Verificati-va cunostintele de cultura generala

SCIAENOCHROMIS AHLI



SCIAENOCHROMIS AHLI

Este o specie de pesti de apa dulce, care isi are originile in apele Lacului Malawi, in zonele unde se imbina rocile si nisipul, in estul continentului african. Acest peste mai este denumit si Haplo Albastru Fluorescent. Stiintific, mai poarta denumirea de: Cyrtocara ahli, Haplochromis ahli sau Haplochromis jacksoni.

Aceasta specie de pesti are un corp lungit, turtit pe laterale, care se termina cu o gura mare cu buze puternice si bine definite. Pe scurt, un cichlid. Capul sau formeaza un unghi de 60� fata de gura. Masculii au un colorit albastru-fluorescent uimitor, comparativ cu cel al altor specii de apa sarata. Uneori pot fi zarite 6 dungi verticale, de acelasi colorit dar de o nuanta ceva mai inchisa. Inotatoarele si coada au acelasi colorit ca si restul corpului. Femelele au adesea un colorit maroniu-cenusiu, cu cateva varfuri de solzi de culoare albastra, in zona mediana. De asemenea, uneori, pot fi vizibile 6 dungi verticale, pe partile laterale ale corpului. Inotatoarele si coada pastreaza coloritul corpului. Coada este in forma de evantai, putin in forma de "V". Ochii sunt mari, negrii, cu o zona inelara invecinata de culoare argintie si neagra.

Pentru o buna intretinere a acestor pesti, aveti nevoie de un acvariu cu un volum minim de aproximativ 350 de litri, cu o apa a carei duritate sa fie de 12 pana la 20�GH (de preferat 16), cu o temperatura cu valori cuprinse intre 24 si 28�C si cu un pH cu variatii de la 7.8 la 8.5 (de preferat 8.1). Acesti pesti au nevoie de mari spatii libere pentru inot. Construiti un relief, care sa ofere multe spatii de ascunzatoare si pasaje largi, din materiale solide, care sa nu se darame. Un sol alcatuit din nisip de corali fin, presarat, pe alocuri, cu roci, este necesar. Acest peste prefera apele de mijloc si de jos ale acvariului.

La maturitate, un exemplar masculin din aceasta specie, atinge o lungime de aproape 16 cm, in vreme ce, o femela, ajunge abia pe la 11 cm. Este o specie de pesti predatoare, care mananca orice peste mic ii iese in cale. In afara de acest lucru, este un peste pasnic, dar teritorial. Masculii sunt poligami, astfel ca, trebuie sa tinem un singur mascul si mai multe femele, in acelasi acvariu. Companioni potriviti pentru acest peste sunt cei din familiile: Haplochrominele din Lacul Malawi, Synodontidele, Mbuna, Polypteridele sau Afromastacembelidele.

Din meniul acestor pesti enumeram: hrana vie, constand in crustacei, pestisori, insecte de apa, larve ale acestora, hrana preparata sub forma de tablete sau fulgi. Exista o alta varietate de colorit a acestei specii, avand o pata alba pe cap. Schimbari si reimprospatari frecvente si partiale ale apei din acvariu sunt imperios necesare in mentinerea unei sanatati bune a pestilor si scoaterea in evidenta a coloritului lor magnific. Este o specie de pesti foarte sensibila la poluarea apei. Eforturile suplimentare de intretinere merita pe deplin, mai ales in momentul in care vedeti pestele.

Reproducerea,, in captivitate, acestor pesti este destul de dificil de ralizat. Puneti, un mascul impreuna cu 3 sau mai multe femele, intr-un acvariu separat. Folositi o apa cu un pH ale carui valori sa fie de 8 - 8.5, cu o duritate de 15 pana la 18�GH si cu o temperatura cu valori cuprinse intre 27 si 29�C. Masculul isi va curta si atrage femela, prin scuturarea corpului sau albastru superb. Ouale fecundate sunt incubate de femela timp de 18 - 22 de zile. Dupa eclozare, mama va mai avea grija de pui inca o saptamana. Intre timp, este bine, sa indepartati masculul din acvariul folosit pentru reproducere. Puietul poate fi hranit cu Artemia nauplii si Daphnia.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

SERRASALMUS NATTERERI



SERRASALMUS NATTERERI

Este o specie de pesti, care isi are originile in apele dulci ale unei bune parti din bazinul amazonian. Cea mai mare parte a exemplarelor din aceasta specie sunt din cele crescute si obtinute in captivitate. Mai este denumit si Piranha cu Burta Rosie. Stiintific, mai poarta numele de Pygocentrus nattereri. Aceasta specie de pesti a fost descrisa pentru prima data de Kner, in 1858. Era denumita Serrasalmus nattereri si, inca, se mai face referire la acest nume in multe tratate de acvaristica sau in magazinele de specialitate.

Acest peste are un corp rotund, turtit pe laterale, care se termina la un capat cu o gura mare, care are buza de jos mult mai mare decat cea de sus. Are un colorit gri-verzui, pe marea majoritate a corpului. Partea ventrala este colorata in galben-portocaliu. Inotatoarea dorsala pastreaza coloritul corpului, la baza, iar marginea ei este colorata in alb sau este transparenta. Acelasi colorit il are si inotatoarea anala, numai ca, aici, mai apare o culoare portocalie, specifica zonei corpului aflata in vecinatate. Coada sa este in forma de evantai si are un colorit negru la baza, apoi o zona alba putin transparenta, urmata de zona de margine, care este tot neagra. Capul sau este mare. Are niste ochi mari, reci, negrii, de predator feroce, cu o zona inelara invecinata neagra.

