Verificati-va cunostintele de cultura generala

Cine a fost ultimul rege al Troiei ?
A: Leonidas

B: Tezeu
C: Hector

D: Priam

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce filosof german a introdus principul imperativului categoric ?
A: Immanuel Kant

B: Friedrich Nietszche
C: Arthur Schopenhauer

D: Ludwig Wittgenstein

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Care este cea mai inalta cascada din lume ?
A: Grand

B: Victoria
C: Niagara

D: Angel

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce dramaturg francez este autorul comediilor Nunta lui Figaro si Barbierul din Sevilla ?
A: Labiche

B: Beaumarchais
C: Moliere

D: Corneille

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fructul avocado este originar din:
A: Africa

B: America de Sud
C: Asia

D: Australia

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Care este capitala statului New York din S.U.A. ?
A: Albany

B: Atlanta
C: Nashville

D: Phoenix

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Care dintre pictorii francezi de mai jos a murit in timpul Razboiului franco-german ?
A: Paul Cezanne

B: Jean-Frederic Bazille
C: Henri Rousseau

D: Henri Matisse

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De unde provin vasele de sticla Hedwig ?
A: Iran

B: Germania
C: Israel

D: Egipt

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce varietate de jad este folosita prin traditie in China ?
A: olivina

B: jadeit
C: nefrit

D: bowenit

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vasile Stroescu, boierul basarabean care a fost primul preºedinte al Parlamentului României
La 1 Decembrie se împlinesc 95 de ani de la Marea Unire din 1918. Unul dintre cei care au contribuit la acest act istoric a fost Vasile Stroescu, luptãtor pentru apãrarea drepturilor românilor ºi un promotor al culturii ºi educaþiei în limba românã în Basarabia ºi în Transilvania.românii din Transilvania La 1 Decembrie 1919, Vasile Stroescu, ales senator într-o circumscripþie din Basarabia, fiind decan de vârstã, a deschis ºedinþa primului Parlament al României Mari. Discursul lui este valabil ºi astãzi. „De acum a venit timpul ca sã ne aºezãm treburile înlãuntrul þãrii. Dupã obiceiul care a devenit a doua naturã, ne uitãm împrejur cine ne-a ajuta ca noi de-a gata sã gustãm fructele muncii altora. Nu, Domnilor aºa nu mai merge! Trebuie sã muncim ºi sã ne îngrijim singuri de binele nostru. Este o vorbã: Cu mâna strãinilor e bine numai foc sã ei. Poate cã e bine, dar nu creºtineºte ºi nici omeneºte!... În viaþa noastrã trebuie sã avem gânduri ºi mâni curate“, a cuvântat Vasile Stroescu, îndelung aplaudat de aleºii poporului. Econom cu banul agonisit, milostiv cu cei sãrmani S-a nãscut la 11 noiembrie 1845, în satul Trinca, judeþul Hotin (în prezent raionul Edineþ) în familia lui Vasile Ion Stroescu ºi Porfira Guþu. Era cel mai mic dintr-un ºir de 15 copii, din care nu au supravieþuit decât opt (patru fete ºi patru bãieþi). A învãþat, pe rând, la liceul din Chiºinãu, la cel din Kameneþ-Podolsk ºi la liceul „Richelieu“ din Odesa. Ulterior, a studiat Dreptul la universitãþile din Moscova, Petersburg ºi Berlin, mergând, practic, pe urmele fratelui mai mare, Mihail. Apoi, a cãlãtorit prin Europa. Reîntors acasã, a fost judecãtor la Tribunalul din Hotin pânã la moartea tatãlui sãu, în 1875, când a renunþat la carierã ºi s-a stabilit în satul Brânzeni, judeþul Bãlþi (acum raionul Edineþ), unde avea o moºie. Transformat de sovietici în spital de psihiatrie, conacul boieresc poate fi vizitat ºi astãzi. Conacul din Brânzeni, Edineþ este, în prezent, sediul unui internat psihoneurologic FOTO Ion Bajureanu A moºtenit de la pãrinþi mai multe moºii, cu suprafaþa totalã de 9.000 hectare. Le-a administrat atât de bine, încât, spre sfârºitul vieþii sale, ajunsese sã deþinã 25.000 hectare, cãrora li se adãugau mari cirezi de vite, herghelii de cai, turme de oi ºi numeroase conace. Despre calitãþile sale de bun administrator vorbeºte ºi faptul cã verifica personal calitatea aratului ºi gãsea locurile unde brazda acoperea pâmântul nearat. ªi atunci vai de cei care nu ºi-au fãcut bine munca. Îi ºtia ºi la bãtrâneþe pe toþi þãranii sãi pe nume, iar în tinereþe - toate miile de capete ale turmelor sale. „Era un om modest ºi cumpãtat, econom cu banul agonisit, drept ºi milostiv cu cei sãrmani, sever ºi necruþãtor faþã de cei risipitori“, îl caracteriza, mai târziu, poetul ºi deputatul Ion Buzdugan, originar din Brânzeni. Tot el a explicat cã, în vâltoarea primului rãzboi mondial ºi a revoluþiei bolºevice din 1917, când mai multe conace boiereºti au fost ºterse de pe faþa pãmântului, cel al lui Vasile Stroescu a rãmas în picioare datoritã faptului cã þãranii din partea locului l-au pãzit de prãdãtori. „ªcoli ºi iarã ºcoli, biserici ºi iarã biserici“ Singur sau împreunã cu fraþii ºi surorile sale, a ctitorit mai multe biserici ºi spitale. De exemplu, spitalul din Trinca, Edineþ, construit în 1910, a fost amenajat ºi dotat dupã modelul occidental, fiind invitat ºi un medic din Elveþia. Prin 1899, le-a propus autoritãþilor ruse din Basarabia bani pentru crearea unor ºcoli cu predare în limba românã, dar oferta nici nu a fost discutatã. Una din clãdirile Spitalului din Trinca, unde ar putea fi deschisã o casã memorialã Dupã acest refuz, îºi îndreaptã atenþia spre românii din Vechiul Regat ºi din Ardeal. În Moldova de peste Prut a contribuit cu peste 200.000 de lei la fondarea a 30 de ºcoli primare. În 1906, când Vechiul Regat sãrbãtorea 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, Vasile Stroescu viziteazã marea expoziþie retrospectivã de la Bucureºti ºi doneazã 200.000 de lei pentru construirea Catedralei Întregirii Neamului, care nu a fost înãlþatã nici pânã în prezent. Peste doi ani, va mai dona în acest scop încã 100.000 de lei. Totuºi, cele mai multe donaþii au fost fãcute pentru românii din Transilvania, în special pentru înfiinþarea unor ºcoli sãteºti în limba românã. „Carte ºi iar carte, ºcoli ºi iarã ºcoli, biserici ºi iarã biserici – prin ele ne vom ridica sufletul ºi vom fi stãpâni pe cunoºtinþe, bogãþii ce nu se pot fura ºi nu se pot gâtui“, spunea boierul. Supranumit „Mecena Românilor“ În aprilie 1910, fiind creºtin ortodox, a trimis bisericii greco-catolice din Ardeal o sumã imensã pentru a contracara efectele unei legi a învãþãmântului din 1907, prin care se urmãrea maghiarizarea învãþãmântului confesional românesc din Transilvania. „Când, acum câteva sãptãmâni, s-a auzit cã dl Vasile Stroescu - Vasile de Stroesco, aºa cum se scrie domnia sa, ca nobil basarabean, coborâtor al vechilor noºtri rãzeºi ºi boieri - a fãcut o danie de 100.000 de coroane fondului cultural din Blaj, menit sã sprijine, împotriva oricui, ºcoala româneascã, a fost o uimire. Se poate ca un român bogat sã facã un astfel de lucru? Dar aceasta înseamnã cãlcarea în picioare a celor mai frumoase datini naþionale! Când cineva din neamul nostru are bani de prisos, mai cumpãrã moºii, clãdeºte vreun palat aurit, cãlãtoreºte pe unde dracul ºi-a-nþãrcat copiii sau face pe «boierul valah» în lumea cântãreþelor ºi dãnþuitoarelor din Paris, de-l ajutã vârsta ori nu“, comenta gestul boierului basarabean marele istoric Nicolae Iorga. Drept recunoºtinþã pentru actele de binefacere ºi pentru contribuþia la trezirea conºtiinþei naþionale, a fost ales în unanimitate membru de onoare al Academiei Române, pe 24 mai 1910. Vasile Stroescu s-a mirat: „O faptã simplã ºi fireascã a produs atâta miºcare ºi atâta zgomot“. Câte donaþii a fãcut nu se ºtie, pentru cã multe erau anonime, dar din presa vremii putem deduce cã sute de ºcoli ºi biserici din spaþiul românesc au beneficiat de ajutorul sãu. Nu întâmplãtor a fost supranumit „Mecena Românilor“. Considerat pericol public în Ardeal Deºi deþinea o avere considerabilã, când venea la Chiºinãu lua tramvaiul de la garã spre centru, ºi nu o birjã, justificându-ºi alegerea simplu: „Tramvaiul costã 3 copeici, iar birja - 3 ruble ºi aceste 3 ruble vor fi de mare folos vreunui þãran din Maramureº“. În Basarabia, a susþinut apariþia ziarului „Cuvânt Moldovenesc“, ajutând redacþia condusã de Pan Halippa sã facã abonamente pentru þãrani. În timpul primului rãzboi mondial, nu va mai avea acces în Ardeal, fiind considerat în 1914 un pericol public pentru administraþia austro-ungarã. Presa maghiarã chiar a scris cã ar pregãti o rebeliune ca sã rupã Transilvania de la Imperiul Austro-Ungar. Dupã detronarea þarului rus în martie 1917, s-a aflat o perioadã la Odesa ºi la Chiºinãu, unde fondeazã ºi devine preºedintele Partidului Naþional Moldovenesc. În septembrie 1917, fiind bolnav, a plecat în Anglia, iar apoi la Paris, de unde a sprijinit toate acþiunile pentru realizarea Marii Uniri. Va reveni în România Mare abia la începutul anului 1919, fiind ales senator. Numele i-a fost înveºnicit Cu puþin timp înaintea morþii sale, a dãruit 100 de hectare de pãmânt ºi conacul pãrintesc de la Brânzeni pentru ªcoala Agricolã ºi douã ateliere de meserii, de lemnãrie ºi de fierãrie, plus o fermã pentru învãþãmântul fiilor de þãrani din zonã. Donaþia era gânditã astfel ca ºcoala sã poatã câºtiga bani ºi sã se menþinã timp îndelungat. A murit la 15 aprilie 1926, la vârsta de 81 de ani. Guvernul român i-a organizat funeralii naþionale, fiind înmormântat la Cimitirul „Sfânta Vineri“ din Bucureºti, pe Aleea Teilor, unde ulterior a fost instalat un bust. O stradã din Bucureºti îi poartã numele încã din perioada interbelicã. La 27 martie 2013, cu prilejul aniversãrii a 95-a de la Unirea Basarabiei cu România, ºi o salã din Parlamentul României a primit numele marelui înaintaº. Pe monumentul funerar stã scris: "Basarabean, mare patriot ºi filantrop, întîiul Preºedinte al camerei României Întregite“ FOTO stefanteris.wordpress.com Vor sã deschidã un muzeu la Trinca Lent, dar sigur o mare parte din moºtenirea lãsatã de boierul Vasile Stroescu ºi rudele sale se risipeºte. La Trinca, Edineþ, au mai rãmas în picioare doar câteva clãdiri, multe dintre care sunt gata sã cadã. Doar o placã instalatã în anul 1996 de Fundaþia „Vasile Stroescu“ din Chiºinãu aminteºte cã aceasta este o ctitorie a marelui filantrop. Maria Andronachi, preºedinta asociaþiei obºtesti ,,Vasile Stroescu“, din Brânzeni, împreunã cu un grup de entuziaºti, încearcã de mai mulþi ani sã adune fonduri pentru a deschide un muzeu în una dintre clãdirile fostului spital din Trinca. În spatele bisericii din Trinca se aflã cavoul familiei Stroescu. La 11 noiembrie 2013 a fost organizat un parastas de pomenire a lui Vasile Stroescu. „M-am adresat la mai multe instituþii atât din Republica Moldova, cât ºi din România, inclusiv Institutului Cultural Român din Bucureºti. Am primit doar niºte promisiuni. Sper, totuºi, cã se va gãsi cineva sã ne ajute cu resurse. Ar fi pãcat sã disparã o parte din memoria celui care toatã viaþa i-a ajutat pe toþi cei ce aveau nevoie“, spune activista. Ion Bajureanu din Trinca, pasionat de istoria þinutului natal, a adunat, pe lângã obiectele vechi moºtenite de la tatãl sãu, noi date despre un alt reprezentant al Stroeºtilor, Mihail. Bãrbatul este gata sã-ºi doneze toatã colecþia acestui muzeu. ªi conacul din Brânzeni, construit la finele secolului XIX de Vasile Stroescu, degradeazã, chiar dacã are un gospodar ºi este inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova. Într-o stare mai bunã sunt locaºurile sfinte, îngrijite de preoþi ºi de enoriaºi. Este cazul bisericilor din satele Trinca, Pociumbeni, ªofrâncani sau Zãicani. El nu avea numai punga deschisã, ci mai întâi inima ºi mintea. Ajuta pentru a îndemna ºi a trezi interes în noi înºine. Onisifor Ghibu profesor “ Arãtând cã preþuieºte comunitatea noastrã sufleteascã, pe care Rusia n-o poate sfãrma, Basarabia ne-a dat prin Vasile Stroescu chezãºia pentru viitor. Nicolae Iorga istoric “ Era frumos ca un zeu nu numai la chip, dar ºi la suflet. Învãþat cu desãvârºire, vorbea perfect limbile slave, germana, franceza, engleza ºi italiana. Nicolae Lupu medic

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Stroiescu

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Take Ionescu, „politicianul gurã de aur al României”


„(...) De la garã, el veni direct la casa vecinã a unui prieten, care rãmase uimit vãzându-l intrând. Urmã o conversaþie care meritã sã fie redatã.

– Am sosit acum. Acasã la mine e închis. Dã-mi ceva de mâncare. N-am mâncat toatã ziua. (...)

În cele din urmã, cu o voce alteratã, începu a vorbi. Cuvintele lui cu adevãrat profetice, le vom transcrie întocmai.

– Ce nenorocire! Ce dezastru al civilizaþiei! Bulversarea pãmântului va fi formidabilã. Nimic nu va rãmâne cum a fost.

– Da, mare nenorocire, îi rãspunse prietenul. Dar poate cã se va isprãvi pânã la iarnã ºi nu va fi timp pentru dezastru aºa de mare.

Take Ionescu ripostã cu vioiciune:

– Te înºeli profund. Acesta e rãzboi de cinci ani. Va intra Anglia, va intra Italia, vom intra noi ºi nu se poate sã nu intre ºi America. Pânã ºi Japonia va intra.

Cuvintele pãreau aºa de stranii, încât aveai impresia cã blândul, echilibratul Take Ionescu e victima unei crize de nervi. «Rãzboi de cinci ani, intrarea Americii ºi Japoniei», suna pe atunci ca adevãrate fantezii.

– Da, da. Nu te uita aºa. Þine minte. Rãzboi de cinci ani. Va fi vai de omenire! Dar de un lucru sunt sigur: cã Aliaþii vor fi definitiv victorioºi ºi cã voi vedea cu ochii România Mare.

«ªi vom vede alte lucruri mari. Vom vedea multe tronuri prãbuºindu-se; vom vedea nãscând atotputernicia Americii; vom vedea preponderenþa rasie anglo-saxone; vom vedea omenirea fãcând un mare pas spre stânga, spre socialismul revoluþionar».

ªi dupã câteva minute de tãcere, mãsurând mereu odaia în lung ºi în lat, el sfârºi cu amãrãciunea:

– Vom vedea multe lucruri mari. Dar zguduirea generalã va fi aºa de formidabilã, cã o sãrãcie groaznicã va stãpâni omenirea foarte mulþi ani. Dintr-o crizã vom intra într-alta. ªi þine bine minte: generaþia mea ºi a ta va vedea România Mare, dar nu va mai vedea zile bune”[1].



Originea ºi studiile

Take Ionescu (ortografiat ºi Tache Ionescu), pe numele sãu de botez Dumitru Ion s-a nãscut la 13 octombrie 1858 la Ploieºti. Prin originea s-a burghezã, feciorul coanei Frosa ºi al lui Ghiþã Ion din Ploieºti, era osândit sã se mulþumeascã în ierarhia socialã cu o situaþie modestã. Regimul oligarchic de la noi din þarã îi interzicea ascensiunea la posturile de comandã; ele erau rezervate unei clase restrânse de privilegiaþi. Tânãrul Dimitrie Ionescu n-aducea cu sine decât blazonul talentului. Încã din liceu ghicise, prin instinct, ostilitatea cu care are sã-l întâmpine oligarhia românã. Pe mãsurã însã ce devine conºtient de propria lui valoare, simte impulsiuni irezistibile pentru rolurile principale din viaþa publicã. Pipãindu-ºi rezistenþa, simte cã era „fãcut dintr-un metal care ºtie sã învingã”[2]. Urmeazã ºcoala primarã din localitatea natalã, iar studiile liceale într-o primã fazã la Liceul „Sf. Petru ºi Pavel”, continuate apoi la Liceul „Sf. Sava” din Bucureºti. Între anii 1875-1881, pleacã la Paris unde urmeazã studiile universitare în drept, unde obþine ºi un doctorat.

Itinerariul diplomatic de la liberali la conservatori

„Încurajat de succesele obþinute la studii ºi încrezãtor în forþele sale, se azvârle în vâltoarea luptei. Foarte curând, dupã stabilitatea lui în þarã, îºi cucereºte faima de mare avocat. Formidabilul sãu talent oratoric ca ºi temeinica lui pregãtire juridicã îl aºeazã dintr-o datã în fruntea baroului românesc.

De asemenea fac mare vâlvã conferinþele þinute la Ateneu.

Prin origine, structurã sufleteascã ºi educaþie, el era atras de partidul liberal ºi în special de Rosetti.

Colaboreazã o bunã bucatã de vreme la , afiºând idei radicale. Ca atare, susþine colegiul unic, eligibilitatea magistraþilor, purificarea administraþiei.

Cu timpul, Take Ionescu se îndepãrtezã de Rosetti, alãturându-se lui Ion Brãtianu. Simþul lui politic îi dicteazã aceastã evoluþie. Bãtrânul Rosetti era din ce în ce mai izolat în partid, iar ideile lui înaintate aveau un slab ecou în opinia publicã. Omul care reprezenta cu adevãrat partidul ºi deþinea puterea era Brãtianu.

(...) Dacã partidul liberal a înþeles sã-i refuze galoanele de cãpitan, e silit ca de acum înainte ca adversar. La fel se va întâmpla cu Marghiloman, C. Arion, Barbu Delavrancea ºi alþii.”[3]

Se înscrie în Partidul Conservator în 1891, unde considera cã îºi va putea mai uºor în valoare calitãþile de om politic. În acest timp se remarcã ºi ca un foarte bun gazetar, contribuind cu succes la editarea ziarului „Timpul”. S-a impus rapid ca unul dintre liderii marcanþi ai conservatorilor ºi va fi cooptat ca ministru al Cultelor ºi Instrucþiunii Publice, apoi ministru al Finanþelor în guvernele conservatoare.

Sciziunea Partidului Conservator

„Vizibil incomodat atât de , cât ºi de junimiºti, Take Ionescu produce prima mare scindare din istorie a Partidului Conservator. Astfel, pe 3 februarie 1908, el fondeazã Partidul Conservator-Democrat. Cu toate acestea, colaborarea dintre takiºti ºi conservatori nu a încetat, iar între 14 octombrie 1912- 31 decembrie 1913, mai mulþi takiºti au fost cooptaþi în al doilea cabinet condus de Titu Maiorescu. Take Ionescu a primit portofoliul Internelor. În perioada ministeriatului sãu a fost datã o nouã lege pentru organizarea Ministerului de Interne, potrivit cãreia în compunerea lui au intrat servicii centrale ºi speciale, între care ºi Direcþiunea Generalã a Închisorilor. De perioada lui este legatã ºi crearea Bibliotecii de specialitate a Ministerului de Interne ºi .

De asemenea, a reprezentat România la Conferinþa de Pace de la Bucureºti, care a încheiat Al Doilea Rãzboi Balcanic ºi în urma cãreia þara noastrã a primit Cadrilaterul”[4].

Take Ionescu ºi perfectarea Micii Înþelegeri

La 13 martie 1920, Take Ionescu a acceptat sã facã parte din guvernul condus de Alexandru Averescu. Take Ionescu, figura centralã a diplomaþiei româneºti în perioada imediat urmãtoare încheierii Primului Rãzboi Mondial, plãnuia formarea unui sistem de alianþe care sã cuprindã Polonia, Cehoslovacia, România, Iugoslavia ºi Grecia, a unui bloc „de la Marea Balticã la Marea Egee”, care sã se opunã oricãror acþiuni revizioniste[5]. Viziunea diplomaticã a lui Take Ionescu avea sã întâmpine dificultãþi din cauza disensiunilor dintre Grecia ºi Iugoslavia pe de o parte, pe de altã parte datoritã tensiunilor create de zona Teschen dintre Polonia ºi Cehoslovacia. În urma acestei situaþii, diplomatul român ºi-a adus contribuþia la perfectarea unui sistem de alianþe bilaterale între România, Cehoslovacia ºi Iugoslavia, care avea sã poarte numele de Mica Înþelegere sau Mica Antantã[6].

Prim-ministru al României. Victimã a manevrelor politice conduse de Ion I. C. Brãtianu

Marea dorinþã a lui Take Ionescu a fost ca mãcar o datã sã fie preºedinte al Consiliului de miniºtri. La sugestia regelui Ferdinand I, acesta ºi-a dat demisia din fruntea Ministerului de externe cauzând astfel o crizã politicã ce l-a determinat pe Alexandru Averescu sã depunã mandatul guvernului peste douã zile. În aceste condiþii, ºeful statului l-a numit preºedinte al Consiliului de Miniºtri. Dupã cum menþiona istoricul Nicolae Iorga, „Take Ionescu simþea în spatele sãu dogoritoarea patimã de stãpânire lui Ion Brãtianu”[7]. Guvernul sãu a primit un vot de blam în Parlament, iar Take Ionescu a fost nevoit sã-ºi depunã mandatul.

