Verificati-va cunostintele de cultura generala

Cine a fost ultimul rege al Troiei ?
A: Leonidas

B: Tezeu
C: Hector

D: Priam

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce filosof german a introdus principul imperativului categoric ?
A: Immanuel Kant

B: Friedrich Nietszche
C: Arthur Schopenhauer

D: Ludwig Wittgenstein

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Care este cea mai inalta cascada din lume ?
A: Grand

B: Victoria
C: Niagara

D: Angel

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce dramaturg francez este autorul comediilor Nunta lui Figaro si Barbierul din Sevilla ?
A: Labiche

B: Beaumarchais
C: Moliere

D: Corneille

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fructul avocado este originar din:
A: Africa

B: America de Sud
C: Asia

D: Australia

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Care este capitala statului New York din S.U.A. ?
A: Albany

B: Atlanta
C: Nashville

D: Phoenix

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Care dintre pictorii francezi de mai jos a murit in timpul Razboiului franco-german ?
A: Paul Cezanne

B: Jean-Frederic Bazille
C: Henri Rousseau

D: Henri Matisse

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De unde provin vasele de sticla Hedwig ?
A: Iran

B: Germania
C: Israel

D: Egipt

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce varietate de jad este folosita prin traditie in China ?
A: olivina

B: jadeit
C: nefrit

D: bowenit

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Vasile Stroescu, boierul basarabean care a fost primul pre�edinte al Parlamentului Rom�niei
La 1 Decembrie se �mplinesc 95 de ani de la Marea Unire din 1918. Unul dintre cei care au contribuit la acest act istoric a fost Vasile Stroescu, lupt�tor pentru ap�rarea drepturilor rom�nilor �i un promotor al culturii �i educa�iei �n limba rom�n� �n Basarabia �i �n Transilvania.rom�nii din Transilvania La 1 Decembrie 1919, Vasile Stroescu, ales senator �ntr-o circumscrip�ie din Basarabia, fiind decan de v�rst�, a deschis �edin�a primului Parlament al Rom�niei Mari. Discursul lui este valabil �i ast�zi. �De acum a venit timpul ca s� ne a�ez�m treburile �nl�untrul ��rii. Dup� obiceiul care a devenit a doua natur�, ne uit�m �mprejur cine ne-a ajuta ca noi de-a gata s� gust�m fructele muncii altora. Nu, Domnilor a�a nu mai merge! Trebuie s� muncim �i s� ne �ngrijim singuri de binele nostru. Este o vorb�: Cu m�na str�inilor e bine numai foc s� ei. Poate c� e bine, dar nu cre�tine�te �i nici omene�te!... �n via�a noastr� trebuie s� avem g�nduri �i m�ni curate�, a cuv�ntat Vasile Stroescu, �ndelung aplaudat de ale�ii poporului. Econom cu banul agonisit, milostiv cu cei s�rmani S-a n�scut la 11 noiembrie 1845, �n satul Trinca, jude�ul Hotin (�n prezent raionul Edine�) �n familia lui Vasile Ion Stroescu �i Porfira Gu�u. Era cel mai mic dintr-un �ir de 15 copii, din care nu au supravie�uit dec�t opt (patru fete �i patru b�ie�i). A �nv��at, pe r�nd, la liceul din Chi�in�u, la cel din Kamene�-Podolsk �i la liceul �Richelieu� din Odesa. Ulterior, a studiat Dreptul la universit��ile din Moscova, Petersburg �i Berlin, merg�nd, practic, pe urmele fratelui mai mare, Mihail. Apoi, a c�l�torit prin Europa. Re�ntors acas�, a fost judec�tor la Tribunalul din Hotin p�n� la moartea tat�lui s�u, �n 1875, c�nd a renun�at la carier� �i s-a stabilit �n satul Br�nzeni, jude�ul B�l�i (acum raionul Edine�), unde avea o mo�ie. Transformat de sovietici �n spital de psihiatrie, conacul boieresc poate fi vizitat �i ast�zi. Conacul din Br�nzeni, Edine� este, �n prezent, sediul unui internat psihoneurologic FOTO Ion Bajureanu A mo�tenit de la p�rin�i mai multe mo�ii, cu suprafa�a total� de 9.000 hectare. Le-a administrat at�t de bine, �nc�t, spre sf�r�itul vie�ii sale, ajunsese s� de�in� 25.000 hectare, c�rora li se ad�ugau mari cirezi de vite, herghelii de cai, turme de oi �i numeroase conace. Despre calit��ile sale de bun administrator vorbe�te �i faptul c� verifica personal calitatea aratului �i g�sea locurile unde brazda acoperea p�m�ntul nearat. �i atunci vai de cei care nu �i-au f�cut bine munca. �i �tia �i la b�tr�ne�e pe to�i ��ranii s�i pe nume, iar �n tinere�e - toate miile de capete ale turmelor sale. �Era un om modest �i cump�tat, econom cu banul agonisit, drept �i milostiv cu cei s�rmani, sever �i necru��tor fa�� de cei risipitori�, �l caracteriza, mai t�rziu, poetul �i deputatul Ion Buzdugan, originar din Br�nzeni. Tot el a explicat c�, �n v�ltoarea primului r�zboi mondial �i a revolu�iei bol�evice din 1917, c�nd mai multe conace boiere�ti au fost �terse de pe fa�a p�m�ntului, cel al lui Vasile Stroescu a r�mas �n picioare datorit� faptului c� ��ranii din partea locului l-au p�zit de pr�d�tori. ��coli �i iar� �coli, biserici �i iar� biserici� Singur sau �mpreun� cu fra�ii �i surorile sale, a ctitorit mai multe biserici �i spitale. De exemplu, spitalul din Trinca, Edine�, construit �n 1910, a fost amenajat �i dotat dup� modelul occidental, fiind invitat �i un medic din Elve�ia. Prin 1899, le-a propus autorit��ilor ruse din Basarabia bani pentru crearea unor �coli cu predare �n limba rom�n�, dar oferta nici nu a fost discutat�. Una din cl�dirile Spitalului din Trinca, unde ar putea fi deschis� o cas� memorial� Dup� acest refuz, �i �ndreapt� aten�ia spre rom�nii din Vechiul Regat �i din Ardeal. �n Moldova de peste Prut a contribuit cu peste 200.000 de lei la fondarea a 30 de �coli primare. �n 1906, c�nd Vechiul Regat s�rb�torea 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, Vasile Stroescu viziteaz� marea expozi�ie retrospectiv� de la Bucure�ti �i doneaz� 200.000 de lei pentru construirea Catedralei �ntregirii Neamului, care nu a fost �n�l�at� nici p�n� �n prezent. Peste doi ani, va mai dona �n acest scop �nc� 100.000 de lei. Totu�i, cele mai multe dona�ii au fost f�cute pentru rom�nii din Transilvania, �n special pentru �nfiin�area unor �coli s�te�ti �n limba rom�n�. �Carte �i iar carte, �coli �i iar� �coli, biserici �i iar� biserici � prin ele ne vom ridica sufletul �i vom fi st�p�ni pe cuno�tin�e, bog��ii ce nu se pot fura �i nu se pot g�tui�, spunea boierul. Supranumit �Mecena Rom�nilor� �n aprilie 1910, fiind cre�tin ortodox, a trimis bisericii greco-catolice din Ardeal o sum� imens� pentru a contracara efectele unei legi a �nv���m�ntului din 1907, prin care se urm�rea maghiarizarea �nv���m�ntului confesional rom�nesc din Transilvania. �C�nd, acum c�teva s�pt�m�ni, s-a auzit c� dl Vasile Stroescu - Vasile de Stroesco, a�a cum se scrie domnia sa, ca nobil basarabean, cobor�tor al vechilor no�tri r�ze�i �i boieri - a f�cut o danie de 100.000 de coroane fondului cultural din Blaj, menit s� sprijine, �mpotriva oricui, �coala rom�neasc�, a fost o uimire. Se poate ca un rom�n bogat s� fac� un astfel de lucru? Dar aceasta �nseamn� c�lcarea �n picioare a celor mai frumoase datini na�ionale! C�nd cineva din neamul nostru are bani de prisos, mai cump�r� mo�ii, cl�de�te vreun palat aurit, c�l�tore�te pe unde dracul �i-a-n��rcat copiii sau face pe �boierul valah� �n lumea c�nt�re�elor �i d�n�uitoarelor din Paris, de-l ajut� v�rsta ori nu�, comenta gestul boierului basarabean marele istoric Nicolae Iorga. Drept recuno�tin�� pentru actele de binefacere �i pentru contribu�ia la trezirea con�tiin�ei na�ionale, a fost ales �n unanimitate membru de onoare al Academiei Rom�ne, pe 24 mai 1910. Vasile Stroescu s-a mirat: �O fapt� simpl� �i fireasc� a produs at�ta mi�care �i at�ta zgomot�. C�te dona�ii a f�cut nu se �tie, pentru c� multe erau anonime, dar din presa vremii putem deduce c� sute de �coli �i biserici din spa�iul rom�nesc au beneficiat de ajutorul s�u. Nu �nt�mpl�tor a fost supranumit �Mecena Rom�nilor�. Considerat pericol public �n Ardeal De�i de�inea o avere considerabil�, c�nd venea la Chi�in�u lua tramvaiul de la gar� spre centru, �i nu o birj�, justific�ndu-�i alegerea simplu: �Tramvaiul cost� 3 copeici, iar birja - 3 ruble �i aceste 3 ruble vor fi de mare folos vreunui ��ran din Maramure��. �n Basarabia, a sus�inut apari�ia ziarului �Cuv�nt Moldovenesc�, ajut�nd redac�ia condus� de Pan Halippa s� fac� abonamente pentru ��rani. �n timpul primului r�zboi mondial, nu va mai avea acces �n Ardeal, fiind considerat �n 1914 un pericol public pentru administra�ia austro-ungar�. Presa maghiar� chiar a scris c� ar preg�ti o rebeliune ca s� rup� Transilvania de la Imperiul Austro-Ungar. Dup� detronarea �arului rus �n martie 1917, s-a aflat o perioad� la Odesa �i la Chi�in�u, unde fondeaz� �i devine pre�edintele Partidului Na�ional Moldovenesc. �n septembrie 1917, fiind bolnav, a plecat �n Anglia, iar apoi la Paris, de unde a sprijinit toate ac�iunile pentru realizarea Marii Uniri. Va reveni �n Rom�nia Mare abia la �nceputul anului 1919, fiind ales senator. Numele i-a fost �nve�nicit Cu pu�in timp �naintea mor�ii sale, a d�ruit 100 de hectare de p�m�nt �i conacul p�rintesc de la Br�nzeni pentru �coala Agricol� �i dou� ateliere de meserii, de lemn�rie �i de fier�rie, plus o ferm� pentru �nv���m�ntul fiilor de ��rani din zon�. Dona�ia era g�ndit� astfel ca �coala s� poat� c�tiga bani �i s� se men�in� timp �ndelungat. A murit la 15 aprilie 1926, la v�rsta de 81 de ani. Guvernul rom�n i-a organizat funeralii na�ionale, fiind �nmorm�ntat la Cimitirul �Sf�nta Vineri� din Bucure�ti, pe Aleea Teilor, unde ulterior a fost instalat un bust. O strad� din Bucure�ti �i poart� numele �nc� din perioada interbelic�. La 27 martie 2013, cu prilejul anivers�rii a 95-a de la Unirea Basarabiei cu Rom�nia, �i o sal� din Parlamentul Rom�niei a primit numele marelui �nainta�. Pe monumentul funerar st� scris: "Basarabean, mare patriot �i filantrop, �nt�iul Pre�edinte al camerei Rom�niei �ntregite� FOTO stefanteris.wordpress.com Vor s� deschid� un muzeu la Trinca Lent, dar sigur o mare parte din mo�tenirea l�sat� de boierul Vasile Stroescu �i rudele sale se risipe�te. La Trinca, Edine�, au mai r�mas �n picioare doar c�teva cl�diri, multe dintre care sunt gata s� cad�. Doar o plac� instalat� �n anul 1996 de Funda�ia �Vasile Stroescu� din Chi�in�u aminte�te c� aceasta este o ctitorie a marelui filantrop. Maria Andronachi, pre�edinta asocia�iei ob�testi ,,Vasile Stroescu�, din Br�nzeni, �mpreun� cu un grup de entuzia�ti, �ncearc� de mai mul�i ani s� adune fonduri pentru a deschide un muzeu �n una dintre cl�dirile fostului spital din Trinca. �n spatele bisericii din Trinca se afl� cavoul familiei Stroescu. La 11 noiembrie 2013 a fost organizat un parastas de pomenire a lui Vasile Stroescu. �M-am adresat la mai multe institu�ii at�t din Republica Moldova, c�t �i din Rom�nia, inclusiv Institutului Cultural Rom�n din Bucure�ti. Am primit doar ni�te promisiuni. Sper, totu�i, c� se va g�si cineva s� ne ajute cu resurse. Ar fi p�cat s� dispar� o parte din memoria celui care toat� via�a i-a ajutat pe to�i cei ce aveau nevoie�, spune activista. Ion Bajureanu din Trinca, pasionat de istoria �inutului natal, a adunat, pe l�ng� obiectele vechi mo�tenite de la tat�l s�u, noi date despre un alt reprezentant al Stroe�tilor, Mihail. B�rbatul este gata s�-�i doneze toat� colec�ia acestui muzeu. �i conacul din Br�nzeni, construit la finele secolului XIX de Vasile Stroescu, degradeaz�, chiar dac� are un gospodar �i este inclus �n Registrul monumentelor Republicii Moldova. �ntr-o stare mai bun� sunt loca�urile sfinte, �ngrijite de preo�i �i de enoria�i. Este cazul bisericilor din satele Trinca, Pociumbeni, �ofr�ncani sau Z�icani. El nu avea numai punga deschis�, ci mai �nt�i inima �i mintea. Ajuta pentru a �ndemna �i a trezi interes �n noi �n�ine. Onisifor Ghibu profesor � Ar�t�nd c� pre�uie�te comunitatea noastr� sufleteasc�, pe care Rusia n-o poate sf�rma, Basarabia ne-a dat prin Vasile Stroescu chez�ia pentru viitor. Nicolae Iorga istoric � Era frumos ca un zeu nu numai la chip, dar �i la suflet. �nv��at cu des�v�r�ire, vorbea perfect limbile slave, germana, franceza, engleza �i italiana. Nicolae Lupu medic

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_Stroiescu

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Take Ionescu, �politicianul gur� de aur al Rom�niei�


�(...) De la gar�, el veni direct la casa vecin� a unui prieten, care r�mase uimit v�z�ndu-l intr�nd. Urm� o conversa�ie care merit� s� fie redat�.

� Am sosit acum. Acas� la mine e �nchis. D�-mi ceva de m�ncare. N-am m�ncat toat� ziua. (...)

�n cele din urm�, cu o voce alterat�, �ncepu a vorbi. Cuvintele lui cu adev�rat profetice, le vom transcrie �ntocmai.

� Ce nenorocire! Ce dezastru al civiliza�iei! Bulversarea p�m�ntului va fi formidabil�. Nimic nu va r�m�ne cum a fost.

� Da, mare nenorocire, �i r�spunse prietenul. Dar poate c� se va ispr�vi p�n� la iarn� �i nu va fi timp pentru dezastru a�a de mare.

Take Ionescu ripost� cu vioiciune:

� Te �n�eli profund. Acesta e r�zboi de cinci ani. Va intra Anglia, va intra Italia, vom intra noi �i nu se poate s� nu intre �i America. P�n� �i Japonia va intra.

Cuvintele p�reau a�a de stranii, �nc�t aveai impresia c� bl�ndul, echilibratul Take Ionescu e victima unei crize de nervi. �R�zboi de cinci ani, intrarea Americii �i Japoniei�, suna pe atunci ca adev�rate fantezii.

� Da, da. Nu te uita a�a. �ine minte. R�zboi de cinci ani. Va fi vai de omenire! Dar de un lucru sunt sigur: c� Alia�ii vor fi definitiv victorio�i �i c� voi vedea cu ochii Rom�nia Mare.

��i vom vede alte lucruri mari. Vom vedea multe tronuri pr�bu�indu-se; vom vedea n�sc�nd atotputernicia Americii; vom vedea preponderen�a rasie anglo-saxone; vom vedea omenirea f�c�nd un mare pas spre st�nga, spre socialismul revolu�ionar�.

�i dup� c�teva minute de t�cere, m�sur�nd mereu odaia �n lung �i �n lat, el sf�r�i cu am�r�ciunea:

� Vom vedea multe lucruri mari. Dar zguduirea general� va fi a�a de formidabil�, c� o s�r�cie groaznic� va st�p�ni omenirea foarte mul�i ani. Dintr-o criz� vom intra �ntr-alta. �i �ine bine minte: genera�ia mea �i a ta va vedea Rom�nia Mare, dar nu va mai vedea zile bune�[1].



Originea �i studiile

Take Ionescu (ortografiat �i Tache Ionescu), pe numele s�u de botez Dumitru Ion s-a n�scut la 13 octombrie 1858 la Ploie�ti. Prin originea s-a burghez�, feciorul coanei Frosa �i al lui Ghi�� Ion din Ploie�ti, era os�ndit s� se mul�umeasc� �n ierarhia social� cu o situa�ie modest�. Regimul oligarchic de la noi din �ar� �i interzicea ascensiunea la posturile de comand�; ele erau rezervate unei clase restr�nse de privilegia�i. T�n�rul Dimitrie Ionescu n-aducea cu sine dec�t blazonul talentului. �nc� din liceu ghicise, prin instinct, ostilitatea cu care are s�-l �nt�mpine oligarhia rom�n�. Pe m�sur� �ns� ce devine con�tient de propria lui valoare, simte impulsiuni irezistibile pentru rolurile principale din via�a public�. Pip�indu-�i rezisten�a, simte c� era �f�cut dintr-un metal care �tie s� �nving�[2]. Urmeaz� �coala primar� din localitatea natal�, iar studiile liceale �ntr-o prim� faz� la Liceul �Sf. Petru �i Pavel�, continuate apoi la Liceul �Sf. Sava� din Bucure�ti. �ntre anii 1875-1881, pleac� la Paris unde urmeaz� studiile universitare �n drept, unde ob�ine �i un doctorat.

Itinerariul diplomatic de la liberali la conservatori

��ncurajat de succesele ob�inute la studii �i �ncrez�tor �n for�ele sale, se azv�rle �n v�ltoarea luptei. Foarte cur�nd, dup� stabilitatea lui �n �ar�, �i cucere�te faima de mare avocat. Formidabilul s�u talent oratoric ca �i temeinica lui preg�tire juridic� �l a�eaz� dintr-o dat� �n fruntea baroului rom�nesc.

De asemenea fac mare v�lv� conferin�ele �inute la Ateneu.

Prin origine, structur� sufleteasc� �i educa�ie, el era atras de partidul liberal �i �n special de Rosetti.

Colaboreaz� o bun� bucat� de vreme la , afi��nd idei radicale. Ca atare, sus�ine colegiul unic, eligibilitatea magistra�ilor, purificarea administra�iei.

Cu timpul, Take Ionescu se �ndep�rtez� de Rosetti, al�tur�ndu-se lui Ion Br�tianu. Sim�ul lui politic �i dicteaz� aceast� evolu�ie. B�tr�nul Rosetti era din ce �n ce mai izolat �n partid, iar ideile lui �naintate aveau un slab ecou �n opinia public�. Omul care reprezenta cu adev�rat partidul �i de�inea puterea era Br�tianu.

(...) Dac� partidul liberal a �n�eles s�-i refuze galoanele de c�pitan, e silit ca de acum �nainte ca adversar. La fel se va �nt�mpla cu Marghiloman, C. Arion, Barbu Delavrancea �i al�ii.�[3]

Se �nscrie �n Partidul Conservator �n 1891, unde considera c� �i va putea mai u�or �n valoare calit��ile de om politic. �n acest timp se remarc� �i ca un foarte bun gazetar, contribuind cu succes la editarea ziarului �Timpul�. S-a impus rapid ca unul dintre liderii marcan�i ai conservatorilor �i va fi cooptat ca ministru al Cultelor �i Instruc�iunii Publice, apoi ministru al Finan�elor �n guvernele conservatoare.

Sciziunea Partidului Conservator

�Vizibil incomodat at�t de , c�t �i de junimi�ti, Take Ionescu produce prima mare scindare din istorie a Partidului Conservator. Astfel, pe 3 februarie 1908, el fondeaz� Partidul Conservator-Democrat. Cu toate acestea, colaborarea dintre taki�ti �i conservatori nu a �ncetat, iar �ntre 14 octombrie 1912- 31 decembrie 1913, mai mul�i taki�ti au fost coopta�i �n al doilea cabinet condus de Titu Maiorescu. Take Ionescu a primit portofoliul Internelor. �n perioada ministeriatului s�u a fost dat� o nou� lege pentru organizarea Ministerului de Interne, potrivit c�reia �n compunerea lui au intrat servicii centrale �i speciale, �ntre care �i Direc�iunea General� a �nchisorilor. De perioada lui este legat� �i crearea Bibliotecii de specialitate a Ministerului de Interne �i .

De asemenea, a reprezentat Rom�nia la Conferin�a de Pace de la Bucure�ti, care a �ncheiat Al Doilea R�zboi Balcanic �i �n urma c�reia �ara noastr� a primit Cadrilaterul�[4].

Take Ionescu �i perfectarea Micii �n�elegeri

La 13 martie 1920, Take Ionescu a acceptat s� fac� parte din guvernul condus de Alexandru Averescu. Take Ionescu, figura central� a diploma�iei rom�ne�ti �n perioada imediat urm�toare �ncheierii Primului R�zboi Mondial, pl�nuia formarea unui sistem de alian�e care s� cuprind� Polonia, Cehoslovacia, Rom�nia, Iugoslavia �i Grecia, a unui bloc �de la Marea Baltic� la Marea Egee�, care s� se opun� oric�ror ac�iuni revizioniste[5]. Viziunea diplomatic� a lui Take Ionescu avea s� �nt�mpine dificult��i din cauza disensiunilor dintre Grecia �i Iugoslavia pe de o parte, pe de alt� parte datorit� tensiunilor create de zona Teschen dintre Polonia �i Cehoslovacia. �n urma acestei situa�ii, diplomatul rom�n �i-a adus contribu�ia la perfectarea unui sistem de alian�e bilaterale �ntre Rom�nia, Cehoslovacia �i Iugoslavia, care avea s� poarte numele de Mica �n�elegere sau Mica Antant�[6].

Prim-ministru al Rom�niei. Victim� a manevrelor politice conduse de Ion I. C. Br�tianu

Marea dorin�� a lui Take Ionescu a fost ca m�car o dat� s� fie pre�edinte al Consiliului de mini�tri. La sugestia regelui Ferdinand I, acesta �i-a dat demisia din fruntea Ministerului de externe cauz�nd astfel o criz� politic� ce l-a determinat pe Alexandru Averescu s� depun� mandatul guvernului peste dou� zile. �n aceste condi�ii, �eful statului l-a numit pre�edinte al Consiliului de Mini�tri. Dup� cum men�iona istoricul Nicolae Iorga, �Take Ionescu sim�ea �n spatele s�u dogoritoarea patim� de st�p�nire lui Ion Br�tianu�[7]. Guvernul s�u a primit un vot de blam �n Parlament, iar Take Ionescu a fost nevoit s�-�i depun� mandatul.

Decesul

Dezam�git pentru c� nu primise votul de �ncredere, Take Ionescu pleac� �ntr-o vacan�a �n Italia. La Napoli, �ntr-un restaurant a avut bunul sim� s� nu refuze stridiile care i s-au oferit cu insisten��. Oficial, a murit din cauza febrei tifoide contractate �n urma consumului acelor stridii. �n cazul mor�ii lui Take Ionescu, exist� cel pu�in la nivel anecdotic, suspiciunea unei �elimin�ri� puse la cale at�t de du�manii interni c�t �i externi.

La moartea sa, mai multe personalit��i din Rom�nia dar �i din afar� au avut grij� s�-i aduc� un omagiu celui care s-a numit �Fiar� a cuv�ntului�: Nicolae Iorga, �n memorii scrie: ��nmorm�ntarea a fost mai str�lucit� ca cea a regelui Carol I. Regele Carol I, �n repetate r�nduri a spus-o �Take Ionescu este omul cel mai inteligent din timpul domniei mele�.

�n cuv�ntarea pe care o roste�te Lordul Curzon, cu ocazia unui banchet, nu se sfie�te s� declare �c� nu exist� alt om de stat �n Europa care, mul�umit� cuno�tin�elor �i experien�ei sale, s� merite un mai mare respect �i o stim� mai �nalt� ca Excelen�a Sa[8].

A fost �nmorm�ntat �n curtea M�n�stirii Sinaia.

�(...) Duc�ndu-m� �ntr-o zi, �ntr-una din nenum�ratele frizerii din cartierul Grivi�ei, cu surprindere bag de seam� c� obloanele sunt trase.

Cum nu era duminic� sau vreo alt� s�rb�toare, mi-am �nchipuit c� trebuie s� se fi �nt�mplat ceva neobi�nuit ca patronul frizeriei, un biet b�rbier de cartier, s�-�i �ng�duie luxul s� �nchid� pr�v�lia �ntr-o zi de lucru. Am aflat peste c�teva zile, din �ns�i gura lui, cauza pentru care �nchisese pr�v�lia: era ziua c�nd avusese loc �nmorm�ntarea lui Take Ionescu.

-Cum puteam s� �in pr�v�lia deschis�, �ntr-o asemenea zi, �mi spune d�nsul?Doar unul a fost Take Ionescu, gur�-de-aur. Mare om, domnule, �i bun rom�n!

�i b�rbierul nu mai contenea cu laudele la adresa marelui disp�rut.

G�seam gestul frizerului impresionant �i foarte edificator.

Un biet b�rbier de cartier, obscur �i pr�p�dit, dintr-o pornire spontan� �i dezinteresat� g�se�te cu cale ca, la �nmorm�ntarea lui Take Ionescu, drept omagiu memoriei marelui disp�rut, s� �nchid� pr�v�lia.

E o dovad� din cele mai elocvente a popularit��ii �i simpatiei de care se bucura Take Ionescu �n masele populare�[9].
NOTE

[1]Aceste previziuni cu adev�rat uimitoare le-a publicat apoi, cu trei luni mai t�rziu, �n �La Roumanie�, din 16 noiembrie 1914 (n. Constantin Xeni).

[2] Sterie Diamandi, Galeria oamenilor politici, Bucure�ti, Editura Gesa, 1991, pp. 99-100.

[3] Sterie Diamandi, op.cit., pp. 104-105.

[4] enciclopediaromaniei.ro/wiki/Take_Ionescu, accesat �n data de 25.04.2013, ora 10:00

[5] Eliza Campus, Mica �n�elegere (edi�ia a II-a), Bucure�ti, 1997

[6] Milan Vanku, Mica �n�elegere �i politica extern� a Iugoslaviei, Bucure�ti, Editura Politic�, 1979.

[7] Nicolae Iorga,O via�� de om. A�a cum a fost, vol. III, Bucure�ti, 1934, p.71

[8] Sterie Diamandi, op.cit., p. 134.

[9] Sterie Diamandi, op.cit., p. 98.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

enciclopediaromaniei.ro/wiki/Take_Ionescu

ro.wikipedia.org/wiki/Take_Ionescu

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Scriitorul Sterie Diamandi �ncepe cartea domniei sale, �Fiul lui Dumnezeu � fiul Omului�, cu aceste cuvinte:

�Foarte adeseori se s�v�r�e�te o mare �i regretabil� gre�eal�; se confund� cre�tinismul cu clericalismul. Se uit� c� aceste dou� no�iuni nu sunt identice, ci numai concordante. Din aceast� confuzie decurge o eroare: foarte mul�i, profund impresiona�i de abaterile �i cusururile clerului, sf�r�esc prin a contracta o aversiune teribil� �mpotriva cre�tinismului. Profund� �i regretabil� confuzie�.

A spune c� sunt de acord cu aceste afirma�ii ale valorosului c�rturar Sterie Diamandi ar �nsemna prea pu�in. De aceea m�rturisesc c� regret c� un vrednic fiu mirean al Biserici noastre Ortodoxe mi-a luat-o �nainte!

A� fi fost fericit s� fi spus eu, ca preot, acest mare adev�r, �naintea oricui. Ca s� m� fi �nvrednicit de darul smeritei m�rturisiri c� nu sunt dec�t un nevrednic �vas de lut� al dumnezeiescului �i �nfrico�atului sacerdo�iu. C� numai a�a a� fi izbutit s� pun, cu un ceas mai devreme, �nceput bun mistuitoarei lucr�ri a harului divin, de care ne separ� primejdios insuficien�a prea-omenescului din noi, care este marea pricin� de nedumerire �i de sminteal� a at�tor cucernice suflete sincere �i pline de caracter ale majorit��ii drept-m�rturisitorilor no�tri cre�tini. Pentru c� acest preaomenesc din noi �i vars� nes��ios veninul p�catului �i �i �mproa�c� umbrele negurilor cu care otr�vim �i �ntunec�m frumuse�ea negr�it� a sfintei preo�ii.

Mirenii trebuie s� vad� deosebirea �i s�-i p�trund� �n�elesul, ca s� nu le fie furat cugetul spre a def�ima pe St�p�nul din pricina �slugii celei viclene�. Nici prilejuirea smintelilor acesteia s� nu umbreasc� privegherea �i s�rgul �slugii celei bune �i credincioase�. C� preo�ia este permanen�a crucii l�untrice de fiecare zi �i rugul mijlocirii �ntre suspinul �i dorul omului dup� Ziditorul �i �ntre �mp�rt�irile binecuv�nt�rii Tainelor Lui sfin�itoare.

Cre�tinismul este �ns�i �apa vie� a iubirii pe care Izvorul Hristos-Dumnezeu o revars� asupra fiilor Bisericii Lui �i nicidecum nu se confund� cu jgheaburile neputin�elor �clericalismului�, prin care curg undele harului �i ajung p�n� la toat� suflarea care laud� pe Domnul!

Dar nici aceste jgheaburi nu se cade a fi nesocotite, lovite �i surpate numai pentru c� sunt jgheaburi, ci numai dac�, din nenorocire, nu corespunde cumva vreunul pentru lucrarea spre care a fost r�nduit �i �ntocmit.

Ilie Imbrescu (Slova ortodox�, 1942)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ro.wikipedia.org/wiki/Sterie_Diamandi

enciclopediaromaniei.ro/wiki/Sterie_Diamandi

www.aromanul.ro/biografii/d-f/item/370-diamandi-sterie-22081897-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Constantin Stere, un adversar al Rusiei


De-a lungul vietii sale zbuciumate C. Stere a ramas un om rece, distant, asa cum s-a format ca tanar revolutionar, crescut in atmosfera specifica a mediilor revolutionare rusesti si completata cu viata din lagarele tariste unde a petrecut peste opt ani de viata. Odata cu venirea in Romania, la varsta de 27 de ani, omul nu s-a schimbat, a ramas cu amprenta formatiei din adolescenta, cu viziunea sa precizata in epoca respectiva.

S-a nascut pe 15 iunie 1866, in comuna Horodistea, judetul Soroca, din Basarabia, intr-o familie de boieri romani. Studiile liceale le-a facut la Chisinau, la liceul nobilimii, unde a inceput sa desfasoare o activitate revolutionara. A fost considerat de autoritati nihilist si arestat. A fost inchis mai intai la Odesa, apoi transferat la Moscova si in final a ajuns in Siberia, deportat politic in satul Yercinsk, pe malul fluviului Obi.


Izolat de lume intr-un sat cu vreo 16 iurte, Stere primea pachete cu carti si alimente de la parinti si prieteni, isi petrecea timpul citind, iar uneori plecand la vanatoare. Intre deportati politici se aflau mai ales elevi de liceu, studenti, profesori, medici, ingineri, avocati, care se adunau mai multi intr-o localitate si organizau un fel de universitate populara audiind pe cei mai bine pregatiti. Participa la conferinte politice, de filosofie si istorie, de economie, de arta, geologie si astronomie.


La varsta de 27 de ani, in luna noiembrie a anului 1892, obtinand pasaport si ajutor din partea parintilor paraseste Basarabia si intra in Romania, stabilindu-se la Iasi. In toamna aceluiasi an se inscrie la facultatea de drept a universitatii iesene iar la inceputul anului urmator isi aduce familia, sotia cu cei doi copii. Dupa terminarea studiilor, in anii 1898-1899 a fost numit prim ajutor de primar la Iasi de catre Ionel Bratianu care fiind acolo intr-o vizita i-a descoperit marile calitati de om politic.


Prezenta in publicistica din tara si-a inceput-o prin colaborarea la ziarul iesean "Evenimentul", inca din perioda studentiei. El a fost initiatorul miscarii poporaniste, adica taranesti, care reprezenta o miscare politico-ideologica si artistica, specifica tarilor unde relatiile capitaliste slab dezvoltate au coexistat cu ramasite precapitaliste. El considera ca societatea viitorului este bazata pe obstea taraneasca. Anuntarea noului curent de gandire social politica a avut loc in cercurile democratice ale studentilor prin societatea culturala "Datoria" si prin articole teoretice publicate in ziarul "Adevarul".


Dupa definitia data chiar de el in "Viata Romaneasca", curentul poporanist din punct de vedere ideologic este o conceptie asupra culturii, o metoda de cercetare sociala, un ideal social bazat pe cercetarea realista a fenomenelor sociale romanesti, toate acestea intemeiate pe un fundament efectiv de dragoste fata de taranime si fata de valorile sale.


In Romania el s-a bucurat de toate avantajele oferite, atat in timpul studiilor dar mai ales dupa terminarea lor. A fost profesor universitar de drept la Iasi, rector al Universitatii iesene, conducator al revistei "Viata romanasca" si deputat. Cu toate acestea a ramas tot timpul un dezradacinat, un permanent exilat basarabean la rusi si mai tarziu ca revolutionar indezirabil in societatea romaneasca.


Desi a simpatizat cu socialistii, el nu a fost membru al acestui partid. A aderat la Partidul liberal condus de I.C. Bratianu, fiind alaturi de socialisti ca Mortun, Nadejde, alcatuind aripa stanga a Partidului liberal, convinsi fiind ca acolo isi vor putea sustine propunerile.


Fruntasii partidului socialist roman care au intrat in partidul liberal erau denumiti "tinerimea generoasa" si era grupata in jurul lui Ionel Bratianu. Atat socialistii din partidul liberal cat si C. Stere au contribuit la inlaturarea obiectiilor, i-au convins pe cei nehotarati ca intrand in Partidul liberal vor putea sa inlocuiasca legea electorala, cenzitara si sa introduca votul universal, iar pentru taranime sa se realizeze o lege mai omenoasa in privinta invoielilor agricole si o noua improprietarire prin exproprierea latifundiilor. Acest program a fost insusit de Partidul liberal in anul 1913.


C. Stere era preocupat de tot ce se intampla in Tara Romaneasca. Astfel referindu-se la coruptie el arata: "Cunoasteti un caz de dare in judecata si condamnare a unui singur reprezentant al oligarhiei noastre pentru polite false, abuz de incredere, delapidare?" Iata ca dupa ce au trecut o suta de ani justitia noastra a ramas aceeasi. Nu cunoastem nici azi un asemenea caz, desi tara noastra este considerata una din cele mai corupte.


Reportajul "Patru zile in Ardeal" publicat in 1906 si 1907 in "Viata Romaneasca" este un jurnal de calatorie, un memorial. In cele 21 de capitole, Stere isi propune sa transcrie impresii fugitive din calatoria sa in Ardeal, facuta la invitatia lui Octavian Goga. Ramane impresionat de aspectul civilizat al orasului Sibiu, in contrast cu targurile patriarhale ale Munteniei si Moldovei. In drum spre Salistea descrie locurile prin care trece, dand dovada de calitati poetice, dar si de spirit practic.


In Saliste descrie portul localnicelor, hora si romanul, dans de salon combinat din jocuri nationale. Remarca mai ales sanatatea sufleteasca a oamenilor, cunostintele lor literare.


Cuprins de emotie exclama: "Palaria jos, domnilor, inaintea acestor oameni liberi care sunt mandri de numele de tarani, care n-au cunoscut iobagia, realizand in viata lor de la sat idealul unei democratii sanatoase." Aradul l-a vazut ca pe un oras european.


In calitate de rector la Iasi el a dovedit un interes deosebit pentru indrumarea procesului de invatamant, a contribuit la noi dotari ale spatiului destinat activitatilor didactice, s-a preocupat de imbunatatirea, modernizarea si dotarea laboratoarelor si bibliotecilor, a luptat pentru transformarea acestei institutii de invatamant superior intr-un centru de cultura.


C. Stere prin discursurile sale si prin articolele din presa s-a pronuntat pentru Basarabia ca pamant romanesc si a cerut alipirea la patria mama. Intr-un discurs din 15-16 decembrie 1915 in Camera Deputatilor arata:" Un popor nu poate trai fara ideal. Prin idealul care rezerva toate aspiratiile care il inalta el afirma inainte de toate chiar puterea lui vitala si dreptul la o viata mai realista si mai larga in societatea natiunilor. Basarabia a fost cedata rusilor in baza tratatului din anul 1815 de la Bucuresti. Pana in anul 1817 se mai preda in scolile din Basarabia in limba romana. Dupa aceasta data a fost interzisa limba noastra si in scolile in care se invata in romaneste. Pentru simpla intrebuintare a limbii romane erai amenintat cu inchisoare in Siberia. La revolutia din 1905 s-a revenit la limba romana si a inceput si gustul pentru literatura romana." In acelasi discurs mai spunea: " Domnilor, nu suntem un popor de cuceritori. Daca elemente ce au intrat in alcatuirea acestui neam, au venit de aiurea, noi ne-am nascut pe acest pamant, am crescut din el si nu putem renunta la nici un atom din tarina neamului. Fiecare din elementele romanesti au contribuit la formarea neamului nostru, singur si acelasi peste tot. si faptul ca am stat aici la hotarele a trei civilizatiuni, poate ca ne da puterea sa ne aducem prinosul nostru cu atat mai pretios, in tezaurul civilizatiei omenesti generale. si in ce priveste Basarabia si Bucovina care au facut parte din vechea Moldova, ele au facut toata istoria impreuna cu romanii din regat. Parintii nostri impreuna cu parintii dumneavoastra au fost si sub Alexandru cel Bun, si sub stefan cel Mare si sub Ion Voda cel Cumplit. Nu este o pulbere de pamant romanesc care sa nu fie o picatura din sangele si o molecula din oasele lor. Am zidit impreuna acest stat..."


In lumea politica romaneasca C. Stere, "siberianul", cum i se mai spunea, era un izolat, in partidul liberal era temut si grija tuturor era sa fie folosit ca teoretician al partidului, fara sa i se incredinteze un rol in conducerea statului. In cercurile politice din Iasi si din Bucuresti se evidentiaza din ce in ce mai mult atitudini de ocolire si izolare a lui, de respingere a unor teze ce le sustinea. Aceasta atitudine se manifesta atat in celelalte partide cat si in acela din care facea parte.


Viata lui C. Stere s-ar fi desfasurat in acelasi ritm daca nu ar fi intervenit razboiul mondial. Problemele internationale se puneau pentru el in functie de Basarabia si de o ura nestapanita impotriva Rusiei tariste.


El considera ca tarismul constituia prin el insusi o primejdie de moarte pentru civilizatie, un imens rezervor al fortelor reactiunii mondiale. Rasturnarea imperialismului rusesc nu o considera doar o problema interna a Rusiei, ci problema istoriei mondiale. C. Stere s-a retras din partidul liberal si atunci cand Romania a intrat in razboi a fost mobilizat in justitia militara cu gradul de colonel. Dupa parasirea Bucurestiului de armata si oficiali, el a ramas in teritoriul ocupat de armata germana. In decembrie 1917 scoate ziarul "Lumina" finantat de armata germana si in care Stere a continuat sa sustina alipirea Romaniei la MittelEuropa si indemna armata romana sa dezerteze.


Victoria aliatilor, prabusirea puterilor centrale si dezagregarea monarhiei habsburgice l-au pus pe Stere in postura de tradator. Articolele publicate in ziarul "Lumina" sunt o marturie a tradarii lui. La sfarsitul lui decembrie 1918, imediat dupa intrarea trupelor romane in Bucuresti, este arestat si judecat de Curtea Martiala. Dupa trei saptamani de arest, este eliberat si obligat sa paraseasca tara. Pleaca in Elvetia, iar in anul 1919, fiind in exil, este ales deputat al judetului Soroca. Contestat in Adunarea Deputatilor de Take Ionescu si Iorga a luat cuvantul pentru prima oara intr-o Camera aleasa sub regimul votului universal. Pana la urma i-a fost validata alegerea ca deputat.


C. Stere, cu toate greselile pe care le-a facut ca om politic din momentul intrarii Romaniei in razboi, ramane totusi o figura care a participat activ la viata culturala si sociala a tarii, un sustinator al unirii Basarabiei cu Romania iar prin romanul "In preajma revolutiei" a intrat in istoria literaturii romane. In anul 1921 a reintrat in viata politica si publicistica a tarii, a fost ales in conducerea Partidului national taranesc, fiind rechemat de o parte din cadrele didactice si studentii Universitatii din Iasi sa-si reia activitatea la catedra. PNT nu i-a ridicat insa suspendarea de la Iasi. Situatia lui in partid era asemanatoare cu aceea din PNL dinainte de razboi. In anul 1930 demisioneaza din PNT si timp de doi ani critica acest partid... Se retrage la conacul din Bucov, judetul Prahova si scrie romanul "In preajma revolutiei", roman fluviu in opt volume. In primele cinci volume denumite "Smaranda Teodorovna", "Vania Rautu", "Lutul", "Hotarul" si "Nostalgii", Stere evoca realitatea fara nici o alterare, fara sa o recompuna. De aceea cele cinci volume sunt si cele mai izbutite. Ele sunt o fresca a luptei pentru libertate a unui revolutionar basarabean. Romanul poate fi considerat un roman istoric. Se mai poate spune ca este o autobiografie. Stere imbratiseaza in opera sa toate aspectele vietii: nasterea, iubirea, prietenia, ura, suferinta, lupta si moartea. Memoria autorului reface varstele, idealurile, faptele si esecurile traite de el insusi. Nu acelasi lucru se poate spune despre ultimele trei volume, care redau experientele traversate de Stere in Romania. In aceste volume, "Ciubaresti", "In ajun" si "Uraganul" pierde din seninatate iar din fiecare pagina rabufnesc resentimentele. Umorul plin de intelegere din primele cinci volume este inlocuit de sarja caricaturala.


Mai trebuia sa apara si al noualea volum, dar autorul nu l-a mai terminat din cauza bolii. Spre sfarsitul vietii i s-a destainuit lui Pamfil seicaru: "Sub regimul tarist deportatii politici aveau totusi un regim mai uman decat sub bolsevici. Nu ne dam seama, ne lasam inselati de aparente, dar sistemul bolsevic evolueaza catre un nou imperialism. Ma gandesc inspaimantat la o noua ocupare a Basarabiei de rusi. Nu exagerez, o vad venind. In continuare Pamfil seicaru afirma: "Ce bine cunostea resorturile tainice ale politicii imperialiste ale Rusiei dintotdeauna, cu ce bogatie de referinte portretiza sufletul rusesc in opozitie cu Europa."


In 1936 cand implinea 70 de ani, l-a intalnit intr-un restaurant pe Stere care i-a zis: "Nu ma simt bine, inima cedeaza, nu mai am mult de trait. Atentie la Basarabia. Imperialismul rusesc are proportii pe care nu le-a avut niciodata." Peste cateva luni, adica la 30 iunie 1936 a murit.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Stere

istoria.md/articol/585/Constantin_Stere,_biografie

www.dreptonline.ro/personalitati/detaliu_personalitate.php?id_pe...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Venit �ar� �n secret, Pamfil �eicaru solicit� o audien�� lui Ceau�escu
Un condei de geniu, strivit �ntre dou� date 23 august 1944 � 23 august 1977!


Gra�iat �n secret de Nicolae Ceau�escu �n 1966, celebrul gazetar vine incognito, �nso�it de ofi�eri DIE, �n perioada 20-28 august 1977 la Bucure�ti.

Pamfil �eicaru are �n Arhiva Consiliului Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii (CNSAS) mai multe dosare conexe, de problem�, dosarul deschis de Siguran��, dar �i cel penal. Cel mai interesant, din punctul nostru de vedere, este dosarul personal, predat CNSAS de Serviciul de Informa�ii Externe (SIE) �i care are nu mai pu�in de �ase volume, cu un total de 2083 de pagini!

Evident nu avem spa�iul necesar pentru o cercetare in extenso, ci doar posibilitatea de a l�muri c�teva aspecte r�mase p�n� acum �nv�luite �n mister: gra�ierea lui �eicaru la solicitarea lui Nicolae Ceau�escu �i vizita incognito pe care acesta o realizeaz� la invita�ia �i sub protec�ia Departamentului de Informa�ii Externe (DIE) la Bucure�ti, �n august 1977. Ca o ironie a sor�ii trebuie spus c� via�a lui Pamfil �eicaru se �nv�rte fatidic �n jurul unei date: 23 august. P�r�se�te Rom�nia �n 1944 cu c�teva zile �nainte de 23 august - act pe care l-a atacat pe tot parcursul vie�ii - �i �i �ncheie cariera urm�rind pe viu manifest�rile consacrate aceluia�i 23 august, pe viu, la Bucure�ti �n 1977. Un condei de geniu, strivit �ntre dou� date : 23 august 1944 � 23 august 1977!

C�teva l�uriri biografice �i nu numai...

A scrie despre Pamfil �eicaru-jurnalist, eseist, memorialist, prozator (n�scut la 6/18 apr. [19 aprilie, �n coresponden�a lui P. �.].1894, Buz�u � decedat la 21 oct. 1980, Dachau, R. F Germania) chiar la mai bine de trei decenii de la dispari�ia sa, r�m�ne o provocare. Atacat ca nimeni altul �n perioada interbelic�: �omul cu o mie de fe�e�, ��acalul�, ��antajul �i etajul�, �cea mai odioas� �ntruchipare a gazetarului necinstit, versatil, afacerist, adev�rat rechin al presei�, Pamfil �eicaru r�m�ne din punctul nostru de vedere cel mai important gazetar al Rom�niei Mari. Dup� cum noteaz� �i Mihai Pelin: �Activitatea sa publicistic� nu a fost dintre cea mai comod� pentru autorit��i. �n diverse arhive, civile �i militare, exist� numeroase articole care i-au fost cenzurate, mai ales �n timpul campaniei dinspre R�s�rit. �n aprilie 1939 a fost singurul ziarist rom�n care a prezis c� faimoasele garan�ii franco-britaniceaveau s� se dovedeasc� f�r� valoare. Figureaz� la loc de cinste �n istoria �nc� nescris� a presei rom�ne polemica pe care a purtat-o �n paginile �Curentului� cu comentatorul britanic Wicham Steed, care, prin interven�iile sale �n emisiunile postului de radio BBC, inducea �n eroare opinia public� rom�neasc� asupra ra�iunii particip�rii Rom�niei la un r�zboi pe care �i-l dorise�[1]. M�car postum, trebuie s�-i recunoa�tem meritele. Lucid �i rece �ntr-un secol care parc� o luase razna, �eicaru a �tiut �i a sim�it evenimentele care se derulau sub ochii lui. P�n� �i detractorii ar trebui s� admit� c� predic�iile �i sentin�ele sale au fost confirmate de cursul postbelic al evenimentelor. �n privin�a activit��ii jurnalistice semnal�m lucrarea �Istoria presei� de Pamfil �eicaru, Editura Paralela 45, edi�ie �ngrijit� �i prefa�at� de poetul �i publicistul George Stanca[2].

Minciunile continu� �i dup� plecare!

Pamfil �eicaru p�r�se�te Rom�nia la 10 august 1944, ultimul domiciliu din Bucure�ti, din str. �tefan Furtun� nr. 93, fiind trimis de Mihai Antonescu �n Spania pentru a tatona terenul pe plan diplomatic �n vederea ie�irii Rom�niei din conflagra�ie, precum �i pentru a asigura, �n condi�iile iminentei ocup�ri militare a ��rii de c�tre sovietici, propaganda �n favoarea intereselor na�ionale. S-a stabilit ini�ial la Madrid, �mpreun� cu so�ia sa, colabor�nd la cotidianul �El Alcazar� �i fond�nd publica�ia �Liberty and Justice�, �n care s-a str�duit s� combat� tratamentul ingrat rezervat Rom�niei.

Dup� 23 august 1944 �i instalarea regimului comunist la putere, Pamfil �eicaru a fost judecat �n procesul ziari�tilor �criminali de r�zboi vinova�i de dezastrul ��rii� (22 mai � 4 iunie 1945) �i condamnat �la pedeapsa capital� �i degradare civic� pe timp de 10 ani, urm�nd a executa pedeapsa cea mai grav�. �ncadrarea de �criminal de r�zboi� �i condamnarea la moarte s-ar fi f�cut pe baza activit��ii sale de gazetar �n timpul celui de-Al Doilea R�zboi Mondial �i a unor chitan�e de �ncasare descoperite de Alia�i �n arhivele Ministerului de Externe de la Berlin �i predate guvernului rom�n[3]. Proprietatea sa de la Ciorog�rla, primit� �n calitate de purt�tor al ordinului �Mihai Viteazul�, a fost pus� temporar la dispozi�ia lui Mihail Sadoveanu (p�n� �n 1949), iar cl�direa ziarului �Curentul� a fost ini�ial preluat� de trupele sovietice, care au editat aici �Buletinul Armatei Ro�ii�[4]�i transformat� ulterior �n sediu al Securit��ii din RPR.

�n mod aproape firesc la 31 august 1946 a fost inclus pe listele negre ale Siguran�ei referitoare la activitatea emigran�ilor: �Se afl� �n Portugalia, Lisabona. Pe l�ng� activitatea sa propagandistic� antidemocratic� �i antisovietic�, ne-a fost semnalat �n ultimul timp de a fi �ntemeiat o mare firm� comercial�, la care a fost ajutat �i de un grup de capitali�ti anglo-americani�. Evident informa�ia era fals�!

Gogori�ele puse pe seama lui �eicaru sunt nenum�rate. Victor Frunz�[5]scrie c� Pamfil �eicaru a plecat din Bucure�ti la ora 5 diminea�a, cu automobilul personal, care tr�gea o remorc�, �n care erau depozita�i, probabil �n bidoane, vreo opt sute de litri de benzin�, calcula�i a-i ajunge p�n� la Madrid. Mult mai �bine informat� Siguran�a rom�n� ajungea la concluzia conform notelor de informare sau a unor m�rturii ulterioare, c� �eicaru ar fi transferat cu aceast� ocazie �n Elve�ia fonduri b�ne�ti (devize), argint�rie, bijuterii, mobile �i alte bunuri de valoare, printre care �i o lad� cu 40 de tablouri de arti�ti rom�ni (Grigorescu, Aman, �irato, Tonitza). Potrivit unui raport �ntocmit �n 1946 de un angajat al serviciilor secrete SUA, ar fi transferat �n Elve�ia fonduri b�ne�ti �i obiecte de familie prin intermediul ginerelui s�u, Marius Ci�migiu[6], secretar la Departamentul de pres� al Lega�iei Rom�niei de la Berna. Ajunge la Viena pe traseul Sibiu, Cluj, Oradea, Budapesta �i ia leg�tura cu Guvernul Na�ional condus de Horia Sima. La 2 februarie 1945 ar fi vorbit la postul de radio Bratislava, controlat de nazi�ti, pentru a dezavua actul de la 23 august 1944. �n februarie 1945 ar fi ajuns la Berlin, de unde ar fi fost salvat cu ajutorul oamenilor lui Canaris[7].

Conform amintirilor lui Ren� Al. de Flers[8], un autor �n genere bine informat, �eicaru ar fi ajuns �n Spania �nc� din vara anului 1944, ajutat de comandantul armatei germane. De la Viena, care i-ar fi pus la dispozi�ie un avion.

Ulterior toate alega�iile privind averea lui �eicaru vor fi spulberate, acesta tr�ind la limita s�r�ciei �n exil. �n privin�a plec�rii din �ar� cel mai bine este s� ne adres�m celui �n cauz�, �eicaru: �c�nd Niculescu Buze�ti a fost informat de Mihai Antonescu de plecarea mea �i de misiunea pe care o aveam, a informat lega�ia german� c� eu nu plec la Madrid ci la Lisabona pentru a semna armisti�iul. O total� confuzie la lega�ia german� �i dup� ce s-a comunicat la Berlin s-a decis s� nu se dea viz� de intrare �n Germania, urm�nd ca la Viena s� mi se dea viza de tranzit. Eram blocat neput�nd s� merg spre a realiza ceea ce s-a decis de Mare�alul Ion Antonescu. Am r�mas �n Germania p�n� �n februarie 1945 c�nd am izbutit s� plec cu un avion care zbura deasupra Alpilor la 6000 de metri �i cobora deasupra Mediteranei la 20 de metri spre a nu fi atacat de avioanele de v�n�toare anglo-americane. Sunt deci un emigrant f�r� voie�[9]

La 24 iulie 1947, Serviciul Special de Informa�ii (SSI) a semnalat regimului de la Bucure�ti articolele sale ostile, publicate �n ziarele �Informaciones�, �Ariba� �i �Mundo�. Dup� ce s-a mutat la Palma de Mallorca, �n Insulele Baleare, �eicaru a fost din ce �n ce mai prezent �n numeroase publica�ii ale emigra�iei rom�ne din Occident. Mai t�rziu, un document al Securit��ii preciza: �n str�in�tate, desf�oar� o activitate intens� anti RPR, �n cadrul organizat al emigra�iei contrarevolu�ionare. O agent� a aceleia�i institu�ii infiltrat� printre rom�nii din Occident raporta centralei de la Bucure�ti c� ar fi fost evitat de compatrio�i, c� publica �n revista legionar� �Chemarea�, din Spania, �i c� ar fi avut bani depu�i �n Elve�ia, bani care ar fi interesat �i autorit��ile comuniste. �n martie 1960, mai figura �n eviden�ele celor da�i �n urm�rire general�, sub consemnul: ��n caz de identificare, s� fie re�inut�[10].

Din 1945 se stabile�te �n Spania, la Palma de Mallorca (p�n� �n 1953) �i apoi la Madrid (unde r�m�ne p�n� �n 1974)[11].

1965.Direc�ia General� de Informa�ii Externe (DGIE) preia controlul

Pe 12 mai 1965, analiz�nd materialul existent asupra lui �PAMFIL �EICARU � fugar rom�n �n Spania�, Ministerul Afacerilor Interne, Direc�ia General� de Informa�ii, Direc�ia �C� prin Lt. Maj. Afin Adrian decide redeschiderea dosarului individual privind pe PAMFIL �EICARU, numele conspirativ �VLAD�[12]. Se pare c� s�tul� de alega�iile �i datele imprecise primate, Direc�ia General� de Informa�ii Externe (DGIE) ia h��urile �n m�n�.

Pamfil �eicaru este pus imediat sub lupa Securit��ii, iar o not� din 20 septembrie 1963 �l g�se�te �n plin� energie creatoare[13]. �L-am g�sit extrem de �mb�tr�nit �i complet albit la v�rsta de 69 de ani. Totu�i �ns� de o energie �i o putere de munc� formidabil�. A terminat volumul I din Istoria Partidelor, ap�rut deja �n libr�rie, �i corecteaz� �n prezent volumul II, �n curs de imprimare. Prepar� o anex� la aceste volume, intitulat� N. TITULESCU �i �n acela�i timp scrie o via�� roman�at� a lui �Carol �i Lupeasca�. �n afar� de aceste lucr�ri scrie s�pt�m�nal trei comentarii pentru radio Madrid (sec�ia rom�neasc�) �i alte trei comentarii s�pt�m�nale pentru postul de radio al Falangei. De asemenea, contribuie regulat la ziarele �El Spaniol� �i �Arriba� (pe care le public� Min. Propagandei Spaniole) �i alte ziare �i reviste provinciale, plus la fi�uica lui C.ARSENE, �Curierul Rom�nesc� din Paris. �n volumul II al �Istoriei Partidelor� se refer� favorabil la greva de la atelierele Grivi�a din 1933. Cu toate acestea situa�ia lui financiar� este foarte proast�. Tr�ie�te �ntr-un mic apartament mobilat, la periferia Madridului, pentru care pl�te�te 3000 de pesetas lunar: Calle Alonso Cano 31, Madrid 3, tel: 2 34 21 73.

�n prezent P. SEICARU, este obsedat de romanul �Carol Lupeasca� (intitulat �Vulpea Ro�cat�, s� fie tradus �n mai multe limbi str�ine �i edi�iile ce ar urma s� fie publicate �n Anglia �i America �l vor face milionar! �n acela�i timp trateaz� ca intermediar cu o mare facere de finan�are �n spatele c�reia se ascund b�nci engleze �i franceze ce inten�ioneaz� s� investeasc� mari capitaluri �n Spania pentru construc�ii de conducte de gaz metan din Sahara �i alte lucr�ri publice. Se d� deja o scrisoare �n care i se asigur� un comision, ca intermediar �n v�nz�ri de terenuri pe care vor fi instalate asemenea conducte pe teritoriul spaniol, �i se pare c� i s-a promis s� fie angajat permanent ca agent, �n Spania, de acest grup, de financiari anglo-francezi.

Natural, bazat pe asemenea visuri de succese, a �i �nceput s� cl�deasc� �castele �n Spania�, sub forma unei tipografii extra moderne, �n care va investi 8.000.000 pesetas, cu poten�ial de venit lunar de 400.000 pesetas ce-i va permite s�-�i cumpere o vil� �i s� scoat� pe cont propriu un ziar �n exil etc. De la asemenea visuri de grandoare-spaniol� trece �ns� automat la speran�a c� �n cur�nd regimul actual se va pr�bu�i �n Rusia Sovietic�, din cauza conflictului sino-sovietic �i a regimului liberal introdus de �Dl. KRUSCHEV� �i c�, un asemenea eveniment, de neevitat, va crea �n �ar� un regim social-democrat sub care va fi posibil�, �n scurt timp, re�ntoarcerea exila�ilor actuali politici �i redob�ndirea tuturor averilor confiscate, etc., etc..

Bine �n�eles, �ntr-un asemenea caz, va scoate din nou �Curentul�, iar subsemnatului i-a promis un apartament, pe via��, �n Palatul Curentului!!!

(Nu a precizat �ns� la ce etaj!)�

�Scrie neobosit, ziua �i noaptea�

Dincolo de umorul destul de precar sau la comand� a informatorului, Pamfil �eicaru deborda de energie, lucru s� pun� pe g�nd Securitatea. Situa�ia financiar� precar� a gazetarului demonstreaz� �nc� odat� dac� mai era nevoie de ce nerozii au scris de-a lungul timpului despre �eicaru mai ales �n primii ani c�nd era sub observa�ia Securit��ii.

Harnicul informator ofer� la cererea expres� a Securit��ii date exacte despre �eicaru: �P. �EICARU nu fumeaz�, nu bea excesiv �i nici nu este st�p�nit de alte vicii ce i s-au atribuit �n tinere�e, �n special aventuri amoroase etc. Scrie neobosit, ziua �i noaptea, iar singurul repaus ce-�i permite este cursa pe jos la Ministerul Propagandei �i Radio Madrid unde, personal, �nm�neaz� manuscrisele s�pt�m�nale�.

Acesta nu uit� s� strecoare �i o caracterizare psihologic�, care va folosi mult ulterior Securit��ii pentru racolarea lui �eicaru:�subsemnatul este de p�rere c� PAMFIL �EICARU, a atins �n exil un grad de mizerie �i dezam�gire care este foarte propice unei �ncrederi, discrete, oficiale, de luare de contact cu el prin intermediul unei alte persoane dec�t subsemnatul, ce bine�n�eles nu se poate expune, f�r� riscuri de pericol, unei asemenea experien�e de apropiere personal�. Dac� m�nuit �n mod inteligent, P. �EICARU ar putea fi �ntrebuin�at indirect, cu machiavelic� iscusin��, �n d�r�marea complet� a actualului exil politic din exil �i ar putea deveni o surs� extrem de util� �n ce prive�te activitatea legionar� deoarece, incontestabil, el este �n termeni de prietenie foarte intim� cu HORIA SIMA, �i tot anturajul acestuia din Madrid, Paris �i chiar Germania�.

Recenzii la �Vulpea Ro�cat�

Acela�i informator zelos raporta Bucure�tiului inten�iile �i speran�ele literare ale lui �eicaru: �Pentru a-�i reface �averea pierdut� �EICARU, conteaz� pe posibilit��ile problematice c� �afacerea comercial� de investi�ii de capital anglo-francez �n Spania se va realiza cu succes �i c� romanul �Carol - Lupeasca� va avea un mare succes de libr�riile �n Anglia �i America, �n special unde aceast� aventur� notorie s-a bucurat �n trecut de mult� aten�iune din partea presei anglo-american�.

Am citit �i am �n posesia mea primele 150 pagini ale acestui roman pe care �EICARU dore�te s�-l traduc eu �n engleze�te �n vederea g�sirii unei case de editur� englez� dispus� s�-l publice. Dup� ce am citit aceast� introducere, a unui roman inten�ionat s� aib� 750-800 pagini �n total, i-am spus onest lui �EICARU, c� sub forma actual� nimeni �n Anglia sau America nu va �ndr�zni s�-l publice deoarece at�ta timp c�t LUPEASCA este �nc� �n via�� o asemenea �via�� roman�at� a ei nu poate fi publicat� f�r� riscuri sigure de proces de def�imare de caracter etc. �i a c�ror desp�gubiri se pot ridica la enorme sume �n lire sterline sau dolari.

D-na �EICARU este perfect con�tient� de o asemenea piedic� �i l-a sf�tuit pe PAMFIL s� camufleze sub alte nume identitatea ��rii �i a personagiilor implicate. �EICARU refuz� �ns� �nd�r�tnic s� uzeze de un asemenea subterfugiu pe motivul c� valoarea comercial� a acestui roman se bazeaz� tocmai pe numele adev�rate ale lui Carol �i Lupeasca, etc.

PAMFIL �EICARU se hr�ne�te �n prezent cu speran�a c� �n Germania exist� legi mai elastice �i c� publicat de o cas� de editur� german�, romanul va fi posibil de editat, �n traducere �i �n Anglia �i �n actuala lui form�!?

Romanul constituie un rechizitoriu devastator la adresa Monarhiei, afacerismului �i deprav�rii sexuale a lui Carol �i Lupeasca �i condamn� sever partidele politice �i pe Maniu �n special. Din punct de vedere propaganda anti-monarhic�, anti-dinastic�, anti-afacerism �i corup�ie a partidelor de trist� memorie istoric�, romanul lui P. �EICARU , este o �man� cereasca� �n favoarea regimului actual care a debarasat pentru totdeauna �ara �i poporul rom�nesc de asemenea pacoste �i blestem, iar P. �EICARU este perfect con�tient de aceasta �i conteaz� pe posibilitatea c� romanul lui ar putea fi publicat �n �ar�, sub forma actual� �i f�r� riscurile ce le �nt�mpin� casele de editur� str�ine referitoare la un eventual proces de desp�gubiri din partea D-nei Lupescu, etc..

Se pare, afirm� �EICARU, c� prin�ul Niculaie i-a cerut s� nu publice romanul, �i c� el �n schimb se face tare s� ob�in� de la URD�REANU �i Lupeasca o sum� de 100.000 pesetas dac� �EICARU renun�� la publicarea acestui roman.

�EICARU, �ns� zice c� va reu�i s�-l publice �n occident �i chiar �n Rom�nia �i c� un eventual mare succes de libr�rie �l va sc�pa de s�r�cie pe tot restul vie�ii lui.

�n prezent tot rezonul de existen�� a lui �EICARU este motivat numai de ideea de reu�it� a acestui roman senza�ional pornografic. Cele 150 pagini �n posesia subsemnatului, pentru traducere �n engleze�te, se refer� la copil�ria d-nei Lupescu, la Sulina, unde tat�l ei avea o farmacie �i la via�a ei de la Ia�i �n 1916-1918, c�nd era c�s�torit� cu Lt. Tempeanu �i func�iona ca sor� de caritate la un spital francez �i a avut diferite rela�ii sexuale cu un dr. francez �i un general rus, inclusiv afacerile veroase pe pia�a neagr� de la Ia�i a tat�lui ei, etc.

Dac� cei �n drept la Bucure�ti, doresc s� cunoasc� con�inutul acestor 150 pagini introduc�toare, contactul meu permanent de aici ar putea u�or produce copia necesar� cu condi�ia de a-mi returna textul original deoarece e necesar s�-l returnez la r�ndul meu lui �EICARU dup� ce am tradus�.

Elena Lupescu: de la pubertate p�n� la maturitate

Evident, regimul de la Bucure�ti a ciulit urechile a�a c� pe 7 septembrie 1969 sosea o Not� �Referitor la romanul �Vulpea Ro�cat� �n curs de redactare de c�tre fugarul �EICARU PAMFIL din Spania�. Merit� redat� aceast� not� integral, Securitatea ajung�nd s� fac� aproape critic� literar�:

�Organele noastre de�in date din care rezult� c� fugarul �EICARU PAMFIL, lucreaz� �n prezent la un roman �n care �i-a propus s� fac� un aspru rechizitoriu la adresa monarhiei �i fostelor partide istorice din Rom�nia, mo�iereasc�. Romanul se intituleaz� �Vulpea Ro�cat�, �i are ca tem� principal� demascarea deprav�rii sexuale a lui ELENA LUPESCU �i CAROL al II-lea.

Organele noastre au intrat �n posesia primelor 148 de pagini ale acestui roman, care se refer� la familia �i copil�ria lui ELENA LUPESCU din Sulina, la via�a dus� de ea �n perioada 1916-1918 �n Ia�i, dup� c�s�toria ei cu Lt. TEMPEANU .Folosindu-se de o serie de fapte �i am�nunte inedite, �EICARU PAMFIL descrie detaliat de la pubertate p�n� la maturitate, evolu�ia ELENEI LUPESCU, reu�ind s� scoat� �n eviden�� tr�s�turile ei de caracter.

Obsedat� de dorin�a de a parveni �n �lumea mare� prin propriile mijloace, ELENA LUPESCU, �ncepe �n 1916 seria aventurilor amoroase. care o consacr� ca o depravat� sexual�. Pentru argumentarea acestei tr�s�turi de caracter �EICARU PAMFIL red� cu lux de am�nunte aventurile ei amoroase cu contele francez ROBERT DE LA BRICHE �i cu prin�ul �arist DOGORUKI.

�n cuprinsul celor 148 de pagini �EICARU PAMFIL, demasc� tr�s�turile de caracter ale p�rin�ilor lui ELENA LUPESCU �i mai ales afacerile veroase cu medicamente pe care le f�cea tat�l ei, farmacistul LUPESCU, la Ia�i, �n timpul Primului R�zboi Mondial.

De men�ionat este faptul c� personajele din roman apar cu numele lor reale.

Cele 5 capitole scrise p�n� �n prezent dau conturul unui roman senza�ional pornografic.

Fugarul PAMFIL �EICARU, sper� c� romanul va avea succes �n libr�rie �i-i va aduce venituri materiale considerabile dat fiind faptul c� aventurile amoroase ale lui CAROL �i ELENA LUPESCU a preocupat opinia public� din Anglia, SUA, �i alte ��ri la timpul respectiv.

Dup� afirma�iile lui P. �EICARU, rezult� c� acesta ar fi dispus s� accepte editarea romanului �n r.p. Rom�n� cu condi�ia ca jum�tate din drepturile de autor s�-i fie date lui �i restul rudelor sale din �ar�.

Organele noastre au luat m�suri de a ob�ine �n continuare paginile acestui roman urm�nd a face prezentarea complet� a sa �i propunerile noastre �n leg�tur� cu publicarea lui�.

Securitatea se decide s�-l recruteze. Misiunea este �ncredin�at� c�pitanului Nicolae Spori�, iar a�a cum erau cutumele �ncepe o lung� documentare. Iat� o not�, valoroas� din punct de vedere biografic a lui Pamfil �eicaru.







��teagul ��rii� �i interven�ia maiorului Caraman

�n buna sa tradi�ie, Securitatea promitea mult, dar nu se �inea de cuv�nt. Obsedat de Elena Lupescu, dar �i de romanul s�u, prin mijlocirea fiicei sale stabilite la Paris, Pamfil �eicaru intr� �n contact cu emisarii de la Bucure�ti. Cazul era tratat foarte serios �n Central�, Generalui Maior Nicolae Doicaru trasmi��nd la Paris urm�toarele �n data de 12 mai 1965: �Se aprob� contactarea lui �Vlad� la domiciliu. Se va avea �n vedere urm�toarele probleme �n discu�iile ce se vor avea cu �Vlad�. S� i se comunice �Vlad� c� nu ne putem angaja �n problema edit�rii c�r�ii �Vulpea ro�cat�. El poate s-o publice.

Referitor la dosarul de anchet� penal� Iorga-Madgearu, informa�i-l c� a-�i comunicat la MAE �i a�tepta�i r�spunsul. �l ve�i comunica.

Privind acordarea unei pensii viagere nepotului lui Mascedonschi, spune�i lui �Vlad� c� pentru a interveni la MAE este necesar s� se cunoasc� datele lui de stare civil� doveditoare c� este nepotul lui Mascedonschi.

Se va da lui �Vlad� materialele trimise oficiului de MAE �i fotografii cu realiz�rile regimului nostru pentru ca �Vlad� s� le publice �n bran�a despre agricultura noastr�.

Mai pe rom�ne�te Securitatea nu se obliga la nimic, dar �i solicita lui �eicaru s� laude regimul! Ca o parantez� istoric� trebuie spus c� romanul Vulpea ro�cat�, al c�rui dactilo-script a fost p�strat la Munchen de dr. Vasile Iliescu a fost publicat �n Rom�nia abia �n 1996[14].

Ceva mai inteligen�i dec�t �eful lor, ofi�erii de la Paris ajung la o alt� concluzie: �Ordinele cu privire la �Vlad� au fost �n�elese de tov. Colonel Ilie, �ns� crede c� e mai bine ca lui �Vlad� s� nu i se resping� la primul contact n�dejdea c� �l vom ajuta s� g�seasc� un editor deoarece acesta a fost factorul hot�r�tor care la �mpins spre noi. El vrea doar s� i se recomande un editor �ntr-o �ar� arab� cu care el s� intre �n contact �i, s� publice cartea pe spezele sale, lucru pe care reziden�a crede c�-l putem face, f�r� ca noi s� ne amestec�m �n vreun fel. Se consider� c� e mai bine s�-i spun� lui �Vlad� c� s-a raportat celor �n drept cererea lui �i a�tept�m r�spuns�.

�n senza�ionala via�� a lui Pamfil �eicaru intervine �i maiorul Caraman � viitorul general Mihai Caraman, o legend� a spionajului � care exact �n acea perioad� se afla la Paris, evident la datorie! El noteaz�, dup� o �nt�lnire cu �eicaru urm�toarele: ��Vlad� a �nceput prin a expune prezen�a sa, afirm�nd c� pe el �l intereseaz�, �steagul ��rii indiferent cine-l �ine� �i c� el vrea ca s� m�soare posibilit��ile pe care le are s� sporeasc� interesele ��rii. Vorbind despre aceasta �Vlad� a afirmat c� vrea s� serveasc� �ara, �nu partidul comunist� , pentru c� el nu este comunist �i c� dac�, comuni�tii din R.P.R. lupt� pentru prosperitatea �i independen�a ��rii, el pe o cale diferit� lupt� pentru acela�i lucru�.

Discu�iile �i negocierile cu ofi�erii DIE sunt �n toi. Pe 5 mai 1965, �eicaru nu uit� s� le spun� reprezentan�ilor Bucure�tiului, f�r� s�-�i ia �ns�i nicio obliga�ie c�s-a g�ndit c� dac� justi�ia rom�n� l-ar reabilita, ar vrea s� devin� �� rom�n. El a fost condamnat la 20 ani �nchisoare, pentru fascism �i consider� c� aceasta nu corespunde adev�rului, practic condamnarea lui �� faptului c� �n 1945, pe timpul guvernului fantom� legionar, a vorbit la radio Viena. Dar el a refuzat s� fac� parte din acest �guvern� �i toat� activitatea lui poate �. C� nu a fost �i nu este un fascist. De aceea nu presupune s� actualiz�m aceast� problem� �i dac� ministrul justi�iei al R.P.R. este de acord s� se �. un proces de reabilitare a lui, ar da delega�ie s� se ocupe de acest proces avocatul DONGOROZI VINTIL� din Bucure�ti �i V. STANCIU din PARIS care �i sunt buni prieteni.

�n aceast� perspectiv� devenind �� rom�n, ar merge �n vizit� �n �ar�.

�n sf�r�it, �Vlad� a manifestat interes pentru a avea fotografii ale fostei sale propriet��i de la CIOROG�RLA�.

C� problema era serioas�, iar Pamfil �eicaru era luat �n serios la Bucure�ti st� dovad� �i urm�toarea not�.





Nicolae Ceau�escu aprob� deconturile lui �eicaru

Munca operativ� a ofi�erilor DIE era urm�rit� cu sufletul la gur� chiar de Nicolae Ceau�escu. �n continuare v� prezent�m un raport al Ministrului Afacerilor Interne, Cornel Onescu, care solicit� �datorit� situa�iei materiale precare �n care se afl� (n.n.Pamfil �eicaru), propunem totodat� s� i se acorde suma de 3.000 (trei mii) dolari care reprezint� cheltuielile efectuate de PAMFIL �EICARU , cu ocazia edit�rii materialului �Karl Marx �nsemn�ri despre rom�ni. Texte inedite. Comentariu��.Documentul poart� urm�toarea rezolu�ie: �De acord, ss. N. Ceau�escu� Comunicarea a fost f�cut� de serv. Secretariat azi 20 VII 1966�.





Gra�iat de Chivu Stoica la ordinul lui Ceau�escu

Puterea de la Bucure�ti l-a gra�iat pe Pamfil �eicaru, f�r� �ns� ca acest lucru s� fie adus la cuno�tin�a publicului, f�c�nd parte dintr-o ac�iune deplin consiprativ�. �n Rom�nia primul care a f�cut public acest fapt a fost academicianul prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu[15]. Reputatul istoric a descoperit �n arhivele fostului CC al PCR Decretul 977/1966 privind gra�ierea lui Pamfil �eicaru. Al�turi de Decret, se public� expunerea de motive a lui Cornel Onescu, ministru de Interne �n 1966, care, dup� cum se poate lesne constata, oferea argumentele juridice �i procedurale necesare �n temeiul c�rora se anula decizia a�a-zisului Tribunal al Poporului din 1945 �n �procesul ziari�tilor�. Gheorghe Buzatu este de p�rere c� documentul �ntocmit, necondi�ionat, cu �tiin�a, �n mod sigur �i din ini�iativa, lui N. Ceau�escu, devenit ulterior (9 decembrie 1967) pre�edinte al Consiliului de Stat al R. S. Rom�nia.

Surprinz�toare este gafa lui Mihai Pelin, un redutabil cercet�tor al arhivelor Securit��ii, care ajunsese la concluzia c� �dup� evenimentele din 1989, a fost achitat post-mortem de sentin�a Tribunalului Poporului din 1945�[16].



�eicaru - la parada de 23 august 1977!

�i vizita lui �eicaru la Bucure�ti a fost p�n� �n prezent subiect de disput�. Victor Frunz� credea c� �la sf�r�itul anilor �60, trimi�i ai regimului de la Bucure�ti �ncearc� s�-l determine s� se �ntoarc� �n Rom�nia. Repatrierea lui Pamfil �eicaru ar fi avut imense sensuri politice, mult peste ceea ce ar fi fost cea a lui Henri Coand�. �nainte de toate, o lovitur� dat� exilului anticomunist�.[17]

Colaboratorul s�u, Vasile C. Dumitrescu, credea c� ��n august 1976, Pamfil �eicaru ar fi �ntreprins o c�l�torie secret� �n RSR momit s� se duc� la Bucure�ti pe motiv c� Ceau�escu vrea neap�rat s�-l consulte. A avut o �ntrevedere cu un �nalt func�ionar, cred c� din Ministerul de Externe, dar desigur c� nu l-a v�zut pe Ceau�escu. �i-au dat �ns� seam� c� dac� �l �in acolo, va ie�i cu scandal �n str�in�tate. Deci, l-au trimis �napoi. I-au povestit c� din cauze neprev�zute, �nt�lnirea cu Ceau�escu trebuia am�nat�, deci el s� se �ntoarc� �n Germania �i c� �n a doua jum�tate a lunii septembrie �l vor readuce �n �ar� pentru ca s� stea de vorb� cu secretarul general al PCR�.[18]

Ovidiu Vuia sus�ine c� afirma�ia potrivit c�reia ziaristul a efectuat �n 1976 o c�l�torie �n RSR trebuie considerat� o legend� def�im�toare: �Pamfil �eicaru �n�a vizitat o �ar� comunist� (�) �i �n aceast� privin�� a fost calomniat de mul�i �n exil, nu numai c� ar fi vizitat Bucure�tiul dar a stat de vorb� cu �nsu�i Ceau�escu cer�ndu-i s�-i �napoieze �Palatul Curentului� �i chiar casa cu p�m�ntul de la Cirog�rla (�)�[19].

Cu p�rere de r�u sau nu, pentru c� adev�rul istoric este unul singur, trebuie spus c� Pamfil �eicaru s-a aflat la Bucure�ti �n perioada 20-28 august 1977.

M�rturia ofi�erului Nicolae Spori�

Dincolo de datele aflate �n Dosarul 66/SIE, cred c� este important� pentru cititori m�rturia ofi�erului Nicolae Spori�[20], cel care a avut o contribu�ie esen�ial� la racolarea lui Pamfil �eicaru dar �i la aducerea acestuia la Bucure�ti.

�Ac�iunea privindu-l pe Pamfil �eicaru s-a declan�at �n 1974-75, c�nd, aflat la Madrid, acesta a cerut o �ntrevedere particular� cu un diplomat rom�n. Cu acest prilej, el a cerut s� i se permit� surorii sale, doamna Munteanu, s� �l viziteze �n Spania. La scurt timp, cei doi fra�i s-au putut �nt�lni. Dup� revenirea doamnei Munteanu �n �ar�, inten�ia fratelui ei de a veni �n Rom�nia nu a mai constituit o surpriz�. A avut loc o nou� �ntrevedere cu Pamfil �eicaru pentru a vedea �n ce condi�ii aceast� vizit� a sa ar putea avea loc. Detaliile au fost discutate �i convenite �n sudul Germaniei, unde, din motive economice, Pamfil �eicaru se retr�sese, pentru a se putea bucura de sprijinul material al lui Ion Dumitru, patronul unei gazete de limb� rom�n�. �n timpul �ntrevederii, Pamfil �eicaru a insistat ca vizita sa s� aib� un caracter strict particular, pentru �a se evita orice fel de �ncurc�turi, v�lv� sau specula�ii� venite din partea unora din �ar�, dar mai ales, a unor cona�ionali din diaspora, care criticau atitudinea sa publicistic� moderat� din acei ani, acuz�ndu-l c� ar fi pactizat cu regimul comunist. A solicitat, totodat�, s� se analizeze posibilitatea unei �ntrevederi neoficiale cu Nicolae Ceau�escu �pentru a-l cunoa�te personal �i a-i �mp�rt�i unele opinii�.

Am preg�tit vizita �mpreun� cu regretatul meu coleg Adrian Afrim.

Principala noastr� preocupare a fost aceea de a p�stra o discre�ie absolut

asupra ac�iunii. (...)

Inform�rile asupra ac�iunii se f�ceau �n mod direct, verbal, �efului DIE, care, la r�ndul s�u, �l informa, tot verbal, pe Nicolae Ceau�escu. Prima informare f�cut� �efului statului pe aceast� tem� s-a referit la dorin�a jurnalistului de a vizita �ara. S-a cerut aprobarea sa expres�, �ntruc�t aveam nevoie de garan�ia c� nu ne vom confrunta cu cine �tie ce mostr� de exces de zel din partea altor organe (mai ales din partea Procuraturii), care ar fi putut s� �ncerce punerea �n aplicare a unei sentin�e judec�tore�ti definitive. Ceau�escu �i-a dat acordul, dar s-a declarat sceptic c� vom putea s�-l determin�m pe jurnalist s� vin� �n �ar�.

A doua informare, tot verbal�, a fost f�cut� �n iulie 1977, c�nd �eful DIE a confirmat c� Pamfil �eicaru va veni �n �ar� �n cursul lunii august 1977 �i �i-a exprimat dorin�a de a fi primit �ntr-o scurt� audien��. Ceau�escu �i-a dat consim��m�ntul asupra vizitei �i nu a respins solicitarea privind audien�a, dar nici nu a aprobat-o explicit, spun�nd doar: �S� vin� �i o s� vedem atunci�.

De�i cet��ean rom�n, Pamfil �eicaru poseda un pa�aport de partid eliberat de autorit��ile spaniole. De altfel, mul�i rom�ni din diaspora aveau astfel de pa�apoarte de apatrizi. Av�nd aprobarea expres� a lui Ceau�escu, l-am asigurat pe jurnalist de bunele noastre inten�ii, precum �i de faptul c� �i vom acorda tot sprijinul logistic ca s� nu aib� cumva vreun necaz. Pamfil �eicaru avea atunci 83 de ani �i se deplasa cu ajutorul unui baston, �ntruc�t avea sechele de la o fractur� mai veche la picior. De aceea, el a fost preluat de la Viena de colegul Afrim, al�turi de care a zburat la Bucure�ti, la 20 august 1977.

Eu i-am a�teptat la Otopeni av�nd at�rnat de g�t un ecuson care �mi

permitea acces liber �n tot aeroportul. L-am trecut prin vam� �i frontier�,

aplic�ndu-i-se viza pe o foaie volant�, procedeu care se practica �n acel timp �n asemenea cazuri.

L-am condus �i l-am cazat la Hotelul Minerva, de pe B-dul Lasc�r

Catargiu, pe atunci Ana Ip�tescu. Acolo a urm�rit festivit��ile organizate de 23 August, �n Pia�a Aviatorilor, dup� ce declinase cu �n�elepciune oferta noastr�, neinspirat� �i riscant�, de a privi manifesta�ia respectiv� din tribun�, unde, datorit� fizionomiei sale inconfundabile, ar fi putut fi recunoscut.

Ceau�escu nu l-a primit �n audien��, dar l-a �ns�rcinat pe generalul

Nicolae Doicaru s� stea de vorb� cu el. Acest lucru s-a �nt�mplat �ntr-o loca�ie ferit� de ochi indiscre�i.

�Conu‟Pamfil� la Ciorog�rla �i pe litoral

�Conu‟Pamfil�, cum ne-a sugerat s� i ne adres�m, el neagre�nd

apelativul �maestre�, a vizitat, �n acea s�pt�m�n� de august, ora�ul Bucure�ti, a petrecut o noapte la Ciorog�rla �i dou� zile pe litoral, mai ales la Mangalia, unde avusese o proprietate cu vi�� de vie, pe care �inea mult s� o revad�. Deplas�rile s-au f�cut cu autoturismul condus de colegul Afrim.

La un moment dat, �n timpul vizitei pe litoral, i-a cerut colegului Adrian

Afrim s� opreasc� autoturismul �i a spus:

� Dragii mei, eu v-am rugat s� m� duce�i la Mangalia. Aici v�d un alt

ora�. Unde m-a�i adus?

� Coane Pamfile, i-am r�spuns, asta e Mangalia!

Nu i-a venit s� cread� �i nu s-a convins dec�t atunci c�nd a recunoscut

fosta sa proprietate din apropierea ora�ului �i mai ales vi�a de vie, care �i

r�m�sese �ntip�rit� �n memorie.

La �ncheierea vizitei am discutat posibilitatea ca el s� dezv�luie

compatrio�ilor din diaspora c� a petrecut opt zile �n Rom�nia, de unde s-a �ntors �viu �i nev�t�mat�. A replicat:

� Oamenii �ia o s� cread� c� m� �in de �otii sau c� mi-am pierdut

min�ile �i �ncurc ��rile!

I-am argumentat c� poate s� le prezinte foaia turistic� volant� cu vizele

de intrare �i ie�ire aplicate la Otopeni. A r�s spun�nd c� ��sta e un argument,

�ntr-adev�r!�

Nu voi uita niciodat� cuvintele pe care mi le-a adresat c�nd ne-am luat

r�mas bun:

� Dragul meu, v� mul�umesc pentru tot ce a�i f�cut pentru mine. Nu

speram c� voi mai avea posibilitatea s� rev�d meleagurile at�t de dragi mie. M-a�i ajutat s� �mi alin dorul care m� mistuia. Acum pot s� �nchid ochii lini�tit. Drumul �napoi la Viena l-a f�cut tot �n compania lui Adrian Afrim.�Conu‟Pamfil� era anticomunist de-o via��, cum zicea el, dar nu �i

ascundea afec�iunea �i respectul fa�� de neamul �i de �ara sa. Aceast� atitudine el o explica foarte simplu: �Regimurile politice sunt trec�toare �i pline de p�cate. P�m�ntul natal este peren�. (...) Trei ani mai t�rziu, el avea s� treac� �n nefiin��.



�n privin�a colabor�rii cu Securitatea autorul consider� c� Pamfil �eicaru (nume de cod: Vlad) a colaborat cu serviciile secrete de la Bucure�ti. R�m�ne de v�zut �ntr-un alt studiu dac� �eicaru s-a folosit de Securitatea sau invers. Poate, �n numele unor coinciden�e de interese (antimonarhismul, antisovietismul) fiecare ar fi �ncercat s� se foloseasc� �i s� manipuleze pe cel�lalt. De altfel, un cercet�tor serios, Sorin Gabriel Ioni�� ajunge la concluzia c� Pamfil �eicaru a colaborat cu Securitatea, dar �i �a p�strat �o relativ� libertate de g�ndire�[21].



Note



* Jurnalist �i scriitor, membru al Colegiului CNSAS. Ultima lucrarea publicat�: �Dosarul Mitropolitului Galaction Cordun�, editura Agnos, 2012

[1]Pelin Mihai - �Opisul emigra�iei politice. Destine �n 1222 de fi�e alc�tuite pe baza dosarelor din arhivele Securit��ii�, Editura Compania, 2002, pag.314-316

[2]�eicaru Pamfil� �Istoria presei�. Edi�ie �ngrijit� �i prefa�at� de George Stanca, Editura. Paralela 45, Pite�ti, 2007

[3] Manolescu Florin- �Enciclopedia Exilului Rom�nesc 1945-1989�, editura Compania, 2003, pag. 671-676

[4]Ioan Opri�� �Procesul ziari�tilor �na�ionali�ti� (22 mai � 4 iunie 1945�), Bucure�ti, Editura Albatros, 1999

[5]Frunz� Victor��Destinul unui condamnat la moarte � Pamfil �eicaru�, Bucure�ti, 2001

[6] Marius Ci�migiu, primul so� al Viorellei �eicaru (n. 1923 - m. 1981).

[7] Manolescu Florin, �Enciclopodia��.

[8] Al. de Flers, Rene � �Europa libera �i exilul rom�nesc. O istorie �nc� nescris�, Criterion Publishing (2004)

[9]�eicaru Pamfil� �L�muriri preliminare�, Curentul, nr 5922, 11 ian.1978

[10]Pelin Mihai . �Opusul...

[11]Manolescu Florin, �Enciclopodia��.

[12]Dosar nr. 66/SIE, Arhiva CNSAS

[13] Trebuie men�ionat c� primul studiu serios despre activitatea lui Pamfil �eicaru �n exil �i rela�iile sale cu Securitatea �i apa�ine istoricului Sorin Gabriel Ioni��, �Publica�iile �Curentul�, �Carpa�ii� �i �Stindardul� �n Arhivele Securit��ii (1975-1989)�, I-II, �n �Caietele INMER�, Bucure�ti, an VI, nos 14 �i 15 din martie �i iulie 2009.

[14]�eicaru Pamfil � �Vulpea ro�cat� � roman, editura Jurnalul Literar, Bucure�t, 1996

[15]Buzatu Gheorghe � �Nicolae Ceau�escu � biografii paralele, stenograme, agende, cuv�nt�ri secrete, dosare inedite, procesul �i execu�ia� (Colec�ia Opera Omnia, 2011)

[16] Pelin Mihai . �Opusul...

[17]Frunz� Victor ��Destinul�

[18]Dumitrescu Vasile C.� �O istorie a exilului rom�nesc � 1944 � 1989�, editura Evf, 1997

[19]Vuia Ovidiu � �Sub zodia c�r�ii �i a studiului�, Editura Rita Vuia, 2007

[20]Spori� Nicolae - �Pamfil �eicaru: �ntoarcerea la izvoare� - �Vitralii - Lumini �i umbre�, Publica�ie editat� de Asocia�ia Cadrelor Militare in Rezerv� �i in Retragere din Serviciul Rom�n de Informatii, anul II, nr.5, decembrie 2010

[21]Sorin Gabriel Ioni��, �Publica�iile..

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ro.wikipedia.org/wiki/Pamfil_%C8%98eicaru

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce nationalitate avea Leonardo da Vinci ?
A: american

B: roman
C: ungur

D: italian

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

In ce tara s-a nascut Pablo Picasso ?
A: Chile

B: Japonia
C: Spania

D: Romania

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a pictat tabloul Car cu boi ?
A: Nicolae Grigorescu

B: Amza Pelea
C: Nicolae Ceausescu

D: Andreea Esca

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Unde se afla expus tabloul Guernica, de Pablo Picasso ?
A: Madrid

B: Busteni
C: Sinaia

D: Calafat

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a pictat Taranca din Muscel ?
A: Horia Bernea

B: Nicolae Grigorescu
C: Claude Monet

D: Pablo Picasso

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a pictat Capela Sixtina ?
A: Rafael

B: Sandro Botticelli
C: Titian

D: Michelangelo

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine a pictat Guernica ?
A: Georges Braque

B: Juan Gris
C: Pablo Picasso

D: Gino Severini

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Care pictor din secolul XIX este cunoscut si pentru ciclul sau de lucrari dedicat florii-soarelui ?
A: Vincent van Gogh

B: Frederic Bazille
C: Claude Monet

D: Edgar Degas

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine este autorul operei Scoala din Atena ?
A: Rafael

B: Michelangelo
C: Leonardo da Vinci

D: Jan van Eyck

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce pictor a continuat sa picteze legandu-si pensula de mana ?
A: Pierre-Auguste Renoir

B: Claude Monet
C: Edgar Degas

D: Alfred Sisley

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Tablourile Maja desnuda si Maja vestida, expuse la muzeul de arta Prado de la Madrid, au fost opera pictorului:
A: Velasquez

B: Murillo
C: Goya

D: Rembrandt

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***