Pentru o buna intretinere a acestor pesti, aveti nevoie de un acvariu cu un volum minim de aproximativ 210 litri, cu o apa usoara si acida, cu o temperatura a apei cu valori cuprinse intre 15 si 24�C si cu un pH cotat intre 6 si 7.5. Sunt o specie care se adapteaza foarte usor la orice gen de apa.. Nu au nevoie de o vegetatie prea densa, deoarece sunt predatori feroci care trebuie sa atace prada si aceasta nu trebuie sa aiba locuri unde sa se ascunda. Au nevoie de mult spatiu pentru a-si delimita teritoriile, altfel, ei vor ajunge sa se manance intre ei. Sunt o specie robusta si usor de intretinut. Solul poate fi alcatuit din pietris marunt amestecat cu nisip fin. Ei prefera apele de la toate nivelurile, in special cand ataca prada.

La maturitate, un exemplar din aceasta specie, atinge o lungime maxima de aproximativ 20 cm, in captivitate, si de 30 cm, in libertate. Sunt o specie predatoare si agresiva fata de exemplare din propria specie, este teritoriala. Sunt o specie de pesti foarte risipitoare si care face multa murdarie, astfel ca, aveti nevoie de un sistem de filtrare foarte performant si puternic, pentru a tine sub control poluarea apei. Nu incercati sa le oferiti hrana vie si sa urmariti cu o placere morbida repercusiunile. Adesea ei se hranesc cand doresc si nu cand le comandati. Nu faceti greseala sa bagati mana in acvariu. Costul unui astfel de peste poate incepe de la 5 euro pentru un exemplar de aproximativ 3 cm si poate ajunge, uneori, la sume exorbitante, in functie si de zona de unde este adus, de furnizor si de magazinul de la care il cumparati.

Din pacate, unele carti arata ca, o specie similara si inrudita cu Serrasalmus nattereri, este mult mai pasnica si mai putin agresiva si ca poate fi mentinuta impreuna cu alti pesti intr-o comunitate de pesti linistita. Aceasta specie poarta numele de Serrasalmus ternetzi si daca veti asculta acest sfat veti face o greseala monumentala. Serrasalmus ternetzi este acelasi peste cu Serrasalmus nattereri, aceeasi agresivitate, acelasi instinct de ucigas cu sange rece. Urmand acest sfat riscati sa ramaneti fara pesti in acvariu si sa distrugeti tot pentru ce ati muncit si investit. Pestii Piranha, asa cum ii stie si ii cunoaste toata lumea, este bine a fie tinuti singuri in acvariu.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

SHUBUKIN



SHUBUKIN

Este o specie de pesti care este un crap salbatic, originar cunoscuta sub numele de Crap Crucian, Crap Gibel sau Crap Auriu, si care a fost descrisa pentru prima data de Linnaeus, in 1758. Isi au originile in apele dulci ale raurilor si lacurilor din Asia; centrul continentului si China. Astazi, pestele-auriu domesticit, este raspandit la nivel mondial. La inceputul secolului al XVII-lea a fost exportat pentru prima data in Japonia si apoi in Europa unde a fost modificat in variate colorituri, pe care le intalnim astazi. Pestele-auriu Shubunkin cunoaste peste 125 de varietati coloristice, obtinute in captivitate, proces inceput in Japonia, in 1900. Nu este o specie pe lista speciilor protejate, presupunandu-se ca nu mai exista astfel de pesti in libertate.

Pestii Shubunkin au un corp alungit, turtit pe laterale, specific Pestilor-aurii. Capul sau este mare, dar scurt si se leaga fin de restul corpului. Coada sa este mare, bifurcata, cu doi lobi mari, bine definiti. In general, inotatoarele sale sunt ridicate, iar marginea din spate a inotatoarei dorsale, este putin concava. Exista doua tipuri de pesti Shubunkins: cel de Londra si cel de Bristol. Cel de Londra este foarte asemanator cu Pestele-auriu comun, cu aproape aceeasi forma a corpului, cu aceleasi inotatoare si coada. Pestele-auriu comun are totusi un alt colorit, fiind portocaliu deschis, stralucitor si fiind ceva mai mare in dimensiuni. Varianta de Bristol a lui Shubunkin, are o coada enorma, care este foarte lata, putin bifurcata si cu lobi bine rotunjiti.

In functie de marimea si populatia piscicola a acvariului, un peste Shubunkin poate creste intre 10 cm (pentru un acvariu de 20 de litri) si 15 cm (pentru un acvariu de 40 de litri), desi exista unii pasionati care sustin ca au atins si 33 de cm lungime, lucru pe care, daca nu il vedem bine documentat, ne cam indoim de veridicitatea sa. Este un peste care inoata in mai toate regiunile acvariului. Distingerea masculului de femela este foarte greu de realizat. Femela, in perioada imperecherii, are burta ceva mai plinuta, datorita icrelor. In aceeasi perioada, masculul, dezvolta niste pistrui albi pe corpul sau.

