Devierea de la adevarata religie

DEVIEREA DE LA ADEVÃRATA ÎNCHINARE
cu Spicuiri din Wikipedia,Google
În cea de a doua sa cãlãtorie misionarã, apostolul Pavel ajunge în Grecia pentu propovãduirea Evangheliei, mai precis a Noului Legãmînt.
Și pentru cã religia adevãratã nu permite(a) închinarea la idoli, Pavel a explodat de mânie la vederea cetãții Atena plinã de idoli. Fapte Ap. 17: 16. Ajuns în localitatea Corint, Pavel i-a mustrat pe corinteni pentru închinrea la idoli. 1 Cor 4:10,11; 1 Cor 10:7 și 14; 1Cor 12:2; 2 Cor 6:16. Aceste versete dovedesc cã Pavel nu putea sã vinã în Grecia cu învãțãturi ce încuraja închinarea la idoli. Învãțãturile pãgâne existau oricum cu mult timp de sosirea lui Pavel în Grecia și existã și astãzi. Este clar cã nu poate fi nicio legãturã între religia ortodoxã și între propovãduirea Evangheliei ce o practica apostolul Pavel.
Apostolul Pavel a reușit sã convertescã la o nouã formã de închinare o mulțime de credincioși formând noi biserici care însã nu au fost recunoscute de cãtre autoritãți. (ilegale)
Dupã aproape 300 de ani, biserica lui Pavel este complet desființatã la Conciliul de la Niceea.(325 DC) Deși Impãratul Constantin cel Mare ca pãgân legalizeazã credința (313 DC) în Dumnezeu, recunoscându-l și pe Isus Cristos, aceastã religia recunoscutã de împãratul roman deviazã (datoritã lui și a unui grup de 300 de susținãtori,) de la porunca Domnului și astfel pãgânismul invadeazã din nou creștinismul.
Devierea de la adevãrata închinare a fost fãcutã la Niceea de o mânã de oameni care au schimbat Cuvântul lui Dumnezeu, în frunte cu acest împãrat roman Constantin cel Mare numit de cãtre fanii lui ca sfânt. Constantin care se închina la soare, s-a impus prin forțã (împotrivitorii fiind exilați ) având în plus și un motiv politic prin care trebuia sã-și menținã în frâu imperiul sãu destrãmat. El a șezut cu fundul în douã luntrii construind biserici atât pentru creștini cât și pentru pãgâni.
Cu ocazia unui rãzboi ,Constantin care avea o armatã mai slabã este gata sã încheie un pact cu Dumnezeu sau cu satana, numai sã iesã victorios din luptã. Așa cã, pãgânul se roagã și la Dumnezeul creștinilor și din cauza gândurilor ce îl frãmântau are o serie de vedenii.
Aceste vedenii le pune pe seama lui Dumnezeu crezând cã (312 DC) Dumnezeu comunicã cu el ca pãgân. Pe cerul înstelat împãratul pãgân vede o formație de stele sub formã de cruce. Cine ar crede cã Dumnezeu iubea crucea pe care a murit Isus? Sau cerul fiind infinit ,mesajul putea fi și pentru altcineva de pe pãmânt și nu neaparat pentu el dacã ar fi fost așa. Dupã vedenia cu crucea ,Constantin dã ordin ca pe armele și steagurile armatei sã fie gravate sau aplicate cruci din aur.
Credința în aceaste cruci sigur a avut efect pozitiv asupra vitejiei soldaților, ca și încredințarea cã niște tablete administrate bolnavului fãrã știrea lui cã sunt neutre, pot face minuni sau cel puțin sã stagneaze boala.
Ca sã fiu și mai convingãtor vã invit sã judecați dumneavoatrã un caz real: La începerea jocului de footbal, cele douã echipe de acestã datã creștine își fac semnul cruci sau se roagã la Dumnezeu pentru a câștiga meciul. Chiar dacã Dumnezeu s-ar ocupa de astfel de nimicuri, un ajutor primit din partea lui este condiționat de viața spiritualã a fiecãruia și este clar cã jocul nu poate fi gâștigat decât de o singurã echipã, chiar dacã ambele sunt creștine și au fãcut semnul crucii.
Așa este și cu crucea inventatã de Constantin la rãzboiul pãgân între Constantin și Maxentiu.
Credința armatei lui Constantin cã ceva mai special îi vor ajuta în luptã, a fost un impuls și acest lucru a fãcut probabil ca victoria sã fie de partea lui Constantin și nu un ajutor real din partea lui Dumnezeu. Dumnezeu nu avea niciun motiv de a ajuta niciuna din cele douã armate pagâne.
Se pare cã pentru prima datã în lume, Constantin folosește simbolul crucii ca ceva sfânt, dupã care îi vine și ideea cãutãrii crucii pe care a murit Isus. Acest câștig al rãzboiului, Constantin l-a pus pe seama Dumnezeului Iehova care credea cã l-ar fi ajutat și, acest lucru îl determinã pe Constantin sã devinã îngãduitor cu Iehova. Dupã acest rãzboi (313DC) Constantin permite libertatea religiei catolice și ortodoxe acestea fiind ajustate chiar de el, religia adevãratã fiind treptat dizolvatã. (dezactivatã.)
Deși avea râvnã și pentru Iehova, nimic nu l-a determinat pe Constantin sã se boteze și astfel sã se apropie de Dumnezeu. Totuși, în ultimele clipe ale vietii sale în anul 337 DC, fiind pe pat de moarte, Constantin reușește sã se boteze și numai dupã acest act se poate numi creștin, dar tot nu poate fi numit sfânt, deoarece tot ceea ce fãcuse pânã atunci în numele lui Dumnezeu o fãcuse în calitate de pãgân. Dupã botez, botezatul trebuie sã facã o schimbare spiritualã totalã și sã aibe o activitate doritã de Dumnezeu . Lucrarea lui Isus nu a inceput înaite ca el sã fie botezat, ci dupã botezul lui.
Înainte de botez, Constantin nu s-a lepãdat total de zeul SOARE și nu s-a apropiat cu adevãrat de Dumnezeu pentru cã, continua sã se foloseascã la închinare de icoane și iubea doctrina de la Niceea, la care a (prezidat) participat și el ca pãgân pentru inventarea, promovarea și susținerea ei. Drept recompensã fanii lui ortodocșii și catolicii l-au ridicat pe pãgânul împãrat roman la rangul de SFÂNT postmortem și au gãsit o zi din luna mai, atunci când el este sãrbãtorit ca primul împãrat sfânt, ca și când nu ar fi existat înaintea lui Constantin alți împãrații sfinți care au fost unși la porunca lui Dumnezeu.
*************************
Timp de zece ani dupã Concililul de la Niceea, s-a tot discutat și s-au tot adus modificãri la doctrina inchinãtorilor la idoli, care consta în schimbarea zilei de odihnã din Sâmbãtã în Duminicã, fixarea zilei de paște, data nașterii Domnului Isus, impunerea teoriei sfintei treimi și multe altele.
Se poate spune cã deși religia ortodocsã exista , doctrina religiei ortodocse a fost hotãrâtã la Niceea în Turcia și nu în Grecia, care este socotitã de cãtre ortodocși ca fiind sacrã și pentru faptul cã apostolul Pavel trecuse cândva pe acolo.
Religia adevãratã nu provine din Grecia și nici din hotãrârile luate la Niceea, ci din locurile perindate de cãtre Isus Cristos și din Cuvântul lui Dumnezeu.
La adunarea de la Niceea cât și în restul ședințelor care au urmat, Noul Legãmânt a fost denaturat. Apoc 22:18,19 Scopul conciliilor a fost de a lua hotãrâri pe propriu plac în locul Tatãlui, care dacã trebuia, era singurul în mãsurã sã o facã. Fapte Ap. 5:29; 2 Tim4:3,4
Din cartea EFECTUL DA VINCI

ce-ar fi sa dai o denfnitie despre "adevarata religie"? esti dus!
te afli intr-un balonas de oameni prosti crestini care cred ca crestinismul este adevarat religie, buddhistii cred ca buddhismul este adevarata religie, un trib de pe o insulita venereaza nu stiu ce zeu si asa mai departe. nu poti sa afirmi asa ceva. nu exista "adevarata religie", religia este o aberatie prea mare pentru a fi inteleasa de unii, cat timp ar tine de spiritualitate ar fi ok, dar nu e asa, asa ca nu pot decat sa fiu uimita de cat de retarzi pot fi unii.
think ppl! think!