Decesul

Dezamãgit pentru cã nu primise votul de încredere, Take Ionescu pleacã într-o vacanþa în Italia. La Napoli, într-un restaurant a avut bunul simþ sã nu refuze stridiile care i s-au oferit cu insistenþã. Oficial, a murit din cauza febrei tifoide contractate în urma consumului acelor stridii. În cazul morþii lui Take Ionescu, existã cel puþin la nivel anecdotic, suspiciunea unei „eliminãri” puse la cale atât de duºmanii interni cât ºi externi.

La moartea sa, mai multe personalitãþi din România dar ºi din afarã au avut grijã sã-i aducã un omagiu celui care s-a numit „Fiarã a cuvântului”: Nicolae Iorga, în memorii scrie: „Înmormântarea a fost mai strãlucitã ca cea a regelui Carol I. Regele Carol I, în repetate rânduri a spus-o „Take Ionescu este omul cel mai inteligent din timpul domniei mele”.

În cuvântarea pe care o rosteºte Lordul Curzon, cu ocazia unui banchet, nu se sfieºte sã declare „cã nu existã alt om de stat în Europa care, mulþumitã cunoºtinþelor ºi experienþei sale, sã merite un mai mare respect ºi o stimã mai înaltã ca Excelenþa Sa[8].

A fost înmormântat în curtea Mãnãstirii Sinaia.

„(...) Ducându-mã într-o zi, într-una din nenumãratele frizerii din cartierul Griviþei, cu surprindere bag de seamã cã obloanele sunt trase.

Cum nu era duminicã sau vreo altã sãrbãtoare, mi-am închipuit cã trebuie sã se fi întâmplat ceva neobiºnuit ca patronul frizeriei, un biet bãrbier de cartier, sã-ºi îngãduie luxul sã închidã prãvãlia într-o zi de lucru. Am aflat peste câteva zile, din însãºi gura lui, cauza pentru care închisese prãvãlia: era ziua când avusese loc înmormântarea lui Take Ionescu.

-Cum puteam sã þin prãvãlia deschisã, într-o asemenea zi, îmi spune dânsul?Doar unul a fost Take Ionescu, gurã-de-aur. Mare om, domnule, ºi bun român!

ªi bãrbierul nu mai contenea cu laudele la adresa marelui dispãrut.

Gãseam gestul frizerului impresionant ºi foarte edificator.

Un biet bãrbier de cartier, obscur ºi prãpãdit, dintr-o pornire spontanã ºi dezinteresatã gãseºte cu cale ca, la înmormântarea lui Take Ionescu, drept omagiu memoriei marelui dispãrut, sã închidã prãvãlia.

E o dovadã din cele mai elocvente a popularitãþii ºi simpatiei de care se bucura Take Ionescu în masele populare”[9].
NOTE

[1]Aceste previziuni cu adevãrat uimitoare le-a publicat apoi, cu trei luni mai târziu, în „La Roumanie”, din 16 noiembrie 1914 (n. Constantin Xeni).

[2] Sterie Diamandi, Galeria oamenilor politici, Bucureºti, Editura Gesa, 1991, pp. 99-100.

[3] Sterie Diamandi, op.cit., pp. 104-105.

[4] enciclopediaromaniei.ro/wiki/Take_Ionescu, accesat în data de 25.04.2013, ora 10:00

[5] Eliza Campus, Mica Înþelegere (ediþia a II-a), Bucureºti, 1997

[6] Milan Vanku, Mica Înþelegere ºi politica externã a Iugoslaviei, Bucureºti, Editura Politicã, 1979.

[7] Nicolae Iorga,O viaþã de om. Aºa cum a fost, vol. III, Bucureºti, 1934, p.71

[8] Sterie Diamandi, op.cit., p. 134.

[9] Sterie Diamandi, op.cit., p. 98.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

enciclopediaromaniei.ro/wiki/Take_Ionescu

ro.wikipedia.org/wiki/Take_Ionescu

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Scriitorul Sterie Diamandi începe cartea domniei sale, „Fiul lui Dumnezeu – fiul Omului”, cu aceste cuvinte:

„Foarte adeseori se sãvârºeºte o mare ºi regretabilã greºealã; se confundã creºtinismul cu clericalismul. Se uitã cã aceste douã noþiuni nu sunt identice, ci numai concordante. Din aceastã confuzie decurge o eroare: foarte mulþi, profund impresionaþi de abaterile ºi cusururile clerului, sfârºesc prin a contracta o aversiune teribilã împotriva creºtinismului. Profundã ºi regretabilã confuzie“.

A spune cã sunt de acord cu aceste afirmaþii ale valorosului cãrturar Sterie Diamandi ar însemna prea puþin. De aceea mãrturisesc cã regret cã un vrednic fiu mirean al Biserici noastre Ortodoxe mi-a luat-o înainte!

Aº fi fost fericit sã fi spus eu, ca preot, acest mare adevãr, înaintea oricui. Ca sã mã fi învrednicit de darul smeritei mãrturisiri cã nu sunt decât un nevrednic „vas de lut” al dumnezeiescului ºi înfricoºatului sacerdoþiu. Cã numai aºa aº fi izbutit sã pun, cu un ceas mai devreme, început bun mistuitoarei lucrãri a harului divin, de care ne separã primejdios insuficienþa prea-omenescului din noi, care este marea pricinã de nedumerire ºi de smintealã a atâtor cucernice suflete sincere ºi pline de caracter ale majoritãþii drept-mãrturisitorilor noºtri creºtini. Pentru cã acest preaomenesc din noi îºi varsã nesãþios veninul pãcatului ºi îºi împroaºcã umbrele negurilor cu care otrãvim ºi întunecãm frumuseþea negrãitã a sfintei preoþii.

Mirenii trebuie sã vadã deosebirea ºi sã-i pãtrundã înþelesul, ca sã nu le fie furat cugetul spre a defãima pe Stãpânul din pricina „slugii celei viclene”. Nici prilejuirea smintelilor acesteia sã nu umbreascã privegherea ºi sârgul „slugii celei bune ºi credincioase”. Cã preoþia este permanenþa crucii lãuntrice de fiecare zi ºi rugul mijlocirii între suspinul ºi dorul omului dupã Ziditorul ºi între împãrtãºirile binecuvântãrii Tainelor Lui sfinþitoare.

Creºtinismul este însãºi „apa vie” a iubirii pe care Izvorul Hristos-Dumnezeu o revarsã asupra fiilor Bisericii Lui ºi nicidecum nu se confundã cu jgheaburile neputinþelor „clericalismului”, prin care curg undele harului ºi ajung pânã la toatã suflarea care laudã pe Domnul!

Dar nici aceste jgheaburi nu se cade a fi nesocotite, lovite ºi surpate numai pentru cã sunt jgheaburi, ci numai dacã, din nenorocire, nu corespunde cumva vreunul pentru lucrarea spre care a fost rânduit ºi întocmit.

Ilie Imbrescu (Slova ortodoxã, 1942)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ro.wikipedia.org/wiki/Sterie_Diamandi

enciclopediaromaniei.ro/wiki/Sterie_Diamandi

www.aromanul.ro/biografii/d-f/item/370-diamandi-sterie-22081897-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Constantin Stere, un adversar al Rusiei


De-a lungul vietii sale zbuciumate C. Stere a ramas un om rece, distant, asa cum s-a format ca tanar revolutionar, crescut in atmosfera specifica a mediilor revolutionare rusesti si completata cu viata din lagarele tariste unde a petrecut peste opt ani de viata. Odata cu venirea in Romania, la varsta de 27 de ani, omul nu s-a schimbat, a ramas cu amprenta formatiei din adolescenta, cu viziunea sa precizata in epoca respectiva.

S-a nascut pe 15 iunie 1866, in comuna Horodistea, judetul Soroca, din Basarabia, intr-o familie de boieri romani. Studiile liceale le-a facut la Chisinau, la liceul nobilimii, unde a inceput sa desfasoare o activitate revolutionara. A fost considerat de autoritati nihilist si arestat. A fost inchis mai intai la Odesa, apoi transferat la Moscova si in final a ajuns in Siberia, deportat politic in satul Yercinsk, pe malul fluviului Obi.


Izolat de lume intr-un sat cu vreo 16 iurte, Stere primea pachete cu carti si alimente de la parinti si prieteni, isi petrecea timpul citind, iar uneori plecand la vanatoare. Intre deportati politici se aflau mai ales elevi de liceu, studenti, profesori, medici, ingineri, avocati, care se adunau mai multi intr-o localitate si organizau un fel de universitate populara audiind pe cei mai bine pregatiti. Participa la conferinte politice, de filosofie si istorie, de economie, de arta, geologie si astronomie.


La varsta de 27 de ani, in luna noiembrie a anului 1892, obtinand pasaport si ajutor din partea parintilor paraseste Basarabia si intra in Romania, stabilindu-se la Iasi. In toamna aceluiasi an se inscrie la facultatea de drept a universitatii iesene iar la inceputul anului urmator isi aduce familia, sotia cu cei doi copii. Dupa terminarea studiilor, in anii 1898-1899 a fost numit prim ajutor de primar la Iasi de catre Ionel Bratianu care fiind acolo intr-o vizita i-a descoperit marile calitati de om politic.


Prezenta in publicistica din tara si-a inceput-o prin colaborarea la ziarul iesean "Evenimentul", inca din perioda studentiei. El a fost initiatorul miscarii poporaniste, adica taranesti, care reprezenta o miscare politico-ideologica si artistica, specifica tarilor unde relatiile capitaliste slab dezvoltate au coexistat cu ramasite precapitaliste. El considera ca societatea viitorului este bazata pe obstea taraneasca. Anuntarea noului curent de gandire social politica a avut loc in cercurile democratice ale studentilor prin societatea culturala "Datoria" si prin articole teoretice publicate in ziarul "Adevarul".


Dupa definitia data chiar de el in "Viata Romaneasca", curentul poporanist din punct de vedere ideologic este o conceptie asupra culturii, o metoda de cercetare sociala, un ideal social bazat pe cercetarea realista a fenomenelor sociale romanesti, toate acestea intemeiate pe un fundament efectiv de dragoste fata de taranime si fata de valorile sale.


In Romania el s-a bucurat de toate avantajele oferite, atat in timpul studiilor dar mai ales dupa terminarea lor. A fost profesor universitar de drept la Iasi, rector al Universitatii iesene, conducator al revistei "Viata romanasca" si deputat. Cu toate acestea a ramas tot timpul un dezradacinat, un permanent exilat basarabean la rusi si mai tarziu ca revolutionar indezirabil in societatea romaneasca.


Desi a simpatizat cu socialistii, el nu a fost membru al acestui partid. A aderat la Partidul liberal condus de I.C. Bratianu, fiind alaturi de socialisti ca Mortun, Nadejde, alcatuind aripa stanga a Partidului liberal, convinsi fiind ca acolo isi vor putea sustine propunerile.


Fruntasii partidului socialist roman care au intrat in partidul liberal erau denumiti "tinerimea generoasa" si era grupata in jurul lui Ionel Bratianu. Atat socialistii din partidul liberal cat si C. Stere au contribuit la inlaturarea obiectiilor, i-au convins pe cei nehotarati ca intrand in Partidul liberal vor putea sa inlocuiasca legea electorala, cenzitara si sa introduca votul universal, iar pentru taranime sa se realizeze o lege mai omenoasa in privinta invoielilor agricole si o noua improprietarire prin exproprierea latifundiilor. Acest program a fost insusit de Partidul liberal in anul 1913.


C. Stere era preocupat de tot ce se intampla in Tara Romaneasca. Astfel referindu-se la coruptie el arata: "Cunoasteti un caz de dare in judecata si condamnare a unui singur reprezentant al oligarhiei noastre pentru polite false, abuz de incredere, delapidare?" Iata ca dupa ce au trecut o suta de ani justitia noastra a ramas aceeasi. Nu cunoastem nici azi un asemenea caz, desi tara noastra este considerata una din cele mai corupte.


Reportajul "Patru zile in Ardeal" publicat in 1906 si 1907 in "Viata Romaneasca" este un jurnal de calatorie, un memorial. In cele 21 de capitole, Stere isi propune sa transcrie impresii fugitive din calatoria sa in Ardeal, facuta la invitatia lui Octavian Goga. Ramane impresionat de aspectul civilizat al orasului Sibiu, in contrast cu targurile patriarhale ale Munteniei si Moldovei. In drum spre Salistea descrie locurile prin care trece, dand dovada de calitati poetice, dar si de spirit practic.


In Saliste descrie portul localnicelor, hora si romanul, dans de salon combinat din jocuri nationale. Remarca mai ales sanatatea sufleteasca a oamenilor, cunostintele lor literare.


Cuprins de emotie exclama: "Palaria jos, domnilor, inaintea acestor oameni liberi care sunt mandri de numele de tarani, care n-au cunoscut iobagia, realizand in viata lor de la sat idealul unei democratii sanatoase." Aradul l-a vazut ca pe un oras european.


In calitate de rector la Iasi el a dovedit un interes deosebit pentru indrumarea procesului de invatamant, a contribuit la noi dotari ale spatiului destinat activitatilor didactice, s-a preocupat de imbunatatirea, modernizarea si dotarea laboratoarelor si bibliotecilor, a luptat pentru transformarea acestei institutii de invatamant superior intr-un centru de cultura.


C. Stere prin discursurile sale si prin articolele din presa s-a pronuntat pentru Basarabia ca pamant romanesc si a cerut alipirea la patria mama. Intr-un discurs din 15-16 decembrie 1915 in Camera Deputatilor arata:" Un popor nu poate trai fara ideal. Prin idealul care rezerva toate aspiratiile care il inalta el afirma inainte de toate chiar puterea lui vitala si dreptul la o viata mai realista si mai larga in societatea natiunilor. Basarabia a fost cedata rusilor in baza tratatului din anul 1815 de la Bucuresti. Pana in anul 1817 se mai preda in scolile din Basarabia in limba romana. Dupa aceasta data a fost interzisa limba noastra si in scolile in care se invata in romaneste. Pentru simpla intrebuintare a limbii romane erai amenintat cu inchisoare in Siberia. La revolutia din 1905 s-a revenit la limba romana si a inceput si gustul pentru literatura romana." In acelasi discurs mai spunea: " Domnilor, nu suntem un popor de cuceritori. Daca elemente ce au intrat in alcatuirea acestui neam, au venit de aiurea, noi ne-am nascut pe acest pamant, am crescut din el si nu putem renunta la nici un atom din tarina neamului. Fiecare din elementele romanesti au contribuit la formarea neamului nostru, singur si acelasi peste tot. si faptul ca am stat aici la hotarele a trei civilizatiuni, poate ca ne da puterea sa ne aducem prinosul nostru cu atat mai pretios, in tezaurul civilizatiei omenesti generale. si in ce priveste Basarabia si Bucovina care au facut parte din vechea Moldova, ele au facut toata istoria impreuna cu romanii din regat. Parintii nostri impreuna cu parintii dumneavoastra au fost si sub Alexandru cel Bun, si sub stefan cel Mare si sub Ion Voda cel Cumplit. Nu este o pulbere de pamant romanesc care sa nu fie o picatura din sangele si o molecula din oasele lor. Am zidit impreuna acest stat..."


In lumea politica romaneasca C. Stere, "siberianul", cum i se mai spunea, era un izolat, in partidul liberal era temut si grija tuturor era sa fie folosit ca teoretician al partidului, fara sa i se incredinteze un rol in conducerea statului. In cercurile politice din Iasi si din Bucuresti se evidentiaza din ce in ce mai mult atitudini de ocolire si izolare a lui, de respingere a unor teze ce le sustinea. Aceasta atitudine se manifesta atat in celelalte partide cat si in acela din care facea parte.


Viata lui C. Stere s-ar fi desfasurat in acelasi ritm daca nu ar fi intervenit razboiul mondial. Problemele internationale se puneau pentru el in functie de Basarabia si de o ura nestapanita impotriva Rusiei tariste.


El considera ca tarismul constituia prin el insusi o primejdie de moarte pentru civilizatie, un imens rezervor al fortelor reactiunii mondiale. Rasturnarea imperialismului rusesc nu o considera doar o problema interna a Rusiei, ci problema istoriei mondiale. C. Stere s-a retras din partidul liberal si atunci cand Romania a intrat in razboi a fost mobilizat in justitia militara cu gradul de colonel. Dupa parasirea Bucurestiului de armata si oficiali, el a ramas in teritoriul ocupat de armata germana. In decembrie 1917 scoate ziarul "Lumina" finantat de armata germana si in care Stere a continuat sa sustina alipirea Romaniei la MittelEuropa si indemna armata romana sa dezerteze.


Victoria aliatilor, prabusirea puterilor centrale si dezagregarea monarhiei habsburgice l-au pus pe Stere in postura de tradator. Articolele publicate in ziarul "Lumina" sunt o marturie a tradarii lui. La sfarsitul lui decembrie 1918, imediat dupa intrarea trupelor romane in Bucuresti, este arestat si judecat de Curtea Martiala. Dupa trei saptamani de arest, este eliberat si obligat sa paraseasca tara. Pleaca in Elvetia, iar in anul 1919, fiind in exil, este ales deputat al judetului Soroca. Contestat in Adunarea Deputatilor de Take Ionescu si Iorga a luat cuvantul pentru prima oara intr-o Camera aleasa sub regimul votului universal. Pana la urma i-a fost validata alegerea ca deputat.


C. Stere, cu toate greselile pe care le-a facut ca om politic din momentul intrarii Romaniei in razboi, ramane totusi o figura care a participat activ la viata culturala si sociala a tarii, un sustinator al unirii Basarabiei cu Romania iar prin romanul "In preajma revolutiei" a intrat in istoria literaturii romane. In anul 1921 a reintrat in viata politica si publicistica a tarii, a fost ales in conducerea Partidului national taranesc, fiind rechemat de o parte din cadrele didactice si studentii Universitatii din Iasi sa-si reia activitatea la catedra. PNT nu i-a ridicat insa suspendarea de la Iasi. Situatia lui in partid era asemanatoare cu aceea din PNL dinainte de razboi. In anul 1930 demisioneaza din PNT si timp de doi ani critica acest partid... Se retrage la conacul din Bucov, judetul Prahova si scrie romanul "In preajma revolutiei", roman fluviu in opt volume. In primele cinci volume denumite "Smaranda Teodorovna", "Vania Rautu", "Lutul", "Hotarul" si "Nostalgii", Stere evoca realitatea fara nici o alterare, fara sa o recompuna. De aceea cele cinci volume sunt si cele mai izbutite. Ele sunt o fresca a luptei pentru libertate a unui revolutionar basarabean. Romanul poate fi considerat un roman istoric. Se mai poate spune ca este o autobiografie. Stere imbratiseaza in opera sa toate aspectele vietii: nasterea, iubirea, prietenia, ura, suferinta, lupta si moartea. Memoria autorului reface varstele, idealurile, faptele si esecurile traite de el insusi. Nu acelasi lucru se poate spune despre ultimele trei volume, care redau experientele traversate de Stere in Romania. In aceste volume, "Ciubaresti", "In ajun" si "Uraganul" pierde din seninatate iar din fiecare pagina rabufnesc resentimentele. Umorul plin de intelegere din primele cinci volume este inlocuit de sarja caricaturala.


Mai trebuia sa apara si al noualea volum, dar autorul nu l-a mai terminat din cauza bolii. Spre sfarsitul vietii i s-a destainuit lui Pamfil seicaru: "Sub regimul tarist deportatii politici aveau totusi un regim mai uman decat sub bolsevici. Nu ne dam seama, ne lasam inselati de aparente, dar sistemul bolsevic evolueaza catre un nou imperialism. Ma gandesc inspaimantat la o noua ocupare a Basarabiei de rusi. Nu exagerez, o vad venind. In continuare Pamfil seicaru afirma: "Ce bine cunostea resorturile tainice ale politicii imperialiste ale Rusiei dintotdeauna, cu ce bogatie de referinte portretiza sufletul rusesc in opozitie cu Europa."


In 1936 cand implinea 70 de ani, l-a intalnit intr-un restaurant pe Stere care i-a zis: "Nu ma simt bine, inima cedeaza, nu mai am mult de trait. Atentie la Basarabia. Imperialismul rusesc are proportii pe care nu le-a avut niciodata." Peste cateva luni, adica la 30 iunie 1936 a murit.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Stere

istoria.md/articol/585/Constantin_Stere,_biografie

www.dreptonline.ro/personalitati/detaliu_personalitate.php?id_pe...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Venit þarã în secret, Pamfil ªeicaru solicitã o audienþã lui Ceauºescu
Un condei de geniu, strivit între douã date 23 august 1944 – 23 august 1977!


Graþiat în secret de Nicolae Ceauºescu în 1966, celebrul gazetar vine incognito, însoþit de ofiþeri DIE, în perioada 20-28 august 1977 la Bucureºti.

Pamfil ªeicaru are în Arhiva Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii (CNSAS) mai multe dosare conexe, de problemã, dosarul deschis de Siguranþã, dar ºi cel penal. Cel mai interesant, din punctul nostru de vedere, este dosarul personal, predat CNSAS de Serviciul de Informaþii Externe (SIE) ºi care are nu mai puþin de ºase volume, cu un total de 2083 de pagini!

Evident nu avem spaþiul necesar pentru o cercetare in extenso, ci doar posibilitatea de a lãmuri câteva aspecte rãmase pânã acum învãluite în mister: graþierea lui ªeicaru la solicitarea lui Nicolae Ceauºescu ºi vizita incognito pe care acesta o realizeazã la invitaþia ºi sub protecþia Departamentului de Informaþii Externe (DIE) la Bucureºti, în august 1977. Ca o ironie a sorþii trebuie spus cã viaþa lui Pamfil ªeicaru se învârte fatidic în jurul unei date: 23 august. Pãrãseºte România în 1944 cu câteva zile înainte de 23 august - act pe care l-a atacat pe tot parcursul vieþii - ºi îºi încheie cariera urmãrind pe viu manifestãrile consacrate aceluiaºi 23 august, pe viu, la Bucureºti în 1977. Un condei de geniu, strivit între douã date : 23 august 1944 – 23 august 1977!

Câteva lãuriri biografice ºi nu numai...

A scrie despre Pamfil ªeicaru-jurnalist, eseist, memorialist, prozator (nãscut la 6/18 apr. [19 aprilie, în corespondenþa lui P. ª.].1894, Buzãu – decedat la 21 oct. 1980, Dachau, R. F Germania) chiar la mai bine de trei decenii de la dispariþia sa, rãmâne o provocare. Atacat ca nimeni altul în perioada interbelicã: „omul cu o mie de feþe”, „ºacalul”, „ºantajul ºi etajul”, „cea mai odioasã întruchipare a gazetarului necinstit, versatil, afacerist, adevãrat rechin al presei”, Pamfil ªeicaru rãmâne din punctul nostru de vedere cel mai important gazetar al României Mari. Dupã cum noteazã ºi Mihai Pelin: „Activitatea sa publicisticã nu a fost dintre cea mai comodã pentru autoritãþi. În diverse arhive, civile ºi militare, existã numeroase articole care i-au fost cenzurate, mai ales în timpul campaniei dinspre Rãsãrit. În aprilie 1939 a fost singurul ziarist român care a prezis cã faimoasele garanþii franco-britaniceaveau sã se dovedeascã fãrã valoare. Figureazã la loc de cinste în istoria încã nescrisã a presei române polemica pe care a purtat-o în paginile „Curentului” cu comentatorul britanic Wicham Steed, care, prin intervenþiile sale în emisiunile postului de radio BBC, inducea în eroare opinia publicã româneascã asupra raþiunii participãrii României la un rãzboi pe care ºi-l dorise”[1]. Mãcar postum, trebuie sã-i recunoaºtem meritele. Lucid ºi rece într-un secol care parcã o luase razna, ªeicaru a ºtiut ºi a simþit evenimentele care se derulau sub ochii lui. Pânã ºi detractorii ar trebui sã admitã cã predicþiile ºi sentinþele sale au fost confirmate de cursul postbelic al evenimentelor. În privinþa activitãþii jurnalistice semnalãm lucrarea „Istoria presei” de Pamfil ªeicaru, Editura Paralela 45, ediþie îngrijitã ºi prefaþatã de poetul ºi publicistul George Stanca[2].

Minciunile continuã ºi dupã plecare!

Pamfil ªeicaru pãrãseºte România la 10 august 1944, ultimul domiciliu din Bucureºti, din str. ªtefan Furtunã nr. 93, fiind trimis de Mihai Antonescu în Spania pentru a tatona terenul pe plan diplomatic în vederea ieºirii României din conflagraþie, precum ºi pentru a asigura, în condiþiile iminentei ocupãri militare a þãrii de cãtre sovietici, propaganda în favoarea intereselor naþionale. S-a stabilit iniþial la Madrid, împreunã cu soþia sa, colaborând la cotidianul „El Alcazar” ºi fondând publicaþia „Liberty and Justice”, în care s-a strãduit sã combatã tratamentul ingrat rezervat României.

Dupã 23 august 1944 ºi instalarea regimului comunist la putere, Pamfil ªeicaru a fost judecat în procesul ziariºtilor „criminali de rãzboi vinovaþi de dezastrul þãrii” (22 mai – 4 iunie 1945) ºi condamnat „la pedeapsa capitalã ºi degradare civicã pe timp de 10 ani, urmând a executa pedeapsa cea mai gravã”. Încadrarea de „criminal de rãzboi” ºi condamnarea la moarte s-ar fi fãcut pe baza activitãþii sale de gazetar în timpul celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial ºi a unor chitanþe de încasare descoperite de Aliaþi în arhivele Ministerului de Externe de la Berlin ºi predate guvernului român[3]. Proprietatea sa de la Ciorogârla, primitã în calitate de purtãtor al ordinului „Mihai Viteazul”, a fost pusã temporar la dispoziþia lui Mihail Sadoveanu (pânã în 1949), iar clãdirea ziarului „Curentul” a fost iniþial preluatã de trupele sovietice, care au editat aici „Buletinul Armatei Roºii”[4]ºi transformatã ulterior în sediu al Securitãþii din RPR.

În mod aproape firesc la 31 august 1946 a fost inclus pe listele negre ale Siguranþei referitoare la activitatea emigranþilor: „Se aflã în Portugalia, Lisabona. Pe lângã activitatea sa propagandisticã antidemocraticã ºi antisovieticã, ne-a fost semnalat în ultimul timp de a fi întemeiat o mare firmã comercialã, la care a fost ajutat ºi de un grup de capitaliºti anglo-americani”. Evident informaþia era falsã!

Gogoriþele puse pe seama lui ªeicaru sunt nenumãrate. Victor Frunzã[5]scrie cã Pamfil ªeicaru a plecat din Bucureºti la ora 5 dimineaþa, cu automobilul personal, care trãgea o remorcã, în care erau depozitaþi, probabil în bidoane, vreo opt sute de litri de benzinã, calculaþi a-i ajunge pânã la Madrid. Mult mai „bine informatã” Siguranþa românã ajungea la concluzia conform notelor de informare sau a unor mãrturii ulterioare, cã ªeicaru ar fi transferat cu aceastã ocazie în Elveþia fonduri bãneºti (devize), argintãrie, bijuterii, mobile ºi alte bunuri de valoare, printre care ºi o ladã cu 40 de tablouri de artiºti români (Grigorescu, Aman, ªirato, Tonitza). Potrivit unui raport întocmit în 1946 de un angajat al serviciilor secrete SUA, ar fi transferat în Elveþia fonduri bãneºti ºi obiecte de familie prin intermediul ginerelui sãu, Marius Ciºmigiu[6], secretar la Departamentul de presã al Legaþiei României de la Berna. Ajunge la Viena pe traseul Sibiu, Cluj, Oradea, Budapesta ºi ia legãtura cu Guvernul Naþional condus de Horia Sima. La 2 februarie 1945 ar fi vorbit la postul de radio Bratislava, controlat de naziºti, pentru a dezavua actul de la 23 august 1944. În februarie 1945 ar fi ajuns la Berlin, de unde ar fi fost salvat cu ajutorul oamenilor lui Canaris[7].

Conform amintirilor lui René Al. de Flers[8], un autor în genere bine informat, ªeicaru ar fi ajuns în Spania încã din vara anului 1944, ajutat de comandantul armatei germane. De la Viena, care i-ar fi pus la dispoziþie un avion.

Ulterior toate alegaþiile privind averea lui ªeicaru vor fi spulberate, acesta trãind la limita sãrãciei în exil. În privinþa plecãrii din þarã cel mai bine este sã ne adresãm celui în cauzã, ªeicaru: „când Niculescu Buzeºti a fost informat de Mihai Antonescu de plecarea mea ºi de misiunea pe care o aveam, a informat legaþia germanã cã eu nu plec la Madrid ci la Lisabona pentru a semna armistiþiul. O totalã confuzie la legaþia germanã ºi dupã ce s-a comunicat la Berlin s-a decis sã nu se dea vizã de intrare în Germania, urmând ca la Viena sã mi se dea viza de tranzit. Eram blocat neputând sã merg spre a realiza ceea ce s-a decis de Mareºalul Ion Antonescu. Am rãmas în Germania pânã în februarie 1945 când am izbutit sã plec cu un avion care zbura deasupra Alpilor la 6000 de metri ºi cobora deasupra Mediteranei la 20 de metri spre a nu fi atacat de avioanele de vânãtoare anglo-americane. Sunt deci un emigrant fãrã voie”[9]

La 24 iulie 1947, Serviciul Special de Informaþii (SSI) a semnalat regimului de la Bucureºti articolele sale ostile, publicate în ziarele „Informaciones”, „Ariba” ºi „Mundo”. Dupã ce s-a mutat la Palma de Mallorca, în Insulele Baleare, ªeicaru a fost din ce în ce mai prezent în numeroase publicaþii ale emigraþiei române din Occident. Mai târziu, un document al Securitãþii preciza: În strãinãtate, desfãºoarã o activitate intensã anti RPR, în cadrul organizat al emigraþiei contrarevoluþionare. O agentã a aceleiaºi instituþii infiltratã printre românii din Occident raporta centralei de la Bucureºti cã ar fi fost evitat de compatrioþi, cã publica în revista legionarã „Chemarea”, din Spania, ºi cã ar fi avut bani depuºi în Elveþia, bani care ar fi interesat ºi autoritãþile comuniste. În martie 1960, mai figura în evidenþele celor daþi în urmãrire generalã, sub consemnul: „În caz de identificare, sã fie reþinut”[10].

Din 1945 se stabileºte în Spania, la Palma de Mallorca (pânã în 1953) ºi apoi la Madrid (unde rãmâne pânã în 1974)[11].

1965.Direcþia Generalã de Informaþii Externe (DGIE) preia controlul

Pe 12 mai 1965, analizând materialul existent asupra lui „PAMFIL ªEICARU – fugar român în Spania”, Ministerul Afacerilor Interne, Direcþia Generalã de Informaþii, Direcþia „C” prin Lt. Maj. Afin Adrian decide redeschiderea dosarului individual privind pe PAMFIL ªEICARU, numele conspirativ „VLAD”[12]. Se pare cã sãtulã de alegaþiile ºi datele imprecise primate, Direcþia Generalã de Informaþii Externe (DGIE) ia hãþurile în mânã.

Pamfil ªeicaru este pus imediat sub lupa Securitãþii, iar o notã din 20 septembrie 1963 îl gãseºte în plinã energie creatoare[13]. «L-am gãsit extrem de îmbãtrânit ºi complet albit la vârsta de 69 de ani. Totuºi însã de o energie ºi o putere de muncã formidabilã. A terminat volumul I din Istoria Partidelor, apãrut deja în librãrie, ºi corecteazã în prezent volumul II, în curs de imprimare. Preparã o anexã la aceste volume, intitulatã N. TITULESCU ºi în acelaºi timp scrie o viaþã romanþatã a lui „Carol ºi Lupeasca”. În afarã de aceste lucrãri scrie sãptãmânal trei comentarii pentru radio Madrid (secþia româneascã) ºi alte trei comentarii sãptãmânale pentru postul de radio al Falangei. De asemenea, contribuie regulat la ziarele „El Spaniol” ºi „Arriba” (pe care le publicã Min. Propagandei Spaniole) ºi alte ziare ºi reviste provinciale, plus la fiþuica lui C.ARSENE, „Curierul Românesc” din Paris. În volumul II al „Istoriei Partidelor” se referã favorabil la greva de la atelierele Griviþa din 1933. Cu toate acestea situaþia lui financiarã este foarte proastã. Trãieºte într-un mic apartament mobilat, la periferia Madridului, pentru care plãteºte 3000 de pesetas lunar: Calle Alonso Cano 31, Madrid 3, tel: 2 34 21 73.

În prezent P. SEICARU, este obsedat de romanul „Carol Lupeasca” (intitulat „Vulpea Roºcatã”, sã fie tradus în mai multe limbi strãine ºi ediþiile ce ar urma sã fie publicate în Anglia ºi America îl vor face milionar! În acelaºi timp trateazã ca intermediar cu o mare facere de finanþare în spatele cãreia se ascund bãnci engleze ºi franceze ce intenþioneazã sã investeascã mari capitaluri în Spania pentru construcþii de conducte de gaz metan din Sahara ºi alte lucrãri publice. Se dã deja o scrisoare în care i se asigurã un comision, ca intermediar în vânzãri de terenuri pe care vor fi instalate asemenea conducte pe teritoriul spaniol, ºi se pare cã i s-a promis sã fie angajat permanent ca agent, în Spania, de acest grup, de financiari anglo-francezi.

Natural, bazat pe asemenea visuri de succese, a ºi început sã clãdeascã „castele în Spania”, sub forma unei tipografii extra moderne, în care va investi 8.000.000 pesetas, cu potenþial de venit lunar de 400.000 pesetas ce-i va permite sã-ºi cumpere o vilã ºi sã scoatã pe cont propriu un ziar în exil etc. De la asemenea visuri de grandoare-spaniolã trece însã automat la speranþa cã în curând regimul actual se va prãbuºi în Rusia Sovieticã, din cauza conflictului sino-sovietic ºi a regimului liberal introdus de „Dl. KRUSCHEV” ºi cã, un asemenea eveniment, de neevitat, va crea în þarã un regim social-democrat sub care va fi posibilã, în scurt timp, reîntoarcerea exilaþilor actuali politici ºi redobândirea tuturor averilor confiscate, etc., etc..

Bine înþeles, într-un asemenea caz, va scoate din nou „Curentul”, iar subsemnatului i-a promis un apartament, pe viaþã, în Palatul Curentului!!!

(Nu a precizat însã la ce etaj!)»

„Scrie neobosit, ziua ºi noaptea”

Dincolo de umorul destul de precar sau la comandã a informatorului, Pamfil ªeicaru deborda de energie, lucru sã punã pe gând Securitatea. Situaþia financiarã precarã a gazetarului demonstreazã încã odatã dacã mai era nevoie de ce nerozii au scris de-a lungul timpului despre ªeicaru mai ales în primii ani când era sub observaþia Securitãþii.

Harnicul informator oferã la cererea expresã a Securitãþii date exacte despre ªeicaru: „P. ªEICARU nu fumeazã, nu bea excesiv ºi nici nu este stãpânit de alte vicii ce i s-au atribuit în tinereþe, în special aventuri amoroase etc. Scrie neobosit, ziua ºi noaptea, iar singurul repaus ce-ºi permite este cursa pe jos la Ministerul Propagandei ºi Radio Madrid unde, personal, înmâneazã manuscrisele sãptãmânale”.

Acesta nu uitã sã strecoare ºi o caracterizare psihologicã, care va folosi mult ulterior Securitãþii pentru racolarea lui ªeicaru:“subsemnatul este de pãrere cã PAMFIL ªEICARU, a atins în exil un grad de mizerie ºi dezamãgire care este foarte propice unei încrederi, discrete, oficiale, de luare de contact cu el prin intermediul unei alte persoane decât subsemnatul, ce bineînþeles nu se poate expune, fãrã riscuri de pericol, unei asemenea experienþe de apropiere personalã. Dacã mânuit în mod inteligent, P. ªEICARU ar putea fi întrebuinþat indirect, cu machiavelicã iscusinþã, în dãrâmarea completã a actualului exil politic din exil ºi ar putea deveni o sursã extrem de utilã în ce priveºte activitatea legionarã deoarece, incontestabil, el este în termeni de prietenie foarte intimã cu HORIA SIMA, ºi tot anturajul acestuia din Madrid, Paris ºi chiar Germania”.

Recenzii la „Vulpea Roºcatã”

Acelaºi informator zelos raporta Bucureºtiului intenþiile ºi speranþele literare ale lui ªeicaru: «Pentru a-ºi reface „averea pierdutã” ªEICARU, conteazã pe posibilitãþile problematice cã „afacerea comercialã de investiþii de capital anglo-francez în Spania se va realiza cu succes ºi cã romanul „Carol - Lupeasca” va avea un mare succes de librãriile în Anglia ºi America, în special unde aceastã aventurã notorie s-a bucurat în trecut de multã atenþiune din partea presei anglo-americanã.

Am citit ºi am în posesia mea primele 150 pagini ale acestui roman pe care ªEICARU doreºte sã-l traduc eu în englezeºte în vederea gãsirii unei case de editurã englezã dispusã sã-l publice. Dupã ce am citit aceastã introducere, a unui roman intenþionat sã aibã 750-800 pagini în total, i-am spus onest lui ªEICARU, cã sub forma actualã nimeni în Anglia sau America nu va îndrãzni sã-l publice deoarece atâta timp cât LUPEASCA este încã în viaþã o asemenea „viaþã romanþatã” a ei nu poate fi publicatã fãrã riscuri sigure de proces de defãimare de caracter etc. ºi a cãror despãgubiri se pot ridica la enorme sume în lire sterline sau dolari.

D-na ªEICARU este perfect conºtientã de o asemenea piedicã ºi l-a sfãtuit pe PAMFIL sã camufleze sub alte nume identitatea þãrii ºi a personagiilor implicate. ªEICARU refuzã însã îndãrãtnic sã uzeze de un asemenea subterfugiu pe motivul cã valoarea comercialã a acestui roman se bazeazã tocmai pe numele adevãrate ale lui Carol ºi Lupeasca, etc.

PAMFIL ªEICARU se hrãneºte în prezent cu speranþa cã în Germania existã legi mai elastice ºi cã publicat de o casã de editurã germanã, romanul va fi posibil de editat, în traducere ºi în Anglia ºi în actuala lui formã!?

Romanul constituie un rechizitoriu devastator la adresa Monarhiei, afacerismului ºi depravãrii sexuale a lui Carol ºi Lupeasca ºi condamnã sever partidele politice ºi pe Maniu în special. Din punct de vedere propaganda anti-monarhicã, anti-dinasticã, anti-afacerism ºi corupþie a partidelor de tristã memorie istoricã, romanul lui P. ªEICARU , este o ”manã cereasca” în favoarea regimului actual care a debarasat pentru totdeauna þara ºi poporul românesc de asemenea pacoste ºi blestem, iar P. ªEICARU este perfect conºtient de aceasta ºi conteazã pe posibilitatea cã romanul lui ar putea fi publicat în þarã, sub forma actualã ºi fãrã riscurile ce le întâmpinã casele de editurã strãine referitoare la un eventual proces de despãgubiri din partea D-nei Lupescu, etc..

Se pare, afirmã ªEICARU, cã prinþul Niculaie i-a cerut sã nu publice romanul, ºi cã el în schimb se face tare sã obþinã de la URDÃREANU ºi Lupeasca o sumã de 100.000 pesetas dacã ªEICARU renunþã la publicarea acestui roman.

ªEICARU, însã zice cã va reuºi sã-l publice în occident ºi chiar în România ºi cã un eventual mare succes de librãrie îl va scãpa de sãrãcie pe tot restul vieþii lui.

În prezent tot rezonul de existenþã a lui ªEICARU este motivat numai de ideea de reuºitã a acestui roman senzaþional pornografic. Cele 150 pagini în posesia subsemnatului, pentru traducere în englezeºte, se referã la copilãria d-nei Lupescu, la Sulina, unde tatãl ei avea o farmacie ºi la viaþa ei de la Iaºi în 1916-1918, când era cãsãtoritã cu Lt. Tempeanu ºi funcþiona ca sorã de caritate la un spital francez ºi a avut diferite relaþii sexuale cu un dr. francez ºi un general rus, inclusiv afacerile veroase pe piaþa neagrã de la Iaºi a tatãlui ei, etc.

Dacã cei în drept la Bucureºti, doresc sã cunoascã conþinutul acestor 150 pagini introducãtoare, contactul meu permanent de aici ar putea uºor produce copia necesarã cu condiþia de a-mi returna textul original deoarece e necesar sã-l returnez la rândul meu lui ªEICARU dupã ce am tradus».

Elena Lupescu: de la pubertate pânã la maturitate

Evident, regimul de la Bucureºti a ciulit urechile aºa cã pe 7 septembrie 1969 sosea o Notã «Referitor la romanul „Vulpea Roºcatã” în curs de redactare de cãtre fugarul ªEICARU PAMFIL din Spania”. Meritã redatã aceastã notã integral, Securitatea ajungând sã facã aproape criticã literarã:

«Organele noastre deþin date din care rezultã cã fugarul ªEICARU PAMFIL, lucreazã în prezent la un roman în care ºi-a propus sã facã un aspru rechizitoriu la adresa monarhiei ºi fostelor partide istorice din România, moºiereascã. Romanul se intituleazã „Vulpea Roºcatã”, ºi are ca temã principalã demascarea depravãrii sexuale a lui ELENA LUPESCU ºi CAROL al II-lea.

Organele noastre au intrat în posesia primelor 148 de pagini ale acestui roman, care se referã la familia ºi copilãria lui ELENA LUPESCU din Sulina, la viaþa dusã de ea în perioada 1916-1918 în Iaºi, dupã cãsãtoria ei cu Lt. TEMPEANU .Folosindu-se de o serie de fapte ºi amãnunte inedite, ªEICARU PAMFIL descrie detaliat de la pubertate pânã la maturitate, evoluþia ELENEI LUPESCU, reuºind sã scoatã în evidenþã trãsãturile ei de caracter.

Obsedatã de dorinþa de a parveni în ”lumea mare” prin propriile mijloace, ELENA LUPESCU, începe în 1916 seria aventurilor amoroase. care o consacrã ca o depravatã sexualã. Pentru argumentarea acestei trãsãturi de caracter ªEICARU PAMFIL redã cu lux de amãnunte aventurile ei amoroase cu contele francez ROBERT DE LA BRICHE ºi cu prinþul þarist DOGORUKI.

În cuprinsul celor 148 de pagini ªEICARU PAMFIL, demascã trãsãturile de caracter ale pãrinþilor lui ELENA LUPESCU ºi mai ales afacerile veroase cu medicamente pe care le fãcea tatãl ei, farmacistul LUPESCU, la Iaºi, în timpul Primului Rãzboi Mondial.

De menþionat este faptul cã personajele din roman apar cu numele lor reale.

Cele 5 capitole scrise pânã în prezent dau conturul unui roman senzaþional pornografic.

Fugarul PAMFIL ªEICARU, sperã cã romanul va avea succes în librãrie ºi-i va aduce venituri materiale considerabile dat fiind faptul cã aventurile amoroase ale lui CAROL ºi ELENA LUPESCU a preocupat opinia publicã din Anglia, SUA, ºi alte þãri la timpul respectiv.

Dupã afirmaþiile lui P. ªEICARU, rezultã cã acesta ar fi dispus sã accepte editarea romanului în r.p. Românã cu condiþia ca jumãtate din drepturile de autor sã-i fie date lui ºi restul rudelor sale din þarã.

Organele noastre au luat mãsuri de a obþine în continuare paginile acestui roman urmând a face prezentarea completã a sa ºi propunerile noastre în legãturã cu publicarea lui».

Securitatea se decide sã-l recruteze. Misiunea este încredinþatã cãpitanului Nicolae Sporiº, iar aºa cum erau cutumele începe o lungã documentare. Iatã o notã, valoroasã din punct de vedere biografic a lui Pamfil ªeicaru.







“ªteagul þãrii” ºi intervenþia maiorului Caraman

În buna sa tradiþie, Securitatea promitea mult, dar nu se þinea de cuvânt. Obsedat de Elena Lupescu, dar ºi de romanul sãu, prin mijlocirea fiicei sale stabilite la Paris, Pamfil ªeicaru intrã în contact cu emisarii de la Bucureºti. Cazul era tratat foarte serios în Centralã, Generalui Maior Nicolae Doicaru trasmiþând la Paris urmãtoarele în data de 12 mai 1965: «Se aprobã contactarea lui „Vlad” la domiciliu. Se va avea în vedere urmãtoarele probleme în discuþiile ce se vor avea cu „Vlad”. Sã i se comunice „Vlad” cã nu ne putem angaja în problema editãrii cãrþii „Vulpea roºcatã”. El poate s-o publice.

Referitor la dosarul de anchetã penalã Iorga-Madgearu, informaþi-l cã a-þi comunicat la MAE ºi aºteptaþi rãspunsul. Îl veþi comunica.

Privind acordarea unei pensii viagere nepotului lui Mascedonschi, spuneþi lui „Vlad” cã pentru a interveni la MAE este necesar sã se cunoascã datele lui de stare civilã doveditoare cã este nepotul lui Mascedonschi.

Se va da lui „Vlad” materialele trimise oficiului de MAE ºi fotografii cu realizãrile regimului nostru pentru ca „Vlad” sã le publice în branºa despre agricultura noastrã».

Mai pe româneºte Securitatea nu se obliga la nimic, dar îi solicita lui ªeicaru sã laude regimul! Ca o parantezã istoricã trebuie spus cã romanul Vulpea roºcatã, al cãrui dactilo-script a fost pãstrat la Munchen de dr. Vasile Iliescu a fost publicat în România abia în 1996[14].

Ceva mai inteligenþi decât ºeful lor, ofiþerii de la Paris ajung la o altã concluzie: «Ordinele cu privire la „Vlad” au fost înþelese de tov. Colonel Ilie, însã crede cã e mai bine ca lui „Vlad” sã nu i se respingã la primul contact nãdejdea cã îl vom ajuta sã gãseascã un editor deoarece acesta a fost factorul hotãrâtor care la împins spre noi. El vrea doar sã i se recomande un editor într-o þarã arabã cu care el sã intre în contact ºi, sã publice cartea pe spezele sale, lucru pe care rezidenþa crede cã-l putem face, fãrã ca noi sã ne amestecãm în vreun fel. Se considerã cã e mai bine sã-i spunã lui „Vlad” cã s-a raportat celor în drept cererea lui ºi aºteptãm rãspuns».

În senzaþionala viaþã a lui Pamfil ªeicaru intervine ºi maiorul Caraman – viitorul general Mihai Caraman, o legendã a spionajului – care exact în acea perioadã se afla la Paris, evident la datorie! El noteazã, dupã o întâlnire cu ªeicaru urmãtoarele: «„Vlad” a început prin a expune prezenþa sa, afirmând cã pe el îl intereseazã, „steagul þãrii indiferent cine-l þine” ºi cã el vrea ca sã mãsoare posibilitãþile pe care le are sã sporeascã interesele þãrii. Vorbind despre aceasta „Vlad” a afirmat cã vrea sã serveascã þara, „nu partidul comunist” , pentru cã el nu este comunist ºi cã dacã, comuniºtii din R.P.R. luptã pentru prosperitatea ºi independenþa þãrii, el pe o cale diferitã luptã pentru acelaºi lucru».

Discuþiile ºi negocierile cu ofiþerii DIE sunt în toi. Pe 5 mai 1965, ªeicaru nu uitã sã le spunã reprezentanþilor Bucureºtiului, fãrã sã-ºi ia însãºi nicio obligaþie cã«s-a gândit cã dacã justiþia românã l-ar reabilita, ar vrea sã devinã …… român. El a fost condamnat la 20 ani închisoare, pentru fascism ºi considerã cã aceasta nu corespunde adevãrului, practic condamnarea lui …… faptului cã în 1945, pe timpul guvernului fantomã legionar, a vorbit la radio Viena. Dar el a refuzat sã facã parte din acest „guvern” ºi toatã activitatea lui poate …. Cã nu a fost ºi nu este un fascist. De aceea nu presupune sã actualizãm aceastã problemã ºi dacã ministrul justiþiei al R.P.R. este de acord sã se …. un proces de reabilitare a lui, ar da delegaþie sã se ocupe de acest proces avocatul DONGOROZI VINTILà din Bucureºti ºi V. STANCIU din PARIS care îi sunt buni prieteni.

În aceastã perspectivã devenind …… român, ar merge în vizitã în þarã.

În sfârºit, „Vlad” a manifestat interes pentru a avea fotografii ale fostei sale proprietãþi de la CIOROGÎRLA».

Cã problema era serioasã, iar Pamfil ªeicaru era luat în serios la Bucureºti stã dovadã ºi urmãtoarea notã.





Nicolae Ceauºescu aprobã deconturile lui ªeicaru

Munca operativã a ofiþerilor DIE era urmãritã cu sufletul la gurã chiar de Nicolae Ceauºescu. În continuare vã prezentãm un raport al Ministrului Afacerilor Interne, Cornel Onescu, care solicitã «datoritã situaþiei materiale precare în care se aflã (n.n.Pamfil ªeicaru), propunem totodatã sã i se acorde suma de 3.000 (trei mii) dolari care reprezintã cheltuielile efectuate de PAMFIL ªEICARU , cu ocazia editãrii materialului „Karl Marx însemnãri despre români. Texte inedite. Comentariu”».Documentul poartã urmãtoarea rezoluþie: „De acord, ss. N. Ceauºescu… Comunicarea a fost fãcutã de serv. Secretariat azi 20 VII 1966”.





Graþiat de Chivu Stoica la ordinul lui Ceauºescu

Puterea de la Bucureºti l-a graþiat pe Pamfil ªeicaru, fãrã însã ca acest lucru sã fie adus la cunoºtinþa publicului, fãcând parte dintr-o acþiune deplin consiprativã. În România primul care a fãcut public acest fapt a fost academicianul prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu[15]. Reputatul istoric a descoperit în arhivele fostului CC al PCR Decretul 977/1966 privind graþierea lui Pamfil ªeicaru. Alãturi de Decret, se publicã expunerea de motive a lui Cornel Onescu, ministru de Interne în 1966, care, dupã cum se poate lesne constata, oferea argumentele juridice ºi procedurale necesare în temeiul cãrora se anula decizia aºa-zisului Tribunal al Poporului din 1945 în „procesul ziariºtilor”. Gheorghe Buzatu este de pãrere cã documentul întocmit, necondiþionat, cu ºtiinþa, în mod sigur ºi din iniþiativa, lui N. Ceauºescu, devenit ulterior (9 decembrie 1967) preºedinte al Consiliului de Stat al R. S. România.

Surprinzãtoare este gafa lui Mihai Pelin, un redutabil cercetãtor al arhivelor Securitãþii, care ajunsese la concluzia cã “dupã evenimentele din 1989, a fost achitat post-mortem de sentinþa Tribunalului Poporului din 1945”[16].



ªeicaru - la parada de 23 august 1977!

ªi vizita lui ªeicaru la Bucureºti a fost pânã în prezent subiect de disputã. Victor Frunzã credea cã „la sfârºitul anilor ’60, trimiºi ai regimului de la Bucureºti încearcã sã-l determine sã se întoarcã în România. Repatrierea lui Pamfil ªeicaru ar fi avut imense sensuri politice, mult peste ceea ce ar fi fost cea a lui Henri Coandã. Înainte de toate, o loviturã datã exilului anticomunist”.[17]

Colaboratorul sãu, Vasile C. Dumitrescu, credea cã „în august 1976, Pamfil ªeicaru ar fi întreprins o cãlãtorie secretã în RSR momit sã se ducã la Bucureºti pe motiv cã Ceauºescu vrea neapãrat sã-l consulte. A avut o întrevedere cu un înalt funcþionar, cred cã din Ministerul de Externe, dar desigur cã nu l-a vãzut pe Ceauºescu. ªi-au dat însã seamã cã dacã îl þin acolo, va ieºi cu scandal în strãinãtate. Deci, l-au trimis înapoi. I-au povestit cã din cauze neprevãzute, întâlnirea cu Ceauºescu trebuia amânatã, deci el sã se întoarcã în Germania ºi cã în a doua jumãtate a lunii septembrie îl vor readuce în þarã pentru ca sã stea de vorbã cu secretarul general al PCR”.[18]

Ovidiu Vuia susþine cã afirmaþia potrivit cãreia ziaristul a efectuat în 1976 o cãlãtorie în RSR trebuie consideratã o legendã defãimãtoare: «Pamfil ªeicaru „n’a vizitat o þarã comunistã (…) ªi în aceastã privinþã a fost calomniat de mulþi în exil, nu numai cã ar fi vizitat Bucureºtiul dar a stat de vorbã cu însuºi Ceauºescu cerându-i sã-i înapoieze “Palatul Curentului” ºi chiar casa cu pãmântul de la Cirogârla (…)»[19].

Cu pãrere de rãu sau nu, pentru cã adevãrul istoric este unul singur, trebuie spus cã Pamfil ªeicaru s-a aflat la Bucureºti în perioada 20-28 august 1977.

Mãrturia ofiþerului Nicolae Sporiº

Dincolo de datele aflate în Dosarul 66/SIE, cred cã este importantã pentru cititori mãrturia ofiþerului Nicolae Sporiº[20], cel care a avut o contribuþie esenþialã la racolarea lui Pamfil ªeicaru dar ºi la aducerea acestuia la Bucureºti.

«Acþiunea privindu-l pe Pamfil ªeicaru s-a declanºat în 1974-75, când, aflat la Madrid, acesta a cerut o întrevedere particularã cu un diplomat român. Cu acest prilej, el a cerut sã i se permitã surorii sale, doamna Munteanu, sã îl viziteze în Spania. La scurt timp, cei doi fraþi s-au putut întâlni. Dupã revenirea doamnei Munteanu în þarã, intenþia fratelui ei de a veni în România nu a mai constituit o surprizã. A avut loc o nouã întrevedere cu Pamfil ªeicaru pentru a vedea în ce condiþii aceastã vizitã a sa ar putea avea loc. Detaliile au fost discutate ºi convenite în sudul Germaniei, unde, din motive economice, Pamfil ªeicaru se retrãsese, pentru a se putea bucura de sprijinul material al lui Ion Dumitru, patronul unei gazete de limbã românã. În timpul întrevederii, Pamfil ªeicaru a insistat ca vizita sa sã aibã un caracter strict particular, pentru „a se evita orice fel de încurcãturi, vâlvã sau speculaþii” venite din partea unora din þarã, dar mai ales, a unor conaþionali din diaspora, care criticau atitudinea sa publicisticã moderatã din acei ani, acuzându-l cã ar fi pactizat cu regimul comunist. A solicitat, totodatã, sã se analizeze posibilitatea unei întrevederi neoficiale cu Nicolae Ceauºescu „pentru a-l cunoaºte personal ºi a-i împãrtãºi unele opinii”.

Am pregãtit vizita împreunã cu regretatul meu coleg Adrian Afrim.

Principala noastrã preocupare a fost aceea de a pãstra o discreþie absolut

asupra acþiunii. (...)

Informãrile asupra acþiunii se fãceau în mod direct, verbal, ºefului DIE, care, la rândul sãu, îl informa, tot verbal, pe Nicolae Ceauºescu. Prima informare fãcutã ºefului statului pe aceastã temã s-a referit la dorinþa jurnalistului de a vizita þara. S-a cerut aprobarea sa expresã, întrucât aveam nevoie de garanþia cã nu ne vom confrunta cu cine ºtie ce mostrã de exces de zel din partea altor organe (mai ales din partea Procuraturii), care ar fi putut sã încerce punerea în aplicare a unei sentinþe judecãtoreºti definitive. Ceauºescu ºi-a dat acordul, dar s-a declarat sceptic cã vom putea sã-l determinãm pe jurnalist sã vinã în þarã.

A doua informare, tot verbalã, a fost fãcutã în iulie 1977, când ºeful DIE a confirmat cã Pamfil ªeicaru va veni în þarã în cursul lunii august 1977 ºi ºi-a exprimat dorinþa de a fi primit într-o scurtã audienþã. Ceauºescu ºi-a dat consimþãmântul asupra vizitei ºi nu a respins solicitarea privind audienþa, dar nici nu a aprobat-o explicit, spunând doar: „Sã vinã ºi o sã vedem atunci”.

Deºi cetãþean român, Pamfil ªeicaru poseda un paºaport de partid eliberat de autoritãþile spaniole. De altfel, mulþi români din diaspora aveau astfel de paºapoarte de apatrizi. Având aprobarea expresã a lui Ceauºescu, l-am asigurat pe jurnalist de bunele noastre intenþii, precum ºi de faptul cã îi vom acorda tot sprijinul logistic ca sã nu aibã cumva vreun necaz. Pamfil ªeicaru avea atunci 83 de ani ºi se deplasa cu ajutorul unui baston, întrucât avea sechele de la o fracturã mai veche la picior. De aceea, el a fost preluat de la Viena de colegul Afrim, alãturi de care a zburat la Bucureºti, la 20 august 1977.

Eu i-am aºteptat la Otopeni având atârnat de gât un ecuson care îmi

permitea acces liber în tot aeroportul. L-am trecut prin vamã ºi frontierã,

aplicându-i-se viza pe o foaie volantã, procedeu care se practica în acel timp în asemenea cazuri.

L-am condus ºi l-am cazat la Hotelul Minerva, de pe B-dul Lascãr

Catargiu, pe atunci Ana Ipãtescu. Acolo a urmãrit festivitãþile organizate de 23 August, în Piaþa Aviatorilor, dupã ce declinase cu înþelepciune oferta noastrã, neinspiratã ºi riscantã, de a privi manifestaþia respectivã din tribunã, unde, datoritã fizionomiei sale inconfundabile, ar fi putut fi recunoscut.

Ceauºescu nu l-a primit în audienþã, dar l-a însãrcinat pe generalul

Nicolae Doicaru sã stea de vorbã cu el. Acest lucru s-a întâmplat într-o locaþie feritã de ochi indiscreþi.

„Conu‟Pamfil” la Ciorogârla ºi pe litoral

„Conu‟Pamfil”, cum ne-a sugerat sã i ne adresãm, el neagreând

apelativul „maestre”, a vizitat, în acea sãptãmânã de august, oraºul Bucureºti, a petrecut o noapte la Ciorogârla ºi douã zile pe litoral, mai ales la Mangalia, unde avusese o proprietate cu viþã de vie, pe care þinea mult sã o revadã. Deplasãrile s-au fãcut cu autoturismul condus de colegul Afrim.

La un moment dat, în timpul vizitei pe litoral, i-a cerut colegului Adrian

Afrim sã opreascã autoturismul ºi a spus:

– Dragii mei, eu v-am rugat sã mã duceþi la Mangalia. Aici vãd un alt

oraº. Unde m-aþi adus?

– Coane Pamfile, i-am rãspuns, asta e Mangalia!

Nu i-a venit sã creadã ºi nu s-a convins decât atunci când a recunoscut

fosta sa proprietate din apropierea oraºului ºi mai ales viþa de vie, care îi

rãmãsese întipãritã în memorie.

La încheierea vizitei am discutat posibilitatea ca el sã dezvãluie

compatrioþilor din diaspora cã a petrecut opt zile în România, de unde s-a întors „viu ºi nevãtãmat”. A replicat:

– Oamenii ãia o sã creadã cã mã þin de ºotii sau cã mi-am pierdut

minþile ºi încurc þãrile!

I-am argumentat cã poate sã le prezinte foaia turisticã volantã cu vizele

de intrare ºi ieºire aplicate la Otopeni. A râs spunând cã „ãsta e un argument,

într-adevãr!”

Nu voi uita niciodatã cuvintele pe care mi le-a adresat când ne-am luat

rãmas bun:

– Dragul meu, vã mulþumesc pentru tot ce aþi fãcut pentru mine. Nu

speram cã voi mai avea posibilitatea sã revãd meleagurile atât de dragi mie. M-aþi ajutat sã îmi alin dorul care mã mistuia. Acum pot sã închid ochii liniºtit. Drumul înapoi la Viena l-a fãcut tot în compania lui Adrian Afrim.„Conu‟Pamfil” era anticomunist de-o viaþã, cum zicea el, dar nu îºi

ascundea afecþiunea ºi respectul faþã de neamul ºi de þara sa. Aceastã atitudine el o explica foarte simplu: „Regimurile politice sunt trecãtoare ºi pline de pãcate. Pãmântul natal este peren”. (...) Trei ani mai târziu, el avea sã treacã în nefiinþã”.



În privinþa colaborãrii cu Securitatea autorul considerã cã Pamfil ªeicaru (nume de cod: Vlad) a colaborat cu serviciile secrete de la Bucureºti. Rãmâne de vãzut într-un alt studiu dacã ªeicaru s-a folosit de Securitatea sau invers. Poate, în numele unor coincidenþe de interese (antimonarhismul, antisovietismul) fiecare ar fi încercat sã se foloseascã ºi sã manipuleze pe celãlalt. De altfel, un cercetãtor serios, Sorin Gabriel Ioniþã ajunge la concluzia cã Pamfil ªeicaru a colaborat cu Securitatea, dar ºi –a pãstrat “o relativã libertate de gândire”[21].



Note



* Jurnalist ºi scriitor, membru al Colegiului CNSAS. Ultima lucrarea publicatã: „Dosarul Mitropolitului Galaction Cordun”, editura Agnos, 2012

[1]Pelin Mihai - „Opisul emigraþiei politice. Destine în 1222 de fiºe alcãtuite pe baza dosarelor din arhivele Securitãþii”, Editura Compania, 2002, pag.314-316

[2]ªeicaru Pamfil– „Istoria presei”. Ediþie îngrijitã ºi prefaþatã de George Stanca, Editura. Paralela 45, Piteºti, 2007

[3] Manolescu Florin- „Enciclopedia Exilului Românesc 1945-1989”, editura Compania, 2003, pag. 671-676

[4]Ioan Opriº– “Procesul ziariºtilor „naþionaliºti” (22 mai – 4 iunie 1945”), Bucureºti, Editura Albatros, 1999

[5]Frunzã Victor–“Destinul unui condamnat la moarte – Pamfil ªeicaru”, Bucureºti, 2001

[6] Marius Ciºmigiu, primul soþ al Viorellei ªeicaru (n. 1923 - m. 1981).

[7] Manolescu Florin, “Enciclopodia”….

[8] Al. de Flers, Rene – “Europa libera ºi exilul românesc. O istorie încã nescrisã”, Criterion Publishing (2004)

[9]ªeicaru Pamfil– “Lãmuriri preliminare”, Curentul, nr 5922, 11 ian.1978

[10]Pelin Mihai . „Opusul...

[11]Manolescu Florin, “Enciclopodia”….

[12]Dosar nr. 66/SIE, Arhiva CNSAS

[13] Trebuie menþionat cã primul studiu serios despre activitatea lui Pamfil ªeicaru în exil ºi relaþiile sale cu Securitatea îi apaþine istoricului Sorin Gabriel Ioniþã, „Publicaþiile „Curentul”, „Carpaþii” ºi „Stindardul” în Arhivele Securitãþii (1975-1989)”, I-II, în „Caietele INMER”, Bucureºti, an VI, nos 14 ºi 15 din martie ºi iulie 2009.

[14]ªeicaru Pamfil – “Vulpea roºcatã” – roman, editura Jurnalul Literar, Bucureºt, 1996

[15]Buzatu Gheorghe – „Nicolae Ceauºescu – biografii paralele, stenograme, agende, cuvântãri secrete, dosare inedite, procesul ºi execuþia” (Colecþia Opera Omnia, 2011)

[16] Pelin Mihai . „Opusul...

[17]Frunzã Victor –“Destinul…

[18]Dumitrescu Vasile C.– “O istorie a exilului românesc – 1944 – 1989”, editura Evf, 1997

[19]Vuia Ovidiu – “Sub zodia cãrþii ºi a studiului”, Editura Rita Vuia, 2007

[20]Sporiº Nicolae - “Pamfil ªeicaru: întoarcerea la izvoare” - „Vitralii - Lumini ºi umbre”, Publicaþie editatã de Asociaþia Cadrelor Militare in Rezervã ºi in Retragere din Serviciul Român de Informatii, anul II, nr.5, decembrie 2010

[21]Sorin Gabriel Ioniþã, „Publicaþiile..

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ro.wikipedia.org/wiki/Pamfil_%C8%98eicaru

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce nationalitate avea Leonardo da Vinci ?
A: american

B: roman
C: ungur

D: italian

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

In ce tara s-a nascut Pablo Picasso ?
A: Chile

B: Japonia
C: Spania

D: Romania

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a pictat tabloul Car cu boi ?
A: Nicolae Grigorescu

B: Amza Pelea
C: Nicolae Ceausescu

D: Andreea Esca

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Unde se afla expus tabloul Guernica, de Pablo Picasso ?
A: Madrid

B: Busteni
C: Sinaia

D: Calafat

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a pictat Taranca din Muscel ?
A: Horia Bernea

B: Nicolae Grigorescu
C: Claude Monet

D: Pablo Picasso

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a pictat Capela Sixtina ?
A: Rafael

B: Sandro Botticelli
C: Titian

D: Michelangelo

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a pictat Guernica ?
A: Georges Braque

B: Juan Gris
C: Pablo Picasso

D: Gino Severini

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Care pictor din secolul XIX este cunoscut si pentru ciclul sau de lucrari dedicat florii-soarelui ?
A: Vincent van Gogh

B: Frederic Bazille
C: Claude Monet

D: Edgar Degas

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine este autorul operei Scoala din Atena ?
A: Rafael

B: Michelangelo
C: Leonardo da Vinci

D: Jan van Eyck

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce pictor a continuat sa picteze legandu-si pensula de mana ?
A: Pierre-Auguste Renoir

B: Claude Monet
C: Edgar Degas

D: Alfred Sisley

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Tablourile Maja desnuda si Maja vestida, expuse la muzeul de arta Prado de la Madrid, au fost opera pictorului:
A: Velasquez

B: Murillo
C: Goya

D: Rembrandt

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***