Uniunea scriitorilor din romania, o institutie de tip stalinist?

Nicolae Manolescu, actualul presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania, este unul dintre pu�inii critici literari care au reu�it rusinoasa "performan��" de a omagia to�i dictatorii-ro�ii ai Rom�niei �ncep�nd cu Dej �i sf�r�ind cu Iliescu, dar �i marxism-leninismul �i pe Marx, realiz�rile clasei muncitoare, pe stalinistul Desliu si pe comunista Maria Banus, epoca luminii, Omul Nou �i umanismul socialist �.a.m.d. De asemenea, N. Manolescu, prin sistemul sau de relatii de tip mafiot, ocupa o sumedenie de functii atat in sistemul de stat cat si in cel privat, fiind printre altele si ambasador UNESCO al Romaniei la Paris, si comentator sportiv, si profesor universitar, si 'tartor' la Romania literara etc.

�N. Manolescu este acela care a pl�tit dogmatismului de tip proletcultist cel mai mare tribut.�

�Nicolae Manolescu a debutat �n 1961 cu recenzii la culegerile de versuri Amiezile veacului, de Rusalim Mure�anu �i F�r� popas de Floren�a Albu. Felul cum sunt scrise aceste recenzii, ca �i cronicile �i articolele care au urmat, dovede�te �nc� o dat� c� pre�ul intr�rii �n via�a literar� a fost acceptarea �ntocmai a cli�eelor dogmatismului realist-socialist �i c� numai cine a consim�it la acest compromis a putut beneficia de un loc �n coloanele revistelor literare.

Citind ast�zi acele texte nu po�i s� nu te �ntrebi: lips� de discern�m�nt, datorit� v�rstei, sau dorin�a de a face carier� literar� cu orice pre�? Poate �i una �i alta. Oricum, din genera�ia sa, N. Manolescu este acela care a pl�tit dogma�tismului de tip proletcultist cel mai mare tribut.� (M. Ni�escu, Sub zodia proletcultismului, Ed. Humanitas, 1995, pp. 283-288, p. 318.)

Pentru cei foarte tineri recomand cateva citate din opera marxistului Manolescu, tartorul literaturii romane si al scriitorilor valorosi si promotor al impostorilor, plagiatorilor si al securistilor deconspirati de tipul Eugen Uricaru-agentul Udrea s.a.:

1. �Subliniind �n cuv�ntarea sa la ultima conferin�� pe �ar� a scriitorilor �rolul de seam� al literaturii �n formarea �i educarea tineretului�, tovar�ul Gh. Gheorghiu-Dej spunea:

�T�n�ra noastr� genera�ie are nevoie de opere care �ntruchipeaz�
idealurile pline de m�re�ie ale epocii noastre, evoc�nd tradi�iile glorioase de lupt� ale poporului, ale clasei muncitoare...�.

Aceast� sarcin� trasat� literaturii este extrem de semnificativ�. �n fa�brici, pe �antiere sau �n gospod�rii agricole colective, tineretul particip� cu entuziasm la des�v�r�irea construc�iei socialismului. �n condi�iile prelu�rii puterii de c�tre clasa muncitoare, un relief deosebit l-au c�p�tat tinerii muncitori. Ei �i-au �nsu�it socialismul ca pe un mod de via��, identific�ndu-se cu peisajul inedit al ��rii. (...)

Ce a �nsemnat Revolu�ia socialist� pentru tot acest tineret os�ndit la nerealizare (sub burghezie) e u�or de �n�eles. �n peisajul ��rii, devenit un imens �antier, literatura a surprins nemaipomenita dezl�n�uire de energii, munca trepidant�, entuziasmul sutelor de mii de tineri, �nchin�nd o laud� tinere�ii... o laud� efortului uman eliberat. (...)

Devotamentul �i eroismul acestor tineri, n�scu�i �i crescu�i dup� Elibe�rare, educa�i �n spiritul moralei comuniste, trebuie s� fac� obiectul unor opere pe m�sura cerin�elor epocii noastre.� (Nicolae Manolescu, Tinerii muncitori �n crea�ia literar� contemporan�, Contemporanul, nr. 18, 14 mai 1962)

2. �Literatura realist-socialist� este, prin natura ei, o literatur� a valorilor etice, surprinz�nd muta�iile profunde, determinate �n con�tiin�� de ideea socialismului, promov�nd idealuri de via�� noi, �ndeplinind, adic�, un rol educativ �nsemnat �n formarea omului epocii noastre... Noul con�inut al literaturii noastre e dat, de fapt, de reflectarea procesului istoric al construi�rii societ��ii f�r� exploatare, de reflectarea procesului ad�nc �n care esen�a uman� eliberat� de vechile or�nduiri este redat� omului. (...)

�nzestra�i cu cunoa�terea �tiin�ific� a realit��ii, scriitorii no�tri reflect� cu perspicacitate des�v�r�irea f�uririi construc�iei noi, socialiste, reflect� chipul omului nou, constructor al societ��ii viitorului. Acesta este �n pri�mul r�nd muncitorul comunist. E o mare cucerire a literaturii noastre con�temporane zugr�virea acestui erou al revolu�iei.� (Nicolae Manolescu, �nnoire, Contemporanul, nr. 34, 24 aug. 1962) s.a.m.d. opera sa proletcultista intanzandu-se pe zeci si sute de pagini.

Dumitru Ungureanu, in articolul Omagiu lui Nicolae Manolescu-Zorba, Centrul Cultural Pite�ti, ne descrie si alte sinistre performante ale batranului Manolescu. Reproduc mai jos, in intregime, articolul citat.

�Aproape tot poporul literar a s�rit pe Istoria... manolescian�, care cu lauda, care cu b�ta, care cu critica obiectiv-justi�iar�! A�tept�rile s-au dezumflat pe m�sur� ce lectura producea constatarea c� textul e o �ns�ilare de cronici, o form� de lichidare a diver�ilor adversari, o modalitate de exprimare a �naltelor (dez)gusturi. Frustrarea unora c� n-au fost inclu�i nici �ntre numele de dic�ionar n-a dep�it am�r�ciunea altora c� sunt prezen(ta)�i neconvenabil. Ciracii �i (e)mulii lui Manolescu n-au putut s� afirme clar �i cu majuscule c� este cartea secolului, ce s� mai vorbim de oponen�i! Discutabil� fiind, victoria mediatic� nu mul�ume�te nici pe editorul s�u.

Dovad�? Am�nuntul c� acesta, poet �n timpul c�nd era psiholog la o unitate de profil, s-a retras din filiala pite�tean� a Uniunii Scriitorilor, pe motiv c� l-au sup�rat... sup�r�rile condeierilor locali neb�ga�i de Manolescu pe listele sale! Sup�rarea de v�car pe sat i-a deturnat aten�ia de la acurate�ea redact�rii propriu-zise. Dar ce mai conteaz� redactarea, c�nd prostimea cultural� �nghite, nu-i a�a, orice �tift, numai s� fie venit de la ilumina�ii neamului! Opul este o capodoper� de neglijen�� tehnic�, face faim� fu��relilor editurii, paralel� cu lucrul temeinic �i cinstit, e un briliant de pus �n panoplia rat�rilor tipografice de anvergur�. Asta dac� rezist� �ntre coper�i �i nu se dezghioac� la simpla r�sfoire! S� trecem �ns� de sup�r�ri, c� produc apoplexie...

Cine, �n locul lui Manolescu, n-ar vrea s�-�i impun� Istoria... ca o catedral� indiscutabil� a culturii rom�ne, c�reia i se cuvin doar osanale? Enoria�ii, nerecunosc�tori & invidio�i, o consider� glosa bisericu�ei din R�zoare. Dau la o parte chestiunea alegerii materialelor de construc�ie de proast� calitate ce, inevitabil, provoac� surp�turi. Nu discut nici gustul autorului pentru arhitectura tipic� mahalalelor de-acum un veac, �n care �njghebarea unei locuin�e se f�cea prin �nn�dire de camere c�nd, cum �i din ce da Domnul. Las altora studiul am�nun�it al ideilor �mprumutate de criticul-istoric de la contemporanii s�i mai pu�in celebri (e strident cazul George Geac�r, din a c�rui lucrare, Marin Preda �i mitul omului nou, Manolescu ia cu toptanul).

Eu nu contest remarcabilele merite ale paralelipipedicei c�r�i, nici pe-ale descurc�re�ului comerciant al ei. Eu aduc aici un elogiu lui Nicolae Manolescu, Omul Deplin al culturii rom�ne postbelice, post-comuniste, post-moderniste, post-politicianiste �i-alte posturi & post�ri de mare audien�� popular�!

Este evident c� Nicolae Manolescu se �nscrie �ntr-o tradi�ie de cel pu�in 500 de ani de cultur� �i civiliza�ie valah�, anume �n �irul celor care au ini�iat mari proiecte, de larg� cuprindere �i universal� �ntindere, expresie �ocant� a genialit��ii poporului nostru! Dup� ce-au demarat proiectele, au deschis �antierele, au ras tot ce era �n jur, au c�lcat �n picioare sau cu buldozerele tradi�ia �i cutumele, �n�l��nd care un monument, care o m�n�stire, care un palat, care o istorie piramidal� a omenirii sau a literaturii mondiale. �i to�i au e�uat apoteotic. Neagoe Basarab, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Mihail Moxa, c�rturarii �colii Ardelene, Ion Heliade R�dulescu, Hasdeu, Eminescu, Densu�ianu, Iorga, Noica, Eliade �i mul�i, mul�i rom�ni au n�zuit la opere atotcuprinz�toare, gigantice, inexistente �n alte spa�ii geopolitice. Manolescu nu vrea �i nu izbute�te altceva. Excep�ionala sa Istorie..., c�nt�rind c�teva kilograme, poart� pecetea inconfundabil� a geniului carpatin �i va d�inui peste veacuri ca o mostr� de nezdruncinat a hei-(sau mi-se-)rupismului �n cultur�. Rivala Casei Poporului (prostit) �i precursoarea Catedralei Neamului (prost), Istoria... lui Manolescu recolteaz� deja metri liniari de comentarii aplicate, m�rturii ale interesului viu trezit �n masele largi de cronicari profesionali �i profesori cu lecturile oprite acum dou� decenii.

Omul Nicolae Manolescu este, �n sine, un �ablon pentru viitorime. Str�lucit student �i favorit al unui turn�tor legal(izat), profesor de liceu �i cronicar literar ce-a f�cut cu iscusin�� politica proprie �n perimetrul �i-n conjunctura la �ndem�n�, c�nd elogiind un politruc sus-pus, c�nd denun��nd un plagiator c�zut �n dizgra�ie, c�nd folosind pro domo citate din Marx, dar �ndeob�te elogiind acel gen de c�r�i despre care se poate spune c� reprezint� o victorie a cenzurii asupra autorului, universitar ce-a trasat conturul perpetuu al unui fel adaptabil de-a convie�ui cu organul ideologic totalitar, coleg ideal, so� fidel �i tat� la v�rsta c�nd era bunic (treab� ce va fi trezind gelozie �n r�ndul nu pu�inilor congeneri, ba chiar �i-a altora mai tineri), politician de bun� tradi�ie b�tina��, dintr-aceia care duc de r�p� tot ce pun al�ii pe picioare � oare ce lipse�te portretului?

Lipse�te un model cu care s�-i putem compara personalitatea pantocratoare, ca s� o �n�elegem par�ial!�

L-am enun�at �n titlul articolului. Faptele publice ale noului Om Universal, picat la titularizare academic�, au devenit istorie. Precum Zorba funicularul, Manolescu a pr�bu�it grandios, cu Partidul Alian�ei Civice, speran�a de normalitate �i-a alungat idealul de cinste existent �ntr-o bun� parte a cet��enilor rom�ni. E drept, nu singur. Cinstit judec�nd �ns�, Manolescu a avut intui�ia (sau a primit indica�ia?) s� se retrag� la timp dintr-un domeniu unde �l m�naser� picioarele, nu capul. Situa�ia funicularului e pe cale de a se repeta �n cazul Istoriei...

Nimeni nu va mai putea pr�bu�i o astfel de carte, fiindc� a f�cut-o cu succes deplin C�rmaciul scriitorimii b�tina�e, Cronicarul cel mai iubit al Epocii de aur din istoria Rom�niei, tizul �i echivalentul �ntru spirit al Marelui Ceau�escu! Acesta e al doilea model, care explic� restul personalit��ii manolesciene. Marile Spirite ale Rom�niei comuniste se �nt�lnesc la edecuri �i-n e�ecuri, dar mai ales �n refuzul obstinat al opiniei contrare! Pe tiparul intui�iei politice sus-pomenite, a�tept�m din partea mult-stimatului �i iubitului nostru actual Pre�edine un gest asem�n�tor la viitoarele alegeri de la Uniunea Scriitorilor. S� mai spun de ce?

In incheiere mai amintesc doar ca N. Manolescu a predat ca �i Mona Musc� studen�ilor str�ini, amanunt redat in presa de mai multi scriitori (Ion Bogdan Lefter s.a.), ca l-a atacat pe Mihai Eminescu, pe Grigore Vieru, pe Marin Preda si ca, in general, a atacat cu o nerusinare maxima, tot ceea ce ar fi fost obligat prin pozitia sa publica sa apere (amintesc ca N. Manolescu este un batran functionar al Statului Roman, Ambasador UNESCO si Presedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania - institutie de utilitate publica, stipendiata si din banii pe care noi, cititorii, ii dam ca taxa de timbru literar).

Nu cred ca este normal, mai ales acum, cand Romania trece printr-o perioada de grava criza morala si de acuta criza economica, ca din putinii bani ai bugetului tarii, sa intretinem plimbarile batranului ambasador Manolescu si ale junei sale sotii, la Paris. Mi se pare imoral ca un om sa aiba sapte sinecure in timp ce, poate, altii mai tineri sau mai putin tineri, dar cu siguranta mai curati decat marxistul acesta laudator al minerilor si al lui Iliescu sunt dati la o parte!

Scriitorii romani mor de foame in timp ce Manolescu, alintatorul lui Iliescu si al minerilor, scrie cronici sportive la Paris pe banii contribuabililor, adica pe banii mei, ai tai, ai nostri! Pe banii nostri il injura pe Eminescu si ne batjocoreste parintii, tot pe acesti bani il ataca pe Marin Preda si pe Noica etc!