De vreme ce, sunt o specie de pesti omnivora, pestii Shubunkin se hranesc cu mai toate felurile de produse vii sau preparate, sub forma de fulgi. Este bine sa le oferiti hrana sub forma de fulgi, de inalta calitate, pentru a-i mentine in bune conditii si pentru a scoate la lumina maximul intensitatii sale coloristice. Periodic, oferiti-le hrana vie, constand in creveti tocati marunt, viermi, rame, Daphnia sau viermi tubifex. Este recomandat, sa ii hraniti cu fulgi decat cu hrana vie, pentru a evita aparitia parazitilor si infectiilor cu bacterii. Sunt una dintre cele mai robuste si rezistente la boli specii de pesti-aurii. Nu sunt foarte pretentiosi la calitatea apei si a temperaturii acesteia. Un sistem bun de filtrare a apei este necesar, totusi. Ei au nevoie de foarte mult oxigen si produc foarte multa mizerie. Este important ca, acvariul dumneavoastra, sa aiba o suprafata a apei foarte mare.

Furnizati o cantitate mai mare de apa acestui peste si va va reduce cantitatea de apa ce trebuie improspatata si inlocuita periodic. O inlocuire saptamanala a unei cote de 1/4 spre 1/3 din apa acvariului, este indeajuns. Exista o regula simpla: pentru fiecare 2.5 cm de lungime de peste, asigurati un volum de 4 litri de apa in acvariu. Este o formula care trebuie aplicata puietului in crestere si nu mai are efect, cand este vorba de exemplare mature. Solul trebuie sa fie alcatuit din pietris marunt si un relief, din piatra si lemne, care sa ofere protectie la nevoie. Plantele subacvatice, vii sau din plastic, vor fi foarte mult apreciate de acest peste. Nu uitati sa acoperiti bine acvariul, in vederea reducerii evaporarii si a ocazionalelor, dar rarelor, sarituri din acvariu. Iluminatul nu este esential pentru acesti pesti, dar va va ajuta la o buna cresterea a plantelor, daca aveti asa ceva.

Pestii Shubunkin sunt o specie robusta, care rezista la variatii foarte mari ale temperaturii, pana la cateva grade peste temperatura de inghet. Aceasta scadere a temperaturii trebuie sa se faca gradual, altfel ca, daca ea se face brusc, pestii vor muri. Ideal ar fi o temperatura a apei cu valori cuprinse intre 18 si 22� C, cu o duritate cuprinsa intre 5 si 19�GH si cu un pH cu variatii in intervalul 6 - 8.

Sunt o specie de pesti foarte sociabila si pasnica. Este pestele ideal, intr-o comunitate de pesti calmi si bine inchegata. Nu este necesar, sa adaugati in acvariu specii de pesti care se hranesc pe fundul acvariului sau care sunt obisnuiti sa se hraneasca cu resturi, atata timp cat aveti in bazin un peste-auriu. Atata timp cat nu aveti in acvariu pesti teritoriali si agresivi, pestele Shubunkin va inflorii. Reproducerea la pestii-aurii Shubunkin se face fara nicio problema. Ei sunt o specie care isi depune oualele aproape oriunde si care se inmultesc mai mereu in acvariul de baza, atata vreme cat ii sunt mentinute conditiile de viata si nu exista alti pesti care se heanesc cu icrele lor.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

SORUBIM LIMA



SORUBIM LIMA

Este o specie de pesti de apa dulce intalnita in America de Sud, in bazinul fluviului Amazon, in special in Columbia, Brazilia, Peru si Paraguay. Acest peste mai este denumit si Pestele-pisica cu Nasul Lopata (Shovelnose Catfish). Stiintific, el mai este cunoscut sub denumirea de: Platystoma lima, Platystoma luceri, Silurus lima sau Sorubim luceri.

Aceasta specie de pesti are un corp alungit, putin turtit lateral si care se termina cu un bot foarte lung. Botul sau lung seamana foarte mult cu ciocul unei rate. In jurul acestui bot se gasesc trei perechi de mustati mari (ele cresc din ce in ce mai mari, odata cu avansarea in varsta). Este un peste foarte rapid si zvelt, al carui corp este colorat in maroniu. O dunga groasa, neagra, orizontala, se intinde pe toata zona mediana a partii laterale a corpului. Ea porneste din zona imediat urmatoare a botului si tine pana la varful cozii. O alta dunga, putin mai subtire, de culoare bej, se gaseste deasupra celei negre si parcurge aceeasi distanta. Zona pectorala a acestui peste este alba. Inotatoarele si restul cozii sunt transparente. Ochii sai sunt relativ mici, raportati la marimea corpului, de culoare inchisa, cu o zona inelara invecinta argintie.

Pentru o buna intretinere a acestor pesti, aveti nevoie de un acvariu cu un volum minim de aproximativ 210 litri (ideal pentru exemplare de pana in 25 de cm), cu o apa a carei duritate sa fie de 6 pana la 18�GH (de preferat 8), cu o temperatura ale carei valori sa fie cuprinse intre 22 si 30�C si cu un pH care sa varieze in intervalul 6.2 - 7.5 (de preferat 6.8). Acest peste prefera acvariile cu nivel scazut al apei, cu suprafete foarte mari de inot si isi petrece timpul in apele de jos ale bazinului, in cautare de hrana. Iluminatul sa fie redus cu ajutorul unor plante plutitoare. Folositi plante subacvatice robuste, rezistente si cu radacini care se infig adanc in sol. Eventualele plante mici vor fi ingropate sau dezradacinate. Solul sa fie format din pietris marunt pe care sa montati un relief din roci si lemne, care sa confere spatii de ascunzatoare, pentru o panda buna.

La maturitate, un exemplar din aceasta specie, crescut in libertate, atinge o lungime maxima de aproximativ 75 cm, in vreme ce, un exemplar nascut si crescut in captivitate, abia ajunge la o lungime de 45 cm. Este o specie de pesti activa pe durata noptii, care va ataca si manca orice peste mai mic, pe care il poate inghiti sau devora. Este bine sa fie combinat cu alti pesti robusti si cu dimensiuni mari. Poate fi tinut ca un singur exemplar sau in mici grupuri, depinde de ce acvariu dispuneti. Companioni potriviti pentru acesti pesti, sunt cei din familiile: Anostomus, Colossosma, Metynnis, Myleus, Serrasalmus, Chalceus, Acestrorhynchus, Crenicichla, Cichlasomine, Cichla si Astronotus.

Dupa cum am aratat mai sus, avem de-a face cu un peste predator, care este carnivor, hranindu-se, in principal, cu hrana vie constand in pesti, rame, viermi, orice alt gen de carne sau vietate care ii vine la indemana; dar accepta si hrana preparata sub forma de tablete, dar care ar trebui oferita ocazional si nu trebuie sa faceti din acest lucru o regula. Este foarte greu sa diferentiem un mascul de o femela. Reproducerea cu succes a acestor pesti, in captivitate, nu a fost realizata si documentata pana acum.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

STEATOCRANUS CASUARIUS



STEATOCRANUS CASUARIUS

Este o specie de pesti care isi are originilie in apele curgatoare rapide, din zonele muntoase, al cursului superior al raului Zair, in Congo, in zona centrala a continentului african. Mai este denumit si Pestele cu Cap de Bou. Stiintific, mai este cunoscut sub denumirea de Steatocranus elongatus.

Aceasta specie de pesti are un corp alungit, turtit pe laterale si care, are ca specific, o umflatura deasupra fruntii sale, care seamana cu o basica si are forma unui ou de gaina. In functie de conditiile apei si dispozitia acestui peste, coloritul sau se schimba de la o culoare inchisa de gri la una foarte deschisa a aceleiasi culori. Pe partile laterale, acest peste, are aproape 5 dungi groase, negre-galbui, sterse. Inotatoarea dorsala este foarte lata si are partea din spate ceva mai alungita, intinzandu-se, din zona imediat urmatoare cocosii sale, pana la inceputul penducului caudal. Are un cap de mari dimensiuni, cu fata grasuna, cu buze carnoase si bine definite. Ochii sai de marime medie, intr-o apa de o claritate buna, au un colorit turcoaz si o zona inelara invecinata de culoare gri-turcoaz.

Pentru o buna intretinere a acestor pesti, aveti nevoie de un acvariu cu un volum minim de aproximativ 90 de litri, cu o apa a carei duritate sa fie cuprinsa intre 2 si 15�GH (de preferat 6), cu o temperatura cu valori situate intre 24 si 28�C si cu un pH cu variatii in intervalul 6 - 7.5 (de preferat 6.8). Trebuie sa aveti un relief solid si bine pozitionat, care sa ofere multe pasaje, locuri de ascunzatoare si crevase. Este necesar un filtru bun al apei care sa imprime un curent puternic. Plantele trebuie sa fie robuste si bine inradacinate, pentru a nu fi desprinse de curentul apei sau de acest peste activ. Ideal ar fi, sa creati, in acvariu, o zona cu un curent puternic si o alta fara curent, pentru a oferii diferitelor specii de pesti din acvariu zone propice de convietuire. Un sistem de aerare destul de bun este necesar. Solul sa fie compus din pietris marunt deoarece acest peste prefera apele de jos ale acvariului.

La maturitate, un exemplar din aceasta specie, atinge o lungime maxima de aproape 12 cm, in cazul masculilor, si de 8 cm, in cazul femelelor. Este o specie de pesti teritoriala si beligeranta. Acest peste poate fi tinut in acvariu cu o mare varietate de specii de pesti de marimi dimensiuni. Puteti tine si pesti mai mici, dar ei trebuie sa prefere apele superioare iar acvariul sa aiba dimensiuni apreciabile. Acesti pesti sunt o specie monogama pe toata durata vietii. Daca partenerul moare, celalalt peste va trai, cu siguranta, toata viata singur. Cel mai bine este sa ii tineti in perechi. In perioada de reproducere el devine mai agresiv si teritorial. Companioni potriviti pentru acesti pesti, sunt cei din familiile: Tilapia, Haplochromide, Hemichromide, Synodontide, Polypteride, Distichodide, Cichlasomide, Pimelodide, Loricaride (Plecos), Eutropide, Pesti-fluture si Barb.

Acesti pesti se hranesc cu hrana proaspata constand in insecte de apa, larve ale acestora, crustacei, viermi tubifex; hrana preparata sub forma de fulgi si tablete; si hrana pe baza vegetala. Este un mancator gurmand si lacom, care face multa risipa. Masculii au o cocoasa pe frunte mult mai mare decat o au femelele. Acestea din urma, au si ele aceasta cocoasa, dar nu este la fel de mult dezvoltata. Este un peste amuzat, datorita stilului sau de inot, deloc pretentios. Are o puternica personalitate. Necesita schimbari partiale si frecvente ale apei din acvariu.

Reproducerea, in captivitate a acestei specii de pesti, se face cu mare usurinta. Luati un acvariu separat, cu un volum ceva mai mic decat cel mai sus mentionat, cu o apa al carei pH sa fie de 6.5 - 6.9, cu o duritate ale carei variatii sa fie cuprinse intre 4 si 12�GH si cu o temperatura cu valori cuprinse intre 27 si 29�C. Dotati acvariul cu locuri de ascunzatoare, formate din pietre sau ghivece de flori rasturnate. Femela depune pana la 150 de oua, dar, in general, se rezuma la 30 pana la 60 de oua, ce vor fi depuse intr-unul din locasele create mai sus. Ele sunt pazite cu mare atentie de catre femela, in vreme ce, masculul, pazeste zona invecinata cuibului. Puietul eclozeaza repede si poate fi hranit cu Artemia nauplii si hrana preparata sub forma de fulgi. Ambii parinti continua sa aiba grija de puiet, timp de inca alte aproximativ 2 saptamani, femela fiind si cea care ii hraneste.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

SYMPHYSODON AEQUIFASCIATA



SYMPHYSODON AEQUIFASCIATA

Este o specie de pesti de apa dulce, care isi are originile in apele dulci ale raurilor si lacurilor afluente ale Amazonului, dar si in apele acestuia din urma. Acest peste mai este denumit si Discus.

Acest peste mai este poreclit si "regele acvariului", si asta pe buna dreptate. Putini pesti de apa dulce sau sarata se pot masura in colorit si statura cu el. Discus poate fi intalnit in diferite colorite, pastel maroniu, rosu si verde spre albastru neon, portocaliu si galben. Ei pot fi colorati in doua culori, dintre care una consistenta, sau pot fi colorati intr-o paleta coloristica. Corpul lor are o forma rotunda, inalta si turtita pe partile laterale. Pot exista si varietati care sa aiba un corp ceva mai inalt sau cu inotatoare si coada mult mai mari si gratioase. Daca va ganditi la un colorit anume, cu siguranta exista pe undeva, cineva, care creste si vinde acea varietate coloristica dorita de dumneavoastra.

La maturitate, un exemplar din aceasta specie, atinge o lungime de aproximativ 15 - 20 cm, iar inaltimea lor este, adesea, aproape egala cu lungimea. Au o durata medie de viata de 10 - 15 ani, fiind o specie foarte longeviva. Este un peste destul de timid, el ascunzandu-se mai mereu. Daca sta prea mult ascuns, acest lucru poate indica faptul ca apa are o calitate proasta si trebuie inlocuita. In conditii optime de mediu, dupa ce s-au acomodat, isi cunosc stapanii si au tabieturile lor, acestia vor putea chiar sa ia hrana din mana voastra. Nu este recomandat sa ii tineti intr-un acvariu cu alti pesti care sunt agresivi, precum cichlide africane, pesti-inger sau alti pesti mari agresivi. Pot fi tinuti intr-un acvariu doar cu ei in el, dar pot fi tinuti impreuna si cu alti pesti pasnici precum tetras mai mici sau cichlide pitice.

Pentru o buna intretinere a acestor pesti, aveti nevoie de un acvariu cu un volum minim de aproximativ 120 de litri, cu o apa usoara (10-120 microsiemens) si slab-nutritiva, cu o temperatura a apei de 24 pana la 29�C si cu un pH cu variatii intre 5.5 si 6.5. Iluminatul trebuie sa fie scazut, fie cu ajutorul plantelor plutitoare sau subacvatice, sau prin alte mijloace. Un curent destul de redus al apei este binevenit. Majoritatea acestor pesti, fiind nascuti si crescuti in captivitate, se pot adapta la diferite conditii de trai. Ei par a creste mult mai bine intr-o apa cu un pH ridicat si intr-o apa foarte dura. Improspatati apa din acvariu cel putin odata la doua zile si in cantitate de pana la 50% din volumul acvariului. Cei specializati, in special crescatorii, fac chiar si o inlocuire de 50 pana la 90% din apa acvariului, zi de zi. Pentru exemplarele mature, o schimbare de 25% a apei din acvariu, odata pe saptamana, este de ajuns.

Este o specie de pesti carnivora care mananca mai toate felurile de hrana ce ii este oferita, desi au o mare slabiciune pentru viermi si rame. Puietul trebuie hranit cel putin de 6 - 8 ori pe zi cu o hrana preparata bogata in vitamine. La o varsta mai avansata, acestia trebuie hraniti de 3 - 5 ori pe zi, in vreme ce adultii de numai doua ori pe zi. Trebuie sa aveti mare grija cand le oferiti hrana vie, deoarece aceasta poate purta paraziti, ce vor dauna mai apoi pestilor.

Diferentierea de sexe la Discus este foarte greu de facut in perioada anterioara ajungerii la maturitate. Masculii vor dezvolta o cocoasa deasupra fruntii, vor avea inotatoarele pectorale ceva mai lungi, desi acest lucru nu este adevarat in toate cazurile. In concluzie, veti fi sigur 100% de sexul exemplarelor dumneavoastra numai dupa prima imperechere imediat ce se depun icrele. Daca observati o distanta de doua saptamani intre doua depuneri de icre, atunci, cu siguranta, aveti doua femele.

