Despre orice

De la: Dorin_Ilie, la data 2009-06-19 22:58:21

De la: ioana_dark, la data 2009-06-19 22:13:57dac� v-ați s�turat de manele și clipuri cu steaua...

eu m-am saturat pana in gat

dorine..melodia postat� de mine �ți place?

De la: ioana_dark, la data 2009-06-19 23:00:32
dorine..melodia postat� de mine �ți place?

ma intristeaza! am simtit si eu pe pielea mea ce au patimit sarbii cand i-au bombardat NATO. in acea vreme locuiam in Drobeta Turnu Severin si cu unele treburi de serviciu (lucram la Portile de Fier 1) eram in Belgrad

Religia este o r�m�i�� a copil�riei inteligen�ei noastre, ea se va stinge pe m�sur� ce adopt�m ra�iunea �i �tiin�a ca principii directoare. Am ceva mai bun de oferit in locul religiei: propria vointa, libera alegere si increderea in propriile puteri.

ce se intampla azi?cam plictiseala pe forum....

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 00:00:12ce se intampla azi?cam plictiseala pe forum....

hai ca va dau copy paste la descrierea mea pe "Am dreptate sau nu..."

Super !

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

WWW.SERATA.RO

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

o petrecere ceva de bun venit fiului risipitor Shlomi

Radu Mazare:

� �Ce e asta prima casa? A venit Boc cu vrajeala asta. Pai, cum il las eu pe Pogea, cand am jumatate din guvern, sa faca bagabonteala asta? Astia cum ajung ministri de finante, cum sunt foarte destepti�

� �Suntem aici sa ne batem capul sa scapam de Iuda asta de Basescu, ca asta e cel mai rau�

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:06:06o petrecere ceva de bun venit fiului risipitor Shlomi

haideti ma!!petrecem sau ce???

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:18:55

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:06:06o petrecere ceva de bun venit fiului risipitor Shlomi

haideti ma!!petrecem sau ce???

Ce bine petreci singurica!

De la: Shlomo_Mire_Ivan, la data 2009-06-20 18:26:03

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:18:55

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:06:06o petrecere ceva de bun venit fiului risipitor Shlomi

haideti ma!!petrecem sau ce???

Ce bine petreci singurica!

Mai astept...poate se mai aduna.bine ca esti prezent tu

De la: broscuta_super_verde, la data 2009-06-20 18:00:24 Super !

Nu stiu cine esti,dar imi plac ochii tai!Si nick-ul super verde...

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:06:06o petrecere ceva de bun venit fiului risipitor Shlomi

Da' sa stii ca nu-s risipitor.....nu mai am ce...

De la: Shlomo_Mire_Ivan, la data 2009-06-20 18:32:13

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:06:06o petrecere ceva de bun venit fiului risipitor Shlomi

Da' sa stii ca nu-s risipitor.....nu mai am ce...

ete de acuma plange-te
stii ca nu imi plac smiorcaitii
Pieptul inainte si la lupta!!!

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:33:03

De la: Shlomo_Mire_Ivan, la data 2009-06-20 18:32:13

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:06:06o petrecere ceva de bun venit fiului risipitor Shlomi

Da' sa stii ca nu-s risipitor.....nu mai am ce...

ete de acuma plange-te
stii ca nu imi plac smiorcaitii
Pieptul inainte si la lupta!!!

Sa-mi fie cu iertare,eu am terminat cu luptele,ii las pe altii mai tineri!

De la: Shlomo_Mire_Ivan, la data 2009-06-20 18:53:19

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:33:03

De la: Shlomo_Mire_Ivan, la data 2009-06-20 18:32:13

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:06:06o petrecere ceva de bun venit fiului risipitor Shlomi

Da' sa stii ca nu-s risipitor.....nu mai am ce...

ete de acuma plange-te
stii ca nu imi plac smiorcaitii
Pieptul inainte si la lupta!!!

Sa-mi fie cu iertare,eu am terminat cu luptele,ii las pe altii mai tineri!

esti nostalgic azi?melancolic?

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:55:50

De la: Shlomo_Mire_Ivan, la data 2009-06-20 18:53:19

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:33:03

De la: Shlomo_Mire_Ivan, la data 2009-06-20 18:32:13

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:06:06o petrecere ceva de bun venit fiului risipitor Shlomi

Da' sa stii ca nu-s risipitor.....nu mai am ce...

ete de acuma plange-te
stii ca nu imi plac smiorcaitii
Pieptul inainte si la lupta!!!

Sa-mi fie cu iertare,eu am terminat cu luptele,ii las pe altii mai tineri!

esti nostalgic azi?melancolic?

Sunt dat dracu-n aia a mamii!Multi mi-au spus-o....Du-te ba-n pista matii de jidan ...uist!

De la: Shlomo_Mire_Ivan, la data 2009-06-20 19:04:46

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:55:50

De la: Shlomo_Mire_Ivan, la data 2009-06-20 18:53:19

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:33:03

De la: Shlomo_Mire_Ivan, la data 2009-06-20 18:32:13

De la: aadnanaaa, la data 2009-06-20 18:06:06o petrecere ceva de bun venit fiului risipitor Shlomi

Da' sa stii ca nu-s risipitor.....nu mai am ce...

ete de acuma plange-te
stii ca nu imi plac smiorcaitii
Pieptul inainte si la lupta!!!

Sa-mi fie cu iertare,eu am terminat cu luptele,ii las pe altii mai tineri!

esti nostalgic azi?melancolic?

Sunt dat dracu-n aia a mamii!Multi mi-au spus-o....Du-te ba-n pista matii de jidan ...uist!

aoleu!!!! ceva nu e bine ce ai patit?

E totul ok!Sunt putin zdruncinat....n-am mai fost injurat de mai bine de-o saptamana.De cand n-am mai intrat p-aici.

am g�sit pe net un articol interesant....nu știu dac� e și adev�rat , dar merit� citit și ...verifiicat!!!!!

Niciodata nu am crezut ca Eminescu a fost nebun!!
Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la comanda francmasoneriei

Motto: �Treptat ies la iveal�
leg�turi pe care anevoie le-am fi descoperit din
fr�nturile de informa�ii oficiale, ori oficioase ale
vremii. Glasul s�u, unic �n concertul politicianismului
vremii, trebuia s� fie stins. Sup�ra mult adev�rul s�u,
al c�ut�torului de Absolut! C�ci pentru el, nu exista
adev�rul de conjunctur� al partidelor, ci doar adev�rul
na�iei rom�ne�ti pentru care a tr�it �i pentru care a
fost sacrificat, cu t�cuta complicitate a unor personaje
malefice.�

Istoria oficial� a vie�ii lui
Mihai Eminescu a impus un �ablon convenabil. Conform
acestuia, Eminescu ar fi fost o fiin�� labil�,
neadaptat�, pierdut� �n lumea sa de poet �i ar fi murit
nebun, bolnav de sifilis �i alcoolic. Istoria sa real�
este �ns� cu totul alta. Eminescu a fost de fapt un om
puternic, de o luciditate excep�ional�, bine ancorat �n
realitatea social� �i mai ales politic� a vremurilor
zbuciumate �n care a tr�it, un militant activ pentru
drepturile rom�nilor din Ardeal �i pentru unitatea
na�ional�, un ziarist de excep�ie, un vizionar, un
reformator. Eminescu a fost declarat nebun �i internat la
psihiatrie �ntr-un moment �n care guvernul Rom�niei
urm�rea s� �ncheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria,
prin care renun�a la preten�iile asupra Ardealului �i se
angaja s� �i anihileze pe to�i cei cataloga�i drept
�na�ionali�ti.� Mul�i au renun�at la valorile �i
principiile lor pentru a fi sco�i de pe lista
proscri�ilor. Eminescu nu a acceptat s� fac� niciun fel
de compromisuri, �i de aceea era cel mai periculos dintre
ei. El deranja nu doar prin ceea ce scria, ci mai ales prin
faptul c� pl�nuia s� pun� bazele unei organiza�ii
independente, aflate �nafara controlului francmasoneriei,
de trezire �i promovare a spiritului rom�nesc �i de
refacere a Daciei mari.

�Mai potoli�i-l pe Eminescu!�

�Mai potoli�i-l pe
Eminescu!�Acesta este mesajul pe care francmasonul �i
junimistul P. P. Carp �l transmitea de la Viena mentorului
Junimii, francmasonul �i parlamentarul Titu Maiorescu.
Comanda va fi executat� �ntocmai de cei din �ar� pe 23
iunie 1883. Eminescu avea 33 de ani.

Carp se afla la Viena pentru a
stabili ultimele detalii ale unui acord secret cu Tripla
Alian�� (Austro-Ungaria, Germania �i Italia), care de
altfel a �i fost �ncheiat pe 18 (30) octombrie 1883.
Reputatul eminescolog, profesorul Nicolae Georgescu,
l�mure�te �n ce context a avut loc internarea for�at� a
lui Eminescu. �Ce voia acest tratat?�, scrie el. ��n
primul r�nd, ca Rom�nia s� se orienteze politic spre
Austro-Ungaria. Cu alte cuvinte, Rom�nia nu mai putea
s�-�i revendice Ardealul. Acest tratat muta lupta
ardelenilor �n Ardeal. Bucure�tiul era de zece ani dominat
cultural de ardeleni, care ridicau puternic vocea pentru
eliberarea Ardealului, pentru drepturile rom�nilor care
erau asupri�i. Or, tratatul le interzice brusc s�
protesteze �n Bucure�ti pentru eliberarea Ardealului. Ioan
Slavici este nevoit s� fug� din Bucure�ti �n 1883.
�ntemeiaz� Tribuna �n 1884. �n jurul ei se organizeaz�
primele lupte pentru Ardeal. Condi�ia semn�rii tratatului
era deci amor�irea vocii pentru Ardeal �n Bucure�ti.
�Directiva de sus� s-a reverberat �n diferite moduri la
nivel cultural. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este
unul dintre ele.�

�ntr-adev�r, 28 iunie 1883 este o
zi �n care se petrec mai multe evenimente importante.
Austro-Ungaria rupe rela�iile diplomatice cu Rom�nia timp
de 48 de ore. Cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, �i
trimite regelui Carol I o telegram� prin care amenin��
Rom�nia cu r�zboiul. La Bucure�ti au loc descinderi �i
perchezi�ii simultane la sediile mai multor organiza�ii
care luptau pentru Ardeal, printre care �i Societatea
Carpa�ii, �n care activa Eminescu.

Este �nchis ziarul
L�Independance Roumaine �i directorul acestuia, Emil
Galli, este expulzat din �ar� . La fel �i Zamfir C..
Arbore. Societatea Carpa�ii este pur �i simplu
desfiin�at�, �n urma unui raport al baronului von Mayr,
agent al serviciilor secrete austro-ungare. Intimida�i de
aceste m�suri, o parte din militan�ii pentru Ardeal se
dezic de ideile lor �i �i tr�deaz� confra�ii, pentru
a-�i salva propria piele. Printre ei se afl� Sim�ion �i
Chibici, pre�edin�ii Societ��ii Carpa�ii, Oc�eanu
�i Siderescu, membri �n conducerea acelea�i societ��i,
Grig ore Ventura, ziarist la L�Independance Roumaine,
acela�i pe care Caragiale �l ridiculizase �n personajul
Ric� Venturiano. �n semn de obedien��, to�i ace�tia se
vor implica plini de zel �n ac�iunea de internare
for�at� a lui Eminescu.

De ce era at�t de incomod
Eminescu?

Privit� �n acest context, nebunia
lui Eminescu, ca �i detaliile intern�rii sale, cap�t� o
nou� dimensiune. Nu mai poate fi vorba de un accident sau
de o coinciden��, ci de executarea comenzii trasate de la
Viena : �Mai potoli�i-l pe Eminescu!�
�n perioada care va urma se fac
eforturi importante pentru a convinge Tripla Alian�� c�
situa�ia din Rom�nia este sub control. Regina Elisabeta,
Regele Carol I, primul-ministru Br�tianu, P. P. Carp �i
Titu Maiorescu merg �n Germania pentru a calma spiritele.
Ministrul de externe, D. A. Sturdza, ministrul C. St�tescu
�i Petre Gr�di�teanu merg la Viena, unde Gr�di�teanu
�i cere personal scuze pentru organizarea s�rb�torii de
la Ia�i, unde fusese dezvelit� statuia lui �tefan cel
Mare �i fusese citit� poezia manifest a lui Eminescu,
Doina .

Judec�nd dup� m�surile luate
�mpotriva lui, Eminescu era cel mai incomod. Spre deosebire
de ceilal�i, el nu putea fi convins cu niciun chip s�
renun�e la ideile �i principiile sale. Eminescu era membru
activ �n mai multe organiza�ii care luptau pentru
drepturile rom�nilor din Ardeal: Rom�nismul (care
respingea chiar aducerea lui Carol I ca rege), Orientul,
Rom�nia Jun�, Societatea Carpa�ii, din care f�cea parte
�i Slavici. Cu astfel de preocup�ri, nu este de mirare c�
era constant urm�rit at�t de poli�ia �i serviciile
secrete rom�ne�ti, c�t �i de cele austro-ungare. �n
anturajul s�u erau infiltra�i mai mul�i informatori,
printre care se num�ra �i Oc�anu de la Societatea
Carpa�ii.

La 7 iunie 1882, baronul Von Mayr
�i trimitea contelui Kalnoky, ministrul Casei Imperiale
austro-ungare, o not� informativ� �n care ar�ta:
�Societatea Carpa�ii a �inut �n 4 ale lunii �n curs, o
�ntrunire public� cu un sens secret. Dintr-o surs�
sigur�, am fost informat despre aceast� �ntrunire [n.n
dup� toate probabilit��ile sursa era chiar Titu
Maiorescu]. S-a stabilit c� lupta �mpotriva
Austro-Ungariei s� fie continuat�. Eminescu, redactor
principal la Timpul, a f�cut propunerea ca studen�ii
transilv�neni de na�ionalitate rom�n�, care
frecventeaz� institu�iile de �nv���m�nt din Rom�nia
pentru a se instrui, s� fie pu�i s� ac�ioneze �n timpul
vacan�ei �n locurile natale pentru a orienta opinia
public� �n direc�ia unei Dacii Mari.� Aceast� not� a
dus �n final la desfiin�area Societ��ii Carpa�i.
Activitatea sa ca jurnalist �l
f�cea cu at�t mai periculos, cu c�t avea �i p�rghiile
necesare pentru a ac�iona: ideile sale erau exprimate �n
mod magistral �ntr-un ziar, Timpul, pe care �l
transformase �n cotidian na�ional.

�n aceast� publica�ie demascase
corup�ia politicienilor rom�ni �i grasele comisioane pe
care ace�tia le �ncasaser� din concesionarea c�ilor
ferate. Scrisese despre condi�ion�rile umilitoare impuse
Rom�niei de puterile europene, �n schimbul recunoa�terii
Independen�ei. �n 1880 declan�ase o incitant� campanie
de pres� privind �chestiunea dun�rean�, problem�
sensibil� pentru marile puteri europene. Participase activ
la Ia�i la inaugurarea statuii lui �tefan cel Mare �i
citise acolo �n fa�a mul�umii poezia manifest Doina .
Acest eveniment na�ional deranjase foarte mult puterile
occidentale. �n sf�r�it, chiar �n diminea�a zile �n
care avea s� fie dus cu for�a la balamuc, ap�ruse �n
Timpul un alt articol. Intitulat �Pentru libertatea presei
�i a jurnalistului�, acesta era un protest la adresa
�nc�lc�rii dreptului la liber� exprimare �i demasca
m�surile represive luate de guvernul Br�tianu �mpotriva
jurnalistului Emil Galli.

Titu Maiorescu preg�tise
internarea lui Eminescu �nc� de la primele ore ale
dimine�ii

Varianta cea mai des vehiculat�
despre cele petrecute pe 28 iunie 1883 este urm�toarea: �n
diminea�a acelei zile, Eminescu s-ar fi trezit cu noaptea
�n cap �i lovit de nebunie ar fi �nceput s� se certe cu
so�ia lui Slavici, la care locuia �n gazd�, Ecaterina
Sz�ke Magyarosy. Aceasta �i trimite la orele �ase
diminea�a un bilet lui Maiorescu, cer�ndu-i s� o scape de
Eminescu.

Maiorescu ia o m�sur� de
excep�ie � �n loc s� mearg� direct la Slavici acas�,
pentru a o salva pe so�ia acestuia de �nebun�, se duce
�mpreun� cu Constantin Sim�ion, pre�edintele
Societ��ii Carpa�i, la spitalul doctorului �u�u �i,
pentru suma de 300 de lei, aranjeaz� internarea imediat� a
lui Eminescu. A doua ciud��enie, Maiorescu, baz�ndu-se
exclusiv pe spusele acestei femei, cere direct internarea,
�i nu examinarea lui Eminescu de c�tre doctorul �u�u,
a�a cum ar fi fost firesc.

�ntors acas�, se pomene�te
�ns� cu Eminescu, care avea cu el un exemplar din ziarul
Timpul, �n care tocmai �i ap�ruse articolul despre Emile
Galli. Maiorescu nu-l �ntreab� nimic despre incidentul de
diminea�� cu doamna Slavici (presupun�nd c� acesta ar fi
avut �ntr-adev�r loc). �l trimite �ns� la sediul
Societ��ii Carpa�i, undePoli�ia f�cea perchezi�ie,
pentru a se �nt�lni chipurile cu Sim�ion, complicele s�u
la internare.

�Numai, de s-ar face asta f�r�
greutate� scrie Maiorescu �n jurnalul s�u �n diminea�a
zilei de 28 iunie 1883, dup� ce petrecuse o noapte de
nesomn, sub ap�sarea a ceea ce �tia c� va face a doua zi.
Nu se va face �ns� �f�r� greutate�, a�a cum �i
dorea Maiorescu, c�ci Eminescu �i schimb� traseul.. Nu
se duce la Societatea Carpa�ii, unde totul s-ar fi f�cut
f�r� martori, ci la Cap�a. La acea vreme Cap�a nu era
doar un local de lux, ci �i sediul Ambasadei SUA �i
re�edin�a mai multor ambasadori occidentali. Eminescu se
duce la Cap�a �n speran�a de a semnala abuzurile
guvernului acestor diploma�i �i �n special ambasadorului
SUA, Eugene Schuyler, pe care �l cuno�tea personal �i
care era un fervent ap�r�tor al drepturilor omului.
Orchestratorii monstruosului complot sunt nevoi�i s� �i
schimbe planul.

Scena cu pistolul relatat� de Grig
ore Ventura � o nou� �nscenare

La Cap�a, Eminescu este abordat de
Grig ore Ventura . Aici, conform declara�iilor lui Ventura
, Eminescu ar fi �nceput s� �in� un discurs
�politico-socialo-na�ional� �nfierb�ntat, ar fi scos
un pistol, ar fi amenin�at-o pe so�ia patronului �i ar fi
strigat �la toate aceste nu-i dec�t un leac. S� �l
�mpu�c pe rege!�. Semne clare de nebunie! Ventura , �n
loc s� �l calmeze, �i �ine isonul �i �i propune s�
mearg� �mpreun� la palatul Cotroceni. Ajun�i acolo afl�
c� Regele nu este �n Bucure�ti. Pe drumul de �ntoarcere,
Ventura �l duce pe Eminescu la b�ile publice Mitra�evski,
�l las� �ntr-una din camere �i apoi alerteaz� Poli�ia
c� un nebun s-a �nchis �n baia public�. �i cheam� la
fa�a locului pe al�i doi membri ai Societ��ii Carpa�i,
Siderescu �i Oc�anu. Ca un f�cut, cei doi au cu ei o
c�ma�� de for��. Intr� �n baie, �l imobilizeaz� pe
Eminescu �i spre orele 19 �l duc la stabilimentul �u�u,
unde avea deja rezervat un loc de cu noaptea �n cap.

Scena cu pistolul de la Cap�a �i
declara�ia lui Eminescu c� �l va omor� pe Rege sunt
piesele de rezisten�� ale tezei nebuniei sale. Ele sunt
relatate �ns� doar de o singur� persoan�, Grig ore
Ventura, care va povesti acest episod �n st�nga �i
dreapta, dar va ezita s� scrie totu�i despre el, de�i era
ziarist. Scena va fi consemnat� de-abia �n octombrie 1911
de Al. Ciurcu �ntr-un articol ap�rut �n Adev�rul,
�Eminescu, din amintirile mele�.

Povestea lui Grig ore Ventura nu
st� �ns� deloc �n picioare din mai multe motive. �n
primul r�nd, Ventura sus�ine c� a asistat la toate
evenimentele din acea zi. Fiind principalul martor, ar fi
trebuit s� apar� �n procesul verbal �ncheiat de
Poli�ie, ori numele s�u nu apare deloc. Ventura sus�ine
c� el este cel care a alertat Poli�ia, ori �n procesul
verbal este consemnat c� poli�ia a fost sesizat� de
domnii Oc�eanu �i Siderescu. Ace�tia dau �ns� detalii
pe care nu aveau cum s� le cunoasc�, �ntruc�t nu
fuseser� prezen�i la fa�a locului. Ceea ce arat� c�
cineva �i informase. Acesta nu poate fi dec�t Ventura,
care a avut rolul de a-l intercepta pe Eminescu �i a face
�n a�a fel �nc�t acesta s� poat� fi luat pe sus
dintr-un loc izolat �i dus la psihiatrie, �n condi�iile
�n care primul plan imaginat de Maiorescu c�zuse. Ventura
a imaginat apoi �i a r�sp�ndit povestea cu pistolul
pentru a crea impresia c� Eminescu era nebun �i a
justifica astfel internarea.

Cel�lalt martor al acestei scene,
doamna Vautier, so�ia patronului de la Cap�a, despre care
Ventura spune c� a fost persoana amenin�at� cu pistolul
de Eminescu, nu men�ioneaz� �n memoriile sale publicate
la Paris �n 1909, absolut nimic despre aceast� scen�,
care, dac� ar fi avut loc, ar fi trebuit s� o fi marcat
profund. Eminescu declar� c� vrea s� �l �mpu�te pe
Rege, ori era pu�in probabil ca el, �n calitate de ziarist
s� nu �tie c� Regele era plecat de c�teva zile la
Sinaia.

�n procesul verbal �ntocmit de
Poli�ie nu se aminte�te nimic de vreo arm�, ci doar c�
�Eminescu a venit singur la B�ile Mitra�evschi, �i
fiind atins de aliena�ie mintal� s-a �ncuiat singur pe
din�untru �i a refuzat s� deschid�. La locul faptei
ajung, Sim�ion, Siderescu si Oc�eanu de la Societatea
Carpa�ii, care aveau �nc� de diminea�� misiune de la
Maiorescu s� �l duc� la casa de nebuni a doctorului
�u�u. Ace�tia intr� �n baia unde Eminescu se afl� �n
ap�, dezbr�cat. Eminescu le cere s� ias�. �l
imobilizeaz� �i �i pun c�ma�a de for��. �ntre timp
Poli�ia �i perchizi�ioneaz� locuin�a, �i ridic�
bunurile, �i umbl� prin h�rtii �i manuscrise, sper�nd
s� descopere ceva compromi��tor. Totul se petrece cu
complicitatea so�iei lui Slavici. Poli�ia nu va deschide o
anchet�, a�a cum proceda de obicei �i cerea legea.
Omiterea lui Ventura din procesul verbal al Poli�iei nu
este �nt�mpl�toare. Varianta c� Eminescu a venit singur
�i s-a �nchis �n baie era mai credibil� pentru teza
nebuniei, dec�t cea �n care era adus de Ventura �i care
ar fi putut atrage suspiciuni.

Omor�t lent prin otr�vire cu
mercur

De la B�ile Mitra�evschi Eminescu
este dus direct �n stabilimentul doctorului �u�u, unde
tratamentul aplicat �l transform� �ntr-o legum�. Niciun
alt bolnav nu mai este acceptat pentru internare �n acea
perioad�, chipurile pentru a nu-i deranja lini�tea lui
Eminescu,

Fiica lui Titu Maiorescu, Livia,
�i scrie lui I. E. Torou�iu despre modul �n care era
tratat Eminescu la �u�u �n urm�torii termeni: �A�
vrea s� v� spun c� to�i domnii care cerceteaz� mintea
lui Eminescu au un mare cusur: ils cherchent midi à 14
heures� (caut� miezul zilei la ora 14).

�n noiembrie 1883, la
insisten�ele unor prieteni, printre care Emilia Humpel,
Eminescu este transferat �ntr-un sanatoriu din Viena. Titu
Maiorescu, care �tia cel mai bine c� Eminescu nu este
nebun �i medicii din Viena �i vor da u�or seama de
aceasta, se opune la �nceput vehement. �n cele din urm�
cedeaz�, g�ndindu-se c� este mult mai important s� �l
�in� pe Eminescu departe de �ar�.

Eminescu �tia foarte bine ce i se
�nscenase �i odat� re�ntors �n �ar� a f�cut chiar
eforturi pentru o campanie de pres� �n favoarea sa. Privit
�ns� ca un nebun, nimeni nu i-a acordat dreptul la
replic�. �ntr-o scrisoare adresat� �n ianuarie 1887 lui
Gheorghe Panu el scrie: �S-a r�sp�ndit prin ziare
�tirea c� a� fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri,
lipsite de orice fundament, sunt r�sp�ndite poate cu rea
credin��, �nc�t �i dl. C. Mille, �ntr-unul din
articolele sale, a g�sit motiv de-a vorbi de boala mea
pretins�. Te rog a spune tuturor c� se afl� �n deplin�
eroare �i c� afar� de suferin�a mea de picioare, nu am
absolut nimic . Un mic dementi (dezmin�ire) �n organul
(ziarul) dumitale n-ar strica.�

Timp de mai bine de o lun�,
medicii austrieci nu reu�esc s� �i dea seama deloc de
ce boal� sufer� Eminescu. �n decembrie, �l declar�
s�n�tos �i recomand� externarea. Nimeni nu are �ns�
interesul s� �l readuc� �n �ar� , cu at�t mai pu�in
Maiorescu. Medicul austriac, Obersteiner, �i cere �n
repetate r�nduri s� �l scoat� pe Eminescu din spital,
unde nu-�i are locul printre bolnavii psihic. Fi�ele de
observa�ie medical� din timpul �ederii �n sanatoriul
austriac dispar �ntr-un mod misterios, pentru a nu distruge
mitul nebuniei lui Eminescu.

Tot Maiorescu aranjeaz� ca
Eminescu s� plece �n Italia, sub atenta supraveghere a
unui om de �ncredere, chipurile �pentru a se reface�.
La �ntoarcerea din Italia, Eminescu vrea s� vin� la
Bucure�ti, dar Maiorescu face tot posibilul s� �l �in�
departe de capital�. Toate munca sa, c�r�ile, notele de
lectur�, manuscrisele se afl� la Bucure�ti, la Maiorescu.
Prin intermediul diver�ilor prieteni, Eminescu �i cere �n
mod repetat acestuia s� �i �napoieze �lada cu
c�r�i�, f�r� de care ar fi trebuit s� �i reia
toat� munca de la zero. Maiorescu este de ne�nduplecat.

Cum nu se cumin�e�te, este trimis
tot cu for�a la ospiciul de pe l�ng� M�n�stirea Neam�.
Eminescu, pe deplin lucid, i se pl�nge lui Gheorghe Bojeicu
de la Cern�u�i, c� a fost �internat ca alineat, de�i
nu fusese�. Este sechestrat la Neam� din noiembrie 1886
p�n� �n aprilie 1887. Gardienii arunc� pe el g�le�i de
ap� rece �i �l bat cu funia ud� pentru a-l �calma�.
�ncearc� s� fug� de mai multe ori �i �n cele din urm�
reu�e�te s� ob�in� o mutare la Ia�i , sub �ngrijirea
doctorului Iszac.

Acesta este cel care �i va pune un
diagnostic abracadabrant, preluat apoi de istorie:
�sifilis congenital matern cu paralizie general�
progresiv�. Diagnosticul con�inea �ns� un mesaj
important: Eminescu trebuia s� fie paralizat, Eminescu
trebuia s� fie anihilat, trebuia oprit din a mai publica
�n ziarele vremii. Asasinarea civil� a lui Eminescu din
1883 va fi completat� de experimentele doctorului Iszac,
care visa s� scrie o lucrare despre cazul Eminescu, cu care
s� intre �n analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor
medicale are vremii, care ar�tau c� mercurul este toxic
�i total contraindicat �n tratarea sifilisului, doctorul
Iszac �i va administra doze uria�e de mercur, de 4 p�n�
la 7 grame.

Un alt psihiatru din Bucure�ti,
Panait Zosin, care nu �l consultase vreodat� pe Eminescu
�i cuno�tea cazul doar din coresponden�a cu sora lui,
Harieta, preia diagnosticul lui Iszac �i chiar �l
completeaz� cu urm�toarele reflec�ii: �ca psihopat
ereditar, el ar fi petrecut �nc� nop�i albe, ar fi f�cut
orgii, ar fi mistuit narcotice �i excitante (n.n. �n
condi�iile �n care se �tie c� Eminescu era un adversar
declarat al narcoticelor). Un psihopat alcoolic �i
sifilitic, el a ajuns s� aibe perioade de furie, de
incon�tien��, de prozaic� �ntunecare a activit��ii
psihice. �

De-abia �n 1888, Veronica Micle
reu�e�te s� �l smulg� din m�inile doctorului Iszac �i
s� �l aduc� �n sf�r�it la Bucure�ti.. Aici re�ncepe
s� publice, �i �n urma unui articol �mpotriva
guvernului, ap�rut �n Rom�nia liber�, este internat cu
for�a tot la dr. �u�u, unde va �i muri.

La moartea sa, produs� din c�te
s-a spus, de o lovitur� la cap cu o piatr�, celebrul
doctor G. Marinescu nu realizeaz� dup� autopsie, analiza
microscopic� a creierului, care ar fi dovedit c� Eminescu
nu suferea de sifilis. Dup� o examinare superficial�,
arunc� pur �i simplu la gunoi creierul lui Eminescu, pe
motiv c� intrase �n putrefac�ie. Este totu�i nevoit s�
consemneze c� a fost frapat de m�rimea acestui creier. Pe
actul s�u de deces, nu apare semn�tura niciunui prieten
sau membru al familiei, ci doar amprentele digitale a doi
martori analfabe�i din personalul spitalului.

Societatea Matei Basarab, spiritul
na�ional �i francmasoneria

Eminescu a fost etichetat drept
nebun, sifilitic, alcoolic, pericol public, atentator la
adresa regelui, reac�ionar, paseist, antisemit, xenofob,
na�ionalist �ovin etc. De ce toate aceste apelative? De ce
publicistica lui a fost mereu trecut� sub t�cere,
interzis�, cenzurat�? De ce �n memoria rom�nilor
Eminescu a fost impus doar ca poet, �n timp ce principala
sa activitate a fost cea de ziarist? Din cele 16 volume ale
Operei sale, editate sub �ngrijirea lui Perpessicius dup�
manuscrisele originale, cinci con�in poezii �i altele
cinci, articolele publicate de el �n perioada 1870-1883 �i
1888-1889. De�i majoritatea articolelor au fost scrise
�nainte de a�a-zisa declan�are a nebuniei, mul�i sus�in
�i ast�zi c� ele nu merit� s� fie citite, �ntruc�t
�sunt rodul unei min�i atacate de boal�, �n c�utarea
unei buc��i de p�ine�.

�Eminescu n-a ajuns s� marcheze
politica na�ional�, de�i este �ntemeietorul doctrinei
na�ionale moderne,� scrie Theodor Codreanu �n �Dubla
sacrificare a lui Eminescu�. �Dimpotriv�, opera sa a
fost cu grij� separat� de structurile de profunzime ale
politicii na�ionale, opera lui publicistic� fiind
interzis� total, dup� al doilea r�zboi mondial. Efectele
sunt vizibile �i ast�zi. A�a-zisul cult Eminescu este o
dimensiune ad-hoc confec�ionat�, pentru a preveni �i a
face ineficient un veritabil cult Eminescu. Prin numita
diversiune se creeaz� impresia (pe care cei naivi o iau ca
atare) c� eminescianismul este un element nefast, inamicul
public num�rul unul al democra�iei �i al statului rom�n.
Ne�nt�mpl�tor, Gh. Grig urcu, unul din mercenarii
curentului antieminescian asimila cultul pentru poetul
na�ional cu acela al lui Ceau�escu. �n realitate, statul
rom�n nu a atins niciodat� exigen�ele lui Eminescu,
fiindc� nici nu �i-a propus aceasta vreodat�, de�i marii
g�nditori au pledat statornic pentru asimilarea organic� a
eminescianismului ca temei al fiin�ei noastre na�ionale.
�

Au existat tentative ca Eminescu
s� fie �nrolat �n masonerie. F�r� succes. Eminescu
lucra �ns� la crearea unei organiza�ii rom�ne�ti �i
pro-rom�ne�ti, numit� Societatea Matei Basarab �i
aflat� �n afara controlului �i influen�elor
francmasoneriei, care masonerie se afla �i atunci �n
slujba unor interese suprana�ionale. �O organizare �ntre
rom�ni�, scria el. �Pretutindea oameni care s� �ie
registru de tot sufletul rom�nesc. Cel slab trebuie
�ncurajat �i l�udat pentru ca s� devie bun. S� se
simt� c� Societatea Matei Basarab reprezint� o putere
enorm�. �inta? Unirea tuturor rom�nilor, emanciparea
economic� �i intelectual� a �ntregului popor
rom�nesc.�

�nc� din 1874, el �i scria lui
Maiorescu c� �aprofundarea studiului filozofilor germani
m-a f�cut s� m� orientez c�tre elaborarea unei filosofii
practice, viz�nd scoaterea Rom�niei din subistorie.
Interesul practic pentru patria noastr� ar consta cred �n
�nl�turarea oric�rei �ndrept��iri pentru importul
necritic de institu�ii str�ine.�

Eminescu nu renun�ase la acest
plan nici �n ultimii s�i ani. Alexandru Vlahu�� povestea
cum, vizit�ndu-l la sanatoriul doctorului �u�u, Eminescu
i-a povestit �despre un plan al lui de reorganizare
social�, la care se g�nde�te de mult, o lucrare
colosal�.�

Gheorghe Panu poveste�te �n
�Amintiri de la Junimea� de un sfat pe care Eminescu i
l-a dat: �Panule, �tii tu c� �n lumea asta nu este
nimic mai interesant dec�t istoria poporului nostru,
trecutul lui... Tot, tot este un �ir ne�ntrerupt de
martiri.� Eminescu a fost unul dintre ei.

�Or s� vie pe-a ta urm� �n
convoiu de �nmorm�ntare,
Splendid ca o ironie cu priviri
nep�s�toare . . .
Iar deasupra tuturora va vorbi
vr-un mititel,
Nu sl�vindu-te pe tine . . .
lustruindu-se pe el
Sub a numelui t�u umbr�. Iat�
tot ce te a�teapt�.
Ba s� vezi. . . posteritatea este
�nc� �i mai dreapt�..
Neput�nd s� te ajung�, crezi
c-or vrea s� te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia
sub�ire
Care s-o �ncerca s-arate c�
n-ai fost vr-un lucru mare,
C-ai fost om cum sunt �i d�n�ii..
. . M�gulit e fiecare
C� n-ai fost mai mult ca d�nsul.
�i prostatecele n�ri
�i le umfl� ori�icine �n
savante adun�ri
C�nd de tine se vorbe�te. S-a
�n�eles de mai nainte
C-o ironic� grimas� s� te laude
�n cuvinte.
Astfel �nc�put pe m�na a
oric�rui, te va drege,
Rele-or zice c� sunt toate c�te
nu vor �n�elege . . .
Dar afar� de acestea, vor c�ta
vie�ii tale
S�-i g�seasc� pete multe,
r�ut��i �i mici scandale �
Astea toate te apropie de d�n�ii.
. . Nu lumina
Ce �n lume-ai rev�rsat-o, ci
p�catele �i vina,
Oboseala, sl�biciunea, toate
relele ce sunt
�ntr-un mod fatal legate de o
m�n� de p�m�nt;
Toate micile mizerii unui suflet
chinuit
Mult mai mult �i vor atrage dec�t
tot ce ai g�ndit.�
( Mihai Eminescu, Scrisoarea I,
1881)


Bibliografie:
1. Ovidiu Vuia: Misterul mor�ii
lui Eminescu, Ed. Paco, Bucure�ti, 1996
2. Thedor Codreanu: Dubla
sacrificare a lui Eminescu, Serafimus G


reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/marele-patriot-mihai-eminescu

De la: ioana_dark, la data 2009-06-20 21:25:29am g�sit pe net un articol interesant....nu știu dac� e și adev�rat , dar merit� citit și ...verifiicat!!!!!

Niciodata nu am crezut ca Eminescu a fost nebun!!
Marele patriot Mihai Eminescu, un martir ucis la comanda francmasoneriei

Motto: �Treptat ies la iveal�
leg�turi pe care anevoie le-am fi descoperit din
fr�nturile de informa�ii oficiale, ori oficioase ale
vremii. Glasul s�u, unic �n concertul politicianismului
vremii, trebuia s� fie stins. Sup�ra mult adev�rul s�u,
al c�ut�torului de Absolut! C�ci pentru el, nu exista
adev�rul de conjunctur� al partidelor, ci doar adev�rul
na�iei rom�ne�ti pentru care a tr�it �i pentru care a
fost sacrificat, cu t�cuta complicitate a unor personaje
malefice.�

Istoria oficial� a vie�ii lui
Mihai Eminescu a impus un �ablon convenabil. Conform
acestuia, Eminescu ar fi fost o fiin�� labil�,
neadaptat�, pierdut� �n lumea sa de poet �i ar fi murit
nebun, bolnav de sifilis �i alcoolic. Istoria sa real�
este �ns� cu totul alta. Eminescu a fost de fapt un om
puternic, de o luciditate excep�ional�, bine ancorat �n
realitatea social� �i mai ales politic� a vremurilor
zbuciumate �n care a tr�it, un militant activ pentru
drepturile rom�nilor din Ardeal �i pentru unitatea
na�ional�, un ziarist de excep�ie, un vizionar, un
reformator. Eminescu a fost declarat nebun �i internat la
psihiatrie �ntr-un moment �n care guvernul Rom�niei
urm�rea s� �ncheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria,
prin care renun�a la preten�iile asupra Ardealului �i se
angaja s� �i anihileze pe to�i cei cataloga�i drept
�na�ionali�ti.� Mul�i au renun�at la valorile �i
principiile lor pentru a fi sco�i de pe lista
proscri�ilor. Eminescu nu a acceptat s� fac� niciun fel
de compromisuri, �i de aceea era cel mai periculos dintre
ei. El deranja nu doar prin ceea ce scria, ci mai ales prin
faptul c� pl�nuia s� pun� bazele unei organiza�ii
independente, aflate �nafara controlului francmasoneriei,
de trezire �i promovare a spiritului rom�nesc �i de
refacere a Daciei mari.

�Mai potoli�i-l pe Eminescu!�

�Mai potoli�i-l pe
Eminescu!�Acesta este mesajul pe care francmasonul �i
junimistul P. P. Carp �l transmitea de la Viena mentorului
Junimii, francmasonul �i parlamentarul Titu Maiorescu.
Comanda va fi executat� �ntocmai de cei din �ar� pe 23
iunie 1883. Eminescu avea 33 de ani.

Carp se afla la Viena pentru a
stabili ultimele detalii ale unui acord secret cu Tripla
Alian�� (Austro-Ungaria, Germania �i Italia), care de
altfel a �i fost �ncheiat pe 18 (30) octombrie 1883.
Reputatul eminescolog, profesorul Nicolae Georgescu,
l�mure�te �n ce context a avut loc internarea for�at� a
lui Eminescu. �Ce voia acest tratat?�, scrie el. ��n
primul r�nd, ca Rom�nia s� se orienteze politic spre
Austro-Ungaria. Cu alte cuvinte, Rom�nia nu mai putea
s�-�i revendice Ardealul. Acest tratat muta lupta
ardelenilor �n Ardeal. Bucure�tiul era de zece ani dominat
cultural de ardeleni, care ridicau puternic vocea pentru
eliberarea Ardealului, pentru drepturile rom�nilor care
erau asupri�i. Or, tratatul le interzice brusc s�
protesteze �n Bucure�ti pentru eliberarea Ardealului. Ioan
Slavici este nevoit s� fug� din Bucure�ti �n 1883.
�ntemeiaz� Tribuna �n 1884. �n jurul ei se organizeaz�
primele lupte pentru Ardeal. Condi�ia semn�rii tratatului
era deci amor�irea vocii pentru Ardeal �n Bucure�ti.
�Directiva de sus� s-a reverberat �n diferite moduri la
nivel cultural. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este
unul dintre ele.�

�ntr-adev�r, 28 iunie 1883 este o
zi �n care se petrec mai multe evenimente importante.
Austro-Ungaria rupe rela�iile diplomatice cu Rom�nia timp
de 48 de ore. Cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, �i
trimite regelui Carol I o telegram� prin care amenin��
Rom�nia cu r�zboiul. La Bucure�ti au loc descinderi �i
perchezi�ii simultane la sediile mai multor organiza�ii
care luptau pentru Ardeal, printre care �i Societatea
Carpa�ii, �n care activa Eminescu.

Este �nchis ziarul
L�Independance Roumaine �i directorul acestuia, Emil
Galli, este expulzat din �ar� . La fel �i Zamfir C..
Arbore. Societatea Carpa�ii este pur �i simplu
desfiin�at�, �n urma unui raport al baronului von Mayr,
agent al serviciilor secrete austro-ungare. Intimida�i de
aceste m�suri, o parte din militan�ii pentru Ardeal se
dezic de ideile lor �i �i tr�deaz� confra�ii, pentru
a-�i salva propria piele. Printre ei se afl� Sim�ion �i
Chibici, pre�edin�ii Societ��ii Carpa�ii, Oc�eanu
�i Siderescu, membri �n conducerea acelea�i societ��i,
Grig ore Ventura, ziarist la L�Independance Roumaine,
acela�i pe care Caragiale �l ridiculizase �n personajul
Ric� Venturiano. �n semn de obedien��, to�i ace�tia se
vor implica plini de zel �n ac�iunea de internare
for�at� a lui Eminescu.

De ce era at�t de incomod
Eminescu?

Privit� �n acest context, nebunia
lui Eminescu, ca �i detaliile intern�rii sale, cap�t� o
nou� dimensiune. Nu mai poate fi vorba de un accident sau
de o coinciden��, ci de executarea comenzii trasate de la
Viena : �Mai potoli�i-l pe Eminescu!�
�n perioada care va urma se fac
eforturi importante pentru a convinge Tripla Alian�� c�
situa�ia din Rom�nia este sub control. Regina Elisabeta,
Regele Carol I, primul-ministru Br�tianu, P. P. Carp �i
Titu Maiorescu merg �n Germania pentru a calma spiritele.
Ministrul de externe, D. A. Sturdza, ministrul C. St�tescu
�i Petre Gr�di�teanu merg la Viena, unde Gr�di�teanu
�i cere personal scuze pentru organizarea s�rb�torii de
la Ia�i, unde fusese dezvelit� statuia lui �tefan cel
Mare �i fusese citit� poezia manifest a lui Eminescu,
Doina .

Judec�nd dup� m�surile luate
�mpotriva lui, Eminescu era cel mai incomod. Spre deosebire
de ceilal�i, el nu putea fi convins cu niciun chip s�
renun�e la ideile �i principiile sale. Eminescu era membru
activ �n mai multe organiza�ii care luptau pentru
drepturile rom�nilor din Ardeal: Rom�nismul (care
respingea chiar aducerea lui Carol I ca rege), Orientul,
Rom�nia Jun�, Societatea Carpa�ii, din care f�cea parte
�i Slavici. Cu astfel de preocup�ri, nu este de mirare c�
era constant urm�rit at�t de poli�ia �i serviciile
secrete rom�ne�ti, c�t �i de cele austro-ungare. �n
anturajul s�u erau infiltra�i mai mul�i informatori,
printre care se num�ra �i Oc�anu de la Societatea
Carpa�ii.

La 7 iunie 1882, baronul Von Mayr
�i trimitea contelui Kalnoky, ministrul Casei Imperiale
austro-ungare, o not� informativ� �n care ar�ta:
�Societatea Carpa�ii a �inut �n 4 ale lunii �n curs, o
�ntrunire public� cu un sens secret. Dintr-o surs�
sigur�, am fost informat despre aceast� �ntrunire [n.n
dup� toate probabilit��ile sursa era chiar Titu
Maiorescu]. S-a stabilit c� lupta �mpotriva
Austro-Ungariei s� fie continuat�. Eminescu, redactor
principal la Timpul, a f�cut propunerea ca studen�ii
transilv�neni de na�ionalitate rom�n�, care
frecventeaz� institu�iile de �nv���m�nt din Rom�nia
pentru a se instrui, s� fie pu�i s� ac�ioneze �n timpul
vacan�ei �n locurile natale pentru a orienta opinia
public� �n direc�ia unei Dacii Mari.� Aceast� not� a
dus �n final la desfiin�area Societ��ii Carpa�i.
Activitatea sa ca jurnalist �l
f�cea cu at�t mai periculos, cu c�t avea �i p�rghiile
necesare pentru a ac�iona: ideile sale erau exprimate �n
mod magistral �ntr-un ziar, Timpul, pe care �l
transformase �n cotidian na�ional.

�n aceast� publica�ie demascase
corup�ia politicienilor rom�ni �i grasele comisioane pe
care ace�tia le �ncasaser� din concesionarea c�ilor
ferate. Scrisese despre condi�ion�rile umilitoare impuse
Rom�niei de puterile europene, �n schimbul recunoa�terii
Independen�ei. �n 1880 declan�ase o incitant� campanie
de pres� privind �chestiunea dun�rean�, problem�
sensibil� pentru marile puteri europene. Participase activ
la Ia�i la inaugurarea statuii lui �tefan cel Mare �i
citise acolo �n fa�a mul�umii poezia manifest Doina .
Acest eveniment na�ional deranjase foarte mult puterile
occidentale. �n sf�r�it, chiar �n diminea�a zile �n
care avea s� fie dus cu for�a la balamuc, ap�ruse �n
Timpul un alt articol. Intitulat �Pentru libertatea presei
�i a jurnalistului�, acesta era un protest la adresa
�nc�lc�rii dreptului la liber� exprimare �i demasca
m�surile represive luate de guvernul Br�tianu �mpotriva
jurnalistului Emil Galli.

Titu Maiorescu preg�tise
internarea lui Eminescu �nc� de la primele ore ale
dimine�ii

Varianta cea mai des vehiculat�
despre cele petrecute pe 28 iunie 1883 este urm�toarea: �n
diminea�a acelei zile, Eminescu s-ar fi trezit cu noaptea
�n cap �i lovit de nebunie ar fi �nceput s� se certe cu
so�ia lui Slavici, la care locuia �n gazd�, Ecaterina
Sz�ke Magyarosy. Aceasta �i trimite la orele �ase
diminea�a un bilet lui Maiorescu, cer�ndu-i s� o scape de
Eminescu.

Maiorescu ia o m�sur� de
excep�ie � �n loc s� mearg� direct la Slavici acas�,
pentru a o salva pe so�ia acestuia de �nebun�, se duce
�mpreun� cu Constantin Sim�ion, pre�edintele
Societ��ii Carpa�i, la spitalul doctorului �u�u �i,
pentru suma de 300 de lei, aranjeaz� internarea imediat� a
lui Eminescu. A doua ciud��enie, Maiorescu, baz�ndu-se
exclusiv pe spusele acestei femei, cere direct internarea,
�i nu examinarea lui Eminescu de c�tre doctorul �u�u,
a�a cum ar fi fost firesc.

�ntors acas�, se pomene�te
�ns� cu Eminescu, care avea cu el un exemplar din ziarul
Timpul, �n care tocmai �i ap�ruse articolul despre Emile
Galli. Maiorescu nu-l �ntreab� nimic despre incidentul de
diminea�� cu doamna Slavici (presupun�nd c� acesta ar fi
avut �ntr-adev�r loc). �l trimite �ns� la sediul
Societ��ii Carpa�i, undePoli�ia f�cea perchezi�ie,
pentru a se �nt�lni chipurile cu Sim�ion, complicele s�u
la internare.

�Numai, de s-ar face asta f�r�
greutate� scrie Maiorescu �n jurnalul s�u �n diminea�a
zilei de 28 iunie 1883, dup� ce petrecuse o noapte de
nesomn, sub ap�sarea a ceea ce �tia c� va face a doua zi.
Nu se va face �ns� �f�r� greutate�, a�a cum �i
dorea Maiorescu, c�ci Eminescu �i schimb� traseul.. Nu
se duce la Societatea Carpa�ii, unde totul s-ar fi f�cut
f�r� martori, ci la Cap�a. La acea vreme Cap�a nu era
doar un local de lux, ci �i sediul Ambasadei SUA �i
re�edin�a mai multor ambasadori occidentali. Eminescu se
duce la Cap�a �n speran�a de a semnala abuzurile
guvernului acestor diploma�i �i �n special ambasadorului
SUA, Eugene Schuyler, pe care �l cuno�tea personal �i
care era un fervent ap�r�tor al drepturilor omului.
Orchestratorii monstruosului complot sunt nevoi�i s� �i
schimbe planul.

Scena cu pistolul relatat� de Grig
ore Ventura � o nou� �nscenare

La Cap�a, Eminescu este abordat de
Grig ore Ventura . Aici, conform declara�iilor lui Ventura
, Eminescu ar fi �nceput s� �in� un discurs
�politico-socialo-na�ional� �nfierb�ntat, ar fi scos
un pistol, ar fi amenin�at-o pe so�ia patronului �i ar fi
strigat �la toate aceste nu-i dec�t un leac. S� �l
�mpu�c pe rege!�. Semne clare de nebunie! Ventura , �n
loc s� �l calmeze, �i �ine isonul �i �i propune s�
mearg� �mpreun� la palatul Cotroceni. Ajun�i acolo afl�
c� Regele nu este �n Bucure�ti. Pe drumul de �ntoarcere,
Ventura �l duce pe Eminescu la b�ile publice Mitra�evski,
�l las� �ntr-una din camere �i apoi alerteaz� Poli�ia
c� un nebun s-a �nchis �n baia public�. �i cheam� la
fa�a locului pe al�i doi membri ai Societ��ii Carpa�i,
Siderescu �i Oc�anu. Ca un f�cut, cei doi au cu ei o
c�ma�� de for��. Intr� �n baie, �l imobilizeaz� pe
Eminescu �i spre orele 19 �l duc la stabilimentul �u�u,
unde avea deja rezervat un loc de cu noaptea �n cap.

Scena cu pistolul de la Cap�a �i
declara�ia lui Eminescu c� �l va omor� pe Rege sunt
piesele de rezisten�� ale tezei nebuniei sale. Ele sunt
relatate �ns� doar de o singur� persoan�, Grig ore
Ventura, care va povesti acest episod �n st�nga �i
dreapta, dar va ezita s� scrie totu�i despre el, de�i era
ziarist. Scena va fi consemnat� de-abia �n octombrie 1911
de Al. Ciurcu �ntr-un articol ap�rut �n Adev�rul,
�Eminescu, din amintirile mele�.

Povestea lui Grig ore Ventura nu
st� �ns� deloc �n picioare din mai multe motive. �n
primul r�nd, Ventura sus�ine c� a asistat la toate
evenimentele din acea zi. Fiind principalul martor, ar fi
trebuit s� apar� �n procesul verbal �ncheiat de
Poli�ie, ori numele s�u nu apare deloc. Ventura sus�ine
c� el este cel care a alertat Poli�ia, ori �n procesul
verbal este consemnat c� poli�ia a fost sesizat� de
domnii Oc�eanu �i Siderescu. Ace�tia dau �ns� detalii
pe care nu aveau cum s� le cunoasc�, �ntruc�t nu
fuseser� prezen�i la fa�a locului. Ceea ce arat� c�
cineva �i informase. Acesta nu poate fi dec�t Ventura,
care a avut rolul de a-l intercepta pe Eminescu �i a face
�n a�a fel �nc�t acesta s� poat� fi luat pe sus
dintr-un loc izolat �i dus la psihiatrie, �n condi�iile
�n care primul plan imaginat de Maiorescu c�zuse. Ventura
a imaginat apoi �i a r�sp�ndit povestea cu pistolul
pentru a crea impresia c� Eminescu era nebun �i a
justifica astfel internarea.

Cel�lalt martor al acestei scene,
doamna Vautier, so�ia patronului de la Cap�a, despre care
Ventura spune c� a fost persoana amenin�at� cu pistolul
de Eminescu, nu men�ioneaz� �n memoriile sale publicate
la Paris �n 1909, absolut nimic despre aceast� scen�,
care, dac� ar fi avut loc, ar fi trebuit s� o fi marcat
profund. Eminescu declar� c� vrea s� �l �mpu�te pe
Rege, ori era pu�in probabil ca el, �n calitate de ziarist
s� nu �tie c� Regele era plecat de c�teva zile la
Sinaia.

�n procesul verbal �ntocmit de
Poli�ie nu se aminte�te nimic de vreo arm�, ci doar c�
�Eminescu a venit singur la B�ile Mitra�evschi, �i
fiind atins de aliena�ie mintal� s-a �ncuiat singur pe
din�untru �i a refuzat s� deschid�. La locul faptei
ajung, Sim�ion, Siderescu si Oc�eanu de la Societatea
Carpa�ii, care aveau �nc� de diminea�� misiune de la
Maiorescu s� �l duc� la casa de nebuni a doctorului
�u�u. Ace�tia intr� �n baia unde Eminescu se afl� �n
ap�, dezbr�cat. Eminescu le cere s� ias�. �l
imobilizeaz� �i �i pun c�ma�a de for��. �ntre timp
Poli�ia �i perchizi�ioneaz� locuin�a, �i ridic�
bunurile, �i umbl� prin h�rtii �i manuscrise, sper�nd
s� descopere ceva compromi��tor. Totul se petrece cu
complicitatea so�iei lui Slavici. Poli�ia nu va deschide o
anchet�, a�a cum proceda de obicei �i cerea legea.
Omiterea lui Ventura din procesul verbal al Poli�iei nu
este �nt�mpl�toare. Varianta c� Eminescu a venit singur
�i s-a �nchis �n baie era mai credibil� pentru teza
nebuniei, dec�t cea �n care era adus de Ventura �i care
ar fi putut atrage suspiciuni.

Omor�t lent prin otr�vire cu
mercur

De la B�ile Mitra�evschi Eminescu
este dus direct �n stabilimentul doctorului �u�u, unde
tratamentul aplicat �l transform� �ntr-o legum�. Niciun
alt bolnav nu mai este acceptat pentru internare �n acea
perioad�, chipurile pentru a nu-i deranja lini�tea lui
Eminescu,

Fiica lui Titu Maiorescu, Livia,
�i scrie lui I. E. Torou�iu despre modul �n care era
tratat Eminescu la �u�u �n urm�torii termeni: �A�
vrea s� v� spun c� to�i domnii care cerceteaz� mintea
lui Eminescu au un mare cusur: ils cherchent midi à 14
heures� (caut� miezul zilei la ora 14).

�n noiembrie 1883, la
insisten�ele unor prieteni, printre care Emilia Humpel,
Eminescu este transferat �ntr-un sanatoriu din Viena. Titu
Maiorescu, care �tia cel mai bine c� Eminescu nu este
nebun �i medicii din Viena �i vor da u�or seama de
aceasta, se opune la �nceput vehement. �n cele din urm�
cedeaz�, g�ndindu-se c� este mult mai important s� �l
�in� pe Eminescu departe de �ar�.

Eminescu �tia foarte bine ce i se
�nscenase �i odat� re�ntors �n �ar� a f�cut chiar
eforturi pentru o campanie de pres� �n favoarea sa. Privit
�ns� ca un nebun, nimeni nu i-a acordat dreptul la
replic�. �ntr-o scrisoare adresat� �n ianuarie 1887 lui
Gheorghe Panu el scrie: �S-a r�sp�ndit prin ziare
�tirea c� a� fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri,
lipsite de orice fundament, sunt r�sp�ndite poate cu rea
credin��, �nc�t �i dl. C. Mille, �ntr-unul din
articolele sale, a g�sit motiv de-a vorbi de boala mea
pretins�. Te rog a spune tuturor c� se afl� �n deplin�
eroare �i c� afar� de suferin�a mea de picioare, nu am
absolut nimic . Un mic dementi (dezmin�ire) �n organul
(ziarul) dumitale n-ar strica.�

Timp de mai bine de o lun�,
medicii austrieci nu reu�esc s� �i dea seama deloc de
ce boal� sufer� Eminescu. �n decembrie, �l declar�
s�n�tos �i recomand� externarea. Nimeni nu are �ns�
interesul s� �l readuc� �n �ar� , cu at�t mai pu�in
Maiorescu. Medicul austriac, Obersteiner, �i cere �n
repetate r�nduri s� �l scoat� pe Eminescu din spital,
unde nu-�i are locul printre bolnavii psihic. Fi�ele de
observa�ie medical� din timpul �ederii �n sanatoriul
austriac dispar �ntr-un mod misterios, pentru a nu distruge
mitul nebuniei lui Eminescu.

Tot Maiorescu aranjeaz� ca
Eminescu s� plece �n Italia, sub atenta supraveghere a
unui om de �ncredere, chipurile �pentru a se reface�.
La �ntoarcerea din Italia, Eminescu vrea s� vin� la
Bucure�ti, dar Maiorescu face tot posibilul s� �l �in�
departe de capital�. Toate munca sa, c�r�ile, notele de
lectur�, manuscrisele se afl� la Bucure�ti, la Maiorescu.
Prin intermediul diver�ilor prieteni, Eminescu �i cere �n
mod repetat acestuia s� �i �napoieze �lada cu
c�r�i�, f�r� de care ar fi trebuit s� �i reia
toat� munca de la zero. Maiorescu este de ne�nduplecat.

Cum nu se cumin�e�te, este trimis
tot cu for�a la ospiciul de pe l�ng� M�n�stirea Neam�.
Eminescu, pe deplin lucid, i se pl�nge lui Gheorghe Bojeicu
de la Cern�u�i, c� a fost �internat ca alineat, de�i
nu fusese�. Este sechestrat la Neam� din noiembrie 1886
p�n� �n aprilie 1887. Gardienii arunc� pe el g�le�i de
ap� rece �i �l bat cu funia ud� pentru a-l �calma�.
�ncearc� s� fug� de mai multe ori �i �n cele din urm�
reu�e�te s� ob�in� o mutare la Ia�i , sub �ngrijirea
doctorului Iszac.

Acesta este cel care �i va pune un
diagnostic abracadabrant, preluat apoi de istorie:
�sifilis congenital matern cu paralizie general�
progresiv�. Diagnosticul con�inea �ns� un mesaj
important: Eminescu trebuia s� fie paralizat, Eminescu
trebuia s� fie anihilat, trebuia oprit din a mai publica
�n ziarele vremii. Asasinarea civil� a lui Eminescu din
1883 va fi completat� de experimentele doctorului Iszac,
care visa s� scrie o lucrare despre cazul Eminescu, cu care
s� intre �n analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor
medicale are vremii, care ar�tau c� mercurul este toxic
�i total contraindicat �n tratarea sifilisului, doctorul
Iszac �i va administra doze uria�e de mercur, de 4 p�n�
la 7 grame.

Un alt psihiatru din Bucure�ti,
Panait Zosin, care nu �l consultase vreodat� pe Eminescu
�i cuno�tea cazul doar din coresponden�a cu sora lui,
Harieta, preia diagnosticul lui Iszac �i chiar �l
completeaz� cu urm�toarele reflec�ii: �ca psihopat
ereditar, el ar fi petrecut �nc� nop�i albe, ar fi f�cut
orgii, ar fi mistuit narcotice �i excitante (n.n. �n
condi�iile �n care se �tie c� Eminescu era un adversar
declarat al narcoticelor). Un psihopat alcoolic �i
sifilitic, el a ajuns s� aibe perioade de furie, de
incon�tien��, de prozaic� �ntunecare a activit��ii
psihice. �

De-abia �n 1888, Veronica Micle
reu�e�te s� �l smulg� din m�inile doctorului Iszac �i
s� �l aduc� �n sf�r�it la Bucure�ti.. Aici re�ncepe
s� publice, �i �n urma unui articol �mpotriva
guvernului, ap�rut �n Rom�nia liber�, este internat cu
for�a tot la dr. �u�u, unde va �i muri.

La moartea sa, produs� din c�te
s-a spus, de o lovitur� la cap cu o piatr�, celebrul
doctor G. Marinescu nu realizeaz� dup� autopsie, analiza
microscopic� a creierului, care ar fi dovedit c� Eminescu
nu suferea de sifilis. Dup� o examinare superficial�,
arunc� pur �i simplu la gunoi creierul lui Eminescu, pe
motiv c� intrase �n putrefac�ie. Este totu�i nevoit s�
consemneze c� a fost frapat de m�rimea acestui creier. Pe
actul s�u de deces, nu apare semn�tura niciunui prieten
sau membru al familiei, ci doar amprentele digitale a doi
martori analfabe�i din personalul spitalului.

Societatea Matei Basarab, spiritul
na�ional �i francmasoneria

Eminescu a fost etichetat drept
nebun, sifilitic, alcoolic, pericol public, atentator la
adresa regelui, reac�ionar, paseist, antisemit, xenofob,
na�ionalist �ovin etc. De ce toate aceste apelative? De ce
publicistica lui a fost mereu trecut� sub t�cere,
interzis�, cenzurat�? De ce �n memoria rom�nilor
Eminescu a fost impus doar ca poet, �n timp ce principala
sa activitate a fost cea de ziarist? Din cele 16 volume ale
Operei sale, editate sub �ngrijirea lui Perpessicius dup�
manuscrisele originale, cinci con�in poezii �i altele
cinci, articolele publicate de el �n perioada 1870-1883 �i
1888-1889. De�i majoritatea articolelor au fost scrise
�nainte de a�a-zisa declan�are a nebuniei, mul�i sus�in
�i ast�zi c� ele nu merit� s� fie citite, �ntruc�t
�sunt rodul unei min�i atacate de boal�, �n c�utarea
unei buc��i de p�ine�.

�Eminescu n-a ajuns s� marcheze
politica na�ional�, de�i este �ntemeietorul doctrinei
na�ionale moderne,� scrie Theodor Codreanu �n �Dubla
sacrificare a lui Eminescu�. �Dimpotriv�, opera sa a
fost cu grij� separat� de structurile de profunzime ale
politicii na�ionale, opera lui publicistic� fiind
interzis� total, dup� al doilea r�zboi mondial. Efectele
sunt vizibile �i ast�zi. A�a-zisul cult Eminescu este o
dimensiune ad-hoc confec�ionat�, pentru a preveni �i a
face ineficient un veritabil cult Eminescu. Prin numita
diversiune se creeaz� impresia (pe care cei naivi o iau ca
atare) c� eminescianismul este un element nefast, inamicul
public num�rul unul al democra�iei �i al statului rom�n.
Ne�nt�mpl�tor, Gh. Grig urcu, unul din mercenarii
curentului antieminescian asimila cultul pentru poetul
na�ional cu acela al lui Ceau�escu. �n realitate, statul
rom�n nu a atins niciodat� exigen�ele lui Eminescu,
fiindc� nici nu �i-a propus aceasta vreodat�, de�i marii
g�nditori au pledat statornic pentru asimilarea organic� a
eminescianismului ca temei al fiin�ei noastre na�ionale.
�

Au existat tentative ca Eminescu
s� fie �nrolat �n masonerie. F�r� succes. Eminescu
lucra �ns� la crearea unei organiza�ii rom�ne�ti �i
pro-rom�ne�ti, numit� Societatea Matei Basarab �i
aflat� �n afara controlului �i influen�elor
francmasoneriei, care masonerie se afla �i atunci �n
slujba unor interese suprana�ionale. �O organizare �ntre
rom�ni�, scria el. �Pretutindea oameni care s� �ie
registru de tot sufletul rom�nesc. Cel slab trebuie
�ncurajat �i l�udat pentru ca s� devie bun. S� se
simt� c� Societatea Matei Basarab reprezint� o putere
enorm�. �inta? Unirea tuturor rom�nilor, emanciparea
economic� �i intelectual� a �ntregului popor
rom�nesc.�

�nc� din 1874, el �i scria lui
Maiorescu c� �aprofundarea studiului filozofilor germani
m-a f�cut s� m� orientez c�tre elaborarea unei filosofii
practice, viz�nd scoaterea Rom�niei din subistorie.
Interesul practic pentru patria noastr� ar consta cred �n
�nl�turarea oric�rei �ndrept��iri pentru importul
necritic de institu�ii str�ine.�

Eminescu nu renun�ase la acest
plan nici �n ultimii s�i ani. Alexandru Vlahu�� povestea
cum, vizit�ndu-l la sanatoriul doctorului �u�u, Eminescu
i-a povestit �despre un plan al lui de reorganizare
social�, la care se g�nde�te de mult, o lucrare
colosal�.�

Gheorghe Panu poveste�te �n
�Amintiri de la Junimea� de un sfat pe care Eminescu i
l-a dat: �Panule, �tii tu c� �n lumea asta nu este
nimic mai interesant dec�t istoria poporului nostru,
trecutul lui... Tot, tot este un �ir ne�ntrerupt de
martiri.� Eminescu a fost unul dintre ei.

�Or s� vie pe-a ta urm� �n
convoiu de �nmorm�ntare,
Splendid ca o ironie cu priviri
nep�s�toare . . .
Iar deasupra tuturora va vorbi
vr-un mititel,
Nu sl�vindu-te pe tine . . .
lustruindu-se pe el
Sub a numelui t�u umbr�. Iat�
tot ce te a�teapt�.
Ba s� vezi. . . posteritatea este
�nc� �i mai dreapt�..
Neput�nd s� te ajung�, crezi
c-or vrea s� te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia
sub�ire
Care s-o �ncerca s-arate c�
n-ai fost vr-un lucru mare,
C-ai fost om cum sunt �i d�n�ii..
. . M�gulit e fiecare
C� n-ai fost mai mult ca d�nsul.
�i prostatecele n�ri
�i le umfl� ori�icine �n
savante adun�ri
C�nd de tine se vorbe�te. S-a
�n�eles de mai nainte
C-o ironic� grimas� s� te laude
�n cuvinte.
Astfel �nc�put pe m�na a
oric�rui, te va drege,
Rele-or zice c� sunt toate c�te
nu vor �n�elege . . .
Dar afar� de acestea, vor c�ta
vie�ii tale
S�-i g�seasc� pete multe,
r�ut��i �i mici scandale �
Astea toate te apropie de d�n�ii.
. . Nu lumina
Ce �n lume-ai rev�rsat-o, ci
p�catele �i vina,
Oboseala, sl�biciunea, toate
relele ce sunt
�ntr-un mod fatal legate de o
m�n� de p�m�nt;
Toate micile mizerii unui suflet
chinuit
Mult mai mult �i vor atrage dec�t
tot ce ai g�ndit.�
( Mihai Eminescu, Scrisoarea I,
1881)


Bibliografie:
1. Ovidiu Vuia: Misterul mor�ii
lui Eminescu, Ed. Paco, Bucure�ti, 1996
2. Thedor Codreanu: Dubla
sacrificare a lui Eminescu, Serafimus G


reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/marele-patriot-mihai-eminescu

....Hai Ioanna !...nu-i decat o particica, astept intrgul !...

Prezentul text este o versiune substanþial amelioratã ºi
adãugitã a primei pãrþi din Dubla sacrificare a lui Eminescu
(1997, 1999). Imboldul de a scrie aceastã serie de nu mai puþin
de trei variante, devenitã, �ntre timp, un fel best-seller, o datorez
inimosului editor ºi scriitor Mihail I. Vlad, directorul Editurii
Macarie din T�rgoviºte, care, �nt�mplãtor, mi-a pus la dispoziþie
cartea lui Ovidiu Vuia despre Eminescu, apãrutã �n Elveþia, �n
1989. Tot pe atunci, tocmai se tipãrise ºi lucrarea lui N.
Georgescu, Adoua viaþã a lui Eminescu (1994. La Macarie, a ºi
ieºit de sub teascuri �nt�ia ediþie, care s-a bucurat de un succes
neaºteptat, trezind numeroase controverse. Graþie lui Mihai
Adauge, ea a intrat ºi pe piaþa din Basarabia, cu largi ecouri. O
altã ediþie s-a imprimat la Editura Serafimus din Braºov.
Azi, existã un curent tot mai puternic �n favoarea
revizuirii imaginii biografiei eminesciene dintre 1883 - 1889,
imagine care, cu siguranþã, �n pofida protestelor ºi rezistenþelor,
se va impune, �n cele din urmã, ºi-n universitãþi sau �n manualele
ºcolare. S-au raliat curentului de opinie de care vorbeam fie noi
cercetãtori (Ion Filipciuc, Cãlin L. Cernãianu, Vitalie Pastuh-
Culboteanu - Chiºinãu, D. Iordache - Cernãuþi º. a.), fie emines-
cologi de mare prestigiu, precum Zoe Dumitrescu-Buºulenga,
Dimitrie Vatamaniuc, George Munteanu, Mihai Cimpoi.
Cum, �ntre timp, s-au acumulat noi date, iar revalorifi-
carea criticã a izvoarelor mai vechi oferã surprize adesea spe-
ctaculoase, s-a ivit necesitatea conceperii unei cãþi autonome,
fãrã partea a doua din ediþiile anterioare, nu numai din raþiuni de
spaþiu editorial. Cercetarea de faþã se concentreazã nu doar
asupra faptului biografic, dar, �ndeobºte, vizeazã sensul ontolo-
gic al jertfei ºi jertfirii lui Eminescu, av�nd ca finalitate emanci-
parea spiritualitãþii culturale ºi politice a neamului rom�nesc.
Aceastã nouã mizã �ºi gãseºte roadele datoritã grupului editorial
de la revista Scara din Bucureºti.
Am pariat pe o str�nsã arguþie, bazatã pe documente ºi pe
rezultatele altor cercetãtori mai noi. Cartea se vrea o sintezã

adev�rul este c�...da...eminescu i-a atacat �n nenum�rate r�nduri pe liberali ,aflați la putere �n acea perioad�...:((
de exemplu �n 1878 c�nd �n urma tratatului de pace de la san stefano , rom�nia a pierdut sudul basarabiei , eminescu a protestat vehement �n ziarul *timpul * �mpotriva lui br�tianu și kog�lniceanu acuz�ndu-i de neglijenț� și tr�dare a intereselor rom�nești...evident, exagera .cei doi lideri politici f�cuser� tot ce le st�tuse �n putinț� pentru a p�stra integritatea ț�rii. puterii demnitarilor ruși , �ns� nimeni nu s-ar fii putut opune.
nu era , �ns� prima dat� c�nd eminescu scria articole pline de injurii și acuze la adresa guvernului liberal...de fapt...�ntreaga lui oper� ca ziarist este o critic� a regimului �n care tr�ia (nici pe regele carol nu l-a agreat niciodat�)...
cu privire la activitatea sa de ziarist (puțin cunoscut� ast�zi) uitați cam cum sunau articolele sale ...
de exemplu :articol cu privire la conferința de pace de la san stefano...**rom�nia este singurul stat care azi e �n primejdie de a fii dezmembrat de chiar aliatul ei , dup� ce a �ncheiat cu el o convenție prin care i se garanteaz� integritatea teritoriului (...). �ntr-adev�r nu g�sim cuvinte pentru a califica aceast� pretențiune , necum �mplinirea ei . oare puterea cea mare a rusiei i-ar da dreptul de a-și bate joc de lume , de noi , de ea �ns�și?!**
�n stilul �sta erau articolele publicate de eminescu la ziarul timpul ...critica aspru politica vremii...
oare au deranjat pe cineva? ...
varianta c� ar fii fost ucis e o variant� ce nu poate fii exclus� din start....


bibliografie :
m. eminescu , opere , vol x, bucurești , 1989, p 40, apud ,nicolae isar . istoria modern� a rom�nilor 1774/1784-1918, editura universitar� , bucurești , 2006...

mytcor...am dat �nt�mpl�tor peste articolul dedicat morții lui eminescu pe net....c�utam altceva...
mai exact un articol cu dedicație pentru tine (vorbesc serios...la tine m� g�ndeam)...
era vorba despre gheorghe panu -*omul periculos*... ..dar nu l-am g�sit...


oricum..referitor la eminescu ..mi-a pl�cut de tine c� ți-ai amintit de data morții sale (16 iunie)...

c�ți romani �n ziua de azi mai țin cont de astfel de comemor�ri?

De la: ioana_dark, la data 2009-06-20 22:01:31adev�rul este c�...da...eminescu i-a atacat �n nenum�rate r�nduri pe liberali ,aflați la putere �n acea perioad�...:((


de exemplu �n 1878 c�nd �n urma tratatului de pace de la san stefano , rom�nia a pierdut sudul basarabiei , eminescu a protestat vehement �n ziarul *timpul * �mpotriva lui br�tianu și kog�lniceanu acuz�ndu-i de neglijenț� și tr�dare a intereselor rom�nești...evident, exagera .cei doi lideri politici f�cuser� tot ce le st�tuse �n putinț� pentru a p�stra integritatea ț�rii. puterii demnitarilor ruși , �ns� nimeni nu s-ar fii putut opune.


nu era , �ns� prima dat� c�nd eminescu scria articole pline de injurii și acuze la adresa guvernului liberal...de fapt...�ntreaga lui oper� ca ziarist este o critic� a regimului �n care tr�ia (nici pe regele carol nu l-a agreat niciodat�)...


cu privire la activitatea sa de ziarist (puțin cunoscut� ast�zi) uitați cam cum sunau articolele sale ...


de exemplu :articol cu privire la conferința de pace de la san stefano...**rom�nia este singurul stat care azi e �n primejdie de a fii dezmembrat de chiar aliatul ei , dup� ce a �ncheiat cu el o convenție prin care i se garanteaz� integritatea teritoriului (...). �ntr-adev�r nu g�sim cuvinte pentru a califica aceast� pretențiune , necum �mplinirea ei . oare puterea cea mare a rusiei i-ar da dreptul de a-și bate joc de lume , de noi , de ea �ns�și?!**


�n stilul �sta erau articolele publicate de eminescu la ziarul timpul ...critica aspru politica vremii...


oare au deranjat pe cineva? ...


varianta c� ar fii fost ucis e o variant� ce nu poate fii exclus� din start....








bibliografie :


m. eminescu , opere , vol x, bucurești , 1989, p 40, apud ,nicolae isar . istoria modern� a rom�nilor 1774/1784-1918, editura universitar� , bucurești , 2006...

Mihai Eminescu - �Scrieri politice�

Cuprins:

Introducere � pagina 2

Articole din 1870 � pagina 23

Articole din 1871 � pagina 35

Articole din 1876 � pagina 36

Articole din 1877 � pagina 52

Articole din 1878 � pagina 74

Articole din 1879 � pagina 82

Articole din 1880 � pagina 90

Articole din 1881 � pagina 116

Articole din 1882 � pagina 135

Articole din 1883 � pagina 145

oricum..referitor la eminescu ..mi-a pl�cut de tine c� ți-ai amintit de data morții sale (16 iunie)... vai ce bine le sti tu ioana pe toate,cum le spui tu bibicule,ptiu,ptiu,mai rar cineva,de ce 16 si nu 15,ai?!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: ioana_dark, la data 2009-06-20 22:09:03mytcor...am dat �nt�mpl�tor peste articolul dedicat morții lui eminescu pe net....c�utam altceva...
mai exact un articol cu dedicație pentru tine (vorbesc serios...la tine m� g�ndeam)...
era vorba despre gheorghe panu -*omul periculos*... ..dar nu l-am g�sit...


oricum..referitor la eminescu ..mi-a pl�cut de tine c� ți-ai amintit de data morții sale (16 iunie)...

c�ți romani �n ziua de azi mai țin cont de astfel de comemor�ri?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: mytcor, la data 2009-06-20 22:09:23

De la: ioana_dark, la data 2009-06-20 22:01:31adev�rul este c�...da...eminescu i-a atacat �n nenum�rate r�nduri pe liberali ,aflați la putere �n acea perioad�...:((
de exemplu �n 1878 c�nd �n urma tratatului de pace de la san stefano , rom�nia a pierdut sudul basarabiei , eminescu a protestat vehement �n ziarul *timpul * �mpotriva lui br�tianu și kog�lniceanu acuz�ndu-i de neglijenț� și tr�dare a intereselor rom�nești...evident, exagera .cei doi lideri politici f�cuser� tot ce le st�tuse �n putinț� pentru a p�stra integritatea ț�rii. puterii demnitarilor ruși , �ns� nimeni nu s-ar fii putut opune.
nu era , �ns� prima dat� c�nd eminescu scria articole pline de injurii și acuze la adresa guvernului liberal...de fapt...�ntreaga lui oper� ca ziarist este o critic� a regimului �n care tr�ia (nici pe regele carol nu l-a agreat niciodat�)...
cu privire la activitatea sa de ziarist (puțin cunoscut� ast�zi) uitați cam cum sunau articolele sale ...
de exemplu :articol cu privire la conferința de pace de la san stefano...**rom�nia este singurul stat care azi e �n primejdie de a fii dezmembrat de chiar aliatul ei , dup� ce a �ncheiat cu el o convenție prin care i se garanteaz� integritatea teritoriului (...). �ntr-adev�r nu g�sim cuvinte pentru a califica aceast� pretențiune , necum �mplinirea ei . oare puterea cea mare a rusiei i-ar da dreptul de a-și bate joc de lume , de noi , de ea �ns�și?!**
�n stilul �sta erau articolele publicate de eminescu la ziarul timpul ...critica aspru politica vremii...
oare au deranjat pe cineva? ...
varianta c� ar fii fost ucis e o variant� ce nu poate fii exclus� din start....


bibliografie :
m. eminescu , opere , vol x, bucurești , 1989, p 40, apud ,nicolae isar . istoria modern� a rom�nilor 1774/1784-1918, editura universitar� , bucurești , 2006...

Mihai Eminescu - �Scrieri politice�
Cuprins:
Introducere � pagina 2
Articole din 1870 � pagina 23
Articole din 1871 � pagina 35
Articole din 1876 � pagina 36
Articole din 1877 � pagina 52
Articole din 1878 � pagina 74
Articole din 1879 � pagina 82
Articole din 1880 � pagina 90
Articole din 1881 � pagina 116
Articole din 1882 � pagina 135
Articole din 1883 � pagina 145

mytcor...recunosc c� momentan nu știu prea multe despre eminescu (except�nd ceea ce știu despre el ca poet)....
am scris și eu ce am g�sit �n cartea domului isar...
promit �ns� c� o s� m� documentez mai mult ...m� duc la arhive (am permis acolo ) și de �ndat� ce aflu mai multe infromații despre activitatea sa ca ziarist revin pe forum cu detalii...
oricum...vreau s�-mi scriu licența pe epoca modern�...mai exact..o comparație �ntre cele dou� mari partide ...pnl și pc ....
promit c� o s� m� uit și peste ce a scris eminescu ...chiar vreau s� aflu p�rerea lui �n detaliu despre ambele ....

am copiat cele scrise de tine deoarece tu le sti pe toate,nimeni nu mai e ca tine si ca nu cumva sa modifici repede incultura-ti sa spui ca tastatura e de vina,ca de fapt tu ai scris 15,dar conspiratia,bat-o vina,ce usor ne este sa na dam mari ca stim totul cand de fapt nu stim nimic,este ionico?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost