Ce este moartea?

De la: IPU, la data 2010-05-25 18:00:00

De la: gabigabi, la data 2010-05-25 17:10:55

De la: norinmunti, la data 2010-05-24 20:51:16Foarte mult material care iti incita imaginatia. Ii respect pe toti care au scris pana acum. Eu am parerea proprie ca atata timp cat nu avem informatii concrete de "Dincolo" nu pot decat sa scriu si eu elucubratii in functie de cum sunt dispusa la un moment dat. Daca nu ar fi sa-i respect pe toti care cred in ceea ce au scris, as putea sa demontez multe idei, dar nu o fac. As dori totusi sa aflu cazuri concrete de la cei care "au fost si s-au reintors". Mintea noastra cauta mereu ceva care sa ne inspaimante de ceea ce ne asteapta daca in aceasta lume nu suntem corecti fata de sine si de restul lumii.

eu cred ca cei care au scris pina acum, au transmis cite ceva din propria lor experienta, vis-a - vis de subiect si deci, NU sunt Elucubratii ,ci o traire personala ! nu cred ca face cineva literatura pe aici ! si iata una, traita de mine: dupa 3 zile de priveghi ,la moartea tatalui meu, obosita, adorm si ma visez impreuna cu el in statia de tramvai ,la Cismigiu ....asteptam sa vina si il vedeam cum sta la stop si nu mai ajungea nicicum ....tata ,plictisit ,se duce la gardul de fier al parcului Cismigiu ,uitindu-se la cei ce se plimbau pe alei ....eu, cu ochii dupa tramvai,nu sunt foarte atenta la el, dar cind intorc privirea spre el , era dincolo de gard, imbracat intr-un costum alb de sport....aparuse nu stiu de unde un teren de tenis si baieti si fete jucau tenis....tata era cu mult mai tinar si eu, mirata, chiar uluita, il intreb: Ce Faci ? si el imi spune : du-te acasa ,gabisor, eu ramin aici unde e atit de bine !

Asa e ,nu e literatura sunt experiente traite!
Tata a murit in miinile mele dupa ce l-am rugat sa se linisteasca si ca voi fi alaturi de el pina la capat.
Dealtfel era pe aparat de respirat cind l-am adus de la Bucuresti cu salvarea.
I-am vorbit tot timpul si asistentul care era insotitor pe salvarea care-l ducea acasa a considerat sa-i scoata masca de oxigen.Nu mai era nimic de facut de aceea i-l duceam acasa,luasera toti mina de pe el invocind ca nu mai e nimic de facut.Cert e ca odata ajuns la casa lu ide la tara unde traise, si pus in patul lui a murit ca un copil mic ,eu fiind impresionat de culorile pale prin care trecea. Nu-mi venea sa cred ca se intimpla.A respirat pina acasa si cind a auzit ,ca eu i vorbeam tot timpul,ca a ajuns acasa s-a lasat in ghearele mortii.De atunci l-am visat in diferite ipostaze,asa de adevarate ca am ramas uimit,unele chiar prevestitoare.In prima noapte de priveghi am stat linga el si-i pipaiam miinile care se intareau ,cu cit treea timpul.
El care atunci cind eram mic nu dormea noaptea si-mi asculta respiratia cu frica de a nu se opri. Sper din tot sufletul ca a ajuns unde trebui,sa-i fie bine.

Toti care scriem, nu ne referim la a raspunde de fapt ce e moartea ci evocam amintiri despre oameni dragi care nu trebuie uitate. Si daca ne gandim mereu la ei pentru ca i-am iubit, pentru ca ne lipsesc o facem cu atata evlavie incat zic eu ca e normal sa-i visam in locuri deosebite deoarece e o dorinta sumconstienta de a-i sti multumiti unde au ajuns. Tot ce ni se intampla apartine de sufletul nostru, de ceea ce suntem datorita celor pe care i-am pierdut.
Cat priveste moartea in sine, mie personal nu mi-e teama de ea, nu ma trezesc noaptea sa vad daca mai doarme langa mine si cand sunt treaza nu o caut sa vad ce face. Moartea mea nu e una care bantuie peste tot cu coasa ci e numai a mea si o respect atata cat se poate respecta pentru ca nu vreau sa vina in somn, nu vreau sa ma rapuna in vreun accident ci sa-mi lase timpul ca atunci cand imi va lua ultima suflare, deja sa fi avut ragazul sa ma pregatesc singura in cazul cand nu va fi in preajma cineva care sa-mi aprinda lumanarea. Atata vreau de la ea: sa-mi lase o secunda sa aprind chibritul.

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

De la: norinmunti, la data 2010-05-25 18:19:24

De la: IPU, la data 2010-05-25 18:00:00

De la: gabigabi, la data 2010-05-25 17:10:55

De la: norinmunti, la data 2010-05-24 20:51:16Foarte mult material care iti incita imaginatia. Ii respect pe toti care au scris pana acum. Eu am parerea proprie ca atata timp cat nu avem informatii concrete de "Dincolo" nu pot decat sa scriu si eu elucubratii in functie de cum sunt dispusa la un moment dat. Daca nu ar fi sa-i respect pe toti care cred in ceea ce au scris, as putea sa demontez multe idei, dar nu o fac. As dori totusi sa aflu cazuri concrete de la cei care "au fost si s-au reintors". Mintea noastra cauta mereu ceva care sa ne inspaimante de ceea ce ne asteapta daca in aceasta lume nu suntem corecti fata de sine si de restul lumii.

eu cred ca cei care au scris pina acum, au transmis cite ceva din propria lor experienta, vis-a - vis de subiect si deci, NU sunt Elucubratii ,ci o traire personala ! nu cred ca face cineva literatura pe aici ! si iata una, traita de mine: dupa 3 zile de priveghi ,la moartea tatalui meu, obosita, adorm si ma visez impreuna cu el in statia de tramvai ,la Cismigiu ....asteptam sa vina si il vedeam cum sta la stop si nu mai ajungea nicicum ....tata ,plictisit ,se duce la gardul de fier al parcului Cismigiu ,uitindu-se la cei ce se plimbau pe alei ....eu, cu ochii dupa tramvai,nu sunt foarte atenta la el, dar cind intorc privirea spre el , era dincolo de gard, imbracat intr-un costum alb de sport....aparuse nu stiu de unde un teren de tenis si baieti si fete jucau tenis....tata era cu mult mai tinar si eu, mirata, chiar uluita, il intreb: Ce Faci ? si el imi spune : du-te acasa ,gabisor, eu ramin aici unde e atit de bine !

Asa e ,nu e literatura sunt experiente traite!
Tata a murit in miinile mele dupa ce l-am rugat sa se linisteasca si ca voi fi alaturi de el pina la capat.
Dealtfel era pe aparat de respirat cind l-am adus de la Bucuresti cu salvarea.
I-am vorbit tot timpul si asistentul care era insotitor pe salvarea care-l ducea acasa a considerat sa-i scoata masca de oxigen.Nu mai era nimic de facut de aceea i-l duceam acasa,luasera toti mina de pe el invocind ca nu mai e nimic de facut.Cert e ca odata ajuns la casa lu ide la tara unde traise, si pus in patul lui a murit ca un copil mic ,eu fiind impresionat de culorile pale prin care trecea. Nu-mi venea sa cred ca se intimpla.A respirat pina acasa si cind a auzit ,ca eu i vorbeam tot timpul,ca a ajuns acasa s-a lasat in ghearele mortii.De atunci l-am visat in diferite ipostaze,asa de adevarate ca am ramas uimit,unele chiar prevestitoare.In prima noapte de priveghi am stat linga el si-i pipaiam miinile care se intareau ,cu cit treea timpul.
El care atunci cind eram mic nu dormea noaptea si-mi asculta respiratia cu frica de a nu se opri. Sper din tot sufletul ca a ajuns unde trebui,sa-i fie bine.

Toti care scriem, nu ne referim la a raspunde de fapt ce e moartea ci evocam amintiri despre oameni dragi care nu trebuie uitate. Si daca ne gandim mereu la ei pentru ca i-am iubit, pentru ca ne lipsesc o facem cu atata evlavie incat zic eu ca e normal sa-i visam in locuri deosebite deoarece e o dorinta sumconstienta de a-i sti multumiti unde au ajuns. Tot ce ni se intampla apartine de sufletul nostru, de ceea ce suntem datorita celor pe care i-am pierdut.
Cat priveste moartea in sine, mie personal nu mi-e teama de ea, nu ma trezesc noaptea sa vad daca mai doarme langa mine si cand sunt treaza nu o caut sa vad ce face. Moartea mea nu e una care bantuie peste tot cu coasa ci e numai a mea si o respect atata cat se poate respecta pentru ca nu vreau sa vina in somn, nu vreau sa ma rapuna in vreun accident ci sa-mi lase timpul ca atunci cand imi va lua ultima suflare, deja sa fi avut ragazul sa ma pregatesc singura in cazul cand nu va fi in preajma cineva care sa-mi aprinda lumanarea. Atata vreau de la ea: sa-mi lase o secunda sa aprind chibritul.

AUTOSUGESTIE.........Ce stim noi despre vise.....

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: norinmunti, la data 2010-05-25 18:19:24

De la: IPU, la data 2010-05-25 18:00:00

De la: gabigabi, la data 2010-05-25 17:10:55

De la: norinmunti, la data 2010-05-24 20:51:16Foarte mult material care iti incita imaginatia. Ii respect pe toti care au scris pana acum. Eu am parerea proprie ca atata timp cat nu avem informatii concrete de "Dincolo" nu pot decat sa scriu si eu elucubratii in functie de cum sunt dispusa la un moment dat. Daca nu ar fi sa-i respect pe toti care cred in ceea ce au scris, as putea sa demontez multe idei, dar nu o fac. As dori totusi sa aflu cazuri concrete de la cei care "au fost si s-au reintors". Mintea noastra cauta mereu ceva care sa ne inspaimante de ceea ce ne asteapta daca in aceasta lume nu suntem corecti fata de sine si de restul lumii.

eu cred ca cei care au scris pina acum, au transmis cite ceva din propria lor experienta, vis-a - vis de subiect si deci, NU sunt Elucubratii ,ci o traire personala ! nu cred ca face cineva literatura pe aici ! si iata una, traita de mine: dupa 3 zile de priveghi ,la moartea tatalui meu, obosita, adorm si ma visez impreuna cu el in statia de tramvai ,la Cismigiu ....asteptam sa vina si il vedeam cum sta la stop si nu mai ajungea nicicum ....tata ,plictisit ,se duce la gardul de fier al parcului Cismigiu ,uitindu-se la cei ce se plimbau pe alei ....eu, cu ochii dupa tramvai,nu sunt foarte atenta la el, dar cind intorc privirea spre el , era dincolo de gard, imbracat intr-un costum alb de sport....aparuse nu stiu de unde un teren de tenis si baieti si fete jucau tenis....tata era cu mult mai tinar si eu, mirata, chiar uluita, il intreb: Ce Faci ? si el imi spune : du-te acasa ,gabisor, eu ramin aici unde e atit de bine !

Asa e ,nu e literatura sunt experiente traite!
Tata a murit in miinile mele dupa ce l-am rugat sa se linisteasca si ca voi fi alaturi de el pina la capat.
Dealtfel era pe aparat de respirat cind l-am adus de la Bucuresti cu salvarea.
I-am vorbit tot timpul si asistentul care era insotitor pe salvarea care-l ducea acasa a considerat sa-i scoata masca de oxigen.Nu mai era nimic de facut de aceea i-l duceam acasa,luasera toti mina de pe el invocind ca nu mai e nimic de facut.Cert e ca odata ajuns la casa lu ide la tara unde traise, si pus in patul lui a murit ca un copil mic ,eu fiind impresionat de culorile pale prin care trecea. Nu-mi venea sa cred ca se intimpla.A respirat pina acasa si cind a auzit ,ca eu i vorbeam tot timpul,ca a ajuns acasa s-a lasat in ghearele mortii.De atunci l-am visat in diferite ipostaze,asa de adevarate ca am ramas uimit,unele chiar prevestitoare.In prima noapte de priveghi am stat linga el si-i pipaiam miinile care se intareau ,cu cit treea timpul.
El care atunci cind eram mic nu dormea noaptea si-mi asculta respiratia cu frica de a nu se opri. Sper din tot sufletul ca a ajuns unde trebui,sa-i fie bine.

Toti care scriem, nu ne referim la a raspunde de fapt ce e moartea ci evocam amintiri despre oameni dragi care nu trebuie uitate. Si daca ne gandim mereu la ei pentru ca i-am iubit, pentru ca ne lipsesc o facem cu atata evlavie incat zic eu ca e normal sa-i visam in locuri deosebite deoarece e o dorinta sumconstienta de a-i sti multumiti unde au ajuns. Tot ce ni se intampla apartine de sufletul nostru, de ceea ce suntem datorita celor pe care i-am pierdut.
Cat priveste moartea in sine, mie personal nu mi-e teama de ea, nu ma trezesc noaptea sa vad daca mai doarme langa mine si cand sunt treaza nu o caut sa vad ce face. Moartea mea nu e una care bantuie peste tot cu coasa ci e numai a mea si o respect atata cat se poate respecta pentru ca nu vreau sa vina in somn, nu vreau sa ma rapuna in vreun accident ci sa-mi lase timpul ca atunci cand imi va lua ultima suflare, deja sa fi avut ragazul sa ma pregatesc singura in cazul cand nu va fi in preajma cineva care sa-mi aprinda lumanarea. Atata vreau de la ea: sa-mi lase o secunda sa aprind chibritul.

n-am tinut neaparat sa evoc amintirea tatalui meu, ci ti- am raspuns la nevoia ta de dovezi in legatura cu ce se-ntimpla Dupa si Dincolo ! in visul povestit de mine sunt prezente toate simbolurile necesare de a citi mesajul de Dincolo : Tramvaiul pe care-l asteptam cu el impreuna = Viata ! statea la Stop - ptr. tata,era la Stop,intr-adevar:se oprise ceea ce noi numim in mod curent viata ! ...plictisit sa-l mai astepte ,Trece Dincolo, norinimunti ! cind am intors privirea spre el, era dincolo de gard ...era mai tinar....era intr-un costum alb,e drept ,de sport si-mi spune clar ca Ramine ACOLO , eu sa ma duc acasa,sa nu-l mai astept ! ....din momentul acestui vis am inceput sa fiu mai atenta la fenomenul mortii si mai am citeva " povesti " adevarate ....JUR ca sunt adevarate !

De la: gabigabi, la data 2010-05-25 19:25:51

De la: norinmunti, la data 2010-05-25 18:19:24

De la: IPU, la data 2010-05-25 18:00:00

De la: gabigabi, la data 2010-05-25 17:10:55

De la: norinmunti, la data 2010-05-24 20:51:16Foarte mult material care iti incita imaginatia. Ii respect pe toti care au scris pana acum. Eu am parerea proprie ca atata timp cat nu avem informatii concrete de "Dincolo" nu pot decat sa scriu si eu elucubratii in functie de cum sunt dispusa la un moment dat. Daca nu ar fi sa-i respect pe toti care cred in ceea ce au scris, as putea sa demontez multe idei, dar nu o fac. As dori totusi sa aflu cazuri concrete de la cei care "au fost si s-au reintors". Mintea noastra cauta mereu ceva care sa ne inspaimante de ceea ce ne asteapta daca in aceasta lume nu suntem corecti fata de sine si de restul lumii.

eu cred ca cei care au scris pina acum, au transmis cite ceva din propria lor experienta, vis-a - vis de subiect si deci, NU sunt Elucubratii ,ci o traire personala ! nu cred ca face cineva literatura pe aici ! si iata una, traita de mine: dupa 3 zile de priveghi ,la moartea tatalui meu, obosita, adorm si ma visez impreuna cu el in statia de tramvai ,la Cismigiu ....asteptam sa vina si il vedeam cum sta la stop si nu mai ajungea nicicum ....tata ,plictisit ,se duce la gardul de fier al parcului Cismigiu ,uitindu-se la cei ce se plimbau pe alei ....eu, cu ochii dupa tramvai,nu sunt foarte atenta la el, dar cind intorc privirea spre el , era dincolo de gard, imbracat intr-un costum alb de sport....aparuse nu stiu de unde un teren de tenis si baieti si fete jucau tenis....tata era cu mult mai tinar si eu, mirata, chiar uluita, il intreb: Ce Faci ? si el imi spune : du-te acasa ,gabisor, eu ramin aici unde e atit de bine !

Asa e ,nu e literatura sunt experiente traite!
Tata a murit in miinile mele dupa ce l-am rugat sa se linisteasca si ca voi fi alaturi de el pina la capat.
Dealtfel era pe aparat de respirat cind l-am adus de la Bucuresti cu salvarea.
I-am vorbit tot timpul si asistentul care era insotitor pe salvarea care-l ducea acasa a considerat sa-i scoata masca de oxigen.Nu mai era nimic de facut de aceea i-l duceam acasa,luasera toti mina de pe el invocind ca nu mai e nimic de facut.Cert e ca odata ajuns la casa lu ide la tara unde traise, si pus in patul lui a murit ca un copil mic ,eu fiind impresionat de culorile pale prin care trecea. Nu-mi venea sa cred ca se intimpla.A respirat pina acasa si cind a auzit ,ca eu i vorbeam tot timpul,ca a ajuns acasa s-a lasat in ghearele mortii.De atunci l-am visat in diferite ipostaze,asa de adevarate ca am ramas uimit,unele chiar prevestitoare.In prima noapte de priveghi am stat linga el si-i pipaiam miinile care se intareau ,cu cit treea timpul.
El care atunci cind eram mic nu dormea noaptea si-mi asculta respiratia cu frica de a nu se opri. Sper din tot sufletul ca a ajuns unde trebui,sa-i fie bine.

Toti care scriem, nu ne referim la a raspunde de fapt ce e moartea ci evocam amintiri despre oameni dragi care nu trebuie uitate. Si daca ne gandim mereu la ei pentru ca i-am iubit, pentru ca ne lipsesc o facem cu atata evlavie incat zic eu ca e normal sa-i visam in locuri deosebite deoarece e o dorinta sumconstienta de a-i sti multumiti unde au ajuns. Tot ce ni se intampla apartine de sufletul nostru, de ceea ce suntem datorita celor pe care i-am pierdut.
Cat priveste moartea in sine, mie personal nu mi-e teama de ea, nu ma trezesc noaptea sa vad daca mai doarme langa mine si cand sunt treaza nu o caut sa vad ce face. Moartea mea nu e una care bantuie peste tot cu coasa ci e numai a mea si o respect atata cat se poate respecta pentru ca nu vreau sa vina in somn, nu vreau sa ma rapuna in vreun accident ci sa-mi lase timpul ca atunci cand imi va lua ultima suflare, deja sa fi avut ragazul sa ma pregatesc singura in cazul cand nu va fi in preajma cineva care sa-mi aprinda lumanarea. Atata vreau de la ea: sa-mi lase o secunda sa aprind chibritul.

n-am tinut neaparat sa evoc amintirea tatalui meu, ci ti- am raspuns la nevoia ta de dovezi in legatura cu ce se-ntimpla Dupa si Dincolo ! in visul povestit de mine sunt prezente toate simbolurile necesare de a citi mesajul de Dincolo : Tramvaiul pe care-l asteptam cu el impreuna = Viata ! statea la Stop - ptr. tata,era la Stop,intr-adevar:se oprise ceea ce noi numim in mod curent viata ! ...plictisit sa-l mai astepte ,Trece Dincolo, norinimunti ! cind am intors privirea spre el, era dincolo de gard ...era mai tinar....era intr-un costum alb,e drept ,de sport si-mi spune clar ca Ramine ACOLO , eu sa ma duc acasa,sa nu-l mai astept ! ....din momentul acestui vis am inceput sa fiu mai atenta la fenomenul mortii si mai am citeva " povesti " adevarate ....JUR ca sunt adevarate !

Draga Gabigabi! Nu am pus la indoiala ceea ce ai scris ci faptul ca avem ocazia sa comemoram cum putem mai bine relatia dintre noi cei ramasi si cei care ne-au parasit. Sa stii ca si eu imi visez parintii si fratele dar nu stiu sa-mi traduc visele. Pentru intensitatea suferintei mele ca nu-i mai am bineintales ca ii doresc sa se odihneasca unde credem noi ca le e mai bine. De multe ori chiar inainte de a adormi ma rog pentru ei si imi doresc sa-i mai visesz. Daca ai inteles altceva, te rog iarta-ma. nu asta a fost intentia.

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

V-ati gandit ca moartea e de fapt tinta spre care inconstienti ne indreptam.!?..Ca ne pregatim pt momentul intalnirii mereu?...In tot ceea ce facem?...Muncim...ne casatorim...vrem urmasi...ne facem un rost...sa nu ne surprinda moartea fara sa fi facut ceva concret..palpabil...demn de lasat in urma...Ca nu viata e cea care ne inspira?..Pt ca daca viata ne-ar inspira...am avea timp sa-i simtim magia...dar noi ne luptam (uneori cu morile de vant) sa ajungem cat mai demni ,mai avuti la intalnirea cu ea...Si miracolul vieii nu-l mai simtim..Arareori...soarta e buna cu unii din noi(da,buna)...si ne pune fata in fata cu sfarsitul...si ne ajuta sa ne recladim viata si valorile...sa intelegem rostul vietii.Eu cred ca cei ce s-au intalnit scurt cu moartea si au scapat..nu vor mai fi niciodata aceiasi...
Toti spunem ca moartea e un ciclu firesc..insa tuturor(fara exceptie) ne este teama de ea...Atat de teama incat...uneori,unii...toata viata si-o transforma intr-o "cazemata"...unde sa nu-i gaseasca moartea f curand...Nu va mai amagiti...pe toti ne inspaimanta...de aceea..nu reusim sa riscam nimic din siguranta noastra...de frica ei.Deci poate fi si o tinta...

"Intre marginile mele ,lumea mea fara de margini"

Buna seara ! Dupa umila mea parere, cred ca este o poarta de trecere catre o alta viata , un alt univers ,sub o alta forma decat cea initiala !

Eu , am v�zut moartea cu ochii ,de 3 ori �n via�a mea !....
De trei ori, �n ast� via�� am spus : " Cum Dumnezeu de mai sunt viu ???? ... sau visez ?..."
Asta �n parcursul a 5 ani , petrecu�i .... �n holly-land ....
Nu dau am�nunte , c� sigur sunt neinteresante pentru voi !
Mie �ns� , mi-au format op�rere ... proprie !


...Dar eu am o problem� de mic copil : ... nu mi-a fost ,nu-mi este �i , cu siguran�� ,nu-mi va fi fric� de moarte !!!
Eu o consider o trecere �n alt� dimensiune ! P�rerea mea ....�i numai a mea !

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

@norisor ,imi pare tare rau ca exista o asa mare bariera de intelegere intre noi ! ai spus in prima postare ca,in lipsa de dovezi despre Dincolo si tu poti scrie Elucubratii ( un cuvint cam tare ,pe care eu nu -l folosesc in legatura de cum scriu altii ) despre subiect,in functie de cum ai chef ! eu ti-am povestit visul respectiv, decodindu-l ptr. tine ,caci nu l-ai inteles de prima oara, spunindu-ti ca Nu ptr. a evoca amintirea tatalui ti l -am povestit ,ci ca o dovada a ceea ce se-ntimpla Dupa si Dincolo .....si tot nu m-ai inteles ! .... Visul este o cale de comunicare intre noi si lumea de dincolo .....nu intotdeauna si nu in orice conditii, dar este e poarta catre tarimul celalalt !....mai clar de atit,nu pot sa spun !

De la: gabigabi, la data 2010-05-26 15:10:34@norisor ,imi pare tare rau ca exista o asa mare bariera de intelegere intre noi ! ai spus in prima postare ca,in lipsa de dovezi despre Dincolo si tu poti scrie Elucubratii ( un cuvint cam tare ,pe care eu nu -l folosesc in legatura de cum scriu altii ) despre subiect,in functie de cum ai chef ! eu ti-am povestit visul respectiv, decodindu-l ptr. tine ,caci nu l-ai inteles de prima oara, spunindu-ti ca Nu ptr. a evoca amintirea tatalui ti l -am povestit ,ci ca o dovada a ceea ce se-ntimpla Dupa si Dincolo .....si tot nu m-ai inteles ! .... Visul este o cale de comunicare intre noi si lumea de dincolo .....nu intotdeauna si nu in orice conditii, dar este e poarta catre tarimul celalalt !....mai clar de atit,nu pot sa spun !

Gabigabi, m-am referit doar la ce e moartea si nu la ceea ce am evocat fiecare despre cei pe care i-am iubit si i-am pierdut cum am facut-o si eu despre mama mea. Adevarul meu, deci ceea ce scriu eu e exact ce cred si nu ca sa te contrazic pe tine sau pe altii: nu cred in nimic de ceea ce ar exista dincolo. Nu scriu ca sa supar pe cineva, ca sa contrazic pe cineva ci doar faptul ca atata timp cat nu a venit nimeni sa ne spuna... Eu am citit de mai multe ori pasaje din biblie si nu am gasit ca s-ar fi intors cineva sa spuna. Isus a inviat dar nu a vorbit despre locul unde a calatorit dupa moarte. A scrie ce gandesc nu inseamna a combate pe altii. Fiecare are dreptul, puterea de autoconvingere, unde eu nu intru. Eu daca visez ca parintii mei sunt undeva unde pare a fi paradis, numai dupa vis nu ma pot lamuri ca sunt chiar acolo. Mama inainte de a muri, cand inca mai era lucida imi spunea: Sora mea Anica nu s-a intors sa ne spuna cum e acolo dar eu o sa vin si o sa-ti spun. Au trecut patru ani si inca o mai astept sa vina in vis.Cred ca acum suntem mai clare.

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

Ce este moartea?
Mai bine cine este moartea?
Descriere:
-este acea doamna imbracata toata in negru,......cu o coasa in mina si care nu te intreba daca esti pregatit sa mori !
.....este cineva care doreste sa moara pe aici?

Moartea inseamna sfarsitul unei existente efemere intr-un univers infinit ! Moartea nu poate fi o trecere spre altceva -daca ar fi fost sa fie ,am fi simtit ! A exista sub alta forma inseamna a crede in existenta a ceva ce nu exista ! In universul nostru nu poate exista un "cimitir al elefantilor " iar existenta unui alt univers ,un univers "pescar de suflete " este putin probabil sa existe ! Daca ar fi existat vreo forma prin care sinele nostru si-ar pastra o identitate sub o forma sau alta -atunci sigur s-ar fi creat ,pana acum ,o punte prin care sa comunicam ! Din moment ce nu s-a creat ,e putin probabil sa existe ceva ...dincolo ! Daca mergem pe ideea ca o divinitate "franeaza " o astfel de comunicare -iar nu este plauzibil , deoarece controlul divinitatii la un asemenea nivel nu este logic !

De la: norinmunti, la data 2010-05-26 16:01:01

De la: gabigabi, la data 2010-05-26 15:10:34@norisor ,imi pare tare rau ca exista o asa mare bariera de intelegere intre noi ! ai spus in prima postare ca,in lipsa de dovezi despre Dincolo si tu poti scrie Elucubratii ( un cuvint cam tare ,pe care eu nu -l folosesc in legatura de cum scriu altii ) despre subiect,in functie de cum ai chef ! eu ti-am povestit visul respectiv, decodindu-l ptr. tine ,caci nu l-ai inteles de prima oara, spunindu-ti ca Nu ptr. a evoca amintirea tatalui ti l -am povestit ,ci ca o dovada a ceea ce se-ntimpla Dupa si Dincolo .....si tot nu m-ai inteles ! .... Visul este o cale de comunicare intre noi si lumea de dincolo .....nu intotdeauna si nu in orice conditii, dar este e poarta catre tarimul celalalt !....mai clar de atit,nu pot sa spun !

Gabigabi, m-am referit doar la ce e moartea si nu la ceea ce am evocat fiecare despre cei pe care i-am iubit si i-am pierdut cum am facut-o si eu despre mama mea. Adevarul meu, deci ceea ce scriu eu e exact ce cred si nu ca sa te contrazic pe tine sau pe altii: nu cred in nimic de ceea ce ar exista dincolo. Nu scriu ca sa supar pe cineva, ca sa contrazic pe cineva ci doar faptul ca atata timp cat nu a venit nimeni sa ne spuna... Eu am citit de mai multe ori pasaje din biblie si nu am gasit ca s-ar fi intors cineva sa spuna. Isus a inviat dar nu a vorbit despre locul unde a calatorit dupa moarte. A scrie ce gandesc nu inseamna a combate pe altii. Fiecare are dreptul, puterea de autoconvingere, unde eu nu intru. Eu daca visez ca parintii mei sunt undeva unde pare a fi paradis, numai dupa vis nu ma pot lamuri ca sunt chiar acolo. Mama inainte de a muri, cand inca mai era lucida imi spunea: Sora mea Anica nu s-a intors sa ne spuna cum e acolo dar eu o sa vin si o sa-ti spun. Au trecut patru ani si inca o mai astept sa vina in vis.Cred ca acum suntem mai clare.

ok !....tu nu crezi ptr. ca nu ti s-a intimplat ....mie,da ! acus' ce sa fac ,sa ignor ? daca am voce si ureche muzicala, si-mi place sa cint , sa nu cint, numai ptr. ca vecinu' n-are nici-o aplecare spre asta ?

ok !....tu nu crezi ptr. ca nu ti s-a intimplat ....mie,da ! acus' ce sa fac ,sa ignor ? daca am voce si ureche muzicala, si-mi place sa cint , sa nu cint, numai ptr. ca vecinu' n-are nici-o aplecare spre asta ?

Buna ziua Gabita! Sa stii ca nu mi s-a intamplat dar sa nu crezi ca nu as vrea sa mi se intample. Daca as avea si eu revelatia viselor, iti inchipui ca as avea alt punct de vedere? Eu am pierdut destui oameni dragi pe care i-am iubit nu in cuvinte alese ci cu tot sufletul si tot timpul am asteptat un semn din care sa inteleg ca o duc bine unde sunt si ca tot ce intreprindem in memoria lor (praznice, rugaciuni la sfintirea mormintelor, slujbe speciale pentru ei), ca ajung la ei! Eu nu imi spun: daca tot nu am nici un semn, nu mai intreprind nimic ci ma stradui sa fiu recunoscatoare amintirii lor. Fiecare traduce visele im functie de dorinta de a fi multumiti si mai ales de perceperea lor.

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

Moartea e un fel de intoarcere la origini ! E ca o calatorie in timp in vremurile de dinainte de a ne naste ! Ne vom da seama de asta asa cum ne-am dat seama si atunci cand eram nenascuti inca!?

Ce-i nepoate ,tie ti-e frica de moarte ? Da' eu ce sa mai zic? Mie nu mi-e frica.Ca nu-am prea fost pe la biserica.

Ne nastem singuri,murim la fel..,.singuri...
Moartea este un sfarsit si poate un nou inceput....

De la: norinmunti, la data 2010-05-26 19:10:30ok !....tu nu crezi ptr. ca nu ti s-a intimplat ....mie,da ! acus' ce sa fac ,sa ignor ? daca am voce si ureche muzicala, si-mi place sa cint , sa nu cint, numai ptr. ca vecinu' n-are nici-o aplecare spre asta ?

Buna ziua Gabita! Sa stii ca nu mi s-a intamplat dar sa nu crezi ca nu as vrea sa mi se intample. Daca as avea si eu revelatia viselor, iti inchipui ca as avea alt punct de vedere? Eu am pierdut destui oameni dragi pe care i-am iubit nu in cuvinte alese ci cu tot sufletul si tot timpul am asteptat un semn din care sa inteleg ca o duc bine unde sunt si ca tot ce intreprindem in memoria lor (praznice, rugaciuni la sfintirea mormintelor, slujbe speciale pentru ei), ca ajung la ei! Eu nu imi spun: daca tot nu am nici un semn, nu mai intreprind nimic ci ma stradui sa fiu recunoscatoare amintirii lor. Fiecare traduce visele im functie de dorinta de a fi multumiti si mai ales de perceperea lor.

am mai povestit asta, pe alt topic, dar demult, asa ca voi relua acel vis, intrucit raspunde la indoiala daca tot ce facem noi in pomenirea celor plecati,este sau nu de folos ! asadar, venise vremea pomenirii de 1 an a mamei mele si, impartindu-ne sarcinile intre noi, sor-mea zice ca face ea sarmalele .....imi pregatesc si eu ,restul si seara la culcare, mental fac o recapitulare si, in acelasi timp, imi pun intrebarea : da' ce rost are ? are, intr-adevar ? si ce visez ? ma visez ca ma duc la mama,incarcata cu bunatati si ea,ma astepta in parcul conacului - mare, alb, frumos, cu coloane de-o parte si alta a unei scari monumentale - ne asezam la masa si desi nu apucase sa bage nimic in gura, o vad ca se lasa moale-n scaun si-mi spune ca i-e rau....a mincat prea mult (?!) si i s-a facut rau ! .....dimineata o sun pe sor'mea si-i povestesc visul sii ea incepe sa rida....si ride si ride ! ce-ai femeie,o-ntreb eu ,ce-i de ris ? si ce -mi povesteste ea ? ca in timp ce sarmalele bolboroseau pe aragaz, vine o vecina si suna la usa si-o intreaba daca de la ea vine mirosul de sarmale,ca i s-a facut pofta de nu mai poate ! si-i pune sor'mea pe o farfurie ,vreo5 bucati .....apoi vine o nepoata in vizita si maninca si ea vreo 3 ....soseste si sotul nepoatei si, oau, sarmale ! si lichideaza si el rapid citeva si la intrebarea sandei daca mai vrea, usor jenat zice c-ar mai vrea.....ei, si uitea asa, le da gata si pe alea, se sterge la gura ,zice bogdaproste si se lasa pe spate in scaun si-i zice sandei : nu mai pot, mi-e rau de cit am mincat !.....care va sa zica, norisor : am primit raspunsul la intrebarea mea : daca ajunge la ei pomenirea noastra ? desigur ca nu sarmalele sau orice altceva , ci gindul, satisfactia, acel Bogdaproste, acea stare de multumire ....acel " Sa fie primit " ! e Primit ,Norulet, e primit si tot ce inima si gindul nostru le transmite,ii ajuta sa se mai desprinda de lumea asta ,materiala,in care au trait ! si fiecare pomenire este un alt impuls !

Moartea este un fenomen care a ridicat multe semne de �ntrebare tuturor civiliza�iilor. �nc� din cele mai vechi timpuri oamenii au �ncercat s� afle ce se petrece dup� moarte.

Egiptul Antic

�n mitologia egiptean� e recunoscut� existen�a vie�ii dup� moarte, aceasta doar cu condi�ia reunirii dup� deces a celor trei elemente esen�iale ale fiin�ei umane: corpul, ba-ul (sufletul) �i ka-ul (vitalitatea). Conform legendei, zeul cu cap de berbec Khnum modeleaz� fiecare om �nainte de na�tere, pe roata lui de olar. El acord� fiec�ruia trup, energie vital� (ka) �i suflet (ba). Ba-ul �i ka-ul sunt invizibile �n timpul vie�ii, dar formeaz� cu trupul un tot unitar. Dup� moarte �ns�, sufletul (ba-ul) �i ia zborul, av�nd �nf��i�area unei p�s�ri cu cap de om. Vitalitatea (ka-ul) se materializeaz� pe statuia mortului �n dou� bra�e ce se ridic� deasupra capului, ca o scufie.

�n condi�ii obi�nuite, cadavrul unui mort se descompune. Dac� nu se �ntreprinde nimic �mpotriv�, omul nu va mai beneficia de o nou� via�� dup� moarte, deoarece nu mai de�ine cele trei elemente esen�iale ale fiin�ei. De aceea, pentru a p�stra trupul, egiptenii au dezvoltat tehnica �mb�ls�m�rii mor�ilor (tehnica mumific�rii), pe care, conform legendei, Anubis a folosit-o pentru prima oar� pentru Osiris. Astfel, dup� moarte, regii, reginele, oamenii boga�i, demnitarii aveau parte de �mb�ls�mare, singura metod� de a �nfrunta moartea. Ei erau apoi �nf�ura�i cu f�ii de p�nz� sub care se puneau amulete pe care erau scrise rug�ciuni, formule magice, etc. Erau a�eza�i �n sarcofage de lemn sau din metale pre�ioase, cu sculpturi �i picturi, iar �mpreun� cu ei era �ngropat� �i o parte din averea lor, pe care o vor duce pe t�r�mul cel�lalt. Sarcofagele erau a�ezate �n morminte specific egiptene, cum ar fi piramidele, simboluri ale perfec�iunii �i ale �n�l��rii �nspre cer. De aceste piramide benficiau doar marii regi sau descenden�i regali, cele mai mari construc�ii de acest tip fiind cele ale faraonilor Keops, Kefren �i Mikerinos.

Conform mitologiei egiptene, mortul nu r�m�ne �n morm�ntul s�u. Lui i se �nf��i�eaz� zei�a Isis sau zeul Anubis, care �l conduc �nspre lumea mor�ilor. Mortul se urc� �n barca lui Atum (Ra) �i este dus la Osiris pentru a fi judecat. Zei�a Maat este cea care p�ze�te balan�a sufletelor, �n care este c�nt�rit� inima mortului. Pe un talger al balan�ei se punea inima mortului, iar pe cel�lalt era pus� pana fermecat� a zei�ei Maat, pan� care nu min�ea niciodat�. Pentru vechii egipteni, inima era l�ca�ul inteligen�ei. Dac� inima era grea, �nsemna c� ea era plin� de p�cate, �i era �nghi�it� de un monstru cu cap de crocodil, coam� de leu �i corp de hipopotam. Astfel, pentru mort, nu mai putea exista via�� etern�. Dac� �ns� balan�a r�m�nea �n echilibru, �nsemna c� inima nu a p�c�tuit foarte mult, de aceea Osiris accepta s� ofere via�� ve�nic� mortului. Zeul Thot noteaz� toate hot�r�rile acestui zeu pe t�bli�ele lui, dup� care mortul poate s� tr�iasc� ve�nic al�turi de Osiris.

Orientul Mijlociu

�n Orientul Mijlociu exista credin�a c� mor�ii sunt �nc� vii, moartea �nsemn�nd doar o separare a sufletului de trup. Concep�ia aceasta nu este prezent� �ns� �i �n epopeea lui Ghilgame�, unde eroul principal pl�nge dup� moartea lui Enkidu, prietenul s�u. �n mitologia persan�, dup� moarte omul se divide �n trup �i suflet. Trupul este considerat dup� moarte impur, este v�zut ca o parte material� a fiin�ei umane, de care nu mai este nevoie dup� moarte. Vechii per�i nu �i �ngropau mor�ii �i nici nu �i incinerau, deoarece pentru ei focul �i p�m�ntul erau elemente sacre �i nu trebuiau p�ng�rite de trupul defunctului. De aceea, mor�ii erau du�i �n a�a-zisele "turnuri ale t�cerii". Soarta sufletului uman era hot�r�t� de faptele f�cute �n timpul vie�ii. Oamenii r�i sunt sf�ia�i �n �ntregime de demoni, conform profe�iilor lui Zarathustra. Se spune c� demonul Vizare�a se arat� �n zorii celei de-a treia nop�i �i duce sufletul legat al omului r�u la demoni. Sufletele celor drep�i sunt duse de Vohu Manah �ntr-o lume lipsit� de pericole, �n Paradis, loc unde se ajunge numai prin trecera podului Chinvat, p�zit de Ra�naw. Sufletul omului va ajunge astfel s� tr�iasc� al�turi de Ahura Mazda �i de zeii Amesha Spentas, �n Casa C�ntecului.

Religia islamic�

�n Coran se spune c� "fiecare suflet va gusta moartea" �i c� fuga de moarte este inutil�. Musulmanii cred c� moartea vine ca o amor�eal� ("sakra"), pe care nu o po�i �nvinge. Odat� ce un om este mort �i �ngropat, perioada p�n� la �nviere i se va p�rea scurt�. �naintea mor�ii, este necesar ca o rud� sau un prieten s� stea de veghe la cre�tetul muribundului �i s� �i repete: "Nu exist� alt zeu �n afar� de Allah", p�n� c�nd muribundul va �ncepe s� repete aceste cuvinte. Motivul acestui ritual este c�, atunci c�nd mortul este �ngropat, va fi vizitat de doi mesageri ai lui Allah, cu chipuri �nsp�im�nt�toare, Nakir �i Munkar, care �l vor �ntreba cine este zeul lui. Mortul va trebui s� r�spund� "Nu exist� alt zeu �n afar� de Allah" pentru a fi l�sat �n pace p�n� la �nviere. Ca �i la persani, moartea �nseamn� o desp�r�ire a sufletului de trup. Se spune c� atunci c�nd un om este pe moarte el �l vede pe Azrial, �ngerul mor�ii, care �i trage sufletul afar� din trup, prin gur�, f�r� greutate �i f�r� durere, dat fiind c� sufletul bun este preg�tit pentru acest fenomen. Azrial va da sufletul omului altor doi �ngeri albi, care �l vor duce �n primul cer, cea mai joas� regiune a cerurilor. Sufletul va parcurge succesiv cele �apte ceruri, ajung�nd apoi al�turi de Allah.

Religia budist�

Religia budist� sus�ine faptul c� omul este captiv unui ciclu infinit moarte-rena�tere �n func�ie de karma acumulat� �n timpul vie�ii. A�adar, pentru budi�ti exist� mai multe vie�i, iar moartea nu este dec�t o etap� de trecere �ntre ele. Faptele bune sau rele s�v�r�ite de ei �ntr-o via�� anterioar�, constituie karma ce se oglinde�te �n starea material� �i virtu�ile vie�ii actuale. Budi�tii cred �n re�ncarnare, cred c� trupul nu constituie dec�t vasul �n care se dezvolt� s�m�n�a sufletului. �n filosofia indian� ciclul nesf�r�it via��-moarte poart� numele "samsara". In buddhism nu exista suflet.

Dacii

Conform lui Herodot, p�rintele istoriei, geto-dacii se credeau nemuritori. Pentru ei moartea nu era dec�t o cale de a merge la zeul lor suprem Zamolxes, zeul subp�m�ntean al vegeta�iei �i al fertilit��ii. De aceea, moartea unui dac �nsemna pentru ei un prilej de bucurie, o s�rb�toare. Dacii practicau incinera�ia pentru mor�ii lor. Peste mormintele nobililor tarabostes �i ale c�peteniilor se ridicau uneori tumuli. Moartea era pentru daci �i un mod de comunicare cu zeul lor. Ei sacrificau la fiecare cinci ani un t�n�r geto-dac, dup� cum spune Herodot. Acesta avea rolul de a fi solul oamenilor c�tre Zamolxes, lui �ncredin��ndu-i-se �naintea ritualului de sacrificiu cererile, rug�min�ile, problemele celorlal�i.


Galii �i cel�ii

Nici locuitorii Galiei nu se temeau de moarte. Diodor din Sicilia spunea �n lucrarea sa "Biblioteca Istoric�": "Ei nu se feresc de moarte. S-a �nr�d�cinat la ei credin�a pe care o avea Pitagora despre nemurirea sufletului omenesc care, dup� un num�r anumit de ani, ar intra �ntr-un alt trup �i ar �ncepe o nou� via��." Ca �i dacii, galii sacrificau b�rba�i c�nd voiau s� afle r�spunsuri la �ntreb�ri privitoare la evenimente din viitor. �i �nfigeau sabia �n piept, deasupra diafragmei, celui destinat sacrificiului �i prefigurau ce se va �nt�mpla �n viitor dup� modul �n care c�dea victima. Druizii aveau, de asemenea, o doctrin� complex� �n ceea ce prive�te nemurirea, av�nd o moral� �i o viziune general� aparte despre lume. Av�nd o mitologie bogat�, practicau rituri �i ritualuri funerare adecvate. Ei considerau c� moartea nu este dec�t o str�mutare temporar� �i c� via�a continu� prin intermediul re�ncarn�rilor. Cel�ii credeau, la fel ca galii, �n re�ncarnare. Ei considerau c� din fiecare via�� tr�it� de un om se �nva�� c�te ceva, iar �n urma unei succesiuni de vie�i, sufletul atinge cunoa�terea suprem� �i se �ntoarce la divinitate. �n timpul mor�ii, sufletele i�i petrec timpul aprofund�nd lec�iile �nv��ate �n propriile lor vie�i �i a�teapt� o urm�toare via�� �n care s� �nve�e lucruri noi. Cel�ii aveau chiar o zi de s�rb�toare �n care comemorau mor�ii. Ea avea loc la data de 1 noiembrie, prima zi a anului celtic �i �i era dedicat� lui Samhain, zeul mor�ilor. Se credea c�, �n acea zi, sufletele celor mor�i se �ntorc printre cei vii, odat� cu venirea serii. Ritualurile celtice de atunci includeau costumarea participan�ilor �i sacrificarea animalelor prin ardere. Din aceast� s�rb�toare a evoluat mai t�rziu Halloween-ul.


Popoarele germanice �i scandinave


�n mitologia nordic�, moartea era v�zut� ca un eveniment tragic, prin care omul se desparte pentru totdeauna de Midgard, lumea celor vii. Zeii nordici, spre deosebire de zeii altor mitologii nu erau nemuritori, ci �i c�tigau aceast� atribu�ie m�nc�nd merele fermecate ale Idunnei. Aceste mere le ofereau tinere�e ve�nic�, dar nu �i f�ceau invincibili. Lumea mor�ilor nu era unitar� pentru nordici a�a cum era la daci sau la cel�i. Exista un t�r�m �n ceruri, un loc edenic pentru cei care mureau viteje�te �n lupte, de aceea nordicii urm�reau s� aib� o moarte eroic�. Acest loc se numea Valhalla, iar mor�ii erau escorta�i p�n� aici de walkirii. Un alt t�r�m era condus de zei�a Hel, se numea Helheim �i era destinat celor r�pu�i de boal� sau de b�tr�ne�e. Mai exista un t�r�m pentru cei �neca�i, era guvernat de zei�a Ran �i se afla pe fundul oceanului.



Grecii antici

Dac� �n multe culturi �i mitologii g�sim o divizare a lumii �n dou�, Paradis �i Iad, �n mitologia greac�, t�r�mul mor�ilor este unul singur, condus de zeul Hades. Era un t�r�m subp�m�ntean str�b�tut de cinci r�uri: Acheron, r�ul triste�ii, Cocytus, r�ul lament�rii, Lethe, r�ul uit�rii, Phlegethon, r�ul focului �i Styx, r�ul urii. Grecii aveau a�adar o percep�ie pesimist� asupra mor�ii. �n unele legende t�r�mul mor�ilor se divide �i apar structuri separate ca Tartar-ul, t�r�mul damna�ilor �i C�mpiile Elizee, t�r�mul eroilor. Lumea mor�ilor era bine delimitat� de lumea celor vii, p�trunderea unui om viu pe t�r�mul lui Hades fiind aproape imposibil�. Acest lucru s-a realizat �ns�, de c�teva ori prin intermediul lui Heracles, dar �i al lui Orfeu. Lumea mor�ilor era desp�r�it� de cealalt� lume prin r�ul Styx, leg�tura fiind f�cut� printr-o barc� condus� de Charon. Grecii �ngropau c�teva monede �mpreun� cu defunctul pentru a avea cu ce s� �l pl�teasc� pe Charon, altfel mortul r�m�nea un an �ntreg pe mal, �ntre via�� �i moarte. C�inele cu trei capete, Cerber, eriniile, spirite feminine ale r�zbun�rii, kerele, entit��i ale mor�ii �i ale distrugerii ap�rau �inutul mor�ilor de intru�i. Zeul grec al mor�ii era Thanatos, fratele lui Hipnos, zeul somnului �i ap�rea deseori �naripat. El apar�inea genera�iei preolimpiene �i nu �inea seama de puterile celorlal�i zei, ci �ndeplinea totul dup� bunul s�u plac.

Literatura grecilor antici nu ofer� o imagine unitar� a lumii de apoi. De�i ideea existen�ei sufletului sau a unei individualit��i de dup� moarte era str�in� credin�elor grecilor, mi�c�ri influen�ate de traci, egipteni sau orientali cum au fost orfismul, pitagorismul �i cultul zeit��ilor Demetra �i Dionis s-au bazat pe aceste concep�ii, necunoscute de pild� lui Homer. Astfel, �n cel de-al XI-lea c�nt al Odiseei, sufletele mor�ilor invocate de Odiseu nu au o con�tiin�� proprie, ci �i dob�ndesc o anumit� individualitate doar prin s�ngele animalelor sacrificate �i prin interpret�rile lui Teiresias. Pe de alt� parte, Eschil �n Choeforele sau Sofocle �n Electra presupun c� sufletele celor mor�i pot fi �mbunate prin sacrificii, respectiv pedepsite de batjocura exercitat� de cei vii. �i sufletul lui Darius �n Per�ii lui Eschil pare a duce o nou� existen�� dup� moarte, c�ci afl� de �nfr�ngerea o�tirilor lui Xerxes. Presocraticul Empedocle a sus�inut chiar o teorie a metempsihozei (fragmentele 115, 117, 146-7 �n: Hermann Diels/Walther Kranz (�ngrijitori de edi�ie): Die Fragmente der Vorsokratiker, vol. I, Berlin 1951).


Teoria lui Platon despre moarte

Filosoful grec Platon sus�inea, probabil influen�at de orfism, c� sufletul de�ine imortalitate. Drept pedeaps� pentru nelegiuirea primordial�, sufletul este �nchis �n corp ca �ntr-un morm�nt. Astfel, existen�a �ntrupat�, ceea ce noi numim via��, �nsemna pentru Platon, moarte. Moartea era �nceputul vie�ii adev�rate, dar aceasta nu avea loc dec�t dup� judecarea gre�elilor s�v�r�ite �naintea p�r�sirii corpului. Dup� o perioad� de timp sufletul se re�ncarneaz�. La fel ca �n scrierea indian� "Upani�ade", se sus�ine astfel c� sufletul este indestructibil, dar este condamnat s� treac� mai multe etape p�n� la o eliberare final�.


Etruscii

�n mitologia etrusc�, via�a omeneasc� se desf�oar� �n dou�sprezece homeomade; dup� cea de-a dou�sprezecea, oamenii �i p�r�sesc propriul spirit, iar zeii nu le mai trimit nici un semn. Credin�ele etrusce despre moarte nu au fost �nc� pe deplin clarificate. Din secolul al IV-lea, picturile tombale �nf��i�eaz� un Infern inspirat din mitologia greac�, dar destul de diferit fa�� de acesta. Mortul c�l�tore�te pe lumea cealalt� pe un cal sau �ntr-un car �i este primit de un grup de b�rba�i, probabil str�mo�i ai lui. Aita, zeu identificat cu Hades �i Phersipnai, zei�� asem�n�toare Persephonei, prezideaz� un osp�� �n cinstea mortului. Alte picturi etrusce �nf��i�eaz� o �ntreag� demonologie, diferit� de cea greac�. Etruscii au un personaj numit Charon, la fel ca grecii, dar care are o �nf��i�are original�. El are urechile asemeni unui cal, nas �ncovoiat de pas�re pr�d�toare, din�i �i buze �nfior�toare, gata s� sf�ie victimele. El ucide oamenii �i �i conduce �n Infern. Cu toate acestea, lumea mor�ilor la etrusci este bogat� �n pl�ceri.


Slavii

Slavii antici, p�g�ni, credeau c� lumea lor era un copac uria�, crengile reprezent�nd Paradisul, lumea zeilor, iar r�d�cinile erau lumea mor�ilor. �n timp ce zeul Perun, guverna sub forma unui �oim lumea divin�, zeul Veles, �nf��i�at ca un �arpe, se �ncol�cea �n jurul r�d�cinilor, p�zind lumea celor mor�i. Pentru slavi, acest t�r�m nu era unul resping�tor, ci dimpotriv� era pitoresc �i armonios, dup� cum reiese din basmele slavone. Era un t�r�m format din coline verzi unde tr�iau multe creaturi fabuloase �i unde sufletele celor mor�i p�zeau turmele de vite ale lui Veles. �n unele legende lumea cealalt� era imaginat� undeva peste ocean, iar acolo se credea c� migrau p�s�rile iarna. �n acest caz, aceast� lume se numea Virey sau Iriy. �n fiecare an, zeul vegeta�iei, Jarilo �i petrecea iarna acolo, �ntorc�ndu-se prim�vara. Uneori Veles trimitea pe p�m�nt spirite ale mor�ilor ca mesageri. Festivalele �n onoarea lui erau �inute iarna, la sf�r�itul anului �i se numeau "Velja noc", adic� "Marea Noapte". Tineri numi�i "koledari" sau "vucari" se costumau �n acele zile cu haine lungi din l�n� de oaie �i purtau m�ti grote�ti, apoi colindau prin sate �n grupuri sco��nd sunete ciudate.


Aztecii
Masc� aztec� de jad, cu care era acoperit� fa�a mortului, pentru a nu permite sufletului s� ias� prin gur�.

�n mitologia aztec�, moartea, violen�a �i sacrificiul uman sunt acceptate, recunoscute �i necesare cererii divinit��ilor. Moartea face parte din spiritualitatea poporului aztec, ea este inclus� �n zodiac, al�turi de celelalte semne zodiacale. La azteci, ceremoniile de �nmorm�ntare sunt legate de credin�e ancestrale, fiind deosebit de complexe �i fastuoase. Ordonarea �vie�ii de dincolo� se f�cea respect�ndu-se, �n primul r�nd, categoria social� �i condi�ia material� a defunctului. R�zboinicii, b�rba�ii mor�i �n lupte sau r�zboaie sau cei sacrifica�i �n cadrul ceremoniilor religioase erau considera�i privilegia�i. �i b�tr�nii care f�cuser� parte din organiza�ia care rezolva treburile ob�te�ti aveau parte de �nmorm�nt�ri fastuoase. Riturile funerare cuprindeau �i practica de a pune �n morm�nt obiecte de uz personal, pentru a-i folosi celui plecat �ntr-o alt� lume. Cei care mureau �neca�i �i femeile care mureau �n urma na�terii erau �nhuma�i. Incinerarea era mai r�sp�ndit� �i efectuat� cu mult fast. �n func�ie de condi�ia social�, defunctul era �mbr�cat cu ve�minte bogat �mpodobite. Persoana decedat� era a�ezat� �n pozi�ie ghemuit�, iar pe fa�� i se punea o masc� antropomorf� din jad sau piatr�, pentru ca sufletul s� nu ias� prin gura mortului. Cei b�tr�ni care f�ceau parte din comunitate supravegheau arderea, iar cenu�a era adunat� �ntr-o urn� �i �ngropat� �n casa defunctului. Urnele cu r�m�i�ele p�m�nte�ti ale persoanelor importante erau depuse �n temple. Aztecii cuno�teau �i o metod� de �mb�ls�mare �i de mumificare.

Mitologia rom�neasc�

Cre�tinarea timpurie �n epoca de formare a poporului rom�n a �mpiedicat formarea unei mitologii unitare, aceste credin�e str�vechi transformandu-se �n supersti�ii de obicei asociate r�ului, sau personajele lor devin sfin�i, �n unele cazuri. �n mitologia rom�neasc�, via�a omului parcurge trei etape importante: na�terea, nunta �i �nmorm�ntarea (moartea). Dup� moarte, sufletul se desparte de trup, se integreaz� cosmosului �i se une�te cu natura, form�nd cu aceasta un �ntreg. Aceast� idee porne�te de la ni�te concep�ii p�g�ne str�vechi, care probabil �i au originea �n mitologia traco-dac�. Astfel via�a de dup� moarte nu este dec�t o continuare a celei terestre, sufletul omului fiind aproape de spa�iul �n care a vie�uit, idee dezvoltat� �i �n balada "Miori�a". Cu toate c� moartea nu reprezint� un sf�r�it al sufletului, al fiin�ei, ci o continuare sub alte forme a existen�ei acestuia, moartea este v�zut� ca un eveniment tragic. Omul se desparte de ceea ce �i era familiar, devine altceva, nu mai este al�turi de cei dragi. Moartea este acceptat� �n concep�ia rom�neasc� ca o condi�ie uman� de care nimeni nu poate sc�pa. Tragismul mor�ii este amplificat dac� via�a mortului nu a parcurs a doua etap� a vie�ii, nunta, ca �n cazul mor�ii tinerilor "nelumi�i", adic� nec�s�tori�i. Ace�tia nu �i-au �ncheiat ciclul vie�ii, deci nu �i vor reg�si lini�tea ve�nic� dup� moarte, ci se vor chinui sub forma unor strigoi. La fel se �nt�mpl� �i cu pruncii care mor de mici sau imediat dup� na�tere �i devin moroi pentru a-�i b�ntui mamele. �n cazul tinerilor nelumi�i exist� un ceremonial �n timpul �nmorm�nt�rii, �n care se celebreaz� nunta cu natura �i cu moartea, �n �ncercarea de a conferi lini�te ve�nic� mortului. Iat� ce spune Dimitrie Cantemir �n a sa Descriptio Moldaviæ cu privire la credin�a rom�nilor despre moarte: �aproape tot norodul de r�nd crede c� fiec�rui om Dumnezeu �i hot�r�te ziua mor�ii; iar �naintea acesteia nimeni nu poate s� moar� sau s� piar� �n r�zboi...� De aceea, de cele mai multe ori, o�tenii se v�rau �n primejdii nebune�te, convin�i fiind c� nu vor muri. Aceea�i credin�� se �nt�lne�te �i la popoarele scandinave: divinitatea suprem� a fixat de la �nceput linia vie�ii fiec�rui om. Chiar de s-ar ascunde �n gaur� de �arpe, acela nu ar c�tiga nici o clip� �n plus. Soarta fiind fix�, frica nu aduce nici un fel de c�tig personal.

Religia cre�tin�


Dante �i Virgiliu �n Iad; pictur� de William-Adolphe Bouguereau (1825-1905). Iadul este locul unde oamenii sufer� dup� moarte pentru p�catele s�v�r�ite �n timpul vie�ii

�n tradi�ia biblic�, primul om, Adam, era la �nceput nemuritor, dar a primit moartea drept pedeaps� de la Dumnezeu pentru c� a c�zut �n ispit�, gust�nd din fructul oprit. Adam a trebuit s� se �ntoarc� �n p�m�nt, adic� �n materia din care a fost creat ("P�m�nt e�ti �i �n p�m�nt te vei �ntoarce" -- Facerea 3:19). Moartea nu era considerat� �n Vechiul Testament un sf�r�it, ci exista posibilitatea invierii, �i era asociat� cu "somnul" (Iov -- 3:13), ceea ce implica o trezire la Judecata de Apoi. �n Noul Testament nu apare o nou� filosofie despre moarte. Aici se men�ioneaz� clar c� sufletul(omul)poate fi nemuritor, mesajul Noului Testament fiind c� Iisus Hristos a �nvins moartea. Prin st�p�nirea mor�ii, diavolul avea pe to�i oamenii �n puterea sa, �ns� Iisus, jertfindu-se pentru muritori, i-a eliberat. �n Biblie se spune c� "cei care cred �n Fiul lui Dumnezeu nu vor muri, ci vor avea via�� ve�nic�" (Ioan 3:16). �n religia cre�tin� exist� doar dou� destina�ii finale pentru oameni dup� moarte: prima Raiul, (Paradisul sau Edenul), unde merg la inviere doar cei drep�i, r�scump�ra�i fiind prin s�ngele lui Iisus Hristos �i a doua, moartea definitiv�, f�r� speran�a �nvierii. Unele culte cred �n existen�a Iadului (Infernului), unde merg p�c�to�ii pentru chinuri ve�nice. Soarta omului este stabilit� dup� judecata f�cut� de Fiul, dup� faptele de fidelitate cre�tin� pe care le-a f�cut omul c�nd era �n via��. La catolici exist� �i Purgatoriul, un loc diferit de Rai �i Iad, unde oamenii se pot purifica �i �i pot isp�i micile p�cate dup� moarte. Nu exist� o unanimitate universal� �n ceea ce presupune credin�a cre�tin�, datorit� influen�elor credin�elor locale cu r�d�cini precre�tine.

Experien�ele mor�ii clinice



Moartea clinic� este un fenomen care apare la un pacient grav r�nit �i const� �n oprirea temporar� a contrac�iilor inimii �i a respira�iei. Oamenii care au trecut prin aceast� etap�, apoi au revenit la via��, datorit� relu�rii activit��ii organelor vitale, au tr�it o experien�� uluitoare, iar relat�rile lor despre moarte sunt asem�n�toare cu cele descrise �n "Cartea tibetan� a mor�ilor". �n 1975, Raymond Moody public� cartea LIFE AFTER LIFE (Via�a dup� via��) despre experien�ele a sute de oameni ce au trecut prin moarte clinic�, aceasta din punct de vedere medical nefiind considerat� moarte propriu-zis�. Primul stadiu pe care �l parcurg �i �i-l amintesc aceste persoane este asem�n�tor cu cel de p�r�sire a corpului, este sentimentul unei plutiri �n afara trupului. Omul vede adesea scene, evenimente �nt�mpl�ri din via�a personal�, dar dintr-o perspectiv� diferit�, ca �i cum nu ar fi dec�t un simplu spectator. Senza�ia aceasta este �nso�it� de o stare deplin� de lini�te �i calm. Acest prim stadiu pe care mul�i dintre cei care cred �n posibilitatea vie�ii dup� moarte �l citeaz� ca un argument �n sprijinul tezei lor, s-a demonstrat �n ultimii ani ca av�nd cauze naturale; astfel de st�ri au fost ob�inute �n laborator, f�r� ca m�car s� fie nevoie de o aparatur� sofisticat�, a�a cum ne indic� unele ecouri din massmedia, ca acesta: Doctors create out-of-body sensations news.bbc.co.uk/2/hi/health/2266740.stm Wednesday, 18 September, 2002 Dup� starea de percep�ie extracorporal�, unora dintre cei care trec prin moarte clinic� �i care declar� c� au avut �n aceast� perioad� anumite experien�e remarcabile, li se pare c� trec printr-un tunel �ntunecat �i simt ceva ca o adiere de v�nt. Psihologul american Susan Blackmore opineaz� c� tunelul de lumin� se datoreaz� unei cre�teri temporare a activit��ii cortextului vizual (acea parte a scoar�ei cerebrale care se ocup� cu interpretarea percep�iilor vizuale), �n codi�iile �n care lipsa de oxigen reduce inhibi�ia fiziologic� operat� de unele celule asupra altora. Aceast� activitate mai ridicat� dec�t cea normal� a celulelor din cortexul vizual, produce efectul de tunel luminos, a�a cum s-a ar�tat �n simul�ri, �i a�a cum se produce �i �n alte situa�ii �n afar� de aceea a hipoxiei, �i asta din cauz� c� cele mai multe celule sunt responsabile de zona central� a c�mpului vizual. La cap�tul tunelului, persoana respectiv� vede figuri cunoscute ale prietenilor, ale rudelor, etc. De asemenea, �n unele cazuri persoana vede o figur� str�lucitoare, care este o parte important� din credin�a religioas� a ei. Apare apoi senza�ia c� vede gr�dini, flori, r�uri, insule, lumini, dup� care individul �i urm�re�te filmul vie�ii, ce prezint� �n special ocaziile pierdute de a face un bine sau de a ajuta. Este interesant de remarcat aici c� exist� o oarecare interdependen�� �ntre aceste declara�ii ale celor care au tr�it o experien�� de moarte clinic� �i mediul cultural �i religios din care ace�tia provin. Mai mult chiar, se constat� c� detaliile declara�iilor variaz� �ntr-o cultur� dat� chiar, de la o epoc� la alta. Astfel, putem din p�cate concluziona c� avem de-a face cu descrieri influen�ate de credin�ele celor care tr�iesc astfel de experien�e. Aceast� condi�ionare cultural� �i chiar temporal�, care face ca �ntr-o arie dominat� de o anumit� mitologie �n ce prive�te moartea s� existe descrieri �nrudite, �i ca �ntr-o aceea�i cultur� descrierile s� varieze pe m�sura ce realitatea tehnico-�tiin�ific� a societ��ii din care provine individul evolueaz�, nu poate fi explicat� dec�t prin ideile preconcepute pe care indivizii le au �n leg�tura cu moartea. Astfel, relat�rile din aria mitologiei iudeo-cre�tine, aveau relat�ri ce descriau imagini fixe acum unul sau dou� secole, �n timp ce aceste relat�ri descriu azi �n aceea�i arie cultural� adev�rate "filmule�e". (Vezi explica�iile lui Douwe Draaisma de la Universitatea din Groningen, �n articolul " How it feels to die " , al lui Mark Pilkington �n The Guardian, din data de Joi 25 martie 2004 ( www.guardian.co.uk/life/farout/story/0,,1176799,00.html ). Persoana �n cauz� simte c� nu mai exist� spa�iu �i timp, iar la �ntoarcerea la via�� are un puternic sentiment de dezam�gire �i autorepro�. Cu toate c� aceste relat�ri par fabuloase, �tiin�a a reu�it s� explice o parte din ele. Datorit� faptului c� �n momentul mor�ii, corpul sufer� modific�ri fizice �i chimice ca sc�derea tensiunii arteriale �i mic�orarea cantit��ii de oxigen care ajunge la creier, celulele nervoase ale creierului �nceteaz� s� mai func�ioneze. Centrul v�zului este primul afectat, iar imaginile sunt percepute tot mai greu. Aceasta duce la senza�ia perceperii unei lumini str�lucitoare �nconjurat� de �ntuneric, percep�ie care apare �n memorie sub forma unui tunel.

Fantome, strigoi �i stafii �n epoca contemporan�




Fantomele, strigoii �i stafiile sunt creaturi fictive, a c�ror existen�� nu este dovedit�. Ele nu au corp �i se crede c� sunt de fapt suflete ale oamenilor care au r�mas, dup� moarte, pe P�m�nt. Acest lucru s-a �nt�mplat ori datorit� unei mor�i brutale �i a setei de r�zbunare, ori din cauz� c� nu au beneficiat de un ceremonial de �nmorm�ntare, deci nu li s-a conferit odihna ve�nic�. Aceste creaturi dateaz� de mult timp �n istorie. �n multe mitologii ele erau v�zute drept creaturi malefice, r�zbun�toare, cu inten�ii tic�loase. �n mitologia japonez�, strigoii sunt violen�i, capabili de r�zbun�ri fizice teribile asupra du�manilor care au mai supravie�uit. Uneori, aceste creaturi nu sunt dec�t ni�te suflete pa�nice, t�cute, docile, care pot fi uneori v�zute. Pove�tile cu case b�ntuite de fantome sunt elemente de baz� �n istoria acestor fiin�e supralume�ti. Se spune c� �n Marea Britanie, �n special �n Sco�ia, exist� cele mai multe locuin�e b�ntuite, care atrag implicit mul�i turi�ti. �n prezent, Societatea Britanic� �i American� pentru Cercet�ri Metapsihice investigheaz� �i clasific� o mul�ime de cazuri �n care se zice c� ar fi prezente fantome, �ncerc�nd totodat� s� dea explica�ii logice �i �tiin�ifice acestor �nt�mpl�ri. O teorie elaborat� pentru a explica unele cazuri de apari�ii de fantome este cea care sus�ine c� evenimentele dramatice cauzate de moartea unei persoane dragi, pot influen�a sensibilitatea �i emo�iile unei persoane f�c�nd-o astfel s� cread� c� vede aceste fiin�e paranormale. Dac� existen�a fantomelor, a strigoilor �i a stafiilor ar fi dovedit�, atunci s-ar putea afla �i r�spunsul la �ntrebarea privind via�a de dup� moarte.

Legende despre moarte
Biruin�a asupra mor�ii �i nemurirea


�n mitologie nemurirea �nsemna perfec�iune �i invincibilitate, �nsu�iri de care oamenii nu aveau parte, ci doar zeii. Cu toate acestea, omul va aspira mereu spre nemurire, dup� cum se relateaz� �n multe dintre legendele diferitelor mitologii.

* Basmul "Tinere�e f�r� b�tr�ne�e �i via�� f�r� de moarte" apar�ine mitologiei rom�ne�ti, aspira�ia spre nemurire �i spre tinere�e ve�nic� constituind tema major� a acestei opere literare. Eroul principal al basmului era predestinat de la �nceputul vie�ii s� ating� pragul nemuririi, deoarece el nu accept� s� se nasc� dec�t atunci c�nd tat�l s�u �i promite tinere�e f�r� b�tr�ne�e �i via�� f�r� de moarte. F�t-Frumos porne�te �ntr-un lung �i istovitor drum c�tre nemurire, pe care, �n urma dep�irii a numeroase obstacole, o g�se�te pe un t�r�m fermecat, guvernat de trei z�ne. Fiind doar un om p�m�ntean, el are sl�biciuni,face gre�eli �i nu ascult� sfatul z�nelor de a nu pleca �n Valea Pl�ngerii. Aceast� fapt� conduce la pierderea nemuririi, dovedindu-se astfel c� omul nu merit� aceast� atribu�ie. Este interesant de observat discu�ia dintre F�t-Frumos �i Moartea personificat�, din finalul basmului. Moartea �i spune eroului "Bine ai venit, c�, de mai �nt�rziai, �i eu m� pr�p�deam!" ceea ce sugereaz� alt� tem� a basmului, c� totul este efemer, nimic nu dureaz� ve�nic, c� p�n� �i moartea are un sf�r�it. Sunt strecurate, a�adar, �n aceast� oper� popular� �i cuget�ri ale poporului rom�n �n leg�tur� cu via�a �i moartea.
* �n mitologia mesopotamic�, Epopeea lui Ghilgame� reprezint� o alt� legend�, �n care idealul este echivalent cu nemurirea. Dup� moartea prietenului s�u Enkidu, Ghilgame� este cuprins de spaima mor�ii �i vrea s� devin� nemuritor. �n drumul s�u pentru g�sirea buruienii nemuririi, Ghilgame� trece peste apa mor�ilor, o ap� miraculoas� care ar fi ucis pe oricine ar fi atins. Astfel, eroul principal al epopeii �nfr�nge moartea �ns�i, dar speran�a nemuririi este spulberat� c�nd buruienile fermecate sunt �nghi�ite de un �arpe. Prin aceasta, i se deovede�te lui Ghilgame� c� zeii sunt potrivnici ideii c� oamenii ar putea fi nemuritori.
* �i �n mitologia greac�, exist� o legend� privitoare la aspira�ia spre nemurire �i invincibilitate. Thetys,zei�a m�rii, cu mari riscuri, �ncearc� s� �i confere nemurire �i fiului ei muritor, Ahile, sc�ld�ndu-l �n valurile r�ului Styx, situat pe t�r�mul mor�ilor al zeului Hades, r�u pe care nu �l puteau atinge cei vii. Ca de obicei, soarta �i zeii se opun acestui fapt. O frunz� lipit� pe c�lc�i face ca acea zon� s� nu fie udat� de apa Styxului, s� r�m�n� vulnerabil�, ceea ce va duce la moartea eroului, mai t�rziu, c�nd va fi str�puns de o lance exact �n c�lc�i. De aici �i expresia "c�lc�iul lui Ahile", �nsemn�nd o zon� vulnerabil�.

La grecii antici exista totu�i o modalitate de a atinge nemurirea, dar sub alte forme, iar acest privilegiu nu era acordat dec�t marilor eroi, care erau transforma�i �n stele pe cer dup� ce mureau viteje�te �n lupt�. De exemplu, dup� moarte, Perseu �i Andromeda devin constela�ii, la fel �i Orion, singura iubire a zei�ei Artemis. Aceea�i soart� o au �i Castor �i Pollux, ce devin stele, form�nd constela�ia Gemenilor.

* Un episod asem�n�tor celui al zei�ei Thetys cu Ahile exist� �i �n mitologia nordic�. Zei�a Frigg, con�tient� de sf�r�itul tragic pe care �l va avea fiul ei Baldur, cere tuturor for�elor naturii �i obiectelor s� �l protejeze pe zeu, s� nu �i fac� r�u. Ea ob�ine jur�m�ntul lor, c�tig�nd astfel nemurirea fiului ei �i invincibilitatea lui. �ns� ea omite v�scul, pe care �l consider� ne�nsemnat, dar care va provoca, peste un timp, moartea lui Baldur.

Personific�ri ale mor�ii


Deseori moartea este �nf��i�at� �n picturi �i filme ca o fiin�� �nve�m�ntat� cu o pelerin� neagr�, �in�nd �n m�n� o coas� cu care reteaz� via�a oamenilor. �n englez� aceast� creatur� poart� numele de "death reaper" adic� "spintec�torul mor�ii". �n epoca medieval�, �n timpul ciumei negre s-a dezvoltat reprezentarea mor�ii ca un schelet sau mai multe schelete, ce danseaz�. Aceast� alegorie se nume�te �n art� "dans macabru". O alt� personificare a mor�ii este psihopompul (din greac�, "psuchopompos", �nsemn�nd "ghidul sufletelor"). Acesta este termenul general pentru �ngerul, demonul sau spiritul ce conduce sufletul omului pe t�r�mul mor�ilor, idee ce apare �n multe mitologii �i religii. �n Mexic, moartea este personificat� devenind un sf�nt, Santa Muerte, c�rora unii oameni i se �nchin�, cer�ndu-i protec�ie, de�i Biserica Catolic� nu este de acord cu existen�a lui.

Zeii mor�ii

* Ankou -- mitologie breton�
* Anubis -- mitologie egiptean�
* Arawn -- mitologie celtic�
* Asto Vidatu -- mitologie persan�
* Charon -- mitologie greac� �i mitologie roman�
* Eita -- mitologie etrusc�
* Hades -- mitologie greac�
* Mictlantecuhtli -- mitologie aztec�
* Mors -- mitologie roman�
* Odin -- mitologie nordic�
* Osiris -- mitologie egiptean�
* Pluto -- mitologie roman�
* Samhain -- mitologie celtic�
* Shinigami -- mitologie japonez�
* Thanatos -- mitologie greac�
* Veles -- mitologie rus�
* Yama -- hinduism
* Yan Luo -- mitologie chinez�
* Zamolxis -- mitologie traco-dac�


Zei�ele mor�ii

* Badb -- mitologie celtic�
* Hel -- mitologie nordic�
* Morrigan -- mitologie celtic�
* Phersipnai -- mitologie etrusc�
* Ran -- mitologie nordic