Mare parte din exemplarele de Discus din comert sunt nascute si crescute in captivitate. Reproducerea in captivitate se face cu succes numai daca ati reusit sa aveti o pereche. Acestia depun icrele pe suprafete verticale, plante sau roci. Puteti folosi si ghivece de flori rasturnate. Ambii parinti vor curata cu gura icrele de eventuali paraziti sau murdarie. Exista crescatorii specializate peste tot in lume pentru producerea acestor pesti si comercializarea lor in magazinele de specialitate.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

SYMPHYSODON DISCUS DISCUS



SYMPHYSODON DISCUS DISCUS

Este o specie de pesti de apa dulce care isi are originile in apele fluviului Amazon, raurilor Madeira, Rio Negro, Purus si Xingu, din America de Sud. Mai este denumit si Peste Discus, Peste Discus Heckle si Peste Pompadour.

Pestele Discus Heckle are un corp mult mai rotund decat ruda sa apropiata Symphysodon aequifaciatus. Coloritul sau predominant este rosu cu ceva dungi albe, serpuinde, care strabat corpul sau pe zona marginala. Inotatoarele sale au acelasi colorit ca si restul corpului si sunt brazdate, inclusiv, de aceste dungi albe. Coada si inotatoarele pectorale sunt transparente. In perioada tineretii, coloritul sau este de un maroniu monoton. Ochii sai sunt mari, de culoare inchisa, cu o zona inelara invecinata de culoare rosu-violacee.

Pentru o buna intretinere a acestor pesti, aveti nevoie de un acvariu cu un volum de 210 litri, cu o apa a carei duritate sa fie de maxim 3�GH (de preferat 1), cu o temperatura ale carei valori sa fie cuprinse intre 27 si 32�C si cu un pH cu variatii in intervalul 5.5 - 6.5 (de preferat 6). Acvariul trebuie sa aiba putine plante subacvatice si plutitoare, de aici rezulta o luminozitate ridicata. Un relief antrenant care sa ofere multe locase de ascunzatoare si de refugiu. Solul sa fie compus din pietris marunt, de vreme ce, acest peste prefera apele de jos si de mijloc ale acvariului. Schimbari partiale si periodice ale apei sunt necesare.

La maturitate, un exemplar din aceasta specie atinge o lungime maxima de aproximativ 20 cm. Este un peste calm si pasnic, care se potriveste de minune cu o comunitate linistita de pesti. Accepta aceeasi pesti ca si Discus pe post de companioni. Multi acvaristi experimentati, definesc succesul, in ce priveste tinerea acestor pesti, de atingerea cel putin a unui an de detinere si mentinere fara probleme majore de sanatate a lui Discus Heckle. Este un peste foarte sensibil la degradarea calitatii apei din acvariu, a poluantilor si, implicit, este susceptibil de imbolnaviri.

Aceasta specie de pesti este una carnivora, din meniul lor putem mentiona larve de insecte, larve de tantari, rame, insecte de apa, insecte, crustacei, Daphnia, Cyclopi, creveti tocati marunt, viermi tubifex spalati cu mare atentie, hrana preparata sub forma de tablete, precum si hrana special conceputa pentru pestii Discus, bogata in vitamine, care sa ajute la mentinerea coloritului lor spectaculos. Este o specie de pesti mult mai greu de intretinut decat specia Symphysodon aequifaciatus.

Diferentierea unui mascul de o femela din aceasta specie, este un procedeu foarte greu de realizat. Masculii maturi pot dezvolta o mica umflatura deasupra fruntii lor, dar aceasta diferentiere nu este intotdeauna verificata si de practica. Cel mai usor se poate face diferentierea in perioada reproducerii. Zona papilelor genitale este mai rotunda la femele si mai ascutita la masculi, desi, si aceasta metoda nu este foarte usor de facut cu ochiul liber si nevizat al unui incepator.

Reproducerea in captivitate a pestilor Discus Heckle, este foarte dificil de realizat, chiar si de acvaristi cu experienta. Este un proces mult mai dificil decat la oricare alta specie de Discus. Aveti nevoie de un acvariu separat, a carui apa sa o schimbati in mod regulat. Apa trebuie sa aiba un pH cu valori cuprinse intre 6 si 6.4, cu o duritate de pana la 2�GH si cu o temperatura a apei ceva mai ridicata, de 29 - 32�C. Restul este la fel ca la Symphysodon aequifaciatus. Exista doua varietati de Pesti Discus Heckle: una este denumita Discus Ananas (Symphysodon discus willischwartzi) si cea de-a doua denumita Discus Rosu. Prima varietate, Discus Ananas, are un colorit al corpului pastelat, in vreme ce varianta a doua, Discus Rosu, are un corp predominant colorat in rosu, cu dungi serpuinde turcoaz pe tot corpul. Varianta Discus Rosu este considerata cel mai frumos colorat peste Discus.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

SYNODONTIS NIGRIVENTRIS



SYNODONTIS NIGRIVENTRIS

Este o specie de pesti care isi are originile in apele dulci, bine populate cu vegetatie subacvatica, ale raurilor Zair, Kasai si Oubangui, din vestul continentului african. Mai este cunoscut si sub numele Pestele-pisica Intors Invers.

