back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Sa nu ne fie frica decat de dumnezeu!!

 


 
Pagini: << 1 2 3 4 5 >> Sari la pagina:
 
Fosta membra 9am.ro

314 mesaje
Membru din: 31/05/2009
Postat pe: 21 Iulie 2009, ora 09:26

DESPRE FRICA DE DUMNEZEU


"Sa vorbim despre ceva care intelegem cu totii, si cei mai de jos si cei mai de sus. Vorbim ceva de inteles, dar totodata si ce este mai de folos pentru fapta buna. Vom vorbi despre frica lui Dumnezeu.


La Pilde spune asa : Cu frica lui Dumnezeu se abate tot omul de la rau. Daca se abate omul de frica lui Dumnezeu de la tot raul, deci frica lui Dumnezeu este prima piedica a pacatului, care impiedica pacatul sa nu intre in sufletul nostru.


Proorocul David, prin Duhul Sfant, ati vazut in Psaltire ca ne spune : Inceperea intelepciunii este frica Domnului si intelegere buna este tuturor celor ce o fac pe dansa. Si iarasi zice Solomon, fiul sau, despre intelepciune mai mult, ca frica Domnului este scoala intelepciunii. Iar Isus fiul lui Sirah, in Cartea intelepciunii lui, spune asa : " Frica Domnului mai presus de toata intelepciunea a covarsit ".


Vedeti, trei prooroci mari lauda frica lui Dumnezeu, care mai de care mai inalt filosofand despre dansa, ca intr-adevar, cum spune si Sfantul Isaac Sirul : Frica lui Dumnezeu este temelia tuturor faptelor bune. El spune ca intelepciunea are doua capete : primul capat este frica lui Dumnezeu si al doilea capat este dragostea de Dumnezeu. Dar pentru ce asa ? Pentru ca toata fapta buna se incepe de la frica lui Dumnezeu si se termina in dragostea de Dumnezeu, care este legatura desavarsirii si treapta cea mai de sus a tuturor faptelor bune, caci mai mare decat toate este dragostea. Dar, ca sa ajunga cineva la dragostea de Dumnezeu, negresit trebuie sa aiba mai intai frica lui Dumnezeu. Ca de aici porneste toata fapta buna : din a se teme omul de Domnul.


Auzi ce zice Duhul Sfant ? Fericit este omul care se teme de Domnul, ca intru poruncile Lui va voi foarte. Ai auzit ? Cine se teme de Dumnezeu, voi este foarte mult sa faca poruncile lui Dumnezeu, adica fapteel bune; dupa cum si cela ce nu se teme, isi da frau liber la toata rautatea si la tot pacatul.


Cine are frica lui Dumnezeu, este ceel mai intelept om de pe fata pamantului. Pentru ca spune Sfantul Grigore de Nissa, marele filosof si fratele marelui Vasile, asa : " Am vazut pe multi oameni care s-au silit sa invete toata stiinta cea din afara, iar in cele teologhicesti, adica in stiinta despre Dumnezeu, nu putin au sporit. Dar fiindca le-a lipsit lor adevarata intelepciune, care este frica lui Dumnezeu, departe s-au facut de Dumnezeu si in mocirla tuturor relelor au ajuns ".


Auzi pe unul ca are doua doctorate, doua licente. Dar auzi ca-i preacurvar, un ateu, un om necredincios, un om fara judecata, fara mila de saraci, fara dragoste de aproapele lui, care da cu piciorul in toata fapta buna si in credinta cea dreapta. Ce-i foloseste lui stiinta cea din afara, daca n-are frica lui Dumnezeu ? Mai bine nu se nastea unul ca acesta, care nu cunoaste pe Ziditorul sau si nu se teme de el in toata vremea, ca sa se fereasca de rau si sa faca binele.


De aceea va spun : ii bine ca omul sa invete carte multa, sa fie si inginer, sa fie si doctor, sa fie si profesor si profesor universitar; sa fie si militar, sa fie si general, ce-a randuit Dumnezeu pentru fiecare. Dar in toate treptele lui sa nu uite frica de Dumnezeu. Ca, daca a uitat de Dumnezeu, mai bine nu mai venea in lumea aceasta si mai bine nu se nastea sa vada atata bunatate a lui Dumnezeu. Cum ne-a dat El noua viata, mintea, aerul, lumina, caldura, ploile la vreme, hrana, belsug, sanatate, vedere, auz, intelepciune si, dupa atatea binefaceri ale lui Dumnezeu, sa inchida ochii ca paserile cele de noapte, care nu vad decat numai la intuneric si sa nu vada pe Dumnezeu, Care este lumina cea neapropiata si locuieste in lumina cea neapropiata.


De aceea am inceput sa va spun : ferice de omul care se teme de Dumnezeu, ca acela este adevarat om intelept si acela va avea fericire si in veacul de acum si in veacul cel viitor.


Cine se teme de Dumnezeu, nu-i place sa ia avutul altuia. Cine se teme de Dumnezeu, nu se duce la femeia altuia. Cine se teme de Dumnezeu, si cu sotia sa traieste in curatie, dupa randuiala Bisericii.


Cine se teme de Dumnezeu, nu face avorturi, nu-i betiv, nu-i tutungiu, nu-i bataus, nu-i ravnitor de avere straina, nu-i nesupus, asculta de stapanirea statului, cinsteste stapanirea, dupa Apostolul Pavel : El da celui cu cinstea, cinste; celui cu dajdia, dajdie; celui cu frica, frica; si nimanui cu nimic nu-i ramane dator, decat sa iubeasca pe Dumnezeu si pe aproapele.


Cine se teme de Dumnezeu, nu doarme in timpul Sfintei Liturghii, acasa, Duminica. Cine se teme de Dumnezeu , nu lasa copiii sa creasca in faradelegi; ci ii cearta si-i indreapta, ii invata sa se inchine lui Dumnezeu, sa posteasca, sa mearga la biserica si sa duca viata curata in familie. Cine se teme de Dumnezeu, nu pierde vremea in desert. Ori lucreza, ori se roaga lui Dumnezeu, ori citeste Sfintele Scripturi, ori cugeta la judecata viitoare, la moarte, la rasplata, la fericirea raiului si la iad.


Cine se teme de Dumnezeu, iubeste pe tot omul si ajuta pe tot omul cu multa dragoste, cand este in necazuri. Cine se teme de Dumnezeu, nu cruta averea sa o dea la saraci. Cine se teme de Dumnezeu, are mare frica, nu numai sa nu greseasca cu lucrul sau cu cuvantul, lui Dumnezeu, ci si cu gandul. Dar de ce ? Stie ce zice Duhul Sfant : ca Dumnezeu pe cele mai inainte gandite ale noastre le-a vazut si le vede.


Ati auzit la Iov ? Ati auzit om temator de Dumnezeu ? ce zice dumnezeiasca Scriptura ? " Era un om in tara Asidiei, in tinutul Uz in Arabia, si era cl mai bogat om de la rasaritul soarelui ". Dar auzi ce spune : Si era foarte temator de Dumnezeu. In toata seara, aducea un bou jertfa. Pentru ce ? El traieste inainte de Legea Scrisa. Este al cincilea de la Avraam si traieste aproape cu o mie de ani inainte de Moise.


Si el, acest om al lui Dumnezeu, avea sapte feciori si trei fete si aducea jertfa de curatire, cum se aduceau jertfele sangeroase atunci, nu cumva copiii mei, fiind tineri, sa fi gresit ceva cu gandul lui Dumnezeu. Ati auzit ? Care din tata si mama de azi, care parinti mai au grija ce gandesc copiii lor ? Cine se mai teme azi de pacatele cu gandul ale copiilor lor ? " Vai de mine, or fi cugetat ceva rau copiii mei ! Poate au cugetat la furt, sau la ura, sau la desfranare, sau la betie, sau la razbunare. Vai de mine, sa aduc jertfa lui Dumnezeu, ca sa-i ierte Dumnezeu, ca au gresit cu gandul !"


Ai auzit parinte de copii ? Ai auzit tata de copii ? Se teme sa nu fi gresit cu gandul, copiii lui, catre Dumnezeu ! Ai auzit de ce l-a laudat Dumnezeu pe Iov ? Iata cum spune Scriptura : Fost-a intru una din zile si au venit ingerii Domnului inaintea Domnului. ca-s miliarde de miliarde de ingeri. Nimeni nu-i poate numara, dupa cum spune proorocul Ieremia : Oastea cerului cine o va numara ? ca-s mai multi ca nisipul marii.


si ei merg la Dumnezeu, Care este Minte; Mintea cea dintai, izvorul tutror mintilor rationale, celor din cer si de pe pamant, si dau raportul ganditor si cuvantator , ce fac cu mantuirea sufletelor; ce fca oamenii pe pamant si cum se lupta ei si slujesc lui Dumnezeu la mantuirea lumii.


Ce zice Apostolul Pavel ? Au nu sunt toti slugi - zice de ingeri -, care se trimit de Dumnezeu spre slujba, pentru cei ce vor sa mosteneasca mantuirea ? Ai auzit acre-i slujba lor ? Sunt pusi in slujba mantuirii neamului omenesc. Asa au venit ingerii; si vesnic vin ca fulgerul, si dau raportul lui Dumnezeu, ce fac oamenii pe pamant, si fiecare inger pazitor spune de sufletul sau ce i s-a incredintat ce face in acel minut.


Atunci a venit si satana, si Dumnezeu il intreaba : - Dar tu de unde vii ? Da ce ? Nu stia Dumnezeu de unde vine diavolul, daca Dumnezeu este in tot locul de fata ? Cum spune la Ieremia : Eu sunt Care umplu cerul si pamantul. Exista loc unde nu-i Dumnezeu, in iad, sau in rai, sau in cer, sau pe pamant ? Exista vreun cer sau mai presus de toate cerurile unde nu-i Dumnezeu ? Si atunci nu stia Dumnezeu de unde vine ? Da' de ce i-a pus intrebarea ? Ca sa ne raspunda noua cum a fost istoria lui Iov.


- De unde vii tu ? - l-a intrebat Dumnezeu pe satana. Iar el a zis :
- Doamne, cutreierat-am pamantul si toate cate sunt sub cer si iata sunt de fata.


Ai auzit cum lucreaza el ? Ca nu-i singur. A treia parte din stelele cerului au cazut, cum arata Sfantul Grigore de Nissa. Si la Apocalipsa zice : Am vazut un drac mare ros care a tarat cu coada lui a treia parte din stelele cerului si le-a daramat pe pamant.


Unde-i locuinta demonilor acum ? In vazduh. Dar nu numai in vazduhul asta care inconjoara planeta noastra si celelalte planete, zeci de miliarde, ci spatiul interplanetar si spatiul interstelar care n-are margine. Ca de aicea pana la Calea Lactee, pana la Drumul Robilor, avem paisprezece milioane de ani calatoria luminii, si lumina merge cu 300.000 de km pe secunda, cat ai inchide ochii.


Ai auzit cat ii de mare spatiul acesta ? Satana il umple. Ca auzi ca la ceata care a cazut, i-a dat Dumnezeu loc sub cer. Locul asta le-a dat. Cine ne invata aceasta ? Marele Apostol Pavel, gura lui Hristos, ce zice : Domnii puterii vazduhului, duhurile rautatii raspandite in aer. Si marele prooroc David zice : Multi sunt cei ce se lupta cu noi de la inaltime, adica din vazduh.


De aceea a spus cu dreptate satana : Cutreierat-am pamantul, Doamne, si toate cele de sub cer si iata sunt de fata. Si ce-l intreaba Dumnezeu :


- Fost-ai pe la robul meu Iov ? Ca nu este nimenea asemenea pe pamant ca Iov, om temator de Dumnezeu si care foarte vietuieste cu dreptate. Apoi, cand zice acestea, Cel ce a facut cerul si pamantul, Cel ce cerceteaza inimile tuturor, cand lauda pe un om, cine poate sa zica ceva impotriva ? Ca nu este nimeni pe pamant ca Iov, temator de Dumnezeu si foarte drept inaintea Mea.


Ai auzit ? Si nu pentru ca era sarac sau necajit. Ci, foarte bogat. Ca ce spune Scriptura ? Ca era bogat foarte, cel mai bogat om de la rasaritul soarelui. Dar averea nu l-a biruit, nu l-a despartit de Dumnezeu. Fiindca iubea pe Dumnezeu mult mai tare decat averea. Nimica nu era la dansul averea. Ca o carpa lepadata era. Si aceasta a aratat-o istoria lui Iov, care voi spune-o pe scurt de aici inainte.


Ce s-a intamplat ? A zis satana catre Dumnezeu :
- Da, Doamne, Tu spui ca Iov ii drept tare si se teme de Tine. Dar nu degeaba se teme el de tine !


- Dar de ce ?
- Daca i-ai inmultit averea lui si turmele lui acopera o tara, cum nu Te va iubi pe Tine ? Si cum nu s-ar teme, daca i-ai dat atata avere si cinste ? Socotea diavolul ca de aceea Iov se teme de Dumnezeu, ca are atata avere. Dar n-a fost asa. Iov era adevarat temator de Dumnezeu.


- Dar ce vrei tu ? zice Dumnezeu.
- Doamne, da-l pe mana mea, sa-Ti arat eu Tie daca nu te va blestema in fata ! a zis satana.


- Ce vrai, ma ? i-a spus El;
- Da-l pe mana mea pe Iov, sa-i iau eu averile si copiii si toate, sa vedem nu te va blestema in fata ? ca, daca ai ingradit acuma cu puterea Ta averile lui si toate averile si slugile lui sunt ingradite de Tine, eu nu ma pot apropia de el.
Dar de ce il ingradea puterea lui Dumnezeu ? Ca era foarte drept si cinstitor de Dumnezeu si nu se putea apropia de gospodaria lui nimic. Ca ingerii Domnului il pazeau, fiindca si el pazea porunca lui Dumnezeu.


- Ce vrai ? l-a intrebat Dumnezeu pe satana.


- Da-l pe mana mea ! a raspuns el.


- Ti-l dau. Du-te ! Dar de el sa nu te atingi !


Ai vazut ca diavolul nu poate face nimic fara voia lui Dumnezeu si fara ingaduinta Lui ? Putea el sa se duca peste Iov si mai inainte, ca avea mare ciuda pe el, ca era drept, insa pana n-a luat blagoslovenia lui Dumnezeu nu s-a dus. Ca si diavolul ii tot sluga lui Dumnezeu; ca tot Dumnezeu l-a facut si pe el, si numai unde ii ingaduie Dumnezeu se duce. Ca daca ar fi asa sa faca ce vrea el, n-ar ramanea un om pe fata pamantului intr-o singura zi, cata ura are el pe oameni. Dar puterea draceasca este ingradita de puterea Atottiitorului Dumnezeu si nu-i ingaduie sa faca mai mult decat vrea El.


Ai auzit ce spune Apostolul Petru ? Credincios este Dumnezeu si nu va lasa pe voi sa va ispititi mai presus decat puterile voastre si, odata cu ispita va trimite si ajutorul. Ati vazut in Evanghelie, cand Hristos a scos din Gaadara demonii din cei doi indraciti, ca i-a intrebat : " Cum va cheama ?" " Legheon, Doamne, este numele nostru ". Legheon inseamna 6000 de demoni. Atatia erau in doi oameni ! Ca legheon ii cuvant grecesc, legiune de ostasi. Legheon sau legiune. In doi oameni erau 6000 de demoni.


De aceea se culcau in morminte si in haine nu umblau, ca umblau goi prin pustiu, cum spune Evanghelia. Erau multi. Cu toate ca erau multi, ca o legiune avea exact 6000 de demoni, si ei au spus ca-s o legiune, un legheon. Daca voiesti, Doamne, sa ne scoti pe noi din oamenii acestia, da-ne voie sa ne ducem in porci. Ca era o turma de porci pe malul Marii Galileea. Am fost acolo unde s-au inecat porcii, ca am trecut prin toate locurile, cand am fost la Ierusalim. Erau ca 2000 de porci, aproape de cetatea Gadaara si Gherghesa. Sunt doua cetati alaturea pe podisul Golan.


