Sa nu ne fie frica decat de dumnezeu!!

DESPRE FRICA DE DUMNEZEU


"Sa vorbim despre ceva care intelegem cu totii, si cei mai de jos si cei mai de sus. Vorbim ceva de inteles, dar totodata si ce este mai de folos pentru fapta buna. Vom vorbi despre frica lui Dumnezeu.


La Pilde spune asa : Cu frica lui Dumnezeu se abate tot omul de la rau. Daca se abate omul de frica lui Dumnezeu de la tot raul, deci frica lui Dumnezeu este prima piedica a pacatului, care impiedica pacatul sa nu intre in sufletul nostru.


Proorocul David, prin Duhul Sfant, ati vazut in Psaltire ca ne spune : Inceperea intelepciunii este frica Domnului si intelegere buna este tuturor celor ce o fac pe dansa. Si iarasi zice Solomon, fiul sau, despre intelepciune mai mult, ca frica Domnului este scoala intelepciunii. Iar Isus fiul lui Sirah, in Cartea intelepciunii lui, spune asa : " Frica Domnului mai presus de toata intelepciunea a covarsit ".


Vedeti, trei prooroci mari lauda frica lui Dumnezeu, care mai de care mai inalt filosofand despre dansa, ca intr-adevar, cum spune si Sfantul Isaac Sirul : Frica lui Dumnezeu este temelia tuturor faptelor bune. El spune ca intelepciunea are doua capete : primul capat este frica lui Dumnezeu si al doilea capat este dragostea de Dumnezeu. Dar pentru ce asa ? Pentru ca toata fapta buna se incepe de la frica lui Dumnezeu si se termina in dragostea de Dumnezeu, care este legatura desavarsirii si treapta cea mai de sus a tuturor faptelor bune, caci mai mare decat toate este dragostea. Dar, ca sa ajunga cineva la dragostea de Dumnezeu, negresit trebuie sa aiba mai intai frica lui Dumnezeu. Ca de aici porneste toata fapta buna : din a se teme omul de Domnul.


Auzi ce zice Duhul Sfant ? Fericit este omul care se teme de Domnul, ca intru poruncile Lui va voi foarte. Ai auzit ? Cine se teme de Dumnezeu, voi este foarte mult sa faca poruncile lui Dumnezeu, adica fapteel bune; dupa cum si cela ce nu se teme, isi da frau liber la toata rautatea si la tot pacatul.


Cine are frica lui Dumnezeu, este ceel mai intelept om de pe fata pamantului. Pentru ca spune Sfantul Grigore de Nissa, marele filosof si fratele marelui Vasile, asa : " Am vazut pe multi oameni care s-au silit sa invete toata stiinta cea din afara, iar in cele teologhicesti, adica in stiinta despre Dumnezeu, nu putin au sporit. Dar fiindca le-a lipsit lor adevarata intelepciune, care este frica lui Dumnezeu, departe s-au facut de Dumnezeu si in mocirla tuturor relelor au ajuns ".


Auzi pe unul ca are doua doctorate, doua licente. Dar auzi ca-i preacurvar, un ateu, un om necredincios, un om fara judecata, fara mila de saraci, fara dragoste de aproapele lui, care da cu piciorul in toata fapta buna si in credinta cea dreapta. Ce-i foloseste lui stiinta cea din afara, daca n-are frica lui Dumnezeu ? Mai bine nu se nastea unul ca acesta, care nu cunoaste pe Ziditorul sau si nu se teme de el in toata vremea, ca sa se fereasca de rau si sa faca binele.


De aceea va spun : ii bine ca omul sa invete carte multa, sa fie si inginer, sa fie si doctor, sa fie si profesor si profesor universitar; sa fie si militar, sa fie si general, ce-a randuit Dumnezeu pentru fiecare. Dar in toate treptele lui sa nu uite frica de Dumnezeu. Ca, daca a uitat de Dumnezeu, mai bine nu mai venea in lumea aceasta si mai bine nu se nastea sa vada atata bunatate a lui Dumnezeu. Cum ne-a dat El noua viata, mintea, aerul, lumina, caldura, ploile la vreme, hrana, belsug, sanatate, vedere, auz, intelepciune si, dupa atatea binefaceri ale lui Dumnezeu, sa inchida ochii ca paserile cele de noapte, care nu vad decat numai la intuneric si sa nu vada pe Dumnezeu, Care este lumina cea neapropiata si locuieste in lumina cea neapropiata.


De aceea am inceput sa va spun : ferice de omul care se teme de Dumnezeu, ca acela este adevarat om intelept si acela va avea fericire si in veacul de acum si in veacul cel viitor.


Cine se teme de Dumnezeu, nu-i place sa ia avutul altuia. Cine se teme de Dumnezeu, nu se duce la femeia altuia. Cine se teme de Dumnezeu, si cu sotia sa traieste in curatie, dupa randuiala Bisericii.


Cine se teme de Dumnezeu, nu face avorturi, nu-i betiv, nu-i tutungiu, nu-i bataus, nu-i ravnitor de avere straina, nu-i nesupus, asculta de stapanirea statului, cinsteste stapanirea, dupa Apostolul Pavel : El da celui cu cinstea, cinste; celui cu dajdia, dajdie; celui cu frica, frica; si nimanui cu nimic nu-i ramane dator, decat sa iubeasca pe Dumnezeu si pe aproapele.


Cine se teme de Dumnezeu, nu doarme in timpul Sfintei Liturghii, acasa, Duminica. Cine se teme de Dumnezeu , nu lasa copiii sa creasca in faradelegi; ci ii cearta si-i indreapta, ii invata sa se inchine lui Dumnezeu, sa posteasca, sa mearga la biserica si sa duca viata curata in familie. Cine se teme de Dumnezeu, nu pierde vremea in desert. Ori lucreza, ori se roaga lui Dumnezeu, ori citeste Sfintele Scripturi, ori cugeta la judecata viitoare, la moarte, la rasplata, la fericirea raiului si la iad.


Cine se teme de Dumnezeu, iubeste pe tot omul si ajuta pe tot omul cu multa dragoste, cand este in necazuri. Cine se teme de Dumnezeu, nu cruta averea sa o dea la saraci. Cine se teme de Dumnezeu, are mare frica, nu numai sa nu greseasca cu lucrul sau cu cuvantul, lui Dumnezeu, ci si cu gandul. Dar de ce ? Stie ce zice Duhul Sfant : ca Dumnezeu pe cele mai inainte gandite ale noastre le-a vazut si le vede.


Ati auzit la Iov ? Ati auzit om temator de Dumnezeu ? ce zice dumnezeiasca Scriptura ? " Era un om in tara Asidiei, in tinutul Uz in Arabia, si era cl mai bogat om de la rasaritul soarelui ". Dar auzi ce spune : Si era foarte temator de Dumnezeu. In toata seara, aducea un bou jertfa. Pentru ce ? El traieste inainte de Legea Scrisa. Este al cincilea de la Avraam si traieste aproape cu o mie de ani inainte de Moise.


Si el, acest om al lui Dumnezeu, avea sapte feciori si trei fete si aducea jertfa de curatire, cum se aduceau jertfele sangeroase atunci, nu cumva copiii mei, fiind tineri, sa fi gresit ceva cu gandul lui Dumnezeu. Ati auzit ? Care din tata si mama de azi, care parinti mai au grija ce gandesc copiii lor ? Cine se mai teme azi de pacatele cu gandul ale copiilor lor ? " Vai de mine, or fi cugetat ceva rau copiii mei ! Poate au cugetat la furt, sau la ura, sau la desfranare, sau la betie, sau la razbunare. Vai de mine, sa aduc jertfa lui Dumnezeu, ca sa-i ierte Dumnezeu, ca au gresit cu gandul !"


Ai auzit parinte de copii ? Ai auzit tata de copii ? Se teme sa nu fi gresit cu gandul, copiii lui, catre Dumnezeu ! Ai auzit de ce l-a laudat Dumnezeu pe Iov ? Iata cum spune Scriptura : Fost-a intru una din zile si au venit ingerii Domnului inaintea Domnului. ca-s miliarde de miliarde de ingeri. Nimeni nu-i poate numara, dupa cum spune proorocul Ieremia : Oastea cerului cine o va numara ? ca-s mai multi ca nisipul marii.


si ei merg la Dumnezeu, Care este Minte; Mintea cea dintai, izvorul tutror mintilor rationale, celor din cer si de pe pamant, si dau raportul ganditor si cuvantator , ce fac cu mantuirea sufletelor; ce fca oamenii pe pamant si cum se lupta ei si slujesc lui Dumnezeu la mantuirea lumii.


Ce zice Apostolul Pavel ? Au nu sunt toti slugi - zice de ingeri -, care se trimit de Dumnezeu spre slujba, pentru cei ce vor sa mosteneasca mantuirea ? Ai auzit acre-i slujba lor ? Sunt pusi in slujba mantuirii neamului omenesc. Asa au venit ingerii; si vesnic vin ca fulgerul, si dau raportul lui Dumnezeu, ce fac oamenii pe pamant, si fiecare inger pazitor spune de sufletul sau ce i s-a incredintat ce face in acel minut.


Atunci a venit si satana, si Dumnezeu il intreaba : - Dar tu de unde vii ? Da ce ? Nu stia Dumnezeu de unde vine diavolul, daca Dumnezeu este in tot locul de fata ? Cum spune la Ieremia : Eu sunt Care umplu cerul si pamantul. Exista loc unde nu-i Dumnezeu, in iad, sau in rai, sau in cer, sau pe pamant ? Exista vreun cer sau mai presus de toate cerurile unde nu-i Dumnezeu ? Si atunci nu stia Dumnezeu de unde vine ? Da' de ce i-a pus intrebarea ? Ca sa ne raspunda noua cum a fost istoria lui Iov.


- De unde vii tu ? - l-a intrebat Dumnezeu pe satana. Iar el a zis :
- Doamne, cutreierat-am pamantul si toate cate sunt sub cer si iata sunt de fata.


Ai auzit cum lucreaza el ? Ca nu-i singur. A treia parte din stelele cerului au cazut, cum arata Sfantul Grigore de Nissa. Si la Apocalipsa zice : Am vazut un drac mare ros care a tarat cu coada lui a treia parte din stelele cerului si le-a daramat pe pamant.


Unde-i locuinta demonilor acum ? In vazduh. Dar nu numai in vazduhul asta care inconjoara planeta noastra si celelalte planete, zeci de miliarde, ci spatiul interplanetar si spatiul interstelar care n-are margine. Ca de aicea pana la Calea Lactee, pana la Drumul Robilor, avem paisprezece milioane de ani calatoria luminii, si lumina merge cu 300.000 de km pe secunda, cat ai inchide ochii.


Ai auzit cat ii de mare spatiul acesta ? Satana il umple. Ca auzi ca la ceata care a cazut, i-a dat Dumnezeu loc sub cer. Locul asta le-a dat. Cine ne invata aceasta ? Marele Apostol Pavel, gura lui Hristos, ce zice : Domnii puterii vazduhului, duhurile rautatii raspandite in aer. Si marele prooroc David zice : Multi sunt cei ce se lupta cu noi de la inaltime, adica din vazduh.


De aceea a spus cu dreptate satana : Cutreierat-am pamantul, Doamne, si toate cele de sub cer si iata sunt de fata. Si ce-l intreaba Dumnezeu :


- Fost-ai pe la robul meu Iov ? Ca nu este nimenea asemenea pe pamant ca Iov, om temator de Dumnezeu si care foarte vietuieste cu dreptate. Apoi, cand zice acestea, Cel ce a facut cerul si pamantul, Cel ce cerceteaza inimile tuturor, cand lauda pe un om, cine poate sa zica ceva impotriva ? Ca nu este nimeni pe pamant ca Iov, temator de Dumnezeu si foarte drept inaintea Mea.


Ai auzit ? Si nu pentru ca era sarac sau necajit. Ci, foarte bogat. Ca ce spune Scriptura ? Ca era bogat foarte, cel mai bogat om de la rasaritul soarelui. Dar averea nu l-a biruit, nu l-a despartit de Dumnezeu. Fiindca iubea pe Dumnezeu mult mai tare decat averea. Nimica nu era la dansul averea. Ca o carpa lepadata era. Si aceasta a aratat-o istoria lui Iov, care voi spune-o pe scurt de aici inainte.


Ce s-a intamplat ? A zis satana catre Dumnezeu :
- Da, Doamne, Tu spui ca Iov ii drept tare si se teme de Tine. Dar nu degeaba se teme el de tine !


- Dar de ce ?
- Daca i-ai inmultit averea lui si turmele lui acopera o tara, cum nu Te va iubi pe Tine ? Si cum nu s-ar teme, daca i-ai dat atata avere si cinste ? Socotea diavolul ca de aceea Iov se teme de Dumnezeu, ca are atata avere. Dar n-a fost asa. Iov era adevarat temator de Dumnezeu.


- Dar ce vrei tu ? zice Dumnezeu.
- Doamne, da-l pe mana mea, sa-Ti arat eu Tie daca nu te va blestema in fata ! a zis satana.


- Ce vrai, ma ? i-a spus El;
- Da-l pe mana mea pe Iov, sa-i iau eu averile si copiii si toate, sa vedem nu te va blestema in fata ? ca, daca ai ingradit acuma cu puterea Ta averile lui si toate averile si slugile lui sunt ingradite de Tine, eu nu ma pot apropia de el.
Dar de ce il ingradea puterea lui Dumnezeu ? Ca era foarte drept si cinstitor de Dumnezeu si nu se putea apropia de gospodaria lui nimic. Ca ingerii Domnului il pazeau, fiindca si el pazea porunca lui Dumnezeu.


- Ce vrai ? l-a intrebat Dumnezeu pe satana.


- Da-l pe mana mea ! a raspuns el.


- Ti-l dau. Du-te ! Dar de el sa nu te atingi !


Ai vazut ca diavolul nu poate face nimic fara voia lui Dumnezeu si fara ingaduinta Lui ? Putea el sa se duca peste Iov si mai inainte, ca avea mare ciuda pe el, ca era drept, insa pana n-a luat blagoslovenia lui Dumnezeu nu s-a dus. Ca si diavolul ii tot sluga lui Dumnezeu; ca tot Dumnezeu l-a facut si pe el, si numai unde ii ingaduie Dumnezeu se duce. Ca daca ar fi asa sa faca ce vrea el, n-ar ramanea un om pe fata pamantului intr-o singura zi, cata ura are el pe oameni. Dar puterea draceasca este ingradita de puterea Atottiitorului Dumnezeu si nu-i ingaduie sa faca mai mult decat vrea El.


Ai auzit ce spune Apostolul Petru ? Credincios este Dumnezeu si nu va lasa pe voi sa va ispititi mai presus decat puterile voastre si, odata cu ispita va trimite si ajutorul. Ati vazut in Evanghelie, cand Hristos a scos din Gaadara demonii din cei doi indraciti, ca i-a intrebat : " Cum va cheama ?" " Legheon, Doamne, este numele nostru ". Legheon inseamna 6000 de demoni. Atatia erau in doi oameni ! Ca legheon ii cuvant grecesc, legiune de ostasi. Legheon sau legiune. In doi oameni erau 6000 de demoni.


De aceea se culcau in morminte si in haine nu umblau, ca umblau goi prin pustiu, cum spune Evanghelia. Erau multi. Cu toate ca erau multi, ca o legiune avea exact 6000 de demoni, si ei au spus ca-s o legiune, un legheon. Daca voiesti, Doamne, sa ne scoti pe noi din oamenii acestia, da-ne voie sa ne ducem in porci. Ca era o turma de porci pe malul Marii Galileea. Am fost acolo unde s-au inecat porcii, ca am trecut prin toate locurile, cand am fost la Ierusalim. Erau ca 2000 de porci, aproape de cetatea Gadaara si Gherghesa. Sunt doua cetati alaturea pe podisul Golan.


Si cand le-a dat voie, au intrat demonii in porci si s-au dus in mare si s-au inecat toti. Dar de ce a dat voie Domnul diavolilor sa se bage in porci ? Ca legea lui Moisi nu dadea voie sa tie porci. Iar ei, impotriva legii, tineau si mancau carne de porc. Si atunci i-a dus in mare, pentru cei care-i tineau, ca-i tineau pentru negustorie, sa vanda la altii.
Ia sa revenim la Iov. Si a venit diavolul la Iov. Si prima data, cand a ajuns asupra gospodariei lui Iov, a pogorat foc din cer. Dar ce ? Satana-i in cer ? Nu l-a dat Arhanghelul Mihail jos din cer ? N-a fost lupta cu Arhanghelul Mihail, cum vedem la Apocalipsa ? Si loc nu s-a mai aflat pentru ei in cer. Dar de ce spune Scriptura " cer " ? Aerul se numeste cer. Tariile aerului se numesc " cer " in Sfanta Scriptura. Ca auzi ce zice Scriptura : Laudati pe Domnul paserile cerului. Nu cumva ele traiesc in cer, fiindca le spune paserile cerului ? Nu. Traiesc in aer. Deci, sa intelegeti, dupa Dogmatica Sfantului Ioan Damaschin, aerul se numeste cer.


deci satana a pogorat foc din vazduh - din aer. Si avea bietul Iov 7000 de oi, 3000 de camile, 500 de perechi de boi, 500 de perechi de asini, 3000 de slugi cu braie de aur incinsi care slujeau la atata avere, sapte feciori si trei fete, palate si mosii. Si prima data turmele oilor au cazut jertfa. A pogorat satana foc din cer, adica din vazduh, si au ars turmele lui Iov, deodata cu tot cu ciobani, cu tot cu slugi, cu stani, cu caini; 7000 de oi deodata le-a mistuit focul. Dar, prin iconomie dumnezeiasca, a ramas un singur om, ca sa duca vestea. Si a venit la Iov. Iov era ca un imparat, purta porfira si era un om foarte cinstit de imparatii pamantului, ca facea negutatorie cu oamenii din alte tari, ca avea avere mare. Si a venit sluga si a zis :


- Stapane, doamne !


- Ce este, fiule ?


- Iata slugile tale, ciobanii tai si turmele tale pasteau la munte si la ses. Si a venit foc din cer - adica din vazduh -, deodata, si a mistuit turmele tale si pastorii tai, si slugile tale si tot ce era acolo. Si am ramas eu singur si am venit sa-ti spun ce s-a intamplat. Iar Iov a zis :


- Nu-i nimica, fiule ! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac ! Si n-a cartit.


Si nici n-a terminat cel de la oi si vine cel de la camile :
- Stapane, doamne, haldeii au trecut Iordanul, au rapit camilele tale, 3000 de camile, si pastorii si toate si le-au dus in tara lor si am scapat eu singur si am venit sa-ti spun. Si a zis Iov :


- Nu-i nimica, fiule ! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac !


Si nici n-au trecut putine minute, vine al treilea, cel de la boi :
- Stapane, doamne, talharii au venit din pustiu, au junghiat pe slugile tale si cele 500 de perechi de boi, i-au luat si s-au dus cu ei. Si a zis Iov acelasi cuvant :


- Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac !


Si n-a trecut decat putin si a venit cel de la asini


- Stapane, doamne, din partile Damascului au venit sirienii si au prins slugile tale si cu tot cu asine le-au trecut in tara lor. Si acolo erau 500 de perechi de asine, fiindca in tarile calde camila si asinul sunt cele mai cautate animale, care pot rabda de sete si traiesc cu putina hrana. Si a zis Iov acelasi cuvat :


- Nu-i nimica, fiule ! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac ! Si n-a zis nici un cuvant, ca i s-a luat intr-un ceas toata averea.


La urma a venit al cincilea. Acesta i-a rupt inima, dar tot n-a indraznit sa zica cuvant de rau impotriva lui Dumnezeu. El avea sapte feciori si trei fete. Si ei, vazand pe tatal lor ca face milostenie vesnic la atatea mii de saraci, au inceput si feciorii sa faca la fel ca tatal lor. Faceau praznic in fiecare sambata. Si sambata asta facea cel mai mic; apoi celalalt, pana ajungea la cel mai mare si apoi fetele. Si tocmai acum erau la un praznic mare in acea sambata; multi oameni erau chemati la masa si ei slujeau la masa celor necajiti acolo.


Satana, avand ingaduinta lui Dumnezeu, s-a dus si a scuturat casa - cladirea, palatul unde erau -, si i-a omorat pe toti; si pe cei de la masa si pe feciorii lui Iov. N-a mai ramas decat unul, care a venit la Iov si a zis :


- Stapane, doamne, iata feciorii tai si fetele tale erau la casa celui mai mare, la un praznic, si s-a cutemurat casa din temelii si i-a omorat p etoti, si-am scapat eu din intamplare - ca asa, prin iconomie dumnezeiasca, numai unul scapa -, si am venit sa-ti spun.


Si Iov, cand a vazut ca Dumnezeu i-a luat si feciorii, fiind acolo in fata casei lui, a apucat vestmintele de sus de la gat - ca-n orient hainele-s pana jos la pamat, asa poarta barbatii, cum purtam noi calugarii -, si si-a rupt haina sa pana jos. S-a dezbracat gol si s-a aruncat cu fata la pamant si-a filosofat pentru moarte, si-a zis :


- Nu-i nimica, fiule, gol am iesit din pantecele maicii mele, gol ma voi duce in groapa. Nimic n-am adus in lumea aceasta, aratat este ca nimic nu pot scoate. Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac ! Si intru toate ca i s-au intamplat lui Iov, n-a zis un cuvant de rau impotriva Ziditorului sau. Atata de tare se temea Iov de Dumnezeu.


Atunci satana, vazand ca nu l-a biruit, ca i-a luat totul, s-a dus iar la Dumnezeu. Fost-a intru una din zile si au venit ingerii Domnului si iata a venit si satana inaintea Sa. Si iar il intreaba :


- De unde vii tu ?
- Doamne, cutreierat-am pamantul si toate cate sunt sub cer si iata sunt de fata ! Si l-a intrebat Dumnezeu a doua oara :


- Dar ai fost pe la robul meu, Iov ?


- Da, Doamne, am fost si i-am afcut toate cate am vrut eu !


- Ei ! O zis ceva impotriva Mea ?


- Nu, Doamne; dar am sa-Ti spun ceva. Ceru un razboi mai mare contra lui Iov :


- Ce vrai, ma ?


- Piele pentru piele.


- Ce vrai sa spui ?


- Da. I-am luat toata averea si copiii, dar el este sanatos si sotia lui a ramas sanatoasa. Insa da-mi voie sa ma ating de carnea lui si de oasele lui si sa vedem, nu te va blestema in fata ? Adica, a cerut sa-i dea o boala grea. Ce zice ? Omul a ramas sanatos, macar cu zilele.


- Du-te, i-a zis Dumnezeu, dar de sufletul lui sa nu te atingi ! Ai vazut ce este mai scump la om ? Sufletul. " De sufletul lui sa nu te atingi ". Ca sufletul este mai scump decat toate. El este mai scump decat tot ce exista in lumea asta. de aceea ii atata lupta pentru mantuirea sufletului.


Si a venit satana, cu voia lui Dumnezeu, cu ingaduinta Lui, si l-a lovit pe Iov, din talpa piciorului pana-n crestet, cu lepra. Boala care n-ati vazut, fereasca Dumnezeu; crapa carnea omului si se face alba ca zapada si curge sange si cu viermi; patrunde pana la os si n-are leac in veacul veacului. Numai Mantuitorul a vindecat leprosi, cum ati auzit.


Atunci, Iov, cand s-a vazut lepros din crestet pana-n talpa, a cazut la pamant de durere; si era niste gunoi inaintea casei lui si el zacea in gunoi. Si fiindca ranile il usturau si viermiii ii provocau mancarime, a gasit un ciob de oala, un harb, si cu harbul aceala scotea viermii din rani.


Si n-a fost bataia lui Iov o zi, o luna sau un an. N-ati citit Hronograful lui Chedrinos si alte carti ? Sapte ani si jumatate l-au mancat viermii de viu pe Iov ! Asa a rabdat. Si nu zicea nimic si rabda; un schelet in gunoi mancat de toate jivinele.


Iar sotia lui ramanand sanatoasa, ca pe ea n-a lovit-o, ca era mai slaba in credinta, se ducea cu traista prin sat, la cerut; si ii aducea cate ceva de hrana. Singurul ajutor ii era sotia lui, singura mangaiere, ca sa nu moara de foame.
Vazand diavolul ca nu l-a biruit pe Iov, a incercat prin femeie, cum zice dumnezeiescul Ioan Gura de Aur : " Cand a vazut ca pe stalpul cel de diamant al credintei, pe Iov, nu-l biruieste, la arma cea veche a alergat ". La care ? La femeie, cu care biruise in rai pe Adam. Stia ca femeia e mai slaba.


Si femeia, cand l-a vazut ca-l mananca viermii, un an, doi, trei, si toata lumea spunea ca-i blestemat de Dumnezeu, ca l-a uitat Dumnezeu si a facut multe rele inaintea Domnului - ca asa judeca oamenii, ca judecatile lor nu-s ca ale lui Dumnezeu -, atunci femeia a inceput sa creada, si vine la el si-i spune :


- Mai, omule; iata ce ti-a facut tie Dumnezeul tau. Tot ai spus ca Dumnezeu ti-ajuta, ca Dumnezeu ii drept. Iata acum, te mananca viermii de viu in gunoi, ti-a luat toata averea si copiii de atatia ani si tu nu zici nici un cuvant de hula impotriva Lui si nu-ti pierzi rabdarea ! Atata se temea Iov de Dumnezeu.


- Ce este, femeie ?


- Zi un cuvant de hula impotriva lui Dumnezeu; ocaraste-L de ce te-o necajit asa, si vei muri !


Ai auzit acest tovaras de viata, cum s-a facut unealta satanei in vremea necazului barbatului sau ? Iar Iov ii spunea cu blandete, ca vedea ca diavolul vorbeste prin gura ei :


- Femeie, hai, femeie ! Ca o nebuna vorbesti si ca o fara de minte. Nu sunt eu Iov care eram ca imparatii de bogat si cinstit in lume ? Nu-ti aduci aminte ce cinste am avut noi pe pamant si cata avere si cate slugi aveam ? Apoi, cum am primit cele bune din mana Domnului, sa nu primim si cele rele ?


Auzi om care se teme de Dumnezeu, cand da de necaz ? Da ! Dumnezeu m-a ajutat atata vreme; trebuie sa rabd acum, ca multumire lui Dumnezeu ca m-a ajutat alta data.


Si a vazut diavolul ca nu-l poate birui. Atunci au venit la el trei prieteni : Bildad, Tofar si Elifaz Ameneul. Acestia erau ca niste imparati de bogati, boieri mari din alte tari, care cumparau mii de vite de la Iov, miei si lana. Cand au venit, au intrebat :


- Unde-s curtile lui Iov ? Unde este Iov ? Iar oamenii ii arata :


- Uite colo in gunoiul acela un schelet; il mananca viermii. Barba lui era pana la pamant si parul incalcit de gunoaie.
Ei auzisera de bataia lui Iov, dar nu credeau ca-i chiar asa. Si au venit din alta tara. Cand au venit la Iov, cum il stiau ce om cinstit era, ce palate si ce slugi avea, au stat acei trei prieteni langa Iov sapte zile si sapte nopti, si n-a putut vorbi nici unul. Numai se uitau la el. Si gandeau ce va fi asta ? Ce fel de bataie a lui Dumnezeu este asta ? Si la sapte zile a deschis cuvantul Elifaz Ameneul si in loc sa-l mangaie pe Iov in ranele si in durerea lui, in loc sa-l imbarbateze, ca erau prieteni de alta data, au inceput sa-l raneasca cu cuvantul :


- Iov, mi se pare ca te-a retezat Dumnezeu pe tine ca pe un copac tomnatic, care nu face roada. De ce-ai ajuns tu asa ! Ai oprit plata vaduvelor si simbria lucratorilor ! Ai fost nemilostiv si aspru ! Ai fost mandru ! Ai uitat de Dumnezeu ! Ai facut faradelegi inaintea Lui ! Si asa mereu l-au mustrat. La fel si al doilea prieten si al treilea. Si a venit al patrulea, unul Elihu. Acesta a vorbit putin mai drept, ca se temea : " Mai, nu cumva sa fie o certare a Domnului pe drept si ma tem sa vorbesc pe omul acesta ". iar Iov a inceput a le spune cu blandete :


- Dragii mei; prietenii mei; spre dosada ati venit aici si spre rana mie. Mai bine ziceam eu gropii, " mama mea ", si viermilor, " voi sunteti fratii si surorile mele ", decat sa vie prietenii mei si sa ma raneasca cu cuvinte; adica, mai bine ma mangaiam cu viermii si cu gandul la groapa, la mormant, decat sa aud din gura voastra acestea.


Si le-a spus : " voi ma invinuiti ca am oprit plata slugilor si ca am facut nedreptate. Eu nu ma laud, dar adevarul voi vorbi. Eu am fost tatal sarmanilor si maica vaduvelor, eu am fost ochiul orbilor si urechea surzilor si piciorul schiopilor si mana ciungilor.


Tunsura mieilor mei a incalzit umerii saracilor; ca lana de pe sapte mii de oi toata o dadeam pentru imbracaminte la saraci. Usa mea nu s-a inchis la tot strainul si toata averea mea am socotit cu putere s-o impart la cei necajiti. Deci, nu-i adevarat ce vorbiti voi. Adevarat ca mania Domnului ma cearta pentru pacatele mele, dar ceea ce ma invinuiti voi nu-i adevarat.


Vazand Dumnezeu rabdarea lui Iov , dupa ce-au plecat cei trei prieteni si Elihu s-a dat putin in laturi, a aparut Dumnezeu in nori si in vifor deasupra lui.


Iov zacea acolo de sapte ani jumatate, numai oasele si inima ramasese - caci carnea lui era mancata de viermi. Si cand a venit Ziditorul cerului si al pamantului, Iov era acum ranit si de prietenii lui ocarat si defaimat si de sotia lui si de toti. Deodata aude glasul lui Dumnezeu din nori :


- Iov, scoala-te ca un barbat, ia vestmantul tau - ca i-a trimis un vestmant din cel mai alb ca zapada -, incinge-te si sa stam de vorba amandoi !


Cine a zis " scoala-te " ? Acel ce va scula toti mortii la judecata intr-o clipeala de vreme ! S-a sculat ca fulgerul Iov, sanatos ca la 30 de ani si frumos si vesel, s-a imbracat cu vestmantul dat de Dumnezeu. Si a spus Dumnezeu catre el :


- Iov, unde erai tu cand am intemeiat pamantul ? Spune-Mi Mie care-i latimea cea de sub cer ? In ce loc locuieste intunericul si ce loc are lumina ? Unde erai tu cand am masurat Eu muntii cu asezamantul cunostintei, vaile cu cumpana si dealurile, cand am pus marii hotar nisipul si am ingradit marea cu nisip si i-am spus : pana aici sa stai si intru tine sa se sfarame valurile tale ?


Eu am intins crivatul pe uscat. Eu am facut cuvantatori pe pamant. Eu am masurat greutatea vanturilor. Eu am insemnat calea fulgerilor sub cer. Eu am randuit nasterea fiarelor din codri, nasterea dobitoacelor pamantului si a oamenilor. Eu am facut orionul si rarita cea de miazanoapte si am impodobit cerul cu stele, cu soare si luna si lumina am daruit zidirii Mele.


Spune-Mi, unde erai tu atunci ? Eu pe tine, Iov, te-am turnat ca laptele in pantecele maicii tale, te-am inchegat ca branza, te-am tesut ca panza, ti-am facut inima si oase si te-am facut faptura Mea in pantecele maicii tale si Eu am zidit inima ta si am stiut ca nu-ti vei pierde rabdarea. Eu am intemeiat inima ta intru tine si credinta ta si rabdarea ta.
Si acum, Iov, fiindca ai asteptat cu rabdare venirea Mea si n-ai zis vreun cuvant rau in atatea scarbe si necazuri si boale, iata Eu iti daruiesc tie de acum inainte 140 de ani de viata; si vor fi averile tale indoite. In loc de sapte mii de oi, paisprezece mii de oi; in loc de trei mii de camile, sase mii de camile si celelalte la fel. Si vei ajunge sa traiesti pana la al cincilea si al saselea stranepot si vei adormi plin de zile si vei veni la Mine sa te veselesti cu Mine in veci.


Atunci S-a facut nevazut Dumnezeu. Si sotia lui, cand a venit de unde era dusa, l-a gasit sanatos si vesel foarte. Si a plouat Dumnezeu in curtea lui Iov trei zile si trei nopti cu galbeni de aur, cum spune in traditie. A luat Iov mosii si vite.


Sotia lui a stat cu fata la pamant trei zile si trei nopti, cerand iertare de la el. Si i-a zis Dumnezeu lui Iov : " Iarta pe sotia ta, ca nu-i vinovata ea, ci diavolul care a ispitit-o !"


Si a iertat-o el si a luat-o, si a nascut iar sapte feciori si trei fete si nu era frumusete sub cer asemenea feciorilor si fetelor lui Iov. Nu se gaseau mai frumosi copii ca aceia pe pamant.


Si au fost zilele lui Iov, cum s-a spus, dupa bataia aceea, o suta patruzeci de ani, si-a adormit plin de zile si s-a dus la Ziditorul sau, la veselia cea vesnica.


Ati auzit ce a facut la Iov frica lui Dumnezeu ? Daca a avut frica lui Dumnezeu, nici cand era bogat nu s-a mandrit, n-a fost aspru si nemilostiv; nici cand i-a luat Dumnezeu averea, n-a zis un cuvant impotriva lui Dumnezeu.


Iata om cu frica lui Dumnezeu, care aducea jertfa un bou in fiecare seara, ca nici copiii lui sa nu fi gresit lui Dumnezeu cu gandul. Ati auzit om cu frica de Dumnezeu, cum l-a incununat Dumnezeu ? Prin cate l-a trecut in veacul de acum si s-a dus sa se odihneasca in " sanul lui Avraam ", a carui stranepot era. Iata deci cum l-a binecuvantat Dumnezeu !


Fratii mei, omul care are frica de Dumnezeu nu trebuie sa-l pazeasca nimeni sa nu fure, sau sa nu fie curvar, sau betiv, sau hot, sau sa nu faca rau. Cel ce are frica lui Dumnezeu si ziua si noaptea pururea vegheaza asupra lui : sa nu gandesc ceva rau asupra omului, sa nu vorbesc ceva rau ca-i pacat, sa nu fac ceva rau ca-i pacat ! Cine are frica lui Dumnezeu, acela se face santinela intregii intelepciuni, isi pazeste sufletul si mintea sa de ganduri rele, limba sa de cuvinte rele si toata asezarea sa de a lucra impotriva lui Dumnezeu.

Imi aduc aminte de un filosof, care a venit la Socrat, alt filosof. Si acela avea o femeie foarte talentata. Si a inceput sa spuna : " Domnule, am o femeie asa de frumoasa !". Celalalt era la o masa cu un creion in mana si hartie si a tras un zero. " Femeia mea e de neam mare; taica-sau a fost ministru ". Celalalt a mai tras un zero.

" Femeia mea ii sanatoasa ca oul, n-a fost bolnava si nu-i bolnava ". Acela a mai tras un zero. " femeia mea stie s alucreze lucruri de menaj, sa faca prajituri la tot neamul, bucat ela mese mari ". Acela a mai tras un zero. " Femeia mea stie sa coase broderii artistice, coase flori, impleteste, face flanele cu masina sau cu mana. Uite cate talente are femeia mea !" Acela a mai tras un zero.

La urma a adaugat : " femeia mea are frica lui Dumnezeu si este credincioasa !" Acela a pus un unu inainte, pusese sase zerouri. Unun urmat de sase zerouri face un milion. Si a spus : " Ia, acuma i-am dat valoare femeii tale. Nu cand ai spus ca-i frumoasa si invatata si sanatoasa si stie multe sa faca. Pentru ca daca ii lipsea frica lui Dumnezeu, toate erau la dansa egal cu zero, nule, nimic !"


Asa se intampla si cu barbatul, ca si cu femeiaaceea si cu orice om. Poate sa aiba toate talentele, poate sa atie toate meseriile din lume, poate sa cunoasca toate stiintele lumii, daca ii lipseste frica lui Dumnezeu, ii lipseste scoala intelepciunii si omul acela nu-i bun de nimic.

Era un om invatat sa fure, macar de-ar fi fost sarac. Da de unde ! Era om gospodar, avea femeie buna, credincioasa si copii; avea boi, avea oi, cai, porci, vite, pasari, pamant, livezi, vii, dar a fost crescut rau la parintii lui, ca nu era satul pana nu manca ceva de furat. Omul acesta de multe ori avea discutii cu sotia lui. Sotia lui buna ii spunea :
- Mai, omule, ulciorul nu merge de multe ori la apa. Caci ii rusine in sat, daca te-o prinde pe tine ca furi; toti or sa te judece pe tine de ce ai furat, ca ai tot ce-ti trebuie. De ce furi, ma ?

- Femeie, eu nu pot. Pana n-oi mai lua eu de la cutare boier, de la cutare om, de la cutare proprietar ... !

Odata era in luna lui iulie, luna era plina pe cer si era senin ca ziua. El venise din tarina si a vazut lanurile pline de clai de grau, jumatati de grau, cum se cheama in alte parti. Ce s-a gandit el ? " ce bine ar fi sa aduc eu o caruta de grau din acesta la mine ", ca era grau frumos. A venit acasa, a pregatit caruta si caii, drugul de legat snopii; a pus niste fan pentru cai si iarba verde in caruta si-n puterea noptii, cand doarme si pasarea - cum zice taranul -, a luat o copilita numai de trei-patru ani cu el. Copilei ii placea sa mearga cu tata-sau cu caruta totdeauna.

- Tataica, ma iei cu caruta ?
- Te iau ! Da', ma-sa a zis :
- Stai acasa !
- Nu ! si a inceput a plange copila.

- Da-i drumul ! Copila vrea sa auda cum merg caii, s-o plimbe tata-sau cu caruta. Dar a fost o pronie dumnezeiasca aceasta si purtare de grija a lui Dumnezeu. A venit omul acela la furat snopi in tarina. Un lan de grau era langa o padure mare si un drum de tarina pe marginea padurii. El a tras caii cu oistea pe unde trebuia sa iasa de pe lan, a luat din gura la cai zabala si le-a dat sa manance.

Copilita a ramas la caruta. Era luna, senin si se vedea bine la mare distanta. Si s- adus pe lan omul asta, de meserie hot din copilarie, si a inceput sa se uite in toate partile; si la stanga; si la dreapta si inainte si inapoi. Se uita asa. De ce se uita ? Ca nu cumva sa fie vreun paznic pe lan. Dar tot el isi zicea : " Chiar daca ar fi, acum doarme intr-o claie, ca acu-i puterea noptii ". In acest timp copilita se uita de la caruta cum taica-sau se uita in toate partile, si incolo, si incolo si se minuna ea in mintea ei - copii naivi -, de ce se uita taica-sau asa ?

Dupa ce s-a incredintat el ca nu este nimeni si nu-l vede nimeni, a luat cativa snopi de grau si a venit la caruta. Copilita, prin care a vorbit Duhul Sfant, intreaba pe taica-sau :

- Tataica, mata ai uitat ceva !
- Dragul tatei, dar ce-am uitat ?
- Mata ai uitat ceva ! Te-ai uitat in toate partile dar ai uitat sa te uiti si in sus !
- Cum ai zis ?
- Mata in sus de ce nu te-ai uitat ? Dar copila n-a zis sa-l mustre pe tatal ei. Ea a crezut ca poate asa-i bine, daca se uita in toate partile, sa se uite si in sus. Dar l-a costat pe om foarte mult.
- Cum, cum ai zis ?
- Tataica, eu am crezut ca trebuie sa te uiti si in sus ! Si atat l-a certat frica lui Dumnezeu pe om, ca a luat snopii inapoi, s-a dus si a facut claia; a venit, a intors caii, a pus zabala la cai, a pus copilita in carutasi cu caruta goala, s-a intors acasa. Cand vine acasa, femeia stia ca nu vine niciodata cu golul. Ori fura bostani, ori popusoi, ori grau, ori altceva, el venea incarcat. Il vede, de data asta mai erau doua-trei ceasuri pan-la ziua ca vine cu golul :
- Mai omule, dar ce-ai patit ? Ce-ai patit ?
- Femeie, cate zile voi avea nu mai fur !
- Ce-ai patit ? Bine ti-a facut ! Te-a prins ! Ea credea ca l-a prins. Te-a prins ? Ti-am spus eu tie. Asa, gospodar la furat !
- Mai femeie, nu m-o prins nimeni.
- Nu cred. Te-o prins ! De ce-ai venit cu golul ?
- Nu mai fur cate zile oi avea !
- Dar ce-ai patit ? El arata copilita si zice :
- Din cauza copilei.
- Dar ce ti-a facut copila ?
- Din cauza ei nu mai fur in veacul veacului. Caci a vorbit Duhul Sfant prin gura ei.
- Dar ce-a zis copila ?
- Eu m-am dus pe lan - cum ii obiceiul meu -, si-nainte de a incepe a cara snopii, ma uitam : in stanga, in dreapta, incoace-incolo. Copilita ma vedea de la caruta si cand am venit m-a intrebat : " Tataica, mata ai uitat ceva; ai uitat sa te uiti si in sus ".

Atunci m-am gandit, cat sunt eu de nebun. Dumnezeu imi vorbeste prin gura copilei, ca trebuia sa ma uit mai intai in sus; ca daca ma uitam in sus, nu mai era nevoie sa ma uit la dreapta, la stanga sau inainte, ca de ochiul cel de sus nimeni nu se poate pazi. Ochii lui Dumnezeu - cum soune Solomon -, sunt de milioane de ori mai luminosi de cat soarele si nu este loc unde nu cerceteaza atotstiinta lui Dumnezeu. Cum zice si Apostolul : Stiinta lui Dumnezeu strabate pana la despartirea duhului de a sufletului; nu numai pana la despartirea trupului de a sufletului ".
Omul este icoana Preasfintei Treimi. El are minte, cuvant si duh. Duhul cel in chip de raze de lumina, care-i in inima, cu acesta omul ii mai mare decat ingerii; ca ingerii nu s-au facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, ci numai omul. Omul este icoana vie a Sfintei Treimi pe pamant, are minte, cuvant si duh. Mintea este chipul Tatalui, cuvantul este chipul lui Hristos, iar duhul cel de viata facator este chip al Duhului Sfant.

Acest duh de viata nu-i duhul cu care vorbim - acesta este sluga mintii si are altfel de cuvant. Iar acela este un dor ganditor, sta inttre minte si intre cuvant si circumscrie - are in sine -, si pe minte si cuvant, dupa Sfantul Grigorie Palama, preaindumnezeitul la minte.

Deci, pana acolo strabate stiinta lui Dumnezeu, pana la despartirea duhului de a sufletului si nimeni nu poate sa se ascunda cu vreun gand de la atotstiinta Ziditorului.

Acest Duh Sfant l-a cercetat pe acest om cu frica lui Dumnezeu si s-a gandit : " De acum inainte nu voi mai fura in veci, cat voi trai. Ba am sa ma duc sa ma marturisesc si sa-mi fac canonul pentru cate am facut in viata, ca daca ma mai duc la furat trebuie mai intai sa ma uit in sus. Si daca ma uit in sus, mi-e destul atat, ca sa nu mai pot fura in vecii vecilor, ca de ochiul cel de sus nimeni nu se poate pazi ".

Iarasi va spun : inceputul intelepciunii este frica Domnului. Ea este temelia tuturor faptelor bune. Intelepciunea are doua capete : primul este frica de Dumnezeu si cel mai de sus este dragostea de Dumnezeu, ca toata fapta buna se incepe din frica lui Dumnezeu si se termina in dragostea lui Dumnezeu, care este legatura desavarsirii si cea mai inalta fapta buna.

Dumnezeu cel inchinat in Treime, Parintele, Cuvantul si Duhul Sfant, Treimea cea de o fiinta si nedespartita si Preacurata Lui Maica si toti sfintii sa ne fie in ajutor, sa nu uitam frica lui Dumnezeu si sa pazim poruncile Lui. Amin."

cind ai frica de DUMNEZEU, nu iti lipseste curajul de a face bine, indiferent pe ce scara ierarhica si la ce nivel te afli, intelectual, material, spiritual. Nu te mindresti cu ce ai, fiind constient ca toate ti le poate lua DUMNEZEU intr-o clipa, nici nu rivnesti la ce are altul. Frica de DUMNEZEU porneste din teama de ai nu respecta legile lui. Nimeni nu ajunge sa-l iubeasca pe DUMNEZEU daca nu trece intii prin teama, iar cine intradevar ajunge sa-l iubeasca, acel e cu adevarat un om sfint. Pe DUMNEZEU, nu il poti mitui prin nimic, pentru ca el e in toate cite sint. In zilele noastre, sa fim sinceri , toate legile lui le incalcam in stil grosolan, avem pretentia sa ne iubeasca pentru tot ce facem impotriva lui, insa el demult si-a intors fata de la noi, ne cam amagim prin tot ce traim in afara legilor lui.

Daca este bun si iubitor, de ce sa-ti fie frica?

CINE NU MAI ARE RUSINE FATA DE OAMENI, NU MAI ARE NICI FRICA DE DUMNEZEU, SI FRICA DE DOMNUL ESTE INCEPUTUL INTELEPCIUNII !!!

Ar fi multe de spus, dar vad ca mi se sterg comentariile!!

orice fel de frica = teama! Cand iti este team, nu mai poti gandi rational.Unde-i intelepciunea?

[q

uote name='ametist' date='2009-04-22 14:45:24'] " Teama de Dumnezeu este inceputul intelepciunii !".[/quote]



Hai ca am mai auzit-o si pe-asta ,cine a spus-o Pavel? ce legatura are intelepciunea cu teama ?Frica iti ingradeste libertatea de actiune , inteligenta te elibereaza ...Eu cred ca numai unui primitiv ar putea sa-i fie frica de D-zeu.Eu daca ar ex o asemenea entitate sa-i spunem ,caci nu e persoana ,as simti o mare admiratie fata de tot ce-a creat .....m-as simti ca un bob de nisip in fata oceanului ...dar nu inteleg de ce sa-mi fie frica ...nu sunt de acord cu pacatul originar... Oameni buni traiti-va viata asa cum simtiti ,comportati-va natural ..si bineinteles e simplu sa cautati sa nu faceti aproapelui ce nu v-ar place sa vi se faca voua..

uitati-va la stiri,cine cunoasteti in cartierul militari,piata gorjului s-a declansat sodoma si gomora,arde crasma CATANGA

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: Dorulet, la data 2009-07-22 22:14:46

ce tare...

www.animatedgif.net/religion/jbweb3sr3_e0.gif">

Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. - Mihail Sadoveanu

Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .

De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .

OK

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .


[/quote


Da, eu am frica de Dumnezeu pentru ca traiesc o viata in pacat. Ce este pacatul? - este o incalcare a legilor dumnezeiesti din religia ta, fericit e cel ce intradevar nu le incalca.

De la: AMIRALUL, la data 2009-07-22 22:40:07

Daca asta e Sfanta Treime, cred ca stiu de ce copia aia e cu varful in jos si incep sa-mi imaginez si ce (sau pe cine) reprezinta

De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .

Ba s-o crezi tu, ca pacatosii au frica de Dumnezeu.....N-au nici respect, nici frica si nici nu-l iubesc. Pt. ei e doar un concept cre(s)tin !!!!

De la: shanice, la data 2009-07-24 13:51:09

De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .

Ba s-o crezi tu, ca pacatosii au frica de Dumnezeu.....N-au nici respect, nici frica si nici nu-l iubesc. Pt. ei e doar un concept cre(s)tin !!!!

asta e mentalitatea ta ...parerile sunt diverse.
Ai vazut cumva reactia unui pacatos atunci cand este intr-o situatie disperata (intre viata si moarte)?
Chiar daca nu striga la Dumnezeu el totusi este ingrozit . DE CE ? DUPA MINTEA TA ?

De la: 9am064173, la data 2009-07-24 13:44:56

De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .


[/quote


Da, eu am frica de Dumnezeu pentru ca traiesc o viata in pacat. Ce este pacatul? - este o incalcare a legilor dumnezeiesti din religia ta, fericit e cel ce intradevar nu le incalca.

Pai ? si daca este fericit cel care nu incalca legile lui Dumnezeu ,de ce nu faci si tu la fel?ca sa fii si tu fericit.

De la: gabita_3_, la data 2009-07-26 21:53:56

De la: 9am064173, la data 2009-07-24 13:44:56

De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .


[/quote


Da, eu am frica de Dumnezeu pentru ca traiesc o viata in pacat. Ce este pacatul? - este o incalcare a legilor dumnezeiesti din religia ta, fericit e cel ce intradevar nu le incalca.

Pai ? si daca este fericit cel care nu incalca legile lui Dumnezeu ,de ce nu faci si tu la fel?ca sa fii si tu fericit.

E simplu, nu pot, eu ma refeream la cele fericirii din religia ortodoxa, caci asta e scara pe care vreau sa urc, nu pot pe mai multe deodata. Acuma depinde si de gradul de constientizare a pacatelor fiecaruia.

' Duhul Sfint, care ne arata pacatele noastre ca sa nu cadem in plasa lui satan; adica sa-mi tin mintea in iad dar sa nu deznadajduiesc, caci dragostea lui DUMNEZEU este mai puternica. Rugaciunea lui IISUS nastea in in sufletul meu lacrimi de pocainta si ele aduceau victoria iertarii pacatelor. Mila lui DUMNEZEU ma facea sa ma simt tot mai mic si ma purta pe drumul smereniei. Cu cit ma priveam mai mult prin "ochelarii " lui DUMNEZEU si nu dadeam atentie parerilor oamenilor, cu atit ma apropiam mai mult de EL, cu atit mi se parea ca sint mai rau 'DOAMNE iarta-ne noua precum iertam si noi celorlalti..." Acesta era drumul spre pocainta, spre post, spre marturisire, spre bucurie. NU judecam cine era rau sau bun sau aproape de DUMNEZEU, ci singura mea intrebare era: Cit de departe sint eu de EL?.."............Doua milioane de kilometri pe drumul cautarii - de KLAUS KENNETH

De la: 9am064173, la data 2009-07-27 11:13:56

De la: gabita_3_, la data 2009-07-26 21:53:56

De la: 9am064173, la data 2009-07-24 13:44:56

De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .


[/quote


Da, eu am frica de Dumnezeu pentru ca traiesc o viata in pacat. Ce este pacatul? - este o incalcare a legilor dumnezeiesti din religia ta, fericit e cel ce intradevar nu le incalca.

Pai ? si daca este fericit cel care nu incalca legile lui Dumnezeu ,de ce nu faci si tu la fel?ca sa fii si tu fericit.

E simplu, nu pot, eu ma refeream la cele fericirii din religia ortodoxa, caci asta e scara pe care vreau sa urc, nu pot pe mai multe deodata. Acuma depinde si de gradul de constientizare a pacatelor fiecaruia.

' Duhul Sfint, care ne arata pacatele noastre ca sa nu cadem in plasa lui satan; adica sa-mi tin mintea in iad dar sa nu deznadajduiesc, caci dragostea lui DUMNEZEU este mai puternica. Rugaciunea lui IISUS nastea in in sufletul meu lacrimi de pocainta si ele aduceau victoria iertarii pacatelor. Mila lui DUMNEZEU ma facea sa ma simt tot mai mic si ma purta pe drumul smereniei. Cu cit ma priveam mai mult prin "ochelarii " lui DUMNEZEU si nu dadeam atentie parerilor oamenilor, cu atit ma apropiam mai mult de EL, cu atit mi se parea ca sint mai rau 'DOAMNE iarta-ne noua precum iertam si noi celorlalti..." Acesta era drumul spre pocainta, spre post, spre marturisire, spre bucurie. NU judecam cine era rau sau bun sau aproape de DUMNEZEU, ci singura mea intrebare era: Cit de departe sint eu de EL?.."............Doua milioane de kilometri pe drumul cautarii - de KLAUS KENNETH

Pacat, ca doresti ceva bun dar nu stii cum si cui sa te adresezi

Apostolul Pavel spune : pot totul in Hristos care ma intareste. Nu exista scuza pt.pacat stiai ?
Hristos spune : Harul Meu iti este de ajuns.

De la: gabita_6_, la data 2009-07-27 21:59:03
Pacat, ca doresti ceva bun dar nu stii cum si cui sa te adresezi

Apostolul Pavel spune : pot totul in Hristos care ma intareste. Nu exista scuza pt.pacat stiai ?
Hristos spune : Harul Meu iti este de ajuns.

e atit de usor sa-ti doresti, mai greu sa realizezi, cu cit vrei sa urci mai mult spre DUMNEZEU, prin post si rugaciune, astea cred eu ca sint caile prin care lucreaza DUHUL SFINTin om, cu atit iti dai seama cit esti de nevrednic, de pacatos, iti dai seama ca nimic n-ai facut in viata ta placut lui DUMNEZEU, ti-ai dedicat mult din viata partii materiale, intelectuale si ai lasat spiritul in voia sortii. Crezi ca e asa usor in lumea noastra sa faci voia DOMNULUI?...sa nu cazi in mindrie, sa ajuti pe cel de linga tine dezinteresat, sa nu-l judeci, sa-ti dai o parte din avere celui sarman, sa nu-ti stringi averi materiale si sa devii sluga lor , sa-ti imbogatesti mintea cu multe cunostinte ale stiintei si totusi sa reusesti sa le raportezi toate la DUMNEZEU?........crezi ca e usor sa-ti intorci si celalalt obraz si sa-l ierti din inima nu de fatada, pe cel ce-ti face rau?........cite minute din viata noastra in fiecare zi le daruim materialului, intelectului si cite spiritului, si atunci iti zic inca odata ca sint ff nevrednica, poate tocmai fiindca constientizez f bine tot ce fac in viata.

De la: gabita_3_, la data 2009-07-26 21:51:04

De la: shanice, la data 2009-07-24 13:51:09

De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .

Ba s-o crezi tu, ca pacatosii au frica de Dumnezeu.....N-au nici respect, nici frica si nici nu-l iubesc. Pt. ei e doar un concept cre(s)tin !!!!

asta e mentalitatea ta ...parerile sunt diverse.
Ai vazut cumva reactia unui pacatos atunci cand este intr-o situatie disperata (intre viata si moarte)?
Chiar daca nu striga la Dumnezeu el totusi este ingrozit . DE CE ? DUPA MINTEA TA ?

Din instinct de conservare Domnitza.....Matale ai auzit vreodata cum striga cineva ajutor???? Tot asa e !!!
Doar ca, in anumite cazuri, Dumnezeu le raspunde si la pacatosii care nu cred in El....poate ca sa le dea un semn al prezentei divine, sau doar le mai ofera o sansa, cine poate sti !?

Minciuna �i tupeul sau mitul lui Isus

Un p�m�ntean de r�nd , cu numele Isus
N�scut �n vremuri ce demult s-au dus
Era �n lume nimeni �i avea s� fie un zeu
Pornind cu o minciun� �i c�t mai mult tupeu
Efortul �i puterea pe care le-a depus
�n timpul vie�ii sale , ce prematur s-a scurs
Au fost doar o sc�nteie , pus� pe o iasc�
�i trimis�-n lume , s� o r�sp�ndeasc�
Prin discipoli dornici �i cu mult tupeu
Spun�nd c�-i trimis� chiar de Dumnezeu
Dar la vremea ceea , condus� de romani
Era urbea �n care , escroci ori �arlatani
Erau pu�i pe cruce , socoti�i du�mani
Sau b�tu�i cu pietre p�n� la omor
De �ntreaga urbe �i al s�u popor
Astfel a p��it-o �i acel Isus
Judecat �n grab� �i pe cruce pus
Pe dealul Golgotei , via�a lui s-a dus
La acei frumo�i treizeci�itrei de ani
Neprimind iertare , nici din cer �i nici de la romani
Iar povestea lui , nescris� , dup� �aptezeci de ani
A fost conceput� de al�i �arlatani
Dornici de putere �i chiar de mul�i bani
Au r�st�lm�cit-o �i-au dus-o-n biserici
Utopia lumii , hran� pentru clerici
Cum dintr-o s�m�n�� po�i ob�ine un lan
Dintr-o pic�tur� po�i face un ocean
Astfel dus�-n lume marea utopie
Pentru credincio�i , tax� pe prostie
A fost spus� lumii , doar din interes
�i paradoxal , a avut succes
E perpetuat� cu mai mult tupeu
C�ci to�i terienii vor s� aib - un zeu
�ansele s�nt mari , visul de co�mar
Dar prostia-n lume nu are hotar !

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: 999florin, la data 2009-07-31 04:30:13Minciuna �i tupeul sau mitul lui Isus

Un p�m�ntean de r�nd , cu numele Isus
N�scut �n vremuri ce demult s-au dus
Era �n lume nimeni �i avea s� fie un zeu
Pornind cu o minciun� �i c�t mai mult tupeu
Efortul �i puterea pe care le-a depus
�n timpul vie�ii sale , ce prematur s-a scurs
Au fost doar o sc�nteie , pus� pe o iasc�
�i trimis�-n lume , s� o r�sp�ndeasc�
Prin discipoli dornici �i cu mult tupeu
Spun�nd c�-i trimis� chiar de Dumnezeu
Dar la vremea ceea , condus� de romani
Era urbea �n care , escroci ori �arlatani
Erau pu�i pe cruce , socoti�i du�mani
Sau b�tu�i cu pietre p�n� la omor
De �ntreaga urbe �i al s�u popor
Astfel a p��it-o �i acel Isus
Judecat �n grab� �i pe cruce pus
Pe dealul Golgotei , via�a lui s-a dus
La acei frumo�i treizeci�itrei de ani
Neprimind iertare , nici din cer �i nici de la romani
Iar povestea lui , nescris� , dup� �aptezeci de ani
A fost conceput� de al�i �arlatani
Dornici de putere �i chiar de mul�i bani
Au r�st�lm�cit-o �i-au dus-o-n biserici
Utopia lumii , hran� pentru clerici
Cum dintr-o s�m�n�� po�i ob�ine un lan
Dintr-o pic�tur� po�i face un ocean
Astfel dus�-n lume marea utopie
Pentru credincio�i , tax� pe prostie
A fost spus� lumii , doar din interes
�i paradoxal , a avut succes
E perpetuat� cu mai mult tupeu
C�ci to�i terienii vor s� aib - un zeu
�ansele s�nt mari , visul de co�mar
Dar prostia-n lume nu are hotar !

De la: alehin, la data 2009-07-31 23:38:28

De la: 999florin, la data 2009-07-31 04:30:13Minciuna �i tupeul sau mitul lui Isus



Un p�m�ntean de r�nd , cu numele Isus

N�scut �n vremuri ce demult s-au dus

Era �n lume nimeni �i avea s� fie un zeu

Pornind cu o minciun� �i c�t mai mult tupeu

Efortul �i puterea pe care le-a depus

�n timpul vie�ii sale , ce prematur s-a scurs

Au fost doar o sc�nteie , pus� pe o iasc�

�i trimis�-n lume , s� o r�sp�ndeasc�

Prin discipoli dornici �i cu mult tupeu

Spun�nd c�-i trimis� chiar de Dumnezeu

Dar la vremea ceea , condus� de romani

Era urbea �n care , escroci ori �arlatani

Erau pu�i pe cruce , socoti�i du�mani

Sau b�tu�i cu pietre p�n� la omor

De �ntreaga urbe �i al s�u popor

Astfel a p��it-o �i acel Isus

Judecat �n grab� �i pe cruce pus

Pe dealul Golgotei , via�a lui s-a dus

La acei frumo�i treizeci�itrei de ani

Neprimind iertare , nici din cer �i nici de la romani

Iar povestea lui , nescris� , dup� �aptezeci de ani

A fost conceput� de al�i �arlatani

Dornici de putere �i chiar de mul�i bani

Au r�st�lm�cit-o �i-au dus-o-n biserici

Utopia lumii , hran� pentru clerici

Cum dintr-o s�m�n�� po�i ob�ine un lan

Dintr-o pic�tur� po�i face un ocean

Astfel dus�-n lume marea utopie

Pentru credincio�i , tax� pe prostie

A fost spus� lumii , doar din interes

�i paradoxal , a avut succes

E perpetuat� cu mai mult tupeu

C�ci to�i terienii vor s� aib - un zeu

�ansele s�nt mari , visul de co�mar

Dar prostia-n lume nu are hotar !

[/q




De la Alehin:
Daca bobul de grau nimereste intr-un sol fertll ....putrezeste ...incolteste si apare o noua viata, la cine stie cate mii de km ....viata dupa moarte cine stie ....

Post si rugaciune!
Cine nu traieste in Hristos si Sfanta Maria Fecioara Neinceputa, traieste degeaba!
Pentru crestini, o rugaciune a inimii



Domnul meu din cer
Preaerecte Isus Hristos
Nu m� l�sa s� pier
Pe mine, robul t�u de jos.

Fecioara Maria Neinceput�
Luminat� �i nefu....[scuze]nefolosit�
Curat� �i cu dragoste mult�
Ap�r� pe mine, oi�a bl�nd�
C�nd necuratul �mi ia sufletul la tr�nt�

Sf�nta Treime de Sus
Ap�r� �i ursuletul meu de plu�
Ap�r� pe to�i fanii t�i
�i pedepse�te pe cei r�i.

Domnu' meu de Sus
C�tre tine, sunt supus
Tr�iesc �n rug�ciune din zori p�n� la apus

Amin+

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Frica e dumnezeul vostru� cind va trece, omoriti in numele �lui�.

FR�C�, (rar) frici, s.f. Stare de ad�nc� nelini�te �i tulburare, provocat� de un pericol real sau imaginar; lips� de curaj, team�, �nfrico�are. ♢ Loc. adj. F�r� fric� = ne�nfricat; curajos. ♢ Loc. adv. Cu fric� = cu team�, tem�ndu-se. F�r� (nici o) fric� = cu curaj. Nici de fric� = nicidecum, deloc, o dat� cu capul. ♢ Expr. A b�ga (cuiva) frica �n oase = a �nfrico�a (pe cineva). A duce frica cuiva (sau a ceva) = a) a-i fi team� de cineva sau de ceva; b) a-i fi team� s� nu i se �nt�mple cuiva ceva r�u. A fi cu frica �n spate (sau �n s�n) = a fi �ntr-o continu� stare de nelini�te, de team�. A �ti de frica cuiva = a asculta pe cineva, fiindu-i fric� de el. � Cf. gr. p h r i k ē.
Sursa: DEX �98 | dexonline.ro/search.php?cuv=frica

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: 999florin, la data 2009-08-01 23:36:58Frica e dumnezeul vostru� cind va trece, omoriti in numele �lui�.

FR�C�, (rar) frici, s.f. Stare de ad�nc� nelini�te �i tulburare, provocat� de un pericol real sau imaginar; lips� de curaj, team�, �nfrico�are. ♢ Loc. adj. F�r� fric� = ne�nfricat; curajos. ♢ Loc. adv. Cu fric� = cu team�, tem�ndu-se. F�r� (nici o) fric� = cu curaj. Nici de fric� = nicidecum, deloc, o dat� cu capul. ♢ Expr. A b�ga (cuiva) frica �n oase = a �nfrico�a (pe cineva). A duce frica cuiva (sau a ceva) = a) a-i fi team� de cineva sau de ceva; b) a-i fi team� s� nu i se �nt�mple cuiva ceva r�u. A fi cu frica �n spate (sau �n s�n) = a fi �ntr-o continu� stare de nelini�te, de team�. A �ti de frica cuiva = a asculta pe cineva, fiindu-i fric� de el. � Cf. gr. p h r i k ē.
Sursa: DEX �98 | dexonline.ro/search.php?cuv=frica

Ba ce comentarii...parca ati fi toti filozofi...da-mi place,ce sa spun!
Unde-i ala de-si spunea TISOR,ca va pune la zid cu astfel de subiecte..
As zice,sa treceti pe ceva de actualitate..de exemplu: PINA UNDE?

ARGUMENTE �I DOVEZI (PE SCURT) DESPRE EXISTEN�A LUI DUMNEZEU �I A VIE�II DE DINCOLO DE MOARTE

Sunt foarte multe argumente �i dovezi c� exist� Dumnezeu �i via�� dincolo de moarte.

C�teva dintre ele sunt redate pe scurt pe blogul urm�tor:

http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe blog mai g�si�i: �nregistr�ri video cu miracole ; videoclipuri ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante ; adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofera servicii caritative, etc.

V� rog intra�i pe blog �i trimite�i-l mai departe, ca s� foloseasc� �i altora. Chiar merit�.

�n textul urm�tor voi reda c�teva dintre argumentele �i dovezile existen�ei lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte. Aceste argumente �i dovezi nu sunt epuizate nici pe departe prin textul urm�tor. Mai sunt multe alte argumente �i dovezi care atest� existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte, �nc�t ar putea fi scrise tomuri �ntregi.

Mai �nt�i, c�teva citate semnificative :
� Pu�ina gustare a �tiin�ei poate duce la ateism, dar ad�ncirea �tiin�ei �l aduce pe om la Dumnezeu! � (Francis Bacon)
� Sunt tot a�a de sigur de existen�a sufletului ca de orice adev�r bine stabilit de �tiin�a experimental�. �i aceast� siguran�� nu este o simpl� credin��, ci o convingere profund�, dob�ndit� �n mod �tiin�ific. �- (Nicolae Constantin Paulescu, savant)
� Omul de �tiin�� nu se poate mul�umi s� spun�: Cred �n Dumnezeu, ci trebuie s� afirme : �tiu c� Dumnezeu este! � (Nicolae Constantin Paulescu)
� Dac� tabla �nmul�irii sau teorema lui Pitagora ar avea precepte morale, s-ar g�si mul�i s� le nege adev�rul. � (Nicolas Malebranche)

�n primul r�nd Dumnezeu ne-a revelat existen�a sa �i a vie�ii de dincolo. Cuv�ntul Revela�ie provine din expresia latin� �retro velum dare�, adic� �a da v�lul la o parte, a descoperi�. Sunt dou� tipuri principale de Revela�ie : Revela�ia natural� (prin care descoperim existen�a lui Dumnezeu din crea�ia sa) �i Revela�ia supranatural� (pentru c� Dumnezeu �nsu�i s-a descoperit oamenilor prin profe�i, prin Fiul s�u �ntrupat, Isus Cristos �i prin multe fapte �i interven�ii miraculoase)

1) REVELA�IA NATURAL�

a) M�rturia macrocosmosului �i a microcosmosului despre existen�a lui Dumnezeu:

Toat� crea�ia "vorbe�te" despre Dumnezeu, at�t macrocosmosul, c�t �i microcosmosul. Exist� atei care au ajuns la credin�� doar studiind la microscop un picior de albin�, v�z�nd c�t� complexitate exist� �n celule �i molecule �i d�ndu-�i seama de Fiin�a Inteligent� Suprem� din spatele crea�iei, pentru c� aceast� crea�ie complex� nu putea s� apar� la �nt�mplare. Este vorba de argumentul teleologic al existen�ei lui Dumnezeu, dedus� din complexitatea crea�iei. �n limba englez� exist� o expresie, intelligent design, care ilustreaz� faptul c� universul este creat �n mod inteligent de Dumnezeu. Acest design inteligent �l vedem at�t �n macrocosmos, c�t �i �ntr-un fir de iarb� la microscop.

Religia �i �tiin�a sunt complementare, sunt �n armonie, iar cei mai mul�i savan�i �i filosofi sunt credincio�i. Tocmai aceasta e tema tezei mele de doctorat: Armonia dintre religie �i �tiin��. Doar �tiin�a superficial� poate s� duc� la ateism, dar �tiin�a ad�nc� �l conduce pe om spre religie, a�a cum spunea �i filosoful Francis Bacon : �Pu�ina gustare a �tiin�ei poate duce la ateism, dar ad�ncirea �tiin�ei readuce pe om la Dumnezeu�.

Ruptura dintre religie �i �tiin�� e artificial� �i e de domeniul trecutului. �n prezent, religia �i �tiin�a au �nceput s� se reg�seasc� una pe alta �i s� redescopere armonia dintre ele. Au �nceput �i la noi �n �ar� cursuri despre armonia dintre religie, filosofie �i �tiin��, care se fac �n occident de mai bine de 20 de ani. Nu cu mult timp �n urm� unii au crezut c� religia �i �tiin�a n-ar avea nimic �n comun, ba chiar c� ar fi opozi�ie, ceea ce este fals, pentru c� religia �i �tiin�a sunt de fapt �ntr-o armonie perfect� �i sunt complementare. Cei mai mul�i savan�i �i filosofi au fost convin�i de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte.
Nicolas Malebranche spunea: "Dac� tabla �nmul�irii sau teorema lui Pitagora ar avea precepte morale, s-ar g�si mul�i s� le nege adev�rul". Cu alte cuvinte, ateii neag� existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte, pentru c� credin�a implic� �i respectarea preceptelor morale.

Ateismul nu are nici o baz�. Nu este nici un argument �i nici o dovad� c� Dumnezeu nu exist�, dimpotriv�, sunt foarte multe argumente �i dovezi c� exist�. Faptul c� nu-l putem vedea pe Dumnezeu �i sufletele, nu �nseamn� c� nu exist�. Dumnezeu �i sufletele exist� cu adev�rat. �nt�lnirea religiei �i �tiin�ei �n domeniul fizicii cuantice - o ramur� a fizicii destul de nou� - este �nc� o dovad� �n plus, c�, cu c�t ad�ncim cercet�rile �n �tiin��, cu at�t se �nt�lnesc mai mult adev�rurile religiei. Numai �tiin�a superficial� contrazice religia, �ns� �tiin�a ad�nc� �l conduce pe om spre religie, a�a cum spunea �i filosoful Francis Bacon : �Pu�ina gustare a �tiin�ei poate duce la ateism, dar ad�ncirea �tiin�ei �l aduce pe om la Dumnezeu �.

Un exemplu de fizico � teologie este cel oferit de fizicianul Frank Tipler. �n ultima sa carte, The Physics of Immortality / Fizica nemuririi � Dumnezeu, cosmologie modern� �i �nvierea mor�ilor (tradus� �i �n limba rom�n� �i ap�rut� la Editura Tehnic�, Bucure�ti, 2008), el argumenteaz� c� �nv���turile religiei despre supravie�uirea etern� �n fa�a mor�ii pot fi acum �nt�rite mult mai conving�tor de fizic�. �tiin�a �ns�i ne poate da acum siguran�a matematic� c� vom �nvia din mor�i �i tot fizica poate conduce, de asemenea, la siguran�a absolut� privind existen�a lui Dumnezeu. Supravie�uim imediat dup� deces ca suflete. Dup� deces are loc judecata particular�, dup� care sufletul merge �n rai sau �n iad. Iar la sf�r�itul lumii, �ntr-o clip�, printr-un miracol, va fi �nviat �i trupul fiec�rui om. Va fi acela�i trup de pe p�m�nt, dar �n acela�i timp va avea propriet��i supranaturale, cum a fost trupul Domnului Isus Cristos dup� �nviere. Trupul va fi unit cu sufletul, astfel c� omul, �n integralitatea sa (suflet �i trup) va merge la judecata universal� (judecata tuturor oamenilor de pe p�m�nt). Dup� judecata universal� omul �n �ntregimea sa (suflet �i trup) va merge acolo unde sufletul era deja dup� judecata particular�: �n rai sau �n iad. Fizica, matematica �i teologia sunt �n str�ns� leg�tur�. �n occident exist� chiar disciplina de studiu matematic� teologic�.

Un ateu nu are scuz� pentru necredin�a sa, se afl� �n ignoran�a vinovat� chiar dac� nu ar avea nici un fel de cultur� religioas�, deoarece existen�a lui Dumnezeu se poate deduce chiar numai din crea�ie (chiar f�r� revela�ia supranatural�), dup� cum spune �i psalmistul : �Cerurile spun slava lui Dumnezeu �i facerea m�inilor Lui o veste�te t�ria� (Psalm 18, 1) precum �i Sf�ntul Apostol Pavel �n scrisoarea c�tre romani : ��n adev�r, �nsu�irile nev�zute ale Lui, puterea Lui ve�nic� �i dumnezeirea Lui, se vad l�murit, de la facerea lumii, c�nd te ui�i cu b�gare de seam� la ele �n lucrurile f�cute de El. A�a c� [necredincio�ii] nu se pot dezvinov��i� (Romani 1:20). � Credin�a e o condi�ie necesar� pentru m�ntuire, pentru fericirea ve�nic�, dar nu e suficient�.

�n Psalmul 13,1 este scris: "Zis-a cel nebun �n inima sa: "Nu este Dumnezeu".", adic� a afirma sau a crede c� nu exist� Dumnezeu este o absurditate, este ca o nebunie.

Un ateu poate fi iertat dac� face poc�in�� pentru p�catul ateismului, ca �i pentru orice alt p�cat.

Despre ignoran�a vinovat� a ateilor �i a celor indiferen�i fa�� de religie, marele matematician, fizician �i filosof francez Blaise Pascal scria (citez din Blaise Pascal � Cuget�ri, Ed. �tiin�ific�, Bucure�ti, 1992, carte pe care o recomand):
�Aceast� superficialitate, �ntr-o chestiune �n care este vorba de ei �n�i�i, de ve�nicia lor, de fiin�a lor, m� irit� mai mult dec�t m� �nduio�eaz�; m� uime�te �i m� �nsp�im�nt�. E un monstru pentru mine.
�n zadar se �ndep�rteaz� ei cu g�ndul de la ve�nicia care �i a�teapt�, c�ci nu o pot nimici neg�ndindu-se la ea...
Iat� o �ndoial� cu teribile urm�ri. Este, desigur, un foarte mare r�u s� fim cuprin�i de aceast� �ndoial� ; �ns� este cel pu�in o datorie indispensabil� s� c�ut�m a ne da seama c�nd suntem cuprin�i de ea.
Cel care se �ndoie�te �i care nu cerceteaz� este totodat� �i nedrept �i foarte nenorocit. Iar dac�, �n aceast� stare, el este lini�tit �i satisf�cut, dac� se f�le�te cu ea �i dac� se arat� m�ndru, dac� din ea face subiect al bucuriei �i al de�ert�ciunii sale, n-am termeni s� calific o at�t de extravagant� creatur�.
Unde se pot c�p�ta asemenea sim��minte? Ce motiv de bucurie g�se�te cineva �n a nu mai a�tepta dec�t mizerii f�r� sf�r�it ?
Ce motiv de vanitate de a te crede �n �ntunecimi de nep�truns �i cum este posibil un astfel de ra�ionament la un om cu judecat� ?
�ederea aceasta lini�tit� �n ignoran�� este un lucru monstruos a c�rui extravagan�� �i stupiditate trebuie ar�tat� celor care �i petrec astfel via�a, pentru a-i face s�-�i dea seama de ce se petrece �n ei �n�i�i �i pentru a-i ru�ina prin ar�tarea nebuniei lor.
Exist� oameni indiferen�i fa�� de ruina fiin�ei lor �i de pericolul unei eternit��i de mizerie. Aceast� pozi�ie a lor mi se pare nefireasc�, de�i fa�� de celelalte lucruri ei iau cu totul alt� atitudine : se tem p�n� �i de cele mai mici dintre ele, le prev�d, le simt. �

Ca �i al�i savan�i, �i savantul Albert Einstein era convins de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii dincolo de moarte �i spunea: ��n veacul nostru materialist, singurii oameni de �tiin�� serio�i sunt oamenii profund religio�i.� Elogiind Turnul Eiffel de la Paris, a scris �n cartea de onoare: �Admira�ia mea pentru inginerul Eiffel, arhitectul turnului �i cea mai mare admira�ie pentru cel mai mare Arhitect, care a creat universul, Dumnezeu! �A spus c� ceea ce nu este materie �i nu se poate sim�i �i m�sura este cu mult mai mult dec�t materia �i c� oamenii de �tiin�� au �nceput s�-�i dea seama mai clar de acest lucru �ncep�nd cu descoperirea spectrului electromagnetic: �P�n� �n secolul XX realitatea a fost ceea ce oamenii puteau atinge, mirosi, vedea �i auzi. De la prima publicare a spectrului electromagnetic, oamenii au �nv��at c� ceea ce ei pot atinge, mirosi, vedea �i auzi este mai pu�in de o milionime a realit��ii. �


b) Crea�ia �i evolu�ia nu se contrazic, ci se �mbin�:

�n leg�tur� cu crea�ia �i evolu�ia, gre�eala unora este c� merg doar pe logica ter�ului exclus : �sau...sau... � � sau crea�ie sau evolu�ie�. Dar este �i logica ter�ului inclus : � �i...�i... � ��i crea�ie �i evolu�ie�. Dumnezeu a �mbinat crea�ia cu evolu�ia �n mod admirabil. Crea�ia special� se aplic� doar omului, nu �i celorlalte specii. Deci, omul a fost creat de Dumnezeu �n mod special, ca o coroan� a crea�iei v�zute, nu a fost creat prin evolu�ie, cum au fost create celelalte specii.
�n plus, �ntre om �i animal exist� deosebiri esen�iale (nu doar deosebiri graduale), pentru c� omul, spre deosebire de animal, este f�cut dup� chipul �i asem�narea lui Dumnezeu. (C�nd vorbim despre chipul lui Dumnezeu ne referim at�t la un chip spiritual, c�t �i la un chip uman, ambele accep�iuni ale chipului fiind revelate prin �ntruparea Domnului Isus Cristos).

Pierre Teilhard de Chardin a dezvoltat o teorie �n care se �mpletesc crea�ionismul �i evolu�ionismul. Iar Jacques Monod (n. 1910), medic �i biochimist francez (premiul Nobel pentru psihologie �i medicin�, �n 1965 pentru lucr�ri de biochimie �i genetic�) scria: �Nu-i exclus c� a�a au evoluat toate, dar nu f�r� Dumnezeu�. Crea�ia nu a fost doar �n momentul ini�ial, ci continu� prin evolu�ie. Evolu�ionismul nu poate fi la �nt�mplare, ci este dirijat de Dumnezeu. Crea�ia nu s-a oprit niciodat�. Actul de crea�ie e un gest uria�, continuu, trasat pe tot parcursul timpului. El continu� �nc�. Omul este chemat s� participe �i el la crea�ie, �n calitate de co-creator creat.

Teoria evolu�iei e perfect compatibil� cu Biblia, a declarat arhiepiscopul Gianfranco Ravasi, ministrul Culturii din Vatican. Ravasi a f�cut aceste declara�ii cu prilejul organiz�rii la Vatican, �ntre 3 �i 7 martie 2009, o conferin�� prilejuit� de aniversarea a 150 de ani de la publicarea volumului �Asupra originii speciilor�, �n care Darwin �i-a expus teoria evolu�iei. Evenimentul a reunit �n egal� m�sur� oameni de �tiin��, teologi �i filosofi.
Arhiepiscopul Ravasi a mai spus c� teoriile lui Darwin �n-au fost niciodat� condamnate de Biserica Catolic�, dup� cum nici c�r�ile lui n-au fost interzise�. Papa Pius al XII-lea a declarat, �n 1950, c� Biserica Catolic� nu interzice studiul evolu�iei, iar Papa Ioan Paul al II-lea a spus, �n 1995, c� evolu�ionismul �ncetase s� fie o �simpl� ipotez� pentru catolici. Astfel, Vaticanul nu sprijin� interpretarea literal� a �ntregii c�r�i a Genezei. De exemplu, cele �ase zile ale crea�iei lumii sunt de fapt epoci sau ere. �n acest sens, Biserica Catolic� sus�ine un evolu�ionism teist (dirijat de Dumnezeu), spun�nd c� nu exist� nici un motiv pentru care Dumnezeu nu s-ar fi putut folosi de un proces evolutiv �n crea�ie.
Iat� c�teva linkuri despre aceast� conferin�� care s-a desf�urat la Roma:

http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=17284&lang=r

http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=16712&idcom=7030

http://www.vaticanradio.org/rom/Articolo.asp?c=270658

Un articol foarte interesant pe aceast� tem� poate fi citit acces�nd linkul:
http://www.profamilia.ro/revista.asp?id=2006_01_03

Lamarck �i Darwin, pe ale c�ror idei materiali�tii moderni �i-au edificat sistemul, credeau �n Dumnezeu:

Jean-Baptiste de Lamarck: �Natura nefiind o inteligen��, nefiind nici m�car o fiin��, ci numai o ordine a lucrurilor, constituind o putere �n �ntregime supus� legilor, aceast� natura, zic, nu este �nsu�i Dumnezeu. Ea este produsul sublim al voin�ei sale atotputernice. Astfel, voin�a lui Dumnezeu este pretutindeni exprimat� prin func�ionarea legilor naturii, pentru c� aceste legi vin de la El. Iar aceast� voin�� nu poate fi limitat�, puterea din care ea eman� neav�nd limite�. (Lamarck, Histoire naturelle des animaux sans vert�bres, I, edi�ia a doua, Editura Baillière, Paris, 1885, pag. 267)

Charles Darwin: �O alt� cauz� a credin�ei �n existen�a lui Dumnezeu, care �ine de ra�iune iar nu de sentimente, m� impresioneaz� prin greutatea sa. Ea provine din extrema dificultate - sau mai bine zis din imposibilitatea - de a concepe acest imens si prodigios Univers, cuprinz�nd omul �i facultatea sa de a privi �n viitor, ca pe rezultatul unui destin �i al unei necesit��i oarbe. Cuget�nd astfel, m� simt nevoit s� admit o Cauz� primar� cu un spirit inteligent, analog �ntr-o oarecare m�sur� cu cel al omului, �i merit numirea de deist. � (La vie et la correspondance de Charles Darwin par De Varigny, I, Editura Reinwald, Paris, 1888, pag. 363)

A�a cum spuneam, nu toat� cartea Genezei trebuie interpretat� literal, ci unele pasaje, cum sunt cele ale crea�iei �n �ase zile, trebuie interpretate simbolic, metaforic. Helmut Hofling, �n cartea Cosmosul dintr-o privire, arat� cum cele �ase �zile� din cartea Genezei sunt de fapt cele �ase ere geologice:

- era arhaic� (prima zi)
- era algonkian� sau precambrianul (a doua zi)
- paleozoicul (a treia zi)
- mezozoicul (a patra zi)
- era neozoic� are dou� zile care se �mpart astfel:
- ter�iarul (a cincea zi)
- cuaternarul (era in care suntem si care continua de fapt) este a �asea zi
� Odihna � lui Dumnezeu �n ziua a �aptea, o putem �ncadra �n acel � deja...�i nu �nc� � al �mp�r��iei sale. Dumnezeu este �n afara timpului ; timpul curge pentru noi, dar la Dumnezeu toate sunt prezente, astfel c�, �mp�r��ia lui Dumnezeu, de�i pentru noi e � �n construc�ie �, putem considera c�, pentru Dumnezeu, e prezent� deja.

Tot cu ajutorul logicii ter�ului inclus, putem �n�elege c� Isus Cristos este �i Dumnezeu �i om. Denis de Rougemont spunea c� f�r� practica cre�tinismului - a Dumnezeului-om - fizicienii n-ar fi ajuns niciodat� s� accepte c� fotonul poate fi, �n acela�i timp, �i und�, �i corpuscul. Deci �i fizica ne �nva�� practic logica ter�ului inclus, prin faptul c� fotonul, particula luminii, este �i und� �i corpuscul, �n acela�i timp.

De asemenea, tot cu ajutorul logicii ter�ului inclus putem �n�elege c� Dumnezeu este �i iubitor �i drept. �n iubirea lui, Dumnezeu ne d� iertare dac� ne �ntoarcem la el �n via�a p�manteasc�, iar dreptatea lui se manifest� mai ales dup� moarte, �n sensul c� nu-i poate primi �n rai �i pe p�c�to�ii care n-au f�cut poc�in�� de p�cate pe p�m�nt, pentru c� ar fi nedrept, iar el, ca Fiin�� perfect�, nu poate fi nedrept. �i nici nu poate min�i, iar �n Biblie ne vorbe�te de multe ori at�t de fericirea ve�nic�, c�t �i de suferin�a ve�nic�.

c) Exist� �n om un "desiderium", care �nseamn� "dorin�� de fericire total�", " dorin�� de fericire p�n� la stele". Acestei dorin�i de fericire total� �i corespunde realitatea �mplinirii ei �n Dumnezeu, care va fi acordat� celor ce vor ajunge la m�ntuire, la fericirea ve�nic�. Orice om are �n el aceast� dorin�� de fericire, de �mplinire total�, numai c� mul�i o caut� unde nu este, sau chiar pe c�i gre�ite, �n loc s� caute �mplinirea ei �n Dumnezeu. Oric�t de �mplinit ar fi un om, tot �i va r�m�ne �n suflet acest "desiderium", aceast� dorin�� de �mplinire total�, "p�n� la stele", care poate fi g�sit� numai �n Dumnezeu.

d) C�teva exemple de scriitori, fo�ti atei, care au devenit cre�tini

Scriitorul francez Andr� Frossard a fost int�i ateu, apoi a devenit cre�tin �i a scris, printre altele, �i c�r�ile �Dumnezeu exist�, eu L-am �ntalnit� �i ��ntreb�ri despre Dumnezeu�, care sunt traduse �n limba rom�n� �i le recomand.
Un alt exemplu de ateu care a devenit cre�tin este scriitorul francez Paul Claudel. �i exemplele pot continua.

e) M�rturii ale oamenilor de �tiin�� referitoare la existen�a lui Dumnezeu, a vie�ii dincolo de moarte �i a armoniei dintre religie �i �tiin��

Savantul rom�n Nicolae Constantin Paulescu, care a descoperit insulina, scria: �Demonstra�ia existen�ei unei cauze primare a vie�ii, imateriale, unice �i �n�elepte, este termenul sublim la care ne conduce fiziologia. Aceast� cauz� primar� este Dumnezeu. Prin urmare, omul de �tiin�� nu se poate mul�umi s� spun�: Cred �n Dumnezeu, ci trebuie s� afirme : �tiu c� Dumnezeu este.� (Nicolae Constantin Paulescu - No�iunile de suflet �i Dumnezeu �n fiziologie, Editura Anastasia, Bucure�ti, 1999, pag. 115)

�n aceea�i carte scrie : ��n ceea ce m� prive�te, afirm sus �i tare c� sunt tot a�a de sigur de existen�a sufletului ca de orice adev�r bine stabilit de �tiin�a experimental�. �i aceast� siguran�� nu este o simpl� credin��, ci o convingere profund�, dob�ndit� �n mod �tiin�ific.� (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 110).

Iar despre materialism �i ateism Nicolae Paulescu scrie: �Ast�zi, o mi�care de reac�ie �mpotriva �nc�lc�rilor pe care Materialismul �i corolarul s�u, Ateismul, le s�v�r�esc asupra domeniului �tiin�ei, �ncepe s� se produc� pretutindeni, �n Fran�a �i mai ales �n Germania. S� sper�m, prin urmare, c� �n cur�nd �tiin�a va ajunge s� scape de acest parazit, care nu numai c� o compromite, dar o �i paralizeaz�, �mpiedic�ndu-i progresul.� (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 129)

�Ideea de Dumnezeu este o no�iune fundamental�, f�r� de care �tiin�a cade �n absurd. Materialismul ateu a n�p�dit societatea modern�, care l-a primit orbe�te tocmai pentru c� el s-a dat drept expresia �tiin�ei, drept rezultatul sau sinteza celor mai recente descoperiri ale ei. El s-a servit de prestigiul �tiintei - de�i, ca sistem, este �ns�i nega�ia acesteia - ca s� impun� mul�imii semi-savan�ilor, incapabili s�-i priceap� ipocrizia. Prin ei, s-a introdus �n �coli (unde, �n mod la�, a exploatat �i exploateaz� candoarea �i naivitatea copiilor sau a tinerilor neexperimenta�i, care nu au nici cuno�tin�e suficiente, nici spirit critic destul de dezvoltat pentru a deosebi minciuna de adev�r) �i a otr�vit astfel, cu doctrinele sale r�uf�c�toare, mai multe genera�ii. Ca orice eroare, materialismul �nseamn� ignoran�� -fie prin lipsa de cultur�, fie prin lipsa de inteligen��, fie prin caracterul p�tima�. La �aptesprezece ani, eram materialist pentru c� nu aveam dec�t o sum� foarte restr�ns� de cuno�tin�e asupra naturii; pentru c� ra�iunea mea nu era �nc� dezvoltat�, a�a c�, neav�nd spirit critic, credeam tot ce auzeam �i citeam; pentru c� m� l�sam prins �n cursa perfidei afirma�ii c� oamenii de �tiin�� sunt to�i materiali�ti. Ei bine, dac� de atunci nu a� fi dob�ndit, printr-un studiu continuu, noi cun�tin�e asupra naturii brute �i asupra fiin�elor vie�uitoare, sau dac�, din nenorocire, facult��ile mele intelectuale ar fi r�mas �n acel stadiu infantil, sau dac� nu a� fi constatat c� adev�ra�ii savan�i resping sistemul materialist, atunci a� fi �i ast�zi o victim� a acestei doctrine.� (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 119 � 120).

Alte exemple:

Wernher von Braun (1912-1977), inginer american de origine german�. Creatorul fusibilelor V2 �i al rachetelor spa�iale americane. A scris multe articole despre �tiin�� �i credin��. �ntr-o conferin�� �inut� la Colegiul Belmont din Carolina de Nord, �n iunie 1972 spunea: ��tiin�a nu este incompatibil� cu religia. �n timp ce �tiin�a ne �nva�� tot mai multe despre crea�iune, religia ne �nva�� tot mai mult despre Creator!�
�ntre cuvintele care-i pl�ceau mai mult s� le citeze erau cele spuse de astronautul american Frank Borman, dup� misiunea astronavei Apollo 8, care de Cr�ciun �n anul 1968 a �nconjurat luna. Celor care dup� acest Cr�ciun petrecut �n spa�iu �l �ntrebau dac� a v�zut pe Dumnezeu (aluzie care se referea la cosmonautul sovietic Titov, care �n 6 aug. 1961 dup� �ntoarcerea sa din spa�iu a declarat c� nu l-a �nt�lnit pe Dumnezeu), Frank Borman r�spundea: �Nu, pe Dumnezeu nu l-am v�zut, dar am v�zut clar dovezile existen�ei Sale�. Werhner von Braun mai spunea: �Cu c�t vom �n�elege mai bine universul, cu at�t vom admira mai mult pe Creator!�

Max Planck (1858-1947), fizician german, creatorul teoriei quantelor. Premiul Nobel �n 1928. Era credincios practicant, merg�nd regulat la biseric�. Declar�: �Oric�t de profund am ajunge cu cercet�rile, nu g�sim nici o contradic�ie �ntre religie �i �tiin��, ci dimpotriv�, o concordan�� esen�ial�. Religia �i �tiin�a nu se exclud, cum cred unii, ci se completeaz�.�

Jurien de la Graviere, pre�edinte al Academiei de �tiinte din Paris, in C. R. Acad. des Sciences, �edin�a din 27 decembrie 1886, p. 1293: �Botanica este o �tiin�� care, cu umilin��, se mul�ume�te s�-l admire pe Creator �n operele sale�.

Etienne Geoffroy Saint-Hilaire, celebru naturalist, membru al Academiei de �tiin�e: �Ajuns la aceast� limit�, fizicianul dispare; omul religios singur r�m�ne, pentru a �mp�rt�i entuziasmul sf�ntului Profet �i pentru a striga cu d�nsul: Cerurile spun gloria lui Dumnezeu...�. (Etienne Geoffroy Saint-Hilaire Philosophie anatomique, Paris, 1822, II, p. 499).

Herv� Faye, astronom ilustru, membru al Academiei de �tiinte: ��i cum inteligen�a noastr� nu s-a facut ea ins�i, trebuie s� existe o inteligen�� superioar� din care deriv� a noastr�. �i cu c�t ideea pe care ne-o vom face despre aceast� inteligen�� suprem� va fi mai �nalt�, cu at�t ne vom apropia mai mult de adev�r; nu risc�m s� ne �n�el�m consider�nd-o drept autoarea tuturor lucrurilor, raport�nd la ea aceste splendori ale Cerurilor care au de�teptat cugetarea noastr�; �i, �n fine, iat�-ne preg�ti�i s� �n�elegem �i s� primim formula tradi�ional�: Dumnezeu, Tatal, atot�iitorul, f�c�torul cerului �i al p�m�ntului... �. (Faye Sur l'origine du monde. Theories cosmogoniques des anciens et des modernes, Ed. Gauthier-Villars, Paris, 1884, p. 9)
Arthur S. Eddington (1882-1946), astronom �i fizician englez. El a determinat masa, temperatura �i constitu�ia a numeroase stele. Spunea: �Fizica modern� ne conduce �n mod necesar la Dumnezeu!�

Astronomul Johannes Kepler (1571-1630) �i-a rezumat crezul afirm�nd: �Sunt cre�tin�. L-a recunoscut pe Dumnezeu drept � Creatorul plin de bun�voin��, care a adus �n fiin�� natura din nimic �. Legile descoperite de el, ale mi�c�rii planetare, au fost rezultatul credin�ei �n Dumnezeu, ca Dumnezeu al ordinii, �i nu al haosului. �n cartea sa, Armonia lumilor, publicat� �n 1619, pentru a prezenta cel de-al treilea principiu al mi�c�rii planetare, Kepler scria: � Mare este Dumnezeu, Domnul nostru, mare este puterea Sa �i �ntelepciunea Lui nu are sf�r�it. � Afirmatiile lui Kepler reflect� credin�a cre�tin� pe care acest mare om de �tiin�� a avut-o: � V�d acum c�, prin str�daniile mele, Dumnezeu este sl�vit �i �n astronomie, �ntruc�t cerurile spun slava lui Dumnezeu. �

Hans Spemann (1869-1941), biolog german, premiul Nobel �n 1935 pentru cercet�ri asupra mecanismului fiin�elor vii, declara: �Trebuie s� m�rturisesc c� �n timp ce fac cercet�ri am impresia c� am �n fa�a mea o fiin�� cu care dialoghez �i care m� dep�e�te total prin inteligen�a Sa. Aceast� prezen�� de necrezut treze�te �n cercet�tor un respect de admira�ie.�

Guglielmo Marconi (1874-1937), fizician italian, a realizat primele linii de telegrafie f�r� fir. Premiul Nobel �n 1909. De pe vasul s�u din marea Mediteran� a aprins l�mpile de la Congresul euharistic �inut la Sidney �n Australia. Un fapt f�r� precedent! El zicea: ��tiin�a singur� nu poate l�muri multe mistere, �n primul loc, al existen�ei noastre: cine suntem, de unde venim �i unde mergem? Eu declar cu m�ndrie c� sunt cre�tin. Credin�a o am nu numai ca membru al Bisericii Catolice dar �i ca om de �tiin��!�

f) Despre cauzele necazurilor �i suferin�ei din lume

Dumnezeu nu a vrut r�ul �n lume. �ntreaga r�spundere pentru r�ul din lume �i revine omului. Necazurile �i bolile au intrat �n lume mai �nt�i datorit� p�catului str�mo�esc al omului, pentru c� omul a cedat ispititorului. De asemenea, au �i diferite cauze genetice �i alte cauze (alcoolismul, fumatul, alimenta�ia nes�n�toas�, etc.)

Deci, necazurile �i bolile nu sunt date de Dumnezeu, ci sunt cauzate de oameni. �n general r�ul este �mp�r�it �n trei categorii : r�ul moral (p�catul), r�ul fizic �i r�ul metafizic. R�ul fizic �i metafizic provin din r�ul moral, din p�cat. Dac� Dumnezeu ar fi suprimat r�ul, ar fi �nsemnat s� suprime �i liberul arbitru al omului �i ar fi �nsemnat s� creeze robo�i coordona�i de El, nu oameni cu voin�� liber�.

Nenorocirile �i bolile provin din folosirea improprie �i nepotrivit� a libert��ii umane. Oare nu noi polu�m apa pe care o bem, aerul pe care-l respir�m, alimentele cu care ne hr�nim, p�m�ntul pe care tr�im? Oare nu noi provoc�m grave dureri fizice �i boli incurabile cu aceast� gestionare improprie a comorilor pe care Dumnezeu ni le-a pus la dispozi�ie? Oare nu noi suntem direct responsabili chiar �i fa�� de at��ia copii care sunt �nc� �n s�nul matern?