Acest peste are un corp tipic pentru un peste-pisica, alungit, putin turtit pe laterale si fara solzi. Are trei perechi de mustati, de o parte si de alta a gurii. Mai are un maxilar, in partea de sus, si o parte de jos formata din doua laturi. Coloritul corpului sau este maroniu inchis spre maroniu deschis. Este acoperit de pete negre spre maroniu inchis, de marimi diferite si neregulate, care apar aleatoriu pe corp. Zona ventrala a corpului este mai inchisa la culoare decat partea dorsala, exact invers ca la marea majoritate a pestilor, tinand cont totusi ca este un peste neobisnuit, dar conferindu-i acelasi camuflaj ca al tuturor celorlalti, oferindu-i protectie de predatori. Inotatoarele si coada sun transparente si cu pete maronii pe ele. Inotatoarea dorsala este lunga. Coada este bifurcata, cu doi lobi bine definiti. Ochii sai sunt mari, de culoare inchisa, un pic iesiti in exterior, cu o zona inelara invecinata argintie.

Pentru o buna intretinere a acestor pesti, aveti nevoie de un acvariu cu un volum minim de aproximativ 75 de litri, cu o apa a carei duritate sa fie cuprinsa intre 6 si 20�GH (de preferat 8), cu o temperatura cu valori situate la 24 si 28�C si cu un pH cu variatii in intervalul 6 - 7.5 (de preferat 7). Bazinul trebuie sa fie dens populat de plante subacvatice, care sa le asigure multe locuri de ascunzatoare. Luminozitatea in acvariu trebuie redusa cu ajutorul unor plante plutitoare. Solul sa fie alcatuit din pietris marunt, deoarece acest peste prefera apele de jos si de mijloc ale acvariului.

La maturitate, un exemplar din aceasta specie, atinge o lungime maxima de aproximativ 10 cm. Este un peste robust si rezistent la boli, pasnic, care agreaza o comunitate linistita de pesti. Se recomanda, sa ii tineti in grupuri mici. Acest peste are obiceiul de a se ascunde pe perioada zilei, fiind un peste predominant nocturn. Exista riscul, sa ciuguleasca inotatoarele sau partea ventrala a altor pesti, daca nu este hranit destul si la timp. Companioni potrivit pentru ei, sunt pestii din familiile: Corydoras, Pelvicachromide, Hemichromide, tetras din Africa si America de Sud, Pesti-inger, Gourami, Barb, Rasbora si Danio.

Este un peste care prefera sa fie hranit ocazional si cu hrana vie. Din meniul sau nu trebuie sa lipseasca viermi tubifex, larve de tantari, crustacei, hrana preparata sub forma de tablete si fulgi. Diferenta dintre mascul si femela se poate observa prin faptul ca, cea din urma, este ceva mai grasa si mult mai stearsa in colorit. Acest peste inoata cu fata in sus, pentru a vedea predatorii, a avea timp sa se fereasca si sa se ascunda de ei. El inoata in acest fel pentru a se hrani cu resturi ramase pe sub frunzele plantelor si cu paraziti, aflati pe partile ventrale ale altor pesti. Aveti mare grija cand ii mutati si ii prindeti cu plasa, sa nu le deteriorati inotatoarele tepoase.

Reproducerea acestor pesti, in captivitate, se realizeaza cu mare dificultate. Femela depune pana la 450 de icre, intr-o mica groapa, sapata in prealabil. Ambii parinti au grija de pui. Odata eclozat, puietul se va hrani cu ceea ce au in sacul de yolk, timp de 4 zile. Dupa 7 - 8 saptamani, puietul inceteaza sa mai inoate ca un peste normal si incepe sa adopte pozitia cu burta in sus, specifica lor. Acestia vor adopta, in procent de 50%, pozitia cu burta sus, iar alta parte, de 50%, cu partea laterala dreapta in sus. Acestia stau in grupuri mari cat sunt tineri.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

SYNODONTIS NIGRIVENTRIS



SYNODONTIS NIGRIVENTRIS

Este o specie de pesti care isi are originile in apele dulci, bine populate cu vegetatie subacvatica, ale raurilor Zair, Kasai si Oubangui, din vestul continentului african. Mai este cunoscut si sub numele Pestele-pisica Intors Invers.

Acest peste are un corp tipic pentru un peste-pisica, alungit, putin turtit pe laterale si fara solzi. Are trei perechi de mustati, de o parte si de alta a gurii. Mai are un maxilar, in partea de sus, si o parte de jos formata din doua laturi. Coloritul corpului sau este maroniu inchis spre maroniu deschis. Este acoperit de pete negre spre maroniu inchis, de marimi diferite si neregulate, care apar aleatoriu pe corp. Zona ventrala a corpului este mai inchisa la culoare decat partea dorsala, exact invers ca la marea majoritate a pestilor, tinand cont totusi ca este un peste neobisnuit, dar conferindu-i acelasi camuflaj ca al tuturor celorlalti, oferindu-i protectie de predatori. Inotatoarele si coada sun transparente si cu pete maronii pe ele. Inotatoarea dorsala este lunga. Coada este bifurcata, cu doi lobi bine definiti. Ochii sai sunt mari, de culoare inchisa, un pic iesiti in exterior, cu o zona inelara invecinata argintie.

Pentru o buna intretinere a acestor pesti, aveti nevoie de un acvariu cu un volum minim de aproximativ 75 de litri, cu o apa a carei duritate sa fie cuprinsa intre 6 si 20�GH (de preferat 8), cu o temperatura cu valori situate la 24 si 28�C si cu un pH cu variatii in intervalul 6 - 7.5 (de preferat 7). Bazinul trebuie sa fie dens populat de plante subacvatice, care sa le asigure multe locuri de ascunzatoare. Luminozitatea in acvariu trebuie redusa cu ajutorul unor plante plutitoare. Solul sa fie alcatuit din pietris marunt, deoarece acest peste prefera apele de jos si de mijloc ale acvariului.

