Salarii nerusinate!!! pentru cine suportam , pentru cine o ducem rau.aflati mai jos!

VEST Topul salariilor barosane ale func�ionarilor din prim�rii care sfideaz� criza
Daniel Dancea
4009 afi��riVineri 14 mai 2010
TIMISOARADeclara�ia de avere a Doinei Popa arat� un salariu lunar de 5.000 de lei
Func�ionarii angaja�i �n administra�ia public� local� r�d �n nas crizei �n toate ora�ele mari din Vestul ��rii. Sumele lunare �ncasate la Timi�oara, Arad, Oradea, Deva �i Re�i�a sfideaz� efectele recesiunii. �n acest timp taxele locale apas� tot mai greu pe majoritatea locuitorilor ora�elor mari.

�n timp ce veniturile mici ale pensionarilor sunt b�gate la ap�, angaja�ii prim�riilor nu au niciun stres. Salariile lor sunt frumu�ele. Unele prim�rii vor s� ridice taxele locale pentru a asigura �n continuare bani pentru salariile babane.

Pe Aceea�i Tem�
Vacanțe luxuriante de mii de euro pentru consilierii și angajații CJT, pl�tite din banii noștri
Cum se pierd banii timi�orenilor �n h�rtiile plimbate de func�ionari prin prim�rie
Angaja�ii Prefecturii Timi� nu vor s� fie iradia�i pe gratis �i dau �n judecat� guvernul
Veniturile �efilor din Poli�ia Comunitar� s-au umflat din amenzi, premii �i stimulente
Cum s-a umflat leafa �efilor din prim�rie
TAGURI
adevarul de searasalarii din primariitaxe locale
Citi�i �i:

Top salarii bugetare/ Secretarul Consiliului local Gala�i, ia un salariu lunar de 7.729 de lei

Lux �n capitala Banatului

E criz�, nu sunt bani, trebuie scumpite taxele �i impozitele locale, dar e nevoie �i de o majorare a pre�ului la gigacalorie. Acesta este filozofia dup� care func�ioneaz� Prim�ria Timi�oara.



�Prin plata real� a costurilor lucr�rilor publice s-ar economisi mult mai mul�i bani dec�t prin cre�terea impozitelor", sus�ine unul din cei mai importan�i investitori din Banat, Ovidiu �andor. Declara�iile de avere ale func�ionarilor publici din prim�rie arat� o criz� doar de fa�ad�, �n realitate unele lefuri ale bugetarilor sunt de-a dreptul nesim�ite. Un consilier oarecare, la una din direc�iile prim�riei, ajunge s� c�tige 4.000 sau chiar 5.000 de lei lunar. Cel mai mare venit lunar, din cei 350 de func�ionari publici �simpli" care au declara�ii de avere pe site-ul, Prim�riei Timi�oara �l are Doina Popa, consilier la Serviciul de Publicitate �i Comer�: 5.000 de lei.


Cite�te �i:

Dinozaurii Moldovei de la stat sfideaz� criza

TOP SALARII MEDII �N VEST

1. Prim�ria Timi�oara: 2.100 de lei

2. Prim�ria Arad: 1.200 de lei

3. Prim�ria Re�i�a: 1.200 de lei

4. Prim�ria Deva: 1.160 de lei

5. Prim�ria Oradea: 1.100 de lei

Controleaz� comer�ul pentru 5.000 de lei lunar

Potrivit ultimei declara�ii de avere postate pe site, Doina Popa (foto) a �ncasat din salariu 60.000 de lei �ntr-un an. �ntrebat� cum justific� salariul, func�ionara nu a g�sit o explica�ie pertinent�. �Am pus salariul brut, sau m� rog, nu �tiu ce e. O s� verific declara�ia fiscal�", a spus Doina Popa. Referitor la activitatea pe care o desf�oar�, c��i bani prime�te �n m�n� �i ce face practic, func�ionara s-a eschivat. �Sunt consilier la Serviciul de Publicitate �i Comer� �i m� ocup cu controlul comer�ului. �n afar� de asta mai am �i alte activit��i. Restul informa�iilor le g�si�i la Personal", a mai spus Popa.

Marius Ovidiu Duma lucreaz� Direc�ia de Patrimoniu �i declara�ia de avere a lui arat� o leaf� anual� de 54.000 de lei. �E vorba de venitul din 2008. Atunci ocupam o func�ie de conducere. Acum sunt simplu consilier �i cu noile m�suri o s� ajung la 1.500 de lei pe lun�", a spus Duma. Un alt salariu baban are Simina Dumitra�cu, care lucreaz� la Direc�ia de Urbanism. Ultima declara�ie de avere arat� c� a �ncasat 55.360 de lei pe an, ceea ce �nseamn� un salariu lunar de peste 4.600 de lei. �Sunt de 15 ani �n prim�rie �i sunt actual �ef de birou", a spus Dumitra�cu, care a refuzat s� explice ce face concret pentru banii cu care o pl�tesc timi�orenii.

Vox Timi�oara: �Salariile ar trebui s� scad� de sus �n jos, nu invers. S� �nceap� cu parlamentarii, cu cei de la prim�rie", Dorel Moiese - l�c�tu�.

Familii abonate la bani publici

Documentul citat arat� c� nu numai Simina Dumitra�cu �mulge" de la stat, ci �i so�ul acesteia, Victor Dumitra�cu, �ef de sec�ie la Spitalul Jude�ean �i profesor la Medicin�. Din cele dou� slujbe medicul c�tig� lunar 5.600 de lei, abia reu�ind s� o echivaleze la salariu pe so�ia sa, angajat� a prim�riei. Dac� Simina �i Victor Dumitra�cu iau salarii de la institu�ii publice diferite, nu pu�ine sunt cazurile �n care familii �ntregi �se �nfrupt�" numai din banii timi�orenilor. Analiz�nd declara�iile de avere se poate constata foarte u�or c� sunt cazuri �n care so�-so�ie iau bani frumo�i de la institu�ia de pe Loga. Adrian-Amedeo �i Iudit Bere-Semedi sunt so�-so�ie �i lucreaz� la Direc�ia de Mediu din Prim�ria Timi�oara. Ultimele declara�ii de avere arat� c� familia Bere-Semedi �ncaseaz� lunar peste 7.500 de lei. Ca �i cum ace�ti bani nu ar fi suficien�i, Adrian Bere mai �ncaseaz� anual 6.000 de lei ca secretar al Sindicatului Liber din Prim�ria Timi�oara.