Si cand le-a dat voie, au intrat demonii in porci si s-au dus in mare si s-au inecat toti. Dar de ce a dat voie Domnul diavolilor sa se bage in porci ? Ca legea lui Moisi nu dadea voie sa tie porci. Iar ei, impotriva legii, tineau si mancau carne de porc. Si atunci i-a dus in mare, pentru cei care-i tineau, ca-i tineau pentru negustorie, sa vanda la altii.
Ia sa revenim la Iov. Si a venit diavolul la Iov. Si prima data, cand a ajuns asupra gospodariei lui Iov, a pogorat foc din cer. Dar ce ? Satana-i in cer ? Nu l-a dat Arhanghelul Mihail jos din cer ? N-a fost lupta cu Arhanghelul Mihail, cum vedem la Apocalipsa ? Si loc nu s-a mai aflat pentru ei in cer. Dar de ce spune Scriptura " cer " ? Aerul se numeste cer. Tariile aerului se numesc " cer " in Sfanta Scriptura. Ca auzi ce zice Scriptura : Laudati pe Domnul paserile cerului. Nu cumva ele traiesc in cer, fiindca le spune paserile cerului ? Nu. Traiesc in aer. Deci, sa intelegeti, dupa Dogmatica Sfantului Ioan Damaschin, aerul se numeste cer.


deci satana a pogorat foc din vazduh - din aer. Si avea bietul Iov 7000 de oi, 3000 de camile, 500 de perechi de boi, 500 de perechi de asini, 3000 de slugi cu braie de aur incinsi care slujeau la atata avere, sapte feciori si trei fete, palate si mosii. Si prima data turmele oilor au cazut jertfa. A pogorat satana foc din cer, adica din vazduh, si au ars turmele lui Iov, deodata cu tot cu ciobani, cu tot cu slugi, cu stani, cu caini; 7000 de oi deodata le-a mistuit focul. Dar, prin iconomie dumnezeiasca, a ramas un singur om, ca sa duca vestea. Si a venit la Iov. Iov era ca un imparat, purta porfira si era un om foarte cinstit de imparatii pamantului, ca facea negutatorie cu oamenii din alte tari, ca avea avere mare. Si a venit sluga si a zis :


- Stapane, doamne !


- Ce este, fiule ?


- Iata slugile tale, ciobanii tai si turmele tale pasteau la munte si la ses. Si a venit foc din cer - adica din vazduh -, deodata, si a mistuit turmele tale si pastorii tai, si slugile tale si tot ce era acolo. Si am ramas eu singur si am venit sa-ti spun ce s-a intamplat. Iar Iov a zis :


- Nu-i nimica, fiule ! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac ! Si n-a cartit.


Si nici n-a terminat cel de la oi si vine cel de la camile :
- Stapane, doamne, haldeii au trecut Iordanul, au rapit camilele tale, 3000 de camile, si pastorii si toate si le-au dus in tara lor si am scapat eu singur si am venit sa-ti spun. Si a zis Iov :


- Nu-i nimica, fiule ! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac !


Si nici n-au trecut putine minute, vine al treilea, cel de la boi :
- Stapane, doamne, talharii au venit din pustiu, au junghiat pe slugile tale si cele 500 de perechi de boi, i-au luat si s-au dus cu ei. Si a zis Iov acelasi cuvant :


- Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac !


Si n-a trecut decat putin si a venit cel de la asini


- Stapane, doamne, din partile Damascului au venit sirienii si au prins slugile tale si cu tot cu asine le-au trecut in tara lor. Si acolo erau 500 de perechi de asine, fiindca in tarile calde camila si asinul sunt cele mai cautate animale, care pot rabda de sete si traiesc cu putina hrana. Si a zis Iov acelasi cuvat :


- Nu-i nimica, fiule ! Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac ! Si n-a zis nici un cuvant, ca i s-a luat intr-un ceas toata averea.


La urma a venit al cincilea. Acesta i-a rupt inima, dar tot n-a indraznit sa zica cuvant de rau impotriva lui Dumnezeu. El avea sapte feciori si trei fete. Si ei, vazand pe tatal lor ca face milostenie vesnic la atatea mii de saraci, au inceput si feciorii sa faca la fel ca tatal lor. Faceau praznic in fiecare sambata. Si sambata asta facea cel mai mic; apoi celalalt, pana ajungea la cel mai mare si apoi fetele. Si tocmai acum erau la un praznic mare in acea sambata; multi oameni erau chemati la masa si ei slujeau la masa celor necajiti acolo.


Satana, avand ingaduinta lui Dumnezeu, s-a dus si a scuturat casa - cladirea, palatul unde erau -, si i-a omorat pe toti; si pe cei de la masa si pe feciorii lui Iov. N-a mai ramas decat unul, care a venit la Iov si a zis :


- Stapane, doamne, iata feciorii tai si fetele tale erau la casa celui mai mare, la un praznic, si s-a cutemurat casa din temelii si i-a omorat p etoti, si-am scapat eu din intamplare - ca asa, prin iconomie dumnezeiasca, numai unul scapa -, si am venit sa-ti spun.


Si Iov, cand a vazut ca Dumnezeu i-a luat si feciorii, fiind acolo in fata casei lui, a apucat vestmintele de sus de la gat - ca-n orient hainele-s pana jos la pamat, asa poarta barbatii, cum purtam noi calugarii -, si si-a rupt haina sa pana jos. S-a dezbracat gol si s-a aruncat cu fata la pamant si-a filosofat pentru moarte, si-a zis :


- Nu-i nimica, fiule, gol am iesit din pantecele maicii mele, gol ma voi duce in groapa. Nimic n-am adus in lumea aceasta, aratat este ca nimic nu pot scoate. Domnul a dat, Domnul a luat, precum I s-a parut Domnului asa a facut ! Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac ! Si intru toate ca i s-au intamplat lui Iov, n-a zis un cuvant de rau impotriva Ziditorului sau. Atata de tare se temea Iov de Dumnezeu.


Atunci satana, vazand ca nu l-a biruit, ca i-a luat totul, s-a dus iar la Dumnezeu. Fost-a intru una din zile si au venit ingerii Domnului si iata a venit si satana inaintea Sa. Si iar il intreaba :


- De unde vii tu ?
- Doamne, cutreierat-am pamantul si toate cate sunt sub cer si iata sunt de fata ! Si l-a intrebat Dumnezeu a doua oara :


- Dar ai fost pe la robul meu, Iov ?


- Da, Doamne, am fost si i-am afcut toate cate am vrut eu !


- Ei ! O zis ceva impotriva Mea ?


- Nu, Doamne; dar am sa-Ti spun ceva. Ceru un razboi mai mare contra lui Iov :


- Ce vrai, ma ?


- Piele pentru piele.


- Ce vrai sa spui ?


- Da. I-am luat toata averea si copiii, dar el este sanatos si sotia lui a ramas sanatoasa. Insa da-mi voie sa ma ating de carnea lui si de oasele lui si sa vedem, nu te va blestema in fata ? Adica, a cerut sa-i dea o boala grea. Ce zice ? Omul a ramas sanatos, macar cu zilele.


- Du-te, i-a zis Dumnezeu, dar de sufletul lui sa nu te atingi ! Ai vazut ce este mai scump la om ? Sufletul. " De sufletul lui sa nu te atingi ". Ca sufletul este mai scump decat toate. El este mai scump decat tot ce exista in lumea asta. de aceea ii atata lupta pentru mantuirea sufletului.


Si a venit satana, cu voia lui Dumnezeu, cu ingaduinta Lui, si l-a lovit pe Iov, din talpa piciorului pana-n crestet, cu lepra. Boala care n-ati vazut, fereasca Dumnezeu; crapa carnea omului si se face alba ca zapada si curge sange si cu viermi; patrunde pana la os si n-are leac in veacul veacului. Numai Mantuitorul a vindecat leprosi, cum ati auzit.


Atunci, Iov, cand s-a vazut lepros din crestet pana-n talpa, a cazut la pamant de durere; si era niste gunoi inaintea casei lui si el zacea in gunoi. Si fiindca ranile il usturau si viermiii ii provocau mancarime, a gasit un ciob de oala, un harb, si cu harbul aceala scotea viermii din rani.


Si n-a fost bataia lui Iov o zi, o luna sau un an. N-ati citit Hronograful lui Chedrinos si alte carti ? Sapte ani si jumatate l-au mancat viermii de viu pe Iov ! Asa a rabdat. Si nu zicea nimic si rabda; un schelet in gunoi mancat de toate jivinele.


Iar sotia lui ramanand sanatoasa, ca pe ea n-a lovit-o, ca era mai slaba in credinta, se ducea cu traista prin sat, la cerut; si ii aducea cate ceva de hrana. Singurul ajutor ii era sotia lui, singura mangaiere, ca sa nu moara de foame.
Vazand diavolul ca nu l-a biruit pe Iov, a incercat prin femeie, cum zice dumnezeiescul Ioan Gura de Aur : " Cand a vazut ca pe stalpul cel de diamant al credintei, pe Iov, nu-l biruieste, la arma cea veche a alergat ". La care ? La femeie, cu care biruise in rai pe Adam. Stia ca femeia e mai slaba.


Si femeia, cand l-a vazut ca-l mananca viermii, un an, doi, trei, si toata lumea spunea ca-i blestemat de Dumnezeu, ca l-a uitat Dumnezeu si a facut multe rele inaintea Domnului - ca asa judeca oamenii, ca judecatile lor nu-s ca ale lui Dumnezeu -, atunci femeia a inceput sa creada, si vine la el si-i spune :


- Mai, omule; iata ce ti-a facut tie Dumnezeul tau. Tot ai spus ca Dumnezeu ti-ajuta, ca Dumnezeu ii drept. Iata acum, te mananca viermii de viu in gunoi, ti-a luat toata averea si copiii de atatia ani si tu nu zici nici un cuvant de hula impotriva Lui si nu-ti pierzi rabdarea ! Atata se temea Iov de Dumnezeu.


- Ce este, femeie ?


- Zi un cuvant de hula impotriva lui Dumnezeu; ocaraste-L de ce te-o necajit asa, si vei muri !


Ai auzit acest tovaras de viata, cum s-a facut unealta satanei in vremea necazului barbatului sau ? Iar Iov ii spunea cu blandete, ca vedea ca diavolul vorbeste prin gura ei :


- Femeie, hai, femeie ! Ca o nebuna vorbesti si ca o fara de minte. Nu sunt eu Iov care eram ca imparatii de bogat si cinstit in lume ? Nu-ti aduci aminte ce cinste am avut noi pe pamant si cata avere si cate slugi aveam ? Apoi, cum am primit cele bune din mana Domnului, sa nu primim si cele rele ?


Auzi om care se teme de Dumnezeu, cand da de necaz ? Da ! Dumnezeu m-a ajutat atata vreme; trebuie sa rabd acum, ca multumire lui Dumnezeu ca m-a ajutat alta data.


Si a vazut diavolul ca nu-l poate birui. Atunci au venit la el trei prieteni : Bildad, Tofar si Elifaz Ameneul. Acestia erau ca niste imparati de bogati, boieri mari din alte tari, care cumparau mii de vite de la Iov, miei si lana. Cand au venit, au intrebat :


- Unde-s curtile lui Iov ? Unde este Iov ? Iar oamenii ii arata :


- Uite colo in gunoiul acela un schelet; il mananca viermii. Barba lui era pana la pamant si parul incalcit de gunoaie.
Ei auzisera de bataia lui Iov, dar nu credeau ca-i chiar asa. Si au venit din alta tara. Cand au venit la Iov, cum il stiau ce om cinstit era, ce palate si ce slugi avea, au stat acei trei prieteni langa Iov sapte zile si sapte nopti, si n-a putut vorbi nici unul. Numai se uitau la el. Si gandeau ce va fi asta ? Ce fel de bataie a lui Dumnezeu este asta ? Si la sapte zile a deschis cuvantul Elifaz Ameneul si in loc sa-l mangaie pe Iov in ranele si in durerea lui, in loc sa-l imbarbateze, ca erau prieteni de alta data, au inceput sa-l raneasca cu cuvantul :


- Iov, mi se pare ca te-a retezat Dumnezeu pe tine ca pe un copac tomnatic, care nu face roada. De ce-ai ajuns tu asa ! Ai oprit plata vaduvelor si simbria lucratorilor ! Ai fost nemilostiv si aspru ! Ai fost mandru ! Ai uitat de Dumnezeu ! Ai facut faradelegi inaintea Lui ! Si asa mereu l-au mustrat. La fel si al doilea prieten si al treilea. Si a venit al patrulea, unul Elihu. Acesta a vorbit putin mai drept, ca se temea : " Mai, nu cumva sa fie o certare a Domnului pe drept si ma tem sa vorbesc pe omul acesta ". iar Iov a inceput a le spune cu blandete :


- Dragii mei; prietenii mei; spre dosada ati venit aici si spre rana mie. Mai bine ziceam eu gropii, " mama mea ", si viermilor, " voi sunteti fratii si surorile mele ", decat sa vie prietenii mei si sa ma raneasca cu cuvinte; adica, mai bine ma mangaiam cu viermii si cu gandul la groapa, la mormant, decat sa aud din gura voastra acestea.


Si le-a spus : " voi ma invinuiti ca am oprit plata slugilor si ca am facut nedreptate. Eu nu ma laud, dar adevarul voi vorbi. Eu am fost tatal sarmanilor si maica vaduvelor, eu am fost ochiul orbilor si urechea surzilor si piciorul schiopilor si mana ciungilor.


Tunsura mieilor mei a incalzit umerii saracilor; ca lana de pe sapte mii de oi toata o dadeam pentru imbracaminte la saraci. Usa mea nu s-a inchis la tot strainul si toata averea mea am socotit cu putere s-o impart la cei necajiti. Deci, nu-i adevarat ce vorbiti voi. Adevarat ca mania Domnului ma cearta pentru pacatele mele, dar ceea ce ma invinuiti voi nu-i adevarat.


Vazand Dumnezeu rabdarea lui Iov , dupa ce-au plecat cei trei prieteni si Elihu s-a dat putin in laturi, a aparut Dumnezeu in nori si in vifor deasupra lui.


Iov zacea acolo de sapte ani jumatate, numai oasele si inima ramasese - caci carnea lui era mancata de viermi. Si cand a venit Ziditorul cerului si al pamantului, Iov era acum ranit si de prietenii lui ocarat si defaimat si de sotia lui si de toti. Deodata aude glasul lui Dumnezeu din nori :


- Iov, scoala-te ca un barbat, ia vestmantul tau - ca i-a trimis un vestmant din cel mai alb ca zapada -, incinge-te si sa stam de vorba amandoi !


Cine a zis " scoala-te " ? Acel ce va scula toti mortii la judecata intr-o clipeala de vreme ! S-a sculat ca fulgerul Iov, sanatos ca la 30 de ani si frumos si vesel, s-a imbracat cu vestmantul dat de Dumnezeu. Si a spus Dumnezeu catre el :


- Iov, unde erai tu cand am intemeiat pamantul ? Spune-Mi Mie care-i latimea cea de sub cer ? In ce loc locuieste intunericul si ce loc are lumina ? Unde erai tu cand am masurat Eu muntii cu asezamantul cunostintei, vaile cu cumpana si dealurile, cand am pus marii hotar nisipul si am ingradit marea cu nisip si i-am spus : pana aici sa stai si intru tine sa se sfarame valurile tale ?


Eu am intins crivatul pe uscat. Eu am facut cuvantatori pe pamant. Eu am masurat greutatea vanturilor. Eu am insemnat calea fulgerilor sub cer. Eu am randuit nasterea fiarelor din codri, nasterea dobitoacelor pamantului si a oamenilor. Eu am facut orionul si rarita cea de miazanoapte si am impodobit cerul cu stele, cu soare si luna si lumina am daruit zidirii Mele.


Spune-Mi, unde erai tu atunci ? Eu pe tine, Iov, te-am turnat ca laptele in pantecele maicii tale, te-am inchegat ca branza, te-am tesut ca panza, ti-am facut inima si oase si te-am facut faptura Mea in pantecele maicii tale si Eu am zidit inima ta si am stiut ca nu-ti vei pierde rabdarea. Eu am intemeiat inima ta intru tine si credinta ta si rabdarea ta.
Si acum, Iov, fiindca ai asteptat cu rabdare venirea Mea si n-ai zis vreun cuvant rau in atatea scarbe si necazuri si boale, iata Eu iti daruiesc tie de acum inainte 140 de ani de viata; si vor fi averile tale indoite. In loc de sapte mii de oi, paisprezece mii de oi; in loc de trei mii de camile, sase mii de camile si celelalte la fel. Si vei ajunge sa traiesti pana la al cincilea si al saselea stranepot si vei adormi plin de zile si vei veni la Mine sa te veselesti cu Mine in veci.


Atunci S-a facut nevazut Dumnezeu. Si sotia lui, cand a venit de unde era dusa, l-a gasit sanatos si vesel foarte. Si a plouat Dumnezeu in curtea lui Iov trei zile si trei nopti cu galbeni de aur, cum spune in traditie. A luat Iov mosii si vite.


Sotia lui a stat cu fata la pamant trei zile si trei nopti, cerand iertare de la el. Si i-a zis Dumnezeu lui Iov : " Iarta pe sotia ta, ca nu-i vinovata ea, ci diavolul care a ispitit-o !"


Si a iertat-o el si a luat-o, si a nascut iar sapte feciori si trei fete si nu era frumusete sub cer asemenea feciorilor si fetelor lui Iov. Nu se gaseau mai frumosi copii ca aceia pe pamant.


Si au fost zilele lui Iov, cum s-a spus, dupa bataia aceea, o suta patruzeci de ani, si-a adormit plin de zile si s-a dus la Ziditorul sau, la veselia cea vesnica.


Ati auzit ce a facut la Iov frica lui Dumnezeu ? Daca a avut frica lui Dumnezeu, nici cand era bogat nu s-a mandrit, n-a fost aspru si nemilostiv; nici cand i-a luat Dumnezeu averea, n-a zis un cuvant impotriva lui Dumnezeu.


Iata om cu frica lui Dumnezeu, care aducea jertfa un bou in fiecare seara, ca nici copiii lui sa nu fi gresit lui Dumnezeu cu gandul. Ati auzit om cu frica de Dumnezeu, cum l-a incununat Dumnezeu ? Prin cate l-a trecut in veacul de acum si s-a dus sa se odihneasca in " sanul lui Avraam ", a carui stranepot era. Iata deci cum l-a binecuvantat Dumnezeu !


Fratii mei, omul care are frica de Dumnezeu nu trebuie sa-l pazeasca nimeni sa nu fure, sau sa nu fie curvar, sau betiv, sau hot, sau sa nu faca rau. Cel ce are frica lui Dumnezeu si ziua si noaptea pururea vegheaza asupra lui : sa nu gandesc ceva rau asupra omului, sa nu vorbesc ceva rau ca-i pacat, sa nu fac ceva rau ca-i pacat ! Cine are frica lui Dumnezeu, acela se face santinela intregii intelepciuni, isi pazeste sufletul si mintea sa de ganduri rele, limba sa de cuvinte rele si toata asezarea sa de a lucra impotriva lui Dumnezeu.

Imi aduc aminte de un filosof, care a venit la Socrat, alt filosof. Si acela avea o femeie foarte talentata. Si a inceput sa spuna : " Domnule, am o femeie asa de frumoasa !". Celalalt era la o masa cu un creion in mana si hartie si a tras un zero. " Femeia mea e de neam mare; taica-sau a fost ministru ". Celalalt a mai tras un zero.

" Femeia mea ii sanatoasa ca oul, n-a fost bolnava si nu-i bolnava ". Acela a mai tras un zero. " femeia mea stie s alucreze lucruri de menaj, sa faca prajituri la tot neamul, bucat ela mese mari ". Acela a mai tras un zero. " Femeia mea stie sa coase broderii artistice, coase flori, impleteste, face flanele cu masina sau cu mana. Uite cate talente are femeia mea !" Acela a mai tras un zero.

La urma a adaugat : " femeia mea are frica lui Dumnezeu si este credincioasa !" Acela a pus un unu inainte, pusese sase zerouri. Unun urmat de sase zerouri face un milion. Si a spus : " Ia, acuma i-am dat valoare femeii tale. Nu cand ai spus ca-i frumoasa si invatata si sanatoasa si stie multe sa faca. Pentru ca daca ii lipsea frica lui Dumnezeu, toate erau la dansa egal cu zero, nule, nimic !"


Asa se intampla si cu barbatul, ca si cu femeiaaceea si cu orice om. Poate sa aiba toate talentele, poate sa atie toate meseriile din lume, poate sa cunoasca toate stiintele lumii, daca ii lipseste frica lui Dumnezeu, ii lipseste scoala intelepciunii si omul acela nu-i bun de nimic.

Era un om invatat sa fure, macar de-ar fi fost sarac. Da de unde ! Era om gospodar, avea femeie buna, credincioasa si copii; avea boi, avea oi, cai, porci, vite, pasari, pamant, livezi, vii, dar a fost crescut rau la parintii lui, ca nu era satul pana nu manca ceva de furat. Omul acesta de multe ori avea discutii cu sotia lui. Sotia lui buna ii spunea :
- Mai, omule, ulciorul nu merge de multe ori la apa. Caci ii rusine in sat, daca te-o prinde pe tine ca furi; toti or sa te judece pe tine de ce ai furat, ca ai tot ce-ti trebuie. De ce furi, ma ?

- Femeie, eu nu pot. Pana n-oi mai lua eu de la cutare boier, de la cutare om, de la cutare proprietar ... !

Odata era in luna lui iulie, luna era plina pe cer si era senin ca ziua. El venise din tarina si a vazut lanurile pline de clai de grau, jumatati de grau, cum se cheama in alte parti. Ce s-a gandit el ? " ce bine ar fi sa aduc eu o caruta de grau din acesta la mine ", ca era grau frumos. A venit acasa, a pregatit caruta si caii, drugul de legat snopii; a pus niste fan pentru cai si iarba verde in caruta si-n puterea noptii, cand doarme si pasarea - cum zice taranul -, a luat o copilita numai de trei-patru ani cu el. Copilei ii placea sa mearga cu tata-sau cu caruta totdeauna.

- Tataica, ma iei cu caruta ?
- Te iau ! Da', ma-sa a zis :
- Stai acasa !
- Nu ! si a inceput a plange copila.

- Da-i drumul ! Copila vrea sa auda cum merg caii, s-o plimbe tata-sau cu caruta. Dar a fost o pronie dumnezeiasca aceasta si purtare de grija a lui Dumnezeu. A venit omul acela la furat snopi in tarina. Un lan de grau era langa o padure mare si un drum de tarina pe marginea padurii. El a tras caii cu oistea pe unde trebuia sa iasa de pe lan, a luat din gura la cai zabala si le-a dat sa manance.

Copilita a ramas la caruta. Era luna, senin si se vedea bine la mare distanta. Si s- adus pe lan omul asta, de meserie hot din copilarie, si a inceput sa se uite in toate partile; si la stanga; si la dreapta si inainte si inapoi. Se uita asa. De ce se uita ? Ca nu cumva sa fie vreun paznic pe lan. Dar tot el isi zicea : " Chiar daca ar fi, acum doarme intr-o claie, ca acu-i puterea noptii ". In acest timp copilita se uita de la caruta cum taica-sau se uita in toate partile, si incolo, si incolo si se minuna ea in mintea ei - copii naivi -, de ce se uita taica-sau asa ?

Dupa ce s-a incredintat el ca nu este nimeni si nu-l vede nimeni, a luat cativa snopi de grau si a venit la caruta. Copilita, prin care a vorbit Duhul Sfant, intreaba pe taica-sau :

- Tataica, mata ai uitat ceva !
- Dragul tatei, dar ce-am uitat ?
- Mata ai uitat ceva ! Te-ai uitat in toate partile dar ai uitat sa te uiti si in sus !
- Cum ai zis ?
- Mata in sus de ce nu te-ai uitat ? Dar copila n-a zis sa-l mustre pe tatal ei. Ea a crezut ca poate asa-i bine, daca se uita in toate partile, sa se uite si in sus. Dar l-a costat pe om foarte mult.
- Cum, cum ai zis ?
- Tataica, eu am crezut ca trebuie sa te uiti si in sus ! Si atat l-a certat frica lui Dumnezeu pe om, ca a luat snopii inapoi, s-a dus si a facut claia; a venit, a intors caii, a pus zabala la cai, a pus copilita in carutasi cu caruta goala, s-a intors acasa. Cand vine acasa, femeia stia ca nu vine niciodata cu golul. Ori fura bostani, ori popusoi, ori grau, ori altceva, el venea incarcat. Il vede, de data asta mai erau doua-trei ceasuri pan-la ziua ca vine cu golul :
- Mai omule, dar ce-ai patit ? Ce-ai patit ?
- Femeie, cate zile voi avea nu mai fur !
- Ce-ai patit ? Bine ti-a facut ! Te-a prins ! Ea credea ca l-a prins. Te-a prins ? Ti-am spus eu tie. Asa, gospodar la furat !
- Mai femeie, nu m-o prins nimeni.
- Nu cred. Te-o prins ! De ce-ai venit cu golul ?
- Nu mai fur cate zile oi avea !
- Dar ce-ai patit ? El arata copilita si zice :
- Din cauza copilei.
- Dar ce ti-a facut copila ?
- Din cauza ei nu mai fur in veacul veacului. Caci a vorbit Duhul Sfant prin gura ei.
- Dar ce-a zis copila ?
- Eu m-am dus pe lan - cum ii obiceiul meu -, si-nainte de a incepe a cara snopii, ma uitam : in stanga, in dreapta, incoace-incolo. Copilita ma vedea de la caruta si cand am venit m-a intrebat : " Tataica, mata ai uitat ceva; ai uitat sa te uiti si in sus ".

Atunci m-am gandit, cat sunt eu de nebun. Dumnezeu imi vorbeste prin gura copilei, ca trebuia sa ma uit mai intai in sus; ca daca ma uitam in sus, nu mai era nevoie sa ma uit la dreapta, la stanga sau inainte, ca de ochiul cel de sus nimeni nu se poate pazi. Ochii lui Dumnezeu - cum soune Solomon -, sunt de milioane de ori mai luminosi de cat soarele si nu este loc unde nu cerceteaza atotstiinta lui Dumnezeu. Cum zice si Apostolul : Stiinta lui Dumnezeu strabate pana la despartirea duhului de a sufletului; nu numai pana la despartirea trupului de a sufletului ".
Omul este icoana Preasfintei Treimi. El are minte, cuvant si duh. Duhul cel in chip de raze de lumina, care-i in inima, cu acesta omul ii mai mare decat ingerii; ca ingerii nu s-au facut dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, ci numai omul. Omul este icoana vie a Sfintei Treimi pe pamant, are minte, cuvant si duh. Mintea este chipul Tatalui, cuvantul este chipul lui Hristos, iar duhul cel de viata facator este chip al Duhului Sfant.

Acest duh de viata nu-i duhul cu care vorbim - acesta este sluga mintii si are altfel de cuvant. Iar acela este un dor ganditor, sta inttre minte si intre cuvant si circumscrie - are in sine -, si pe minte si cuvant, dupa Sfantul Grigorie Palama, preaindumnezeitul la minte.

Deci, pana acolo strabate stiinta lui Dumnezeu, pana la despartirea duhului de a sufletului si nimeni nu poate sa se ascunda cu vreun gand de la atotstiinta Ziditorului.

Acest Duh Sfant l-a cercetat pe acest om cu frica lui Dumnezeu si s-a gandit : " De acum inainte nu voi mai fura in veci, cat voi trai. Ba am sa ma duc sa ma marturisesc si sa-mi fac canonul pentru cate am facut in viata, ca daca ma mai duc la furat trebuie mai intai sa ma uit in sus. Si daca ma uit in sus, mi-e destul atat, ca sa nu mai pot fura in vecii vecilor, ca de ochiul cel de sus nimeni nu se poate pazi ".

Iarasi va spun : inceputul intelepciunii este frica Domnului. Ea este temelia tuturor faptelor bune. Intelepciunea are doua capete : primul este frica de Dumnezeu si cel mai de sus este dragostea de Dumnezeu, ca toata fapta buna se incepe din frica lui Dumnezeu si se termina in dragostea lui Dumnezeu, care este legatura desavarsirii si cea mai inalta fapta buna.

Dumnezeu cel inchinat in Treime, Parintele, Cuvantul si Duhul Sfant, Treimea cea de o fiinta si nedespartita si Preacurata Lui Maica si toti sfintii sa ne fie in ajutor, sa nu uitam frica lui Dumnezeu si sa pazim poruncile Lui. Amin."

cind ai frica de DUMNEZEU, nu iti lipseste curajul de a face bine, indiferent pe ce scara ierarhica si la ce nivel te afli, intelectual, material, spiritual. Nu te mindresti cu ce ai, fiind constient ca toate ti le poate lua DUMNEZEU intr-o clipa, nici nu rivnesti la ce are altul. Frica de DUMNEZEU porneste din teama de ai nu respecta legile lui. Nimeni nu ajunge sa-l iubeasca pe DUMNEZEU daca nu trece intii prin teama, iar cine intradevar ajunge sa-l iubeasca, acel e cu adevarat un om sfint. Pe DUMNEZEU, nu il poti mitui prin nimic, pentru ca el e in toate cite sint. In zilele noastre, sa fim sinceri , toate legile lui le incalcam in stil grosolan, avem pretentia sa ne iubeasca pentru tot ce facem impotriva lui, insa el demult si-a intors fata de la noi, ne cam amagim prin tot ce traim in afara legilor lui.

Raporteaza abuz de limbaj
july

563 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 21 Iulie 2009, ora 10:23

Daca este bun si iubitor, de ce sa-ti fie frica?


SERACIN_AUREL

5 mesaje
Membru din: 19/03/2009
Postat pe: 21 Iulie 2009, ora 14:39

CINE NU MAI ARE RUSINE FATA DE OAMENI, NU MAI ARE NICI FRICA DE DUMNEZEU, SI FRICA DE DOMNUL ESTE INCEPUTUL INTELEPCIUNII !!!

Ar fi multe de spus, dar vad ca mi se sterg comentariile!!


july

563 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 21 Iulie 2009, ora 14:46

orice fel de frica = teama! Cand iti este team, nu mai poti gandi rational.Unde-i intelepciunea?


alehin

2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 22 Iulie 2009, ora 20:14

[q

uote name='ametist' date='2009-04-22 14:45:24'] " Teama de Dumnezeu este inceputul intelepciunii !".[/quote]



Hai ca am mai auzit-o si pe-asta ,cine a spus-o Pavel? ce legatura are intelepciunea cu teama ?Frica iti ingradeste libertatea de actiune , inteligenta te elibereaza ...Eu cred ca numai unui primitiv ar putea sa-i fie frica de D-zeu.Eu daca ar ex o asemenea entitate sa-i spunem ,caci nu e persoana ,as simti o mare admiratie fata de tot ce-a creat .....m-as simti ca un bob de nisip in fata oceanului ...dar nu inteleg de ce sa-mi fie frica ...nu sunt de acord cu pacatul originar... Oameni buni traiti-va viata asa cum simtiti ,comportati-va natural ..si bineinteles e simplu sa cautati sa nu faceti aproapelui ce nu v-ar place sa vi se faca voua..


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 22 Iulie 2009, ora 20:16

uitati-va la stiri,cine cunoasteti in cartierul militari,piata gorjului s-a declansat sodoma si gomora,arde crasma CATANGA


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Dorulet

7896 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 22 Iulie 2009, ora 22:14

www.youtube.com/v/xxJKUEsbtkk&hl=en&fs=1&">www.youtube.com/v/xxJKUEsbtkk&hl=en&fs=1&" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344">


Cnd toat lumea gndete la fel nseamn c nimeni nu gndete.
Fosta membra 9am.ro

6987 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 22 Iulie 2009, ora 22:23

De la: Dorulet, la data 2009-07-22 22:14:46


ce tare...


Fosta membra 9am.ro

666 mesaje
Membru din: 24/06/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 22 Iulie 2009, ora 22:40

www.animatedgif.net/religion/jbweb3sr3_e0.gif">


Adevarat ca mai cinstit lucru nu este in lume, si mai scump si mai curat, decat omul procopsit la invatatura. - Mihail Sadoveanu
gabita_0

2 mesaje
Membru din: 23/07/2009
Postat pe: 23 Iulie 2009, ora 11:23


Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .




Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 Iulie 2009, ora 12:23

De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .


OK


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

314 mesaje
Membru din: 31/05/2009
Postat pe: 24 Iulie 2009, ora 13:44

De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .


[/quote


Da, eu am frica de Dumnezeu pentru ca traiesc o viata in pacat. Ce este pacatul? - este o incalcare a legilor dumnezeiesti din religia ta, fericit e cel ce intradevar nu le incalca.


shanice

300 mesaje
Membru din: 27/10/2008
Postat pe: 24 Iulie 2009, ora 13:48

De la: AMIRALUL, la data 2009-07-22 22:40:07




Daca asta e Sfanta Treime, cred ca stiu de ce copia aia e cu varful in jos si incep sa-mi imaginez si ce (sau pe cine) reprezinta


shanice

300 mesaje
Membru din: 27/10/2008
Postat pe: 24 Iulie 2009, ora 13:51

De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .




Ba s-o crezi tu, ca pacatosii au frica de Dumnezeu.....N-au nici respect, nici frica si nici nu-l iubesc. Pt. ei e doar un concept cre(s)tin !!!!


gabita_3_

5 mesaje
Membru din: 26/07/2009
Postat pe: 26 Iulie 2009, ora 21:51

De la: shanice, la data 2009-07-24 13:51:09
De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .




Ba s-o crezi tu, ca pacatosii au frica de Dumnezeu.....N-au nici respect, nici frica si nici nu-l iubesc. Pt. ei e doar un concept cre(s)tin !!!!



asta e mentalitatea ta ...parerile sunt diverse.
Ai vazut cumva reactia unui pacatos atunci cand este intr-o situatie disperata (intre viata si moarte)?
Chiar daca nu striga la Dumnezeu el totusi este ingrozit . DE CE ? DUPA MINTEA TA ?


gabita_3_

5 mesaje
Membru din: 26/07/2009
Postat pe: 26 Iulie 2009, ora 21:53

De la: 9am064173, la data 2009-07-24 13:44:56
De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .


[/quote


Da, eu am frica de Dumnezeu pentru ca traiesc o viata in pacat. Ce este pacatul? - este o incalcare a legilor dumnezeiesti din religia ta, fericit e cel ce intradevar nu le incalca.




Pai ? si daca este fericit cel care nu incalca legile lui Dumnezeu ,de ce nu faci si tu la fel?ca sa fii si tu fericit.


Fosta membra 9am.ro

314 mesaje
Membru din: 31/05/2009
Postat pe: 27 Iulie 2009, ora 11:13

De la: gabita_3_, la data 2009-07-26 21:53:56
De la: 9am064173, la data 2009-07-24 13:44:56
De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .


[/quote


Da, eu am frica de Dumnezeu pentru ca traiesc o viata in pacat. Ce este pacatul? - este o incalcare a legilor dumnezeiesti din religia ta, fericit e cel ce intradevar nu le incalca.




Pai ? si daca este fericit cel care nu incalca legile lui Dumnezeu ,de ce nu faci si tu la fel?ca sa fii si tu fericit.



E simplu, nu pot, eu ma refeream la cele fericirii din religia ortodoxa, caci asta e scara pe care vreau sa urc, nu pot pe mai multe deodata. Acuma depinde si de gradul de constientizare a pacatelor fiecaruia.

' Duhul Sfint, care ne arata pacatele noastre ca sa nu cadem in plasa lui satan; adica sa-mi tin mintea in iad dar sa nu deznadajduiesc, caci dragostea lui DUMNEZEU este mai puternica. Rugaciunea lui IISUS nastea in in sufletul meu lacrimi de pocainta si ele aduceau victoria iertarii pacatelor. Mila lui DUMNEZEU ma facea sa ma simt tot mai mic si ma purta pe drumul smereniei. Cu cit ma priveam mai mult prin "ochelarii " lui DUMNEZEU si nu dadeam atentie parerilor oamenilor, cu atit ma apropiam mai mult de EL, cu atit mi se parea ca sint mai rau 'DOAMNE iarta-ne noua precum iertam si noi celorlalti..." Acesta era drumul spre pocainta, spre post, spre marturisire, spre bucurie. NU judecam cine era rau sau bun sau aproape de DUMNEZEU, ci singura mea intrebare era: Cit de departe sint eu de EL?.."............Doua milioane de kilometri pe drumul cautarii - de KLAUS KENNETH


gabita_6_

4 mesaje
Membru din: 27/07/2009
Postat pe: 27 Iulie 2009, ora 21:54

De la: 9am064173, la data 2009-07-27 11:13:56
De la: gabita_3_, la data 2009-07-26 21:53:56
De la: 9am064173, la data 2009-07-24 13:44:56
De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .


[/quote


Da, eu am frica de Dumnezeu pentru ca traiesc o viata in pacat. Ce este pacatul? - este o incalcare a legilor dumnezeiesti din religia ta, fericit e cel ce intradevar nu le incalca.




Pai ? si daca este fericit cel care nu incalca legile lui Dumnezeu ,de ce nu faci si tu la fel?ca sa fii si tu fericit.



E simplu, nu pot, eu ma refeream la cele fericirii din religia ortodoxa, caci asta e scara pe care vreau sa urc, nu pot pe mai multe deodata. Acuma depinde si de gradul de constientizare a pacatelor fiecaruia.

' Duhul Sfint, care ne arata pacatele noastre ca sa nu cadem in plasa lui satan; adica sa-mi tin mintea in iad dar sa nu deznadajduiesc, caci dragostea lui DUMNEZEU este mai puternica. Rugaciunea lui IISUS nastea in in sufletul meu lacrimi de pocainta si ele aduceau victoria iertarii pacatelor. Mila lui DUMNEZEU ma facea sa ma simt tot mai mic si ma purta pe drumul smereniei. Cu cit ma priveam mai mult prin "ochelarii " lui DUMNEZEU si nu dadeam atentie parerilor oamenilor, cu atit ma apropiam mai mult de EL, cu atit mi se parea ca sint mai rau 'DOAMNE iarta-ne noua precum iertam si noi celorlalti..." Acesta era drumul spre pocainta, spre post, spre marturisire, spre bucurie. NU judecam cine era rau sau bun sau aproape de DUMNEZEU, ci singura mea intrebare era: Cit de departe sint eu de EL?.."............Doua milioane de kilometri pe drumul cautarii - de KLAUS KENNETH


gabita_6_

4 mesaje
Membru din: 27/07/2009
Postat pe: 27 Iulie 2009, ora 21:59


Pacat, ca doresti ceva bun dar nu stii cum si cui sa te adresezi

Apostolul Pavel spune : pot totul in Hristos care ma intareste. Nu exista scuza pt.pacat stiai ?
Hristos spune : Harul Meu iti este de ajuns.


Fosta membra 9am.ro

314 mesaje
Membru din: 31/05/2009
Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 11:59

De la: gabita_6_, la data 2009-07-27 21:59:03
Pacat, ca doresti ceva bun dar nu stii cum si cui sa te adresezi

Apostolul Pavel spune : pot totul in Hristos care ma intareste. Nu exista scuza pt.pacat stiai ?
Hristos spune : Harul Meu iti este de ajuns.





e atit de usor sa-ti doresti, mai greu sa realizezi, cu cit vrei sa urci mai mult spre DUMNEZEU, prin post si rugaciune, astea cred eu ca sint caile prin care lucreaza DUHUL SFINTin om, cu atit iti dai seama cit esti de nevrednic, de pacatos, iti dai seama ca nimic n-ai facut in viata ta placut lui DUMNEZEU, ti-ai dedicat mult din viata partii materiale, intelectuale si ai lasat spiritul in voia sortii. Crezi ca e asa usor in lumea noastra sa faci voia DOMNULUI?...sa nu cazi in mindrie, sa ajuti pe cel de linga tine dezinteresat, sa nu-l judeci, sa-ti dai o parte din avere celui sarman, sa nu-ti stringi averi materiale si sa devii sluga lor , sa-ti imbogatesti mintea cu multe cunostinte ale stiintei si totusi sa reusesti sa le raportezi toate la DUMNEZEU?........crezi ca e usor sa-ti intorci si celalalt obraz si sa-l ierti din inima nu de fatada, pe cel ce-ti face rau?........cite minute din viata noastra in fiecare zi le daruim materialului, intelectului si cite spiritului, si atunci iti zic inca odata ca sint ff nevrednica, poate tocmai fiindca constientizez f bine tot ce fac in viata.









9am073190

190 mesaje
Membru din: 12/06/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 30 Iulie 2009, ora 12:07

De la: gabita_3_, la data 2009-07-26 21:51:04
De la: shanice, la data 2009-07-24 13:51:09
De la: gabita_0, la data 2009-07-23 11:23:33
Frica de Dumnezeu nu inseamna a te ingrozi de EL ,ci are cu totul alt inteles : RESPECT ,REVERENTA, ASCULTARE DE EL .
Numai cei care traiesc o viata de pacat au frica de Dumnezeu .




Ba s-o crezi tu, ca pacatosii au frica de Dumnezeu.....N-au nici respect, nici frica si nici nu-l iubesc. Pt. ei e doar un concept cre(s)tin !!!!



asta e mentalitatea ta ...parerile sunt diverse.
Ai vazut cumva reactia unui pacatos atunci cand este intr-o situatie disperata (intre viata si moarte)?
Chiar daca nu striga la Dumnezeu el totusi este ingrozit . DE CE ? DUPA MINTEA TA ?


Din instinct de conservare Domnitza.....Matale ai auzit vreodata cum striga cineva ajutor???? Tot asa e !!!
Doar ca, in anumite cazuri, Dumnezeu le raspunde si la pacatosii care nu cred in El....poate ca sa le dea un semn al prezentei divine, sau doar le mai ofera o sansa, cine poate sti !?


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 31 Iulie 2009, ora 04:30

Minciuna i tupeul sau mitul lui Isus

Un pmntean de rnd , cu numele Isus
Nscut n vremuri ce demult s-au dus
Era n lume nimeni i avea s fie un zeu
Pornind cu o minciun i ct mai mult tupeu
Efortul i puterea pe care le-a depus
n timpul vieii sale , ce prematur s-a scurs
Au fost doar o scnteie , pus pe o iasc
i trimis-n lume , s o rspndeasc
Prin discipoli dornici i cu mult tupeu
Spunnd c-i trimis chiar de Dumnezeu
Dar la vremea ceea , condus de romani
Era urbea n care , escroci ori arlatani
Erau pui pe cruce , socotii dumani
Sau btui cu pietre pn la omor
De ntreaga urbe i al su popor
Astfel a pit-o i acel Isus
Judecat n grab i pe cruce pus
Pe dealul Golgotei , viaa lui s-a dus
La acei frumoi treizeciitrei de ani
Neprimind iertare , nici din cer i nici de la romani
Iar povestea lui , nescris , dup aptezeci de ani
A fost conceput de ali arlatani
Dornici de putere i chiar de muli bani
Au rstlmcit-o i-au dus-o-n biserici
Utopia lumii , hran pentru clerici
Cum dintr-o smn poi obine un lan
Dintr-o pictur poi face un ocean
Astfel dus-n lume marea utopie
Pentru credincioi , tax pe prostie
A fost spus lumii , doar din interes
i paradoxal , a avut succes
E perpetuat cu mai mult tupeu
Cci toi terienii vor s aib - un zeu
ansele snt mari , visul de comar
Dar prostia-n lume nu are hotar !




Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
alehin

2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 31 Iulie 2009, ora 23:38

De la: 999florin, la data 2009-07-31 04:30:13Minciuna i tupeul sau mitul lui Isus

Un pmntean de rnd , cu numele Isus
Nscut n vremuri ce demult s-au dus
Era n lume nimeni i avea s fie un zeu
Pornind cu o minciun i ct mai mult tupeu
Efortul i puterea pe care le-a depus
n timpul vieii sale , ce prematur s-a scurs
Au fost doar o scnteie , pus pe o iasc
i trimis-n lume , s o rspndeasc
Prin discipoli dornici i cu mult tupeu
Spunnd c-i trimis chiar de Dumnezeu
Dar la vremea ceea , condus de romani
Era urbea n care , escroci ori arlatani
Erau pui pe cruce , socotii dumani
Sau btui cu pietre pn la omor
De ntreaga urbe i al su popor
Astfel a pit-o i acel Isus
Judecat n grab i pe cruce pus
Pe dealul Golgotei , viaa lui s-a dus
La acei frumoi treizeciitrei de ani
Neprimind iertare , nici din cer i nici de la romani
Iar povestea lui , nescris , dup aptezeci de ani
A fost conceput de ali arlatani
Dornici de putere i chiar de muli bani
Au rstlmcit-o i-au dus-o-n biserici
Utopia lumii , hran pentru clerici
Cum dintr-o smn poi obine un lan
Dintr-o pictur poi face un ocean
Astfel dus-n lume marea utopie
Pentru credincioi , tax pe prostie
A fost spus lumii , doar din interes
i paradoxal , a avut succes
E perpetuat cu mai mult tupeu
Cci toi terienii vor s aib - un zeu
ansele snt mari , visul de comar
Dar prostia-n lume nu are hotar !




alehin

2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 1 August 2009, ora 00:49

De la: alehin, la data 2009-07-31 23:38:28
De la: 999florin, la data 2009-07-31 04:30:13Minciuna i tupeul sau mitul lui Isus



Un pmntean de rnd , cu numele Isus

Nscut n vremuri ce demult s-au dus

Era n lume nimeni i avea s fie un zeu

Pornind cu o minciun i ct mai mult tupeu

Efortul i puterea pe care le-a depus

n timpul vieii sale , ce prematur s-a scurs

Au fost doar o scnteie , pus pe o iasc

i trimis-n lume , s o rspndeasc

Prin discipoli dornici i cu mult tupeu

Spunnd c-i trimis chiar de Dumnezeu

Dar la vremea ceea , condus de romani

Era urbea n care , escroci ori arlatani

Erau pui pe cruce , socotii dumani

Sau btui cu pietre pn la omor

De ntreaga urbe i al su popor

Astfel a pit-o i acel Isus

Judecat n grab i pe cruce pus

Pe dealul Golgotei , viaa lui s-a dus

La acei frumoi treizeciitrei de ani

Neprimind iertare , nici din cer i nici de la romani

Iar povestea lui , nescris , dup aptezeci de ani

A fost conceput de ali arlatani

Dornici de putere i chiar de muli bani

Au rstlmcit-o i-au dus-o-n biserici

Utopia lumii , hran pentru clerici

Cum dintr-o smn poi obine un lan

Dintr-o pictur poi face un ocean

Astfel dus-n lume marea utopie

Pentru credincioi , tax pe prostie

A fost spus lumii , doar din interes

i paradoxal , a avut succes

E perpetuat cu mai mult tupeu

Cci toi terienii vor s aib - un zeu

ansele snt mari , visul de comar

Dar prostia-n lume nu are hotar !





[/q




De la Alehin:
Daca bobul de grau nimereste intr-un sol fertll ....putrezeste ...incolteste si apare o noua viata, la cine stie cate mii de km ....viata dupa moarte cine stie ....


Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 1 August 2009, ora 23:33

Post si rugaciune!
Cine nu traieste in Hristos si Sfanta Maria Fecioara Neinceputa, traieste degeaba!
Pentru crestini, o rugaciune a inimii



Domnul meu din cer
Preaerecte Isus Hristos
Nu m lsa s pier
Pe mine, robul tu de jos.

Fecioara Maria Neinceput
Luminat i nefu....[scuze]nefolosit
Curat i cu dragoste mult
Apr pe mine, oia blnd
Cnd necuratul mi ia sufletul la trnt

Sfnta Treime de Sus
Apr i ursuletul meu de plu
Apr pe toi fanii ti
i pedepsete pe cei ri.

Domnu' meu de Sus
Ctre tine, sunt supus
Triesc n rugciune din zori pn la apus

Amin+


Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
Fosta membra 9am.ro

16019 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 1 August 2009, ora 23:36

Frica e dumnezeul vostru cind va trece, omoriti in numele lui.

