Ce sunt moastele?

Camelya, nu-mi place topicul. Eu am spus ce aveam de spus.

Treci la bancuri, ca aici te strici.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Moastele? O excrocherie ca sa se ia bani de la prosti si creduli.

De la: nastasemihail, la data 2009-09-06 05:10:45Camelya, nu-mi place topicul. Eu am spus ce aveam de spus.

Treci la bancuri, ca aici te strici.

Nu iti place topicul Hahaha..Pai de ce nu ti-ar place?..Pai sa vedem...

Pentru ca..odata deschis acest topic..ridica semne de intrebare..Semne de intrebare la care cei ca domnul nastasemihail nu vor vrea sa raspunda..pentru ca..in acest mod ar pune la indoiala spusele celor care oranduiesc cele lumesti pentru prosti.

Pentru ca astea sunt moastele...Elemente de propaganda si sustinere financiara religioasa...Oasele nu stiu carui asa zis sfant sau sfanta. ..puse la dispozitia publicului..de popi si inalte fete bisericesti..Ca sa adune prostimea....si sa tina vie flacara credintei in inima oamenilor..prin contributii la cutia milei din care popii isi cumpara masini benga,vile frumoase..si din care traiesc bine mersi pana la adanci batranete..

Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.

Unde a fost Jisus in cele trei zile dupa asa zisa rastignire..
Pai sa vedem

Biblia nu expune cu precizie ce a f�cut Hristos �n timpul celor trei zile dintre moartea �i �nvierea Sa. Totu�i, se pare c� El a proclamat victoria asupra �ngerilor c�zu�i �i/sau necredincio�ilor. Ceea ce putem �ti cu siguran�� este c� Isus nu a dat oamenilor o a doua �ans� pentru m�ntuire. Biblia ne spune c� dup� moarte urmeaz� judecata (Evrei 9:27), nu a doua �ans�. Nu exist� un r�spuns �n totalitate clar cu privire la ce a f�cut Iisus �n timpul dintre moarte �i �nviere. Probabil aceasta este una dintre tainele pe care le vom �n�elege atunci c�nd vom ajunge �n cer, �n glorie.

Acei care au avut tangen�e cu cre�tinismul ca religie, �n special cea cre�tin ortodox�, v�d la suprafa�� o credin�� a compasiunii �i a milei fa�� de om. Aparen�ele pot �n�ela, o evaluare a surselor primare ale acestei religii va aduce mai mult� lumin� asupra adev�rate-i esen�e. S� �ncepem cu personalitatea lui Iisus Hristos de unde cre�tinismul a pornit doctrinar.

Numele Hristos este traducerea cuv�ntului mesia (mai precis ma�iah) din ebraic�. �nseamn� �unsul�, apela�ia dat� de evrei celui care va veni trimis de Iehova (numele dat de ei lui Dumnezeu) s� �i salveze. Prin urmare Hristos trebuia s� �ndeplineasc� �n primul r�nd o misiune de salvare a poporului evreu. A astfel de salvare cuprindea eliberarea de sub jugul romanilor precum �i sc�parea de r�ul uman �i social, ceea ce evreii numeau Diavol, Mamona, Belzebul, Lucifer, etc.

Venirea salvatorului poporului evreu era a�teptat� de multe veacuri. Omul trimis de Iehova trebuia s� fie nu numai un salvator al sufletelor oamenilor dar �i un rege din stirpea regelui David care era din neamul lui Iuda. Noul Testament argumenteaz� c� Iisus era din aceast� spi�� �i prin urmare putea s�-�i cear� dreptul de a fi rege al iudeilor.

Omul Iisus �i-a �nceput misiunea c�nd avea �n jur de 30 de ani. Om f�r� carte, a�a cum se spune �n Noul Testament, era totu�i proficient �n regulile iudaice bazate pe Vechiul Testament �i pe alte scrieri existente la acea vreme. Treptat omul Iisus a format �n jurul lui un grup de prozeli�i care de�i mic era perseverent �n a-l urma �n misiunea pe care �i-o asumase. Care erau caracteristicile ei?

Matei, 15, 24, red� cuvintele lui Iisus atunci c�nd o femeie canaaneeanc� chinuit� de un demon �i cere ajutor. �Nu sunt trimis dec�t la oile cele pierdute ale casei lui Israel� r�spunde el. Iisus astfel refuz� spun�nd mai departe c� �Nu este bine s� iei p�inea copiilor �i s-o arunci c�inilor�. Cu alte cuvinte Iisus �i nume�te c�ini pe to�i oamenii care nu erau evrei. Mai departe, �n conversa�ia lor, femeia �i r�spunde c� �i c�inii m�n�nc� din f�r�miturile ce cad de la masa st�p�nilor lor. Iat� un episod din Noul Testament care red� vorbele unui om despre care mul�i cred ca este fiul lui Dumnezeu. �i paradoxal ace�ti oameni nu sunt evrei ci dintre cei pe care Iisus �i numea c�ini.

O alt� caracteristic� a misiunii salvatorului era c� trebuia s� fie rege al iudeilor. A fost oare Iisus rege? Cu siguran�� nu. �ntrebat dac� este rege al iudeilor omul Iisus spune c� �mp�r��ia lui este �n ceruri, de�i evreii a�teptau un rege, a�a cum fusese David �n vechime, care s� aib� regat pe p�m�nt nu �n cer. Deci nici aceast� caracteristic� a salvatorului evreilor Iisus nu a �ndeplinit-o.