TOP SALARII BABANE LA TIMI�OARA

9.647 lei - Ioan Cojocari, secretarul Consiliului Local (foto jos)

7.684 lei - Gheorghe Coriolan Ciuhandu, primar

7.065 lei - Sorin Grindeanu, viceprimar

6.441 lei - Nicu�or Miu�, �ef Direc�ia Patrimoniu,

5.800 lei - Smaranda Haracicu, �ef� Direc�ia Economic�

(surse: ultimele declara�ii de venit depuse)



ARAD Cel mai mare salariu din prim�rie ia city-managerul: 7.000 de lei

�n bugetul pentru acest an al Prim�riei Municipiului Arad, 17.560.000 lei au fost prev�zu�i pentru cheltuielile de personal. Suma cea mai mare, adic� peste zece milioane de lei reprezint� salariile celor 673 de angaja�i ai Prim�riei Arad. Circa 1.250 de lei este salariul mediu al angaja�ilor din prim�ria Arad.

Prime de vacan��: 800.000 de lei

Tot pentru acest an, prim�ria a pus deoparte al�i 800.000 lei pentru primele de vacan�� ale angaja�ilor, 600.000 de lei premiile din fondul de salarii �i dou� milioane lei alte drepturi salariale. �Bugetul pentru acest an a fost adoptat �nainte s� se ia �n discu�ie reducerile drastic �i impunerile FMI. O modificare a tuturor acestor categorii de cheltuieli se poate face prin rectificare bugetar�", a declarat Corina Dr�ghici, purt�tor de cuv�nt al prim�riei Arad.

Vox Arad: �P�n� la urm� economia se face tot din banii no�tri, ai tuturor" - Rare� Danciu, agent de v�nz�ri.

"La privat" e deja criz�: 650 de lei salariu

Ar�denii sunt de p�rere c� a sosit �i r�ndul bugetarilor s� str�ng� cureaua. �Eu lucrez �n privat �i nu mai primim bonurile de mas� de circa cinci luni din cauza crizei. Pur �i simplu nu mai putem reduce tot noi", a declarat Simina Popa, o ar�deanc� de 43 de ani. La r�ndul s�u, Rare� Danciu, 38 de ani, agent de v�nz�ri, spune: �Nu �in neap�rat s� le taie din salarii, c�ci unii dintre ei chiar c�tig� doar 650-700 de lei, dar p�n� la urm� economia se face tot din banii no�tri, ai tuturor". (Claudia Adjudeanu, Adev�rul de Sear� Arad)

TOP SALARII BABANE LA ARAD

7.000 lei - Claudia Macra, city manager (foto jos)

6.400 lei - R�zvan Popa, director tehnic

6.300 lei - T�ma� Petru, director economic

4.100 lei - Lilioara Step�nescu, �efa secretariatului tehnic

4.000 lei - Pavel Neam�iu, director direc�ia fiscal�




DEVA Primarul este cel mai bine pl�tit: 3.361 de lei

Potrivit statelor de plat� aferente lunii aprilie 2010, cel mai bine pl�tit salariat al Prim�riei Deva este primarul re�edin�ei de jude�, Mircia Muntean. Acesta a ridicat de la casieria institu�iei luna trecut� 3.361 de lei. �ntre cel mai mare �i cel mai mic salariu exist� la Deva un raport de unu la 6,5. Astfel cel mai mic salariu �ncasat �n luna aprilie de un func�ionar al prim�riei Deva a fost de 512 lei. Potrivit lui Nu�u Silviana, �ef-serviciu contabil �n Prim�ria Deva, salariul mediu net �n institu�ie este de 1.160 de lei. Fondul de salarii bugetat pentru acest an este de 2,7 milioane de lei, cu 27 la sut� sub cel de anul trecut.

Vox Deva �Dac� ne uit�m c� ora�ul e plin de c�ini, nu mai exist� trotuare, salariile de top de prim�rie par mari", Gheorghe Grun, pensionar

Pentru contribuabilul Gheorghe Grun, salariile din Prim�ria Deva par mari din perspectiva realiz�rilor din ora�. �Dac� ne uit�m c� ora�ul e plin de c�ini vagabonzi, nu mai exist� trotuare, f�nt�nile arteziene sunt toate o ruin�, cur��enia las� de dorit la periferie salariile de top de prim�rie par �ntr-adev�r mari". (Adrian S�l�gean, Adev�rul de Sear� Deva)

TOP SALARII BABANE LA DEVA

3.361 lei - Mircia Muntean, primar (foto jos)

3.020 lei - Augustin Socol, secretarul consiliului local

2.868 lei - Cosmin Costa, viceprimar

2.868 lei - Corina Opri�iu, viceprimar

2.553 lei - Viorica Nicula, director economic




ORADEA. Salariu mediu de 1.100 de lei

�n Prim�ria Oradea salariul mediu pe 2010 este de 1.100 lei, potrivit purt�torului de cuv�nt al institu�iei, Mirela Macra. Potrivit aceleia�i surse, fondul de salarii al municipalit��ii este de 7,7 milioane de lei pentru acest an, �n condi�iile �n care num�rul de angaja�i este de 300, din care 22 sunt �n concediu de maternitate.

Vox Oradea �La privat, asemenea venituri sunt posibile doar dac� alergi de diminea�a p�n� seara. Acolo nu e program", Lauren�iu Dorel, agent comercial

"Majoritatea bugetarilor lucreaz� opt ore pe zi. Pentru ei, la ora 16.00 s-a �nchis programul. A� da orice s� v�d lumina soarelui c�nd ies de la serviciu. Eu n-am �ansa asta dec�t �n cele trei luni de var�. Dac� bugetarii ar avea ritmul de lucru impus la privat, nu m-ar deranja s� aib� salarii mari", este de p�rere or�deanca Stela Ilea, 52 de ani, economist. �Salariile mari ale bugetarilor sunt escrocherie pe fa��. Eu abia mi-am g�sit loc de munc�. Mi s-a oferit un salariu de �apte milioane �i o s� muncesc pe ture. Dar �mi permit s� refuz ? ", se �ntreab� retoric Camelia Popescu, 40 de ani, mam� a doi copii. (Georgiana Anghel, Adev�rul de Sear� Oradea)

TOP SALARII BABANE �N PRIM�RIA ORADEA

5.100 lei - Ioan Vila, secretarul Consiliului Local (foto jos)

4.426 lei - Miculescu T�nase, director economic

4.250 lei - Eduard Florea, director adjunct al Direc�iei Economice

4.100 lei - Lucia Iacob, arhitect-�ef al ora�ului

3.700 lei - Diana Bir�u, directorul adjunct al Direc�iei Juridice



RE�I�A. Cel mai mare salariu: 4.000 de lei

Cel mai mare salariu din Prim�ria Re�i�a este de 4.000 de lei, �n timp ce cel mai sc�zut venit le revine debutan�ilor �n administra�ie, care c�tig� �n jur de 600 de lei. Suma lunar� alocat� pentru salariile angaja�ilor din Prim�rie este de 180.000 de lei. �Salariile din Prim�rie mi se par enorme. Ar trebui s� vad� �i ei cum e s� tr�ie�ti din minim pe economie", a spus Maria Rotea, �nv���toare.
(Oana Bejenariu, Adev�rul de Sear� Re�i�a)

TOP SALARII BABANE �N PRIM�RIA RE�I�A

4.000 lei - Maria Uzun, director economic al Prim�riei Re�i�a (foto jos)

3.600 lei - Dorel Iano�i, director adjunct la Administrarea Domeniului Public

3.500 lei - Florin Nedelea, director adjunct al ADP

3.500 lei - Lucian Bucur, secretarul prim�riei

3.350 lei - Liviu Timofte, director ADP



IMPOZITE �I TAXE �N VEST

Prim�ria Timi�oara vrea s� majoreze impozitele �i provoac� scandal

La Timi�oara s-a constituit un grup de consiliere, cu care reprezentan�ii prim�riei se sf�tuiesc pe marginea fiec�rui proiect important pentru ora�. Format din oameni incontestabili �n diferite domenii a�a-numitul �Guvern al Timi�oarei" reac�ioneaz� dur la proiectul de m�rire �i cre�tere a impozitelor locale. La dezbaterea public� de joi seara, secretarul �guvernului", Ovidiu �andor, a prezentat punctul de vedere al Consiliului Consultativ. �Problemele de balansare a bugetului local se pot rezolva prin alte metode aflate la �ndem�na executivului prim�riei, cum ar fi renegocierea contractelor p�guboase �i cre�terea gradului de colectare a impozitelor", a spus Ovidiu �andor. Ideea cre�terii impozitelor �i introducerea unei taxe de habitat a fost contestat� vehement. �Din modul �n care este conceput acest demers nu putem �n�elege dec�t, fie o lips� de respect fa�� de modul de afaceri, fie o lips� de profesionalism �n privin�a politicilor fiscale", a mai spus secretarul �guvernului".


ARAD. Majorare cu 20 la sut� a taxelor
Impozit pe Logan: 67 de lei

Majorarea cu 20 la sut� a birurilor locale str�nge cureaua contribuabililor. Dac� anul trecut ar�denii pl�teau 192,67 de lei impozitul pe cl�diri pentru construc�ii care de�in toate utilit��ile, 2010 scoate din buzunarele acestora 232,19 de lei pentru o sut� de metri p�tra�i. �Pl�tim de ne usc�m. Anul trecut am pl�tit impozit pe apartament circa 300 de lei, iar acum va trebui s� dau aproape 350 de lei. Nu e o diferen�� foarte mare, dar dac� e s� tragi linie se adun�", spune Codrin Or�dan, un ar�dean. Nici proprietarii de autovehicule nu au sc�pat de v�n�toarea dup� biruri. Impozitul pentru o Dacia Logan, cu capacitatea cilindric� de 1.390 de cmc a ajuns, de la 58,8 de lei c�t era anul trecut, la 67,2 de lei. �n ceea ce prive�te �ncas�rile la bugetul local, �n primul semestru a anului �n curs s-au adunat peste 35 de milioane de lei, cu circa 15 la sut� mai mult dec�t �ncas�rile din aceea�i perioad� a anului trecut. (Adrian Todor)

TAXELE PENTRU MA�IN�

TOP 3 IMPOZIT PE LOGAN

1. Arad - 67 de lei

2. Timi�oara - 60 de lei

3. Oradea - 56 de lei


ORADEA: Nu s-au majorat taxele locale
Impozit pe Logan: 56 de lei

Impozitele �i taxele au r�mas acelea�i pentru or�deni, �n 2010. Au crescut u�or doar impozitele pe terenuri, at�t �n cazul persoanelor fizice, c�t �i �n cazul persoanelor juridice. �n 2010, pentru o Dacie, un or�dean pl�te�te un impozit de 56 de lei, iar pentru un apartament cu dou� camere, situat �n cea mai bun� zon� a ora�ului, impozitul este de 111,85 de lei. �Poate impozitele nu sunt mari, dar salariile noastre sunt prea mici pentru ele", a spus or�deanul Tudor Vasile, de 56 de ani. ��n lunile �n care �mi pl�tesc impozitele nu-mi mai permit s� cheltui mare lucru. �i nu am multe propriet��i. Am un apartament cu trei camere, un teren la ie�irea din ora�, unde nu este ap� �i canalizare, deci nu e cotat foarte bine, �i un autoturism", m�rturise�te Manuela Popan, de 38 de ani. Anul trecut, din impozitele pe terenuri, case �i ma�ini, Prim�ria Oradea a adunat la bugetul local peste 52 de milioane de lei. (Georgiana Anghel)



DEVA Taxele �i impozitele r�m�n neschimbate momentan
Au adunat din taxe 110 milioane de lei

De�i bugetarii se pl�ng c� le vor sc�dea veniturile, administra�ia public� local� din re�edin�a de jude� nu-�i va recupera banii pierdu�i de pe spinarea devenilor. Taxele �i impozitele pe anul �n curs r�m�n neschimbate. �D�rile c�tre prim�rie se modific� doar dac� se schimb� legisla�ia, prin Hot�r�re de Guvern. Av�nd �n vedere c� p�n� la ora actual� nu s-a anun�at nicio schimbare, impozitele �i taxele locale r�m�n acelea�i chiar �i pentru anul 2011", a declarat Carla Popa, �efa Serviciului de Taxe �i Impozite.

