Cafenea cu aroma virtuala

Zapada e de o palma,si ninge in continuare...moama ce chiul trag azi

Ce-as mai trage si eu!

Doruletz

Buna sa va fie inima!...ce "trageti" p'aici?

De la: sandu60, la data 2013-03-25 14:56:28Buna sa va fie inima!...ce "trageti" p'aici?

Chiulul!!! :))

Doruletz

De la: giovausaro, la data 2013-03-25 13:44:43clasa de mijloc e baza da io ii ziceam lu' Mihail, ca e baiat harnic.....Aici ninge da nu-i bai ca temperatura e peste zero,zapada se topeste ,in casa au germinat semintele si au iesit tulpinite de legume ,sunt asa de gingase si timide precum florilee Doruleatzei

stiu si eu si asa ar fi normal dar la noi ,clasa de mijloc nu prea exista !

De la: Doruletz68, la data 2013-03-25 15:12:01

De la: sandu60, la data 2013-03-25 14:56:28Buna sa va fie inima!...ce "trageti" p'aici?

Chiulul!!! :))

Io m-am saturat de tras chiulul, as trage altceva
Mata de coada

ahaaaa, avetichef de tras ! ia de trageti o gura de palinca si va-ncalziti si poftiti colea , niste aperitive : o icrisoara, un pestic prajit cu o mamaliguta si muzdei de usturoi, ia te uite la ea ce mai tremura de piftia de curcan vorbesc si, pina va ocupati voi de cele chestii , io ma duc sa fac piureul si sa incalzesc friptura ....scot vinul din camara si pun cafeaua la fiert si, trag o tigarusca !

De la: sandu60, la data 2013-03-25 15:15:57

De la: Doruletz68, la data 2013-03-25 15:12:01

De la: sandu60, la data 2013-03-25 14:56:28Buna sa va fie inima!...ce "trageti" p'aici?

Chiulul!!! :))

Io m-am saturat de tras chiulul, as trage altceva
Mata de coada

saraca mata ! ce vina o avea ea de exista vorba asta ? Daniela ar putea sa stie de unde vine !

De la: gabigabi2, la data 2013-03-25 15:15:40

De la: giovausaro, la data 2013-03-25 13:44:43clasa de mijloc e baza da io ii ziceam lu' Mihail, ca e baiat harnic.....Aici ninge da nu-i bai ca temperatura e peste zero,zapada se topeste ,in casa au germinat semintele si au iesit tulpinite de legume ,sunt asa de gingase si timide precum florilee Doruleatzei

stiu si eu si asa ar fi normal dar la noi ,clasa de mijloc nu prea exista !

Din cate stiu Spania are cea mai dezvoltata clasa de mijloc. Pentru orice pun mana pe telefon daca li s-a stricat priza, daca au de vopsit un gard, daca au de tuns un gard viu, pentru orice si functioneaza, cred ca a fost una din cheile succesului lor, acum totul scartaie da inca mai merg treburile

De la: gabigabi2, la data 2013-03-25 15:20:23ahaaaa, avetichef de tras ! ia de trageti o gura de palinca si va-ncalziti si poftiti colea , niste aperitive : o icrisoara, un pestic prajit cu o mamaliguta si muzdei de usturoi, ia te uite la ea ce mai tremura de piftia de curcan vorbesc si, pina va ocupati voi de cele chestii , io ma duc sa fac piureul si sa incalzesc friptura ....scot vinul din camara si pun cafeaua la fiert si, trag o tigarusca !

Asa da!

De la: sandu60, la data 2013-03-25 15:25:52

De la: gabigabi2, la data 2013-03-25 15:15:40

De la: giovausaro, la data 2013-03-25 13:44:43clasa de mijloc e baza da io ii ziceam lu' Mihail, ca e baiat harnic.....Aici ninge da nu-i bai ca temperatura e peste zero,zapada se topeste ,in casa au germinat semintele si au iesit tulpinite de legume ,sunt asa de gingase si timide precum florilee Doruleatzei

stiu si eu si asa ar fi normal dar la noi ,clasa de mijloc nu prea exista !

Din cate stiu Spania are cea mai dezvoltata clasa de mijloc. Pentru orice pun mana pe telefon daca li s-a stricat priza, daca au de vopsit un gard, daca au de tuns un gard viu, pentru orice si functioneaza, cred ca a fost una din cheile succesului lor, acum totul scartaie da inca mai merg treburile

ehhh, Sanducule , dintotdeauna romanul fiind sarac a trebuit sa fie gospodar la casa lui : sa stie sa bata un cui, sa repare o priza, sa schimbe o garnitura la baie ; sa puna o talpa la pantof sau sa puna un flec; doamna sa coasa la masina , sa bata o butoniera, sa tricoteze, remaieze , sa-si puna paru' pe moate, sa-si faca singura manichiura- pedichiura ....doar- doar nu va trebui sa cheltuiasca un ban pe toate aceste servicii si, uite asa, nici aceasta clasa de mijloc - dar mai de la baza ei- nu prea a avut cum sa se formeze , iar intelectualitatea care si ea este tot o componenta - dar mai superioara - a clasei de mijloc e saracita ....si , cine ar mai fii ? micii intreprinzatori care insa, nici ei nu se pot lauda de prea mult bine !

De la: gabigabi2, la data 2013-03-25 15:40:30
ehhh, Sanducule , dintotdeauna romanul fiind sarac a trebuit sa fie gospodar la casa lui : sa stie sa bata un cui, sa repare o priza, sa schimbe o garnitura la baie ; sa puna o talpa la pantof sau sa puna un flec; doamna sa coasa la masina , sa bata o butoniera, sa tricoteze, remaieze , sa-si puna paru' pe moate, sa-si faca singura manichiura- pedichiura ....doar- doar nu va trebui sa cheltuiasca un ban pe toate aceste servicii !

Valeu! Cred ca tre' sa schimb tara! :))

Doruletz

De la: gabigabi2, la data 2013-03-25 15:22:34

De la: sandu60, la data 2013-03-25 15:15:57

De la: Doruletz68, la data 2013-03-25 15:12:01

De la: sandu60, la data 2013-03-25 14:56:28Buna sa va fie inima!...ce "trageti" p'aici?

Chiulul!!! :))

Io m-am saturat de tras chiulul, as trage altceva
Mata de coada

saraca mata ! ce vina o avea ea de exista vorba asta ? Daniela ar putea sa stie de unde vine !

MẤÞÃ, mâþe, s.f. 1. (Pop.) Pisicã; p. restr. puiul (de sex feminin al) pisicii. ♢ Expr. A prinde (pe cineva) cu mâþa în sac = a surprinde, a descoperi pe cineva care cautã sã înºele, sã mintã. A umbla cu mâþa în sac = a umbla cu înºelãciuni. (A fi) mâþã blândã = (a fi) prefãcut, ipocrit, fãþarnic. Ca o mâþã plouatã = a) abãtut, descurajat, fãrã chef; b) ruºinat, umilit. A trãi (sau a se înþelege, a se avea etc. cu cineva) ca mâþa cu ºoarecele (sau cu ºoarecii, cu câinele) = a fi în relaþii foarte proaste cu cineva. (Reg.) A se stupi ca mâþele = a) a fi în relaþii foarte proaste cu cineva; b) a se certa, a se insulta. A trage mâþa de coadã = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sãrac, nevoiaº. A se uita ca mâþa în calendar = a nu pricepe nimic, a fi cu totul strãin de o problemã, de un subiect. (Reg.) A rupe mâþa în douã = a fi voinic, energic, curajos. 2. (Depr.) Epitet dat unui animal sau unui om slab, prãpãdit, jigãrit. 3. Nume dat unor obiecte, instrumente, dispozitive etc. cu care se apucã, se prinde, se trage sau se fixeazã ceva. – Probabil formaþie onomatopeicã. Cf. alb. m i c a. Sursa: DEX '98
MÂÞÃ s. v. ancorã, crãcanã, patinã, pãpãdie, pirostrie, pisicã, potâng, tindeche. Sursa: Sinonime
mâþã s. f., g.-d. art. mâþei; pl. mâþe Sursa: Dicþionar ortografic
MÂÞ//Ã ~e f. 1) pop. Mamifer carnivor de talie micã, cu blanã netedã, cu ochi ageri (care vãd ºi în întuneric), foarte sprinten, cu gheare ascuþite retractile; pisicã. ♢ A trãi ca ~a cu câinele a trãi în duºmãnie; a nu se împãca. A umbla cu ~a în sac a se ocupa cu lucruri necinstite. ~a blândã zgârie rãu se spune despre oamenii în aparenþã buni, cu înfãþiºare inofensivã, dar cu fire plinã de venin. A trage ~a de coadã a) a duce un trai greu; b) a-ºi îndeplini obligaþiile cu mare greutate, anevoios. ~ blândã om fãþarnic. 2) Femela motanului ºi a unor animale sãlbatice (a jderului, râsului etc.). 3) rar Obiect (unealtã, instrument, dispozitiv) cu care se apucã, se trage sau se fixeazã ceva. /Onomat. Sursa: NODEX
mấþã sf [At: ANON. CAR. / Pl: mâþe / E: pbl fo cf alb mica] 1 (Pop) Pisicã (Felis domestica). 2-3 (Prc) Pui (de sex feminin) al pisicii. 4 (Reg; îcs) (De-a) mâþa oarbã sau de-a mâþa Joc de copii Si: de-a baba oarba. 5 (Pop; îcs) (De-a) mâþa ºi ºoarecele Joc de copii în care jucãtorii sunt aºezaþi în cerc, iar doi dintre ei, care îndeplinesc rolul de mâþã, respectiv de ºoarece, se fugãresc în jurul cercului. 6 (Pop; îcs) mâþa de vânzare Joc de copii la priveghiul mortului, în care unul dintre jucãtori încearcã, dupã un anumit sistem, sã vândã celorlalþi o mâþã reprezentatã printr-o lingurã. 7 (Pop; îcs) mâþa popii Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 8 (Fam; îe) a fi mâþã blândã A fi prefãcut, ipocrit. 9 (Fam; îe) a fi (ca o) mâþã plouatã (sau udã) A fi fãrã chef, abãtut. 10 (Îae) A fi ruºinat, umilit. 11 (Reg; îe) (A cumpãra sau a lua, a fi etc.) mâþa-n sac Se spune despre un lucru pe care nu-l poþi cunoaºte înainte de a intra în posesia lui. 12 (Fam; îe) A umbla (sau a prinde pe cineva) cu mâþa-n sac A umbla sau a prinde pe cineva cu înºelãciuni. 13 (Fam; îe) A trãi (sau a se înþelege etc.) ca mâþa cu ºoarecii (sau cu ºoarecele ori cu câinele) A fi în relaþii foarte rele unii cu alþii. 14 (Reg; îe) A se stupi ca mâþele A nu se înþelege bine. 15 (Îae) A se certa mahalageºte. 16 (Pop; îe) A fi învãþat ca mâþa la lapte A fi rãu învãþat. 17 (Îae) A avea un obicei prost. 18 (Reg; îe) A pãþi cinstea mâþei la oala cu smântânã A fi bãtut. 19 (Reg; îe) A se învârti ca mâþa în jurul oalei cu smântânã A da târcoale unui lucru sau unei fiinþe care îi place. 20 (Reg; îe) A umbla ca mâþa pe lângã laptele fierbinte A dori ceva de care se teme. 21 (Reg; îe) A se învârti ca mâþa pe lângã blidul cu pãsat A evita sã spunã adevãrul. 22 (Reg; îe) A trãi ca mâþa pe rogojinã A o duce rãu. 23 (Fam; îe) A trage mâþa de coadã (sau reg., pe rogojinã) A o duce greu din cauza sãrãciei. 24 (Reg; îe) A nu avea nici mâþa la casã A fi foarte sãrac. 25 (Reg; îe) A se uita ca mâþa la peºte A privi cu lãcomie. 26 (Fam; îe) A se uita (sau a se pricepe etc.) ca mâþa-n calendar A nu pricepe nimic. 27 (Reg; îe) Mãturã ca mâþa Se spune despre un om murdar care îºi ascunde murdãriile. 28 (Pfm; îe) A se spãla ca mâþa A se spãla superficial. 29 (Reg; îe) (Taci) sã nu te audã (sau cã te aude) mâþa Taci, cã spui minciuni pe care nimeni nu le crede nimeni. 