Moþiunea
CREªTIN DEMOCRAÞIA SALVEAZÃ ROMÂNIA !
Congresul PNÞCD are loc într-o perioadã în care Þara traverseazã momente grele, momente de cumpãnã, care ne afecteazã nu numai în imediat, ci pot periclita bunãstarea românilor pe termen mediu ºi lung. Criza financiarã mondialã a provocat în România o crizã economicã, în faþa cãreia guvernanþii noºtri ºi-au demonstrat neputinþa, generatã de propria incapacitate ºi de iresponsabilitate! În loc sã reducã cheltuielile, iau credite cu nemiluita ºi ipotecheazã viitorul nostru ºi al copiilor noºtri! Guvernul Boc-Bãsescu împrumutã în fiecare lunã câte 1 miliard de euro pentru plata salariilor! Numai pentru rambursarea acestor credite, va trebui sã plãtim 50 de milioane de euro pe zi, 365 de zile pe an, timp de cel puþin 10 ani de acum înainte!
Criza moralã
Cum este posibil acest lucru?!? Cum este posibil ca organizaþiile internaþionale sã finanþeze o administraþie falimentarã?!? De ce bãncile centrale de peste tot din lume, din þãri sãrace ori bogate, au pornit tiparniþele de bani?
Rãspunsul este unul singur: criza prin care lumea trece astãzi nu este numai o crizã financiarã, nu este numai o crizã economicã, ci este o crizã de sistem, care are o cauzã evidentã: criza moralã. Asistãm la o crizã profundã, care este în primul rând de naturã moralã ºi spiritualã ºi abia apoi socialã, economicã, financiarã ºi politicã. Cauza comunã a tuturor crizelor prin care trecem este criza moralã! Este o decãdere moralã fãrã precedent, crizele se provoacã una pe alta, prãbuºind totul precum piesele unui dominou. Statul modern este incapabil sã ofere soluþii crizei de valori în care se adânceºte societatea, iar societatea de astãzi respinge cu bunã ºtiinþã valorile spirituale.
Majoritãþile asistã pasive la un fenomen foarte periculos: în lumea de azi, se promoveazã pânã la absurd minoritãþile de orice fel – confesionale, etnice, rasiale, sexuale - ceea ce de fapt, constituie un atac la adresa democraþiei. Se încearcã impunerea unei tiranii a minoritãþilor asupra majoritãþii, lucru care nu poate fi acceptat.
Nevoia de creºtin democraþie
În concepþia creºtin democratã despre viaþã, drepturile minoritãþilor trebuie sã fie aceleaºi cu drepturile majoritãþii. Noi suntem pentru promovarea valorilor ºi principiilor autentice ale democraþiei ºi nu pentru promovarea unor pseudo-valori, bazate pe un pseudo-principiu, al aºa-numitei “corectitudini politice”; nu putem accepta ca în numele “corectitudinii politice” sã ne fie afectate drepturile fundamentale.
Existã o nevoie enormã de creºtin democraþie ºi - sub presiunea acestei nevoi - ea se va impune. Liberalismul ºi-a demonstrat limitele, de socialism nu mai vorbim, creºtin democraþia este soluþia care rãmâne. Aceasta este soluþia pentru o economie eficientã, dar care sã fie controlatã de aºa naturã încât crizele, ca cea de astazi, sã nu mai fie posibile.
Viziunea creºtin democratã este bazatã pe câteva mari valori care sunt: libertate, democraþie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeazã o economie socialã de piaþã, care permite pieþei sã funcþioneze liber ºi sã asigure eficacitatea economicã, garantând însã solidaritatea ºi dreptatea socialã. De asemenea, creºtin democraþia preconizeazã o gestiune ºi o administrare performante, bazate pe principiul subsidiaritãþii. Creºtin democraþia permite evitarea derapãrilor la care am asistat în aceastã tristã ºi imoralã perioadã a tranziþiei.
Dacã lumea are nevoie de creºtin democraþia, apoi România, cu atât mai mult! Pentru cã toate relele Europei Occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut ºi exacerbate în mod canceros.
Nevoia de PNÞCD
Astazi, dupã 20 de ani, putem întelege mai uºor cum a cãzut zidul Berlinului ºi cum s-a elaborat ºi implementat „tranziþia” de la socialism la capitalism. A fost un acord între Est ºi Vest prin care, în schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, nomenklatura ºi structurile de sorginte KGB-istã au preluat ºi au pãstrat controlul procesului de tranziþie în fostele þãri comuniste ºi au transformat puterea poliþieneascã într-una financiarã. Tranzacþia cu „tranziþia” a avut avantaje evidente ºi pentru Occident: încetarea rãzboiului rece, dispariþia pericolului degenerãrii într-unul unul cald, accesul la mâna de lucru ieftinã ºi calificatã ºi câºtigarea unor pieþe de desfacere imense.
Într-o lume în care fiecare stat îºi urmãreºte cu precãdere, dacã nu exclusiv, propriile interese, România are nevoie de o politicã subordonatã intereselor sale naþionale ºi de oameni politici care trãiesc ºi acþioneazã în spiritul moralei creºtine. România are nevoie de creºtin democraþie! Trebuie sã impunem doctrina creºtin democratã, pentru cã ea rãspunde cel mai bine problemelor cu care se confruntã Þara!
În România post-comunistã, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat a fost singurul care a avut, încã de la început, opþiuni politice corecte, cãrora le-a rãmas consecvent: smulgerea României din zona de influenþã ruseascã, integrarea Þãrii în NATO, aderarea la Uniunea Europeanã, restituirea proprietãþilor confiscate de comuniºti – pãmânturi, pãduri, case, active economice – reformarea economiei, a justiþiei, instituirea statului de drept ºi lustraþia.
Unele dintre aceste obiective strategice s-au îndeplinit, majoritatea dintre ele datoritã eforturilor PNÞCD în perioada 1996-2000, când am participat la guvernare. Noi am întrerupt „firul roºu” dintre Bucureºti ºi Moscova, noi am întors Þara cu faþa la Occident, noi am reformat economia naþionalã, noi am început restituirea proprietãþilor, în timpul guvernãrii noastre au început negocierile de aderare la Uniunea Europeanã ºi noi am obþinut angajamentul ferm al NATO cu privire la apropiata acceptare a României.
Lustraþia – pasul esenþial spre reconcilierea naþionalã
Blocaþi de partenerii de guvernare, în primul rând de Partidul Democrat, nu am reuºit sã facem lustraþia, iar acest eºec major a diminuat efectele benefice ale celorlalte mãsuri. Lustraþia era absolut necesarã, ea fiind primul pas – obligatoriu! – pe drumul spre reconcilierea naþionalã. Profunzimea crizei morale în care este scufundatã societatea româneascã se datoreazã tocmai supravieþuirii securiºtilor ºi nomenclaturiºtilor în structurile puterii de stat. Mecanismele democratice funcþioneazã prost, pentru cã România este controlatã de oligarhie.
Oligarhia româneascã este formatã din mai puþin de zece mii de oameni, adicã sub o jumãtate de procent din populaþie. Toþi aceºtia sunt legaþi între ei prin linii de forþã, pe care se miºcã cu uºurinþã, ceea ce explicã traiectoriile spectaculoase ale multor cariere ºi averi. Majoritatea componenþilor sãi au relaþii strânse cu serviciile secrete succesoare fostei Securitãþi, în principal ca ofiþeri acoperiþi.
Din cauza lor, multe pãmânturi au fost “restituite” pe alte amplasamente, din cauza lor, multe pãduri au fost “restituite” gata tãiate, din cauza lor multe case au fost “restituite” nu proprietarilor, ci chiriaºilor, din cauza lor proprietãþile economice, naþionalizate dupã rãzboi, practic nu au fost restituite. Ei sunt responsabili pentru organizarea dezorganizãrii funcþionãrii instituþiilor de stat în România, ei sunt responsabili pentru manipularea opiniei publice, pentru promovarea incompetenþilor pânã la cel mai înalt nivel în stat, pentru instabilitatea legislativã, pentru blocarea justiþiei ºi pentru corupþia generalizatã!
Ei sunt cei care au vândut pe nimic 100% din infrastructura de comunicaþii a Þãrii, aproape 100% din infrastructura energeticã, 90% din sistemul bancar ºi altele, transformându-l pe român în slugã la el acasã. Dacã i-am fi lustrat, nu ar mai fi vândut rezervele de petrol ºi gaze; dacã i-am fi lustrat nu ar mai fi putut devaliza bãncile; dacã i-am fi lustrat nu ar fi transformat agricultura în tranzancþii imobiliare; dacã i-am fi lustrat nu ne-ar fi costat atât de mult kilometrul de autostradã; dacã i-am fi lustrat am fi avut ºcoli, spitale ºi reþelele de infrastructurã puse la punct! Dacã i-am fi lustrat, am fi trãit mai bine!
Limitarea ºi reducerea influenþei oligarhilor asupra actului de guvernare a constituit dificultatea esenþialã a procesului de aderare a þãrii la structurile euro-atlantice. Deºi România a fost pânã la urmã acceptatã, partida nu este nici pe departe câºtigatã, deoarece structurile oligarhice, de sorginte securisto-comunistã, se regenereazã prin plasarea unor oameni noi în toate punctele cheie ale sistemului financiar-bancar, economic, politic ºi în justiþie.
Societatea civilã româneascã a fost prea slabã ºi nu a putut, iar Uniunea Europeanã nu a vrut sã ne ajute sã facem lustraþia. Þãrilor candidate fost-comuniste li s-a cerut sã-ºi reformeze sistemul juridic ºi sã-ºi creeze agenþii independente anticorupþie, dar lustraþia ºi deschiderea dosarelor poliþiei secrete nu a fost niciodata o precondiþie pentru aderare.
La fel stau lucrurile în privinþa anulãrii consecinþelor pactului Ribbentrop-Molotov; toþi îl denunþã, inclusiv Vladimir Putin, toþi îl condamnã, dar – în egalã mãsurã – toþi se prefac a nu observa cã produce în continuare efecte: existã douã state române! În Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, dar povestea Basarabiei, care era cea mai legitimã dintre toate, nu s-a putut rezolva. Din nou, constatãm cã oligarhiei noastre nu îi pasã, iar Occidentul preferã sã nu-ºi prejudicieze legãturile cu Rusia. În abordarea lui pragmaticã, Occidentul poartã o evidentã responsabilitate; prea adesea România este tratatã cu condescendenþã, ca o þarã semi-europeanã.
Continua degradare a stãrii de fapt din societatea româneascã demonstreazã cã Uniunea Europeanã trebuie sã stabileascã un parteneriat cu o pãtura mult mai largã a populaþiei decât pânã acum.
Politica nu trebuie separatã de moralã
Astãzi, la 20 de ani de la prãbuºirea comunismului, România este ca o corabie care a început sã ia apã, condusã de un cârmaci beat, pe o mare dezlãnþuitã! Pentru a supravieþui, Þara are nevoie de altfel de politicieni, are nevoie de oameni politici responsabili ºi competenþi, dar – mai ales! – are nevoie de lideri morali!
Dacã decidenþii ar fi morali, grija lor ar fi binele comun; banul public ar fi administrat onest ºi cumpãtat, cetãþenii ar fi serviþi, nu folosiþi ºi asupriþi, iar Þara ar prospera.
Nu existã þãri bogate ºi þãri sãrace; existã doar þãri bine administrate ºi þãri prost administrate. România de azi este prost administratã.
Programul nostru politic, pe care vi-l supunem spre dezbatere ºi aprobare, pune accentul pe dimensiunea moralã, componentã esenþialã a proiectului PNÞCD pentru salvarea României. Viziunea ºi misiunea Partidului nostrum se definesc astfel:
Viziunea PNÞCD:
Libertate, Dreptate ºi Solidaritate, prin Responsabilitate, Credinþã ºi Democraþie într-o Românie Modernã, Prosperã ºi Fericitã.
Misiunea PNÞCD:
PNÞCD – are misiunea de a fi Conºtiinþa Politicã Responsabilã a României, fiind singurul partid creºtin-democrat, autentic de centru-dreapta, din România, capabil sã creeze o Românie Modernã, Prosperã ºi Fericitã.
Obiectivul nostru general este binele comun. Pentru a-l atinge, sunt necesare acþiuni politice ferme ºi morale! Urmãrim reîntregirea Þãrii ºi afirmarea demnitãþii ei, propunem proiectul unei noi constituþii a României, propunem mãsuri concrete pentru reformarea justiþiei, un set de politici macroeconomice care ar scoate Þara din crizã ºi considerãm cã dezvoltarea economicã, care ia în considerare dimensiunea socialã ºi cea ecologicã, este o extensie a credinþei în fiinþa umanã ºi în libertatea ei.
Credem cu toatã convingerea cã omul nu trebuie sã fie separat de Dumnezeu ºi nici politica de moralã! Trebuie sã fim conºtienþi cã lupta dintre Bine ºi Rãu nu se sfârºeºte niciodatã, dar nu este totuna de care parte a baricadei ne situãm! În îndelungata sa istorie, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat s-a situat întotdeauna de partea bunã! Este datoria noastrã sã-i onorãm tradiþia! Este datoria noastrã sã salvãm România!
Aºa sã ne ajute Dumnezeu!
Bucureºti, 26 septembrie 2009
Radu Sârbu
...o sã încerc și eu altã datã iar....trebuie sã reușesc pânã la urmã 
ºi o 