Potrivit datelor existente la aceast� or�, �n anul 2009 devenii au pl�tit taxe �i impozite locale �n valoare de aproximativ 110 milioane de lei. Se a�teapt� ca majorarea cu 20 la sut� a d�rilor de la 1 ianuarie 2010 s� aduc� �n acest an un spor de 22 de milioane de lei la buget. Devenii ce de�in apartamente cu dou� camere pl�tesc un impozit de circa 78 de lei, iar cei de la trei camere 132 de lei. (Adrian S�l�gean)



RESITA Impozite prea mari �i venituri mult prea mici
Impozit pentru dou� camere: 80 de lei

Un re�i�ean cu un salariu de 630 de lei care locuie�te �ntr-un apartament cu dou� camere pl�te�te 80 de lei impozit pe cas�. �Anul acesta mi-am pl�tit impozitul. Nu �tiu ce va fi la anul", spune Victor Constantin, taximetrist. Ale�ii locali din Re�i�a nu au aplicat alte major�ri la impozite, �n plus fa�� de cele impuse de Guvern. �Suntem printre singurele ora�e din �ar� care nu am majorat impozitele. �i a�a ele sunt prea mari, dac� ne raport�m la nivelul de trai al oamenilor. Ele ar trebui mic�orate, dar nu ne st� �n putere s� facem asta", a declarat Tudori�a Nicula, consilier local. De aceea�i p�rere este �i consilierul Tiberiu P�durean. �Raportat la veniturile re�i�enilor, impozitele sunt exagerate. Sunt �i familii care pl�tesc circa 300 de lei impozitul pentru cas� �i ma�in�", subliniaz� alesul. Ca s� �i ajute pe re�i�eni, ale�ii au eliminat termenul limit� de plat� a impozitelor pentru persoanele fizice. (Oana Bejenariu)


TOP IMPOZITE APARTAMENT DOU� CAMERE
50 metri p�tra�i

1. Arad - 115 lei
2. Oradea - 111 lei
5. Timi�oara - 98 de lei
3. Re�i�a - 80 de lei
4. Deva - 78 de lei



TIMI�OARA Revolta�i de impozitele mai mari
Impozitul pe Logan: 60 de lei

Prim�ria Timi�oara a colectat, anul trecut, din taxele timi�orenilor, peste 383 de milioane de lei. Anul acesta, de�i este criz�, administra�ia local� are de g�nd �s�-i jupoaie" pe timi�oreni de o sum� cu aproape 20 la sut� mai mare. �Suma din veniturile proprii, f�r� cotele defalcate din TVA, este de 383 de milioane pentru anul 2009. Anul acesta am prev�zut �ncasarea a 442 de milioane de lei", a declarat Adrian Bodo, directorul Direc�iei Fiscala a PMT. Impozitul datorat pentru un apartament cu dou� camere, cu o suprafa�� sub 50 mp, �ntr-un bloc comunist, este acum de circa 98 de lei pe an. �i posesorii de autoturisme vor scoate mai mul�i bani din buzunar. Pentru unii dintre timi�oreni, sumele sunt destul de mari. �Normal c� mi se pare mult, de abia m� descurc cu pensia. Nu este logic s� scumpe�ti impozitele c�nd veniturile scad", a declarat Elena Sere, din Timi�oara. (Mirela Vl�du�i)



TOP 10 SALARII BABANE �N PRIM�RIILE DIN VEST

9.647 lei - Ioan Cojocari, secretarul Consiliului Local Timi�oara

7.684 lei - Gheorghe Coriolan Ciuhandu, primar Timi�oara

7.065 lei - Sorin Grindeanu, viceprimar Timi�oara

7.000 lei - Claudia Macra, city manager Arad

6.441 lei - Nicu�or Miu�, �ef Direc�ia Patrimoniu Timi�oara

6.400 lei - R�zvan Popa, director tehnic Arad

6.300 lei - T�ma� Petru, director economic Arad

5.800 lei - Smaranfei Haracicu, �ef� Direc�ia Economic� Timi�oara

5.100 lei - Ioan Vila, secretarul Consiliului Local Oradea

5.000 lei - Doina Popa, func�ionar serviciul Comer� Timi�oara

UPDATE ----- SALARII PENTRU CARE MUNCIM!!! HAHALERE PE CARE LE TINEM IN BRATE!!!


Top salarii bugetare/ Secretarul Consiliului local Gala�i ia un salariu lunar de 7.729 de lei

Primarul Dumitru Nicolae are de-abia la treilea salariu din institu�ia pe care o conduce!
Salariul acestuia este aproape dublu fa�� de cel al primarului ora�ului, care declar� un venit lunar de doar 4.206 lei

�n Prim�ria Gala�i, cel mai bine pl�tit func�ionar, potrivit declara�iilor de avere pe anul 2008 (cele pe 2009 nu sunt �nc� disponibile) este Matei Grigore, care �ndepline�te func�ia de secretar al Consiliului local.


Primarul, declar� un venit lunar din salarii de 4.206 lei, la care adaug� pensia de 2.000 de lei lunar.

Viceprimarii Nicu�or Ciumacenco �i Mircea Cristea, par s� fei destul de prost pl�ti�i �n compar�ie cu secretarul Matei. Ei primesc lunar 3.680 de lei.
Interesant este c� juristul Mitic� Budescu �l bate �i el pe primar la salariu, �ncas�nd lunar 4.541 de lei. O sum� frumu�ic�, mai ales c� prim�ria pierde pe band� rulat� toate procesele pe care le are.

Preciz�m, �nc� o dat�, c� acestea sunt salariile �ncasate pe anul 2008 �i c�, potrivit unor surse din prim�rie, veniturile pe anul 2009 au fost cu cel pu�in 15 la sut� mai mari.

UPDATE------------------------

Maria Pop�a, secretara Prim�riei Livada din Satu Mare, �i-a m�rit salariul cu 1.700 de lei, fraierind Consiliul Local cu aplicarea legii salariz�rii unitare. Leafa ei o dep�e�te cu mult pe cea a �efului s�u. Venitul brut pe timp de criz� al Mariei Pop�a este de 5.190 de lei. �eful s�u, primarul Szebesi Ioan, o roag� acum s� renun�e la o parte din salariul �imoral�.

Aplic�nd legea salariz�rii unitare �i juc�nd la cacealma cu primarul, secretara Prim�riei Livada, din jude�ul Satu Mare, �i-a suplimentat salariul cu 1.700 de lei. Primarul localit��ii a ini�iat la �nceputul lunii februarie o hot�r�re de consiliu local prin care s� fie acordate suplimente salariale potrivit Legii 330 a salariz�rii unice, intrat� �n vigoare la �nceputul anului. Legea a fost conceput� pentru a elimina sporurile, �ns� aceasta permite totu�i suplimentele salariale, �i anume aloc�ri din bugetul local, care se pot acorda �n limita fondurilor
�i-a semnat singur� m�rirea

Hot�r�rea Consiliului Local Livada este contrasemnat� chiar de secretara prim�riei, aceasta aprob�ndu-�i f�r� re�inere suplimentarea salarial� pentru exerci�iul bugetar �n curs, adic� p�n� la finalul acestui an. Mai mult, Prefectura Satu Mare a acordat un aviz de legalitate hot�r�rii cu pricina.

�Noi verific�m doar dac� exist� legea �n baza c�reia se ia o astfel de hot�r�re. �n cazul de fa�� este vorba despre anexa III, articolul 11 din Legea 330", afirm� Sebastian Domu�, consilier juridic �n cadrul Prefecturii Satu Mare.

Leafa Mariei Pop�a

-Salariul de �ncadrare - 2.329 lei
-Spor de dispozitiv - 582 lei
-Spor de vechime - 582 lei
- Supliment �n baza
Legii 330/2010 - 1.697 lei
Total: 5.190

De la: caiustimar, la data 2010-05-14 15:15:34UPDATE------------------------

Maria Pop�a, secretara Prim�riei Livada din Satu Mare, �i-a m�rit salariul cu 1.700 de lei, fraierind Consiliul Local cu aplicarea legii salariz�rii unitare. Leafa ei o dep�e�te cu mult pe cea a �efului s�u. Venitul brut pe timp de criz� al Mariei Pop�a este de 5.190 de lei. �eful s�u, primarul Szebesi Ioan, o roag� acum s� renun�e la o parte din salariul �imoral�.

Aplic�nd legea salariz�rii unitare �i juc�nd la cacealma cu primarul, secretara Prim�riei Livada, din jude�ul Satu Mare, �i-a suplimentat salariul cu 1.700 de lei. Primarul localit��ii a ini�iat la �nceputul lunii februarie o hot�r�re de consiliu local prin care s� fie acordate suplimente salariale potrivit Legii 330 a salariz�rii unice, intrat� �n vigoare la �nceputul anului. Legea a fost conceput� pentru a elimina sporurile, �ns� aceasta permite totu�i suplimentele salariale, �i anume aloc�ri din bugetul local, care se pot acorda �n limita fondurilor
�i-a semnat singur� m�rirea

Hot�r�rea Consiliului Local Livada este contrasemnat� chiar de secretara prim�riei, aceasta aprob�ndu-�i f�r� re�inere suplimentarea salarial� pentru exerci�iul bugetar �n curs, adic� p�n� la finalul acestui an. Mai mult, Prefectura Satu Mare a acordat un aviz de legalitate hot�r�rii cu pricina.

�Noi verific�m doar dac� exist� legea �n baza c�reia se ia o astfel de hot�r�re. �n cazul de fa�� este vorba despre anexa III, articolul 11 din Legea 330", afirm� Sebastian Domu�, consilier juridic �n cadrul Prefecturii Satu Mare.

Leafa Mariei Pop�a

-Salariul de �ncadrare - 2.329 lei
-Spor de dispozitiv - 582 lei
-Spor de vechime - 582 lei
- Supliment �n baza
Legii 330/2010 - 1.697 lei
Total: 5.190

...si ce te opreste sa faci o sesizare la parchet?? Oare nici acum nu ati inteles ca toate pensiile si salariile voastre au fost taiate tocmai pentru a nu mai tolera nici unul dintre voi furturile si hotia celor ce le fac??? Cum doritiordine in tara daca nu va pasa cine va fura?

UPDATE________________________________

DEZM�� PE BANI PUBLICI/ Statul pl�te�te c�te 36 de directori pentru agricultur� �n fiecare jude�!

Ace�tia au salarii lunare cuprinse �ntre 6000 �i 9000 de lei de fiecare. Ministerul Agriculturii are �n fiecare jude� nu mai pu�in de 13 structuri!

Unul dintre ministerele care au cea mai stufoas� schem� de func�ionari �n teritoriu (�n ciuda faptului c� sectorul economic de care r�spunde este 100 la sut� privat) este Ministerul Agriculturii, P�durilor �i Dezvolt�rii Rurale.

Iat� cele 13 institu�ii din teritoriu ale agriculturii

1 - Direc�ia pentru Agricultur� �i Dezvoltare Rural� (DADR)- are un director executiv �i cinci directori adjunc�i. �n afara directorilor, are �i �ntre 22 �i 35 de angaja�i, func�ie de m�rimea jude�ului.

2 - Agen�ia de Pl��i pentru Interven�ii �n Agricultur� (APIA) - un director executiv �i patru adjunc�i. Aici se pl�tesc cele mai mari salarii, care sar de 100.000 de lei pe an �n cazul unui director. Institu�ia are �i peste 100 de al�i angaja�i �n fiecare jude�.

3 - Oficiul Jude�ean de Consultan�� Agricol� (ANCA) - un directori �i doi adjunc�i; 25-50 de angaja�i �n fiecare jude�.

4 - Oficiul Jude�ean de Pl��i pentru Dezvoltare Rural� �i Pescuit (OJPDRP) - un director �i un adjunct; 8 angaja�i pe jude�.

5 - Administra�ia Na�ional� pentru �mbun�t��iri Funciare (ANIF) - un director �i patru adjunc�i; �ntre 50 �i 200 de angaja�i �n fiecare jude�.

6 - Agen�ia Na�ional� pentru Pescuit �i Acvacultur� (ANPA) - un director �i opt angaja�i pe jude�.

7 - Oficiul Jude�ean pentru Reproduc�ia �i Selec�ia Animalelor (OJRSA)- un director �i un adjunct, plus 6-22 angaja�i �n fiecare jude�.

8 - Direc�ia Sanitar�-Veterinar� (DSVSA) - un director, trei adjunc�i �i �ntre 80 �i 140 de angaja�i, func�ie de m�rimea jude�ului.

9 - Oficiul Jude�ean de Studii Pedologice �i Agrochimice (OJSPDA) - un director �i 2-7 angaja�i �n fiecare jude�.

10 - Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semin�elor �i Materialului S�ditor (ITCSMS) - un director, un adjunct �i 5-12 salaria�i pe jude�.

11 - Agen�ia Domeniilor Statului (ADS) - un director �i 1-3 angaja�i.

12 - Oficiul de Rent� Viager� (ORV) - un director �i 1-6 salaria�i.

13 - Direc�ia Silvic� Jude�ean� ( Romsilva) - un director, doi adjunc�i �i �ntre 40 �i 200 de angaja�i pe fiecare jude�.

Nu le pas� de recesiune: Salariu de barosan din prim�rie care sfideaz� criza: 5.000 de lei pe lun�

Ori se calc� pe b�t�turi unele pe altele, ori nu fac nimic

Puzderia de institu�ii agricole din teritoriu au ca scop principal s� asigure locuri de munc� pentru clientela politic�.

Multe dintre ele nu au nicio activitate explicit� - cum ar fi Oficiul Jude�ean de Studii Pedologice �i Agrochimice sau Oficiul de Reproduc�ia �i Selec�ia Raselor, institu�ii r�mase de pe vremea lui Ceau�escu �n schema -, altele se calc� pe picioare �n aceea�i zon� de competen��.

Spre exemplu, Direc�ia pentru Agricultur� �i Dezvoltare Rural� face o serie de pl��i pentru Agricultur�, de�i pentru asta exist� APIA (organism acreditat de UE), iar filiala Agen�iei Na�ionale pentru Pescuit �i Acvacultur� se ocup� de o consultan�� pe care o face deja OJCA �i de proiecte de finan�are de care se ocup� �i OJDPRP.

Toate aceste institu�ii ocup� sedii pentru care se pl�tesc sume importante pentru �ntre�inere sau pentru chirie, to�i directorii au secretare, �oferi, ma�ini la scar�, fond de protocol etc.

Sumele cheltuite sunt uria�e, de�i este evident c� aceste 13 structuri ar trebui s� fie comasate �n 3 sau 4 entit��i, cu 3 sau 4 patru directori �n loc de 36.

UPDATE-------------------MERITA SA FACI O SCOALA?????

Contabil de liceu cu salariu de ministru
Cei mai mul�i contabili care lucreaz� �n institu�ii publice c�tig� mai bine dec�t conduc�torii acestora. Dac� s-ar fi aplicat Legea 221/2008, un contabil de �coal� putea ajunge chiar �i la un salariu brut de 6.000 de lei.

Cei mai mul�i contabili din centrele financiare aferente unit��ilor de �nv���m�nt g�l��ene au studii medii. �n aceste cazuri, salariile lor sunt ceva mai mici dec�t ale directorilor de �coli. Exist� �ns� �i contabili cu studii superioare �i cu vechime, care prin lefurile lor st�rnesc invidia directorilor, dep�i�i lejer la acest capitol.

eoarece auzisem zvonul cum c� un contabil de liceu, cu toate sporurile aferente, ar c�tiga chiar �i 7.000 de lei pe lun�, am �ncercat s� afl�m dac� este adev�rat �i cum se poate ajunge la un asemenea salariu prezinden�ial.

Pentru c� tot de la bursa zvonurilor am aflat c� salariul cel mai mare ar fi la Contabilitatea Grupului �colar de Marin�, am stat de vorb� cu contabila-�ef�, Felicia Grosu.

�Nu �tiu cine sunt ace�ti �bine-voitori�, dar pot s� v� spun c� salariul meu brut, pe luna martie, este de 4.327 de lei, �i acesta este salariul brut", spune Felicia Grosu.

�n aceea�i lun�, directorul Grupului �colar de Marin�, Maria Bleoanc� a plecat acas� cu un salariu brut de 3.972 de lei, deci cu aproape 350 de lei �n minus fa�� de contabila- �ef�.

�Am aflat �i eu cu stupoare despre aceast� u�oar� anomalie �i am verificat anul acesta de mai multe ori legalitatea celor dou� salarii. Rezultatul? Asta-i legea. Totul este perfect legal", spune Maria Bleoanc�.

Concret, ce are �n plus un contabil fa�� de un director: spor de CFP (control financiar de preven�ie), care poate ajunge chiar �i la 25% (la Marin�, contabila �ef are 25%) �i sporul de fidelitate, care se acord� celor care au vechime peste 10 ani �n unitatea respectiv�.

Pentru cadrele didactice, sporul de fidelitate a fost inclus �n baza de calcul. Ar mai fi o mic� diferen�� rezultat� de la �ndemniza�ia de conducere - contabilul �ef poate primi p�n� la 40% din salariul de �ncadrare, �n vreme ce �n cazul directorului aceasta ajunge doar p�n� la 35%.

Contabila- �ef� de la Marin� �tie �i de unde a plecat zvonul potrivit c�ruia ar avea cel mai mare salariu din �nv���m�nt.

�Dac� s-ar fi pus �n aplicare Legea 221/2008, cu privire la majorarea salariilor personalului din �nv���m�nt, atunci a� fi ajuns la aproape 6.000 de lei, dar nicidecum la 7.000", spune Felicia Grosu. Potrivit aceleia�i legi, directorul ar fi ajuns �i el la 5.300 de lei.

Membrii Guvernului, primii datornici la stat-preluat vestic.ro
Cei care taie la sange veniturile romanilor au de dat, la randul lor, bani grei la buget * In frunte cu ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, ministrul Muncii, Mihai Seitan si ministrul Dezvoltarii, Elena Udrea * Numai datoriile lor insumeaza peste 700.000 de lei

Guvernul nu mai face fata datoriilor si taie in carne vie. Taie pensii, taie salarii, indemnizatiile pentru cresterea copilului, posibil si alocatiile. Strange cureaua la maximum, dar cureaua muritorilor de rand. In schimb, ministrii in functie, care par sa functioneze dupa propriile masuri, aduna prin firmele pe care le manageriaza zeci si sute de mii de lei datorii catre stat.
Insusi ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, om cu viziune, care are grija sa scoata bani si de la ultimul amarat, figureaza pe lista datornicilor la stat cu firma EOL Renewable Energy, executata silit pentru 25.278 de lei. In contextul actual si venind de la un om care zi de zi se presupune ca lucreaza cu cifrele, cautand in permanenta noi metode de a impune biruri cetatenilor, situatia lui Vladescu nu poate decat sa irite orice roman normal platitor de taxe si impozite. Mai ales ca nu este doar o intamplare singulara.

Actionar la zece firme

Potrivit listei datornicilor la stat, inregistrati la data de 31 martie, firma EOL Renewable Energy, unde ministrul Finantelor (foto) este asociat intr-o cota de 25%, figureaza ca executata silit pentru 25.278 lei. Firma, producatoare de energie electrica, s-a remarcat pan� acum printr-un contract cu primaria comunei tulcene Cerna, vizand constructia Parcului Eolian Cerna. Iar aceasta nu este pentru prima data cand o firma a ministrului are restante la buget. Pe precedenta lista, cu datornicii aflati in executare la 31 decembrie 2009, aparea firma Boss Constructii si Consultanta SRL, unde Vladescu detine peste 90% din actiuni. Potrivit declaratiei de interese, ministrul Finantelor este un prosper om de afaceri, detinand actiuni la zece firme, dintre care doua sunt in curs de radiere. Acestea sunt PVB Euroconsulting (75%), Ecologic allpro (10%), Clubul Vinului SA, Boss Constructii si Consultanta (94%), Team Delta Proiect (30%), VKT Environment (37,5%), Rom offset Management (40%), EOL Renewable Energy (25%), Tipo Trading si Leader High Tech. De asemenea, potrivit declaratiei de avere, ministrul mai este actionar la Aqua Fin Consulting, BCC Srl si Lord Expert Consult.

Berceanu, Seitan si Udrea, datorii de 700.000 de lei

Sebastian Vladescu nu este singurul membru al Guvernului cu datorii neachitate catre stat. Pe langa alti colegi de cabinet, se poate spune chiar ca Vladescu este mic copil. Asta intrucat, la inceputul acestui an, firmele la care sunt actionari Radu Berceanu, Elena Udrea si Mihai Seitan adunau datorii la fisc in valoare de nu mai putin de 700.000 de lei. Astfel, Societatea Guild Broker de Asigurare SRL din Bucure�ti, la care este actionar si ministrul Muncii, Mihai Seitan, inregistra la inceputul anului 2010 datorii la stat de 245 de mii de lei. De asemenea, peste 450.000 de lei, erau datorati statului si de catre societatea AVI SRL, din Craiova, detinuta in propor�ie de 80% de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Si impotriva unei firme la care este actionar ministrul Turismului, Elena Udrea, se incepuse de curand executarea silita. Suma datorata de societatea DALLI INTERNATIONAL CO. SRL era insa una infima, de aproximativ 564 de lei. Chiar si asa, Elena Udrea nu a recunoscut ca nu si-a achitat obligatiile, dand vina pe sistemul de calcul de la ANAF, in care s-ar fi strecurat o eroare.

O firma a lui Vladescu, abonata la banii publici

Potrivit Grupului de Investigatii Politice, in mandatul anterior de ministru al Finantelor al lui Sebastian Vladescu, o firma la care acesta este actionar a primit sapte contracte din bani publici, in valoare de o jumatate de milion de euro. Pana sa devina Vladescu ministru, firma nu primise nici un contract. Ulterior, in urma viiturilor din 2005 si 2006, guvernarea PNL-PD a alocat sume importante de bani pentru lucrari de prevenire a inundatiilor, iar unul dintre cei care "au profitat de aceste fonduri" a fost chiar ministrul Finantelor de la acea vreme, Sebastian Vladescu. Conform sursei citate, acesta a obtinut, in decembrie 2006, prin societatea comerciala Boss Constructii si Consultanta SRL, contracte in valoare totala de aproape 1,6 milioane de lei, fara TVA.

Firma lui Videanu, cautata si ea de Fisc in trecut

Conform adresei nr. 212489 din 19.06.2002 emisa de Administratia Finantelor Publice a Sectorului 3, se certifica faptul ca SC Titan Mar SA, controlata de ministrul Economiei, Adriean Videanu, a fost depistata si sanctionata in doua randuri pentru evaziune fiscala, fiind sanctionata cu amenda contraventionala conform legii. Astfel, organele fiscale au aplicat amenzi pentru evaziuni fiscale prin procesele verbale din 27.08.1998 si 10.07.2000. La data de 05.09.2002, firma deputatului Videanu figura cu datorii de ordinul miliardelor de lei, pentru neplata obligatiilor sociale catre fondurile de stat, precum si fata de unii furnizori.

Robert Negoita, datorie de 31 de milioane de euro

Nu numai membrii Guvernului au datorii importante la stat. La sfarsitul anului trecut, Fiscul l-a notificat pe Robert Negoita (deputat PSD) ca are de platit alte trei milioane de euro TVA in urma unor operatiuni prin care deputatul PSD a incercat sa scape de o datorie de 28 de milioane de euro pentru care ANAF i-a impus sechestru asigurator. Ca sa evite sechestrul, Negoita si-a transferat cele 1.600 de imobile drept aport de capital intr-o firma nou infiintata. Potrivit ANAF, Negoita s-a ales in acest mod cu noi taxe la stat in valoare de trei milioane de euro. Cele 28 de milioane pe care le datora deja la bugetul de stat reprezinta TVA-ul aferent vanzarilor efectuate de Negoita intre 2005 si 2006, cand a vandut sute de case in calitate de persoana fizica, pentru a evita plata TVA. Fiscul a considerat insa ca sunt operatiuni comerciale, astfel ca in luna august i-a emis o decizie de impunere pentru sumele datorate bugetului de stat. Negoita a contestat decizia si a incercat sa evite sechestul printr-un aport de capital.

Firma fostului ministru Placinta, crutata de Fisc

SC Sorste SA, firma la care fostul ministrul Tineretului si Sportului, Sorina Luminita Placinta, detine 96% din actiuni, a beneficiat anul trecut din partea Fiscului de o compensare a unor datorii la bugetul de stat in valoare de 5,5 milioane de euro. Conform ANAF, datoriile firmei Sorste se imparteau astfel: 4.221.936 de lei, datorie la bugetul de stat; 8.502.740 lei, restanti la bugetul asigurarilor sociale de stat; 5.845.538 de lei, datorie la bugetul asigurarilor pentru somaj; 3.880.696 de lei, restanti la bugetul asigurarilor sociale de sanatate. In dreptul fiecarei sume era trecuta mentiunea �cerere de compensare in curs de solutionare�. Intre timp, SC Sorste SA a disparut din vaza de restantieri ai Fiscului.

Sursa: agentia.org

JURNAL DE CRIZ�: Pensie record de 19.400 de lei pentru un fost procuror din Timișoara


Pensii extreme �n Timi�: 240 �i 19.400 de lei. Timi�oreanul cu cea mai mic� pensie merge zilnic c��iva kilometri pentru a-�i lua ra�ia de la Cantina Social�. La polul opus se situeaz� un fost procuror din capitala Banatului, care prime�te lunar o pensie record de 19.400 de lei.

RE�I�A: Mame �mpov�rate de co�ul de cump�r�turi

TAGURI
Adevarul de seara Timisoarapensie recordprocurorsaraccrizacampanie
�Cea mai mare pensie normal� este de 8.400 de lei, iar cea special� ajunge la 19.400 de lei", a declarat Viorel Popa, purt�torul de cuv�nt al Casei de Pensii Timi�, care a refuzat s� divulge numele persoanei cu cea mai mare pensie din jude�. Alte surse, a c�ror identitate va fi protejat�, spun �ns� c� este cu siguran�� vorba despre Mariana Boier, fost procuror general adjunct al Parchetului de pe l�ng� Curtea de Apel Timi�oara. Contactat� telefonic, Boier nu a recunoscut c� ar fi vorba despre ea. �Nu este adev�rat. Nu pot s� v� spun ce pensie am, pentru c� este confiden�ial�, dar nu este 19.000 de lei", a declarat Boier.
S�r�cie lucie

Ce a�i face cu aproape 5.000 de euro pe lun�? Eugen M�rcescu, unul dintre cei mai s�rmani pensionari ai Timi�oarei, nu a �tiut s� r�spund� la aceast� �ntrebare. La cei 67 de ani ai s�i, cu o pensie de handicap de doar 240 de lei, a �nv��at s� se mul�umeasc� cu pu�inul pe care �l are �i singura sa grij� este c�, �n cur�nd, Guvernul �l va l�sa cu 15 la sut� mai pu�in dec�t acum.

�Nu �tiu s� v� spun ce a� face cu at��ia bani, m� g�ndesc c� �nseamn� foarte mult, dar nu �tiu c�t vine exact. Eu am 240 de lei pensie de handicap �i �ncerc s� m� descurc cu ce am", a spus b�tr�nul. Bolnav �i s�rac, pentru Eugen M�rcescu singurul ajutor de baz� a r�mas cantina social�, p�n� la care face c��iva kilometri pe jos �n fiecare zi, indiferent de vreme. �Stau �n Pia�a Mocioni �i vin pe jos p�n� la cantin� s�-mi iau m�ncarea. Nu mai am pe nimeni, a�a c� �mi ajunge ce primesc de aici", a mai spus timi�oreanul.

ARAD: Indemniza�ia mic�, spaima m�micilor care contest� cu vehemenț� decizia guvernului

Pensie simbolic� de 8 lei

Cea mai mic� pensie din Rom�nia este cea a unei timi�orence care s-a mutat �n Germania. Ea beneficiaz� de o indemniza�ie lunar� de 8 lei, pentru cele c�teva luni de munc� prestate �n �ar�, �nainte de a se muta �n Occident și nu poate primi pensia minim� social� de 350 de lei, din cauz� c� nu mai are domiciliul �n țar�. �E plecat� de mult timp �n Germania, �ns� noi trebuie s� �i vir�m banii �n continuare", a spus Viorel Popa.

Pensionarii se revolt�: �S� nu se ating� de pensiile noastre!�

Factor favorizant pentru munca la negru

Afectați de reducerea cu 15 procente a pensiilor vor fi tot cei cu indemnizațiile cele mai mici. Pensia social minim� care a fost instituit� anul trecut va sc�dea de la 350 la 300 de lei. Aceast� m�sur� va fi valabil� pentru 15.000 de pensionari timișeni, dintre cei 159.319, care au pensie social�.
n schimb, pentru cei care nu pl�tesc d�ri la stat și au c�știguri colosale, legea nu se atinge de ei, chit c� au fost prinși de polițiști. Procurorii nu au fost capabili s� trimit� �n judecat� niciun timi�orean care a dat �epe statului �n ultimul an �i jum�tate. De 18 luni, �n Timi�oara nu a fost trimis� �n judecat� nicio persoan� pentru evaziune fiscal�. Practic, oamenii legii nu au descoperit niciun timi�orean care s� dea �eap� statului. Asta de�i poli�i�tii spun c� exist� mul�i evazioni�ti, de la patronii care de�in buticuri de cartier, p�n� la afaceri�tii care realizeaz� tranzac�ii de milioane de euro f�r� acte.


HUNEDOARA: Pensii s�r�c�cioase versus pensii babane

Bugetar de lux la Prim�rie

Ca �i cum m�surile impuse de Guvern nu ar fi suficiente, Prim�ria Timi�oara vrea s� scumpeasc� impozitele �i c�ldura. �n tot acest timp, func�ionari ai prim�riei sfideaz� criza cu salarii babane. Nivelul mediu de salarizare din Prim�ria Timi�oara este de 2.100 de lei.

Salariul mediu din prim�rie este 2.100 de lei, �n timp ce sunt lefuri babane care ajung �i la 4.000 sau chiar 5.000 de lei. De asemenea, sunt cazuri �n care, nu numai un membru al familiei �mulge" de la prim�rie, fiind angaja�i ca func�ionari publici so�-so�ie. Declara�iile de avere ale func�ionarilor din Prim�ria Timi�oara scot la iveal� salarii �umflate" p�n� la nesim�ire. Cel mai mare salariu din cei 350 de func�ionari publici care apar pe siteul Prim�riei Timi�oara �n are Doina Popa, consilier la Serviciul de Publicitate �i Comer�.

C�știguri garantate pentru bișnițari

Și bișnițarii de țig�ri obțin c�știguri fabuloase, indiferent de m�surile luate de guvern. Aceștia �și v�d nestingheriți de trab�, chiarv sub ochii polițiștilor. Bi�ni�arii de tutun au g�sit o cale ingenioas� de a-�i asigura protec�ie �mpotriva legii. �ig�rile la pre�uri cu aproape un euro mai mici pe pachet dec�t �n magazine se v�nd ca p�inea cald� �n pie�ele de legume din Vest.