�n misiunea salvatorul era inclus� pacea, pe c�nd Iisus declar� r�spicat c� a venit s� aduc� sabia nu pacea ca s�-l despart� pe fiu de tat�l s�u, pe fiic� de mama sa (Matei, 10, 34-35). Cum poate vorbi astfel cel ce se credea trimisul lui Dumnezeu dac� Dumnezeul lui nu era cel a dezbin�rii? Cum am eticheta ast�zi un om care ar spune c� a venit la cineva �n vizit� cu dorin�a de a-i dezbina casa?

Tenacitatea cu care omul Iisus dorea s�-i conving� pe evrei c� el este mesia era deosebit�. Aceasta a atras reac�ii fire�ti. C�rturarii zicea c� �l are �n el pe diavol, pe Beelzebul (Marcu, 3, 22). Oamenii ziceau c� are duh r�u (Marcu, 3, 30), c� are demon (Ioan, 7, 20). �ns�i familia lui �l credeau c� nu e �n toate min�ile (Marcu, 3, 21) nu credeau �n el (Ioan, 7, 5). Omul Iisus etala cu adev�rat o comportare demonic�. Spune �n Marcu, 3, 33, �Cine este mama mea? �i fra�ii mei?�. Cum ar fi tratat un om ast�zi care �i-ar respinge astfel rudele?

Noul Testament este plin de relatarea faptelor lui Iisus mai cu seam� cu scoaterea duhurilor necurate din oameni. �n Marcu, 5, 11-13, se spune cum el a trimis duhurile rele �ntr-o turm� de 2000 de porci. Dup� acest episod oamenii l-au rugat s� plece de acolo v�z�nd c� lucreaz� cu demonii (Marcu, 5, 17). Fariseii, oamenii scoli�i �n legea iudaic� a acelor timpuri, �i spun c� cu domnul demonilor (adic� cu Satana) el �i scoate pe demoni (Matei, 9, 34). Mul�imea i-a zis c� are demon (Ioan, 7, 20; Ioan, 8, 48). Iudeii au spus �Acum �tim c� ai demon� (Ioan, 8, 52). Dar el nu a recunoscut argument�nd c� diavolul nu poate lupta �mpotriva diavolului. Vorbele lui Iisus sunt f�r� sens. S� lu�m de exemplu grupurile mafiote care se r�zboiesc �ntre ele de�i fiecare se afl� de partea r�ului. Faptele diavolului nu �in de ideea c� cei r�i nu se bat cu cei r�i precum Iisus vrea s� argumenteze, cum c� diavolul ar lupta �mpotriva lui �nsu�i. Scuza lui Iisus este pueril�, cei r�i se bat cu to�i inclusiv cu al�i oameni r�i de teapa lor.

Episodul cu scoaterea duhurilor din acel om �i trimiterea lor �n turma de porci face se ne �ntreb�m ce a rezultat din interven�ia lui Iisus? Oare duhurile au murit prin moartea porcilor? Nicidecum, deoarece acele duhuri, a�a cum intraser� �n acel om, sau cum ie�iser� din el pentru a intra �n porci, tot astfel puteau intra �n oricine altcineva. P�n� la urm� interven�ia lui Iisus s-a soldat cu moartea porcilor pentru c� duhurile nu au fost distruse cum s-ar a�tepta de la cineva cu inten�ii bune. �n Marcu 5, 12-13 se spune despre duhuri c� l-au rugat s� intre �n porci �i el �le-a dat voie�, consider�ndu-l astfel mai puternic dec�t ele. Prin urmare i-au cerut permisiunea ca de la cineva mai mare ierarhic ca ele. Deci Iisus dispunea cum dorea de duhurile rele. Ce s-a �nt�mplat cu acele duhuri? Cel mai probabil este c� ele au intrat �n Iisus, el fiind cel care avea putere asupra lor. Dac� Iisus ar fi avut cu adev�rat putere de la Dumnezeu �i inten�ii bune ar fi distrus acele duhuri nu le-ar fi transferat �n porci ca apoi s� fie lasate libere. Puterea lui Iisus era prin urmare dat� de diavol.

Un alt episod din faptele acestui om posedat de diavol este cel cu zmochinul. Iisus era �nfometat �i a g�sit un zmochin care nu avea fructe. Sup�rat, �l blestem� pe zmochin: �Rod s� nu mai por�i �n veac!� dup� care zmochinul s-a uscat. Ce vin� avea zmochinul c� nu avea fructe ca Iisus s� le m�n�nce? S� ne imagin�m c� un astfel de om merge la casa cuiva �i cere m�ncare. Nu i se d� pentru c� oamenii din acea cas� pur �i simplu nu au m�ncare �n acel moment. Apoi cel care a cerut m�ncare �i blestem� ca �n veac s� nu aib� m�ncare �n casa lor. Cum ar fi etichetat un astfel de individ care aduce ocar� unor oameni pentru c� pur �i simplu nu au m�ncare atunci c�nd el vrea s� m�n�nce? Este r�ul �ntruchipat care pur �i simplu nu g�nde�te dec�t r�ul. Cazul lui Iisus este tipic demonic. Un astfel de episod s-ar fi soldat ast�zi cu a-i da c�teva be�e pe spinare �fiului lui Dumnezeu�.

S� lu�m de exemplu una din �nv���turile acestui om referitor la ceea ce omul m�n�nc�. Iisus sus�ine c� nu ceea ce intr� �n gur� �l spurc� pe om, ci ceea ce iese din gur�, aceea �l spurc� pe om (Matei, 15, 11). Mai departe tot el spune c� tot ce intr� �n gur� se duce �n p�ntece �i iese afar�, dar cele ce ies din gur� pornesc din inim�, �i acelea sunt cele ce-l spurc� pe om, dar a m�nca f�r� s�-�i fi sp�lat m�inile, aceasta nu-l spurc� pe om (Matei, 15, 17-20). Este o �nv���tur� de doi bani. C��i oameni cred c� nu conteaz� ce b�g�m �n p�ntece? Dac� cineva bag� �n gur� otrav� sau m�ncare stricat� nici nu mai apuc� s� o scoat� afar� c� poate �i muri. C�t prive�te ideea c� ceea ce iese din gur� �l spurc� pe om cum spune Iisus, afirma�ia lui este de asemenea o abera�ie. Vorbele rele �l u�ureaz� temporar pe om de r�utatea din el, de�i aruncatul vorbelor pe al�ii nu este o solu�ie pentru a sc�pa de r�ul din inim�.

S� analiz�m acum doctrina p�catului promovat� de Iisus, ideea cum c� orice p�cat �i orice blasfemie li se iart� oamenilor, dar blasfemia �mpotriva Duhului Sf�nt nu li se va ierta (Matei, 12, 31). S� presupunem c� exist� o �ar� �n lume care are un sistem juridic ce respect� aceast� �nv���tur� a lui Iisus. De exemplu, un om tic�los este prins �n f�r�deligile lui �i adus �n fa�a judec�torului care va aplica �nv���turile lui Iisus �n cazul respectiv. Sunt consulta�i martorii care declar� c� �nvinuitul a furat, a b�tut cinci oameni la be�ie �i a omor�t un om cu un cu�it. La judecat� omul recunoa�te tic�lo�iile f�cute ad�ug�nd c� a cerut iertare lui Iisus pentru tot r�ul f�cut. �Ai spus ceva �mpotriva Duhului Sf�nt?� �ntreab� judec�torul. �Niciodat�!� r�spunde omul. Verdictul: �Elibera�i-l c� �i-a cerut iertare �n numele lui Iisus Hristos, dar nu a hulit Duhul Sf�nt!�. Poate o atare �nv���tur� a iert�rii ve�nice s� vin� de la Dumnezeu sau de la Diavol? O astfel de metod� de a face dreptate oamenilor este �n�el�ciune curat�, Dumnezeu nu poate iert� r�ut��ile oamenilor, cei vinova�i trebuie s� repare cumva r�ul adus �i s� �nve�e c� repetarea r�ului nu va fi iertat� prin simpla recunoa�tere a gre�elii. �nv���tura lui Iisus este prostie curat�. O societate s�n�toas� nu poate func�iona pe astfel de �nv���turi f�r� sens.

Evreii �n Vechiul Testament aveau o metoda mai logic�, de�i nu era cu totul just�, ideea c� se pl�te�te ochi pentru ochi. Dar �n �nv���turile lui Iisus privind aplicarea drepta�ii se vede mai degrab� m�na diavolului dec�t cea a unei for�e a drept��ii. Numai diavolul trece cu vedere faptul c� merge �i a�a, c� simpla iertare dat� de el diavolul poate absolvi pe om de relele pe care le face. Diavolul iart� de p�cat pentru a-l �ine pe p�c�tos mereu �n p�cat. Este �i metoda folosit� de Iisus pentru a-i men�ine pe oameni �n jugul suferin�ei pe care a ini�iat-o �n locul salvarii pe care trebuia s� o aduc� a�teptatul mesia, salvatorul evreilor. Este oare acesta salvatorul? Poate trimisul lui Dumnezeu s�-i �ndemne pe oamenii s� se complac� �n rele iert�ndu-le tot timpul f�r�delegile? Mai degrab� un spirit demonic face aceasta.

S� cercet�m cum Iisus crede c� oamenii lui Dumnezeu pot fi deosebi�i de cei ai diavolului. �n Matei, 7, 10-20, Iisus �i avertizeaz� pe ucenici s� se fereasc� de profe�i mincino�i c�ci dup� roadele lor vor fi cunoscu�i. Preceptul este bine �tiut din Vechiul Testament, ideea c� pomul se cunoa�te dup� rod. S� vedem ce roade a adus pomul lui Iisus dup� a�a zisa �n�l�are a lui la cer?

Cre�tinismul a p�truns treptat �n lumea zis� �p�g�n� prin �nfrico�area oamenilor asupra pedepselor ce-i a�teapt� dac� nu se vor supune noii �nv���turi. Aceast� fric� de pedeaps� persist� �i ast�zi fiind practic hrana cre�tinismului. F�r� continua teroare a diavolului care p�nde�te la orice pas cre�tinismul s-ar dezintegra. De remarcat este aten�ia care se pune pe diavol ca personaj principal �i toate cele care vin cu r�ul �i suferin�a, r�stignirea lui Iisus pe cruce, s�ngele, patimile lui, etc. �n cele din urm� Iisus pozeaz� �n �nving�tor, chiar dup� ce a fost b�tut �n cuie pe cruce. Pe cei mai mul�i traumele mentale pe care le implanteaz� �n min�i frica, toate aceste aspecte ale suferin�ei �i �ntunericului, �i b�ntuie pe oameni toat� via�a. De�i se spune despre ��nving�torul mor�ii�, c� a ajuns acolo la dreapta Tat�lui sau, el prive�te cu deta�are �ntreaga panoram� care a urmat dup� ��n�l�area sa�. S� vedem fructele date de pomul s�dit de Iisus pe p�m�nt. Ce a urmat?

R�zboaie, m�celuri �mpotriva evreilor �i ale altora, dezbinare ve�nic� printre cei care au urmat �nv���tura lui Iisus, inchizi�ie, arderea oamenilor pe rug, arderea c�r�ilor, obida oamenilor, cuceririle s�ngereoase urm�nd crucea �ns�ngerat�, care c�nd era pumnal c�nd cruce, �i multe alte �fructe� ale demonului ��n�l�at la cer�. Iisus s-a dus direct �n iad de unde nici c�-i pas� ce se �nt�mpl� pe p�m�nt deoarece sistemul introdus de el func�ioneaz� din plin ca fruct al faptelor �m�ntuirii lui�. Salvarea care se a�tepta din partea unui trimis al lui Dumnezeu este nonexistent�, Iisus este demonul care a adus durerea nu m�ntuirea.

Cine este �n m�sur� ast�zi s� evalueze misiunea �salvatoare� ale lui Iisus? To�i cei care au avut tangen�� cu cre�tinismul! Salvatorul se dorea un personaj al salv�rii din durere nu cineva care aduce suferin�� prin sabia pe care cu adev�rat a l�sat-o omenirii. �i s�ngele continu� s� curg� �i ast�zi �i va continua at�ta timp c�t oamenii venereaz� pe demonul care a adus suferin�� omenirii cu 2000 de ani �nainte. Iat� c� �n ciuda obiceiului diavolului de a min�i, totu�i de c�teva promisiuni s-a �inut.

Care este spectrul cre�tinismului ast�zi �n lume? Nici o alt� religie nu are mai multe secte dec�t cea cre�tin�. Dezbinarea generat� de Iisus �nc� de c�nd era viu pe p�m�nt continu� ast�zi cu aceea�i for�� �nc�t te �ntrebi cum de este posibil ca oamenii s� interpreteze diferit ideile dintr-o carte care este destul de coeziv� �n con�inut, Biblia? Explica�ia nu poate fi dec�t c� Biblia este o carte plin� de contradic�ii, at�t Vechiul c�t �i Noul Testament. Cel pu�in Noul Testament este grosier privind salvarea oamenilor de la moarte de c�tre cineva care nu s-a salvat pe sine �nsu�i. Oasele i-au putrezit de mult acolo �n Orientul Apropiat. Evreii nu l-au acceptat pe Iisus deoarece nu era nimic �n el s� sugereze c�-i poate salva, c�-i poate elibera de sub jugul romanilor a�a cum se a�tepta de la un rege din spi�a lui David.

Cine a fost Iisus? Respingerea lui de c�tre evrei �n mod automat �l calific� drept impostor �i am�gitor. Nimeni nu a f�cut o evaluare mai just� asupra cine a fost Iisus dec�t poporul din care face parte �i �n mijlocul c�ruia a tr�it. �i ei l-au categorisit drept am�gitor. �nv���turile ieftine �i stupide ale lui Iisus au mai mult marca r�ului dec�t cea a binelui. Omul Iisus este un caz demonic a c�rui misiune �salvatoare� a supravie�uit prin conjunctura istoriei, prin fric� pe care o �mpl�nt� �n min�ile oamenilor a�a cum numai duhurile rele fac, deghiz�nd r�ul �ntr-un ambalaj pe care scrie fericire �i salvare. Dezbinarea adus� de �fiul lui Dumnezeu� continu� s� ne macine sufletele �i s� ne despart� inimile cu sabia pe care a promis-o. �i asta avem ast�zi: fiul desp�r�it de tat�l s�u, fiica de mama sa, a�a cum se arat� �n Matei, 10, 34-35. Cre�tinismul este un cult demonic, cea mai mare minciun� care a putut vreodat� exista �n omenire: venerarea unui demon ca �fiu al lui Dumnezeu�, Iisus.

V� ve�i �ntreaba cum se explic� at�tea frumuse�i v�zute �n biserici �i catedrale? Exist� realmente crea�ii minunate care glorific� amintirea narativ� a celui care a fost Iisus. R�spunsul este c� aceste minun��ii sunt rodul idealului min�ii omene�ti, nu cel al �nv���turilor lui Iisus. Cre�tinismul este o religie parazitar� care se �ntinde oriunde poate s� ajung� cu teroarea fricii. Oamenii au creat cu mare elan frumuse�i �n biserici �i catedrale pentru a contracara ur�ciunea cre�tinismului originar al lui Iisus, idealiz�nd aspectele durerii, portretiz�nd un Iisus cu fa�a bl�nd� �i resemnat �n fa�a mor�ii, postura victimei care induce mil� �n cei care o privesc. Dar c�nd este s� evalu�m obiectiv consecin�ele acestor abera�ii doctrinare gunoiul cre�tinismului iese la suprafa�� �n felul de a se comporta al oamenilor, �n modul lor de existen��, �n violen�a �i r�utatea social� a unor cre�tini, deoarece Iisus le-a promis c� orice li se poate ierta afar� de blasfemia �mpotriva Duhului Sf�nt (Matei, 12, 31). Oamenii sinceri afla�i printre cre�tini sunt doar victime credule care resemna�i �i dep�i�i de �n�elegerea real� a demonismului lui Iisus nici nu �tiu practic �n m�na cui se afl�.

Puterea politic� de-a lungul timpului a �n�eles cu realism marele poten�ial de manipulare a cre�tinismului care a fost folosit de toate sistemele sociale inclusiv comunismul care ini�ial l-a respins. Ulterior cre�tinismul a fost tolerat �i folosit �n slujba noilor guvernan�i comuni�ti care, �nclina�i spre r�u, exploatare �i minciun�, s-au aliat cu cei de-o teap� cu ei, cei care �l slujeau de Diavol �ntocmai ca �i ei, dar folosind metodele demonului de pe crucea �ns�ngerat�, Iisus �salvatorul omenirii�.

Somnul ratiunii naste monstrii.Bestii cu chipurii umane ce se hranesc cu neputinta acestei lumi ce se incapataneaza sa traiasca in ignoranta.

De la: Ic3, la data 2009-09-06 07:00:22

De la: nastasemihail, la data 2009-09-06 05:10:45Camelya, nu-mi place topicul. Eu am spus ce aveam de spus.
Treci la bancuri, ca aici te strici.

Nu iti place topicul Hahaha..Pai de ce nu ti-ar place?..Pai sa vedem...
Pentru ca..odata deschis acest topic..ridica semne de intrebare..Semne de intrebare la care cei ca domnul nastasemihail nu vor vrea sa raspunda..pentru ca..in acest mod ar pune la indoiala spusele celor care oranduiesc cele lumesti pentru prosti.
Pentru ca astea sunt moastele...Elemente de propaganda si sustinere financiara religioasa...Oasele nu stiu carui asa zis sfant sau sfanta. ..puse la dispozitia publicului..de popi si inalte fete bisericesti..Ca sa adune prostimea....si sa tina vie flacara credintei in inima oamenilor..prin contributii la cutia milei din care popii isi cumpara masini benga,vile frumoase..si din care traiesc bine mersi pana la adanci batranete..

Prostimea chiar crede ca se vindeca de boli daca pupa moastele ..si multi poate se roaga sa castige si la loto

De la: Ic3, la data 2009-09-06 07:28:18Unde a fost Jisus in cele trei zile dupa asa zisa rastignire..
Pai sa vedem

Biblia nu expune cu precizie ce a f�cut Hristos �n timpul celor trei zile dintre moartea �i �nvierea Sa. Totu�i, se pare c� El a proclamat victoria asupra �ngerilor c�zu�i �i/sau necredincio�ilor. Ceea ce putem �ti cu siguran�� este c� Isus nu a dat oamenilor o a doua �ans� pentru m�ntuire. Biblia ne spune c� dup� moarte urmeaz� judecata (Evrei 9:27), nu a doua �ans�. Nu exist� un r�spuns �n totalitate clar cu privire la ce a f�cut Iisus �n timpul dintre moarte �i �nviere. Probabil aceasta este una dintre tainele pe care le vom �n�elege atunci c�nd vom ajunge �n cer, �n glorie.

Acei care au avut tangen�e cu cre�tinismul ca religie, �n special cea cre�tin ortodox�, v�d la suprafa�� o credin�� a compasiunii �i a milei fa�� de om. Aparen�ele pot �n�ela, o evaluare a surselor primare ale acestei religii va aduce mai mult� lumin� asupra adev�rate-i esen�e. S� �ncepem cu personalitatea lui Iisus Hristos de unde cre�tinismul a pornit doctrinar.

Numele Hristos este traducerea cuv�ntului mesia (mai precis ma�iah) din ebraic�. �nseamn� �unsul�, apela�ia dat� de evrei celui care va veni trimis de Iehova (numele dat de ei lui Dumnezeu) s� �i salveze. Prin urmare Hristos trebuia s� �ndeplineasc� �n primul r�nd o misiune de salvare a poporului evreu. A astfel de salvare cuprindea eliberarea de sub jugul romanilor precum �i sc�parea de r�ul uman �i social, ceea ce evreii numeau Diavol, Mamona, Belzebul, Lucifer, etc.

Venirea salvatorului poporului evreu era a�teptat� de multe veacuri. Omul trimis de Iehova trebuia s� fie nu numai un salvator al sufletelor oamenilor dar �i un rege din stirpea regelui David care era din neamul lui Iuda. Noul Testament argumenteaz� c� Iisus era din aceast� spi�� �i prin urmare putea s�-�i cear� dreptul de a fi rege al iudeilor.

Omul Iisus �i-a �nceput misiunea c�nd avea �n jur de 30 de ani. Om f�r� carte, a�a cum se spune �n Noul Testament, era totu�i proficient �n regulile iudaice bazate pe Vechiul Testament �i pe alte scrieri existente la acea vreme. Treptat omul Iisus a format �n jurul lui un grup de prozeli�i care de�i mic era perseverent �n a-l urma �n misiunea pe care �i-o asumase. Care erau caracteristicile ei?

Matei, 15, 24, red� cuvintele lui Iisus atunci c�nd o femeie canaaneeanc� chinuit� de un demon �i cere ajutor. �Nu sunt trimis dec�t la oile cele pierdute ale casei lui Israel� r�spunde el. Iisus astfel refuz� spun�nd mai departe c� �Nu este bine s� iei p�inea copiilor �i s-o arunci c�inilor�. Cu alte cuvinte Iisus �i nume�te c�ini pe to�i oamenii care nu erau evrei. Mai departe, �n conversa�ia lor, femeia �i r�spunde c� �i c�inii m�n�nc� din f�r�miturile ce cad de la masa st�p�nilor lor. Iat� un episod din Noul Testament care red� vorbele unui om despre care mul�i cred ca este fiul lui Dumnezeu. �i paradoxal ace�ti oameni nu sunt evrei ci dintre cei pe care Iisus �i numea c�ini.

O alt� caracteristic� a misiunii salvatorului era c� trebuia s� fie rege al iudeilor. A fost oare Iisus rege? Cu siguran�� nu. �ntrebat dac� este rege al iudeilor omul Iisus spune c� �mp�r��ia lui este �n ceruri, de�i evreii a�teptau un rege, a�a cum fusese David �n vechime, care s� aib� regat pe p�m�nt nu �n cer. Deci nici aceast� caracteristic� a salvatorului evreilor Iisus nu a �ndeplinit-o.

�n misiunea salvatorul era inclus� pacea, pe c�nd Iisus declar� r�spicat c� a venit s� aduc� sabia nu pacea ca s�-l despart� pe fiu de tat�l s�u, pe fiic� de mama sa (Matei, 10, 34-35). Cum poate vorbi astfel cel ce se credea trimisul lui Dumnezeu dac� Dumnezeul lui nu era cel a dezbin�rii? Cum am eticheta ast�zi un om care ar spune c� a venit la cineva �n vizit� cu dorin�a de a-i dezbina casa?

Tenacitatea cu care omul Iisus dorea s�-i conving� pe evrei c� el este mesia era deosebit�. Aceasta a atras reac�ii fire�ti. C�rturarii zicea c� �l are �n el pe diavol, pe Beelzebul (Marcu, 3, 22). Oamenii ziceau c� are duh r�u (Marcu, 3, 30), c� are demon (Ioan, 7, 20). �ns�i familia lui �l credeau c� nu e �n toate min�ile (Marcu, 3, 21) nu credeau �n el (Ioan, 7, 5). Omul Iisus etala cu adev�rat o comportare demonic�. Spune �n Marcu, 3, 33, �Cine este mama mea? �i fra�ii mei?�. Cum ar fi tratat un om ast�zi care �i-ar respinge astfel rudele?

Noul Testament este plin de relatarea faptelor lui Iisus mai cu seam� cu scoaterea duhurilor necurate din oameni. �n Marcu, 5, 11-13, se spune cum el a trimis duhurile rele �ntr-o turm� de 2000 de porci. Dup� acest episod oamenii l-au rugat s� plece de acolo v�z�nd c� lucreaz� cu demonii (Marcu, 5, 17). Fariseii, oamenii scoli�i �n legea iudaic� a acelor timpuri, �i spun c� cu domnul demonilor (adic� cu Satana) el �i scoate pe demoni (Matei, 9, 34). Mul�imea i-a zis c� are demon (Ioan, 7, 20; Ioan, 8, 48). Iudeii au spus �Acum �tim c� ai demon� (Ioan, 8, 52). Dar el nu a recunoscut argument�nd c� diavolul nu poate lupta �mpotriva diavolului. Vorbele lui Iisus sunt f�r� sens. S� lu�m de exemplu grupurile mafiote care se r�zboiesc �ntre ele de�i fiecare se afl� de partea r�ului. Faptele diavolului nu �in de ideea c� cei r�i nu se bat cu cei r�i precum Iisus vrea s� argumenteze, cum c� diavolul ar lupta �mpotriva lui �nsu�i. Scuza lui Iisus este pueril�, cei r�i se bat cu to�i inclusiv cu al�i oameni r�i de teapa lor.

Episodul cu scoaterea duhurilor din acel om �i trimiterea lor �n turma de porci face se ne �ntreb�m ce a rezultat din interven�ia lui Iisus? Oare duhurile au murit prin moartea porcilor? Nicidecum, deoarece acele duhuri, a�a cum intraser� �n acel om, sau cum ie�iser� din el pentru a intra �n porci, tot astfel puteau intra �n oricine altcineva. P�n� la urm� interven�ia lui Iisus s-a soldat cu moartea porcilor pentru c� duhurile nu au fost distruse cum s-ar a�tepta de la cineva cu inten�ii bune. �n Marcu 5, 12-13 se spune despre duhuri c� l-au rugat s� intre �n porci �i el �le-a dat voie�, consider�ndu-l astfel mai puternic dec�t ele. Prin urmare i-au cerut permisiunea ca de la cineva mai mare ierarhic ca ele. Deci Iisus dispunea cum dorea de duhurile rele. Ce s-a �nt�mplat cu acele duhuri? Cel mai probabil este c� ele au intrat �n Iisus, el fiind cel care avea putere asupra lor. Dac� Iisus ar fi avut cu adev�rat putere de la Dumnezeu �i inten�ii bune ar fi distrus acele duhuri nu le-ar fi transferat �n porci ca apoi s� fie lasate libere. Puterea lui Iisus era prin urmare dat� de diavol.

Un alt episod din faptele acestui om posedat de diavol este cel cu zmochinul. Iisus era �nfometat �i a g�sit un zmochin care nu avea fructe. Sup�rat, �l blestem� pe zmochin: �Rod s� nu mai por�i �n veac!� dup� care zmochinul s-a uscat. Ce vin� avea zmochinul c� nu avea fructe ca Iisus s� le m�n�nce? S� ne imagin�m c� un astfel de om merge la casa cuiva �i cere m�ncare. Nu i se d� pentru c� oamenii din acea cas� pur �i simplu nu au m�ncare �n acel moment. Apoi cel care a cerut m�ncare �i blestem� ca �n veac s� nu aib� m�ncare �n casa lor. Cum ar fi etichetat un astfel de individ care aduce ocar� unor oameni pentru c� pur �i simplu nu au m�ncare atunci c�nd el vrea s� m�n�nce? Este r�ul �ntruchipat care pur �i simplu nu g�nde�te dec�t r�ul. Cazul lui Iisus este tipic demonic. Un astfel de episod s-ar fi soldat ast�zi cu a-i da c�teva be�e pe spinare �fiului lui Dumnezeu�.

S� lu�m de exemplu una din �nv���turile acestui om referitor la ceea ce omul m�n�nc�. Iisus sus�ine c� nu ceea ce intr� �n gur� �l spurc� pe om, ci ceea ce iese din gur�, aceea �l spurc� pe om (Matei, 15, 11). Mai departe tot el spune c� tot ce intr� �n gur� se duce �n p�ntece �i iese afar�, dar cele ce ies din gur� pornesc din inim�, �i acelea sunt cele ce-l spurc� pe om, dar a m�nca f�r� s�-�i fi sp�lat m�inile, aceasta nu-l spurc� pe om (Matei, 15, 17-20). Este o �nv���tur� de doi bani. C��i oameni cred c� nu conteaz� ce b�g�m �n p�ntece? Dac� cineva bag� �n gur� otrav� sau m�ncare stricat� nici nu mai apuc� s� o scoat� afar� c� poate �i muri. C�t prive�te ideea c� ceea ce iese din gur� �l spurc� pe om cum spune Iisus, afirma�ia lui este de asemenea o abera�ie. Vorbele rele �l u�ureaz� temporar pe om de r�utatea din el, de�i aruncatul vorbelor pe al�ii nu este o solu�ie pentru a sc�pa de r�ul din inim�.

S� analiz�m acum doctrina p�catului promovat� de Iisus, ideea cum c� orice p�cat �i orice blasfemie li se iart� oamenilor, dar blasfemia �mpotriva Duhului Sf�nt nu li se va ierta (Matei, 12, 31). S� presupunem c� exist� o �ar� �n lume care are un sistem juridic ce respect� aceast� �nv���tur� a lui Iisus. De exemplu, un om tic�los este prins �n f�r�deligile lui �i adus �n fa�a judec�torului care va aplica �nv���turile lui Iisus �n cazul respectiv. Sunt consulta�i martorii care declar� c� �nvinuitul a furat, a b�tut cinci oameni la be�ie �i a omor�t un om cu un cu�it. La judecat� omul recunoa�te tic�lo�iile f�cute ad�ug�nd c� a cerut iertare lui Iisus pentru tot r�ul f�cut. �Ai spus ceva �mpotriva Duhului Sf�nt?� �ntreab� judec�torul. �Niciodat�!� r�spunde omul. Verdictul: �Elibera�i-l c� �i-a cerut iertare �n numele lui Iisus Hristos, dar nu a hulit Duhul Sf�nt!�. Poate o atare �nv���tur� a iert�rii ve�nice s� vin� de la Dumnezeu sau de la Diavol? O astfel de metod� de a face dreptate oamenilor este �n�el�ciune curat�, Dumnezeu nu poate iert� r�ut��ile oamenilor, cei vinova�i trebuie s� repare cumva r�ul adus �i s� �nve�e c� repetarea r�ului nu va fi iertat� prin simpla recunoa�tere a gre�elii. �nv���tura lui Iisus este prostie curat�. O societate s�n�toas� nu poate func�iona pe astfel de �nv���turi f�r� sens.

Evreii �n Vechiul Testament aveau o metoda mai logic�, de�i nu era cu totul just�, ideea c� se pl�te�te ochi pentru ochi. Dar �n �nv���turile lui Iisus privind aplicarea drepta�ii se vede mai degrab� m�na diavolului dec�t cea a unei for�e a drept��ii. Numai diavolul trece cu vedere faptul c� merge �i a�a, c� simpla iertare dat� de el diavolul poate absolvi pe om de relele pe care le face. Diavolul iart� de p�cat pentru a-l �ine pe p�c�tos mereu �n p�cat. Este �i metoda folosit� de Iisus pentru a-i men�ine pe oameni �n jugul suferin�ei pe care a ini�iat-o �n locul salvarii pe care trebuia s� o aduc� a�teptatul mesia, salvatorul evreilor. Este oare acesta salvatorul? Poate trimisul lui Dumnezeu s�-i �ndemne pe oamenii s� se complac� �n rele iert�ndu-le tot timpul f�r�delegile? Mai degrab� un spirit demonic face aceasta.

S� cercet�m cum Iisus crede c� oamenii lui Dumnezeu pot fi deosebi�i de cei ai diavolului. �n Matei, 7, 10-20, Iisus �i avertizeaz� pe ucenici s� se fereasc� de profe�i mincino�i c�ci dup� roadele lor vor fi cunoscu�i. Preceptul este bine �tiut din Vechiul Testament, ideea c� pomul se cunoa�te dup� rod. S� vedem ce roade a adus pomul lui Iisus dup� a�a zisa �n�l�are a lui la cer?

Cre�tinismul a p�truns treptat �n lumea zis� �p�g�n� prin �nfrico�area oamenilor asupra pedepselor ce-i a�teapt� dac� nu se vor supune noii �nv���turi. Aceast� fric� de pedeaps� persist� �i ast�zi fiind practic hrana cre�tinismului. F�r� continua teroare a diavolului care p�nde�te la orice pas cre�tinismul s-ar dezintegra. De remarcat este aten�ia care se pune pe diavol ca personaj principal �i toate cele care vin cu r�ul �i suferin�a, r�stignirea lui Iisus pe cruce, s�ngele, patimile lui, etc. �n cele din urm� Iisus pozeaz� �n �nving�tor, chiar dup� ce a fost b�tut �n cuie pe cruce. Pe cei mai mul�i traumele mentale pe care le implanteaz� �n min�i frica, toate aceste aspecte ale suferin�ei �i �ntunericului, �i b�ntuie pe oameni toat� via�a. De�i se spune despre ��nving�torul mor�ii�, c� a ajuns acolo la dreapta Tat�lui sau, el prive�te cu deta�are �ntreaga panoram� care a urmat dup� ��n�l�area sa�. S� vedem fructele date de pomul s�dit de Iisus pe p�m�nt. Ce a urmat?

R�zboaie, m�celuri �mpotriva evreilor �i ale altora, dezbinare ve�nic� printre cei care au urmat �nv���tura lui Iisus, inchizi�ie, arderea oamenilor pe rug, arderea c�r�ilor, obida oamenilor, cuceririle s�ngereoase urm�nd crucea �ns�ngerat�, care c�nd era pumnal c�nd cruce, �i multe alte �fructe� ale demonului ��n�l�at la cer�. Iisus s-a dus direct �n iad de unde nici c�-i pas� ce se �nt�mpl� pe p�m�nt deoarece sistemul introdus de el func�ioneaz� din plin ca fruct al faptelor �m�ntuirii lui�. Salvarea care se a�tepta din partea unui trimis al lui Dumnezeu este nonexistent�, Iisus este demonul care a adus durerea nu m�ntuirea.

Cine este �n m�sur� ast�zi s� evalueze misiunea �salvatoare� ale lui Iisus? To�i cei care au avut tangen�� cu cre�tinismul! Salvatorul se dorea un personaj al salv�rii din durere nu cineva care aduce suferin�� prin sabia pe care cu adev�rat a l�sat-o omenirii. �i s�ngele continu� s� curg� �i ast�zi �i va continua at�ta timp c�t oamenii venereaz� pe demonul care a adus suferin�� omenirii cu 2000 de ani �nainte. Iat� c� �n ciuda obiceiului diavolului de a min�i, totu�i de c�teva promisiuni s-a �inut.

Care este spectrul cre�tinismului ast�zi �n lume? Nici o alt� religie nu are mai multe secte dec�t cea cre�tin�. Dezbinarea generat� de Iisus �nc� de c�nd era viu pe p�m�nt continu� ast�zi cu aceea�i for�� �nc�t te �ntrebi cum de este posibil ca oamenii s� interpreteze diferit ideile dintr-o carte care este destul de coeziv� �n con�inut, Biblia? Explica�ia nu poate fi dec�t c� Biblia este o carte plin� de contradic�ii, at�t Vechiul c�t �i Noul Testament. Cel pu�in Noul Testament este grosier privind salvarea oamenilor de la moarte de c�tre cineva care nu s-a salvat pe sine �nsu�i. Oasele i-au putrezit de mult acolo �n Orientul Apropiat. Evreii nu l-au acceptat pe Iisus deoarece nu era nimic �n el s� sugereze c�-i poate salva, c�-i poate elibera de sub jugul romanilor a�a cum se a�tepta de la un rege din spi�a lui David.

Cine a fost Iisus? Respingerea lui de c�tre evrei �n mod automat �l calific� drept impostor �i am�gitor. Nimeni nu a f�cut o evaluare mai just� asupra cine a fost Iisus dec�t poporul din care face parte �i �n mijlocul c�ruia a tr�it. �i ei l-au categorisit drept am�gitor. �nv���turile ieftine �i stupide ale lui Iisus au mai mult marca r�ului dec�t cea a binelui. Omul Iisus este un caz demonic a c�rui misiune �salvatoare� a supravie�uit prin conjunctura istoriei, prin fric� pe care o �mpl�nt� �n min�ile oamenilor a�a cum numai duhurile rele fac, deghiz�nd r�ul �ntr-un ambalaj pe care scrie fericire �i salvare. Dezbinarea adus� de �fiul lui Dumnezeu� continu� s� ne macine sufletele �i s� ne despart� inimile cu sabia pe care a promis-o. �i asta avem ast�zi: fiul desp�r�it de tat�l s�u, fiica de mama sa, a�a cum se arat� �n Matei, 10, 34-35. Cre�tinismul este un cult demonic, cea mai mare minciun� care a putut vreodat� exista �n omenire: venerarea unui demon ca �fiu al lui Dumnezeu�, Iisus.

V� ve�i �ntreaba cum se explic� at�tea frumuse�i v�zute �n biserici �i catedrale? Exist� realmente crea�ii minunate care glorific� amintirea narativ� a celui care a fost Iisus. R�spunsul este c� aceste minun��ii sunt rodul idealului min�ii omene�ti, nu cel al �nv���turilor lui Iisus. Cre�tinismul este o religie parazitar� care se �ntinde oriunde poate s� ajung� cu teroarea fricii. Oamenii au creat cu mare elan frumuse�i �n biserici �i catedrale pentru a contracara ur�ciunea cre�tinismului originar al lui Iisus, idealiz�nd aspectele durerii, portretiz�nd un Iisus cu fa�a bl�nd� �i resemnat �n fa�a mor�ii, postura victimei care induce mil� �n cei care o privesc. Dar c�nd este s� evalu�m obiectiv consecin�ele acestor abera�ii doctrinare gunoiul cre�tinismului iese la suprafa�� �n felul de a se comporta al oamenilor, �n modul lor de existen��, �n violen�a �i r�utatea social� a unor cre�tini, deoarece Iisus le-a promis c� orice li se poate ierta afar� de blasfemia �mpotriva Duhului Sf�nt (Matei, 12, 31). Oamenii sinceri afla�i printre cre�tini sunt doar victime credule care resemna�i �i dep�i�i de �n�elegerea real� a demonismului lui Iisus nici nu �tiu practic �n m�na cui se afl�.

Puterea politic� de-a lungul timpului a �n�eles cu realism marele poten�ial de manipulare a cre�tinismului care a fost folosit de toate sistemele sociale inclusiv comunismul care ini�ial l-a respins. Ulterior cre�tinismul a fost tolerat �i folosit �n slujba noilor guvernan�i comuni�ti care, �nclina�i spre r�u, exploatare �i minciun�, s-au aliat cu cei de-o teap� cu ei, cei care �l slujeau de Diavol �ntocmai ca �i ei, dar folosind metodele demonului de pe crucea �ns�ngerat�, Iisus �salvatorul omenirii�.

Draga,pentru a intelege Biblia e nevoie de mult studiu....
Ce a facut Hristos in 3 zile cit a stat in mormint.....Biblia spune...."s-a odihnit".."un somn" (asta este moartea in termenii Bibliei pina la MAREA JUDECATA).

Moastele----cu parere de rau s-o spun,e una dintre multele "idiotenii" pe care ortodoxismul le cultiva....

Maranatha

Moaste = moase gradate, adica cu stele.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.