Cafenea cu aroma virtuala

De la: lngrid, la data 2016-03-26 08:51:29

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 08:39:31nu, nu, nu ! nu-i la spartul tirgului ca inca nu s-a terminat luna Martie !
cit despre tort, n-a marturisit Florin, dar ala-i un tort fermecat : tai o felie, creste alta-n loc si intotdeauna e perfect !

Sa iau reteta ca maine am casa plina.
Sa vezi ce mi-am contrariat sotul ca am facut prajitura saptamana trecuta si am taiat-o cum am vazut eu pe youtube, sa nu se usuce partea ramasa.

/www.youtube.com/watch?v=2Dj_Dc8GITE

Nu intelegea deloc cum am pa farfurie bucati din prajitura ..netaiata.

pfoaaii ce-am uitat, scuze !
SARBATOARE FERICITA familiei tale te duci dupa miel ? oua rosii, ciorba de miel, drob, friptura ?

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 08:54:54

trec printr-o criza acuta de reumatism si fiecare pas e o durere ! m-am tirit prin bucatarie ca sa fac ce-mi propusesem si abia am reusit si-n tot acest timp am avut intrebarea crunta : si de acum inainte , tot imbatrinind de la an la an, ASA o sa fie sau din ce in ce mai rau ?

dar, ca sa nu va las in tristete, o sa va reamintesc ce-am mai spus si alta data : imi inchipui ca sunt "Mica sirena" venita-n lumea paminteana ptr. a-si cauta Fat- Frumosul , cautare platita cu durerea care se asuma !

Asta admir la tine, in orice situatie gasesti o ancora spirituala, intr-o poveste sau un exemplu care sa iti dea putere sa mergi mai departe. Vorbesc cu multi oameni si aud multe plangeri, cei care isi asuma situatiile dureroase si trec de ele sunt sub 10% sa zic.

Ieri imi zicea o doamna sa incerc sa nu imbatranesc...cu un zambet trist, desigur.

Simplitatea este sofisticarea extremă - Leonardo da Vinci

De la: lngrid, la data 2016-03-26 09:08:21

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 09:02:03

pfoaaii ce-am uitat, scuze !
SARBATOARE FERICITA familiei tale te duci dupa miel ? oua rosii, ciorba de miel, drob, friptura ?

Inca nu s-au facut mieii, e prea devreme...si cand sunt nu prea imi da mana. Totusi fac drob , oua colorate, cozonac ardelenesc, cu mac si prajituri multe ca de fapt acolo e baza la familionul meu.

Simplitatea este sofisticarea extremă - Leonardo da Vinci

VAI LUME, e nevorghita madrahma!))))

De la: lngrid, la data 2016-03-26 09:08:21

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 08:54:54

trec printr-o criza acuta de reumatism si fiecare pas e o durere ! m-am tirit prin bucatarie ca sa fac ce-mi propusesem si abia am reusit si-n tot acest timp am avut intrebarea crunta : si de acum inainte , tot imbatrinind de la an la an, ASA o sa fie sau din ce in ce mai rau ?

dar, ca sa nu va las in tristete, o sa va reamintesc ce-am mai spus si alta data : imi inchipui ca sunt "Mica sirena" venita-n lumea paminteana ptr. a-si cauta Fat- Frumosul , cautare platita cu durerea care se asuma !

Asta admir la tine, in orice situatie gasesti o ancora spirituala, intr-o poveste sau un exemplu care sa iti dea putere sa mergi mai departe. Vorbesc cu multi oameni si aud multe plangeri, cei care isi asuma situatiile dureroase si trec de ele sunt sub 10% sa zic.

Ieri imi zicea o doamna sa incerc sa nu imbatranesc...cu un zambet trist, desigur.

aaaa, multumesc ptr. compliment , dar sa stii ca ptr. mine povestea micii sirene este o exemplificare / explicitare a teoriei Reincarnarii in care eu chiar cred !
de altfel si ce sarbatoriti voi, catolicii , in noaptea asta si noi ceva mai tirziu ( pe 1 Mai ) , vorbeste tot despre ASTA !

si hai sa pun si de'o cafeluta dulce si parfumata, ca parca merge ! acuuuu' nu-i vorba : la mine merge-n totdeauna !

De la: _HA4K0N_, la data 2016-03-26 15:20:23daaaaaaa, next kkarma, 'mniezo te va reincarna intr-o balega, miasmato harboneta paranoica obsedata.

nu, nu, tie ti-e rezervata acea intrupare , caci tu te baligi pe peste tot , murdarind umanul din tine !
ti-am mai spus si vad ca nu se lipeste de tine : NU pe mine ma faci de rusine ci, pe tine !

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 08:54:54

De la: lngrid, la data 2016-03-26 08:46:48

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 08:35:06

De la: lngrid, la data 2016-03-26 08:22:37Immmm...buna dimineata!!! am o gramada ce treaba azi, dar cred ca o sa trag chiulul din cand in gand!


La multi ani Gabi, am cautat resturi de tort... Cum ai sarbatorit cei 25+ ai tai?

buna dimineata
am sarbatorit calm, cu moderatie si intro stare de indiferenta totala ! n-am avut nici un zvic, nici o emotie, parca as fi fost anesteziata !
am facut si papa bun ; am facut si tort si o pizza ptr. aseara, dar ....a lipsit ceva ....nu stiu exact ce, dar s-a simtit un gol !

Lipsa emotia asteptarii si a sarbatoririi, executat ritual din constiinciozitate. Se intampla.
Am remarcat asta si la sarbatorile de masa, in cate un an totul e mecanic si fara emotie, in altul parca toti sunt insufletiti si sarbatoresc cu tragere de inima.

trec printr-o criza acuta de reumatism si fiecare pas e o durere ! m-am tirit prin bucatarie ca sa fac ce-mi propusesem si abia am reusit si-n tot acest timp am avut intrebarea crunta : si de acum inainte , tot imbatrinind de la an la an, ASA o sa fie sau din ce in ce mai rau ?

dar, ca sa nu va las in tristete, o sa va reamintesc ce-am mai spus si alta data : imi inchipui ca sunt "Mica sirena" venita-n lumea paminteana ptr. a-si cauta Fat- Frumosul , cautare platita cu durerea care se asuma !

Ar fi necesar sa revii cu piciorele pe pamant. Batranețea poate fi mult mai placuta daca acccepți realitatea și incerci sa te inpaci cu tine , cu cele sfinte ,reparand atat cat se poate greșelile trecutului , ințelegand ca nu ești eterna iar acțiunile tale sa reflecte binele generațiilor urmatoare.
A venit vremea cand trebuie sa-ți faci un inventar al vieții traite fara rost si repara ce se mai poate repara pentru ați caștiga nemurirea in gandurile și faptele urmașilor
Leapada-te de PCR ,PSD acum cat mai ai timp .

bine, Victoras, am inteles , sa traiti : ma lepad de satana !
dar, ai vreun Sfint prin tolba ta cu minciuni, pentru care sa bagi mina-n foc ? nu de alta dar, perindindu-se TOTI pe la guvernare intr-o adevarata rotire a cadrelor, ne-au JEFUIT TOTI, umar la umar fiind !?

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 17:03:07bine, Victoras, am inteles , sa traiti : ma lepad de satana !
dar, ai vreun Sfint prin tolba ta cu minciuni, pentru care sa bagi mina-n foc ? nu de alta dar, perindindu-se TOTI pe la guvernare intr-o adevarata rotire a cadrelor, ne-au JEFUIT TOTI, umar la umar fiind !?

Nu ai șanse deoarece ești DATA dar și LUATA. Ai trait prea mult in pacat pentru a mai avea energia necesara pentru ați schimba conduita și percepția despre viața .


PS. Nu-mi displace id Victoraș .

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 15:28:03

De la: _HA4K0N_, la data 2016-03-26 15:20:23daaaaaaa, next kkarma, 'mniezo te va reincarna intr-o balega, miasmato harboneta paranoica obsedata.

nu, nu, tie ti-e rezervata acea intrupare , caci tu te baligi pe peste tot , murdarind umanul din tine !
ti-am mai spus si vad ca nu se lipeste de tine : NU pe mine ma faci de rusine ci, pe tine !

reincarnato! ))))
nu-nu, ma kk numai pe tine si acolitul tau, rablagito nesimtita!

De la: 9am_7993, la data 2016-03-26 17:37:56

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 17:03:07bine, Victoras, am inteles , sa traiti : ma lepad de satana !
dar, ai vreun Sfint prin tolba ta cu minciuni, pentru care sa bagi mina-n foc ? nu de alta dar, perindindu-se TOTI pe la guvernare intr-o adevarata rotire a cadrelor, ne-au JEFUIT TOTI, umar la umar fiind !?

Nu ai șanse deoarece ești DATA dar și LUATA. Ai trait prea mult in pacat pentru a mai avea energia necesara pentru ați schimba conduita și percepția despre viața .


PS. Nu-mi displace id Victoraș .

haidi, zi-i....si fi sincer, daca tot imi cer mie asta , desi eu NU AM MINTIT cu nmic si tot ce-am spus in toti anii astia , a fost si este adevarat : nu te chema Victor si aveai tu o fabrica de mobila?

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 18:09:05

De la: 9am_7993, la data 2016-03-26 17:37:56

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 17:03:07bine, Victoras, am inteles , sa traiti : ma lepad de satana !
dar, ai vreun Sfint prin tolba ta cu minciuni, pentru care sa bagi mina-n foc ? nu de alta dar, perindindu-se TOTI pe la guvernare intr-o adevarata rotire a cadrelor, ne-au JEFUIT TOTI, umar la umar fiind !?

Nu ai șanse deoarece ești DATA dar și LUATA. Ai trait prea mult in pacat pentru a mai avea energia necesara pentru ați schimba conduita și percepția despre viața .


PS. Nu-mi displace id Victoraș .

haidi, zi-i....si fi sincer, daca tot imi cer mie asta , desi eu NU AM MINTIT cu nmic si tot ce-am spus in toti anii astia , a fost si este adevarat : nu te chema Victor si aveai tu o fabrica de mobila?

țțțțțțțțțțțțțțțț.....mai incearca

De la: lngrid, la data 2016-03-26 09:16:57

De la: lngrid, la data 2016-03-26 09:08:21

De la: gabigabi2, la data 2016-03-26 09:02:03

pfoaaii ce-am uitat, scuze !
SARBATOARE FERICITA familiei tale te duci dupa miel ? oua rosii, ciorba de miel, drob, friptura ?

Inca nu s-au facut mieii, e prea devreme...si cand sunt nu prea imi da mana. Totusi fac drob , oua colorate, cozonac ardelenesc, cu mac si prajituri multe ca de fapt acolo e baza la familionul meu.

Paste fericit!

pfii, Blackuletuleee, ma grabi eu ce ma grabi sa intru in cafenea, dar tot m-ai devansat !

SARBATORI FERICITE, fratilor catolici ! sa aveti casa plina de bucurie, sanatate si veselie !
va doresc un Paste asa cum imi doresc si al meu sa fie !

si pun repede si de'o cafea, cacao si un ceai aromat ceai ? am zis de ceai ? sa fie, na !

asaaa deci : n-aveti nici timp si nici chef de'o cafea ! nu-i nimic, mai iau eu o cana, ca-i din belsug !

De la: Black_Friday_, la data 2016-03-27 09:08:09

Paste fericit!

enoriasule:
pasti, nu paste.
gunoiule analfabet.

PAŞTE sau PAŞTI. Cum este corect?

www.realitatea.net/paste-sau-pasti-cum-este-corect_1173153.html


Mesaje de Paşte sauMesaje de Paşti? Regretatul lingvist George Pruteanu ne scoate din această dilemă.

"Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paşti sau Paşte. Răspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale – dacă trecem de etapa ebraică "pesah" – şi acea azimioară numită pască (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alţi cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de "pască"). La plural, acest cuvînt face "paşti": o pască, două paşti, conform unei alternanţe obişnuite în româneşte, cum e şi în verbul a paşte: "să pască, să paşti" sau a naşte: "să nască, să naşti" etc. Aşadar, Paşti e pluralul de la pască. Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul "Paşte", spunîndu-se, firesc, fie "sărbătorile de Paşti", fie "sărbătoarea Paştelui". Amîndouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtilităţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă.
Spre a vă convinge suplimentar că aceste două forme sunt folosite aleatoriu, ori una ori alta, fără vreo deosebire de sens, am cules din din Dicţionarul limbii române al Academiei (dicţionarul tezaur), cîteva atestări ale cuvîntului în limba veche, unde le găsim în mod egal pe amîndouă. La Coresi aflăm "Paştile" ("Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie"), ca şi la Varlaam ("mieluşelul Paştilor"), dar în marea Biblie de la 1688 găsim "Paştele" ("Va face Paştele Domnului în luna a doua într-a patrasprăzecea zi"). Venind mai încoace, la Coşbuc găsim "Paşti" ("Era după Paşti şi era un timp bun"), dar la Negruzzi, Hasdeu sau Delavrancea, "Paştele": iată un citat din Hasdeu: "Ţara mai întîi de toate; Paştele mai pe urmă!"). Şi la scriitorii moderni găsim ambele forme, aşa că, repet, sunt deopotrivă corecte, una fiind percepută ca singular, alta ca plural.
În aceeaşi ordine de idei, aş mai avea de adăugat că există şi un nume de persoană, destul de frecvent în multe ţări, inclusiv a noastră, legat de sărbătoarea Paştelui. E vorba de numele Pascal, foarte obişnuit în româneşte sub forma Pascu. Iniţial, el era atribuit îndeobşte celor născuţi în această perioadă. Originea numelui e uşor depistabilă: ea se află în adjectivul latinesc paschalis (derivat din substantivul pascha) şi care înseamnă "pascal", "de Paşti", ceva care ţine de sărbătoarea Paştilor. În documente româneşti, numele Pascal apare de pe la 1428, iar la 1441 găsim deja varianta autohtonă Pascu" (George Pruteanu)

...



...

Asadar, Paste sau Pasti? In DOOM si DEX gasim precizarile de mai jos, in legatura cu substantivul propriu “Paste/Pasti” (la care am adaugat si cuvantul “pasca”, pentru ca provine din acelasi etimon (cuvant de origine) latinesc si pentru a ne aminti ca forma corecta de genitiv-dativ este “pascăi”):



DOOM (Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane), 2005:

!paște/paști (paine sfintita) s.n.pl.art. paștele/paștile

!Paște (sarbatoare) s.propriu m.pl.Paști (doi Paști, dar pl.n. Sfintele Paști)

!pasca (prajitura, paine nedospita) s.f., g.-d. art. pascăi

DEX (Dictionarul explicativ al limbii romane) precizeaza diversele sensuri ale cuvantului si etimologia:

PAȘTI s. m. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea Invierii lui Hristos, iar de evrei în amintirea eliberarii acestora din robia egipteana. ◊ Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2. Pâine sfințită, care se împarte la biserică în ziua de Paști (1); pască. [Var.: Páște s. n.] – Lat. pascha, -ae.

PÁSCĂ s. f. 1. Cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci, stafide, smântână etc. care se mănâncă de obicei la Paști de către creștinii ortodocși. ♦ Anafură pe care preotul o împarte credincioșilor în ziua de Paști; paști (2). 2. Preparat alimentar tradițional, făcut din aluat nedospit, copt în foi subțiri, pe care îl mănâncă evreii în timpul Paștilor în loc de pâine. – Lat. pascha.



Prin urmare, raspunsul clar oferit de DOOM este ca ambele forme – Paste/Pasti – sunt acceptate ca fiind corecte.


Citeste mai mult pe REALITATEA.NET: www.realitatea.net/paste-sau-pasti-cum-este-corect_1173153.html#...
Follow us: @realitatea on Twitter

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Paşte sau Paşti? Cum se scrie corect în română şi cum se spune în alte limbi

www.ziarulactualitatea.ro/paste-sau-pasti-cum-se-scrie-corect-in...

Dilema dintre Paşte sau Paşti revine în actualitate. Cei care doresc să adreseze urări corecte celor dragi trebuie să ştie că ambele forme sunt corecte, doar că se folosesc în contexte diferite.

Răspunsul clar oferit de DOOM este că ambele forme – Paşte/Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte. Dacă avem în vedere substantivul propriu, care denumeşte sărbătoarea, în funcţie de context, se poate folosi forma de singular -“Paşte” – sau cea de plural – “Paşti”.

De exemplu, este corect să spunem: “Un Paşte fericit” (dar nu “Un Paşti fericit”, în care s-ar combina, ciudat, un articol nehotărât, cu forma de singular -“un” – cu un substantiv la plural, “Paşti” – nu spune nimeni “un cozonaci”).

Astfel, spunem firesc „Sărbătorile de Paşti” pentru că sunt mai multe zile de sărbătoare, fiind corect şi „Sărbătoarea Paştelui” dacă ne referim la eveniment în general.

Sunt corecte şi formele “Sărbătorile Paştelui”, „Sărbătorile Paştilor”, „Sărbătorile de Paşti”, „Sărbătorile de Paşte”. Se spune “Postul Paştelui” sau “Postul Paştilor”, “Noaptea Paştelui” sau “Noaptea Paştilor”, “Sfintele Paşti”.

De asemenea, “Paştele cade, anul acesta, pe data de…” sau “Paştile cad, anul acesta, pe data de…”, “De Paşte/De Paşti vremea va fi frumoasă”.

Deşi în variaţie liberă în limbă, ar fi de preferat să urmăm DEX-ul, dar şi biserica, care alege forma Paşti, după cum reiese atât din Biblie, cât şi din Dicţionarul religios, publicat în 1994:

Paşti subst. 1. S. m. Cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creştini în amintirea învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuţă; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach). 2. Subst. Pâine sfinţită care se împarte la biserică în ziua de Paşti. 3. S. f. (reg.) Pască (1). 4. S. f. (în formapască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform unui anumit ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens curent) preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii la această sărbătoare în locul pâinii; azimă; pască (2). [Var.: Páşte, subst.;páscă, (înv.) páshă s. f.] – Din lat. pascha, -ae; (‹ gr. pasha)

Invierea DomnuluiIată cum se fac urări de Paşti în alte limbi:

Albaneză – Gëzuar Pashkët!
Aromană – Ti multsa-anji Pashtili! Hristolu-nye! – Dealihea cŕ-nye!

Bulgară – cestit Velikden!
Chineză– Fu huo jie kuai le!
Croată – Sretan Uskrs!
Cehă – Veselé Velikonoce!
Daneză – God pĺske!
Engleză – Happy Easter!
Estoniană – Häid lihavőttepühi!
Finlandeză – Hyvää pääsiäistä!
Franceză – Joyeuses Paques!
Germană – Frohe Ostern!
Indoneziană – Selamat Paskah!
Italiană – Buona Pasqua!
Latină – Prospera Pascha sit!
Lituaniană – Sveiki sulauke velyku!
Macedoniană – Sreken Veligden!
Maghiară – Boldog Húsvéti Ünnepeket!
Norvegiană – God pĺske!
Olandeză – Gelukkig Paasfest!
Poloneză – Wesolych Swiat Wielkanocnych!
Portugheză – Páscoa Feliz!

Rusă – Schtsjastlivyje Paschi!
Sârbă – Srecan Uskrs!
Slovacă – Milostiplné prežitie Velkonocných sviatkov!
Slovenă – Vesele velikonocne praznike!
Spaniolă – Felices Pascuas!
Suedeză – Glad Pask!

Ucrainiană – З Великодніми святами (Z Velykodnimy sviatamy)
Ungară – Kellemes Húsvéti Ünnepeket
Vietnameză – Chúc Mung Phuc Sinh!

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Paşti sau Paşte?
adevarul.ro/cultura/patrimoniu/pasti-paste-1_518543fb053c7dd83f7...


Faţă de alte limbi, românii oscilează între Paşti şi Paşte. DEX-ul recomandă forma Paşti, ceea ce nu înseamnă că a doua formă ar fi incorectă. O simplă căutare pe Internet arată că există chiar un bun echilibru în privinţa uzului. Cel puţin în urări şi în înjurături, varianta Paşte e mai utilizată desigur şi din motive eufonice. „Un Paşte fericit!”, aşadar. Acest cuvânt a pătruns la noi o dată cu creştinismul. La origine era o formă de plural: paschae. Pentru francezi, numele sărbătorii este şi azi la plural: Pâques. Forma românească ne vine, aşadar, din latinescul bisericesc paschae (pluralul lui pascha), care provine din grecescul pasha (Πάσχα), iar acesta din ebraică: pesah (פֶּסַח‎). În limbile iberice se presupune un intermediar: lat. popular *pascua, aşa cum se vede în port.Páscoa, sp. Pascua. Prin urmare, în română, Paşti este un substantiv masculin, în timp ce forma Paşte este neutru, după DEX, iar pâinea sfinţită numită paşte saupaşti este, după DOOM (2005), un substantiv feminin plural. Forma Paşte are însă o circulaţie semnificativă. Duiliu Zamfirescu are o poezie Flori de Paşte, I. L. Caragiale scrie O făclie de Paşte, Dimitrie Papazoglu preferă aceeaşi formă în Istoria fondărei oraşului Bucureşti („Răposata cucoana Marghioala Rosetti miluia toată lumea, proteja pe toţi asupriţii, iar casa ei devenise un izvor de binefacere pentru fetele scăpătate; le aduna hrănindu-le din averea ei şi punându-le să lucreze la covoare bogate pentru sfintele biserici şi la haine pentru săraci, de Paşte şi de Crăciun, astfel că saloanele ei semănau ca nişte ateliere de fabrică.”). Şi lingvistul Al. Graur preferă grafia Paşte (în Tempo, 6.IV.1939). O listă la fel de consistentă s-ar putea întocmi şi pentru Paşti. Ion Creangă (La biserică mergi din Paşti în Paşti. Aşa cauţi tu de suflet?, în Amintiri din copilărie), I. L. Caragiale („Parcă ar fi tot nou şi iar nou; şi când colo! tot aia şi iar aia; din Paşti până'n Crăciun şi din Crăciun până'n Paşti...”, în Diplomaţie subţire), George Coşbuc (poezia La Paşti) şi mulţi alţii. Deşi în variaţie liberă în limbă, ar fi de preferat să urmăm DEX-ul, dar şi biserica, care alege forma Paşti, după cum reiese atât din Biblie, cât şi din Dicţionarul religios, publicat în 1994: Paşti subst. 1. S. m. Cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creştini în amintirea învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuţă; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach). 2. Subst. Pâine sfinţită care se împarte la biserică în ziua de Paşti. 3. S. f. (reg.) Pască (1). 4. S. f. (în formapască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform unui anumit ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens curent) preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii la această sărbătoare în locul pâinii; azimă; pască (2). [Var.: Páşte, subst.;páscă, (înv.) páshă s. f.] – Din lat. pascha, -ae; (‹ gr. pasha) Interesant este că în unele limbi germanice apare evocarea unui zeităţi nordice a fertilităţii, Eostre. Astfel, germanii spun Ostern (substantiv neutru), iar englezii Easter. Forme curioase, pentru sensibilitatea romanică, se mai întâlnesc în estonă (Ülestõusmispühad), letonă (Lieldienas), lituaniană (Velykos), sau maghiară (Húsvét).

Citeste mai mult: adev.ro/mmab9m

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Paşte sau Paşti? Cum se scriu corect urările pentru sărbătorile de primăvară

adevarul.ro/news/societate/paste-pastit-scriu-corect-urarile-sar...
Paşte sau Paşti? Dicţionarele recunosc ambele forme, la singular şi la plural, în funcţie de context Sărbătorile se apropie, iar dilema dintre Paşte sau Paşti revine în actualitate, în cazul celor care doresc să le facă urări corecte celor dragi. Răspunsul scurt este că ambele forme sunt corecte, doar că se folosesc în contexte diferite. Cuvântul „Paşti" a pătruns în limba noastră odată cu creştinismul, din latinescul bisericesc “paschae” (pluralul de la pascha) şi denumea, după unii etnologi pâinea nedospită folosită pentru împărtăşanie la catolici sau, după alţii, mielul jertfit de “pască”. La plural, acest cuvânt devine „paşti” (o pască, două paşti). Din această formă la plural a derivat apoi şi singularul “paşte”, admis ca variantă de DEX şi de DOOM. Astfel, spunem firesc „Sărbătorile de Paşti” pentru că sunt mai multe zile de sărbătoare, fiind corect şi „Sărbătoarea Paştelui” dacă ne referim la eveniment în general. De asemenea forma corectă a urării este „Paşte fericit!” şi nu „Paşti fericit!”. Sunt corecte şi formele “Sărbătorile Paştelui”, „Sărbătorile Paştilor”, „Sărbătorile de Paşti”, „Sărbătorile de Paşte”. Se spune “Postul Paştelui” sau “Postul Paştilor”, “Noaptea Paştelui” sau “Noaptea Paştilor”, “Sfintele Paşti”. De asemenea, “Paştele cade, anul acesta, pe data de…” sau “Paştile cad, anul acesta, pe data de…”, “De Paşte/De Paşti vremea va fi frumoasă”. Paşte sau Paşti: Ce formă recomandă DEX-ul şi biserica După cum se observă, se foloseşte în variaţie liberă în limbă, dar ar fi de preferat să urmăm DEX-ul şi biserica, care aleg forma Paşti, după cum reiese atât din Biblie, cât şi din Dicţionarul religios, publicat în 1994: Paşti subst. 1. S. m. Cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creştini în amintirea învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuţă; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach). 2. Subst. Pâine sfinţită care se împarte la biserică în ziua de Paşti. 3. S. f. (reg.) Pască (1). 4. S. f. (în formapască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform unui anumit ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens curent) preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii la această sărbătoare în locul pâinii; azimă; pască (2). [Var.: Páşte, subst.;páscă, (înv.) páshă s. f.] – Din lat. pascha, -ae; (‹ gr. pasha) Pascu sau cel născut de Paşti Există şi un nume inspirat de această sărbătoare, destul de frecvent întâlnit atât în alte ţări, cât şi în România. Este vorba de numele “Pascal”, în româneşte întânit mai curând sub forma de „Pascu”. Iniţial, el era atribuit celor care se năşteau în această perioadă a anului. Originea numelui se află în latinescul „paschalis” (derivat din „pascha”) şi care înseamnă pascal sau de Paşti, care ţine de sărbătoarea Paştelui. În documente româneşti, numele Pascal apare începând cu anul 1428, iar în 1441 găsim şi varianta Pascu.

Citeste mai mult: adev.ro/nmdwc4

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Paste sau Pasti?

destepti.ro/paste-sau-pasti
Cand este vorba de o dilema lingvistica, de felul “Paste sau Pasti”, problema se rezolva (cel putin, partial) consultand un dictionar, care ofera norma (forma corecta a cuvantului respectiv), la un moment dat. Spun “la un moment dat”, avand in vedere faptul ca orice limba este un sistem dinamic si anumite forme, considerate, multa vreme, ca fiind incorecte, pot fi acceptate ca norma, pentru ca sunt folosite frecvent, de un numar mare de vorbitori ai limbii respective, alte cuvinte/forme dispar (cand devin desuete) sau se impun cuvinte noi (este cazul neologismelor), din nevoia unei exprimari mai nuantate sau pentru ca trebuie sa denumeasca realitati (obiecte, tehnologii, situatii etc.) care nu au existat pana atunci.

Asadar, Paste sau Pasti? In DOOM si DEX gasim precizarile de mai jos, in legatura cu substantivul propriu “Paste/Pasti” (la care am adaugat si cuvantul “pasca”, pentru ca provine din acelasi etimon (cuvant de origine) latinesc si pentru a ne aminti ca forma corecta de genitiv-dativ este “pascăi”):



DOOM (Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane), 2005:

!paște/paști (paine sfintita) s.n.pl.art. paștele/paștile

!Paște (sarbatoare) s.propriu m.pl.Paști (doi Paști, dar pl.n. Sfintele Paști)

!pasca (prajitura, paine nedospita) s.f., g.-d. art. pascăi

DEX (Dictionarul explicativ al limbii romane) precizeaza diversele sensuri ale cuvantului si etimologia:

PAȘTI s. m. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea Invierii lui Hristos, iar de evrei în amintirea eliberarii acestora din robia egipteana. ◊ Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2. Pâine sfințită, care se împarte la biserică în ziua de Paști (1); pască. [Var.: Páște s. n.] – Lat. pascha, -ae.

PÁSCĂ s. f. 1. Cozonac tradițional făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci, stafide, smântână etc. care se mănâncă de obicei la Paști de către creștinii ortodocși. ♦ Anafură pe care preotul o împarte credincioșilor în ziua de Paști; paști (2). 2. Preparat alimentar tradițional, făcut din aluat nedospit, copt în foi subțiri, pe care îl mănâncă evreii în timpul Paștilor în loc de pâine. – Lat. pascha.
Dictionar, Foto: wonderplugin.com
Dictionar, Foto: wonderplugin.com

Prin urmare, raspunsul clar oferit de DOOM este ca ambele forme – Paste/Pasti – sunt acceptate ca fiind corecte. Semnul exclamarii din fata cuvantului atrage atentia asupra faptului ca, in comparatie cu editia anterioara a dictionarului, s-a produs o schimbare (pana la data aparitiei acestei editii, dictionarele indicand o singura forma acceptata – Pasti). Daca avem in vedere substantivul propriu, care denumeste sarbatoarea), in functie de contex, se poate folosi forma de singular -“Paste” – sau cea de plural – “Pasti”. De exemplu, este corect sa spun: “Sarbatoarea Pastelui/Sarbatorile Pastelui/ Sarbatorile Pastilor/Sarbatorile de Pasti/ Sarbatorile de Paste”, “ Un Paste fericit” (dar nu “Un Pasti fericit”, in care s-ar combina, ciudat, un articol nehotarat, cu forma de singular -“un” – cu un substantiv la plural, “Pasti” – nu cred ca cineva s-ar gandi sa spuna “un cozonaci”). Corecte sunt si formele “Postul Pastelui” sau “Postul Pastilor”, “Noaptea Pastelui” sau “Noaptea Pastilor”, “Sfintele Pasti” (si nu “Sfintele Paste”, care ar insemna asocierea unui adjectiv cu forma de plural – “sfintele” – cu un substantiv la singular –“Paste”). De asemenea, tinand seama de cele doua variante (singular/plural), se poate spune, de exemplu: “Pastele cade, anul acesta, pe data de…” sau “Pastile cad, anul acesta, pe data de…” (si nu “Pastile cade…” sau “Pastele cad…”). Nu se pot folosi nici formele de articol hotarat, masculin, singular, pentru forma de plural – inca nu am auzit, sa zicem, un “hibrid” de felul “Pastiul”, in loc de variantele corecte –“Pastile”/”Pastele”. In situatiile care nu presupun acord, cele doua variante se pot folosi in egala masura, de exemplu: “De Paste/De Pasti vremea va fi frumoasa”.

Am facut referire la cateva structuri pe care le intalnim frecvent, in limbajul curent. Evident ca situatiile de comunicare in care am putea fi pusi sunt infinite, dar daca retinem ca problema “Paste sau Pasti” este, oarecum, “rezolvata”, prin certitudinea ca ambele variantele sunt corecte, ramane doar grija contextelor. Pentru acestea, “instinctul” de vorbitori nativi de limba romana, “urechea muzicala” si cele cateva precizari din randurile anterioare ne pot conduce la o constatare simpla, aceea ca nu ne obliga nimeni sa “fortam” limitele limbajului, ci doar sa-l adaptam firesc la imprejurari. Dintr-o asemenea perspectiva, si preocuparea pentru omonimia “paște” (substantiv) si “paște” ( verb) pare a fi excesiva (am vazut comentarii nesfarsite pe net), deoarece tot contextul este cel care dezambiguizeaza imediat enuntul. Daca spun “De Paste merg la biserica”, mesajul este foarte clar (nu se gandeste nimeni la verbul “a paste”). Nu ma obliga nimeni sa urez “Paste fericit” (ca sa creez efecte comice sau scandaloase, prin omonimia cu verbul), cand pot sa spun “Un Paste fericit”, asa cum nici receptorul mesajului meu nu cred ca s-ar gandi ca il trimit la pascut. Este o falsa problema de decodificare.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

cum-scriem-corect.blogspot.ro/2011/05/paste-sau-pasti.html
Paște sau Paști?
Ca întotdeauna în perioada pascală, am fost metafizic frămîntat și angoasat de întrebarea din titlu! De data asta am hotărît să fac și niște cercetări întru clarificarea acestui aspect. Zis și făcut: am început, evident, cu începutul, adică am luat la mînă primul dicționar al limbii române pe care l-am descoperit: Dicționar Universal, Lazăr Șăineanu, 1896. După mici emoții cauzate de diferențele de ortografiere și de ordonare față de dicționarele actuale, am descoperit forma Pasce (care se pronunța ca Paște) – feminin plural, inclusiv cîteva exemple de folosire. Cum în ultimele dicționare „oficiale”, DOOM2 și DEX – ediția 2009, se creditează aceeași formă, dar masculin (contrar anterioarelor DOOM și DEX – ediția 1998 care preferă forma Paști, tot masculin) nici unul defectiv, s-ar putea crede că răspunsul a fost dat.
Cert e, însă, că forma folosită de biserică – cea ortodoxă cel puțin – este (în sintagmă) Sfintele Paști (nu am descoperit să fie folosită forma Paște) ceea ce ne oferă cîteva informații despre modul de folosire a acestui cuvînt:

forma Paști e suficient de veche (biserica fiind cît se poate de conservatoare din acest punct de vedere);
Paști este o formă de plural feminin sau neutru (trebuie să se acorde în gen și număr cu „sfintele”);

Pînă la urmă am descoperit etimologia corectă într-un articol al lui Alexandru Graur din 1929: forma moștenită în limba română este Paște, provenind de la pluralul latinesc paschae. Acest lucru implică în mod automat faptul că la origine Paște era o formă de plural, care, din diverse motive, s-a modificat în Paști. Cum pluralul a fost simțit ca a avea și un singular (că doar e o singură sărbătoare, nu?), poporul a refăcut forma Paște dar de această dată la singular.
Totuși, ceva este în neregulă cu obsesia DOOM/DEX pentru Paște/Paști ca masculin, în ciuda faptului că etimologia îl recomandă ca feminin plural (defectiv de singular), uzul popular îl vede mai curînd defectiv de plural (clarificarea doi Paști din DOOM2 e de-a dreptul ilară, genul proxim „așa îmi sună mie bine, așa e corect”), iar biserica (care zic eu că are căderea de a „normaliza” folosirea termenului acestuia) l-ar recomanda fie feminin defectiv de singular (cel mai aproape de etimologie), fie neutru. Dar dacă iei la bani mărunți definițiile (inclusiv cele pentru paște - „pîine sfințită”) din cele 4 dicționare studiate DOOM/DEX te încurci în inconsistențe mai rău decît în labirintul Minotaurului. Le menționez aici numai pe cele din DEX 2009 (ultimul apărut) care:

susține că Paști e formă de masculin plural dar ne oferă expresia „o dată pe an e Paști”;
susține că Paști e formă de masculin plural îl articulează „Paștile”, fără suport în modelele flexionare ale masculinelor ;
susține că paște – „pîine sfințită” – e feminin (singular), în contradicție cu norma DOOM2care îl cataloghează defectiv de singular;

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

bine ! da' o cafeluta , neagra si fierbinte, merge la ora asta ?

De la: gabigabi2, la data 2016-03-28 16:20:37bine ! da' o cafeluta , neagra si fierbinte, merge la ora asta ?

iete, bre : ramasei si cu intrebarea si cafeluta neconsumate !
las' ca le rezolv eu pe amindoua !

am deschis terasa ; pus mesele, sters scaunele, scrumierele si florile sunt si ele prezente ; am facut cafeaua ; cornurile sunt calde ; ceaiul de fructe e si el pregatit , iar prajiturelele ptr. ceai stau in asteptarea clientilor !
poftiti !

o alta zi, aceeasi ciorba cu cele trei cuvinte oprite !


hhhhhh, p !

ce ai ma, de esti tot timpul cu capsa pusa si totul iti pute ? inafara de a ma insulta pe mine si pe cine ti se mai pune pata, AI vreo Solutie , ca vad ca o balmajesti :
ba il lauzi pe Base ' - ba il critici !
ba il pupi pe K.W. I - ba il critici !
ba o feliciti pe Luluta - ba spui ca asta nu -i Stat de Drept ?!
ce vrei tu, in fond , devreme ce nimic nu-ti place ?

"cu cele 3 cuvinte oprite" cind fraza de azi nu seamana nici cu cea de ieri, nici cu cea de alaltaieri ? care-s ele , ca ma facusi curioasa ?