FRC, (rar) frici, s.f. Stare de adnc nelinite i tulburare, provocat de un pericol real sau imaginar; lips de curaj, team, nfricoare. ♢ Loc. adj. Fr fric = nenfricat; curajos. ♢ Loc. adv. Cu fric = cu team, temndu-se. Fr (nici o) fric = cu curaj. Nici de fric = nicidecum, deloc, o dat cu capul. ♢ Expr. A bga (cuiva) frica n oase = a nfricoa (pe cineva). A duce frica cuiva (sau a ceva) = a) a-i fi team de cineva sau de ceva; b) a-i fi team s nu i se ntmple cuiva ceva ru. A fi cu frica n spate (sau n sn) = a fi ntr-o continu stare de nelinite, de team. A ti de frica cuiva = a asculta pe cineva, fiindu-i fric de el. Cf. gr. p h r i k ē.
Sursa: DEX 98 | dexonline.ro/search.php?cuv=frica




Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost
9am003934

46 mesaje
Membru din: 3/03/2009
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 2 August 2009, ora 11:36

De la: 999florin, la data 2009-08-01 23:36:58Frica e dumnezeul vostru cind va trece, omoriti in numele lui.

FRC, (rar) frici, s.f. Stare de adnc nelinite i tulburare, provocat de un pericol real sau imaginar; lips de curaj, team, nfricoare. ♢ Loc. adj. Fr fric = nenfricat; curajos. ♢ Loc. adv. Cu fric = cu team, temndu-se. Fr (nici o) fric = cu curaj. Nici de fric = nicidecum, deloc, o dat cu capul. ♢ Expr. A bga (cuiva) frica n oase = a nfricoa (pe cineva). A duce frica cuiva (sau a ceva) = a) a-i fi team de cineva sau de ceva; b) a-i fi team s nu i se ntmple cuiva ceva ru. A fi cu frica n spate (sau n sn) = a fi ntr-o continu stare de nelinite, de team. A ti de frica cuiva = a asculta pe cineva, fiindu-i fric de el. Cf. gr. p h r i k ē.
Sursa: DEX 98 | dexonline.ro/search.php?cuv=frica



Ba ce comentarii...parca ati fi toti filozofi...da-mi place,ce sa spun!
Unde-i ala de-si spunea TISOR,ca va pune la zid cu astfel de subiecte..
As zice,sa treceti pe ceva de actualitate..de exemplu: PINA UNDE?


vieru_cezar_iasi

247 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 3 August 2009, ora 02:18

ARGUMENTE I DOVEZI (PE SCURT) DESPRE EXISTENA LUI DUMNEZEU I A VIEII DE DINCOLO DE MOARTE

Sunt foarte multe argumente i dovezi c exist Dumnezeu i via dincolo de moarte.

Cteva dintre ele sunt redate pe scurt pe blogul urmtor:

http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe blog mai gsii: nregistrri video cu miracole ; videoclipuri ; legturi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele conin i posturi TV on-line i posturi de radio) ; cri foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (fr a necesita descrcare n calculator) ; articole foarte interesante ; adrese, numere de telefon i site-uri ale unor asociaii care ofera servicii caritative, etc.

V rog intrai pe blog i trimitei-l mai departe, ca s foloseasc i altora. Chiar merit.

n textul urmtor voi reda cteva dintre argumentele i dovezile existenei lui Dumnezeu i a vieii de dincolo de moarte. Aceste argumente i dovezi nu sunt epuizate nici pe departe prin textul urmtor. Mai sunt multe alte argumente i dovezi care atest existena lui Dumnezeu i a vieii de dincolo de moarte, nct ar putea fi scrise tomuri ntregi.

Mai nti, cteva citate semnificative :
Puina gustare a tiinei poate duce la ateism, dar adncirea tiinei l aduce pe om la Dumnezeu! (Francis Bacon)
Sunt tot aa de sigur de existena sufletului ca de orice adevr bine stabilit de tiina experimental. i aceast siguran nu este o simpl credin, ci o convingere profund, dobndit n mod tiinific. - (Nicolae Constantin Paulescu, savant)
Omul de tiin nu se poate mulumi s spun: Cred n Dumnezeu, ci trebuie s afirme : tiu c Dumnezeu este! (Nicolae Constantin Paulescu)
Dac tabla nmulirii sau teorema lui Pitagora ar avea precepte morale, s-ar gsi muli s le nege adevrul. (Nicolas Malebranche)

n primul rnd Dumnezeu ne-a revelat existena sa i a vieii de dincolo. Cuvntul Revelaie provine din expresia latin retro velum dare, adic a da vlul la o parte, a descoperi. Sunt dou tipuri principale de Revelaie : Revelaia natural (prin care descoperim existena lui Dumnezeu din creaia sa) i Revelaia supranatural (pentru c Dumnezeu nsui s-a descoperit oamenilor prin profei, prin Fiul su ntrupat, Isus Cristos i prin multe fapte i intervenii miraculoase)

1) REVELAIA NATURAL

a) Mrturia macrocosmosului i a microcosmosului despre existena lui Dumnezeu:

Toat creaia "vorbete" despre Dumnezeu, att macrocosmosul, ct i microcosmosul. Exist atei care au ajuns la credin doar studiind la microscop un picior de albin, vznd ct complexitate exist n celule i molecule i dndu-i seama de Fiina Inteligent Suprem din spatele creaiei, pentru c aceast creaie complex nu putea s apar la ntmplare. Este vorba de argumentul teleologic al existenei lui Dumnezeu, dedus din complexitatea creaiei. n limba englez exist o expresie, intelligent design, care ilustreaz faptul c universul este creat n mod inteligent de Dumnezeu. Acest design inteligent l vedem att n macrocosmos, ct i ntr-un fir de iarb la microscop.

Religia i tiina sunt complementare, sunt n armonie, iar cei mai muli savani i filosofi sunt credincioi. Tocmai aceasta e tema tezei mele de doctorat: Armonia dintre religie i tiin. Doar tiina superficial poate s duc la ateism, dar tiina adnc l conduce pe om spre religie, aa cum spunea i filosoful Francis Bacon : Puina gustare a tiinei poate duce la ateism, dar adncirea tiinei readuce pe om la Dumnezeu.

Ruptura dintre religie i tiin e artificial i e de domeniul trecutului. n prezent, religia i tiina au nceput s se regseasc una pe alta i s redescopere armonia dintre ele. Au nceput i la noi n ar cursuri despre armonia dintre religie, filosofie i tiin, care se fac n occident de mai bine de 20 de ani. Nu cu mult timp n urm unii au crezut c religia i tiina n-ar avea nimic n comun, ba chiar c ar fi opoziie, ceea ce este fals, pentru c religia i tiina sunt de fapt ntr-o armonie perfect i sunt complementare. Cei mai muli savani i filosofi au fost convini de existena lui Dumnezeu i a vieii de dincolo de moarte.
Nicolas Malebranche spunea: "Dac tabla nmulirii sau teorema lui Pitagora ar avea precepte morale, s-ar gsi muli s le nege adevrul". Cu alte cuvinte, ateii neag existena lui Dumnezeu i a vieii de dincolo de moarte, pentru c credina implic i respectarea preceptelor morale.

Ateismul nu are nici o baz. Nu este nici un argument i nici o dovad c Dumnezeu nu exist, dimpotriv, sunt foarte multe argumente i dovezi c exist. Faptul c nu-l putem vedea pe Dumnezeu i sufletele, nu nseamn c nu exist. Dumnezeu i sufletele exist cu adevrat. ntlnirea religiei i tiinei n domeniul fizicii cuantice - o ramur a fizicii destul de nou - este nc o dovad n plus, c, cu ct adncim cercetrile n tiin, cu att se ntlnesc mai mult adevrurile religiei. Numai tiina superficial contrazice religia, ns tiina adnc l conduce pe om spre religie, aa cum spunea i filosoful Francis Bacon : Puina gustare a tiinei poate duce la ateism, dar adncirea tiinei l aduce pe om la Dumnezeu .

Un exemplu de fizico teologie este cel oferit de fizicianul Frank Tipler. n ultima sa carte, The Physics of Immortality / Fizica nemuririi Dumnezeu, cosmologie modern i nvierea morilor (tradus i n limba romn i aprut la Editura Tehnic, Bucureti, 2008), el argumenteaz c nvturile religiei despre supravieuirea etern n faa morii pot fi acum ntrite mult mai convingtor de fizic. tiina nsi ne poate da acum sigurana matematic c vom nvia din mori i tot fizica poate conduce, de asemenea, la sigurana absolut privind existena lui Dumnezeu. Supravieuim imediat dup deces ca suflete. Dup deces are loc judecata particular, dup care sufletul merge n rai sau n iad. Iar la sfritul lumii, ntr-o clip, printr-un miracol, va fi nviat i trupul fiecrui om. Va fi acelai trup de pe pmnt, dar n acelai timp va avea proprieti supranaturale, cum a fost trupul Domnului Isus Cristos dup nviere. Trupul va fi unit cu sufletul, astfel c omul, n integralitatea sa (suflet i trup) va merge la judecata universal (judecata tuturor oamenilor de pe pmnt). Dup judecata universal omul n ntregimea sa (suflet i trup) va merge acolo unde sufletul era deja dup judecata particular: n rai sau n iad. Fizica, matematica i teologia sunt n strns legtur. n occident exist chiar disciplina de studiu matematic teologic.

Un ateu nu are scuz pentru necredina sa, se afl n ignorana vinovat chiar dac nu ar avea nici un fel de cultur religioas, deoarece existena lui Dumnezeu se poate deduce chiar numai din creaie (chiar fr revelaia supranatural), dup cum spune i psalmistul : Cerurile spun slava lui Dumnezeu i facerea minilor Lui o vestete tria (Psalm 18, 1) precum i Sfntul Apostol Pavel n scrisoarea ctre romani : n adevr, nsuirile nevzute ale Lui, puterea Lui venic i dumnezeirea Lui, se vad lmurit, de la facerea lumii, cnd te uii cu bgare de seam la ele n lucrurile fcute de El. Aa c [necredincioii] nu se pot dezvinovi (Romani 1:20). Credina e o condiie necesar pentru mntuire, pentru fericirea venic, dar nu e suficient.

n Psalmul 13,1 este scris: "Zis-a cel nebun n inima sa: "Nu este Dumnezeu".", adic a afirma sau a crede c nu exist Dumnezeu este o absurditate, este ca o nebunie.

Un ateu poate fi iertat dac face pocin pentru pcatul ateismului, ca i pentru orice alt pcat.

Despre ignorana vinovat a ateilor i a celor indifereni fa de religie, marele matematician, fizician i filosof francez Blaise Pascal scria (citez din Blaise Pascal Cugetri, Ed. tiinific, Bucureti, 1992, carte pe care o recomand):
Aceast superficialitate, ntr-o chestiune n care este vorba de ei nii, de venicia lor, de fiina lor, m irit mai mult dect m nduioeaz; m uimete i m nspimnt. E un monstru pentru mine.
n zadar se ndeprteaz ei cu gndul de la venicia care i ateapt, cci nu o pot nimici negndindu-se la ea...
Iat o ndoial cu teribile urmri. Este, desigur, un foarte mare ru s fim cuprini de aceast ndoial ; ns este cel puin o datorie indispensabil s cutm a ne da seama cnd suntem cuprini de ea.
Cel care se ndoiete i care nu cerceteaz este totodat i nedrept i foarte nenorocit. Iar dac, n aceast stare, el este linitit i satisfcut, dac se flete cu ea i dac se arat mndru, dac din ea face subiect al bucuriei i al deertciunii sale, n-am termeni s calific o att de extravagant creatur.
Unde se pot cpta asemenea simminte? Ce motiv de bucurie gsete cineva n a nu mai atepta dect mizerii fr sfrit ?
Ce motiv de vanitate de a te crede n ntunecimi de neptruns i cum este posibil un astfel de raionament la un om cu judecat ?
ederea aceasta linitit n ignoran este un lucru monstruos a crui extravagan i stupiditate trebuie artat celor care i petrec astfel viaa, pentru a-i face s-i dea seama de ce se petrece n ei nii i pentru a-i ruina prin artarea nebuniei lor.
Exist oameni indifereni fa de ruina fiinei lor i de pericolul unei eterniti de mizerie. Aceast poziie a lor mi se pare nefireasc, dei fa de celelalte lucruri ei iau cu totul alt atitudine : se tem pn i de cele mai mici dintre ele, le prevd, le simt.

Ca i ali savani, i savantul Albert Einstein era convins de existena lui Dumnezeu i a vieii dincolo de moarte i spunea: n veacul nostru materialist, singurii oameni de tiin serioi sunt oamenii profund religioi. Elogiind Turnul Eiffel de la Paris, a scris n cartea de onoare: Admiraia mea pentru inginerul Eiffel, arhitectul turnului i cea mai mare admiraie pentru cel mai mare Arhitect, care a creat universul, Dumnezeu! A spus c ceea ce nu este materie i nu se poate simi i msura este cu mult mai mult dect materia i c oamenii de tiin au nceput s-i dea seama mai clar de acest lucru ncepnd cu descoperirea spectrului electromagnetic: Pn n secolul XX realitatea a fost ceea ce oamenii puteau atinge, mirosi, vedea i auzi. De la prima publicare a spectrului electromagnetic, oamenii au nvat c ceea ce ei pot atinge, mirosi, vedea i auzi este mai puin de o milionime a realitii.


b) Creaia i evoluia nu se contrazic, ci se mbin:

n legtur cu creaia i evoluia, greeala unora este c merg doar pe logica terului exclus : sau...sau... sau creaie sau evoluie. Dar este i logica terului inclus : i...i... i creaie i evoluie. Dumnezeu a mbinat creaia cu evoluia n mod admirabil. Creaia special se aplic doar omului, nu i celorlalte specii. Deci, omul a fost creat de Dumnezeu n mod special, ca o coroan a creaiei vzute, nu a fost creat prin evoluie, cum au fost create celelalte specii.
n plus, ntre om i animal exist deosebiri eseniale (nu doar deosebiri graduale), pentru c omul, spre deosebire de animal, este fcut dup chipul i asemnarea lui Dumnezeu. (Cnd vorbim despre chipul lui Dumnezeu ne referim att la un chip spiritual, ct i la un chip uman, ambele accepiuni ale chipului fiind revelate prin ntruparea Domnului Isus Cristos).

Pierre Teilhard de Chardin a dezvoltat o teorie n care se mpletesc creaionismul i evoluionismul. Iar Jacques Monod (n. 1910), medic i biochimist francez (premiul Nobel pentru psihologie i medicin, n 1965 pentru lucrri de biochimie i genetic) scria: Nu-i exclus c aa au evoluat toate, dar nu fr Dumnezeu. Creaia nu a fost doar n momentul iniial, ci continu prin evoluie. Evoluionismul nu poate fi la ntmplare, ci este dirijat de Dumnezeu. Creaia nu s-a oprit niciodat. Actul de creaie e un gest uria, continuu, trasat pe tot parcursul timpului. El continu nc. Omul este chemat s participe i el la creaie, n calitate de co-creator creat.

Teoria evoluiei e perfect compatibil cu Biblia, a declarat arhiepiscopul Gianfranco Ravasi, ministrul Culturii din Vatican. Ravasi a fcut aceste declaraii cu prilejul organizrii la Vatican, ntre 3 i 7 martie 2009, o conferin prilejuit de aniversarea a 150 de ani de la publicarea volumului Asupra originii speciilor, n care Darwin i-a expus teoria evoluiei. Evenimentul a reunit n egal msur oameni de tiin, teologi i filosofi.
Arhiepiscopul Ravasi a mai spus c teoriile lui Darwin n-au fost niciodat condamnate de Biserica Catolic, dup cum nici crile lui n-au fost interzise. Papa Pius al XII-lea a declarat, n 1950, c Biserica Catolic nu interzice studiul evoluiei, iar Papa Ioan Paul al II-lea a spus, n 1995, c evoluionismul ncetase s fie o simpl ipotez pentru catolici. Astfel, Vaticanul nu sprijin interpretarea literal a ntregii cri a Genezei. De exemplu, cele ase zile ale creaiei lumii sunt de fapt epoci sau ere. n acest sens, Biserica Catolic susine un evoluionism teist (dirijat de Dumnezeu), spunnd c nu exist nici un motiv pentru care Dumnezeu nu s-ar fi putut folosi de un proces evolutiv n creaie.
Iat cteva linkuri despre aceast conferin care s-a desfurat la Roma:

http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=17284&lang=r

http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=16712&idcom=7030

http://www.vaticanradio.org/rom/Articolo.asp?c=270658

Un articol foarte interesant pe aceast tem poate fi citit accesnd linkul:
http://www.profamilia.ro/revista.asp?id=2006_01_03

Lamarck i Darwin, pe ale cror idei materialitii moderni i-au edificat sistemul, credeau n Dumnezeu:

Jean-Baptiste de Lamarck: Natura nefiind o inteligen, nefiind nici mcar o fiin, ci numai o ordine a lucrurilor, constituind o putere n ntregime supus legilor, aceast natura, zic, nu este nsui Dumnezeu. Ea este produsul sublim al voinei sale atotputernice. Astfel, voina lui Dumnezeu este pretutindeni exprimat prin funcionarea legilor naturii, pentru c aceste legi vin de la El. Iar aceast voin nu poate fi limitat, puterea din care ea eman neavnd limite. (Lamarck, Histoire naturelle des animaux sans vertbres, I, ediia a doua, Editura Baillière, Paris, 1885, pag. 267)

Charles Darwin: O alt cauz a credinei n existena lui Dumnezeu, care ine de raiune iar nu de sentimente, m impresioneaz prin greutatea sa. Ea provine din extrema dificultate - sau mai bine zis din imposibilitatea - de a concepe acest imens si prodigios Univers, cuprinznd omul i facultatea sa de a privi n viitor, ca pe rezultatul unui destin i al unei necesiti oarbe. Cugetnd astfel, m simt nevoit s admit o Cauz primar cu un spirit inteligent, analog ntr-o oarecare msur cu cel al omului, i merit numirea de deist. (La vie et la correspondance de Charles Darwin par De Varigny, I, Editura Reinwald, Paris, 1888, pag. 363)

Aa cum spuneam, nu toat cartea Genezei trebuie interpretat literal, ci unele pasaje, cum sunt cele ale creaiei n ase zile, trebuie interpretate simbolic, metaforic. Helmut Hofling, n cartea Cosmosul dintr-o privire, arat cum cele ase zile din cartea Genezei sunt de fapt cele ase ere geologice:

- era arhaic (prima zi)
- era algonkian sau precambrianul (a doua zi)
- paleozoicul (a treia zi)
- mezozoicul (a patra zi)
- era neozoic are dou zile care se mpart astfel:
- teriarul (a cincea zi)
- cuaternarul (era in care suntem si care continua de fapt) este a asea zi
Odihna lui Dumnezeu n ziua a aptea, o putem ncadra n acel deja...i nu nc al mpriei sale. Dumnezeu este n afara timpului ; timpul curge pentru noi, dar la Dumnezeu toate sunt prezente, astfel c, mpria lui Dumnezeu, dei pentru noi e n construcie , putem considera c, pentru Dumnezeu, e prezent deja.

Tot cu ajutorul logicii terului inclus, putem nelege c Isus Cristos este i Dumnezeu i om. Denis de Rougemont spunea c fr practica cretinismului - a Dumnezeului-om - fizicienii n-ar fi ajuns niciodat s accepte c fotonul poate fi, n acelai timp, i und, i corpuscul. Deci i fizica ne nva practic logica terului inclus, prin faptul c fotonul, particula luminii, este i und i corpuscul, n acelai timp.

De asemenea, tot cu ajutorul logicii terului inclus putem nelege c Dumnezeu este i iubitor i drept. n iubirea lui, Dumnezeu ne d iertare dac ne ntoarcem la el n viaa pmanteasc, iar dreptatea lui se manifest mai ales dup moarte, n sensul c nu-i poate primi n rai i pe pctoii care n-au fcut pocin de pcate pe pmnt, pentru c ar fi nedrept, iar el, ca Fiin perfect, nu poate fi nedrept. i nici nu poate mini, iar n Biblie ne vorbete de multe ori att de fericirea venic, ct i de suferina venic.

c) Exist n om un "desiderium", care nseamn "dorin de fericire total", " dorin de fericire pn la stele". Acestei dorini de fericire total i corespunde realitatea mplinirii ei n Dumnezeu, care va fi acordat celor ce vor ajunge la mntuire, la fericirea venic. Orice om are n el aceast dorin de fericire, de mplinire total, numai c muli o caut unde nu este, sau chiar pe ci greite, n loc s caute mplinirea ei n Dumnezeu. Orict de mplinit ar fi un om, tot i va rmne n suflet acest "desiderium", aceast dorin de mplinire total, "pn la stele", care poate fi gsit numai n Dumnezeu.

d) Cteva exemple de scriitori, foti atei, care au devenit cretini

Scriitorul francez Andr Frossard a fost inti ateu, apoi a devenit cretin i a scris, printre altele, i crile Dumnezeu exist, eu L-am ntalnit i ntrebri despre Dumnezeu, care sunt traduse n limba romn i le recomand.
Un alt exemplu de ateu care a devenit cretin este scriitorul francez Paul Claudel. i exemplele pot continua.

e) Mrturii ale oamenilor de tiin referitoare la existena lui Dumnezeu, a vieii dincolo de moarte i a armoniei dintre religie i tiin

Savantul romn Nicolae Constantin Paulescu, care a descoperit insulina, scria: Demonstraia existenei unei cauze primare a vieii, imateriale, unice i nelepte, este termenul sublim la care ne conduce fiziologia. Aceast cauz primar este Dumnezeu. Prin urmare, omul de tiin nu se poate mulumi s spun: Cred n Dumnezeu, ci trebuie s afirme : tiu c Dumnezeu este. (Nicolae Constantin Paulescu - Noiunile de suflet i Dumnezeu n fiziologie, Editura Anastasia, Bucureti, 1999, pag. 115)

n aceeai carte scrie : n ceea ce m privete, afirm sus i tare c sunt tot aa de sigur de existena sufletului ca de orice adevr bine stabilit de tiina experimental. i aceast siguran nu este o simpl credin, ci o convingere profund, dobndit n mod tiinific. (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 110).

Iar despre materialism i ateism Nicolae Paulescu scrie: Astzi, o micare de reacie mpotriva nclcrilor pe care Materialismul i corolarul su, Ateismul, le svresc asupra domeniului tiinei, ncepe s se produc pretutindeni, n Frana i mai ales n Germania. S sperm, prin urmare, c n curnd tiina va ajunge s scape de acest parazit, care nu numai c o compromite, dar o i paralizeaz, mpiedicndu-i progresul. (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 129)

Ideea de Dumnezeu este o noiune fundamental, fr de care tiina cade n absurd. Materialismul ateu a npdit societatea modern, care l-a primit orbete tocmai pentru c el s-a dat drept expresia tiinei, drept rezultatul sau sinteza celor mai recente descoperiri ale ei. El s-a servit de prestigiul tiintei - dei, ca sistem, este nsi negaia acesteia - ca s impun mulimii semi-savanilor, incapabili s-i priceap ipocrizia. Prin ei, s-a introdus n coli (unde, n mod la, a exploatat i exploateaz candoarea i naivitatea copiilor sau a tinerilor neexperimentai, care nu au nici cunotine suficiente, nici spirit critic destul de dezvoltat pentru a deosebi minciuna de adevr) i a otrvit astfel, cu doctrinele sale rufctoare, mai multe generaii. Ca orice eroare, materialismul nseamn ignoran -fie prin lipsa de cultur, fie prin lipsa de inteligen, fie prin caracterul ptima. La aptesprezece ani, eram materialist pentru c nu aveam dect o sum foarte restrns de cunotine asupra naturii; pentru c raiunea mea nu era nc dezvoltat, aa c, neavnd spirit critic, credeam tot ce auzeam i citeam; pentru c m lsam prins n cursa perfidei afirmaii c oamenii de tiin sunt toi materialiti. Ei bine, dac de atunci nu a fi dobndit, printr-un studiu continuu, noi cuntine asupra naturii brute i asupra fiinelor vieuitoare, sau dac, din nenorocire, facultile mele intelectuale ar fi rmas n acel stadiu infantil, sau dac nu a fi constatat c adevraii savani resping sistemul materialist, atunci a fi i astzi o victim a acestei doctrine. (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 119 120).

Alte exemple:

Wernher von Braun (1912-1977), inginer american de origine german. Creatorul fusibilelor V2 i al rachetelor spaiale americane. A scris multe articole despre tiin i credin. ntr-o conferin inut la Colegiul Belmont din Carolina de Nord, n iunie 1972 spunea: tiina nu este incompatibil cu religia. n timp ce tiina ne nva tot mai multe despre creaiune, religia ne nva tot mai mult despre Creator!
ntre cuvintele care-i plceau mai mult s le citeze erau cele spuse de astronautul american Frank Borman, dup misiunea astronavei Apollo 8, care de Crciun n anul 1968 a nconjurat luna. Celor care dup acest Crciun petrecut n spaiu l ntrebau dac a vzut pe Dumnezeu (aluzie care se referea la cosmonautul sovietic Titov, care n 6 aug. 1961 dup ntoarcerea sa din spaiu a declarat c nu l-a ntlnit pe Dumnezeu), Frank Borman rspundea: Nu, pe Dumnezeu nu l-am vzut, dar am vzut clar dovezile existenei Sale. Werhner von Braun mai spunea: Cu ct vom nelege mai bine universul, cu att vom admira mai mult pe Creator!

Max Planck (1858-1947), fizician german, creatorul teoriei quantelor. Premiul Nobel n 1928. Era credincios practicant, mergnd regulat la biseric. Declar: Orict de profund am ajunge cu cercetrile, nu gsim nici o contradicie ntre religie i tiin, ci dimpotriv, o concordan esenial. Religia i tiina nu se exclud, cum cred unii, ci se completeaz.

Jurien de la Graviere, preedinte al Academiei de tiinte din Paris, in C. R. Acad. des Sciences, edina din 27 decembrie 1886, p. 1293: Botanica este o tiin care, cu umilin, se mulumete s-l admire pe Creator n operele sale.

Etienne Geoffroy Saint-Hilaire, celebru naturalist, membru al Academiei de tiine: Ajuns la aceast limit, fizicianul dispare; omul religios singur rmne, pentru a mprti entuziasmul sfntului Profet i pentru a striga cu dnsul: Cerurile spun gloria lui Dumnezeu.... (Etienne Geoffroy Saint-Hilaire Philosophie anatomique, Paris, 1822, II, p. 499).

Herv Faye, astronom ilustru, membru al Academiei de tiinte: i cum inteligena noastr nu s-a facut ea insi, trebuie s existe o inteligen superioar din care deriv a noastr. i cu ct ideea pe care ne-o vom face despre aceast inteligen suprem va fi mai nalt, cu att ne vom apropia mai mult de adevr; nu riscm s ne nelm considernd-o drept autoarea tuturor lucrurilor, raportnd la ea aceste splendori ale Cerurilor care au deteptat cugetarea noastr; i, n fine, iat-ne pregtii s nelegem i s primim formula tradiional: Dumnezeu, Tatal, atotiitorul, fctorul cerului i al pmntului... . (Faye Sur l'origine du monde. Theories cosmogoniques des anciens et des modernes, Ed. Gauthier-Villars, Paris, 1884, p. 9)
Arthur S. Eddington (1882-1946), astronom i fizician englez. El a determinat masa, temperatura i constituia a numeroase stele. Spunea: Fizica modern ne conduce n mod necesar la Dumnezeu!

Astronomul Johannes Kepler (1571-1630) i-a rezumat crezul afirmnd: Sunt cretin. L-a recunoscut pe Dumnezeu drept Creatorul plin de bunvoin, care a adus n fiin natura din nimic . Legile descoperite de el, ale micrii planetare, au fost rezultatul credinei n Dumnezeu, ca Dumnezeu al ordinii, i nu al haosului. n cartea sa, Armonia lumilor, publicat n 1619, pentru a prezenta cel de-al treilea principiu al micrii planetare, Kepler scria: Mare este Dumnezeu, Domnul nostru, mare este puterea Sa i ntelepciunea Lui nu are sfrit. Afirmatiile lui Kepler reflect credina cretin pe care acest mare om de tiin a avut-o: Vd acum c, prin strdaniile mele, Dumnezeu este slvit i n astronomie, ntruct cerurile spun slava lui Dumnezeu.

Hans Spemann (1869-1941), biolog german, premiul Nobel n 1935 pentru cercetri asupra mecanismului fiinelor vii, declara: Trebuie s mrturisesc c n timp ce fac cercetri am impresia c am n faa mea o fiin cu care dialoghez i care m depete total prin inteligena Sa. Aceast prezen de necrezut trezete n cercettor un respect de admiraie.

Guglielmo Marconi (1874-1937), fizician italian, a realizat primele linii de telegrafie fr fir. Premiul Nobel n 1909. De pe vasul su din marea Mediteran a aprins lmpile de la Congresul euharistic inut la Sidney n Australia. Un fapt fr precedent! El zicea: tiina singur nu poate lmuri multe mistere, n primul loc, al existenei noastre: cine suntem, de unde venim i unde mergem? Eu declar cu mndrie c sunt cretin. Credina o am nu numai ca membru al Bisericii Catolice dar i ca om de tiin!

f) Despre cauzele necazurilor i suferinei din lume

Dumnezeu nu a vrut rul n lume. ntreaga rspundere pentru rul din lume i revine omului. Necazurile i bolile au intrat n lume mai nti datorit pcatului strmoesc al omului, pentru c omul a cedat ispititorului. De asemenea, au i diferite cauze genetice i alte cauze (alcoolismul, fumatul, alimentaia nesntoas, etc.)

Deci, necazurile i bolile nu sunt date de Dumnezeu, ci sunt cauzate de oameni. n general rul este mprit n trei categorii : rul moral (pcatul), rul fizic i rul metafizic. Rul fizic i metafizic provin din rul moral, din pcat. Dac Dumnezeu ar fi suprimat rul, ar fi nsemnat s suprime i liberul arbitru al omului i ar fi nsemnat s creeze roboi coordonai de El, nu oameni cu voin liber.

Nenorocirile i bolile provin din folosirea improprie i nepotrivit a libertii umane. Oare nu noi polum apa pe care o bem, aerul pe care-l respirm, alimentele cu care ne hrnim, pmntul pe care trim? Oare nu noi provocm grave dureri fizice i boli incurabile cu aceast gestionare improprie a comorilor pe care Dumnezeu ni le-a pus la dispoziie? Oare nu noi suntem direct responsabili chiar i fa de atia copii care sunt nc n snul matern?

O mentalitate greit ne face s-l considerm pe Dumnezeu responsabil, fr motive reale i concrete; trebuie s renunm la afirmaia devenit proverbial c toate se ntmpl pentru c este voina lui Dumnezeu. De exemplu, tim c circa 250.000 de persoane mor anual n lume din cauza bolilor cum ar fi malaria, febra tifoid, holera. n realitate, este vorba de afeciuni provocate de poluarea apelor i a ambientului, cauzate de fuga omului dup ctig, fr se in cont de valoarea vieii. i apoi se aude afirmaia resemnat a celui care nu tie s disting responsabilitile, adic faptul c trebuie acceptat voina lui Dumnezeu.
Sunt prea multe femei care dau vina pe Dumnezeu pentru sterilitatea lor i care se ntreab de ce Dumnezeu le refuz maternitatea. Aceste femei tiu c pesticidele de pe fructe sau de pe verdeuri au un grad aa de mare de toxicitate, nct provoac daune grave i ireversibile pentru capacitatea lor reproductiv?

O atent analiz medical demonstreaz c 75% dintre cazurile de cancer nregistrate n lume pot fi evitate n mod normal. Totui, muli vor muri ntrebndu-se n mod inutil: De ce mi-a trimis Dumnezeu cancerul? Statisticile mai afirm c, n orice ar din lume, dotat cu un grad destul de ridicat de bunstare privat i social, mor n fiecare an circa 15.000 de persoane i alte 120.000 sunt rnite n accidente de circulaie. Care sunt cauzele acestei statistici descurajatoare? 69% dintre ei mor din cauza unei erori a oferului; 17% din cauza strii drumurilor; 6% din cauza unei erori a pietonului; 5% din cauza avariilor mainii i 3% din cauze naturale. n realitate, 100% dintre persoanele care supravieuiesc n aceste accidente consider c vina este numai a lui Dumnezeu

n fiecare an, mor n lume milioane de persoane din cauza fumului; mii de copii se nasc cu malformaii, orbire, handicap, traume provocate de plgi sociale, cum sunt malnutriia, alcoolismul cronic al prinilor sau lipsa de vitamine. i prea muli prini nc se ntreab: De ce a voit Dumnezeu aceasta pentru mine? De ce i s-a ntmplat aceasta copilului meu? Planeta noastr produce actualmente mai mult cu 10%peste necesarul de hran pentru tot neamul omenesc. Egoismul rilor bogate, neglijena, proasta administrare a structurilor politice i sociale i chiar interesele meschine ale anumitor guverne fac ca aproape 500 de milioane de persoane s sufere i s moar de foame. i totui, nu lipsesc cei care au curajul s spun: Cum pot eu s cred n Dumnezeu cnd atta lume moare de foame?; ca i cum Dumnezeu ar fi responsabil de neglijena noastr!

Edificii care mbolnvesc

Recent, un grup de specialiti a denunat faptul c n arhitectur nu se face nimic pentru a evita aa-numitul sindrom al edificiului bolnav: o plag social care cuprinde de acum milioane de persoane. ntr-adevr, n multe edificii moderne se folosesc unele tipuri de materiale plastice, de conglomerate, de ciment i alte materiale care eman substane toxice i cancerigene, fr ca locatarii s fie avertizai cu privire la riscurile pe care le au; ns, n momentul n care contacteaz boli grave, acestea vor deveni o povar a crucii grele pe care Dumnezeu le-a dat-o.

i marile inundaii, considerate fenomene capricioase i necontrolabile, capabile s provoace imense pierderi economice i un numr foarte mare de mori, n realitate, sunt i rodul interveniei iresponsabile a omului asupra naturii. Acelai lucru se ntmpl n cazul cutremurelor: sunt evenimente naturale, dar multe dintre ele sunt cu adevrat funeste din cauza iresponsabilitii omului care nu le nfrunt cu structuri corespunztoare.

Practic, omenirea a nfrnt boli grave cum sunt variola i poliomielita. Cte alte boli ar putea s fie terse de pe planeta noastr dac, n loc s se iroseasc banii n orice tip de arme de ucidere, s-ar folosi multe resurse economice i intelectuale n cercetarea tiinific? n schimb, din pcate, i n mintea multor cretini, responsabilul relelor i al morii continu s fie Dumnezeu: omul nu are nimic de-a face, omul este numai o victim Noi suntem cei care favorizm moartea: i netezim drumul cu ura i neglijena; putem s-i blocm excesul de victime, pe care le secer, prin iubire, generozitate i un profund sim de responsabilitate personal i social.

Deci necazurile nu sunt date de Dumnezeu, sunt cauzate de oameni, dar sunt permise n scop pedagogic, educativ. Una este a da, a vrea i cu totul altceva este a permite. Deci, un efect al necazurilor este - sau ar trebui s fie - cel pedagogic, educativ. Marele scriitor Giovanni Papini spunea : Dac a fi suferit cnd eram tnr ct sufr acum cnd sunt btrn, a fi ajuns un geniu . Un copil care sufer e mai matur n gndire dect un adult care nu a cunoscut suferina. Totui unii oameni nu nva nimic nici n urma necazurilor.

Dumnezeu nu a venit s suprime suferina, nu a venit s o explice, dar a venit ca s o umple de prezena Sa, spune un alt scriitor, Paul Claudel. i asta pn n rdcinile sale cele mai profunde.
Sfntul Ignaiu de Loyola spune c atunci cnd vine boala trebuie s ne convingem c ea nu este un dar inferior sntii . Acest sfnt s-a convertit tocmai n boal. A avut ocazia s reflecteze, s se dedice lecturilor spirituale, rugciunii. Bolnavul i ajut mai mult, cu rbdarea sa, cu cuvinte edificatoare, cu exemplul, pe vizitatori, dect ei pe el. Sfntul Ioan Hrisostomul scrie : Dac la boal te ncrezi n Dumnezeu, i place mai mult dect dac ai face multe fapte bune cnd eti sntos. Iar Blaise Pascal scrie : Cunosc pericolul sntii, dar i marile avantaje ale bolii.

Pe de alt parte, suferina are i rolul de a ne da ocazii pentru a practica iubirea unii fa de alii. n acest sens, papa Ioan Paul al II lea scria despre suferin : Suferina e prezent n lume pentru a face s se desctueze iubirea, pentru a face s se nasc fapte de iubire fa de aproapele.

Dumnezeu nu permite nici ispite peste puterea noastr : "Nu v-a ajuns nici o ispit care s nu fi fost potrivit cu puterea omeneasc i Dumnezeu, care este credincios, nu va ngdui s fii ispitii peste puterile voastre; ci mpreun cu ispita, a pregtit i mijlocul s iesii din ea, ca s-o putei rbda." (1 Cor. 10,13)

Un alt motiv pentru care Dumnezeu permite necazurile din lume este i pentru a nu ne lega cu toate puterile de aceast via trectoare, ci s ne ndreptm sperana spre venicie.

Necazurile i rul din lume sunt explicate mult mai pe larg de ramura teologiei numit teodicee.

Dar, mai presus de toate, Dumnezeu este solidar cu suferina noastr: Domnul Isus Cristos a venit i a suferit aici. El s-a sacrificat pentru noi ca s ne deschid calea spre mntuire, dar mai departe depinde de noi dac ne mntuim. Ne mntuim dac facem pocin de pcate i urmm cuvntul su, aa cum vom vedea mai jos. Avem liberul arbitru, adic libertatea voinei de a alege ntre bine i ru i suntem responsabili de ceea ce alegem. Dumnezeu nu a creat roboi, ne-a nzestrat cu liberul arbitru, adic libertatea voinei de a alege ntre bine i ru i suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi fr de noi, dar nu ne poate mntui fr de noi, fr colaborarea noastr. Dumnezeu ar fi putut gsi i o alt cale pentru a ne deschide calea spre mntuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea arta iubirea lui maxim. Domnul nostru Isus Cristos nsui a spus : Nimeni nu are o iubire mai mare dect cel care i d viaa pentru prietenii Si (Ioan 15:13) i a dovedit din plin aceasta. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face zadarnic pentru el. Deci, s nu zdrnicim jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi! S ne strduim s ajungem n rai, unde nu este durere, nici ntristare, nici suspin, ci via venic i att de fericit cum nici nu ne putem imagina! Dac ne vom mntui, vom avea parte de mplinirea acelui "desiderium" de care am vorbit, mplinirea acelei dorini de fericire total, "mplinire pn la stele".

n privina necazurilor, se povestete c un om a avut ntr-o noapte un vis interesant. Se fcea c se afla ntr-un pustiu uria, unde vedea, privind napoi, urmele pailor pe nisip pe care i fcuse pe urmele pailor lui Isus : urmele pailor lui Isus mpreun cu urmele pailor si. Dar spre surprinderea sa, a remarcat c n anumite zile nu erau dou urme de pai pe nisip, ci una singur : erau zilele n care avusese cel mai mult de suferit. Atunci a zis : Doamne, tu ai promis c vei rmne cu noi n toate zilele. De ce m-ai lsat singur tocmai n momentele cele mai grele ? Iar Domnul a rspuns : Zilele n care ai vzut o singur urm pe nisip sunt zilele n care te-am purtat n brae. Nu e urma pailor ti, ci urma pailor mei.

g) Despre rugciune

n privina rugciunilor, trebuie s tim c ele nu sunt numai rugciuni de cerere, ci sunt i de preamrire, de mulumire, etc. i, pentru ca o rugciune s fie bine fcut, trebuie s ndeplineasc mai multe condiii, adic trebuie s ne rugm : cu evlavie (s ne rugm din inim i s alungm orice alte gnduri strine de rugciune), cu umilin (ne recunoatem nevrednicia i ne cim de pcatele noastre), cu ncredere (avem ndejde c Dumnezeu ne va da toate cte ne sunt folositoare), cu supunere la voina lui Dumnezeu (cnd lsm lui Dumnezeu decizia s ne asculte sau nu, dup cum va judeca El c este mai bine pentru mntuirea noastr venic) i cu statornicie (cnd nu ncetm a ne ruga, cu toate c Dumnezeu nu ne ascult imediat). n privina uneia dintre condiiile rugciunii, cea de supunere la voina lui Dumnezeu, trebuie s tim c Dumnezeu nu este dator s ne dea tot ceea ce cerem n rugciuni. Noi vedem lucrurile n mod limitat, dar El le vede n ansamblu i, dac ndeplinirea unor cereri ar fi spre rul nostru sau al altora, atunci nu ni le ndeplinete, chiar dac nou ni se par cereri bune. De exemplu, dac un copil mic cere prinilor un pistol ncrcat sau o cutie de chibrituri, evident c prinii nu-i vor da aceste lucruri, pentru c ei tiu c i poate face ru lui sau poate face ru altora. Dar copilul nu tie c sunt spre rul lui sau al altora, ip, plnge, dac cere aceste lucruri i nu i se dau. La fel e i cu cererile din rugciunile care rmn nendeplinite, dei ne rugm bine iar cererile ni se par bune i nu vedem nimic ru n ele.

h) Exemple de site-uri despre armonia dintre religie i tiin :

Dup cum am vzut, nu este nici o contradicie ntre religie i tiin, dimpotriv, este armonie ntre ele. Aa cum spuneam la nceput, doar tiinta superficial contrazice religia, dar tiina adnc l conduce pe om spre religie. Au nceput i la noi in ara cursuri despre armonia dintre religie, filosofie i tiin, care se fac n Occident de mai bine de 20 de ani. De exemplu, site-ul urmtor conine revista on-line de studii n legtur cu armonia dintre religie i tiin. Putei vedea o declaraie comun ntre mitropolitul (actual Patriarh) Daniel, rector, prorectori i decanii facultilor, de demarare a studiilor n legatur cu armonia dintre religie i tiin:
http://www.jirrs.org/ro/index.html

Nu cu mult timp n urm unii au crezut c religia i tiina n-ar avea nimic n comun, ba chiar c ar fi opoziie, ceea ce este fals, pentru c religia i tiina sunt de fapt ntr-o armonie perfect. Ca i Einstein, cei mai muli savani i filosofi au fost convini de existena lui Dumnezeu i a vieii de dincolo de moarte.
Iat i site-ul Fundaiei Internationale de studii n legtur cu armonia dintre religie i tiin, Fundaie ce are centre n foarte multe ri de pe glob:
http://www.templeton.org/funding_areas/natural_sciences/astronomy_and_cosmology/

i) Foarte pe scurt despre "pariul" lui Pascal
Blaise Pascal a fost un om de tiin si filosof profund credincios. Pentru atei i pentru cei care nu s-au hotart n a-l urma pe Dumnezeu, el a scris celebrul su "pariu", care, pe scurt, ar putea fi redat astfel: Dac Dumnezeu nu exist i ai crezut n El i i-ai urmat Cuvntul, nu ai pierdut nimic. Dar dac Dumnezeu exist i nu ai crezut n El i nu i-ai urmat Cuvntul, atunci ai pierdut totul. Iat un fragment din "Cugetri", referitor la acest "pariu": S punem n cumpn ctigul sau pierderea n caz c ai lua partea credinei c Dumnezeu exist. Dac ctigai, catigai tot; dac pierdei, nu pierdei nimic. Deci, pariai c exist; facei-o fr ovire. Recomant spre lectur ntreaga carte "Cugetri" de Blaise Pascal. Este foarte interesant.

j) Cercetarea tiinific i raiunea ne pot ajuta pe drumul credinei doar pn la o anumit limit, (suficient ns ca s ne dm seama c Dumnezeu exist i c este Fiina suprem personal) dincolo de care adevrurile depesc raiunea i ne sunt revelate de el nsui, n mod supranatural, prin profei i prin Fiul su ntrupat:

Dumnezeu ni s-a revelat ca Fiin suprem personal (cu gndire i voin), mai exact ca o singur Fiin n trei Persoane: Tatl, Fiul i Sfntul Duh (este vorba de misterul Sfintei Treimi, adic misterul lui Dumnezeu unic n Fiin i ntreit n Persoane, mister pe care nu-l putem nelege dect ntr-o mic msur cu gndirea noastr uman limitat). Cercetarea tiinific i raiunea ne pot ajuta pe drumul credinei doar pn la o anumit limit, (suficient ns ca s ne dm seama c el exist i c este Fiina suprem personal) dincolo de care adevrurile depesc raiunea, i ne sunt revelate de el nsui, n mod supranatural, prin profei i prin Fiul su ntrupat. n acest sens, Evagrie din Pont spunea: "Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea uman; dac ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu." Iar Blaise Pascal vorbete despre Deus absconditus (Dumnezeu ascuns), referindu-se att la faptul c nu-l putem vedea pe Dumnezeu, ct i la faptul c nu-l putem nelege cu mintea noastr limitat. Ideea pe care vreau s-o subliniez acum e urmtoarea: Dumnezeu este Fiina Personal infinit i absolut, iar noi, ca fiine tot personale, ns limitate n privina raiunii, nu-l putem nelege pe deplin, nu-l putem cuprinde pe deplin cu mintea noastr uman limitat, de aceea, pe de o parte, Dumnezeu ne rmne ascuns, inefabil. n plus, este i diferena datorit faptului c noi avem i trup, nu numai spirit, pe cnd Dumnezeu nu are trup, este doar spirit, de aceea nici nu-l putem vedea, pe lng faptul c nu-l putem nelege pe deplin cu gndirea noastr limitat.
Iata i o carte cu dovezi ale existenei lui Dumnezeu. Poate fi citit direct pe internet, fr a fi necesar s fie descrcat n calculator:
http://www.profamilia.ro/apologetica.asp?urme


2) REVELAIA SUPRANATURAL

a) Foarte pe scurt despre scrierile sacre (crile Bibliei i scrierile Sfinilor Prini ai Bisericii) i despre faptul c sunt inspirate de Dumnezeu

Pe lng faptul c ni se descoper prin revelaia natural, Dumnezeu ne-a descoperit existena sa i a vieii de dincolo de moarte i prin Revelaia supranatural : prin profei, prin fapte i intervenii, prin Fiul su ntrupat, Isus Cristos, precum i prin apostoli i sfinii prini ai Bisericii. Sunt dou mari izvoare care cuprind Revelaia supranatural a lui Dumnezeu: Sfnta Scriptur (Biblia) i Sfnta Tradiie (Sfnta Tradiie cuprinde scrierile sfinilor prini ai Bisericii, marii episcopi cretini). Biblia este cuvntul viu al lui Dumnezeu, este inspirat de Dumnezeu, la fel i scrierile Sfintei Tradiii. Dumnezeu e autorul principal al Bibliei i al scrierilor Sfintei Tradiii, oamenii au fost doar autorii secundari. Pe lng dovezile arheologice care confirm evenimentele relatate n Biblie, mai exist i argumentele profeiilor biblice: profeii au prevestit fapte care s-au petrecut ntocmai cum au spus ei, dup multe secole de la prevestirea lor, deci e clar c au fost inspirai de Dumnezeu, care cunoate i ceea ce va fi n viitor. Dac nu ar fi fost inspirai de Dumnezeu, ei nu ar fi avut de unde s tie ce va fi dup multe secole. Dumnezeu, fiind atottiutor, cunoate ceea ce vor alege oamenii, dar el nu-i oblig pe oameni s aleag ntr-un fel sau altul, deci oamenii au libertatea voinei i rspunderea pentru alegerile lor. Despre cuvntul lui Dumnezeu inspirat autorilor crilor din Sfnta Scriptur putei citi accesnd linkul urmtor: http://www.profamilia.ro/catehism.asp?cbc=on&sel=5


b) Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu ntrupat - Revelaia n Persoan

n afar de profeiile cu privire la multe evenimente din lume, n Vechiul Testament au mai fost profeite cu multe secole nainte de naterea Domnului Isus Cristos i principalele evenimente din viaa sa, cum ar fi: locul i mprejurrile naterii sale, multe dintre minunile sale, moartea pe cruce i nvierea sa. El este Revelaia n Persoan, supremul Revelator i, totodat, supremul Revelat. Domnul Cristos a spus i a dovedit prin toat viaa sa, prin nvturile i prin minunile sale c este Fiul lui Dumnezeu ntrupat, nu doar om i c el este Calea, Adevrul i Viaa : Eu sunt Calea, Adevrul i Viaa (In. 14,6) n el sunt dou firi : divin i uman. El este n acelai timp Dumnezeu i om. Domnul Isus Cristos a avut viaa prevestit de profei cu veacuri nainte i profeiile s-au mplinit ntocmai. El a fcut minuni foarte mari, cum ar fi: a nviat morii, a nviat el nsui din mori, a potolit furtuna pe mare, a vindecat atia orbi, bolnavi, etc. Prin toate acestea i prin multe alte minuni, prin toat viaa i nvturile Sale El a dovedit din plin c este Fiul lui Dumnezeu ntrupat, nu doar om. Dup nviere el a mai rmas 40 de zile pe pmnt, pn la nlare i a fost vzut de apostoli i de muli ali oameni. Apostolii au mncat i au vorbit cu el n aceste 40 de zile. Apoi ei au predicat toat viaa despre nvierea Domnului Isus Cristos i au murit pentru acest adevr. E clar c nu ar fi murit ei pentru o minciun. Marele matematician, fizician i filosof francez Blaise Pascal, spunea : Cred cu bucurie n cuvntul acelora care i-au dat viaa pentru ceea ce au spus. Accesnd linkul urmtor gsii o carte foarte bun despre Isus Cristos. Poate fi citit direct pe internet: http://www.profamilia.ro/sftreime.asp?isuscristos

c) Miracole recente

Sunt foarte multe miracole care sprijin i confirm Revelaia lui Dumnezeu. Credina se bazeaz n primul rnd pe Revelaia cu R mare, prezentat foarte pe scurt, mai sus. Urmtoarele sunt revelaii de mai mic importan n comparaie cu Revelaia, dar o sprijin:

- Muli oameni care trec prin moarte clinic (o moarte temporar, de cteva minute sau cel mult cteva ore), i vd propriul trup ntins la locul morii, iar ei plutesc fr greutate, vd orae de lumin (raiul), vd o mare de foc i suferin (iadul) precum i o Fiin de lumin care le spune: "Ceasul tu n-a sosit nc". Revin la viaa pmnteasc dup moartea clinic i povestesc altora ceea ce au vzut i auzit n lumea de dincolo. Ei mai povestesc i tot ceea ce au fcut i vorbit medicii i asistentele n timpul n care erau declarai mori, ba chiar i ceea ce s-a petrecut n saloanele alturate, precum i faptul c materia nu mai era un obstacol pentru ei ca spirite (de exemplu, puteau s treac prin perei). Sunt sute de mii de cazuri de moarte clinic cercetate i confirmate de medici. Unii dintre medici, care, nainte de a cerceta aceste cazuri, se ndoiau de existena lui Dumnezeu i a vieii de dincolo de moarte, dup ce au cercetat aceste cazuri, s-au convins c exist Dumnezeu i viaa de dincolo. Amintesc 11 (unsprezece) nume de medici care au verificat existena vieii de dincolo de moarte fcnd cercetri ale cazurilor de moarte clinic: Dr. Maurice S. Rawlings, Dr. Elizabeth Kubler - Ross, Dr. Charles Garfield, Dr. Karlis Osis, Dr. Robert Van Castle, Dr. Erlendur Haraldsson, Prof. Dr. Ian Stevenson, Dr. Russell Noyes, Dr. Raymond Moody, Dr. M. B. Sabom, Dr. Fred W. Schoonmaker. Dr. Elizabeth Kubler - Ross spunea de exemplu: "Sunt ferm convins c exist via dincolo de moarte. Am asistat i am adunat date de la patul de moarte a peste o mie de persoane".

Accesnd linkul urmtor putei viziona un documentar foarte interesant (subtitrat n limba romn) cu mrturii ale unor oameni care au trecut prin moarte clinic i au vzut raiul i iadul, precum i mrturii ale medicilor care au asistat numeroi oameni care au trecut prin moarte clinic, de exemplu medicul Maurice S. Rawlings (unul dintre cei 11 medici amintii mai sus). Documentarul e format din nou pri (pe youtube), fiecare de aproximativ 9 sau 10 minute. Accesnd urmtorul link putei viziona prima parte a acestui documentar, iar celelalte opt pri le putei viziona tot pe youtube, n partea dreapt:



nc o nregistrare video cu un om care a trecut prin moarte clinic n urma unui accident i a vzut raiul i iadul cnd a fost n afara trupului. nregistrarea se numete: This man died and returned - Acest om a murit i s-a ntors(din moartea clinic)


Sunt sute de mii de experiene asemntoare ale oamenilor care trec prin moarte clinic, confirmate de medici.

- Sunt sfini care primesc n mod miraculos stigmatele (rnile Domnului Cristos) pe trupul lor, cum a fost Sfntul Apostol Pavel, Sfntul Francisc de Asissi, Sfntul Padre Pio n Italia n anii 50-60 ai sec. XX, sau tnra Myrna Nazzour, n Damasc, n anii 80-90 ai sec. XX. Tnara Myrna Nazzour a primit stigmatele (rnile Domnului Cristos) n urma unor apariii ale Domnului Cristos i ale Sfintei Fecioare Maria. Putei vedea rnile cnd sngereaz iar pe trupul ei apare apoi ulei de msline din abunden, precum i alte miracole de acolo (icoane din care curge ulei sfnt, etc). Toi care au vzut aceste miracole au rmas uimii, inclusiv medicii de la faa locului. Iat site-ul care conine toate nregistrrile video cu miracolele din Damasc (toate nregistrrile sunt foarte interesante dar recomand n primul rnd prile 1 i 8)
http://www.catholicdigitalstudio.com/miracleofdamascus.htm


Iat prile 1 i 8, preluate de pe youtube (la nceputul prii 1, n primele 45 de secunde se prezinta numele celor care au fost martori oculari la miracole)

Prima parte:



Partea a 8 - a:




- Exist apariii ale Domnului Cristos i ale Sfintei Fecioare Maria, nsoite de vindecri miraculoase i multe alte minuni. Sfnta Fecioar Maria a aprut (i apare i n prezent) n multe locuri de pe pmnt: n Frana la Lourdes, n Portugalia la Fatima, n Belgia la Banneux, n Spania la Garabandal i, n prezent, n Bosnia-Heregovina la Medjugorje. n localitatea Medjugorje patru fete i doi biei au primit darul de a o vedea pe Sfnta Fecioar. Apariiile au nceput n 1981 cnd erau copii ; continu i azi, cnd sunt aduli. n timpul apariiilor, vizionarii sunt n extaz, vorbesc fr glas cu Sfnta Fecioar, invizibil pentru restul oamenilor. Acolo au loc i alte miracole: vindecri de boli incurabile, semne deosebite n soare, miresme foarte plcute la locul apariiilor, etc. Vizionarii au fost testai n timpul apariiilor n multe moduri, de exemplu li s-au pus ecrane opace n fa i s-a constatat cu ajutorul unor aparate puse pe cap, c ei vd i prin ecrane; nu simt nimic n jur n timpul apariiilor, etc. Iat o nregistrare n acest sens:



Iat o nregistrare video despre apariiile Sfintei Fecioare Maria la Medjugorje (Bosnia Heregovina). i putei vedea pe cei sae vizionari (4 fete si 2 baieti) att n timpul primelor apariii (1981), cnd erau copii, ct i acum, cnd sunt aduli (Sfnta Fecioara Maria le apare i acum)



i o nregistrare video cu una din vizionarele de la Medjugorje n timpul unei apariii a Sfintei Fecioare Maria pe data de 2 octombrie 2007:



- O nregistrare video de la apariiile Sfintei Fecioare Maria la Garabandal (Spania) n anii 1961 1965. Tot acolo a aprut i Arhanghelul Mihail. n timpul extazului, vizionarele (patru fete) au vorbit fr glas cu Sfnta Fecioar, s-au deplasat fizic (inclusiv deplasri napoi, cu spatele) i i-au dat Sfintei Fecioare Maria s binecuvnteze cruciulie i alte obiecte de cult. Apariiile au fost nsoite de vindecri miraculoase i de profeii. Putei vedea nregistrarea urmtoare:



-Dei pentru cei mai sceptici poate prea incredibil, n timpul unora dintre apariiile de la Garabandal vizionarele au fost mprtite n mod miraculos de Arhanglelul Mihail. Nu e de necrezut, pentru c Dumnezeu permite uneori i lucruri ieite din comun, supranaturale. Unele dintre mprtanii au fost vizibile pentru toi cei prezeni. Martorii oculari confirm acest miracol i azi. Toi au putut vedea cum sfnta mprtanie a aprut dintr-o dat pe limba vizionarei Conchita i au scos un strigt de uimire i bucurie la apariia miraculoas a sfintei mprtanii. i nu sunt singurele apariii unde vizionarii au fost mprii n mod supranatural, aceste miracole au avut loc i la Fatima, n 1917.
n urmtoarea nregistrare se poate vedea mprtania aprnd n mod miraculos pe limba unei vizionare de la Garabandal. Dai click pe urmtoarea nregistrare:



-Videoclipul urmtor conine fotografii din viaa Sfntului Padre Pio din Italia. Padre Pio este un sfnt din secolul XX care a primit n mod miraculos stigmatele pe trupul su (rnile Domnului Cristos), precum i alte minuni: levitaia, bilocaia, apariii de ngeri, de diavoli, minuni n legtura cu mirosurile - osmogenezia, etc.



Recomand i site-ul Teleradio Padre Pio. Conine TV on-line i radio, precum i nregistrri cu vocea sfntului Padre Pio:
http://www.catholica.ro/varia/showwebdir.asp?go=226

Iat un site deosebit de interesant despre Padre Pio n limba romn:
http://www.padrepio.catholicwebservices.com/RUMENO/Index.htm


- Sunt numeroase locuri de pe Pmnt, unde au fost miracole euharistice : Sfnta mprtanie s-a transformat n carne i snge la Sfnta Liturghie, sub ochii preotului i ai credincioilor, de exemplu la Lanciano i la Orvieto. Iat un videoclip cu miracol euharistic - Sfnta mprtanie sngernd, precum i alte miracole de acolo :


Mai multe putei citi i vedea pe blogul urmtor (pe care l-am recomandat i la nceputul postrii)

http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe blog gsii: argumente i dovezi ale existenei lui Dumnezeu i a vieii de dincolo de moarte; videoclipuri ; nregistrri video cu miracole ; legturi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele conin i posturi TV on-line i posturi de radio) ; cri foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (fr a necesita descrcare n calculator) ; articole foarte interesante ; adrese, numere de telefon i site-uri ale unor asociaii care ofera servicii caritative, etc.

V rog intrai pe blog i trimitei-l mai departe, ca s foloseasc i altora. Chiar merit.


Fosta membra 9am.ro

981 mesaje
Membru din: 12/07/2009
Postat pe: 3 August 2009, ora 18:34

FLORINE gata, intrerupem jocul nostru devenit pana la urma stupid, asa cum te-am avertizat.AM CASTIGAT, badie, pariul cu talica, PARIUL nostru cam tampit, cum te-ai incapatanat sa il ducem la extrema, cum bine vezi am castigat acest pariu, ultimele doua zile dovedesc fara tagada faptul ca am avut dreptate, oamenii, indiferent de personalitatea, cultura, moralitatea, inteligenta, apartenenta lor sunt usor de manipulat prin CUVANTUL bine scris si bine gandit, prin informatii si scenarii mai ales dramatice, care ii implica pe cei dragi lor, familia, progeniturile, anijmal;ele de companie, amantele si amantii, amicii...Eu personal, chiar daca te absolv de lada de bere pentru pariul cu tine, simt ca trebuie sa ma opresc, userii nostri de pe 9am se vor simti umiliti si manipulati cand vor afla ca ne-am inteles sa ducem la absuird un joc, un experiment care, asa cum constati, nu ne onoreaza si ne obliga sa folosim un arsenal din ce in ce mai sofisticat. Eu unul ma retrag din acest pariu, te las sa te consideri superior,unicul castigator. Hai sa ramana adevarul la mijloc: ai sustinut ca oamenii sunt prosti, slabi, manipulabili, ca au gena cruzimii si crimei in sange, a indobitocirii dirijate, a sclavagismului subordonand insrtinctul foamei si fricii,ca tu ii poti juca si comanda dupa bunul plac...Eu te-am avertizat ca oameniir aman oameni, sentimentali, au sensibiliitate, nu ii poti manipula total nici macar pe 9am dupa bunul tau pla indiferent de poveste si urmari, au fost lagare de concentrare, au murit milioane de oameni si nu a platit niciun criminal de razboi si autor de gernocid cu mai mult decat o viata, propria viata, , doiar nu est chiar tu,m un mic limbric, triomisul luii Dumnezeu. Baiete, cu suferinta ta pe care nu o stiu ceilalti de pe forum, esti oricine, unul dintre noi, oarecare, cum si eu sunt oricine, oricar, oarecinee...Eu am inteles din acest joc si pariu un singur lucru: puterea cuvantului este de-a dreptul ucigasa,mai distrugatoare decat orice arma, aici te-am prins, raman consecvent principiului meu religios inspirat de catre Tatal Ceresc: "Mai intai si intai a fost cuvantul!", adica puterea, energia suprema codificata, forta codificata a ceeea ce a fost inainte,in trecutul infinit, acum in prezentul infinit si in viitorul infinit, dintotdeauna pentru totdeauna...Stii tu,discutiile noastre filozofico-religuoase, astrologice uneori si la care nu prea faceai fata dupa dou-treio paharele de tuica buna, cum se serveste pe la noi, prin Ardeal de castre o gazda buna, o nevestica mai nervoasa, mai cu mancarimi...Ori, batrane, recunoaste, CUVANTUL inseamna incepuituil si sfarsitul, spusa si nespusa, pus si nepusa, Alpha si Omega ....Ziceai ca esti topit dupa Constantin Noica si Pavel Corutz...
Personal, Florine, ma retrag din jocul tampit pe care l-ai propus, m-ai dus la extrema doar pentru cateva sticle de bere si, ma ialers, pentru satisfacerea orgoliului tau imbecil de a avea tu si numai tu ultimulcuvant si dreptate numai tu, asa cum v-au in toxicat, v-au indoctrinat superiorii tai pana in `89 cand eram amanmdoi niste putoi de pifani, racolati de securitate si mancam armata pe paine neagra, armata si serviciu la militie, pe obiective, la Jilava, asa cum ne-a prins Revolutia.. Hai sa dam dracului cartile pe fata pe acest 9am, ca si pe celelalte site-uri si bloguri pe care am tot intrat, ne-am inregistrat si ne batem joc de sarmaniii oameni! De ce sa mai intretinem mascarada asta? Ai castigat pariul, dau berea, nu sunt toti chiar prosti si numai tu esti geniu, chiar daca eu scriu mai bine si am mii de pagini de proza in spate, ca autor, trebuie sa recunosti ca la acest capitol, literatuira, am mult maiu multa forta si sunt mai aproape de Dumnezeu decat bestia non literara, non artistica din tine. ...Cand ne vedem la adresa noastra conspirativa sa imi achit pariul sau sa iti achiti pariul, depinde ce onoare mai ai? Ma recunosc invins!


9am051507

14 mesaje
Membru din: 17/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 27 August 2009, ora 14:48

Ideea este ca fiecare dintre noi are dreptul la o opinie libera, lipsita de constrangeri si fara teama ca va fi catalogat ateu. apoi, faptul ca-si exprima un gand, o intrebare nu inseamna ca este ateu


Pagini: << 1 2 3 4 5 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului SA NU NE FIE FRICA DECAT DE DUMNEZEU!!
Mergi la: