Pictori pentru eternitate

De la: ississ, la data 2010-06-21 22:44:54

De la: d_IPU, la data 2010-06-21 22:43:10

De la: 9am076753, la data 2010-06-21 22:39:06

De la: d_IPU, la data 2010-06-20 21:14:27R�m�n la concluzia mea.E aceea�i chiar dac� s-a postat discut�nd cu ea �ns�i.
O idee �i mai slab�.
Diferen�a cea mai mic� e de dou� minute, timp berechet pentru a discuta cu propria clon�.
�� limbajul.........spune tot.

Sa nu va suparati ca ma bag ....dar sincera sa fiu...... Herra nu are de ce sa se cloneze ......ca nu a lipsit deloc de pe forum .....Issis e putin mai indrazneata ca Heera asa ca nu ai de data asta dreptate
Hai recunoaste.... ca nu vei fi condamnat cu nimic .

�i atunci...... de ce este sup�rare?
C�t despre �ndrazneal�.........S�rut m�na!sml-love0049:

Omul de cultura dIPU

Oama de cultura ssissi ......

De la: d_IPU, la data 2010-06-21 22:32:08Henri de Toulouse-Lautrec

(n.24 noiembrie 1864, Albi - m.9 septembrie 1901, Malrom�/Gironde) a fost un pictor francez din perioada post-impresionistã. �n ciuda faptului cã experientele diferitelor curente artistice de la sf�rsitul secolului al XIX-lea nu-i erau strãine, activitatea sa nu poate fi �ncadratã �n vreo categorie schematicã. O spunea el �nsusi: "Nu apartin nici unei scoli. Lucrez singur �n ungherul meu". Originalitatea picturii sale corespunde personalitãtii sale neobisnuite. Stilul lui deosebit de personal i-a dat posibilitatea sã capteze spiritualitatea epocii sale, a acelei epoci �n care a trãit si pe care a observat-o at�t de pãtrunzãtor.
Date biografice
Henri de Toulouse-Lautrec s-a nãscut �n 1864 �n orãselul Albi situat �n partea de sud-est a zonei centrale muntoase a Frantei.A fost fiul contelui Alphonse Toulouse-Lautrec-Monfia, care provenea dintr-o veche familie de aristocrati care trãia �n vecinãtatea orasului Toulouse �ncep�nd din secolul al XII-lea.
Copilãria
Toulouse-Lautrec s-a bucurat de educatia care se acorda unui copil din familie de aristocrati. �n 1872, �ncepe studiile la liceul de elitã Fontanes (astãzi liceul "Condorcet"), dar, din cauza problemelor de sãnãtate, �ntrerupe studiile si rãm�ne acasã, urmãrind viata coloratã si palpitantã a pãrintilor sãi. Cursele de cai si plimbãrile cu c�ini determinã tipul de viatã al t�nãrului Lautrec. La 30 mai 1878, cade de pe un scaun si-si fractureazã femurul st�ng. Vara urmãtoare accidentul se repetã, de data aceasta de partea dreaptã, tot la nivelul femurului. Probabil din cauza unei tulburãri �nãscute de calcificare, consolidarea fracturilor se face defectuos, bãiatul rãm�ne invalid, nu mai creste �n �nãltime (talia lui Toulouse-Lautrec la maturitate este de numai 152 cm.). Viitorul artist �nsã nu disperã. Legat de pat pentru mult timp, �si descoperã �nclinatia pentru desen. Talentul sãu devine evident, mama �ntelege cã are de-a face cu un viitor pictor.
Primele studii de picturã
�n anul 1882, Toulouse-Lautrec �ncepe studiile de picturã sub �ndrumarea lui L�on Bonnat, reprezentant al stilului academic. Continuã apoi �n atelierul lui Fernand Cormon, lucreazã enorm de mult si ia contact cu o serie de pictori tineri, cu care �ncepe sã depãseascã stilul traditional de scoalã. La �nceput pãseste �n directia impresionismului, dar mai t�rziu alege curente mai moderne. Aceastã epocã coincide cu schimbãrile care apar �n viata lui Toulouse-Lautrec. T�nãrul artist descoperã cartierul Montmartre, �n vara anului 1884 pãrãseste casa pãrinteascã din Paris si se mutã �n locuinta t�nãrului pictor Grenier, �ntr-o casã unde fusese atelierul lui Edgar Degas, pe care Lautrec �l considera da fiind unul dintre maestri sãi.

Vedeti domnule IPU, noi scriem biografii ale unor pictori care, desi ramasi in istoria picturii intr-un curent "Reactia contra impresionismului", nu amintim si titluri din operele lor care ii reprezinta. Astfel, voi scrie cateva din tablourile lui Lautrec: Calareata de la circul Fernando (1888/ ART INSTITUTE CHICAGO); Moulinde la Galette (1892/National Gallery of art, Washinton); La Goule intrand la Moulin-Rouge (1892/Colectia David M. Levy, New York) ; Toaleta (1896/ Luvru, Paris); Englezoaica de la "Star" din Le Havre (1899/ Muzeul din Albi) ; Modista (1900/ Muzeul din Albi).

Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina

De la: dana_gabriela, la data 2010-06-22 23:18:35

De la: d_IPU, la data 2010-06-21 22:32:08Henri de Toulouse-Lautrec

(n.24 noiembrie 1864, Albi - m.9 septembrie 1901, Malrom�/Gironde) a fost un pictor francez din perioada post-impresionistã. �n ciuda faptului cã experientele diferitelor curente artistice de la sf�rsitul secolului al XIX-lea nu-i erau strãine, activitatea sa nu poate fi �ncadratã �n vreo categorie schematicã. O spunea el �nsusi: "Nu apartin nici unei scoli. Lucrez singur �n ungherul meu". Originalitatea picturii sale corespunde personalitãtii sale neobisnuite. Stilul lui deosebit de personal i-a dat posibilitatea sã capteze spiritualitatea epocii sale, a acelei epoci �n care a trãit si pe care a observat-o at�t de pãtrunzãtor.
Date biografice
Henri de Toulouse-Lautrec s-a nãscut �n 1864 �n orãselul Albi situat �n partea de sud-est a zonei centrale muntoase a Frantei.A fost fiul contelui Alphonse Toulouse-Lautrec-Monfia, care provenea dintr-o veche familie de aristocrati care trãia �n vecinãtatea orasului Toulouse �ncep�nd din secolul al XII-lea.
Copilãria
Toulouse-Lautrec s-a bucurat de educatia care se acorda unui copil din familie de aristocrati. �n 1872, �ncepe studiile la liceul de elitã Fontanes (astãzi liceul "Condorcet"), dar, din cauza problemelor de sãnãtate, �ntrerupe studiile si rãm�ne acasã, urmãrind viata coloratã si palpitantã a pãrintilor sãi. Cursele de cai si plimbãrile cu c�ini determinã tipul de viatã al t�nãrului Lautrec. La 30 mai 1878, cade de pe un scaun si-si fractureazã femurul st�ng. Vara urmãtoare accidentul se repetã, de data aceasta de partea dreaptã, tot la nivelul femurului. Probabil din cauza unei tulburãri �nãscute de calcificare, consolidarea fracturilor se face defectuos, bãiatul rãm�ne invalid, nu mai creste �n �nãltime (talia lui Toulouse-Lautrec la maturitate este de numai 152 cm.). Viitorul artist �nsã nu disperã. Legat de pat pentru mult timp, �si descoperã �nclinatia pentru desen. Talentul sãu devine evident, mama �ntelege cã are de-a face cu un viitor pictor.
Primele studii de picturã
�n anul 1882, Toulouse-Lautrec �ncepe studiile de picturã sub �ndrumarea lui L�on Bonnat, reprezentant al stilului academic. Continuã apoi �n atelierul lui Fernand Cormon, lucreazã enorm de mult si ia contact cu o serie de pictori tineri, cu care �ncepe sã depãseascã stilul traditional de scoalã. La �nceput pãseste �n directia impresionismului, dar mai t�rziu alege curente mai moderne. Aceastã epocã coincide cu schimbãrile care apar �n viata lui Toulouse-Lautrec. T�nãrul artist descoperã cartierul Montmartre, �n vara anului 1884 pãrãseste casa pãrinteascã din Paris si se mutã �n locuinta t�nãrului pictor Grenier, �ntr-o casã unde fusese atelierul lui Edgar Degas, pe care Lautrec �l considera da fiind unul dintre maestri sãi.

Vedeti domnule IPU, noi scriem biografii ale unor pictori care, desi ramasi in istoria picturii intr-un curent "Reactia contra impresionismului", nu amintim si titluri din operele lor care ii reprezinta. Astfel, voi scrie cateva din tablourile lui Lautrec: Calareata de la circul Fernando (1888/ ART INSTITUTE CHICAGO); Moulinde la Galette (1892/National Gallery of art, Washinton); La Goule intrand la Moulin-Rouge (1892/Colectia David M. Levy, New York) ; Toaleta (1896/ Luvru, Paris); Englezoaica de la "Star" din Le Havre (1899/ Muzeul din Albi) ; Modista (1900/ Muzeul din Albi).

E foarte bime doamn� c� le aminti�i .Asta am �ncercat s� fac �i eu, confirm�ndumi-se c� s-au postat,nu au ap�rut.
Material mult care s-a evaporat nu �tiu unde!
Pe topicuri nu se accept� mereu un volum mare de informa�ii din motive pe care nu le cunosc.

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

Voi trece cu voia dumneavoastr� la urm�torul care de ast� dat� este un italian :

Pierro della Francesca.

PIERRO DELLA FRANCESCA (Pietro dei Franceschi, 1420/16/10 - 12 octombrie 1492) este una dintre cele mai marcante figuri ale Quattrocento-ului italian, fiind o personalitate multilaterala, pictor, matematician, teoretician.
BIOGRAFIE

A facut soc, opera sa fiind foarte originala, dar avand si o mare influenta asupra contemporanilor sai.

Din pacate, dupa secolul al XVI-lea a fost dat uitarii, lucrarile sale fiind apreciate la justa lor valoare abia prin redescoperirea sa in secolul XX.

In formarea sa, Pierro della Francesca a fost la randul sau influentat de Domenico Veneziano, de la care invata problemele de culoare si lumina si de pictorii flamanzi (cel mai probabil a avut un contact direct cu pictorul Justus din Gand, care la 1475 se pare ca s-a aflat la Urbino).

De la ei se pare ca a preluat tehnica uleiului.

Doar ca, adept al tehnicii frescei, Della Francesca nu are curajul sa renunte total la culorile de apa, folosind o tehnica combinata de tempera peste care aplica un strat de glasiu.

Foarte cultivat, a avut doua mari pasiuni in viata, una dintre ele a fost pictura (despre care a scris o serie de lucrari si pe care a practicat-o pana aproape de sfarsitul vietii), iar cealalta matematica, in ultimii 20 de ani din viata dedicandu-i-se in intregime (scrie de asemenea o serie de tratate de geometrie).

In fapt, studiul matematicii i-a influentat aplicarea problemelor de compozitie, perspectiva sau exprimarea volumelor.

In acelasi timp, l-a indepartat de spiritul religios, permitandu-i ridicarea in planul abstractizarii si cunoasterii intelectuale.

Ca urmare, efectul direct al studiului matematicii a fost preocuparea sa pentru redarea miscarii, luminii sau aspectelor concrete ale obiectelor si fiintelor, interesul sau manifestandu-se mai putin pentru redarea sentimentelor personajelor.

Acestea, de cele mai multe ori cu fete imobile, devin simbolul demnitatii umane, omul capatand constiinta propriilor sale esente. Ele sunt monumentale, sculpturale si pline de demnitate.

Foloseste culori luminoase si vii, bazandu-se pe diferentierile cromatice pentru a sugera adancimea.

Astfel, in primele planuri foloseste culori saturate, pentru ca in cele secundare sa alterneze culorile saturate cu cele diluate sau sa foloseasca contrastul cald - rece.

In acelasi timp, prin dozarea diferentiata a intensitatilor valorice a culorilor, pictorul obtine redarea si calitatea speciala a atmoseferei prin care sugereaza unitatea spatiala.

In raport direct cu cromatica, problemele de lumina l-au preocupat de asemenea in mare masura. Desi, in aproape toate lucrarile sale foloseste lumina naturala uniforma, fara umbre purtate, el incearca si clar - obscurul.

Este printre primii pictori care realizeaza o scena nocturna, �Visul lui Constantin�, in care iluminarea artificiala a lucrarii determina aparitia contrastului de lumina-umbra.

Sursele de lumina sunt exterioare, prin iluminarea principalelor centre de interes el pune in valoare amanuntele si detaliile ce-l intereseaza.

Compozitiile sale cu teme exclusiv religioase, sunt matematic construite, rigoarea manifestandu-se in claritatea si detasarea planurilor si folosirea atat a perspectivei liniare, geometrice (prin popularea scenelor cu elemente de arhitectura sau constructii vazute in perspectiva), cat si a celei aeriene.

Folosindu-se de rapoartele muzicale, della Francesca isi alege linii directoare principale, amplasandu-si personajele sau obiectele, mai ales pe verticale si orizontale. De aceea, compozitiile sale sunt statice, linistite, doar rareori incercand sa exprime dinamismul prin folosirea oblicelor sau diagonalelor.

Ca si alti pictori ai secolului XV-lea, foloseste adeseori unghiuri de vedere diferite in aceeasi lucrare, de sus in jos pentru planurile secunde sau mai indepartate, obtinand un peisaj panoramat ce se intinde pana la mari departari sau de jos in sus pentru planurile mai apropiate.

Aceasta dubla perspectiva sau perspectiva binoculara este savant folosita mai ales in cazul frescelor ce decoreaza peretii palatelor sau bisericilor, caci pictorul are un deosebit simt al regulilor ce guverneaza picturile murale.

El urmareste reguli foarte stricte pentru a obtine aspecte monumentale si tine mereu cont de pozitia privitorului in raport cu cadrul arhitectonic decorat cu fresca.

Scenele de sus se desfasoara in spatiul de deasupra capetelor privitorului.

Compozitiile au un caracter narativ, povestirea facandu-se in secvente importante ale legendei, fara amanunte de prisos.

Frecvente in ansamblurile murale, secventele legendei sunt cuprinse uneori in acelasi cadru, fiind despartite doar prin elemente de arhitectura (coloane, arcade, etc � de exemplu, ca in cazul �Biciuirii lui Iisus�, �Buna Vestire� sau �Regina din Saba la Regele Solomon�).

Dintre cele mai importante lucrari se numara:
FRESCE

* de la Capela din manastirea Campo Santo din Monterchi (�Sfanta Nascatoare�)�
* din Palazzo Ducale din Urbino (�Biciuirea lui Iisus�)
* din Palazzo Comunale din cadrul manastirii Borgo San Sepolcro (�Invierea lui Iisus�)
* frescele pentru corul bisericii San Francesco din Arezzo (cu �Moartea lui Adam�, �Legenda adevaratei cruci� si �Victoria lui Constantin asupra lui Maxentiu�),

PALA

* Montefeltro pentru biserica San Bernardino de langa Urbino (cu �Fecioara inconjurata de spini�)

TABLOURI DE ALTAR

* �Botezul lui Iisus� pentru staretia manastirii Borgo San Sepolcro

PICTURI

piero_della_francesca_arezzo-130x98 Pierro della Francesca
Adorarea lemnului sacru �i vizita reginei din Saba la Solomon

piero-della-francesca-11-130x98 Pierro della Francesca
Altarul din Brera

22resurrection-piero-della-francesca-130x98 Pierro della Francesca
Invierea lui Isus Hristos

imm7-piero-della-francesca-montefeltro-130x98 Pierro della Francesca
Dipticul ducilor de Urbino

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

Nu voi completa biografia lui PIERO DELLA FRANCESCA, ci voi aminti inca alte lucrari ca: Diptic: Battista Sforza si Federico Da Montefeltro. (1465-1466/ Uffizi Florenta; Legenda Crucii: Scutieri din suita reginei (detaliu). Biserica San Francesco, Arezo si Primirea reginei din Saba de catre regele Solomon (detaliu).
Daca s-a scris despre Paul Gauguin, Vincent Van Gogh, Henri De Touluse-Lautrec ca reprezentand "Reactia contra impresionismului", voiam sa scriu ceva si despre "Simbolismul si grupul Nabi" reprezentat de Odilon Redon (1840-1916) cu lucrarile : Ciclopul; Barci cu panza la Venetia. Edourd Vuillard (1868-1940) : Portretul lui Touluse-Lautrec; Mama si sora artistului; Portretul doamnei Sert; Maurice Denis (1870-1943): Muzele si Pierre Bonnard (1867-1947) cu lucrarile: Nud in fata caminului; Corsajul rosu; La cazino; Ferma din Le Cannet; Panoramica Le Cannet; Colt de sufragerie la Le Cannet. Cateva cuvinte despre acest curent: O tendinta antinaturalista, simbolismul, dezvoltandu-se in aceeasi epoca in domeniul literar, apare si in plastica. Nu-i de mirare ca cele doua curente au fost apropiate cu atat mai mult cu cat nici Gauguin, nici Van Gogh, nici Seurat n-au fost straini de ideea de a da valoare simbolica formelor si culorilor. Criticul Albert Aurier, in 1891 si 1892, e cel ce intreprinde definirea picturii simbolistice care pentru el e "ideista, sintetica, subiectiva, decorativa". Ceea ce inseamna ca nimeni nu o reprezinta mai bine ca Gauguin. Dar Aurier citeaza printre simbolisti si pe Van Gogh, Redon si un numar de tineri care, in cea mai mare parte, s-au grupat in 1888 sub denumirea de nabisti. (Nabi-profet in ebraica). Din acest grup fac parte cei enumerati mai sus cu o parte din lucrarile lor. Deosebirile dintre ei pot fi foarte mari iar singura lor trasatura comuna e impotrivirea fata de naturalismul impresionist ( ca si fata de pictura oficiala).

Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina

�i ca s� continuii o descriere a grupului Nabis ,chiar �i repetat� dar adaugat� totu�i,completativ, cu rezonant� �i la noi [Mihai Potcoav�] :


UN NABIST AL PICTURII ROMANESTI
GRID MODORCEA - Tricolorul, nr. 1410 / 07.11.2008

Din capul locului trebuie s� precizez c� a existat �n Fran�a un curent avangradist, care s-a numit nabism. Nabi�tii au fost un grup de pictori francezi de la sf�r�itul sec. XIX, ale c�ror opere au un caracter decorativ, tinz�nd spre o exprimare simbolist�. Denumirea de Les Nabis sau doar Nabis se trage de la profetul evreu cu numele Nabi. De aceea, lor li se mai spune �i Profe�ii, �n ebraic� nabi �nsemn�nd chiar profet. Grupul s-a organizat la faimoasa Acad�mie Julian din Paris, �n jurul lui Paul S�rusier, care a dat numele mi�c�rii, av�nd drept model arta lui Gauguin. Dintre cei care au f�cut parte din grup, mai cunoscu�i sunt Pierre Bonnard �i Edouard Vuillard. Pictura lor din anii 1890 e de factur� post-impresionist�, influen��nd puternic arta urm�toarelor decenii. Les Nabis se considerau ini�ia�i �i deschiz�tori de noi drumuri. Ei foloseau un anumit vocabular ini�iatic. Orice atelier era denumit egasterium, iar toate scrisorile dintre ei se �ncheiau invariant cu formularea E.T.P.M.V. et M.P., �nsemn�nd �En ta paume, mon verbe et ma paume�, adic� ��n palma m�inii tale, cuv�ntul meu �i palma mea�. Pictura lor a preg�tit simbolismul, fauvismul, cubismul, chiar arta abstract�, �mpreun� cu Art Nouveau, un curent paralel. �n aceast� tradi�ie se �nscrie �i pictorul rom�n Mihai Potcoav�, care �n aceste zile expune la galeria �Irecson� de pe Calea Victoriei nr. 2. Prima impresie, c�nd intri �n expozi�ie, este �ns� c� pictura sa se �nscrie �n tradi�ia plasticii rom�ne�ti, �ndeosebi a lui Theodor Pallady. Dar oare acest artist rafinat nu a fost �i el influen�at de nabi�ti? Bine�n�eles. De aceea, nu e de mirare c� Mihai Potcoav�, pe care l-ai taxa drept palladist, se consider� nabist. De�i nu uit� s� adauge c� i-a avut profesori pe Teodor Dan �i Afane Teodoreanu, unul din fiii scriitorului Ionel Teodoreanu, fiu geam�n, a c�rui fat� e c�s�torit� cu dirijorul Cristian Mandeal. Nu-l uit� nici pe Florin Niculiu, prietenul �i sf�tuitorul s�u. Dar preg�tirea temeinic� �i-a f�cut-o �n Statele Unite, unde a urmat cursurile marilor portreti�ti americani Marc Chatov �i Nelson Shanks, rodul acestei experien�e fiind cele dou� impresionante lucr�ri centrale, Nud �i T�n�r cu vest�, f�cute �n America �n urm� cu 15 ani! Primele portrete ale lui Mihai Potcoav� au o personalitate clasic�, conferit� de desenul lor sigur, bine conturat. Cu timpul, portretele au fost parc� influen�ate de peisaje, care sunt �n culori estompate, de parc� sunt pictate cu ochii �ntredeschi�i, ca prin vis. Dar ceea ce predomin� �n expozi�ia acestui nabist rom�n este ro�ul, o culoare pe care o strecoar� �n toate tablourile, chiar �i �n cele pe fundal negru, precum lucr�rile Alina �i Magda, adev�rate bijuterii picturale. Ro�ul este o culoare foarte energizant�, care imprim� o stare solar�, o stare de c�ldur�, de optimism. Ca titlul Miresele soarelui. �ns� nabismul se vede prin petele de culoare contrastante, precum portretul albastru al lui Mr. Albano pe fundal verde. Sau Raisa, care se trage direct din Gauguin. Ca �i Nud, lucrarea de la etaj. Les Nabis au mers pe un simbolism al culorii, pe impresia pe care o treze�te culoarea asupra psihicului uman. �n acest spirit lucreaz� �i Mihai Potcoav�, care mi-a m�rturisit c� tehnica sa e o tr�ire dual�, c� foarte multe portrete sunt lucrate dup� model, �ns� �modelul doar m� inspir�, apoi improvizez cam a�a cum se �nt�mpl� �n muzica de jazz�. Pictorul spune c� se bazeaz� pe �emo�ii spontane care �mi vin �n fa�a naturii sau a modelului�. Poate de aceea, lucr�rile sale las� impresia de crochiu, sunt voalate, estompate, precum Doamna M (o replic� la Domana T. a lui Camil Peterescu?), Miruna, Fata �n ro�u, Isabela sau Yolande, toate marcate de post-impresionism. A�a sunt mai ales nudurile �i peisajele, precum �nserare la Brebu, Livada cu meri, Lan de gr�u, Col� de gr�din�, Peisaj la Domne�ti, Cire�i �i vie, ca s� nu mai vorbesc ce splendide sunt detaliile aduse �n prim-plan, devenite mari tablouri, precum Ramura de m�r, Cire� �nflorit sau Luleaua turcului. Multe lucr�ri �ngrijite, elegante, imprim� o stare de calm, de lini�te, cum sun� �i titlurile lor: A�teptare, Intimitate, Fat� st�nd la soare, G�nduri, Somnul, La fereastr�. Sunt teme universale tratate �ntr-o manier� deja vu, c�ci Mihai Potcoav� este un pictor cuminte, a�ezat, nu are nici un fel de nebunie creatoare, precum Gabriela Culic, de exemplu, care �mi spunea c� viseaz� s� vad� ceva nou, ce nu s-a mai v�zut! Dar a�a ceva nu se mai poate, totul s-a f�cut, trebuie s� te obi�nuie�ti cu g�ndul c� vei vedea ceea ce ai mai v�zut, poate pu�in altfel. Revolu�iile �n art� se petrec la un secol o dat�, de�i �n timpul nostru toate se desf�oar� mai repede, sinteza lucrurilor e pe orizontal�, arderile sunt mai iu�i, cine �tie! De aceea, p�n� atunci, e bine s� ne bucur�m c�nd vedem ceva ce ne-a mai bucurat �i alt�dat�. Totul e s� nu fie kitsch, prostii, f�c�tur�. Ceea ce nu e cazul aici. De�i nu are nimic profetic sau mistic, nimic excentric, aceast� s�rb�toare a culorii oferit� de Mihai Potcoav� impune un pictor aparte �n peisajul plasticii contemporane rom�ne�ti tocmai prin normalitate, prin starea de calm, lini�te, c�ldur� pe care o degaj� p�nzele sale, o nevoie acut� a omului acestui timp at�t de agitat, avid dup� senza�ional, dar lipsit de ceea ce se nume�te lucru temeinic, bine a�ezat �n ram�.

***

Mul�umesc pentru �n�elegere.

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

Mul�umesc pentru �n�elegere.

A fost chiar binevenita interventia.Eu am alta sursa de informare si trebuie sa fac rezumat din material si azi nu am avut timp suficient si nici nu aveam atatea date.

Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina

De la: dana_gabriela, la data 2010-06-23 23:28:35Mul�umesc pentru �n�elegere.

A fost chiar binevenita interventia.Eu am alta sursa de informare si trebuie sa fac rezumat din material si azi nu am avut timp suficient si nici nu aveam atatea date.

V� a�tept.

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

De la: d_IPU, la data 2010-06-23 23:31:08

De la: dana_gabriela, la data 2010-06-23 23:28:35Mul�umesc pentru �n�elegere.

A fost chiar binevenita interventia.Eu am alta sursa de informare si trebuie sa fac rezumat din material si azi nu am avut timp suficient si nici nu aveam atatea date.

V� a�tept.

In anul 1905 apar fauvismul si expresionismul; in 1908, cubismul; In 1910, futurismul, pictura metafizica si pictura abstracta. Nu dezvolt pentru ca vad ca nu intereseaza pe nimeni nimic in afara de expresii incitante ca sa-si refuleze neimplinirile.

Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina

Cer scuze,voi deranja pe multi,nu cred in sintagma "MARII PICTORI AI LUMII"
Cred ca totul e o mare pacaleala intelectuala. Cum se poate explica ca unii dintre acestia au fost niste neica nimeni si CINEVA a hotarat ca sunt mari.Mari,adica de ce ?Nimeni nu stie de ce un pictor e mare si altul mic ?Se vinde valoarea SAU POVESTEA LUI ???
Cred ca totul e o pacaleala.Van Gogh e mare?De ce? Am vazut pe "viu" citeva dintre picturile lui.
SUNT ABERATII FRATILOR,NISTE INEPTII.Cu mai multi ani in urma am fost critic de arta,eu cel ce va scrie aceste randuri.Bateam campii la colegii care expuneau in galerii.Am hotarit sa nu mai mint.Se picteaza bazaconii cu pretentii de arta.SA NE REVENIM LA NORMAL.Tampeniile, la care se adauga o poveste bine construita face ca un pictor sa fie mare sau mic.E VORBA DESPRE BANI,NIMIC ALTCEVA

De la: george_x, la data 2010-06-28 07:28:35Cer scuze,voi deranja pe multi,nu cred in sintagma "MARII PICTORI AI LUMII"
Cred ca totul e o mare pacaleala intelectuala. Cum se poate explica ca unii dintre acestia au fost niste neica nimeni si CINEVA a hotarat ca sunt mari.Mari,adica de ce ?Nimeni nu stie de ce un pictor e mare si altul mic ?Se vinde valoarea SAU POVESTEA LUI ???
Cred ca totul e o pacaleala.Van Gogh e mare?De ce? Am vazut pe "viu" citeva dintre picturile lui.
SUNT ABERATII FRATILOR,NISTE INEPTII.Cu mai multi ani in urma am fost critic de arta,eu cel ce va scrie aceste randuri.Bateam campii la colegii care expuneau in galerii.Am hotarit sa nu mai mint.Se picteaza bazaconii cu pretentii de arta.SA NE REVENIM LA NORMAL.Tampeniile, la care se adauga o poveste bine construita face ca un pictor sa fie mare sau mic.E VORBA DESPRE BANI,NIMIC ALTCEVA

Stimate domn `george_x`, nu deranjati pe nimeni spunandu-va parerea pentru ca asta e si rostul topicului. Eu, spre exemplu nu i-am facut mari ci i-am gasit "mari" in anumite opere referitoare la ei cum ar fi Istoria ilustrata a picturii. De fapt am vrut sa arat prin ceea ce am scris despre unele curente din pictura pe timpul impresionismului. Personal, in afara de Michelangelo, Leonardo da Vinci Veroneze, Giorgione, Titian si cei din familia Brueghel, nu prea m-au interesat biografiile lor, pana nu am avut posibilitatea sa cunosc si alte nume in expozitii internationale. Mi-ar placea sa citesc criterii de specialitate din partea Domniilor voastre deoarece sunteti pana acum cel mai in masura sa ne orientati spre adevaratele sau presupusele valori in arta picturii si nu numai. Chiar interventii in completarea unor date indiferent ca privesc biografia unui artist sau numai arta lui..

Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina

Stimate Domnule George
Sunteti
(Ma enerveaza la culme reclama asta la autoturisme, mai ales ca de fapt nu ma intereseaza chiar deloc nici ca e Alfa Romeo nici Mercedes.... Da, le admir, dar atat. Iar sa pui o reclama pe care nu o poti inchide,m e iar o mare magarie ! Va rog sa faceti ceva. Acum bat chiar in orb asa ca va rog sa-mi scuzati eventualele greseli de dactilografie (typo). Sper sa pot sa scriu si eu ceva, ca asta as fi dorit,m dar nu ma lasa reclama lui peste preajit. ) Deci va rog sa o scoateti, va IMPLOOOOOOR .....

Deci daca dv. considerati "niste aberatii" picturile unor pictori celebri, ma rog, dar mie si altora ne plac. Aveti dreptate cu super reclama facuta unor pictori moderni, care "coloreaza" panza mai mult sau mai putin placut, dar sa-i lasam si pe ei sa manance o paine...


Asa ca mereti dv si si see you later, aligator !

De la: 9am189696, la data 2010-06-29 11:59:55Stimate Domnule George
Sunteti
(Ma enerveaza la culme reclama asta la autoturisme, mai ales ca de fapt nu ma intereseaza chiar deloc nici ca e Alfa Romeo nici Mercedes.... Da, le admir, dar atat. Iar sa pui o reclama pe care nu o poti inchide,m e iar o mare magarie ! Va rog sa faceti ceva. Acum bat chiar in orb asa ca va rog sa-mi scuzati eventualele greseli de dactilografie (typo). Sper sa pot sa scriu si eu ceva, ca asta as fi dorit,m dar nu ma lasa reclama lui peste preajit. ) Deci va rog sa o scoateti, va IMPLOOOOOOR .....

Deci daca dv. considerati "niste aberatii" picturile unor pictori celebri, ma rog, dar mie si altora ne plac. Aveti dreptate cu super reclama facuta unor pictori moderni, care "coloreaza" panza mai mult sau mai putin placut, dar sa-i lasam si pe ei sa manance o paine...


Asa ca mereti dv si si see you later, aligator !

CAUTA�I ABP [ADBLOCK PLUS] ,DAC� AVE�I MOZILA , INSTALATI-L �I VE�I SC�PA DE NEPL�CERI!

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

De la: 9am189696, la data 2010-06-29 11:59:55Stimate Domnule George
Sunteti
(Ma enerveaza la culme reclama asta la autoturisme, mai ales ca de fapt nu ma intereseaza chiar deloc nici ca e Alfa Romeo nici Mercedes.... Da, le admir, dar atat. Iar sa pui o reclama pe care nu o poti inchide,m e iar o mare magarie ! Va rog sa faceti ceva. Acum bat chiar in orb asa ca va rog sa-mi scuzati eventualele greseli de dactilografie (typo). Sper sa pot sa scriu si eu ceva, ca asta as fi dorit,m dar nu ma lasa reclama lui peste preajit. ) Deci va rog sa o scoateti, va IMPLOOOOOOR .....

Deci daca dv. considerati "niste aberatii" picturile unor pictori celebri, ma rog, dar mie si altora ne plac. Aveti dreptate cu super reclama facuta unor pictori moderni, care "coloreaza" panza mai mult sau mai putin placut, dar sa-i lasam si pe ei sa manance o paine...


Asa ca mereti dv si si see you later, aligator !

Daca va referiti la pictorii contemporani, nu ma pronunt dar totusi cei pe care am incercat sa-i evocam mai sus nu mai au cum se razvrati si nici sa se mai bucure de munca lor. Zic totusi ca daca nu ar fi avut panzele lor o valoare artistica nu s-ar fi vandut asa de bine la licitatii.
M-as bucura daca ati mai intra pe acest forum cu eventuale alte idei in ce priveste titlul topicului.

Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina

Tocmai am aflat cel mai EXTRAORDINAR lucru posibil. In CONSTANTA exista un MAAAREEE PICTOR - il cheama TOLDISAN ; de fapt el e doctor - chirurg; picteaza fetele oamenilor - cu cat mai socante si mai disperate, cu ata mai mare succesul; ceea ce demonstreaza ca el are o obsesie saracul. Cel mai INCREDIBIL LUCRU este ca el are ATELIER de PICTURA: - si in SPITAL! In timp ce e la serviciu, la spital, se ocupa si de pictura ceea ce numai in Romania poate fi posibil. Nevasta-sa tot doctor - neurolog; habar n-are de medicina, e isterica rau, sefa de sectie; o acuza multi ca mai rau ii imbolnaveste decat sa-i trateze; si in plus a candidat si la EUROPARLAMENTARE si vrea si directoratul spitalului. Sustinuta de UDMR. Ar fi cazul sa fie cineva in stare sa atraga atentia intens si sa se ia atitudine impotriva doctorului pictor de spital si sa i se faca ceva. Alertati tv-ul, autoritatile...ceva. Cautati pe google despre el.

De la: adela1zone5, la data 2010-07-05 14:29:26Tocmai am aflat cel mai EXTRAORDINAR lucru posibil. In CONSTANTA exista un MAAAREEE PICTOR - il cheama TOLDISAN ; de fapt el e doctor - chirurg; picteaza fetele oamenilor - cu cat mai socante si mai disperate, cu ata mai mare succesul; ceea ce demonstreaza ca el are o obsesie saracul. Cel mai INCREDIBIL LUCRU este ca el are ATELIER de PICTURA: - si in SPITAL! In timp ce e la serviciu, la spital, se ocupa si de pictura ceea ce numai in Romania poate fi posibil. Nevasta-sa tot doctor - neurolog; habar n-are de medicina, e isterica rau, sefa de sectie; o acuza multi ca mai rau ii imbolnaveste decat sa-i trateze; si in plus a candidat si la EUROPARLAMENTARE si vrea si directoratul spitalului. Sustinuta de UDMR. Ar fi cazul sa fie cineva in stare sa atraga atentia intens si sa se ia atitudine impotriva doctorului pictor de spital si sa i se faca ceva. Alertati tv-ul, autoritatile...ceva. Cautati pe google despre el.

Draga `adela1zone5`, cu asa date certe eu in locul dumitale nu le-as fi pasat la altii care poate nici nu intra aici cunoscand numele topicului. Acum ca tot v-am adresat o fraza, va pot returna tot materialul pentru ca va apartine si folositi-l cu incredere. Pe mine m-a intrigat ceea ce am aflat de pe net dar alta e sa fi vazut la fata locului, deci sunteti in tema si aveti in viziune tot ce se intampla acolo. Sa stiti ca si in Bucuresti si in Iasi am vazut pe holurile spitalelor sau ale policlinicilor tablouri expuse, lacrarile fiind ale medicilor sau ale unor muzicieni. sunt sigura ca acestia folosesc pictura ca un hobby si nu ca meserie de baza din care sa aiba si venituri. Poate ne intoarcem la titlul topicului si ca un exemplu corect, azi voi descrie un alte curente: Fauvismul, expresionismul si cubismul, subiecte pe care le-am abandonat in ideea ca vor interveni altii.

Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina

Si totusi de ce picteaza fete contorsionate?
De ce-l pasioneaza asta?
Ala nu e pictor ci un nebun ,,elevat'', cu facultate,institutie ce l-a scos gata inebunit ca si pe alti nebuni care fac psihologicul dind spaga.Ca si unii ,,predatori'' dealtfel ipocriti si insignifianti pentru postura de oameni.

Expresionismul

Asemenea altor noțiuni, ca baroc, manierism, clasic etc., are doua accepțiuni: una de curent artistic și alta de �nsușire constanta ce str�bate �ntreaga istorie a artei, caracteriz�nd anumite etape, anumite școli naționale sau creația anumitor artiști.

Ca precursor al curentului expresionism modern este considerat Van Gogh, asa cum Cezanne este considerat precursor al cubismului, iar Gauguin al simbolismului � toate aceste curente fiind reacții la impresionism. Spre deosebire de celelalte mișc�ri de avangarda a c�ror patrie a fost Franța și Italia, expresionismul b�ntuie mai ales tarile nordice, �n lumea slava și germanica, patria lui, unde s-a produs ecloziunea și explozia, fiind Germania. Cu o mențiune �nsa, și anume contribuita norvegianului Munch cu renumitul sau Țipat, expresionismul fiind �n general considerat un țip�t, un strigat. Pentru ca, asa cum declara Kandinsky, �prin mijlocirea unui colt din natura�, arta dezv�luie de fapt lumea spirituala a artistului, acesta recre�nd lumea din imagini z�mislite �n sufletul sau.

Tipatul
Edvard Munch, 1893
Galeria Nationala, Oslo

Ca reprezentare a tr�irilor sufletești ale artistului și deci nu a obiectului, arta ap�rea astfel, pentru expresioniști, ca �dare, nu ca redare�, cum spunea Herwarth Walden. �ntruc�t arta germana �nc� din vremea supremației goticului și a Renașterii, prin artiști ca Grunewald, �și demonstreaz� �nclinația spre potențarea expresiei prin distorsion�ri ale formei, era firesc ca, urm�nd tradiția, artiștii germani sa promoveze �naintea altora expresionismul. Pași hot�r�tori �n acest sens au f�cut gruparea �Die Brucke� (Podul) �n anii 1905-1913 și gruparea �Der Blaue Reiter� (C�l�rețul albastru) in anii 1911-1914, in care, �n afara de germanii Marc si Macke, au participat ca fondatori și rusii Kandinsky, Jawlensky si Mariana Veriovkin.

In cenusiu
Vasili Kandinsky, 1919
Muzeul National de Arta Moderna, Paris

Alexander Sakharoff, 1909
Alexej von Jawlensky

Vedere pe o alee
August Macke, 1914
acuarela

Soarta animalelor
Franz Marc, 1913

Din punctul de vedere al st�rilor de spirit subiective exprimate de artiști, �n expresionism au fost doua direcții: una mistica, decepționist� și alta presupun�nd militantism social �n numele unui crez. Aceasta din urma, cea mai bogata �n personalit�ți, a avut un rol important �n luptele sociale, in lupta contra r�zboiului și �n afirmarea curentului �n Europa și pe alte continente.

Dintr-o lista nici pe departe completa fac parte, ca adepți ai expresionismului, germanii Kirchner, Schmidt-Rottluff, Pechstein, Macke, Marc, Heckel, Grosz, Beckmann, Barlach, Dix, Nolde, francezii Rouault si Gromaire, austriacul Kokoschka, belgianul Ensor, lituanianul Soutine, mexicanii Siqueiros, Orozco, Rivera.

Pasune alpina la lumina lunii
Ernst Ludwing Kirchner, 1919

Capul lui Hristos
Georges Rouault


Mireasa Vantului
Oskar Kokoschka, 1913
sursa: wikipedia

Moartea si mastile
James Ensor

Violoncelistul
Chaim Soutine


Cat privește arta romaneasc�, aici nu s-a putut constata un impact prea puternic al expresionismului: un Mattis Teutsch, un Hans Eder, un Lascar Vorel, un Tuculescu și unele realiz�ri mai vizibile in grafica.

Privirile umbrei
Ion Tuculescu

Fereastra
Hans Eder

O distincție mai trebuie f�cuta intre expresionismul din pictura, �n care rolul principal �l joaca linia, și expresionismul bazat �n special pe culoare, acesta din urma fiind caracteristic pentru germanici.

Exista și un expresionism abstract, cunoscut și sub numele de �pictura gestuala� sau de �Action Painting�, promovat in ultimele decenii �n școala din New York, ca o replica la abstracționismul European derivate din cubism, futurism, orfism, reionism etc.

Bibliografie:
�Mica encinclopedie de arta universala�, Vasile Florea si Gheorghe Szekely, Editura �Litera International�, 2005

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

Dana gabriela eu nu te indragesc pe tine; constat ca faci ce fac romanii in mod traditional. Gasesc si ei pe cine sa-si emane disperarile oricand ca altceva n-au ce face. Daca tot nu se pricep la nimic si vor sa le rezolve GUVERNUL totul, cand si aia sunt la fel. Explicatii de feudalismo-comunism; noroc cu regizorii romani ca mai prezinta natiunea acolo unde-i e locul.

De la: adela1zone5, la data 2010-07-06 11:56:25Dana gabriela eu nu te indragesc pe tine; constat ca faci ce fac romanii in mod traditional. Gasesc si ei pe cine sa-si emane disperarile oricand ca altceva n-au ce face. Daca tot nu se pricep la nimic si vor sa le rezolve GUVERNUL totul, cand si aia sunt la fel. Explicatii de feudalismo-comunism; noroc cu regizorii romani ca mai prezinta natiunea acolo unde-i e locul.

Draga mea, m-ai inteles gresit! Ai descris o stare de lucruri intr-un topic unde nu se inghesuie lumea sa ia act de el si in plus am scris ca eu personal daca as cunoaste o astfel de stare, adica o stiu cel mai bine, as incerca s-o rezolv fara s-o pasez la altii. Atata timp cat iti vine greu s-o rezolvi, nu inteleg de ce altora le-ar veni mai usor. Vad ca ai in cap ceea ce au scris altii dar nu ma afecteaza pentru ca ma cunosc cel mai bine. Nu astept nimic de la Guvern, am o pensie conforma cu munca depusa in peste 38 de ani la care am contribuit cu tot felul de retineri cum ar fi si CASS, iar explicatiile mele au fost decente. Daca ura fata de mine iti innegreste creierul, ma mir ca nu te iei si de restul forumistilor care, nici macar nu ti-au citit pasul.Nu intru in plemica doar pentru faptul ca te-ai prefacut a intelege altceva fata de ceea ce am scris eu. Chiar imi pare rau dar nici nu pot sa accept ca un avatar care nu stie sa rezolve o problema incearca sa jigneasca pe altii care nu i-au sarit in ajutor. O zi buna precum ti-e firea!

Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina

Cateceva despre CUBISM.
Riscam totdeauna sa ne inselam asupra semnificatiei unei miscari artistice daca, vrand s-o definim, punem prea mult pret pe denumirea ei. Louis Vauxcelles a scris in 1908: "DomnulGeorges Braque reduce totul - case, peisaje, figuri - la scheme geometrice, la cuburi", era , desigur, firesc sa vorbesti despre cubism. Dar cubistii, si in primul rand Braque si Picasso, nu se multumesc sa geometrizeze forma. Sub imboldul lui Cezanne si al artelor primitive, ei o analizeaza, o descompun, o re-creaza. Pe scurt, savarsesc o adevarata revolutie. Toate conventiile realismului optic: modelul, perspectiva instaurata de Renastere, verosimilitatea in distribuirea luminii, ei le resping in chipul cel mai radical. Si nu pentru ca ar vrea sa se indeparteze de obiecte, ci pentru ca vor sa le studieze indeaproape si sa le reprezinte intr-un mod mai complet decat izbutise s-o faca realismul traditional. Adoptand punctul de vedere unic, acesta se condamnase intr-adevar sa nu arate lucrurile decat asa cum le vede un spectator nemiscat. Or, cubistii sunt pe deplin constienti de faptul ca omul modern se deplaseaza cu rapiditate si ca prin urmare, ideea ce si-o formeaza despre lucruri e complexa. Tocmai pentru a reda toata aceasta complexitate ei ajung sa picteze diferite fete ale unui si aceluiasi obiect, reunind intr-o singura imagine ceea ce ochiul nu percepe succesiv.
Trebuie totusi sa recunoastem ca grija de a ne propune o noua realitate nu-i singura preocupare a cubistilor. Ei nu-si refuza nici placerea de a varia datele naturii, si chiar de a le ignora, de a le inlocui cu forme inventate de ei insisi. Nimic surprinzator, asadar, ca tema lor preferata e natura moarta care grupeaza obiecte mai mult sau mai putin nesemnificative: un pahar, o sticla, o pipa, carti de joc, un ziar, o vioara, o ghitara. Dar cubistii trateaza si figura umana, desi orice preocupare de ordin psihologic le e straina. Dupa ce o dezarticuleaza si o recompun oarecum in maniera sculptorilor negri (de curand descoperiti in Europa), in 1909 incep sa o transforme intr-un asamblaj de poliedre, de volume concave si convexe de fete si muchii. Ceva mai tarziu o fragmenteaza si mai mult si o teshesc intr-atata, incat pe alocuri se contopeste cu fondul si ramane abia identificabila.
In aceeasi perioada ,obiectele la randul lor, se sfarma, se faramiteaza, sfarsesc prin a se voalatiliza. Cu alte cuvinte, Braque si Picasso se afla la limita artei abstracte. Vor trece oare hotarul? Dimpotriva, se vor aplica sa reinvie obiectele, sa le fragmenteze mai putin, sa le defineasca in mai mare masura.
Lucrari de ale lui Braque: Case la Estaque; Vioara si ulcior; Masa muzicianului.
Lucrari ale lui Picasso: Rezervorul, Huerta de San Juan; Portretul lui Ambroise Vollard; Natura moarta cu scaun impletit; Poeme in proza.

Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina

Pentru aceeasi persoana disperata; ura si disperare ai tu. Iar faptul ca ai spus ca esti PENSIONARA explica TOTUUUL! La pensie poti sa emani tot ce vrei si sa te razbuni pe cine vrei; sa cauti cearta oriunde ca altceva n-ai de facut. Te deranjeaza orice; cauti peste tot si sari in sus unde poti. Nu te cunosti de nici un fel. Exista organisme care traiesc neputand sa se controleze, anarhic si o duc asa la nesfarsit ca altceva nu pot sa descopere. Stai pe internet ca sa-ti razbuni inconstientul pe unde poti. N-ai priceput si nici n-o sa pricepi vreodata ceva. O sa o duci exact la fel si mai departe.

De la: adela1zone5, la data 2010-07-06 14:55:45Pentru aceeasi persoana disperata; ura si disperare ai tu. Iar faptul ca ai spus ca esti PENSIONARA explica TOTUUUL! La pensie poti sa emani tot ce vrei si sa te razbuni pe cine vrei; sa cauti cearta oriunde ca altceva n-ai de facut. Te deranjeaza orice; cauti peste tot si sari in sus unde poti. Nu te cunosti de nici un fel. Exista organisme care traiesc neputand sa se controleze, anarhic si o duc asa la nesfarsit ca altceva nu pot sa descopere. Stai pe internet ca sa-ti razbuni inconstientul pe unde poti. N-ai priceput si nici n-o sa pricepi vreodata ceva. O sa o duci exact la fel si mai departe.

Asculta tanaro! Eu nu caut cearta si daca sunt pensionara e doar faptul ca m-am nascut mai demultisor, dar asta nu-ti da dreptul sa ma insulti numai ca nu ti-am preluat o problema care iti roade ficatii. Du-te si fotografiaza-i pe "nelegiuitii de medici" trimite materialul la una din televiziuni care se va bucura pentru ca le-ai predat un subiect interesant, dar s-o faci dupa ce se termina cu inundatiile si cu accidentul aviatic pentra i se da importanta cuvenita. In rest poate scrii si tu ceva pe acest topic legat de titlu sau daca nu, vezi ca sunt altele care-ti ingaduie sa-ti versi neimplinirile si nu te mai lua de mine decat in cazul cand esti o clona a cuiva cu care am avut "de impartit' ceva vreodata. Eu am timp pentru internet ca nu mai lucrez dar tu cum de ai timp? Ori esti "un" sau "o" ceva care pimeste ajutor de la Stat pentru ca nu e in stare de nimic altceva decat sa umble prin spitale pentru a descoperi nereguli si a ni le arunca noua sa le rezolvam.

Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina

ASCULTA NETOATO! Tu esti o reprezentanta majora a porcariei natiunii asteia plina de banditi care nu au habar decat de porcarii. Esti roasa din cap pana-m picioare; nu ti-a ramas nimic normal. Esti reprezentativa pentru porcaria unei natii in care toti ajung hoti si infractori pentru ca nu stiu altceva. Toti aia care au facut ce au facut in occident si au facut natiunea de rahat sun disperati ca tine care n-au habar de nimic si se duc acolo sa se rasfranga oriunde pe cine apuca; altceva nu pot. Vor ca si tine sa gaseasca pe cine sa-si razbune porcariile si animalicismele. Toate porcariile emanatiilor tale stridente sunt REPREZENTARI FLAGRANTE a tot ce poate fi mai subdezvoltat in natia asta, de valoare majora ca EXEMPLE pentru generatiile viitoare ca sa vada de ce a ajuns Romania unde a ajuns. Ai furat banii statului in comunism si-i furi in continuare si ar fi cazul sa-ti ia statul pensia ca sa disperi total si banii sa-i dea noilor generatii care trebuie sa suporte procreatii nenorocite de talia ta din cauza carora trebuie sa traiasca la fel ca-n comuna primitiva. O sa fii obiect major de prezentat acolo unde se prezinta adevarata porcarie a natiunii si o sa se distreze cine trebuie pe seama ta ca sa scoata si bani si sa te duca si unde trebuie. La nivelul sobolanilor nu se coboara nimeni tocmai de aia disperi asa. Cu cat o sa emani mai multe porcarii cu atat mai EVIDENT, STRIGATOR, FLAGRANT si de mare succes articolul prostiei majore si nenorocirii din care provii si o duci lant. Nici banditii nu recunosc la politie ca sunt cine sunt; tu in nici un caz dar o sa te utilizeze adecvat cine trebuie. Sari in cap ca sa te simti total!