Ce pericol ameninta cel mai tare viitorul omenirii?

incalzirea globala

cel mai mare pericol este supraincalizirea si apoi imputinarea vizibila a resurselor

Este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

Vidul spiritual degjizat in "raiuri virtuale".

deghizat, pardon :)

criza ,razboaiele si fortile foarte dezlantuite ale naturi asupra omeniri

nepasarea celor care au avut si vor avea mereu din ce sa traiasca bine ,nepasarea pentru cei multi si saraci, pentru cei care se chinuie sa supravietuiasca.

poluarea,lipsa apei din natura,alimentatia nesanatoasa

In primul rand, exista o amenintare sigura: peste vreo 5 miliarde de ani, Soarele isi va incheia ciclul de viata, se va mari in volum si va inghiti Pamantul (pe bune).
Intre timp, sa zicem ca exista diverse amenintari mai mult sau mai putin pericuoase: meteoriti, comete, un razboi nuclear, poluarea, incalzirea globala, foamnetea, razboiul, boli, crima etc.

Aerul e cel mai mare pericol la viitorul omenirii pentru ca nu zburam dar desigur mai sunt si compusele lui gazele chimice substantele toxice focul si desigur fara sa imi bat joc de voi si un pericol ce vinde de la aer e pofta carnala care e raspunsul final

razboiul

catastrofe naturale , schimbarea polilor magnetici ai pamantului in urmatoarea perioada...

Indiferenta oamenilor

Interventia brutala a oamenilor in modificarile Naturii.

Actiunile constiente si inconstiente ale omului care vor culmina cu al IIlea Razboi Mondial - sfarsitul rasei umane pe Terra

pannduru

inconstiinta

Apreciez ca pericolul cel mai tare si de neinlaturat este epoizarea resurselor planetei, mai ales ca oamenii nu sunt interesati de protejarea planetei si a resurselor acesteia. Cel mai elocvent exemplu este acela al taierii fara discernamant a padurilor ceace a dus la schimbari dramatice ale climei cu mari fenomene naturale ca inundati taifunuri tornade si cresterea amenitatoare a zonelor de desert si nefertile. De altfel a se vedea mai ales in tara noastra unde au fost nu taiate ci barberite padurile ceace a dus la inundati catastrofale si aparitia de teritorii cu caracteristici de desert.

Raspuns:

PROSTIA

extinctia rasei umane in viitorul apropiat acesta este cel mai mare pericol

POLUAREA
PROSTIA
PROASTA CRESTERE
PUTREGAIUL.... DIN NOI SI DE LINGA NOI
PUTUROSENIA
PERVERSITATEA
ETC...

De la: 9am209161, la data 2010-07-26 11:17:13extinctia rasei umane in viitorul apropiat acesta este cel mai mare pericol

Aha...si extinctia de unde vine ea?

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

De la: 9am185073, la data 2010-07-26 11:19:18POLUAREA
PROSTIA
PROASTA CRESTERE
PUTREGAIUL.... DIN NOI SI DE LINGA NOI
PUTUROSENIA
PERVERSITATEA
ETC...

...deci, cam tot ce-ncepe cu ,,P''...

Pierderea biodiversit��ii este una dintre cele mai mari probleme, cu care se confrunt� Europa �n prezent. Directorul executiv al Agen�iei Europene de Mediu, Jacqueline McGlade, declara c�, dac� pierderea biodiversit��ii va continua, va rezulta un dezastru similar cu actuala criz� financiar�.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Alimenta�iei 2009, FAO a subliniat importan�a protej�rii poten�ialului �i a diversit��ii naturii pentru securitatea alimentar� global�.
P�n� in prezent, oamenii de stiinta au identificat aproximativ 1,4 milioane de specii de plante �i animale pe p�m�nt. �i, aproape �n fiecare zi, o nou� specie vine sa se adauge listei.

Aceasta varietate este esen�ial� pentru umanitate. De ea depindem toti, in privin�a alimentelor, a apei, a energiei, a locuin�elor, pentru a men�iona doar cateva aspecte primordiale.

Dar, pe m�sura cre�terii num�rului popula�iei umane de pe planet�, aceast� biodiversitate este tot mai amenin�at�.

Cel mai mare pericol este reprezentat de degradarea habitatelor naturale. Speciile s�lbatice risc� s� dispar� �n situa�ia �n care habitatele lor sunt distruse de poluare, urbanizare, desp�durire �i conversia zonelor umede. Gestionarea defectuoas� a agriculturii, a silviculturii �i a pescuitului nu fac dec�t s� accelereze acest proces distructiv.

�n paralel, peste 40 la sut� din suprafa�a terestr� este format� din teren agricol - iar biodiversitatea este la fel de important� �n ferme �i pe c�mpuri, ca �i �n v�ile ad�nci sau in p�durile s�lbatice de munte.

Aceast� diversitate biologic� se g�se�te �n nenum�rate plante, destinate hranei sau ingrijirii s�n�t��ii omenirii. Se g�se�te �ntr-un num�r considerabil de variet��i vegetale animale sau acvatice cu caracteristici nutri�ionale specifice, precum �i �ntr-o serie de specii, care s-au adaptat la medii dure, ostile. Este, de asemenea, int�lnit� la insectele care polenizeaz� c�mpurile �i la micro-organismele care regenereaz� terenurile agricole.

In urm� cu aproximativ 10.000 de ani, omul s-a lansat �ntr-o mare aventura.
Diversitate de plante �i de animale, cunoscut� de primii agricultori, le-a permis acestora s� selecteze surse vegetale �i rase, adaptate la nevoile lor specifice.

Ast�zi, diversitatea genetic� este, �n continuare, esen�ial� pentru caracterul peren al produc�iei agricole la nivel mondial.

Diversitatea fitogenetic� de�ine cheia celor mai bune randamente, dar, si a unor culturi, susceptibile de a produce alimente mai nutritive.

Totu�i, mai mult de jum�tate din caloriile de origine vegetal�, din regimul nostru alimentar, provin de la patru culturi (respectiv, gr�u, porumb, orez si cartofi), in timp ce doar o duzin� de specii de animale ofer� 90 la sut� din consumul mondial de proteinele animale.

In pofida acestor fapte, solicit�rile tot mai numeroase din partea unei popula�ii �n cre�tere �i urbanizat�, au �ncurajat mul�i agricultori s� adopte tipuri uniforme de plante sau de animale cu randament ridicat.

Exper�ii sunt alarma�i de diminuarea rapid� a acestui �rezervor� genetic. Dispun�nd de o gam� larg� de caracteristici unice, ai posibilitatea de a selecta plante �i animale, care s-ar putea adapta evolu�iilor mediului. In egal� m�sur�, biodiversitatea ofer� cercet�torilor �tiintifici materia prim� necesar� pentru a a crea, a dezvolta rase �i soiuri mai productive si mai rezistente.

Pentru cei mai s�raci fermieri, biodiversitatea poate constitui cea mai bun� protec�ie �mpotriva foametei.

Consumatorii, de asemenea, fie c� apar�in ��rilor industrializate sau ��rilor �n curs de dezvoltare, beneficiaz� de acces la o mare varietate de plante �i animale, ceea ce contribuie la un regim alimentar hr�nitor. Este vorba aici de un factor crucial pentru comunit��ile rurale, care au acces limitat la pie�e.

�n sf�r�it, prin p�strarea integrit��ii plantelor, a animalelor �i a mediului lor, se men�in o serie de func�ii esen�iale ale naturii.

Pentru a alimenta o popula�ie, aflat� �ntr-o expansiune constant�, agricultura trebuie s� produc� mai mult. Practicile agriculturii durabile sunt capabile, �n egal� m�sur�, s� hr�neasc� fiin�a uman� �i s� protejeze oceanele, p�durile, p�unile si alte ecosisteme ad�postind biodiversitatea.

In postura de gardieni ai biodiversit��ii planetei, agricultorii sunt responsabili de dezvoltarea �i conservarea plantelor si arborilor locali, ca �i de reproducerea animalelor indigene, asigur�nd, �n acest mod, supravie�uirea acestora.

Potrivit FAO, pierderea de rase de animale domestice din lume �nregistreaz� un ritm alarmant.
Un studiu al FAO, �n anul 2000, a ar�tat, c�, dintr-un total de 6300 de rase monitorizate, 1350 se afl� pe cale de dispari�ie sau sunt deja disp�rute.

O evaluare preliminar� a unor noi date, primite de la peste 80 de ��ri, subliniaz� c� num�rul de rase amenin�ate de dispari�ie este, �n continuare, �n cre�tere.

Diversitatea genetic� reprezint� o asigurare �mpotriva amenin��rilor viitoare, precum foametea, seceta �i epidemiile, consider� cercet�torii.

Diversitatea genetic� este amenin�at� de conflictele armate, de d�un�tori �i de boli, de �nc�lzirea global�, de urbanizare, de intensificarea agriculturii �i de comercializarea la nivel mondial a materialului de reproducere exotic.

Dar, cauza principal� a eroziunii genetice este, de departe, incapacitatea de a aprecia la adev�rata lor valoare rasele adaptate, local.

Multe ��ri �n curs de dezvoltare continu� s� cread� c� rasele din ��rile industrializate sunt mai productive, chiar dac� lupta de adaptare la mediile locale este, adesea, dur�.

FAO promoveaz� ameliorarea genetic� a raselor indigene, inclusiv utilizarea �i intensificarea durabil� a diversit��ii genetice locale.

Circa 10.000 de specii diferite de plante au fost folosite de oameni pentru consumul lor �i hrana destinat� animalelor de la apari�ia agriculturii, in urm� cu 10.000 de ani.

Totu�i, �n prezent, doar 150 de specii vegetale hr�nesc marea majoritate a fiin�elor umane, �n timp ce 12 culturi asigur� 80 la sut� din aportul energetic, gr�ul, orezul, porumbul �i cartofii reprezent�nd 60 la sut�.

Raportul FAO privind Starea resurselor fitogenetice mondiale include o list� a ��rilor �n care eroziunea genetic� a sters o parte major� din diversitatea de soiuri de plante (varietal�) a unei culturi.

Al�turi de sol �i de ap�, aceste resurse fitogenetice constituie fundamentul agriculturii �i al securit��ii alimentare mondiale.

Recunoa�terea, protejarea �i utilizarea poten�ialului �i a diversit��ii naturii sunt fundamentale pentru securitatea alimentar� �i agricultura durabil�.

�n aproape toate ��rile, agricultura este puternic tributar� resurselor genetice provenite din alte p�r�i ale lumii.

Spre exemplu, un studiu a ar�tat c� America de Nord este complet dependent� de specii venind din alte regiuni pentru principalele sale produse alimentare �i plante industriale, �n timp ce Africa sub-saharian� este dependent� in proportie de 87 in pivinta resurselor fitogenetice necesare. Mai mult de dou� treimi din ��rile �n curs de dezvoltare cump�ra peste jum�tate din produc�ia lor agricol� de plante aclimatizate �n alte regiuni.

Av�nd �n vedere importan�a unui num�r relativ limitat de culturi pentru securitatea alimentar� global�, conform FAO, este important ca diversitatea culturilor majore s� fie conservat� �n mod eficient �i gestionat� �n mod corespunz�tor.

Cuno�tin�ele tradi�ionale ajut� la �n�elegerea beneficiilor biodiversit��ii, amenin�at� de SIDA

O cercetare FAO/ICRISAT �n Mozambic dezv�luie gravitatea problemei
De 10 mii de ani, fermierii, pescarii, cresc�torii de animale �i locuitorii p�durilor gestioneaz� diversitatea genetic�, selec�ion�nd plantele �i animalele in scopul adapt�rii acestora la mediul �i la nevoile lor alimentare.

Aceste cuno�tin�e tradi�ionale, transmise de la o genera�ie la alta, sunt adesea cheia pentru �n�elegerea beneficiilor biodiversit��ii locale, at�t �n interiorul, c�t �i �n afara fermei.

Cu toate acestea, �n Africa sub-Saharian�, cuno�tin�ele se pierd, pentru c� epidemia HIV/SIDA ucide agricultorii, �nainte ca ace�tia s� poat� transmita deosebita mo�tenire, descris� anterior, copiilor lor.

Pentru a face fa�� acestei crize, �n prezent, FAO este pe cale de a testa pe teren, modalit��i menite s�-i ajute pe copii s� �nve�e tehnici agricole, care s� le permit� s� tr�iasc� �i s�-i �nve�e despre utilizarea biodiversit��ii locale, lucru pe care p�rin�ii lor nu au putut s� il transmit�

Revenind �n Europa, trebuie, totu�i, amintit c� au existat unele �mbun�t��iri �n diverse state, �n ceea ce prive�te biodiversitatea, dar, cu toate acestea, eforturile sunt insuficiente sau chiar aproape inexistente, pentru a putea stopa pierderea biodiversit��ii curente.

De ce amintita pierdere constituie o problem� at�t de serioas�? Pierderea biodiversit��ii va avea un impact negativ asupra produselor alimentare �i a aprovizion�rii cu ap�, precum �i a altor servicii, care depind de ecosisteme, rezult�nd, drept consecin��, o catastrof� economic�. Acest lucru este chiar puzzle-ul pe care natura �l compune, unde orice pies�, oric�t de mic�, are importan�a ei in crearea unui tot unitar. Dac� o pies� lipse�te, �ntreg echlibrul dispare. La fel, se petrec lucrurile �i �n via�a de zi cu zi. Natura noastr� este pe cale de a pierde acest echilibru deoarece, nu doar �n Europa, ci peste tot �n lume biodiversitatea este �n pericol de a fi distrus�, ceea ce amenin��, totodat�, �i posibilitatea noastr� de suprave�uire.

Pentru a nu pierde acest echilibru, UE a introdus noul sistem � ecosistem de contabilitate�. Ideea de baz� const� �n aceea c� toate firmele �i �ntreprinderile ar trebui s� includ� �n bilan�urile lor pierderea biodiversit��ii. Aceasta trebuie s� aib� loc pe mai multe arii protejate din Europa, �n special, �n zonele bogate cu via�� s�lbatic�. Conservarea biodiversit��ii va reprezenta o misiune extrem de dificil�, mai ales, c�, av�nd �n vedere schimb�rile climatice, care impun adaptarea multor specii la noile condi�ii, �i exist�nd multe specii pe cale de dispari�ie, incapabile s� se adapteze la aceste schimb�ri, va trebui s� facem tot posibilul pentru a stopa dispari�ia lor. Prin sprijinirea biodiversit��ii nu ajut�m doar natura, ci �i pe noi �n lupta continu� de a supravie�ui.

Agricultura intensiva, practicata in Uniunea European�, distruge habitatul a numeroase animale, amenin�ate, oricum, cu dispari�ia. Este concluzia unui raport al Comisiei Europene, prezentat chiar luna aceasta, si care invita guvernele sa-si dubleze eforturile pentru a proteja zonele vulnerabile.
Executivul european se bazeaz� pe datele unui studiu, considerat cel mai complet, privind biodiversitatea �n Europa si care �nf��i�eaz� starea a circa 1.200 de specii de animale si a peste 200 de habitate ale acestora.

Conform afirma�iilor Comisiei, 60% dintre reptile si aproape jum�tate dintre amfibienii din Europa sunt �ntr-un pericol chiar mai mare dec�t p�s�rile sau mamiferele. Recent, si apicultorii au avertizat asupra faptului c�, mii de colonii de albine au disp�rut. O serie de ��ri risc� sa fie amendate pentru c� nu �i-au protejat biodiversitatea.

Fran�a, de exemplu, este chemat� s� r�spund� �n fa�a justi�iei europene pentru c� nu a protejat suficient marele hamster de Alsacia, pe cale de dispari�ie, singura specie de hamster, ce tr�ie�te, �nc�, �n s�lb�ticie, �n Europa de Vest.

Peste o treime dintre speciile de pe�ti de ap� dulce, care tr�iesc �n Europa, sunt �n pericol de dispari�ie, se arat� �ntr-un raport al World Conservation Union. Vina se datoreaz� pescuitului excesiv, polu�rii �i barajelor, care conduc la secarea r�urilor.
Dintre cele 522 de specii de pe�ti de apa dulce, tr�ind pe continent, aproximativ 200 sunt amenin�ate serios cu dispari�ia, in vreme ce 12 specii au disp�rut deja, in ultimul secol, ca urmare a dezvolt�rii, menite sa aib� un impact devastator asupra mediului (spre exemplu, �iparul european �i pe�tele jarabugo).

Raportul atrage aten�ia asupra faptului c�, ariile, care se confrunta cu cea mai mare rata de amenin�are sau dispari�ie, sunt bazinele de varsare ale Dunarii, Nistrul, Niprul, Volga, Ural, Peninsula Balcanica �i zona de sud-vest a Spaniei.

VIITORUL OMENIRII ESTE AMENINTAT DE BOALA PSIHICA.

Ce pericol ameninta cel mai tare viitorul omenirii?

Prostia omeneasca !

Astepti ca OAMENI MARI sa se nasca din partidele politice existente ? Daca nu, acorda-ne 2 minute din viata ta si vezi cum poti schimba totul ! >>www.plr.orgdominus.ro & www.orgdominus.ro

MAGHIARIZAREA si distrugerea culturii romanesti . O MANA DE BOZGORI ISI BAT JOC DE O TARA INTREAGA , probabil pe viitorr vom trai in ROMANISVARO sau ROMASVARO condusi de LAZLO TEORCHES brat la brat cu Base si Zboc

Viitorul omenirii este, din punctul meu de vedere amenintat de omenire insasi, de rasa umana, care a modificat ecosistemul, care a dus prin industrializare la disparitia altor rase, care si-a adus aportul in incalzirea globala!
Asta daca nu vom fi anihilati de exploziile solare despre care ne avertizeaza NASA sau nu vom fi loviti de vreun meteorit

PERICOLUL CARE AMENINTA CEL MAI TARE VIITORUL OMENIRII ESTE CRIZA CARE A PORNIT DE LA SCARBA DE BASESCU SI OAMENII LUI

Pericolul care ameninta cel mai tare viitorul tarii e Basescu. Pericolul care ameninta viitorul omenirii e in primul rand coruptia si indiferenta oamenilor asupra planetei .

ignoranta