilor, preg�tirea lor pentru �coal�, indiferent de gardul s�u
- depistarea unor predispozi�ii, chiar aptitudini, implicarea �n cultivarea lor �.a.
Acestea �i altele vor fi urm�rite apoi �n �coal�, evident stimulate, cultivate �i dezvoltate gradual, sistematic, �tiin�ific �i des�v�r�ite al�turi de familie (Bonta� I., 1995).
3.2. Caren�e �n climatul familial

Climatele familial caren�iale prezint� riscul de a defavoriza sau �mpiedica evolu�ia normal a copiilor. �n interven�ia profilactic� �i terapeutic�, cunoa�terea caracteristicilor diferitelor tipuri de climate familial este util� �n vederea prevenirii �i remedierii rela�iilor conflictuale defavorabile echilibrului diadei.
Dintre tipurile de climate familial conflictuale remarc�m urm�toarele:
 rigid � sever, �nchistat;
 libertin � liberal, �n afara unui control riguros
 anxiogen � nelini�tit, �ngrijorat;
 naiv � nevinovat, simplu, ingenuu;
 conflictual � produs de un conflict, animozitate
 dezorganizat � neor�nduit
Climatul familial rigid se caracterizeaz� prin excesul de severitate manifestat la unul dintre p�rin�i sau chiar la am�ndoi. �n anumite limite severitatea �nseamn� ordine, disciplin� �i duce la statornicia respect�rii normelor de familie �i chiar asigur� unitatea �i echilibrul acesteia. De aici, se poate afirma c� din aceat� perspectiv�, severitatea poate fi constructiv�, dac� este exprimat� pe fondul unor bune inten�ii �i credin�e ale spiritului de discern�m�nt, ale inteligen�ei sau pe fondul dragostei altruiste. Din acest punct de vedere, severitatea devine un cadru favorabil ce poate duce la maturizarea psiho-social� a copiilor pe care �i preg�te�te pentru responsabilit��ile vie�ii. Aspectul negative �l constituie excesul de severitate pe fondul orgoliului, autoritarismului ori rigidit��ii ce poate duce la o atmosfer� de tensiune, opozi�ie, suspiciune sau conflict.
Excesul de severitate exercitat asupra unei persoane poate face ca aceasta s� devin� timid�, suspicioas�, anxioas�, lipsit� de �ncredere �n sine ori �n semeni sau, dimpotriv�, poate ajunge o persoan� revoltat� ce riposteaz� ori se opune prin t�cere. Autoritarismul �i puterea exagerat�, corolar al excesului de severitate pot determina o prelungire a st�rii de dependen�� fa�� de p�rin�i �i reticen�� �n afirmarea sau exprimarea de sine a copiilor.
�ntr-o atmosfer� de tensiune �i conflict apar confrunt�ri mai mult sau mai pu�in violente de opinii �i mentalit��i �nc�t dialogul firesc se poate transforma �ntr-un conflict �ntre genera�ii, un fenomen frecvent la v�rstele pubert��ii �i adolescen�ei. Dac� la aceste v�rste copiii au nevoie de dragoste, �n�elegere, unele concesii, �ndrumare consecvent�, echilibrat� �i inteligent�, �ntr-un climat familial rigid toate acestea vor fi prejudiciate �i vor genera lips� de �ncredere �n sine, o team� de nereu�it� �i sanc�iune, st�ri conflictuale demobilizatoare ce vor conduce �n final la o lips� de maturitate a copilului.
P�rin�ii, pentru a preveni sau corecta aceste consecin�e, vor trebui s�-�i tempereze atitudinile de severitate excesiv�, s� con�tientizeze necesitatea cunoa�terii copiilor pentru a-i putea �ndruma cu �n�elegere, calm �i fermitate. �n leg�tur� cu programul zilnic, cu activitatea de �nv��are ori de petrecere a timpului liber, exigen�ele se impun firesc prin argument conving�toare, dar neostentative. Prin aceasta, st�rile de tensiune �i conflict, tendin�ele de autoizolare �i instr�inare sau schimbul de replici ireveren�ioase se pot preveni iar �n�elegerea pentru un e�ec temporar (exemplu: o nereu�it� la examen) �i poate reda copilului �ncrederea �n sine, �i poate stimula �i �ncuraja ini�iativa fa�� de �nv��are.
Ironia, dispre�ul �i amenin�area fa�� de un e�ec sunt atitudini cu un efect mai pu�in benefic �i mai pu�in constructive care stimuleaz� sau �ntre�in spiritual de frond� �i unele capricii ale v�rstei ce se pot stabiliza. Concesiile ce pot ap�rea se fac cu inten�ia de a redresa anumite devieri temporare de comportament, de a stimuli comunicarea pozitiv� cu copiii care trebuie s�-i simt� pe p�rin�i al�turi de ei, �ndeosebi, �n momentele dificile ale via�ii. De aceea, decizia cu privire la op�iunea �colar� �i profesional� trebuie s� fie rezultatul aprecieii juste a capacit��ilor, aspira�iilor, �anselor de reu�it� a copiilor �i nu doar un verdict inflexibil. Cultivarea spiritului de independen��, a hot�r�rii �i �ncrederii �n sine �l va pune pe copil, de timpuriu, �n situa�ia de a decide.
Dup� cum se �tie, pentru a institui un climat favorabil, p�rin�ii trebuie �� dea dovad� de flexibilitate care este o aptitudine ori o proprietate a conduitei ce rezid� �n u�urin�a de a sesiza datele, faptele �i �nt�mpl�rile din unghiuri diferite, de a imagina solu�ii �n rezolvarea amiabil� a unei problem, eventual conflict, f�r� a-l l�sa s� se acutizeze. Concomitent, psihologii discut� despre flexibilitatea g�ndirii �n raport cu modul de solu�ionare a unor problem, cu diferite sarcini perceptive ori cognitive. Ea apare cu denumirea de aptitudine, de factor sau de component �n definirea inteligen�ei fluide, opus� celei cristalizate (la R.B. Cattell �i J.L. Horn) ori de g�ndire divergent opus� celei convergente (la J.P. Guilford) ori ca o component� a creativit��ii (la Al. Ro�ca).
Climatul familial libertin creeaz� o atmosfer� lejer�, neconven�ional�, concesiv�, de laissez-faire. Membrii familiei sunt independen�i �i deta�a�i, se accept� reciproc �i adopt�, �n general, atitudini tolerante. Partenerii se �n�eleg �n orice situa�ie, �i accept propriile obliga�ii sau capricii, dup� cum se pot neglija reciproc. De fapt, aceast� comportare dup� bunul plac poate duce la neglijare, �n final, la refuzul obliga�iilor de convie�uire familial. Lipsa de supraveghere a copiilor, lipsa de interes �n ceea ce prive�te educa�ia lor (l�sat� la �ndem�na bunicilor sau a altor rude) la v�rste la care ei au nevoie de �ndrumare �i interes, chiar fermitate pot aduce prejudicii maturiz�rii lor psiho-sociale.
La v�rste mai mari, independen�a excesiv� poate ac�iona pe doua planuri: autonomia poate constitui un sprijin pentru a se realiza �n via�� prin for�e proprii, cu inteligen�� �i spirit de discern�m�nt sau, la fel de bine, aceast� autonomie �i poate deruta �i-i va face sugestibili, �nc�t pot devein victimele nonconformismului social �i delincven�ei, uneori �i prin prisma rezultatelor �colare �i profesionale sub nivelul capacit��ilor �i aspira�iilor lor. Un astfel de climat prezint� riscul �nt�rzierii sau chiar �mpiedic�rii maturiz�rii sociale prin preocuparea excesiv� a p�rin�ilor pentru ei �n�i�i �nc�t sentimental de apartenen�� fa�� de familia de origine se poate transforma �ntr-unul de jen�, �n condi�iile unui abandon aparent datorita unei convie�uiri formale , ce afecteaz� echilibrul biologic �i fizic, esen�ial pentru dezvoltarea sentimentului de apartenen�� familial. De aici, sentimental de jen� se poate stabiliza sub forma unui complex de provenien��, care va influen�a evolu�ia ulterioar� a copilului.
Climatul familial libertine poate fi favorabil sau, dimpotriv�, defavorabil devenirii so�ilor ori copiilor acestora, dup� cum acela�i climat poate fi blocant sau creative. H.C.Triandis, arat� c�, �n general, �n colectivit��ile mai mici, a�adar �i �n familie, este mai bines s� existe �ntre parteneri o disonan�� moderat�. Dar, formarea sa depinde de adoptarea motiva�iei de c�tre membrii familiei. M. Roco (1976) vorbind despre climatul libertine optim la nivelul grupului mic, unde putem include �i familia, considera c�, acesta este �n func�ie de reglarea rela�iilor din s�nul familiei �n raport cu anumite valori, fapt ce �ng�duie dep�irea compatibilit��ilor ori incompatibilit��ilor afective accidentale (Popescu-Neveanu, P.).
�ntr-un asemenea climat, preponderant democratic, fiecare �tie ce face �i ce va face �n perspectiv�, de la mic la mare sau invers, ceea ce �nl�tur� orice suspiciune �i instituie o atmosfer� fireasc�, �n cadrul c�reia fiecare face c�t poate �i ce anume poate.
Climatul familial anxiogen este corolarul unei atmosfere de �ncordare �i suspiciune, de permanent nelini�te cauzat� �n general, de teama de �mboln�vire, de nereu�ita �colar�/profesional�, de rela�ii nedorite cu al�ii etc. Aceast� ambian�� creeaz� �i accentueaz� timiditatea, poate prelungi starea de dependen�� a copiilor, duce la ne�ncredere �n sine �i �n ceilal�i �i poate favoriza �nclina�ia spre melancolie �i reverie.
Fa�� de buna inten�ie de a ob�ine performan�ele dorite prin �ndrumarea �i controlul copiilor cu rezultate pozitive �n organizarea regimului de via�� �i a stilului de �nv��are prin stimularea perseveren�ei �n a atinge performan�ele dorite, totu�i nu trebuie uitat faptul c� op�iunile de via��, convingerile se pot construe cu spirit de discern�m�nt �i capacitate de selec�ie pe care copiii le pot poseda independent de caren�ele mediului familial.
Ne�ncrederea �n evolu�ia favorabil� a situa�iilor nedorite, impresia c� se poate �nt�mpla numai ceva r�u, pericliteaz� dezvoltarea din perspective maturiz�rii psihosociale �i dac� anxietatea se instaleaz� ca stare patologic� poate genera psihoza, boal� ce intr� sub inciden�a tratamentului psihiatric. De aceea, limitarea la maximum a anxiet��ii este necesar� �i se poate realize prin con�tientizarea st�rii �i a consecin�elor negative, prin dezvoltarea spiritului de discern�m�nt �i a obiectivit��ii, prin analiza situa�iilor de via�� �i prin autoeduca�ie. �n general, con�tientizarea anxiet��ii este realizabil� prin interven�ia ini�ial� a unui factor exterior familiei (rude, prieteni, educatori), prin sugestia adresat� p�rin�ilor fa�� de posibilitatea remedierii st�rii de �ncordare nejustificat� �i demobilizatoare.
Climatul familial naiv este creat de p�rin�ii insuficient maturiza�i social pentru a-�i asuma obliga�iile convie�uirii �n cuplu �i responsabilitatea cre�terii �i educ�rii copiilor. �n general, aceste rela�ii se destram� frecvent prin desfiin�area c�s�toriei sau prin divor�, iar lipsa autonomiei material prin dependen�a de p�rin�i �i, �n cazuri limit�, refuzul de a munci, creeaz� ne�n�elegeri �i conflicte ce se repercuteaz� �ndeosebi asupra copiilor. Imaturitatea social� �i infantilismul ce caracterizeaz� adul�ii angrena�i �n aceast� rela�ie nu sunt determinate doar de v�rsta timpurie a stabilirii leg�turii, ci �i iresponsabilit��ii de care dau dovad�, �ndeosebi, cu privire la educarea copiilor. �ntr-un astfel de mediu, ace�tia sunt neglija�i, abandona�i, existen�a le este amenin�at� �i de cele mai multe ori rudele sau vecinii apeleaz� la autoritatea tutelar� pentru a-i salva �ncredin��ndu-i spre cre�tere sau educare altor persoane sau spre institu�iile de ocrotire.
Red�m �n continuare p�rerile unor p�rin�i cu privire la climatul familial naiv:
- un climat simplu, �n general, nepref�cut. At�t de simplu, �nc�t devine ori are �ansa s� devin� simplist, copil�resc. El este intrinsec familiei sau familiilor constituite prin c�s�toria imatur� a partenerilor.
- o asemenea familie ignor� legile �i normele ce stau la baza sa, eludeaz� propor�iile, �ncalc� cerin�ele bunului sim�, aproape �ntotdeauna din nein�elegere, necunoa�tere. Partenerii sunt at�t de naive �nc�t calc� �n picioare normalitatea, fapt ce are de cele mai multe ori repercursiuni asupra educa�iei copiilor. Acestea sunt familiile supranumite copii cu copii.
- climatul naiv trebuie corelat, dup� opinia mea, cu �nsu�irea de a fi naiv, fapt ce se concretizeaz� �n ceea ce numim �n limbaj obi�nuit nevinov��ie, ingenuitate, candoare, este vorba mai mult despre o prostie nevinovat�, fiindc� partenerii �n imaturitatea lor nu �tiu nici ce fac, nici ce vor, ei fac ce s� fac�, de regul� f�r� finalitate.
�n consecin��, un asemenea climat d�uneaz� deopotriv� partenerilor �i copiilor, dac� ace�tia au ap�rut. �ntr-o atare ambian�� au loc ciocniri �ntre motive, tendin�e, interese, atitudini opuse, greu de conciliat.
Climatul familial conflictual este generat de repetatele ne�n�elegeri din familie determinate de diferite aspect, cum ar fi: administrarea bugetului, neglijarea rela�iilor conjugale, inconsecven�a �n educa�ia copiilor, alcoolismul, drogurile etc. Revendic�rile �i confrunt�rile contradictorii, consecin�ele acestui ambient conduc la replici ireven�ioase �i la violen��. Convie�uirea �n acest tip familie, devine nu doar o formalitate, ci �i o stare de stres pentru fiecare membru al familiei.
Copiii sunt traumatiza�i de conflicte, se plaseaz� de partea unuia sau altuia dintre p�rin�i �i adoptarea unei pozi�ii face ca ei s�-i judece, dar �n egal� m�sur� s� �i sufere din cauza lor. P�rin�ii �i neglijeaz� copiii datorit� preocup�rii fa�� de situa�iile generatoare de conflicte, iar lipsa de control �i supraveghere, cu deosebire la v�rstele critice c�nd ei au nevoie de sprijin, �ndrumare, dragoste �i �n�elegere se repercuteaz� negativ asupra performan�elor �i conduitelor. Marca�i de conflictele familiale unii sunt cople�i�i de tensiunea ce predomin� �n familie, iar al�ii evadeaz� datorit� preocup�rilor �i rela�iilor extrafamiliale.
Dac� unii sunt deruta�i, demobiliza�i �n activitatea de �nv��are al�ii, dimpotriv�, �nva�� cu st�ruin��, cu dorin�a realiz�rii de sine prin profesiune. Dac� unii �i construiesc atitudini pesimiste cu privire la convie�uirea prin c�s�torie �n viitor, al�ii, din contr�, sper� �ntr-o via�� de familie proprie echilibrat� �i armonioas�.
�ntr-o atare ambian�� au loc ciocniri �ntre motive, tendin�e, interese, atitudini opuse, greu de conciliat, mai �ntotdeauna ireconciliabile. De regul�, st�rile conflictuale de la nivelul cuplului izbucnesc �ntr-un anumit moment ori, ceea ce este �i mai grav, sunt persistente, de durat� �i �nvenineaz� via�a partenerilor, �n egal� m�sur� a copiilor. �ntr-o asemenea familie se ivesc st�ri tensionale, fr�m�nt�ri interminabile care pot dob�ndi o form� dramatic�. �n atare moment e normal ca unul din parteneri s� renun�e, eventual, dup� o consiliere, am�ndoi, dac� exist� posibilit��i care fac posibil� dep�irea st�rilor conflictuale �n favoarea tendin�elor cu semnifica�ie superioar�. �n timp s-a considerat c� exist� trei tipuri de conflicte - acestea pot apare �i �n cadrul familiei-cognitive, motiva�ionale �i afective (V.Pavelcu) toate �i fiecare factori ai tensiunii dintre so�i, respective membrii familiei.
Pe o alt� coordonat�, Kurt Lewin, lu�nd �n considera�ie tensiunile de atrac�ie sau apeten�� �i de respingere ori repulsie identific� urm�toarele forme ale conflictului:
o atrac�ie- atrac�ie
o respingere-respingere
o atrac�ie careia i se opune o respingere �i
o respingere contracarat� de o atrac�ie
Ceea ce se impune a fi re�inut este faptul c� orice conflict, inclusiv cele din cadrul familiei, poate fi manifestat �ntre dorin�� �i o exigen�� moral� ori �ntre dou� sentimente contrare, sau latent care se poate exprima �ntr-o manier� deformat� �n conflictul manifest �i s� se traduc�, cu deosebire, prin formarea de simptome, de dezordine ale conduitei �i tulbur�ri de character. La nivelul grupului, respective al familiei, conflictele sunt, de cele mai multe ori inter-individuale: so�-so�ie, so�ie-p�rin�i, so�ie-socri �.a.m.d (Popescu Neveanu).
Climatul familiilor dezorganizate favorizeaz� un mediu de via�� dificil, neglijent, tensionat, traumatizant. Dintre cauzele dezorganiz�rii familiei remarc�m: decesul, desp�r�irea, divor�ul. Atmosfera familial �ncordat�, ap�s�toare pentru fiecare membru face ca, �n general, conflictele s� se acutizeze �i poate conduce la traum�. Alte evenimente, cum ar fi dezechilibrul financiar, suferin�a pierderii din cauza decesului unei persoane apropiate, decep�ia dezmembr�rii familiei �i consecin�le sale (partajul bunurilor, separarea copiilor etc. se pot solda cu aceea�i stare de tensiune care traumatizeaz�. Copiii implica�i �n ne�n�elegerile �i conflictele familial adopt� pozi�ii �n favoarea unuia sau altuia dintre p�rin�i, se despart, regret sau se bucur� de separarea fa�� de acesta prin detensionare �i evitarea unui climat violent datorit� acestui fapt. Tensiunile �i conflictele intens tr�ite de copii conduc la derut� �i demobilizare, decep�ie �i revolt. Mai mult, �n colectiv se simt timora�i, complexa�i, f�r� dispozi�ia de a �nv��a sau a se juca.
Schimb�rile modului de via�� prin rec�s�torie �i combinarea copiilor din c�s�toriile anterioare creeaz� complica�ii ce au consecin�e negative asupra echilibrului psihic. �n aceste familii, copiii suport� cel mai greu atmosfera tensionat�, derutant� �i violent� iar dezorganizarea familiei determin� �n unele situa�ii fenomenul de adultrism - o maturizare rapid� �i for�at�, situa�ie sau eveniment prin care unii nu-�i tr�iesc copil�ria, iar al�ii �i-o tr�iesc �n mod eronat. O �ndrumare consecvent� a copiilor care s� favorizeze cultivarea preocup�rilor sau inclina�iilor, perseveren�a �n atingerea performan�elor de reu�it� �colar �i profesional�, sunt c�teva solu�ii vizavi de pericolul constituirii complexului de provenien��.
Preocuparea pentru familia de provenien�� va fi o dominant marcat� de decep�ii �i regret, derut� �i demobilizare - forme de manifestare a suferin�ei morale. Consecin�a acestei situa�ii va fi aceea c� unii vor atinge pragul delincven�ei.
Exist� situa�ii �n care, ajuta�i sau singuri, vor persevere �n atingerea performan�elor de realizare social prin profesiune �i o via�� de familie echilibrat�.
A�adar caren�ele mediului familial defavorizeaz� dezvoltarea normal, echilibrat� a copiilor, chiar dac�, f�r� s� determine �n exclusivitate consecin�e negative, nefaste asupra dezvolt�rii sub aspectul maturiz�rii sociale, totu�i aceste caren�e prezint� un risc aparte: nerealizarea �n perspectiv� pe plan socio-profesional la nivelul capacit��ilor �i aspira�iilor, recurgerea la delincven�� �i imitarea unor defecte �i vicii ale p�rin�ilor. De cele mai multe ori, �ns�, aceste situa�ii sunt infirmate. �n asemenea situa�ii este afectat� �i integritatea psihic� a partenerilor, ace�tia nu sunt �i nici nu se pot manifesta �n toat� plenitudinea poten�ialului lor. Repercursiunile sunt multiple, imprevizivile �i incalculabile.
�n fine, �n raport cu toate cele afirmate, �ndeplinirea cu success a func�iilor familiei, responsabilit��ilor acesteia, implicit respectarea riguroas� a unor cerin�e, din suita c�rora consemn�m c�teva:
a. preocuparea continu� a p�rin�ilor pentru a-�i st�p�ni rolul, concomitant pentru a le oferi un model �n sprijinirea dezvolt�rii personalit��ii lor;
b. constituirea, consolidarea �i afirmarea familiei ca un colectiv �nchegat, unit care s� dispun� de for�a socioeducativ� necesar�;
c. studierea �i cunoa�terea de c�tre p�rin�i a copiilor, totodat� a �ndatoririlor ce le revin �n familie �i �n afara ei;
d. implicarea p�rin�ilor �n realizarea preg�tirii psihopedagogice, dup� posibilit��i, �i, totodat�, a obiectivelor tuturor dimensiunilor educa�iei - intelectual�, moral-civic�, estetica, fizic�, profesional� etc.;
e. antrenarea copiilor, �n raport cu stadiul, la via�a �i munca variat� a familiei, evit�ndu-se situa�iile de a li se oferi totul de-a gata, de a le �ndeplini toate trebuin�ele numai de educatorii naturali;
f. sprijinirea educa�ilor �n activitatea de �nv��are �n a�a fel �nc�t p�rin�ii s� nu ajung� s� le efectueze temele �i alte lucr�ri �colare;
g. orientarea p�rin�ilor �n domeniul acord�rii sanc�iunilor pozitive �i negative �n a�a fel �nc�t ele s� contribuie la optimizarea activit��ii educative;
h. s� asigure condi�iile �i mijloacele indispensabile copiilor, f�r� a exagera �n nici un caz;
i. p�rin�ii s�-�i foloseasc� autoritatea fireasc�, ra�ional�, uman� �n raport cu educa�ii, ei trebuie �] �tie c� exager�rile nu sunt folositoare, nici tolerate, nici exacerbate, totul s� fie cu m�sur�;
j. dragostea educatorilor trebuie s� fie aceea�i pentru to�i copiii �i pentru fiecare �n parte;
k. interven�iile p�rin�ilor vor avea �n vedere �i rela�iile copiilor
l. asigurarea colabor�rii permanente �i nemijlocite cu educatorii de profesie- educatoare, �nv���tor, profesori cu deosebire dirigintele clasei - participarea la ac�iunile organizate de �coal� (Bonta� I., 1995, pag. 168-169).

3.2.1. Influen�a climatului familial asupra dezvolt�rii copilului

Familia constituie factorul principal al formǎrii �i socializǎrii copilului; este primul �i cel mai important intermediar �n rela�iile copilului cu societatea. Familia exercitǎ cea mai persistentǎ influen�a �n via�a copilului, oferindu-i acestuia protec�ie, afec�iune �i modele de integrare socialǎ.
Rolul pǎrin�ilor este hotǎr�tor, deoarece fiecare copil poate fi educat numai �ntr-un mediu definit prin afectivitate �i dragoste; copiii lipsi�i de dragostea pǎrin�ilor devin mai fragili �i mai vulnerabili dec�t cei cǎrora pǎrin�ii le asigura un suport afectiv deplin. Caracterul afectiv al mediului familial trebuie completat cu cel protectiv, ce asigurǎ securitatea copilului �n fa�a pericolelor lumii exterioare, pregǎtindu-l pentru via�a �n colectivitate. Pe de alta parte, dependen�a afectivǎ exageratǎ poate impiedica procesul maturizarii �i al conturǎrii autonomiei �i independen�ei.
Larga majoritate a copiilor abandona�i provin din familii dezorganizate sau aparent organizate, comportamentul deviant fiind adesea un mod de manifestare ce mascheazǎ existen�a unor serioase caren�e educative.
Existǎ �nsǎ �i copii �i tineri care s-au bucurat de condi�ii educa�ionale bune; ei apar�in categoriei greu educabile pentru care timpul mediu obi�nuit afectat educa�iei �i instruc�iei nu a fost suficient �i, �n consecin�ǎ, mijloacele educative nu au fost adecvat adaptate.
Provenind to�i din rela�ii familiale abuzive, �n care suferin�a fizicǎ �i morala constituie o regulǎ, copiii abandona�i dezvoltǎ comportamente provocatoare, perturbate �i perturbante pentru ceilal�i. Ei sunt agresivi pun�nd �n func�ie tiparele comportamentale de rezolvare a conflictelor deprinse �n familie.
Factori care contribuie la abandonul copilului
 starea de sǎrǎcie a familiilor
 plecarea p�rin�ilor �n str�in�tate
 dezorganizarea familialǎ (familii monoparentale, parin�i alcoolici sau afla�i �n �nchisoare)
 nivelul scǎzut de educa�ie al pǎrin�ilor �i tutorilor, fapt care contribuie la mentalitǎ�i �i modele culturale care favorizeazǎ munca copilului
 patologia psihicǎ a pǎrin�ilor
 lipsa formelor alternative de �nvǎ��m�nt pentru copiii care au abandonat �coala
 mediul urban �n care copiii �i uneori familiile acestora trǎiesc, mediu caracterizat printr-un grad mai redus de control sau suport social fa�a de mediul lor rural de provenien�ǎ
 lacunele de ordin legislativ, aplicarea defectuoasǎ a legisla�iei �n vigoare, obstacole �n eliminarea fenomenului
Climatul educa�ional familial cuprinde un ansamblu de stǎri psihice, modul de rela�ionare �ntre membrii ei, atitudini ce caracterizeazǎ grupul familial �ntr-o perioadǎ mai mare de timp. Unele metode educa�ionale pot avea consecin�e negative asupra procesului de formare a personalitǎ�ii copilului, �n corela�ie �i cu climatul familial. O aceea�i influen�ǎ educativǎ exercitatǎ �ntr-un climat bun va avea cu totul alte efecte dec�t atunci c�nd este exercitatǎ �ntr-un climat educa�ional rǎu sau negativ, bazat pe rela�ii conflictuale, pe ignorarea totala a particularitǎ�ilor individuale ale copilului.
Un climat familial negativ poate fi caracterizat prin:
- lipsa de autoritate
- lipsa de acord �ntre pǎrin�i asupra problemelor de autoritate
- lipsa de calm �i stabilitate �n comportamentul pǎrin�ilor
- intoleran�a pǎrin�ilor fa�ǎ de anumite comportamente ale copilului care tulburǎ atmosfera familialǎ, intoleran�a fa�ǎ de zgomot �i dezordine, fa�ǎ de nesupunere �i lipsa de respect
- pedepse corporale �i priva�iuni
- interven�ii verbale sub forma ridicǎrii vocii �i amenin�ǎrilor
� lipsa de autoritate a pǎrin�ilor
P�rin�ii care nu se �n�eleg, se ceartǎ mereu pe tema atitudinii ce trebuie adoptatǎ fa�ǎ de diverse fapte ale copilului sau fa�ǎ de capriciile lui, constituie un mediu neadecvat pentru dezvoltarea lui. Pe de altǎ parte copiii crescu�i �ntr-un mediu prea protectiv, fǎrǎ nici o constr�ngere, av�ndu-i mereu la dispozi�ie pe ambii pǎrin�i pentru a le satisface �i cea mai mica dorin�ǎ, vor deveni capricio�i, �ncǎpǎ��na�i, iar mai t�rziu nu vor putea suporta frustrǎrile inerente impuse de disciplin� �i munc�. Scǎpa�i de sub controlul �i supravegherea pǎrin�ilor, ei vor putea ajunge u�or sub influen�a grupurilor de delincven�i.
� Atitudinea rea, indiferentǎ a pǎrintelui
O asemenea atitudine creeazǎ copiilor sentimentul cǎ sunt � respin�i� de pǎrin�ii lor, ei pot avea tulburǎri de comportament ca ostilitate, agresivitate, vagabondaj, furt. La �coalǎ copilul �respins� este certǎre�, brutal, nu suportǎ sa fie pus �n situa�ii de inferioritate la joc, este �nchis, murdar, ne�ngrijit, respins de colegi. Nefiind acceptat nici acasǎ, nici la scoalǎ, copilul cautǎ un alt grup �n care sǎ fie primit �i sǎ se simta bine, grup care de multe ori este compus din copii ai strǎzii.
� Atitudinea dominatoare, tiranicǎ a pǎrin�ilor
Atitudinea dominatoare manifestatǎ �n cadrul familiei poate fi adoptatǎ de unul dintre pǎrin�i (cel mai frecvent de cǎtre tatǎ) sau de cǎtre ambii. Severitatea excesivǎ, cu multe rigiditǎ�i, interdic�ii �nso�ite de multe ori de brutalitate �i lasǎ puternic amprenta asupra copilului. Copilul se supune mai greu unui pǎrinte tiran care �l amenin�ǎ mereu cu bǎtaia. El va manifesta o agresivitate ascunsǎ, care se va exprima �n atitudinea lui fa�ǎ de ceilal�i. Copilul unor pǎrin�i dominatori va fi adesea nervos, iritabil, cu explozii agresive, necontrolate. Astfel de copii vor nimeri u�or �ntr-un grup antisocial, ai cǎror membri vor deveni pentru ei modele.
� Atmosfera conflictualǎ �n familie
Existǎ unele familii care, de�i sunt organizate, se caracterizeazǎ prin accentuate stǎri conflictuale care pot fi de intensitate diferitǎ �i se pot �ntinde pe perioade variabile de timp. �n astfel de familii copiii trǎiesc deosebit de intens orice eveniment intervenit �ntre pǎrin�ii lor, cu efect special asupra personalitǎ�ii copilului, prin devalorizarea modelului parental �i, totodatǎ, pierderea posibilitǎ�ii de identificare cu acest model.
� Dezorganizarea familialǎ
Studiile au arǎtat cǎ, �n mare mǎsurǎ, atmosfera din familiile dezorganizate, lipsa autoritǎ�ii pǎrinte�ti, a controlului, ca urmare a divor�ului, i-au determinat pe copii sǎ pǎrǎseascǎ familia �i sǎ ajungǎ �n stradǎ. Divor�ul pǎrin�ilor este o consecin�ǎ a unui climat familial perturbat, cu certuri, conflicte violen�e, alcoolism. Copilul, martor la toate acestea, poate dezvolta tulburǎri afective �i tulburǎri comportamentale ce conduc la neadaptarea socialǎ.

3.3. Rolul familiei �n integrarea copilului �n societate

Contactul dintre unitate �i cultur� pe de o parte, �i copil, pe de alt� parte, are loc mai �nt�i prin persoana p�rin�ilor �i propriul lor c�min. Din acest punct de vedere se poate spune c� �nsu�irile mediului familial ac�ioneaz� ca un alimentator �i ca un organizator al personalit��ilor fizice ale copilului.
Posibilitatea de a observa acas� la el persoane care citesc, care ascult� discuri, care c�nt� la pian, care practic� gr�din�ritul, care fac gospod�rie sau gimnastic�, nu este de loc un lucru indiferent pentru copil. Toate acestea se �nf��i�eaz� ca stimuli, ca activit��i la care el este mai mult sau mai pu�in asociat, ca domenii ce se deschid �n fa�a trebuin�ei sale de explorare. Nu este deloc indiferent, dac� tat�l se mul�ume�te s� citeasc� ziarul sau se dedic� �n fa�a copilului, ori, �i mai bine, �mpreun� cu el unei activit��i care �l pasioneaz�, fie c� e vorba de t�mpl�rie, de cre�terea porumbeilor, de pescuitul cu undi�a sau de arheologie; de asemenea nu este indiferent, dac� mama se arat� preocupat� numai de gospod�rie ori dac� ea cite�te copilului sau �l �nva�� s� c�nte la instrumente.
Exist�, fire�te, familii care nu �i ini�iaz� pe copii dec�t �n unele preocup�ri obi�nuite sau se rezum� s�-i �nve�e bunele maniere, iar copilul va fi, poate, cum se spune bine crescut, dar �n acela�i timp exist� familii, care, la niveluri diferite, �l pun �n contact cu tot felul de surse de satisfac�ie; cu tot felul de surse de valori �i tot felul de mijloace de umanizare, ceea ce este ideal.
Loc de individualizare (�coala) a sentimentului, a rela�iilor individuale, fiecare din ace�ti termeni implic� de la sine prezen�a unui cadru de referin��, a unui sistem de valori pe care familia �l prezint� copilului �i care este inevitabil expresia unei culturi. Familia introduce copilul �n lumea material� �i �n aceea�i m�sur� �n cea a obiectelor �i a manipul�rii lor, deopotriv� �n lumea activit��ilor umane curente, �l �nva�� s� tr�iasc�, s� stabileasc� schimburi cu mediul ambiant. F�r� acest ansamblu considerabil de achizi�ii �i experien�e � care cuprinde, totu�i elemente limitative �i perturbatoare, este pu�in probabil ca educa�ia �colar� ar fi operant�. Familia �i propune copilului modele umane pe care acesta le va imita �i de care se va diferen�ia, devenind astfel, treptat, nu numai uman, dar �i personalitate autonom� caracteristic�.
Chiar dac� adul�ii sunt modele fundamentale, care �nf��i�eaz� constant copilului �nsu�i scopul cre�terii sale, lumea nu se reduce la dul�i. Copilul trebuie s-�i fac� ini�ierea �i �n alte raporturi sociale dec�t cele pe care le stabilesc cu modelele sale, �i �n alte schimburi dec�t cele pe care le practic� cu fiin�e a c�ror superioritate o resimte �n mod inevitabil; el trebuie s� cunoasc� raporturile de la egal la egal. Din acest punct de vedere, aportul fra�ilor �i al surorilor la �colarizarea copilului nu este probabil mai pu�in important dec�t acela al p�rin�ilor. Faptul c� un copil mai are fra�i �i surori, �l face s� intre �n rela�ii umane mult mai bogate �i mai diverse, �n compara�ie cu copilul unic �n familie, �i anume s� cunoasc� experien�a rivalit��ii, a competi�iei, raporturile de colaborare, de solidaritate, de ajutor reciproc.
Familia trebuie s�-l orienteze pe copil spre exterior, spre societate �i este bine ca, educatul s� aib� �i mica sa via�� social� extrafamilial�, camarazi obi�nui�i, s� intre �n contact �i �n competi�ie cu cei de v�rsta lui �i tovar�i a c�ror existen�� nu o �mp�rt�e�te �n �ntregime. Un motiv pebtru care copiii de v�rst� apropiat� sunt importan�i, rezid� �n faptul c� ei furnizeaz� unui copil sentimentul de a apar�ine unui grup, sunt ca un barometru fidel a acelor aspecte de mod de via�� �i care definesc no�iunea de a fi sau a nu fi �n grup.
P�rin�ii trebuie s� �tie, �i majoritatea �tiu acest lucru, c� nu sunt �n m�sur� s� satisfac� toate trebuin�ele de ini�iere ale copiilor lor; ei �tiu c� au limite �i c� nu pot s� reprezinte pentru copiii lor �ntregul gen uman sau toat� cultura uman�; pe l�ng� aceasta �i dau seama c� un copil se poate dezvolta �i pe alte c�i dec�t cele pe care le ofer� ei. De aceea �i ajut� pe copii s� ia contact cu vizitatorii lor, cu prietenii, cu persoane din familia extins� (bunici, m�tu�i, unchi, veri), care pot aduce ceea ce p�rin�ii nu sunt �n stare s� ofere, astfel, t�n�rului i se ofer� posibilitatea de a extinde aria de fiin�e umane pe care le cunoa�te �i �i d� ocazia s�-�i �mbog��easc� registrul de modele posibile de care dispune. Dar, de asemenea, este esen�ial s� se vegheze ca aceste posibile modele s� aib� valoare efectiv� �i s� se �in� seama c� ele pot fi valoroase chiar dac� difer� de modelele oferite de c�tre p�rin�i.
Pentru a promova implicarea �n comunitate, p�rin�ii trebuie s� se asigure de faptul c� fiul (fiica) lor sunt implica�i afectiv �n toate fazele vie�ii comunitare �i pentru aceasta este necesar ca familia s� participe �mpreun� la evenimente culturale (filme, concerte, conferin�e) �i sociale. Sunt prea multe situa�ii �n care un copil av�nd caracteristici familiare pentru publicul general (de exemplu copilul �n c�rucior de invalid, care nu poate vorbi, vedea, auzi, nu particip� la via�a familiei �n afara c�minului. Atunci s-ar pune �ntrebarea dac� p�rin�ii nu-�i includ copiii la evenimente �n afara c�minului p�rintesc cum �i vor accepta membrii comunit��ii pe acest copil ca fiind egali?
De asemenea, un mod de integrare a unui copil �ntr-un grup este de a g�si pe cineva care s�-l introduc� �n grup. Membrul mai vechi al grupului poate prin aceasta s� u�ureze drumul pentru noul membru. Este �ntotdeauna mai bine s� ai pe cineva s� te introduc� �n grup, �n loc s� �ncerci singur s� devii membru venind din afar�. C�nd ajut�m un copil s� devin� membru integrat al unui grup, trebuie automat s� ne g�ndim la problemele pe care �i le pune acest copil �i s� g�sim un mod de rezolvare al acestora c�t mai apropiat de nevoile copilului.
�n cursul dezvolt�rii �i devenirii sale ca fiin�� uman�, copilul intr� �n contact cu alte forme de organizare comunitar� �n afara familiei sale. Dac� familia este ramp� de lansare pentru evolu�ia ulterioar�, atunci institu�iile �i organiza�iile cu care intr� �n contact �i definesc cadrul social, limitele devenirii �i jaloneaz� existen�a propun�ndu-i ni�te norme general valabile. �n comunitate exist� institu�ii �i organiza�ii guvernamentale care-i ofer� individului servicii de diferite tipuri: sanitare (spital, policlinic�), educa�ionale (gr�dini�e, �coli, licee, universit��i), protec�ie social�, transport, etc. De asemenea mai exist� organiza�ii comunitare (de exemplu - biserica) �i organiza�ii nonguvernamentale �i nonformale care se constituie �n grupuri de referin�� pentru membrii comunit��ii oferind modele comunitare, securitatea Eu-lui, sursa de valori, valorizarea personalit��ii.
Comunitatea �i ofer� copilului un set de valori dup� care se va ghida acesta �n cursul form�rii propriei sale personalit�� �i �l va ajuta s� se integreze �n societate. De aceea, copilul trebuie �ncurajat s� �nve�e diferen�a dintre bine �i r�u, aceasta cre�ndu-i cu timpul autocontrolul, s� spun� adev�rul �i s� deteste minciuna. El trebuie s�-�i �in� �ntotdeauna promisiunile, s� se poarte cu considera�ie fa�� de ceilal�i, s�-i ajute pe cei mai pu�in noroco�i �i mai slabi dec�t el �nsu�i �i s�-�i asume responsabilitatea personal� pentru faptele sale. Aceasta �nseamn� de fapt c� trebuie lucrat cu copilul astfel �nc�t s�-l aju�i pe acesta s�-�i dezvolte propriul sistem de valori �i sim�ul valorilor. El trebuie s� �nve�e despre standarde, despre ceea ce este �i ceea ce nu este acceptabil �i s� g�ndeasc� �i la felul cum sunt ceilal�i, nu numai la felul cum sunt ei �n�i�i.
Aspectele �i etapele creerii �i definirii sistemului de valori la copii pornesc de la protec�ia oferit� copilului cu scopul de a-l ajuta s� evite s�-�i fac� singur r�u, ajung�nd p�n� la apari�ia autonomiei �i responsabilit��ii proprii, la cap�tul unei evolu�ii ce are ca trepte: deprinderea, exemplul, buna �n�elegere reciproc�, explicarea �i dojana, coresponden�a dintre g�ndire �i ac�iune, r�spunderea comun�, afec�iunea �i stima mutual�, coeziunea familial�.
De�i toate mijloacele educative succesive �i simultane aplicate �n cursul cre�terii converg sau trebuie s� tind� spre acela�i �el: acela al �nt�lnirii copilului cu el �nsu�i, al medita�iei asupra propriei persoane, a�adar, la posibilitatea pentru copil de a contribui la propria educare, la formarea prin sine �nsu�i.
Discu�iile �n grup, cele de familie, urmǎrirea programelor educative la televiziune sunt cǎi pentru a dezvolta convingerile unui copil care trebuie sǎ �n�eleagǎ cǎ al�i oameni pot avea valori diferite fa�ǎ de ale lui (de exemplu valori religioase) �i cu toate acestea trebuie sǎ le respecte �i sǎ �ncerce sǎ le �n�eleagǎ.
Copilul trebuie sǎ-�i dezvolte sim�ul moral care sǎ-l �mpiedice mai apoi sǎ-�i �n�ele semenii, sǎ facǎ discriminare rasialǎ sau �ntre sexe, sau sǎ fie intolerant. De asemenea, existǎ un set de no�iuni pe care el trebuie sǎ �i le defineascǎ �n cursul dezvoltǎrii sale �i sǎ-�i dea seama dacǎ este bine �i ce este rǎu �n lucruri cum ar fi: consumul de alcool, fumatul, consumul de droguri, precum �i sǎ-�i defineascǎ propria cale �n ceea ce prive�te sexualitatea, fidelitatea �n cuplu, avortul �i divor�ul.
Un rol major �n interiorizarea valorilor la copil �l are modelul familial. Astfel, copilul chiar dacǎ va afla cǎ nu e bine sǎ facǎ un anumit lucru, dacǎ-l va vedea fǎcut de pǎrin�ii sǎi, �l va face �i el la r�ndul sǎu, cu toate cǎ va �ti cǎ lucrul respectiv nu este acceptat de societate.
Pentru to�i copiii, a avea o comunitate �i o familie �n care sǎ fie implica�i, sunt componentele devenirii ca �i cetǎ�eni activi. Ceea ce este important, este sǎ fie implica�i �n activitǎ�i obi�nuite cu oameni obi�nui�i, folosind toate �ansele pentru a deveni o parte a comunitǎ�ii. Aceasta �nsemnǎ sǎ ai contacte cu al�ii, �nseamnǎ sǎ �ncerci noi activitǎ�i, noi lucruri, dar sǎ continui sǎ te bucuri �i de activitǎ�ile �i lucrurile vechi.
Comunitatea nu este numai un loc pentru �nt�lnirea altor oameni, ci este �i un prilej de a �nvǎ�a lucruri noi.
Pentru o mul�ime de motive, noi avem nevoie de comunitǎ�i care includ to�i oamenii. �ntr-adevǎr, o comunitate care nu acceptǎ �i nu cautǎ activ diversitatea �i deosebirile dintre membrii sǎi, nu este o comunitate �n cel mai �nalt sens al cuv�ntului. Nu toate comunitǎ�ile sunt perfecte, dar �n primul r�nd sunt reflectǎri ale existen�ei umane. Includerea �n comunitate nu este numai un lucru frumos la care se lucreazǎ, este inima muncii noastre ca fiin�e umane.
Iubirea reprezintǎ o condi�ie a integrarii. Dar, iubirea, nu este �ntotdeauna bl�ndǎ �i tandrǎ. Uneori ea este asprǎ �i durǎ, fǎrǎ a �nceta sǎ fie iubire. Ca pǎrinte ��i iube�ti copilul, dar aceastǎ calitate, de pǎrinte, ��i cere sǎ fii aspru, ne�ngǎduitor cu to�i cei care �ncalcǎ morala familiei. �ntr-un mariaj nu sunt acceptate agresivitatea fizicǎ, infidelitatea, actele de abuz sexual, alcoolismul ori dependen�a de droguri c�nd este vorba de parteneri, dar ace�tia, pǎrin�ii adevǎra�i, vor fi la fel de ne�ngǎduitori fa�ǎ de copiii lor. Numai a�a, actele, opera�iile �i ac�iunile lor sunt ori pot fi motivate de iubire. Doar cine nu iube�te, acela acceptǎ compromisurile repetate ca mod de convie�uire, ca principiu �n educa�ia copiilor. Dragostea trebuie sǎ �nfrunte. Aceasta este iubirea asprǎ, de facto, iubirea adevǎratǎ. (Chapman G., 2001, pag. 76-77).


3.4. Interac�iunea p�rinte - copil �i func�ia educativ�

Stabilitatea, precum �i ac�iunile familiei depend, �n mare mǎsurǎ, de rela�iile de comunicare �i interac�iunea membrilor sǎi. Interac�iunea umanǎ reprezintǎ un proces de dependen�ǎ reciprocǎ �i fundamental �ntre indivizi, prin care, actele unui membru se rǎsfr�ng asupra comportamentului celuilalt. (Ciofu C. apud Ilu� P., 1995, pag. 173).
Deoarece, partenerii se influen�eazǎ reciproc, fiecare �ncearcǎ sǎ se adapteze �i sǎ perceapǎ efectele, pe care le exercitǎ asupra celuilalt. Astfel, �n cadrul interac�iunii familiale, important este confruntarea perceptive-cognitivǎ, pe baza cǎreia ei evolueazǎ �i se evalueazǎ reciproc printr-o succesiune de feed-back-uri corectoare cu sens interadaptativ (Mitrofan I., 1989, pag. 52).
Interac�iunea pǎrin�i-copii este un factor indispensabil pentru o dezvoltare normal a copilului, familia este un sistem de comunicare �i mediu de dezvoltare al copilului �n primii ani de via�ǎ.
Aceastǎ interac�iune pǎrin�i-copii trebuie analizatǎ numai �n cadrul rela�iilor intrafamiliale, care asigurǎ func�ionalitatea �i stabilitatea familiei. Cu toate cǎ, rela�ia dintre mamǎ �i copil este cea mai important, trebuie sǎ se �inǎ seama �i de celelate rela�ii ale copilului, �i anume de rela�ia cu bunicii. Odatǎ cu apari�ia unui copil, se realizeazǎ �i o modificare adaptativǎ a familiei. Aceastǎ restructurare a activitǎ�ii poate duce la dezechilibrare, mama are tendin�a sǎ-�i neglijeze rela�ia cu so�ul, sau sǎ facǎ apel la al�i membri ai familiei.
S-a consolidat ideea cǎ, a avea copii �nseamnǎ a avea �i greutǎ�i, �nsǎ, �n mod normal, apari�ia unui copil ar tebui sǎ reprezinte numai o nouǎ organizare a activitǎ�ii familiei. Copilul poate avea un rol benefic �n diminuarea tensiunilor dintre so�i, iar lipsa copiilor poate favoriza instabilitatea cuplului. Stilul interac�iunii tata-copil este diferit de stilul interac�iunii mama-copil, mama ocup�ndu-se mai mult de �ngrijire, hranǎ, spǎlare, �n timp ce ta�ii sunt mai implica�i �n jocul acestora. Rela�ia mama-copil poate evolua �n douǎ direc�ii: mama poate afi�a fie un comportament hiperprotectiv, fie un comportament rejectiv, de abandon psihic.
Un comportament hiperprotectiv poate duce la o limitare a ini�iativei, copilul a�tept�nd totul de la ceilal�i. El va devein hiperdependent de mam�, va avea o autoimagine nefavorabilǎ despre sine �i, ori de c�te ori va fi despǎr�it de familie, va prezenta anxietate de separare (anxietatea reprezintǎ o stare afectivǎ vagǎ de teamǎ nemotivatǎ, de nelini�te, tensiune).
Acest copil se va situa mereu �n central aten�iei, mai mult, el consider cǎ, este dreptul lui sǎ-i subjuge pe ceilal�i ori sǎ fie rǎsfǎ�at �n permanen�ǎ. Aceastǎ atitudine de hiperprotec�ie a mamei apare, de cele mai multe ori, din cauza lipsei vie�ii conjugale dintre cei doi so�i, rela�ia copilului cu mama �nlocuind comunicarea cu so�ul. �n contrast cu un comportament hiperprotector, se situeazǎ rejec�ia copilului de cǎtre pǎrin�ii sǎi. Ace�tia nu reu�esc sǎ controleze activitǎ�ile copilului, �i neglijeazǎ trebuin�ele. �n urma unor cercetǎri cu privire la familiile cu copii au fost desprinse urmǎtoarele concluzii: (P.Petroman, 1997):
 copiii stabilizeazǎ �i consolideazǎ cǎminul, �i salveazǎ unitatea �i �i asigurǎ trǎinicia, �i garanteazǎ cooperarea �i competi�ia fireascǎ a partenerilor �i de a atenua conflictele dintre ei;
 existen�a �i pesonalitatea cuplului dob�nde�te verticalitate doar prin copii
 copiii pot asigura o atmosferǎ pozitivǎ, un microclimate afectiv �i educogen necesare unei familii.
Partenerii trebuie sǎ �inǎ cont de modalitatea de realizare a veniturilor, de mǎrimea acestora, precum �i de cheltuielile fǎcute �n raport cu anumite trebuin�e, de felul, �n care se ierarhizeazǎ aceste trebuin�e. De asemenea, este important �i randamentul la locul de muncǎ, acesta fiind foarte mult influen�at de atmosfera familial �i de sistemul de rela�ionare al partenerilor. Astfel, un climat pozitiv bazat pe rela�ii armonioase influen�eaz� pozitiv randamentul �i gradul de integare socioprofesionalǎ, iar un climat negativ bazat pe stǎri conflictuale conduce la instalarea unor stǎri de inadaptare.
Func�ia educa�ionalǎ se referǎ la influen�ele educa�ionale exercitate de cǎtre pǎrin�i asupra copiilor, fie prin modele de conduit, fie prin ac�iuni mai mult sau mai pu�in organizate �i dirijate. Aceastǎ func�ie are urmǎtoarele subfunc�ii:
 instruc�ional-formativǎ vizeazǎ fazele de �nceput ale ontogenezei, c�nd comunicarea cu copilul este important pentru formarea de priceperi, deprinderi �i aptitudini;
 psihomoralǎ, care se refrǎ la modelele oferite de pǎrin�i, copiilor pentru formarea unor trǎsǎturi �i atitudini morale;
 social-integrativǎ pentru formarea unor atitudini �i sentimete estetice, a unui spirit critic, precum �i a unor sentimente religioase
 cultural-formativǎ
 psihoafectivǎ, care vizeazǎ climatul pozitiv al familiei, comunicarea �i sus�inerea afectivǎ, de acest climat depinz�nd trebuin�ele de siguran�ǎ �i apartene�ǎ.
�ndeplinirea adecvatǎ a acestor func�ii este influen�atǎ de motive obiective (acestea �in de societate-locuin�ǎ, loc de muncǎ, legalitate, formarea familiei) �i de motive subiective, dependente de personalitatea celor doi parteneri (caracter, aptitudini, temperament).
Dupǎ cum am subliniat, educa�ia este cel de-al treilea factor al dezvoltǎrii personalitǎ�ii. Ea reprezintǎ unul din factorii care, �n contextual triplei determinǎri, �i aduce contribu�ia specific important la formarea �i dezvoltarea personalitǎ�ii, �n interac�iune cu ceilal�i factori � ereditate �i mediu. Datoritǎ func�iei �i subfunc�iilor sale, caracteristicilor ei, din suita cǎrora men�ionǎm: caracterul organizat, con�tient, inten�ional, cu un con�inut selectat �i �ndrumat de speciali�ti anume forma�i pentru instruc�ie �i educa�ie, nu �ntotdeauna c�nd este vorba despre familie, educa�iei �i revine un rol primordial de �ndrumǎtor �n interac�iunea factorilor dezvoltǎrii �i formǎrii personalitǎ�ii.

Asta a fost debitata din putul gandirii,al cui???

Asta a fost debitata din putul gandirii,al cui???
1. Fluierul piciorului este un dispozitiv de gasire a mobilei pe intuneric.
2. Intuitia este o calitate a femeii care o ajuta sa-si contrazica barbatul inainte ca acesta sa apuce sa deschida gura.
3. Cine zambeste atunci cand lucrurile merg prost s-a gandit deja pe cine sa dea vina.

4. Probabilitatea sa intalnesti pe cineva cunoscut creste atunci cand esti cu cineva cu care nu trebuie sa fii vazut.
5. Intuitia este o stiinta exacta.
6. O concluzie marcheaza intotdeauna momentul in care ai obosit sa gandesti.
7. Hard-disk-urile sunt intotdeauna pline. N-are rost sa incerci sa faci rost de mai mult spatiu. Datele se vor extinde pana ocupa tot spatiul liber.
8. Oamenii, ca si natiunile, vor actiona rational numai dupa ce toate celelalte posibilitati au fost epuizate.
9. Poti invata o pisica sa faca orice vrea ea.
10. Nu e destul sa fii tu norocos, trebuie ca ceilalti sa nu fie.
11. Stressul inseamna sa te trezesti urlind, apoi iti dai seama ca nu dormeai.
12. Toate femeile sunt bune : bune de nimic sau bune la ceva.
13. Cred ca barbatii care au cercel in ureche sunt mai bine pregatiti pentru casatorie. Au suferit si au cumparat bijuterii.
14. Sfatul meu este sa te casatoresti. Daca vei avea o nevasta buna, vei fi fericit; daca nu, vei deveni filosof.
15. Nu am aflat ce este fericirea decat in momentul in care m-am casatorit. Dar atunci era deja prea tarziu.
16. Verighetele: cele mai mici catuse din lume.
17. Burlacii stiu mai multe despre femei decat barbatii casatoriti; in caz contrar, ar fi si ei casatoriti.
18. Femeile sunt pasionate de matematica. Isi impart varsta la 2, dubleaza pretul hainelor si adauga intotdeauna 5 ani la varsta prietenei cele mai bune.
19. Cea mai buna metoda de a tine minte ziua sotiei tale este sa o uiti odata.

DIN PUTUL GANDIRII ::))
Hello dragilor,

In momentele dificile ale vietii, trebuie sa ridici capul, sa bombezi pieptul si sa spui cu hotarire: �..�Acum chiar ca-s in rahat pina-n git!!�

Daca intr-o zi viata iti intoarce spatele �prinde-o de fund !!!

Psihiatrii afirma ca una din patru persoane are o deficienta mintala.
Daca esti cu inca trei prieteni si nu ai observat nimic ciudat la ei,
atunci �cel ticnit esti tu !

Ce-i greu nu e sa suporti coarnele �..ci s-o intretii pe vaca.

Daca esti in stare sa zimbesti cand ceva merge rau �.. este pentru ca
ai gasit un tampit pe care sa arunci vina.

Ca sa-ti atingi obiectivele, trebuie sa fii capabil sa visezi � Asa
ca nu mai pierde vremea, trimite totul la dracu� si du-te sa te culci !!!

Daca inca n-ai gasit persoana ideala �distreaza-te cu cea pe care o ai
la indemana !

Daca intr-o zi simti un mare vid, mananca���. sigur ti-e foame!!!!!

Daca ai vointa, poti sa muti si muntii din loc. Daca ai creier, ii lasi
acolo, ca nu te deranjeaza.

O dieta echilibrata inseamna cate o prajitura in fiecare mana.

Nu lua niciodata un somnifer si un laxativ in aceeasi seara.

Judecata buna vine in urma experientelor rele, iar acestea vin in urma
judecatii rele.

Nu te ingrijora de ceea ce gandesc oamenii: nu li se intampla prea des.

Este mai usor sa obtii iertarea decat permisiunea.

Constiinta este ceea ce sufera atunci cand restul partilor fiintei tale
se simt atat de bine.

Daca trebuie sa alegi intre doua rele � alege-o pe cea pe care nu ai
mai incercat-o pana atunci.

Nu testa niciodata adancimea apei cu ambele picioare.

Experienta este un lucru minunat: iti permite sa recunosti o greseala
atunci cand o repeti.
Da-i unui om un peste si el va avea ce manca o zi; invata-l sa
pescuiasca si el va sta pe marginea lacului si va bea bere toata ziua.

O ZI NEBUNA !!!

Mai diavolito. Din toate tipurile de postari de pe aici, ai pus ceea ce enerveaza cel mai mult sau plictiseste.
Exista un optim ptr fi placut. Tu tocmai nu l-ai gasit. Te-am sfatuit sa postezi mai ....normal, dar ai facut exact pe dos. Parca ai vrea numai tu sa fiintezi pe forum.
Anulezi placerea de a ti se citi postarile, prin marimea, putin zis exagerata a lor. Si nici nu spui daca sint ale tale, prelucrate dupa o lectura, adica sinteze sau copy/paste. Sau poate nu am observat eu. Cind e copy/paste, e o regula nescrisa., se pune textul in ghilimele.
Tu chiar nu ai capacitatea de sinteza? Dupa cit esti de inteligenta, ma mir.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Cand iesim din criza?

cindva...undeva...dincolo de curcubeu...e o tara indepartata...unde este vrajitorul din oz....

De la: aishia, la data 2010-11-18 17:29:24cindva...undeva...dincolo de curcubeu...e o tara indepartata...unde este vrajitorul din oz....

undeva, aici, in spatele pleoapelor e visul...cand genele coboara,. zanele sufletului il coloreaza in acuarela inimii...

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

ce suntem noi? cui apartinem?

De la: Ingrid, la data 2010-11-18 17:43:39

De la: aishia, la data 2010-11-18 17:29:24cindva...undeva...dincolo de curcubeu...e o tara indepartata...unde este vrajitorul din oz....

undeva, aici, in spatele pleoapelor e visul...cand genele coboara,. zanele sufletului il coloreaza in acuarela inimii...[/quote

o zi grea?
salutare Cami!!!!

De la: aishia, la data 2010-11-18 17:48:07ce suntem noi? cui apartinem?

suflete libere, ratacind dupa vis

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

mai...tu visezi colorat sau alb negru?