O mentalitate gre�it� ne face s�-l consider�m pe Dumnezeu responsabil, f�r� motive reale �i concrete; trebuie s� renun��m la afirma�ia devenit� proverbial� c� toate se �nt�mpl� pentru c� ��este voin�a lui Dumnezeu�. De exemplu, �tim c� circa 250.000 de persoane mor anual �n lume din cauza bolilor cum ar fi malaria, febra tifoid�, holera. �n realitate, este vorba de afec�iuni provocate de poluarea apelor �i a ambientului, cauzate de fuga omului dup� c�tig, f�r� se �in� cont de valoarea vie�ii. �i apoi se aude afirma�ia resemnat� a celui care nu �tie s� disting� responsabilit��ile, adic� faptul c� ��trebuie acceptat� voin�a lui Dumnezeu�.
Sunt prea multe femei care dau vina pe Dumnezeu pentru sterilitatea lor �i care se �ntreab� de ce Dumnezeu le refuz� maternitatea. Aceste femei �tiu c� pesticidele de pe fructe sau de pe verde�uri au un grad a�a de mare de toxicitate, �nc�t provoac� daune grave �i ireversibile pentru capacitatea lor reproductiv�?

O atent� analiz� medical� demonstreaz� c� 75% dintre cazurile de cancer �nregistrate �n lume pot fi evitate �n mod normal. Totu�i, mul�i vor muri �ntreb�ndu-se �n mod inutil: �De ce mi-a trimis Dumnezeu cancerul?� Statisticile mai afirm� c�, �n orice �ar� din lume, dotat� cu un grad destul de ridicat de bun�stare privat� �i social�, mor �n fiecare an circa 15.000 de persoane �i alte 120.000 sunt r�nite �n accidente de circula�ie. Care sunt cauzele acestei statistici descurajatoare? 69% dintre ei mor din cauza unei erori a �oferului; 17% din cauza st�rii drumurilor; 6% din cauza unei erori a pietonului; 5% din cauza avariilor ma�inii �i 3% din cauze naturale. �n realitate, 100% dintre persoanele care supravie�uiesc �n aceste accidente consider� c� vina este numai a lui Dumnezeu�

�n fiecare an, mor �n lume milioane de persoane din cauza fumului; mii de copii se nasc cu malforma�ii, orbire, handicap, traume provocate de pl�gi sociale, cum sunt malnutri�ia, alcoolismul cronic al p�rin�ilor sau lipsa de vitamine. �i prea mul�i p�rin�i �nc� se �ntreab�: �De ce a voit Dumnezeu aceasta pentru mine? De ce i s-a �nt�mplat aceasta copilului meu?� Planeta noastr� produce actualmente mai mult cu 10%peste necesarul de hran� pentru tot neamul omenesc. Egoismul ��rilor bogate, neglijen�a, proasta administrare a structurilor politice �i sociale �i chiar interesele meschine ale anumitor guverne fac ca aproape 500 de milioane de persoane s� sufere �i s� moar� de foame. �i totu�i, nu lipsesc cei care au curajul s� spun�: �Cum pot eu s� cred �n Dumnezeu c�nd at�ta lume moare de foame?�; ca �i cum Dumnezeu ar fi responsabil de neglijen�a noastr�!

Edificii care �mboln�vesc

Recent, un grup de speciali�ti a denun�at faptul c� �n arhitectur� nu se face nimic pentru a evita a�a-numitul �sindrom al edificiului bolnav�: o plag� social� care cuprinde de acum milioane de persoane. �ntr-adev�r, �n multe edificii moderne se folosesc unele tipuri de materiale plastice, de conglomerate, de ciment �i alte materiale care eman� substan�e toxice �i cancerigene, f�r� ca locatarii s� fie avertiza�i cu privire la riscurile pe care le au; �ns�, �n momentul �n care contacteaz� boli grave, acestea vor deveni o povar� a �crucii grele pe care Dumnezeu le-a dat-o�.

�i marile inunda�ii, considerate fenomene capricioase �i necontrolabile, capabile s� provoace imense pierderi economice �i un num�r foarte mare de mor�i, �n realitate, sunt �i rodul interven�iei iresponsabile a omului asupra naturii. Acela�i lucru se �nt�mpl� �n cazul cutremurelor: sunt evenimente naturale, dar multe dintre ele sunt cu adev�rat funeste din cauza iresponsabilit��ii omului care nu le �nfrunt� cu structuri corespunz�toare.

Practic, omenirea a �nfr�nt boli grave cum sunt variola �i poliomielita. C�te alte boli ar putea s� fie �terse de pe planeta noastr� dac�, �n loc s� se iroseasc� banii �n orice tip de arme de ucidere, s-ar folosi multe resurse economice �i intelectuale �n cercetarea �tiin�ific�? �n schimb, din p�cate, �i �n mintea multor cre�tini, responsabilul relelor �i al mor�ii continu� s� fie Dumnezeu: omul nu are nimic de-a face, omul este numai o victim� Noi suntem cei care favoriz�m moartea: �i netezim drumul cu ura �i neglijen�a; putem s�-i bloc�m excesul de victime, pe care le secer�, prin iubire, generozitate �i un profund sim� de responsabilitate personal� �i social�.

Deci necazurile nu sunt date de Dumnezeu, sunt cauzate de oameni, dar sunt permise �n scop pedagogic, educativ. Una este a da, a vrea �i cu totul altceva este a permite. Deci, un efect al necazurilor este - sau ar trebui s� fie - cel pedagogic, educativ. Marele scriitor Giovanni Papini spunea : � Dac� a� fi suferit c�nd eram t�n�r c�t suf�r acum c�nd sunt b�tr�n, a� fi ajuns un geniu .� Un copil care sufer� e mai matur �n g�ndire dec�t un adult care nu a cunoscut suferin�a. Totu�i unii oameni nu �nva�� nimic nici �n urma necazurilor.

�Dumnezeu nu a venit s� suprime suferin�a, nu a venit s� o explice, dar a venit ca s� o umple de prezen�a Sa�, spune un alt scriitor, Paul Claudel. �i asta p�n� �n r�d�cinile sale cele mai profunde.
Sf�ntul Igna�iu de Loyola spune c� atunci c�nd vine boala trebuie s� ne convingem � c� ea nu este un dar inferior s�n�t��ii �. Acest sf�nt s-a convertit tocmai �n boal�. A avut ocazia s� reflecteze, s� se dedice lecturilor spirituale, rug�ciunii. Bolnavul �i ajut� mai mult, cu r�bdarea sa, cu cuvinte edificatoare, cu exemplul, pe vizitatori, dec�t ei pe el. Sf�ntul Ioan Hrisostomul scrie : � Dac� la boal� te �ncrezi �n Dumnezeu, �i place mai mult dec�t dac� ai face multe fapte bune c�nd e�ti s�n�tos. � Iar Blaise Pascal scrie : � Cunosc pericolul s�n�t��ii, dar �i marile avantaje ale bolii. �

Pe de alt� parte, suferin�a are �i rolul de a ne da ocazii pentru a practica iubirea unii fa�� de al�ii. �n acest sens, papa Ioan Paul al II � lea scria despre suferin�� : � Suferin�a e prezent� �n lume pentru a face s� se desc�tu�eze iubirea, pentru a face s� se nasc� fapte de iubire fa�� de aproapele. �

Dumnezeu nu permite nici ispite peste puterea noastr� : "Nu v-a ajuns nici o ispit� care s� nu fi fost potrivit� cu puterea omeneasc� �i Dumnezeu, care este credincios, nu va �ng�dui s� fi�i ispiti�i peste puterile voastre; ci �mpreun� cu ispita, a preg�tit �i mijlocul s� iesi�i din ea, ca s-o pute�i r�bda." (1 Cor. 10,13)

Un alt motiv pentru care Dumnezeu permite necazurile din lume este �i pentru a nu ne lega cu toate puterile de aceast� via�� trec�toare, ci s� ne �ndrept�m speran�a spre ve�nicie.

Necazurile �i r�ul din lume sunt explicate mult mai pe larg de ramura teologiei numit� teodicee.

Dar, mai presus de toate, Dumnezeu este solidar cu suferin�a noastr�: Domnul Isus Cristos a venit �i a suferit aici. El s-a sacrificat pentru noi ca s� ne deschid� calea spre m�ntuire, dar mai departe depinde de noi dac� ne m�ntuim. Ne m�ntuim dac� facem poc�in�� de p�cate �i urm�m cuv�ntul s�u, a�a cum vom vedea mai jos. Avem liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Dumnezeu nu a creat robo�i, ne-a �nzestrat cu liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi f�r� de noi, dar nu ne poate m�ntui f�r� de noi, f�r� colaborarea noastr�. Dumnezeu ar fi putut g�si �i o alt� cale pentru a ne deschide calea spre m�ntuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea ar�ta iubirea lui maxim�. Domnul nostru Isus Cristos �nsu�i a spus : �Nimeni nu are o iubire mai mare dec�t cel care �i d� via�a pentru prietenii S�i� (Ioan 15:13) �i a dovedit din plin aceasta. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face zadarnic� pentru el. Deci, s� nu z�d�rnicim jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi! S� ne str�duim s� ajungem �n rai, unde nu este durere, nici �ntristare, nici suspin, ci via�� ve�nic� �i at�t de fericit� cum nici nu ne putem imagina! Dac� ne vom m�ntui, vom avea parte de �mplinirea acelui "desiderium" de care am vorbit, �mplinirea acelei dorin�i de fericire total�, "�mplinire p�n� la stele".

�n privin�a necazurilor, se poveste�te c� un om a avut �ntr-o noapte un vis interesant. Se f�cea c� se afla �ntr-un pustiu uria�, unde vedea, privind �napoi, urmele pa�ilor pe nisip pe care �i f�cuse pe urmele pa�ilor lui Isus : urmele pa�ilor lui Isus �mpreun� cu urmele pa�ilor s�i. Dar spre surprinderea sa, a remarcat c� �n anumite zile nu erau dou� urme de pa�i pe nisip, ci una singur� : erau zilele �n care avusese cel mai mult de suferit. Atunci a zis : � Doamne, tu ai promis c� vei r�m�ne cu noi �n toate zilele. De ce m-ai l�sat singur tocmai �n momentele cele mai grele ? � Iar Domnul a r�spuns : � Zilele �n care ai v�zut o singur� urm� pe nisip sunt zilele �n care te-am purtat �n bra�e. Nu e urma pa�ilor t�i, ci urma pa�ilor mei. �

g) Despre rug�ciune

�n privin�a rug�ciunilor, trebuie s� �tim c� ele nu sunt numai rug�ciuni de cerere, ci sunt �i de pream�rire, de mul�umire, etc. �i, pentru ca o rug�ciune s� fie bine f�cut�, trebuie s� �ndeplineasc� mai multe condi�ii, adic� trebuie s� ne rug�m : cu evlavie (s� ne rug�m din inim� �i s� alung�m orice alte g�nduri str�ine de rug�ciune), cu umilin�� (ne recunoa�tem nevrednicia �i ne c�im de p�catele noastre), cu �ncredere (avem n�dejde c� Dumnezeu ne va da toate c�te ne sunt folositoare), cu supunere la voin�a lui Dumnezeu (c�nd l�s�m lui Dumnezeu decizia s� ne asculte sau nu, dup� cum va judeca El c� este mai bine pentru m�ntuirea noastr� ve�nic�) �i cu statornicie (c�nd nu �ncet�m a ne ruga, cu toate c� Dumnezeu nu ne ascult� imediat). �n privin�a uneia dintre condi�iile rug�ciunii, cea de supunere la voin�a lui Dumnezeu, trebuie s� �tim c� Dumnezeu nu este dator s� ne dea tot ceea ce cerem �n rug�ciuni. Noi vedem lucrurile �n mod limitat, dar El le vede �n ansamblu �i, dac� �ndeplinirea unor cereri ar fi spre r�ul nostru sau al altora, atunci nu ni le �ndepline�te, chiar dac� nou� ni se par cereri bune. De exemplu, dac� un copil mic cere p�rin�ilor un pistol �nc�rcat sau o cutie de chibrituri, evident c� p�rin�ii nu-i vor da aceste lucruri, pentru c� ei �tiu c� �i poate face r�u lui sau poate face r�u altora. Dar copilul nu �tie c� sunt spre r�ul lui sau al altora, �ip�, pl�nge, dac� cere aceste lucruri �i nu i se dau. La fel e �i cu cererile din rug�ciunile care r�m�n ne�ndeplinite, de�i ne rug�m bine iar cererile ni se par bune �i nu vedem nimic r�u �n ele.

h) Exemple de site-uri despre armonia dintre religie �i �tiin�� :

Dup� cum am v�zut, nu este nici o contradic�ie �ntre religie �i �tiin��, dimpotriv�, este armonie �ntre ele. A�a cum spuneam la �nceput, doar �tiinta superficial� contrazice religia, dar �tiin�a ad�nc� �l conduce pe om spre religie. Au �nceput �i la noi in �ara cursuri despre armonia dintre religie, filosofie �i �tiin��, care se fac �n Occident de mai bine de 20 de ani. De exemplu, site-ul urm�tor con�ine revista on-line de studii �n leg�tur� cu armonia dintre religie �i �tiin��. Pute�i vedea o declara�ie comun� �ntre mitropolitul (actual Patriarh) Daniel, rector, prorectori �i decanii facult��ilor, de demarare a studiilor �n legatur� cu armonia dintre religie �i �tiin��:
http://www.jirrs.org/ro/index.html

Nu cu mult timp �n urm� unii au crezut c� religia �i �tiin�a n-ar avea nimic �n comun, ba chiar c� ar fi opozi�ie, ceea ce este fals, pentru c� religia �i �tiin�a sunt de fapt �ntr-o armonie perfect�. Ca �i Einstein, cei mai mul�i savan�i �i filosofi au fost convin�i de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte.
Iat� �i site-ul Funda�iei Internationale de studii �n leg�tur� cu armonia dintre religie �i �tiin��, Funda�ie ce are centre �n foarte multe ��ri de pe glob:
http://www.templeton.org/funding_areas/natural_sciences/astronomy_and_cosmology/

i) Foarte pe scurt despre "pariul" lui Pascal
Blaise Pascal a fost un om de �tiin�� si filosof profund credincios. Pentru atei �i pentru cei care nu s-au hotar�t �n a-l urma pe Dumnezeu, el a scris celebrul s�u "pariu", care, pe scurt, ar putea fi redat astfel: �Dac� Dumnezeu nu exist� �i ai crezut �n El �i i-ai urmat Cuv�ntul, nu ai pierdut nimic. Dar dac� Dumnezeu exist� �i nu ai crezut �n El �i nu i-ai urmat Cuv�ntul, atunci ai pierdut totul.� Iat� un fragment din "Cuget�ri", referitor la acest "pariu": �S� punem �n cump�n� c�tigul sau pierderea �n caz c� a�i lua partea credin�ei c� Dumnezeu exist�. Dac� c�tiga�i, ca�tiga�i tot; dac� pierde�i, nu pierde�i nimic. Deci, paria�i c� exist�; face�i-o f�r� �ov�ire. � Recomant spre lectur� �ntreaga carte "Cuget�ri" de Blaise Pascal. Este foarte interesant�.

j) Cercetarea �tiin�ific� �i ra�iunea ne pot ajuta pe drumul credin�ei doar p�n� la o anumit� limit�, (suficient� �ns� ca s� ne d�m seama c� Dumnezeu exist� �i c� este Fiin�a suprem� personal�) dincolo de care adev�rurile dep�esc ra�iunea �i ne sunt revelate de el �nsu�i, �n mod supranatural, prin profe�i �i prin Fiul s�u �ntrupat:

Dumnezeu ni s-a revelat ca Fiin�� suprem� personal� (cu g�ndire �i voin��), mai exact ca o singur� Fiin�� �n trei Persoane: Tat�l, Fiul �i Sf�ntul Duh (este vorba de misterul Sfintei Treimi, adic� misterul lui Dumnezeu unic �n Fiin�� �i �ntreit �n Persoane, mister pe care nu-l putem �n�elege dec�t �ntr-o mic� m�sur� cu g�ndirea noastr� uman� limitat�). Cercetarea �tiin�ific� �i ra�iunea ne pot ajuta pe drumul credin�ei doar p�n� la o anumit� limit�, (suficient� �ns� ca s� ne d�m seama c� el exist� �i c� este Fiin�a suprem� personal�) dincolo de care adev�rurile dep�esc ra�iunea, �i ne sunt revelate de el �nsu�i, �n mod supranatural, prin profe�i �i prin Fiul s�u �ntrupat. �n acest sens, Evagrie din Pont spunea: "Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea uman�; dac� ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu." Iar Blaise Pascal vorbe�te despre �Deus absconditus� (�Dumnezeu ascuns�), referindu-se at�t la faptul c� nu-l putem vedea pe Dumnezeu, c�t �i la faptul c� nu-l putem �n�elege cu mintea noastr� limitat�. Ideea pe care vreau s-o subliniez acum e urm�toarea: Dumnezeu este Fiin�a Personal� infinit� �i absolut�, iar noi, ca fiin�e tot personale, �ns� limitate �n privin�a ra�iunii, nu-l putem �n�elege pe deplin, nu-l putem cuprinde pe deplin cu mintea noastr� uman� limitat�, de aceea, pe de o parte, Dumnezeu ne r�m�ne ascuns, inefabil. �n plus, este �i diferen�a datorit� faptului c� noi avem �i trup, nu numai spirit, pe c�nd Dumnezeu nu are trup, este doar spirit, de aceea nici nu-l putem vedea, pe l�ng� faptul c� nu-l putem �n�elege pe deplin cu g�ndirea noastr� limitat�.
Iata �i o carte cu dovezi ale existen�ei lui Dumnezeu. Poate fi citit� direct pe internet, f�r� a fi necesar s� fie desc�rcat� �n calculator:
http://www.profamilia.ro/apologetica.asp?urme


2) REVELA�IA SUPRANATURAL�

a) Foarte pe scurt despre scrierile sacre (c�r�ile Bibliei �i scrierile Sfin�ilor P�rin�i ai Bisericii) �i despre faptul c� sunt inspirate de Dumnezeu

Pe l�ng� faptul c� ni se descoper� prin revela�ia natural�, Dumnezeu ne-a descoperit existen�a sa �i a vie�ii de dincolo de moarte �i prin Revela�ia supranatural� : prin profe�i, prin fapte �i interven�ii, prin Fiul s�u �ntrupat, Isus Cristos, precum �i prin apostoli �i sfin�ii p�rin�i ai Bisericii. Sunt dou� mari izvoare care cuprind Revela�ia supranatural� a lui Dumnezeu: Sf�nta Scriptur� (Biblia) �i Sf�nta Tradi�ie (Sf�nta Tradi�ie cuprinde scrierile sfin�ilor p�rin�i ai Bisericii, marii episcopi cre�tini). Biblia este cuv�ntul viu al lui Dumnezeu, este inspirat� de Dumnezeu, la fel �i scrierile Sfintei Tradi�ii. Dumnezeu e autorul principal al Bibliei �i al scrierilor Sfintei Tradi�ii, oamenii au fost doar autorii secundari. Pe l�ng� dovezile arheologice care confirm� evenimentele relatate �n Biblie, mai exist� �i argumentele profe�iilor biblice: profe�ii au prevestit fapte care s-au petrecut �ntocmai cum au spus ei, dup� multe secole de la prevestirea lor, deci e clar c� au fost inspira�i de Dumnezeu, care cunoa�te �i ceea ce va fi �n viitor. Dac� nu ar fi fost inspira�i de Dumnezeu, ei nu ar fi avut de unde s� �tie ce va fi dup� multe secole. Dumnezeu, fiind atot�tiutor, cunoa�te ceea ce vor alege oamenii, dar el nu-i oblig� pe oameni s� aleag� �ntr-un fel sau altul, deci oamenii au libertatea voin�ei �i r�spunderea pentru alegerile lor. Despre cuv�ntul lui Dumnezeu inspirat autorilor c�r�ilor din Sf�nta Scriptur� pute�i citi acces�nd linkul urm�tor: http://www.profamilia.ro/catehism.asp?cbc=on&sel=5


b) Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu �ntrupat - Revela�ia �n Persoan�

�n afar� de profe�iile cu privire la multe evenimente din lume, �n Vechiul Testament au mai fost profe�ite cu multe secole �nainte de na�terea Domnului Isus Cristos �i principalele evenimente din via�a sa, cum ar fi: locul �i �mprejur�rile na�terii sale, multe dintre minunile sale, moartea pe cruce �i �nvierea sa. El este Revela�ia �n Persoan�, supremul Revelator �i, totodat�, supremul Revelat. Domnul Cristos a spus �i a dovedit prin toat� via�a sa, prin �nv���turile �i prin minunile sale c� este Fiul lui Dumnezeu �ntrupat, nu doar om �i c� el este Calea, Adev�rul �i Via�a : � Eu sunt Calea, Adev�rul �i Via�a � (In. 14,6) �n el sunt dou� firi : divin� �i uman�. El este �n acela�i timp Dumnezeu �i om. Domnul Isus Cristos a avut via�a prevestit� de profe�i cu veacuri �nainte �i profe�iile s-au �mplinit �ntocmai. El a f�cut minuni foarte mari, cum ar fi: a �nviat mor�ii, a �nviat el �nsu�i din mor�i, a potolit furtuna pe mare, a vindecat at��ia orbi, bolnavi, etc. Prin toate acestea �i prin multe alte minuni, prin toat� via�a �i �nv���turile Sale El a dovedit din plin c� este Fiul lui Dumnezeu �ntrupat, nu doar om. Dup� �nviere el a mai r�mas 40 de zile pe p�m�nt, p�n� la �n�l�are �i a fost v�zut de apostoli �i de mul�i al�i oameni. Apostolii au m�ncat �i au vorbit cu el �n aceste 40 de zile. Apoi ei au predicat toat� via�a despre �nvierea Domnului Isus Cristos �i au murit pentru acest adev�r. E clar c� nu ar fi murit ei pentru o minciun�. Marele matematician, fizician �i filosof francez Blaise Pascal, spunea : �Cred cu bucurie �n cuv�ntul acelora care �i-au dat via�a pentru ceea ce au spus. � Acces�nd linkul urm�tor g�si�i o carte foarte bun� despre Isus Cristos. Poate fi citit� direct pe internet: http://www.profamilia.ro/sftreime.asp?isuscristos

c) Miracole recente

Sunt foarte multe miracole care sprijin� �i confirm� Revela�ia lui Dumnezeu. Credin�a se bazeaz� �n primul r�nd pe Revela�ia cu R mare, prezentat� foarte pe scurt, mai sus. Urm�toarele sunt revela�ii de mai mic� importan�� �n compara�ie cu Revela�ia, dar o sprijin�:

- Mul�i oameni care trec prin moarte clinic� (o moarte temporar�, de c�teva minute sau cel mult c�teva ore), �i v�d propriul trup �ntins la locul mor�ii, iar ei plutesc f�r� greutate, v�d ora�e de lumin� (raiul), v�d o mare de foc �i suferin�� (iadul) precum �i o Fiin�� de lumin� care le spune: "Ceasul t�u n-a sosit �nc�". Revin la via�a p�m�nteasc� dup� moartea clinic� �i povestesc altora ceea ce au v�zut �i auzit �n lumea de dincolo. Ei mai povestesc �i tot ceea ce au f�cut �i vorbit medicii �i asistentele �n timpul �n care erau declara�i mor�i, ba chiar �i ceea ce s-a petrecut �n saloanele al�turate, precum �i faptul c� materia nu mai era un obstacol pentru ei ca spirite (de exemplu, puteau s� treac� prin pere�i). Sunt sute de mii de cazuri de moarte clinic� cercetate �i confirmate de medici. Unii dintre medici, care, �nainte de a cerceta aceste cazuri, se �ndoiau de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte, dup� ce au cercetat aceste cazuri, s-au convins c� exist� Dumnezeu �i via�a de dincolo. Amintesc 11 (unsprezece) nume de medici care au verificat existen�a vie�ii de dincolo de moarte f�c�nd cercet�ri ale cazurilor de moarte clinic�: Dr. Maurice S. Rawlings, Dr. Elizabeth Kubler - Ross, Dr. Charles Garfield, Dr. Karlis Osis, Dr. Robert Van Castle, Dr. Erlendur Haraldsson, Prof. Dr. Ian Stevenson, Dr. Russell Noyes, Dr. Raymond Moody, Dr. M. B. Sabom, Dr. Fred W. Schoonmaker. Dr. Elizabeth Kubler - Ross spunea de exemplu: "Sunt ferm convins� c� exist� via�� dincolo de moarte. Am asistat �i am adunat date de la patul de moarte a peste o mie de persoane".

Acces�nd linkul urm�tor pute�i viziona un documentar foarte interesant (subtitrat �n limba rom�n�) cu m�rturii ale unor oameni care au trecut prin moarte clinic� �i au v�zut raiul �i iadul, precum �i m�rturii ale medicilor care au asistat numero�i oameni care au trecut prin moarte clinic�, de exemplu medicul Maurice S. Rawlings (unul dintre cei 11 medici aminti�i mai sus). Documentarul e format din nou� p�r�i (pe youtube), fiecare de aproximativ 9 sau 10 minute. Acces�nd urm�torul link pute�i viziona prima parte a acestui documentar, iar celelalte opt p�r�i le pute�i viziona tot pe youtube, �n partea dreapt�:



�nc� o �nregistrare video cu un om care a trecut prin moarte clinic� �n urma unui accident �i a v�zut raiul �i iadul c�nd a fost �n afara trupului. �nregistrarea se nume�te: This man died and returned - Acest om a murit �i s-a �ntors(din moartea clinic�)


Sunt sute de mii de experien�e asem�n�toare ale oamenilor care trec prin moarte clinic�, confirmate de medici.

- Sunt sfin�i care primesc �n mod miraculos stigmatele (r�nile Domnului Cristos) pe trupul lor, cum a fost Sf�ntul Apostol Pavel, Sf�ntul Francisc de Asissi, Sf�ntul Padre Pio �n Italia �n anii 50-60 ai sec. XX, sau t�n�ra Myrna Nazzour, �n Damasc, �n anii 80-90 ai sec. XX. T�nara Myrna Nazzour a primit stigmatele (r�nile Domnului Cristos) �n urma unor apari�ii ale Domnului Cristos �i ale Sfintei Fecioare Maria. Pute�i vedea r�nile c�nd s�ngereaz� iar pe trupul ei apare apoi ulei de m�sline din abunden��, precum �i alte miracole de acolo (icoane din care curge ulei sf�nt, etc). To�i care au v�zut aceste miracole au r�mas uimi�i, inclusiv medicii de la fa�a locului. Iat� site-ul care con�ine toate �nregistr�rile video cu miracolele din Damasc (toate �nregistr�rile sunt foarte interesante dar recomand �n primul r�nd p�r�ile 1 �i 8)
http://www.catholicdigitalstudio.com/miracleofdamascus.htm


Iat� p�r�ile 1 �i 8, preluate de pe youtube (la �nceputul p�r�ii 1, �n primele 45 de secunde se prezinta numele celor care au fost martori oculari la miracole)

Prima parte:



Partea a 8 - a:




- Exist� apari�ii ale Domnului Cristos �i ale Sfintei Fecioare Maria, �nso�ite de vindec�ri miraculoase �i multe alte minuni. Sf�nta Fecioar� Maria a ap�rut (�i apare �i �n prezent) �n multe locuri de pe p�m�nt: �n Fran�a la Lourdes, �n Portugalia la Fatima, �n Belgia la Banneux, �n Spania la Garabandal �i, �n prezent, �n Bosnia-Her�egovina la Medjugorje. �n localitatea Medjugorje patru fete �i doi b�ie�i au primit darul de a o vedea pe Sf�nta Fecioar�. Apari�iile au �nceput �n 1981 c�nd erau copii ; continu� �i azi, c�nd sunt adul�i. �n timpul apari�iilor, vizionarii sunt �n extaz, vorbesc f�r� glas cu Sf�nta Fecioar�, invizibil� pentru restul oamenilor. Acolo au loc �i alte miracole: vindec�ri de boli incurabile, semne deosebite �n soare, miresme foarte pl�cute la locul apari�iilor, etc. Vizionarii au fost testa�i �n timpul apari�iilor �n multe moduri, de exemplu li s-au pus ecrane opace �n fa�� �i s-a constatat cu ajutorul unor aparate puse pe cap, c� ei v�d �i prin ecrane; nu simt nimic �n jur �n timpul apari�iilor, etc. Iat� o �nregistrare �n acest sens:

FLORINE gata, intrerupem jocul nostru devenit pana la urma stupid, asa cum te-am avertizat.AM CASTIGAT, badie, pariul cu talica, PARIUL nostru cam tampit, cum te-ai incapatanat sa il ducem la extrema, cum bine vezi am castigat acest pariu, ultimele doua zile dovedesc fara tagada faptul ca am avut dreptate, oamenii, indiferent de personalitatea, cultura, moralitatea, inteligenta, apartenenta lor sunt usor de manipulat prin CUVANTUL bine scris si bine gandit, prin informatii si scenarii mai ales dramatice, care ii implica pe cei dragi lor, familia, progeniturile, anijmal;ele de companie, amantele si amantii, amicii...Eu personal, chiar daca te absolv de lada de bere pentru pariul cu tine, simt ca trebuie sa ma opresc, userii nostri de pe 9am se vor simti umiliti si manipulati cand vor afla ca ne-am inteles sa ducem la absuird un joc, un experiment care, asa cum constati, nu ne onoreaza si ne obliga sa folosim un arsenal din ce in ce mai sofisticat. Eu unul ma retrag din acest pariu, te las sa te consideri superior,unicul castigator. Hai sa ramana adevarul la mijloc: ai sustinut ca oamenii sunt prosti, slabi, manipulabili, ca au gena cruzimii si crimei in sange, a indobitocirii dirijate, a sclavagismului subordonand insrtinctul foamei si fricii,ca tu ii poti juca si comanda dupa bunul plac...Eu te-am avertizat ca oameniir aman oameni, sentimentali, au sensibiliitate, nu ii poti manipula total nici macar pe 9am dupa bunul tau pla indiferent de poveste si urmari, au fost lagare de concentrare, au murit milioane de oameni si nu a platit niciun criminal de razboi si autor de gernocid cu mai mult decat o viata, propria viata, , doiar nu est chiar tu,m un mic limbric, triomisul luii Dumnezeu. Baiete, cu suferinta ta pe care nu o stiu ceilalti de pe forum, esti oricine, unul dintre noi, oarecare, cum si eu sunt oricine, oricar, oarecinee...Eu am inteles din acest joc si pariu un singur lucru: puterea cuvantului este de-a dreptul ucigasa,mai distrugatoare decat orice arma, aici te-am prins, raman consecvent principiului meu religios inspirat de catre Tatal Ceresc: "Mai intai si intai a fost cuvantul!", adica puterea, energia suprema codificata, forta codificata a ceeea ce a fost inainte,in trecutul infinit, acum in prezentul infinit si in viitorul infinit, dintotdeauna pentru totdeauna...Stii tu,discutiile noastre filozofico-religuoase, astrologice uneori si la care nu prea faceai fata dupa dou-treio paharele de tuica buna, cum se serveste pe la noi, prin Ardeal de castre o gazda buna, o nevestica mai nervoasa, mai cu mancarimi...Ori, batrane, recunoaste, CUVANTUL inseamna incepuituil si sfarsitul, spusa si nespusa, pus si nepusa, Alpha si Omega ....Ziceai ca esti topit dupa Constantin Noica si Pavel Corutz...
Personal, Florine, ma retrag din jocul tampit pe care l-ai propus, m-ai dus la extrema doar pentru cateva sticle de bere si, ma ialers, pentru satisfacerea orgoliului tau imbecil de a avea tu si numai tu ultimulcuvant si dreptate numai tu, asa cum v-au in toxicat, v-au indoctrinat superiorii tai pana in `89 cand eram amanmdoi niste putoi de pifani, racolati de securitate si mancam armata pe paine neagra, armata si serviciu la militie, pe obiective, la Jilava, asa cum ne-a prins Revolutia.. Hai sa dam dracului cartile pe fata pe acest 9am, ca si pe celelalte site-uri si bloguri pe care am tot intrat, ne-am inregistrat si ne batem joc de sarmaniii oameni! De ce sa mai intretinem mascarada asta? Ai castigat pariul, dau berea, nu sunt toti chiar prosti si numai tu esti geniu, chiar daca eu scriu mai bine si am mii de pagini de proza in spate, ca autor, trebuie sa recunosti ca la acest capitol, literatuira, am mult maiu multa forta si sunt mai aproape de Dumnezeu decat bestia non literara, non artistica din tine. ...Cand ne vedem la adresa noastra conspirativa sa imi achit pariul sau sa iti achiti pariul, depinde ce onoare mai ai? Ma recunosc invins!

Ideea este ca fiecare dintre noi are dreptul la o opinie libera, lipsita de constrangeri si fara teama ca va fi catalogat ateu. apoi, faptul ca-si exprima un gand, o intrebare nu inseamna ca este ateu