30 (Îae) Bagã de seamã ce spui. 31 (Reg; îe) A cãlca în urme de mâþã stearpã A fi îndrãgostit. 32 (Fam; îe) A rupe mâþa-n douã A fi voinic. 33 (Îae) A fi energic, hotãrât. 34 (Îae) A fi vrednic. 35 (Reg; îae) A se învoi la preþ cu cineva. 36 (Reg; îe) A se face mâþã A se ghemui ca o pisicã la pândã. 37 (Reg; îe) A-i oua ºi mâþa A fi om norocos. 38 (Pfm) Persoanã vicleanã ca pisica, ipocritã. 39 (Rar; dep) Cal slab, prãpãdit Vz gloabã, mârþoagã. 40 (Îvr) Blanã prelucratã a pisicii. 41 (Îr; pgn) Blanã prelucratã a unor animale asemãnãtoare cu pisica. 42 (Reg; lpl; gmþ) Cosiþe la fete. 43 (Reg; îs) Mâþã sãlbaticã Pisicã sãlbaticã (Felix silvestris). 44 (Înv; îc) mâþã de mare Specie de ºarpe cu coada lungã, nedefinit mai îndeaproape. 45 (Reg; îc) mâþa-popii Omidã mare, pãroasã, coloratã pe spate în negru-roºiatic, din care iese fluturele Arctia caja Si: omidã-urs. 46 (Ent; reg; îac) Cantaridã (Lytta vesicatoria). 47-48 (Ent; reg; îac) Câinele-babei (Oniscus murarius ºi asellus). 49 (Ent; reg; îac) Scolopendrã (Oniscus scolopendra). 50 (Ent; reg; îac) Repede (Cicindela compestris) 51 (Pop; îe) A se da de-a mâþa-popii A se da peste cap, de-a rostogolul, de-a berbeleacul. 52 (Bot; reg) Mâþiºor (4) 53 (Bot; reg) Salcie. 54-55 (Pgn; ºhp) Creangã (micã). 56 (Bot; reg) Barba ursului (Equisetum arvense). 57 (Bot; reg) Pãpãdie (Taraxacum officinale). 58 Muºchi de pe scoarþa copacilor. 59 Rãdãcinã aerianã a porumbului. 60 (Trs; Ban) Mâþ (11). 61 (Reg) Botniþã pentru viþel. 62 (Pes; reg) Ostie. 63 (Reg) Fiecare dintre cele douã vârfuri ale scoabei. 64 (Reg) Mâner al cleºtelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 65 (Reg) Cleºte. 66 (Prc) Cârlig al cleºtelui de tras cercuri la butoaie, la putini etc. 67 (Mar) Broascã în care se fixeazã sfredelul. 68 (Înv) Ancorã de navã. 69 (Trs; Ban) Cârlig cu mai multe braþe îndoite ºi ascuþite la vârf, cu care se prinde ºi se scoate un obiect cãzut în fântânã. 70 Dispozitiv de siguranþã, prevãzut cu un fel de gheare, care serveºte la prinderea automatã a coliviei dintr-o minã, când se rupe cablul. 71 (Reg) Laþ de prins pãsãri. 72 (Reg) Bucatã de lemn sau de metal care prinde cãpriorii unei case sau care leagã diverse pãrþi componente ale unei construcþii Vz grindã. 73 (Mol; Buc) Cârlig gros de fier, prins într-o coadã de lemn, care serveºte la rostogolitul buºtenilor împinºi pe uluc. 74 (Trs; Mol) Placã de fier cu unul sau mai mulþi colþi, fixatã pe fundul ulucului, pentru a micºora viteza buºtenilor împinºi pe uluc. 75 (Reg) Butuc greu, prins cu un capãt pe o margine a ulucului ºi cu cellalt sprijinit pe marginea opusã, având rolul de a micºora viteza buºtenilor împinºi pe uluc. 76 (Trs; Mol) Tindeche la rãzboiul de þesut. 77 (Trs) Oiºte. 78 (Reg) Dispozitiv în formã de furcã cu douã coarne, aplicat la inima cãruþei sau a carului, care împiedicã vehiculul oprit pe o pantã sã de-a înapoi. 79 (Reg) lanþ sau curea care leagã grindeiul plugului de rotile Si: potâng. 80 (Trs; Olt) Cumpãnã de care se leagã stavila joagãrului. 81 (Trs; Olt) Dispozitiv de fier, în formã de furcã, care împinge roata dinþatã a joagãrului. 82 (Trs; Olt la joagãr) Grãunþar. 83 (Trs; Olt) Coadã a furcii joagãrului. 84 (Trs; Olt) Roatã zimþatã a joagãrului. 85 (Trs; Olt) Fiecare din torþile care întind pânza joagãrului. 86 (Trs; Olt) Fiecare dintre ghearele de fier ale joagãrului. 87 (Trs; Olt) Jug de lemn al joagãrului. 88 (Reg) Bucatã de lemn scobit pe care se învârteºte cepul grindeiului la roata morii. 89 (Trs; Mol; mpl) Patinã pentru alunecat pe gheaþã. 90 (Reg) Placã de fier cu colþi ascuþiþi pe care muncitorii forestieri ºi-o aºeazã pe talpa încãlþãmintei ca sã nu alunece. 91 (Reg) Cârlig de fier cu colþi, cu ajutorul cãruia muncitorii de la întreþinerea liniilor electrice sau de telegraf se urcã pe stâlpi. 92 (Mar) Coºuleþ care are în partea superioarã un cerc prevãzut cu dinþi, cu care pot fi prinse cozile fructelor, la cules. 93 (Reg) Grãtar pe care se frige carne. 94 (Trs) Pirostrie pe care se pune un vas la foc. 95 (Reg) Grãtar de fier care se pune pe vatrã, sub lemnele care ard, cu scopul de a le face sã ardã mai bine. 96 (Reg) Dig de proporþii reduse. 97-98 (Reg) Firidã micã fãcutã în peretele cãmãrii Si: (reg) mâþoacã(3). 99 (Pop; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 100 (Pop; art.) Melodie dupã care se executã mâþa(99)

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

A trage mâþa de coadã = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sãrac, nevoiaº.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

n-a fost chip de tras chiulul.cum am postat cum a sunat telefonul.urgenta....curata zapada de pe 4x4,pune trusa, fugi,fa jobu,vino acasa mai fa o cafea ,mai un chat,

Eu l-am tras in cele din urma... am shoppinguit cadouri de Paste pentru finuti...sunt super incantata...sper sa fie si ei!

Doruletz

La mine e de abia10.40am, si tot ninge...copacii si-au indoit crengile sub greutatea zapezii.Din cand in cand se aud troznete de crengi rupte,au venit niste caprioare pana langa casa...o sa le duc un pic de fan....

Pai cu fan ma servesti???:))

Doruletz

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-25 15:56:11A trage mâþa de coadã = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sãrac, nevoiaº.

asta e clar ! asupra sensului n-are nimeni nici-o indoiala !
intrebarea era CUM , de la CE s-a ajuns la asta ?

in piesa Hagi Tudose apare o scena in care este frig in casa, sevitoarea ii cere bani ca sa ia lemne si jupinu'i spune ca n-are si sa taie coada pisicii.... ca-i prea lunga , vezi Doamne si intra geru-n casa pina intra ea ! ....ei, abia aici apare , cumva, o explicatie a acestui " a trage pisica de coada " !

De la: Doruletz68, la data 2013-03-25 16:51:57Pai cu fan ma servesti???:))

tu esti o caprioara speciala,pentru tine am altceva :

De la: gabigabi2, la data 2013-03-25 17:01:46

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-25 15:56:11A trage mâþa de coadã = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sãrac, nevoiaº.

asta e clar ! asupra sensului n-are nimeni nici-o indoiala !
intrebarea era CUM , de la CE s-a ajuns la asta ?

in piesa Hagi Tudose apare o scena in care este frig in casa, sevitoarea ii cere bani ca sa ia lemne si jupinu'i spune ca n-are si sa taie coada pisicii.... ca-i prea lunga , vezi Doamne si intra geru-n casa pina intra ea ! ....ei, abia aici apare , cumva, o explicatie a acestui " a trage pisica de coada " !

In ciuda definitiei din dictionar, eu cred ca a trage matza de coada inseamna a te plictisi,a-ti gasi o ocupatie sa-ti omori timpul...Copil fiind simteam o placere deosebita sa trag matzele de coada...se enervau,scuipau,zgariau..O data,o singura data am prins un carlig de rufe de coada unei matze...Sarmana a fugit ca din pusca.S-a intors acasa dupa fo trei zile,mai mult moarta...I-am desfacut carligul,am hranit-o,a devenit protejata mea

De la: giovausaro, la data 2013-03-25 17:52:53

De la: gabigabi2, la data 2013-03-25 17:01:46

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-03-25 15:56:11A trage mâþa de coadã = a fi strâmtorat din punct de vedere material, a o duce greu, a fi sãrac, nevoiaº.

asta e clar ! asupra sensului n-are nimeni nici-o indoiala !
intrebarea era CUM , de la CE s-a ajuns la asta ?

in piesa Hagi Tudose apare o scena in care este frig in casa, sevitoarea ii cere bani ca sa ia lemne si jupinu'i spune ca n-are si sa taie coada pisicii.... ca-i prea lunga , vezi Doamne si intra geru-n casa pina intra ea ! ....ei, abia aici apare , cumva, o explicatie a acestui " a trage pisica de coada " !

In ciuda definitiei din dictionar, eu cred ca a trage matza de coada inseamna a te plictisi,a-ti gasi o ocupatie sa-ti omori timpul...Copil fiind simteam o placere deosebita sa trag matzele de coada...se enervau,scuipau,zgariau..O data,o singura data am prins un carlig de rufe de coada unei matze...Sarmana a fugit ca din pusca.S-a intors acasa dupa fo trei zile,mai mult moarta...I-am desfacut carligul,am hranit-o,a devenit protejata mea

VAI!!!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: gabigabi2, la data 2013-03-25 15:20:23ahaaaa, avetichef de tras ! ia de trageti o gura de palinca si va-ncalziti si poftiti colea , niste aperitive : o icrisoara, un pestic prajit cu o mamaliguta si muzdei de usturoi, ia te uite la ea ce mai tremura de piftia de curcan vorbesc si, pina va ocupati voi de cele chestii , io ma duc sa fac piureul si sa incalzesc friptura ....scot vinul din camara si pun cafeaua la fiert si, trag o tigarusca !

In ziua de Blagovesti, tot romanul manca pesti!

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: giovausaro, la data 2013-03-25 17:03:24

De la: Doruletz68, la data 2013-03-25 16:51:57Pai cu fan ma servesti???:))

tu esti o caprioara speciala,pentru tine am altceva :

alicea

Daniela

De la: Doruletz68, la data 2013-03-25 10:03:34Dimpotriva! Alta data infloreau mai degraba... dar era si mai cald la timpul asta! Am fost surprinsa de indrazneala lor cand le-am vazut dimineata! Chiar e frig de crapa pietrele!

Unde e incalzirea globala?!! Stiu sa ne puna taxe pe poluare...
Sfarsitul lui martie si se inchid scolile in Bucuresti din cauza viscolului? Asta-i incalzire?
Unde sunt eu, azi a nins toata ziua. Dimineata iar se patina pe strazi si au fost accidente pe autostrazi...Si pe astia ii prinde zapada nepregatiti de fiecare data, nu doar pe ai nostri.

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: daniela_, la data 2013-03-25 21:53:16

De la: giovausaro, la data 2013-03-25 17:03:24

De la: Doruletz68, la data 2013-03-25 16:51:57Pai cu fan ma servesti???:))

tu esti o caprioara speciala,pentru tine am altceva :

alicea

pusca...si cureaua lata.

Bine ca nu mai e la moda, ca ma stresa rau de tot. Acum vreo 3 ani am gasit un restaurant romanesc pe aici, dar mi-a stat sarmaua in gat de cat m-a omorat hartista care presta vocal cu dedicatii speciale din melodia asta. Vedea ca ma strambam (de groaza) si mai tare ma apela la microfon, crezand ca traiesc intens melodia...

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2013-03-25 21:58:47

De la: daniela_, la data 2013-03-25 21:53:16

De la: giovausaro, la data 2013-03-25 17:03:24

De la: Doruletz68, la data 2013-03-25 16:51:57Pai cu fan ma servesti???:))

tu esti o caprioara speciala,pentru tine am altceva :

alicea

pusca...si cureaua lata.

Bine ca nu mai e la moda, ca ma stresa rau de tot. Acum vreo 3 ani am gasit un restaurant romanesc pe aici, dar mi-a stat sarmaua in gat de cat m-a omorat hartista care presta vocal cu dedicatii speciale din melodia asta. Vedea ca ma strambam (de groaza) si mai tare ma apela la microfon, crezand ca traiesc intens melodia...

S-o fi gandit ca stai prost cu pusca si cureaua...

Daniela

De la: daniela_, la data 2013-03-25 22:01:47

De la: Black_Friday, la data 2013-03-25 21:58:47

De la: daniela_, la data 2013-03-25 21:53:16

De la: giovausaro, la data 2013-03-25 17:03:24

De la: Doruletz68, la data 2013-03-25 16:51:57Pai cu fan ma servesti???:))

tu esti o caprioara speciala,pentru tine am altceva :

alicea

pusca...si cureaua lata.

Bine ca nu mai e la moda, ca ma stresa rau de tot. Acum vreo 3 ani am gasit un restaurant romanesc pe aici, dar mi-a stat sarmaua in gat de cat m-a omorat hartista care presta vocal cu dedicatii speciale din melodia asta. Vedea ca ma strambam (de groaza) si mai tare ma apela la microfon, crezand ca traiesc intens melodia...

S-o fi gandit ca stai prost cu pusca si cureaua...

Da???? Asa doamna Daniela? Bineeeee!
Ar fi vrut ea sa-i strecor o bancnota in decolteu, dar i-am spus ca dau bani doar daca da muzica mai tare si o opreste.

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: daniela_, la data 2013-03-25 22:01:47

De la: Black_Friday, la data 2013-03-25 21:58:47

De la: daniela_, la data 2013-03-25 21:53:16

De la: giovausaro, la data 2013-03-25 17:03:24

De la: Doruletz68, la data 2013-03-25 16:51:57Pai cu fan ma servesti???:))

tu esti o caprioara speciala,pentru tine am altceva :

alicea

pusca...si cureaua lata.

Bine ca nu mai e la moda, ca ma stresa rau de tot. Acum vreo 3 ani am gasit un restaurant romanesc pe aici, dar mi-a stat sarmaua in gat de cat m-a omorat hartista care presta vocal cu dedicatii speciale din melodia asta. Vedea ca ma strambam (de groaza) si mai tare ma apela la microfon, crezand ca traiesc intens melodia...

S-o fi gandit ca stai prost cu pusca si cureaua...

Da???? Asa doamna Daniela? Bineeeee!
Ar fi vrut ea sa-i strecor o bancnota in decolteu, dar i-am spus ca dau bani doar daca da muzica mai tare si o opreste.

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

De la: Black_Friday, la data 2013-03-25 22:31:33
Da???? Asa doamna Daniela? Bineeeee!
Ar fi vrut ea sa-i strecor o bancnota in decolteu, dar i-am spus ca dau bani doar daca da muzica mai tare si o opreste.

...si ea nimic...insista sa-i dovedesti cu lucru palpabil, ca pusca e intacta si in stare de functionare, iar cureaua e super lata si plina de firfirei numai buni de dat pe guriste

Daniela