Pictori pentru eternitate

Voi �ncepe cu cel mai controversat, care , m-a impresionat prin tr�irile lui �i actul tragic final prin care �i-a curmat via�a, Van Gogh.

C�nd tablourile lui Vincent van Gogh au fost expuse �n 1968 la galeria de art� Hayward Gallery din Marea Britanie, pictorul era deja recunoscut ca unul dintre cei mai de seam� arti�ti ai lumii. Influen�a acestuia asupra artei din secolul XX era de pe atunci confirmat� de cunosc�tori, iar povestea tragic� a lui Van Gogh fusese spus� lumii �ntregi. Chiar �i a�a, pictorul era doar o figur� artistic� printre multe altele.

Vincent van Gogh a c�p�tat un renume care nu i-a fost atribuit nim�nui altcuiva, acela de �artistul preferat al omenirii�. Mai mult dec�t to�i cei care au urmat curentul impresionist, pictorul este catalogat drept artistul care a dobor�t u�ile atelierului de crea�ie, gonind secole �ntregi de pictur� �academic� pentru a l�sa s� se reflecte �n operele sale lumina experien�ei adev�rate de via��. Combina�iile de culori ale lui Van Gogh - ce p�reau at�t de bizare contemporanilor s�i - sunt acum considerate drept o expresie a realit��ii care �ntrece realitatea �ns�i. Pictorul a creat imagini ale c�mpurilor �nsorite din Provence �i a propov�duit puterea soarelui, iar mul�i dintre criticii de art� cred c� a f�cut acest lucru �n beneficiul �ntregii umanit��ii. A devenit artist mediteranean prin excelen��, de�i era olandez �i multe dintre tablourile sale arat� lumii c�mpurile terne, �ntunecate �i ploioase ale Olandei. Puterea �ntregii mo�teniri l�sate de Van Gogh - tablouri vii �i o poveste tragic� a unei vie�i triste - este at�t de mare �nc�t picturile sale nu mai sunt simple opere de art�, ci adev�rate relicve ale unei pove�ti umane extraordinare.

Impresii despre Vincent Van Gogh

Van Gogh este considerat un fel de martir, care �i-a dat via�a nu doar pentru art�, ci �i pentru a deschide ochii lumii. Tocmai din acest motiv, percep�ia ne �mpiedic� s� recunoa�tem adev�ratele calit��i ale artei sale. De�i mul�i dintre cunosc�tori v�d �i dincolo de cli�eul omului nebun, obsedat de culoare, exist� f�r� �ndoial� sentimentul c� pictorul a avut o viziune singular� �n toate domeniile vie�ii sale, f�r� a face discrimin�ri. Zugr�vind cizme vechi �i col�uri din gr�dini prea pu�in interesante sau copiindu-i pe mae�trii altor timpuri, Van Gogh �i pune amprenta asupra tuturor crea�iilor sale.
Dar, dincolo de faptul c� lucr�rile timpurii ale pictorului, realizate �n Olanda, evoc� o atmosfer� sumbr�, putem oare a�eza tablourile lui Van Gogh �n ordine cronologic�?

Artistul �i scrisorile sale

Expozi�ia intitulat� �Adev�ratul Van Gogh: Artistul �i scrisorile sale�, organizat� de Academia Regal� de Arte a Marii Britanii, reune�te 60 dintre tablourile acestuia �i proiecteaz� alt� perspectiv� asupra pictorului. Contempl�nd picturile al�turi de scrisorile care dezv�luie procesele cognitive din spatele lor, privitorul va constata c� imaginile zugr�vite nu sunt simple ilustra�ii sau sclipiri spontane de geniu, ci puncte dintr-o linie de dezvoltare creativ�, care surprinde �n permanen��, contrazic�nd a�tept�rile. De�i credem c� Van Gogh este maestrul liniilor curbe, schi�ele tablourilor, realizate direct pe scrisorile trimise de el, sunt compuse �n �ntregime din linii drepte. Desenele induc �n eroare �i nimeni nu s-ar g�ndi c� au fost trasate de Van Gogh. �i totu�i... Cu toate c� este pictorul cu cel mai personal stil din lume, el reac�ioneaz� la crea�iile altor arti�ti �ntr-un mod aproape cameleonic.
�ntr-o scrisoare trimis� fratelui s�u, Theo, pe 31 iulie 1882, pictorul explica procesul din spatele unei acuarele, dubl�nd tabloul cu o schi�� realizat� �n cerneal� �i c�rbune. �Peisajul lugubru - copacul acela uscat de l�ng� iazul invadat de b�l�rii. Cl�diri negre, ponosite�, scria Van Gogh, complet�nd despre silueta singuratic� abia vizibil� �n dep�rtare: �Am vrut ca tabloul s� reflecte felul �n care g�nde�te �i simte omul care crede c� vremea e mohor�t�. �i de aici, ca �i din multe alte scrisori, reiese ideea c� pictorul, care a tr�it izolat mare parte din via��, �i dore�te s� fie aproape de cei de l�ng� el, nu doar prin art�, ci la nivel uman. Vincent van Gogh voia s� fie un ��ran-pictor, care s� fac� art� pentru �muncitori, ��rani, pescari �i prostituate�, ob�in�nd totodat� subtilit��i artistice demne de cei mai mari mae�tri. Iar triumful s�u cel mai mare este c� a �i reu�it.

Van Gogh �i nebunia

�n familia pictorului au mai existat cazuri de demen��, iar el nu a sc�pat. C�nd boala s-a instalat, Van Gogh deja bea foarte mult alcool, dormea pu�in �i �ncepuse s� aib� din nou crize de felul celor care �l afectaser� �n tinere�e - primele semne. �i, totu�i, departe de a fi confuze, desenele �i tablourile sale sunt extrem de lucide. Un desen dintr-o alt� scrisoare trimis� lui Theo, prin care explica felul �n care a realizat celebrul �Dormitor din Arles�, este extrem de economic, ornat fiind cu decora�iuni aproape de tip Art Nouveau; �n plus, noti�ele trimise al�turi de schi�� ar putea alc�tui un manual despre cum s� pictezi un tablou ca Van Gogh. Pe m�sur� ce atacurile bolii deveneau din ce �n ce �n ce mai dese, pictorul, aflat atunci �n sanatoriul de la Saint-Remy, de l�ng� Arles, a realizat opere vizionare precum �Noapte �nstelat� �i �Lan de gr�u cu chiparo�i�, care sunt considerate perfec�iunea artei lui Van Gogh. Gra�ie amestecului t�cut de disperare �i exaltare, aceste tablouri, care par a privi simultan �n interiorul �i �n exteriorul crizelor de nebunie, au prefigurat expresionismul �i pictura abstract�.

Ultimul an

Datorit� acestor tablouri, care l-au transformat dintr-un pictor periculos �n cel mai apreciat artist, �ntreaga lume a descoperit adev�rata valoare a operei realizate �n ultimul an al vie�ii sale. Van Gogh a continuat s� picteze, chiar �i c�nd boala lovea cel mai puternic, de�i, dup� cum m�rturisea �ntr-o scrisoare trimis� �n aprilie 1890, era convins c� a e�uat lamentabil �n via�� �i �n art�. �i, totu�i, pictorul a zugr�vit ceea ce a v�zut �i ceea ce a sim�it c�nd a plecat de la Saint-Remy la Auvers-sur-Oise, �n nordul Fran�ei, pentru a fi �ngrijit de doctorul Gachet. A prezentat pe p�nz� toat� experien�a sa, p�n� �n momentul �n care �i-a luat via�a, la 37 de ani.

O fiin�� creatoare p�n� la moarte
Ultimele sale tablouri nu duc privitorul pe marginea pr�p�stiilor s�pate de crizele de demen��, ci imaginile sunt pline de claritate �i speran��. Privitorul nu vede starea de pl�ns pe care o tr�ia omul, ci hot�r�rea artistului de a continua s� existe ca o fiin�� creatoare, p�n� la ultima suflare.
[gazeta de sud]

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

aha, ai evitat sa mai pui nume ciudate pentru tine in titlul topicului, desi eram curioasa cum i-ai fi scris numele pictorului "de la tine"

De la: ississ, la data 2010-06-20 11:04:55aha, ai evitat sa mai pui nume ciudate pentru tine in titlul topicului, desi eram curioasa cum i-ai fi scris numele pictorului "de la tine"

De la: gerard, la data 2010-06-20 11:13:33

De la: ississ, la data 2010-06-20 11:04:55aha, ai evitat sa mai pui nume ciudate pentru tine in titlul topicului, desi eram curioasa cum i-ai fi scris numele pictorului "de la tine"

Dac� a� prinde o femeie u�oar� i-a� da vreo dou� la fundule�.


citat din Petre �u�ea

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

De la: d_IPU, la data 2010-06-20 11:18:43

De la: gerard, la data 2010-06-20 11:13:33

De la: ississ, la data 2010-06-20 11:04:55aha, ai evitat sa mai pui nume ciudate pentru tine in titlul topicului, desi eram curioasa cum i-ai fi scris numele pictorului "de la tine"

Dac� a� prinde o femeie u�oar� i-a� da vreo dou� la fundule�.


citat din Petre �u�ea

Nici o femeie usoara, nici grea, nu ti-ar cere tie conversatie, dIPUle. Ne temem de vasta ta cultura

De la: ississ, la data 2010-06-20 11:20:44

De la: d_IPU, la data 2010-06-20 11:18:43

De la: gerard, la data 2010-06-20 11:13:33

De la: ississ, la data 2010-06-20 11:04:55aha, ai evitat sa mai pui nume ciudate pentru tine in titlul topicului, desi eram curioasa cum i-ai fi scris numele pictorului "de la tine"

Dac� a� prinde o femeie u�oar� i-a� da vreo dou� la fundule�.


citat din Petre �u�ea

Nici o femeie usoara, nici grea, nu ti-ar cere tie conversatie, dIPUle. Ne temem de vasta ta cultura

Mai ales ,,c�nd este grea"!.......De at�ta cunoa�tere ..!

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

De la: d_IPU, la data 2010-06-20 11:25:34

De la: ississ, la data 2010-06-20 11:20:44

De la: d_IPU, la data 2010-06-20 11:18:43

De la: gerard, la data 2010-06-20 11:13:33

De la: ississ, la data 2010-06-20 11:04:55aha, ai evitat sa mai pui nume ciudate pentru tine in titlul topicului, desi eram curioasa cum i-ai fi scris numele pictorului "de la tine"

Dac� a� prinde o femeie u�oar� i-a� da vreo dou� la fundule�.


citat din Petre �u�ea

Nici o femeie usoara, nici grea, nu ti-ar cere tie conversatie, dIPUle. Ne temem de vasta ta cultura

Mai ales ,,c�nd este grea"!.......De at�ta cunoa�tere ..!

Da dipule, e grele rau cu stiintele astea, mama ei de cultura!

De la: ississ, la data 2010-06-20 11:28:45

De la: d_IPU, la data 2010-06-20 11:25:34

De la: ississ, la data 2010-06-20 11:20:44

De la: d_IPU, la data 2010-06-20 11:18:43

De la: gerard, la data 2010-06-20 11:13:33

De la: ississ, la data 2010-06-20 11:04:55aha, ai evitat sa mai pui nume ciudate pentru tine in titlul topicului, desi eram curioasa cum i-ai fi scris numele pictorului "de la tine"

Dac� a� prinde o femeie u�oar� i-a� da vreo dou� la fundule�.


citat din Petre �u�ea

Nici o femeie usoara, nici grea, nu ti-ar cere tie conversatie, dIPUle. Ne temem de vasta ta cultura

Mai ales ,,c�nd este grea"!.......De at�ta cunoa�tere ..!

Da dipule, e grele rau cu stiintele astea, mama ei de cultura!

�i un citat tot din �u�ea pentru tine:

Omul a dep�it condi�ia de animal abia atunci c�nd �n el a ap�rut ideea nemuririi, care nu trebuie confundat� nici cu permanen�a speciei, nici cu concep�ia estetic� a gloriei.


citat din Petre �u�ea

E�ti o clon� �ntradev�r reu�it�!
Numai c� nu prea �i-a ie�it !

Acum �i-a[mi-a] ie�it,nu te-ai putut ab�ine s� folose�ti combina�ia de emoticoane care te caracterizeaz�!
Daca nu e�ti cea pe care am b�nuit-o,de�i sunt sigur ca tu e�ti[nu te mai pl�nge], cea care m� f�cea paranoic �ncerc�nd s�-l conving� pe Mihai despre asta,nu s-a luat de tine �i nici n-o s� se ia.
Acum fiind convins prin ce mi-a ie�it pentru matale :IGNORE!

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

Van Gogh. Vincent van Gogh
�� str�duie�te-te s� afli c�t de multe lucruri frumoase po�i;
majoritatea oamenilor g�sesc prea pu�in� frumuse�e�
(Vincent c�tre Theo van Gogh, ianuarie 1874, scrisoarea 17).
Despre Vincent van Gogh (1853-1890) am crezut mult� vreme c� a fost doar un hiperestet cu un sim� al culorii ie�it din comun; un nebun lipsit de respect fa�� de propriul s�u trup pe care obi�nuia s�-l canoneasc� din plin cu absint, ba chiar s�-l trimit� � fragmentar desigur � prin po�t�; pe scurt, un geniu ne�n�eles �n timpul vie�ii, dar extrem de apreciat, a�a cum le �ade bine geniilor, dup� moarte. L-am plasat, drept urmare, �ntr-un panteon propriu, majoritar de sf�r�it de secol XIX, �ntru cinstirea c�ruia m-am �nc�p���nat, c�t� vreme am vie�uit la Paris, s� locuiesc numai �n Montmartre. (�coala mea nu avea �i nu are �nc� nici o filial� �n apropiere de Arles). Recent �ns�, o expozi�ie organizat� de londoneza Royal Academy of Arts �n parteneriat cu Muzeul van Gogh din Amsterdam mi-a �ubrezit oarecum convingerile. Intitulat� provocator �i sugestiv Adev�ratul van Gogh, ea �ntre�ese c�teva dintre desenele, schi�ele �i tablourile pictorului cu scrisori de-ale sale, trimise cu prec�dere � dar nu numai � fratelui mai mic Theo (1857-1891).
Rezultatul este extraordinar. Cu �ncepere din 1872 �i p�n� �n 1890 (pe 29 iulie, c�nd �i-a tras un glonte �n piept, Vincent avea �n buzunar o ultim� scrisoare pentu Theo), misivele au curs f�r� �ncetare. De multe ori, ele au purtat mici crochiuri sau acuarele �nso�ite de scurte comentarii menite s�-i arate mezinului la ce anume lucra primul n�scut. �n nenum�rate r�nduri, ele au adus niscai bancnote sau vreun bilet de banc� dinspre relativ a�ezatul func�ionar al companiei Goupil spre mereu fr�m�ntatul �i chinuitul s�u frate.
Dintre r�nduri, r�zbate ecoul str�nsei prietenii care i-a legat pe fiii pastorului van Gogh. Theo pare a fi singurul care crede cu t�rie �n talentul artistic al lui Vincent �i �l sprijin� pe c�t de mult poate. Vincent, la r�ndul s�u, e con�tient de c�t de mult depinde de ajutorul lui Theo �i �ncearc� s�-i dovedeasc�, din r�sputeri, c� �l merit�. Dar nu at�t aceast� valoare uman� a coresponden�ei m-a impresionat, c�t imaginea artistului care se contureaz� �n filigran.
Imaginea e foarte diferit� de cea a unui dement furios, care arunc� pe p�nz� culori puternice, �n combina�ii violente. Impresionat, ca un demn protestant ce este, de un aforism apar�in�ndu-i b�tr�nului rabin din Amicul Fritz al lui Erckmann-Chatrian � �Nu ne-am n�scut ca s� fim ferici�i, dar trebuie s� facem �n a�a fel �nc�t s� merit�m fericirea� � Vincent �i-a c�utat cu pasiune calea. �i-a f�cut cu prisosin�� meseria de v�nz�tor de art�, p�n� c�nd a �n�eles c� nu e de el. N-a precupe�it nici un efort ca predicator �n nefericita regiune minier� Borinage, p�n� c�nd superiorii au considerat c� nu corespunde fi�ei postului. Firesc, �n momentul �n care a �n�eles c� pictura e menirea sa �i singurul leac �mpotriva r�ului care-l macin�, nimic nu i-a mai stat �n cale.
�nva�� cu �nfrigurare, con�tient de lipsuri, dar �ncrez�tor �n calit��i: �prima expozi�ie va fi una de studii�. �ncearc� tehnici noi, amuzat oarecum de efectul asupra criticii:
��n tabloul meu Cafeneaua de noapte, am c�utat s� dau expresie ideii c� aceast� cafenea e un loc unde te po�i ruina, unde po�i �nnebuni, unde po�i comite crime ��n sf�r�it, am c�utat ca, prin contrastele de roz-pal, �i de ro�u ca s�ngele, �i ro�u ca drojdia de vin, de verde ginga�, Louis XV �i verde Veronese, contrast�nd cu cele c�teva tonuri de verde-galben �i de verde-albastru dure, totul �ntr-o atmosfer� �n�bu�itoare, infernal�, de un galben livid ca pucioasa, s� sugerez misterioasa putere de fascina�ie a unei c�rciumi ordinare.
�i totu�i, sub aparen�a unei veselii japoneze �i a bonomiei lui Tartarin.
Ce-ar zice, oare, domnul Tersteeg de tabloul acesta, el care, �n fa�a unei p�nze de Sisley, cel mai discret �i mai tandru dintre impresioni�ti, a spus cam a�a: � Nu m� pot st�p�ni s� m� g�ndesc c� artistul care a pictat a�a ceva era cam ame�it �.
Atunci, �n fa�a tabloului meu ar trebui s� spun� c�-i vorba de o adev�rat� criz� de delirium tremens.�
Lucreaz� f�r� �ncetare, at�t c�t s�n�tatea i-o permite:
���i scriu scrisoarea asta �ncetul cu �ncetul, �n r�stimpurile c�nd nu mai am chef s� pictez. Lucrul merge destul de bine, m� lupt cu o p�nz� pe care am �nceput-o cu c�teva zile �nainte de criz� � un cosa�, studiul galben complet, foarte �mp�stat, dar motivul era frumos �i simplu. �i am v�zut atunci �n cosa�ul acesta � un personaj nedeslu�it, care lupt� cu un diavol �n toiul c�ldurii, ca s�-�i termine treaba � am v�zut imaginea mor�ii, �n sensul c� omenirea ar fi gr�ul pe care-l cose�te. Reprezint�, a�adar, dac� vrei, opusul acelui sem�n�tor pe care am �ncercat s�-l fac odinioar�. �n moartea acesta, �ns�, nu e nimic trist, totul se petrece �n plin� lumin�, sub un soare care scald� totul �ntr-o lumin� de aur curat.
Bine, iat� c-am ajuns iar�i aici, nu m� dau, totu�i, b�tut �i pe o nou� p�nz� o iau de la cap�t. Ah, a� crede aproape c� am din nou �n fa�a mea o alt� perioad� de pictur� luminoas�.�
Desigur, n-a fost s� fie. Trebuie �ns� s� recunosc c� �adev�ratul van Gogh� revelat de lectura �n paralel a corpusului epistolar �i a operei artistice e mult mai credibil �i mai ata�ant dec�t cel vechi. Asta nu �nseamn�, Doamne fere�te, c� a� fi tentat s� locuiesc �i altundeva dec�t �n apropierea bazilicii Sacre-Coeur. A� spune c� dimpotriv�.
Ovidiu Olar
Sugestii de lectur�:
- www.vangoghletters.org;
- The Real van Gogh: The Artist and His Letters, London 2010 [Royal Academy of Arts, catalog de expozi�ie].
Vincent van Gogh,
Drag� Theo. Scrisori c�tre fratele s�u.
Selec�ie, traducere �i note de Constan�a T�n�sescu.
Bucure�ti, Editura Art, 2008.
ISBN 978-973-124-224-8, 664 pp.

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

Gauguin i-a taiat urechea lui Van Gogh?

Vincent Van Gogh(1853-1890) a fost un individ ciudat, despresiv si siguratic, motiv pentru care in jurul lui s-au creeat o serie de legende. Din sutele de tablouri pe care le-a pictat, in timpul vietii, nu a reusit sa vanda nici unul. Abia cu cateva luni inaintea mortii, Theo �fratele sau- a reusit sa-i vanda o lucrare. Nu se stie nici pana acum daca Theo a vandut intr-adevar un tablou sau a incercat sa-si incurajeze fratele Un destin blestemat. Cea mai ciudata legenda creeata in jurul artistului postimpresionist vine dintr-un incident real: pictorul si-a taiat o ureche. Mai mult: s-a reprezentat in cateva autoportrete cu urechea bandajata. Gestul in sine pare sinistru. Una dintre legendele care au ajuns pana la noi spune ca pictorul olandez s-a auto-mutilat pentru a-i darui urechea, in semn de recunostiinta, unei prostituate. O alta, pana acum considerata varianta oficiala a povestii, explica episodul printr-un aces de furie pe care Van Gogh l-a avut in urma unui scandal cu amicul sau, Paul Gauguin (1848-1903). Aceasta varianta apare si in memoriile artistului francez, care sustine ca s-a certat cu van Gogh din "motive artistice", cearta a degenerat si van Gogh si-a taiat urechea stanga. Prietenia dintre Vincent van Gogh si Paul Gauguin a devenit sursa unor foarte interesante controverse. La 119 ani de la moartea artistului, povestea careia van Gogh ii datoareaza o buna parte din faima, a revenit in atentia publicului. Istoricii de arta germani, Hans Kaufmann si Rita Wildegans, dupa 10 ani de cercetare, au publicat o lucrare in care sustin ca Paul Gauguin si-a mutilat amicul. In seara de 23 decembrie 1888, cei doi artisti s-au certat pentru o femeie, Rachel, in fata unui bordel din Arles. Gauguin s-a atacat amicul cu o sabie. Vincent van Gogh, a luat vina asupra lui, doar pentru a-si proteja prietenul de cosecintele legale ale acestei fapte si pentru a-l determina sa ramana in continuare in "casuta galbena" de la Arles unde pictau de cateva luni impreuna.

Legenda merge mai departe. Curatorii de la Muzeul Van Gogh din Amsterdam sustin in continuare ideea auto-mutilarii. Totusi, cercetarea celor doi istorici de arta germani de la universitatea din Hamburg, publicata recent in volumul "Urechea lui Van Gogh. Paul Gauguin si pactul tacerii", cuprinde documente din arhiva politiei, marturii si corespondenta lui van Gogh. In schimb, sinuciderea lui Van Gogh si problemele cu nervii pe care le suferea sustin posibilitatea unei auto-mutilari.

Publicat de Valentina

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

trebuie sa recunosc, fata asta, isiss e mai buna decat credeam... gata, te-ai plictisit de literatura rusa?

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

Acest om a fost ori nebun, ori i-a depasit pe toti, dar nu exclud sa fi fost si una si alta", declara Pissao multi ani dupa ce Van Gogh trecuse in nefiinta. Aceasta este o caracterizare foarte potrivita care i s-a facut acestui om, care a iubit atat de mult pictura, incat a ajuns pana la nebunie si moarte pentru ea.

Vincent Van Gogh s-a nascut la Groot Zundert, in Olanda, pe 30 martie 1853, fiind cel mai mare dintre cei cinci copii al preotului Theodorius.

Vincent Van Gogh a inceput sa picteze in ultimii cinci ani de viata, astazi fiind considerat unul dintre cei mai de seama artisti ai tuturor timpurilor, picturile sale vanzandu-se in zilele noastre in schimbul a adevarate averi. Acest lucru constrasteaza puternic cu modul de viata al artistului, care s-a zbatut toata viata in saracie, singurul sau venit constituindu-l ajutorul venit din partea fratelui sau mai mic, Theo, care a reprezentat intotdeauna un sprijin pentru artist.

Van Gogh si-a vandut un singur tablou reprezentand o vie din Arles la ptetul de 400 de franci, cu putin inainte de a muri in 1890. Nu l-au interesat niciodada banii, dar pictura era pentru el un mod de a fugi de lumea exterioara si il facea fericit, sufletul revarsandu-i-se pe panze.


Cercul de pictori format de Auguste Renoir, Eduard Manet si Camille Pisarro nu dorea reproducerea imaginilor artificiale din interiorul atelierelor cu aer imbacsit. Iesau in aer liber si pictau peisaje adevarate, drept care contemporanii ii numeau ironic "impresionisti", din cauza faptului ca acestia reproduceau doar anumite aspecte care ii impresionasera dintr-o imagine. Acestia au influentat foarte mult activitatea lui Van Gogh, care nu s-a oprit, insa, la a picta doar imagini si forme exacte, incercand sa exprime senzatii si sentimente. Datorita acestui fapt a fost numit "postimpresonist", deoarece a creat dupa impresionisti.

Intreaga viata a lui Van Gogh a fost foarte dezordonata, incercand sa termine facultatea de teologie, sa aduca pe calea cea buna o prostituata (se numea Sien si au locuit o perioada impreuna), dar nu-i reuseste decat scopul de a exprima prin pictura modul in care vedea el lumea. In 1887 reuseste sa-si expuna tablourile in cabaretul Tambourin din Paris.

Dupa multe accese de furie si nemultumire generala, in ziua de duminica 27 iulie 1890 se hotareste sa se sinucida si se impusca in piept. A reusit sa se intoarca in camera lui unde isi petrece noaptea fumandu-si pipa. Marti la ora 1 noaptea, la varsta de 37 de ani, rana ii provoaca moartea.

Ironic este faptul ca, desi in zilele noastre este considerat unul dintre cei mai de seama pictori ai secolului al XIX-lea, el a trait si a murit intr-o saracie profunda si nimeni nu i-a recunoscut talentul, ramanand toata viata sa un necunoscut.

Este oare opera lui Van Gogh expresia nebuniei? Aceasta intrebare a fost pusa de multi critici, insa e greu de gasit un nebun care sa se caute atat pe el insusi cat si legile nescrise ale lumii in pictura.

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

De la: d_IPU, la data 2010-06-20 16:22:49Acest om a fost ori nebun, ori i-a depasit pe toti, dar nu exclud sa fi fost si una si alta", declara Pissao multi ani dupa ce Van Gogh trecuse in nefiinta. Aceasta este o caracterizare foarte potrivita care i s-a facut acestui om, care a iubit atat de mult pictura, incat a ajuns pana la nebunie si moarte pentru ea.

Vincent Van Gogh s-a nascut la Groot Zundert, in Olanda, pe 30 martie 1853, fiind cel mai mare dintre cei cinci copii al preotului Theodorius.

Vincent Van Gogh a inceput sa picteze in ultimii cinci ani de viata, astazi fiind considerat unul dintre cei mai de seama artisti ai tuturor timpurilor, picturile sale vanzandu-se in zilele noastre in schimbul a adevarate averi. Acest lucru constrasteaza puternic cu modul de viata al artistului, care s-a zbatut toata viata in saracie, singurul sau venit constituindu-l ajutorul venit din partea fratelui sau mai mic, Theo, care a reprezentat intotdeauna un sprijin pentru artist.

Van Gogh si-a vandut un singur tablou reprezentand o vie din Arles la ptetul de 400 de franci, cu putin inainte de a muri in 1890. Nu l-au interesat niciodada banii, dar pictura era pentru el un mod de a fugi de lumea exterioara si il facea fericit, sufletul revarsandu-i-se pe panze.


Cercul de pictori format de Auguste Renoir, Eduard Manet si Camille Pisarro nu dorea reproducerea imaginilor artificiale din interiorul atelierelor cu aer imbacsit. Iesau in aer liber si pictau peisaje adevarate, drept care contemporanii ii numeau ironic "impresionisti", din cauza faptului ca acestia reproduceau doar anumite aspecte care ii impresionasera dintr-o imagine. Acestia au influentat foarte mult activitatea lui Van Gogh, care nu s-a oprit, insa, la a picta doar imagini si forme exacte, incercand sa exprime senzatii si sentimente. Datorita acestui fapt a fost numit "postimpresonist", deoarece a creat dupa impresionisti.

Intreaga viata a lui Van Gogh a fost foarte dezordonata, incercand sa termine facultatea de teologie, sa aduca pe calea cea buna o prostituata (se numea Sien si au locuit o perioada impreuna), dar nu-i reuseste decat scopul de a exprima prin pictura modul in care vedea el lumea. In 1887 reuseste sa-si expuna tablourile in cabaretul Tambourin din Paris.

Dupa multe accese de furie si nemultumire generala, in ziua de duminica 27 iulie 1890 se hotareste sa se sinucida si se impusca in piept. A reusit sa se intoarca in camera lui unde isi petrece noaptea fumandu-si pipa. Marti la ora 1 noaptea, la varsta de 37 de ani, rana ii provoaca moartea.

Ironic este faptul ca, desi in zilele noastre este considerat unul dintre cei mai de seama pictori ai secolului al XIX-lea, el a trait si a murit intr-o saracie profunda si nimeni nu i-a recunoscut talentul, ramanand toata viata sa un necunoscut.

Este oare opera lui Van Gogh expresia nebuniei? Aceasta intrebare a fost pusa de multi critici, insa e greu de gasit un nebun care sa se caute atat pe el insusi cat si legile nescrise ale lumii in pictura.

"Nu m-as mira daca peste putin timp impresionistii ar incepe sa carteasca impotriva felului meu de-a picta, care a fost fecundat mai curand de ideile lui Delacroix decat de ale lor. Caci in loc sa caut a reda exact ce am sub ochi, ma servesc de culoare mai abitir ca sa ma exprim puternic!" Acest citat a fost rostit in august 1888 de artistul de origine olandeza pe cand locuia la Arles unde se stabilise dupa ce locuise doi ani la Paris. In Olanda, unde daduse glas participarii sale la viata taranilor si la viata pamantului, formele ii erau aspre, culorile sumbre. La Paris si-a schimbat dispozitia si maniera: sufletul i s-a descretit, paleta i s-a luminat, mana i s-a usurat. Totusi omul nu-si gasise vocatia de pictor decat dupa esecul misiunii de predicator, incercata printre minerii din Borinage, acest "om cu patimi" nu se putea multumi cu o estetica ce se bizuia in esenta pe datele retinei. Simtea nevoia sa-si transpuna in arta inflacararea si elanurile inimii sale, ca sa-si arate astfel iubirea ce i se revarsa dureros din suflet si pe care viata nu-i ingaduise sa si-o faca impartasita. Asa ca, nici la Paris chiar, Van Gogh nu e un impresionist ortodox. Abordeaza totdeauna lucrurile nu numai cu interes, ci si cu tandrete si daca, dupa contactul cu Signac si Seurat, incepe sa le transcrie cu ajutorul unor mici trasaturi sau puncte, e pentru a le face sa vibreze mai plin intr-o culoare pura ce se exalta. Si ea se exalta si mai mult cand nostalgia soarelui viu il poarta in Sud. Fie ca picteaza un peisaj sau un interior, flori sau un portret, intensifica tonurile, le satureaza, le etaleaza si, prin jucstapunerea complementarelor, le da rasunete de fanfara. In acelasi timp isi fortifica desenul ce nu va inceta sa joace in opera lui un rol capital si a carui autoritate e de altfel la fel de mare ca si a culorii.
Ca sa raspund intrebarii din ultimul paragraf: Opera lui Van Gogh nu este o expresie a nebuniei pentru ca a pictat si inainte de a aparea prima criza (la sfarsitul anului 1888) survenita dupa o cearta cu Gauguin, cand a venit dupa el la Arles. Atunci criza il impinge sa-si taie o ureche. Oricat l-ar coplesi haosul si dezolarea, odata trecuta criza, spiritul lui isi reafla luciditatea si mana sa dinamismul creator.

Vorbeste-mi numai cand crezi ca ai dreptate ca sa-mi dau seama cand minti. Galina

De la: herra, la data 2010-06-20 14:41:48 trebuie sa recunosc, fata asta, isiss e mai buna decat credeam... gata, te-ai plictisit de literatura rusa?

Cinismul nu tine loc de ....bunatate. Sint antagonice.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 17:54:17

De la: herra, la data 2010-06-20 14:41:48 trebuie sa recunosc, fata asta, isiss e mai buna decat credeam... gata, te-ai plictisit de literatura rusa?

Cinismul nu tine loc de ....bunatate. Sint antagonice.
Ziceti doamne fereste sa fiu si eu cinic, ca va fac praf tot forumul. Ma pricep si eu sa fiu CINIC.
SI VOI FI CU CINE TREBUIE. APELE S-AU SEPARAT DEJA.

Faci praf PE tot forumul, mihaitza E o mica diferenta

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 17:54:17

De la: herra, la data 2010-06-20 14:41:48 trebuie sa recunosc, fata asta, isiss e mai buna decat credeam... gata, te-ai plictisit de literatura rusa?

Cinismul nu tine loc de ....bunatate. Sint antagonice.

da' cine a vorbit de bunatate? n-am nicio intentie sa fac pe avocatul cauzelor pierdute.....

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

De la: herra, la data 2010-06-20 17:57:53

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 17:54:17

De la: herra, la data 2010-06-20 14:41:48 trebuie sa recunosc, fata asta, isiss e mai buna decat credeam... gata, te-ai plictisit de literatura rusa?

Cinismul nu tine loc de ....bunatate. Sint antagonice.

da' cine a vorbit de bunatate? n-am nicio intentie sa fac pe avocatul cauzelor pierdute.....

A pregatit un OZN incarcat cu omuleti cinici, sa ne invete el minte

De la: herra, la data 2010-06-20 17:57:53

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 17:54:17

De la: herra, la data 2010-06-20 14:41:48 trebuie sa recunosc, fata asta, isiss e mai buna decat credeam... gata, te-ai plictisit de literatura rusa?

Cinismul nu tine loc de ....bunatate. Sint antagonice.

da' cine a vorbit de bunatate? n-am nicio intentie sa fac pe avocatul cauzelor pierdute.....

Incurajezicinismul si violenta in limbaj a vreo 2 persoane, cu mai multe clone. S-ar putea daoar una. Tu nu incurajezi bunatatea, si discutiile normale, decity atunci cinda cele persoane nus int. Cind para sinteti bine sudate in postari CINICE.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 18:00:53

De la: herra, la data 2010-06-20 17:57:53

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 17:54:17

De la: herra, la data 2010-06-20 14:41:48 trebuie sa recunosc, fata asta, isiss e mai buna decat credeam... gata, te-ai plictisit de literatura rusa?

Cinismul nu tine loc de ....bunatate. Sint antagonice.

da' cine a vorbit de bunatate? n-am nicio intentie sa fac pe avocatul cauzelor pierdute.....

Incurajezicinismul si violenta in limbaj a vreo 2 persoane, cu mai multe clone. S-ar putea daoar una. Tu nu incurajezi bunatatea, si discutiile normale, decity atunci cinda cele persoane nus int. Cind para sinteti bine sudate in postari CINICE.

Mihael mama, calmeaza-te

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 18:00:53

De la: herra, la data 2010-06-20 17:57:53

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 17:54:17

De la: herra, la data 2010-06-20 14:41:48 trebuie sa recunosc, fata asta, isiss e mai buna decat credeam... gata, te-ai plictisit de literatura rusa?

Cinismul nu tine loc de ....bunatate. Sint antagonice.

da' cine a vorbit de bunatate? n-am nicio intentie sa fac pe avocatul cauzelor pierdute.....

Incurajezicinismul si violenta in limbaj a vreo 2 persoane, cu mai multe clone. S-ar putea daoar una. Tu nu incurajezi bunatatea, si discutiile normale, decity atunci cinda cele persoane nus int. Cind para sinteti bine sudate in postari CINICE.

mihaita, trebuie sa-ti spun ca n-am inteles mare lucru din ce ai zis.....nu te grabi cand scrii......poi, eu nu incurajez cinismul decat acolo unde e necesar.....pe ipu nu l-ai vazut cand si-a varsat inteligenta asupra mea vorbind ca unul iesit din fund de satra........esti cam misogin aici si nu ma jenez sa ti-o spun..... apreciez o conversatie desteapta, spre deosebire de unii carora le sta in gat .......asa ca, nu-mi fa mie parada de separatism aici, ca deja mi-am format o parere despre anumite avatare......give me a break.....

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

De la: herra, la data 2010-06-20 18:06:05

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 18:00:53

De la: herra, la data 2010-06-20 17:57:53

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 17:54:17

De la: herra, la data 2010-06-20 14:41:48 trebuie sa recunosc, fata asta, isiss e mai buna decat credeam... gata, te-ai plictisit de literatura rusa?

Cinismul nu tine loc de ....bunatate. Sint antagonice.

da' cine a vorbit de bunatate? n-am nicio intentie sa fac pe avocatul cauzelor pierdute.....

Incurajezicinismul si violenta in limbaj a vreo 2 persoane, cu mai multe clone. S-ar putea daoar una. Tu nu incurajezi bunatatea, si discutiile normale, decity atunci cinda cele persoane nus int. Cind para sinteti bine sudate in postari CINICE.

mihaita, trebuie sa-ti spun ca n-am inteles mare lucru din ce ai zis.....nu te grabi cand scrii......poi, eu nu incurajez cinismul decat acolo unde e necesar.....pe ipu nu l-ai vazut cand si-a varsat inteligenta asupra mea vorbind ca unul iesit din fund de satra........esti cam misogin aici si nu ma jenez sa ti-o spun..... apreciez o conversatie desteapta, spre deosebire de unii carora le sta in gat .......asa ca, nu-mi fa mie parada de separatism aici, ca deja mi-am format o parere despre anumite avatare......give me a break.....

Lasa povestile, herra, vina ta e evidenta. Te-ai nimerit prin preajma, si cum mihai se cam teme de necunoscuti, sa nu fie cumva verzi si cu antenute, mai bine se ia de cineva cunoscut.

ississ, iti convine asocierea numelui meu cu stilul tau, nu? cauta macar sa nu ma faci de rusine.....lasa-l pe mihai, incearca sa-l combati cu dovezi....

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

De la: herra, la data 2010-06-20 18:13:55ississ, iti convine asocierea numelui meu cu stilul tau, nu? cauta macar sa nu ma faci de rusine.....lasa-l pe mihai, incearca sa-l combati cu dovezi....

Sa-l combaaaaaaaaaaaaat? Eu??????????????????
Se (com)bate singur, eu ii dau doar plasturii, ca e preferatul meu!

De la: ississ, la data 2010-06-20 18:16:06

De la: herra, la data 2010-06-20 18:13:55ississ, iti convine asocierea numelui meu cu stilul tau, nu? cauta macar sa nu ma faci de rusine.....lasa-l pe mihai, incearca sa-l combati cu dovezi....

Sa-l combaaaaaaaaaaaaat? Eu??????????????????
Se (com)bate singur, eu ii dau doar plasturii, ca e preferatul meu!

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 18:00:53

De la: herra, la data 2010-06-20 17:57:53

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 17:54:17

De la: herra, la data 2010-06-20 14:41:48 trebuie sa recunosc, fata asta, isiss e mai buna decat credeam... gata, te-ai plictisit de literatura rusa?

Cinismul nu tine loc de ....bunatate. Sint antagonice.

da' cine a vorbit de bunatate? n-am nicio intentie sa fac pe avocatul cauzelor pierdute.....

Incurajezicinismul si violenta in limbaj a vreo 2 persoane, cu mai multe clone. S-ar putea daoar una. Tu nu incurajezi bunatatea, si discutiile normale, decity atunci cinda cele persoane nus int. Cind para sinteti bine sudate in postari CINICE.

A doua oara nu ami repet ca nici eu nu inteleg.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Alo! Zeitele! Vedeti cum va comportati! Ca va spun la sefu', Zeus

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 18:19:33

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 18:00:53

De la: herra, la data 2010-06-20 17:57:53

De la: nastasemihail, la data 2010-06-20 17:54:17

De la: herra, la data 2010-06-20 14:41:48 trebuie sa recunosc, fata asta, isiss e mai buna decat credeam... gata, te-ai plictisit de literatura rusa?

Cinismul nu tine loc de ....bunatate. Sint antagonice.

da' cine a vorbit de bunatate? n-am nicio intentie sa fac pe avocatul cauzelor pierdute.....

Incurajezicinismul si violenta in limbaj a vreo 2 persoane, cu mai multe clone. S-ar putea daoar una. Tu nu incurajezi bunatatea, si discutiile normale, decity atunci cinda cele persoane nus int. Cind para sinteti bine sudate in postari CINICE.

A doua oara nu ami repet ca nici eu nu inteleg.

ti-ai risipit energia degeaba......cauta sa gestionezi masele de energie in folosul tau.....

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

Mihai
este in echipa mea

De la: printzfermecator, la data 2010-06-20 18:21:41Alo! Zeitele! Vedeti cum va comportati! Ca va spun la sefu', Zeus

care mai? ca amu trebuie sa impart gloria cu alta.....

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

plec la meci, sa nu vad dezordine p-aici cind ma-ntorc!