La maturitate, un exemplar din aceasta specie, atinge o lungime maxima de aproximativ 10 cm. Este un peste robust si rezistent la boli, pasnic, care agreaza o comunitate linistita de pesti. Se recomanda, sa ii tineti in grupuri mici. Acest peste are obiceiul de a se ascunde pe perioada zilei, fiind un peste predominant nocturn. Exista riscul, sa ciuguleasca inotatoarele sau partea ventrala a altor pesti, daca nu este hranit destul si la timp. Companioni potrivit pentru ei, sunt pestii din familiile: Corydoras, Pelvicachromide, Hemichromide, tetras din Africa si America de Sud, Pesti-inger, Gourami, Barb, Rasbora si Danio.

Este un peste care prefera sa fie hranit ocazional si cu hrana vie. Din meniul sau nu trebuie sa lipseasca viermi tubifex, larve de tantari, crustacei, hrana preparata sub forma de tablete si fulgi. Diferenta dintre mascul si femela se poate observa prin faptul ca, cea din urma, este ceva mai grasa si mult mai stearsa in colorit. Acest peste inoata cu fata in sus, pentru a vedea predatorii, a avea timp sa se fereasca si sa se ascunda de ei. El inoata in acest fel pentru a se hrani cu resturi ramase pe sub frunzele plantelor si cu paraziti, aflati pe partile ventrale ale altor pesti. Aveti mare grija cand ii mutati si ii prindeti cu plasa, sa nu le deteriorati inotatoarele tepoase.

Reproducerea acestor pesti, in captivitate, se realizeaza cu mare dificultate. Femela depune pana la 450 de icre, intr-o mica groapa, sapata in prealabil. Ambii parinti au grija de pui. Odata eclozat, puietul se va hrani cu ceea ce au in sacul de yolk, timp de 4 zile. Dupa 7 - 8 saptamani, puietul inceteaza sa mai inoate ca un peste normal si incepe sa adopte pozitia cu burta in sus, specifica lor. Acestia vor adopta, in procent de 50%, pozitia cu burta sus, iar alta parte, de 50%, cu partea laterala dreapta in sus. Acestia stau in grupuri mari cat sunt tineri.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

SYNODONTIS PETRICOLA



SYNODONTIS PETRICOLA

Este o specie de pesti de apa dulce, care isi are originile in apele raului Malagarsi si a afluentilor sai, un rau care se varsa in zona de nord-est a Lacului Tanganika, in Tanzania, dar si in acest lac, in special in zonele de mal. Mai este denumit si Peste-pisica Cuckoo, Synodontis Egal Patat si Peste-pisica Leopard Pitic. Stiintific, el mai este denumit si Synodontis petricolor.

Aceasta specie de pesti are un corp tipic pentru un peste-pisica, alungit, putin turtit pe laterale. Adesea el este confundat cu Synodontis polli. Coloritul sau este cupru-galbui spre gri si presarat cu pete rotunde, de marime mai mare, pe corp si cu pete, de acelasi colorit, dar ceva mai mici in dimensiune, pe zona capului. Partea ventrala a corpului are un colorit alb. Coloritul corpului sau se poate atenua in intensitate, odata cu avansarea in varsta. Gura sa este pozitionata pe partea de jos a capului si este inconjurata de trei perechi de mustati. Coada sa este adanc bifurcata, de culoare neagra, cu margini transparente. Acelasi lucru este valabil si pentru inotatoarele sale. Ochii sai sunt mici, de culoare inchisa, cu o zona inelara invecinata aurie.

Pentru o buna intretinere a acestor pesti, aveti nevoie de un acvariu cu un volum minim de aproximativ 210 litri, cu o duritate a apei variind intre 10 si 35�GH (de preferat 16), cu o temperatura care are valori situate la 24 si 28�C si cu un pH in intervalul 7 - 8.5 (de preferat 8.1). Apa trebuie sa fie curata si sa nu contina nitrati. Acvariul trebuie sa aiba un relief antrenant, care sa ii confere destule locase de ascunzatoare. Solul sa fie alcatuit din pietris marunt amestecat cu nisip fin de corali, de vreme ce, acest peste prefera apele de jos ale acvariului.

La maturitate, un astfel de peste, atinge o lungime maxima aproximativa de 10 cm. Este un peste pasnic, potrivit pentru o comunitate piscicola linistita. Poate fi combinat foarte bine cu cichlide provenind din zonele cu roci ale Lacului Tanganyika. Este recomandat, sa ii mentineti in grupuri de 2 pana la 6 exemplare, in acelasi acvariu. La maturitate, acesti pesti devin solitari. Nu ii tineti in acelasi acvariu cu pesti mai mici de 3 cm, pentru ca vor deveni hrana lor. Companioni potriviti, sunt speciile de pesti care stau lipite de fundul acvariului sau roci, cat si cichlidele, care se inmultesc prin tinerea icrelor in gura, din Lacul Malawi si Tanganyika; dar si cu pesti-curcubeu.

Acesti pesti se hranesc, in principal, cu hrana vie constand in melci, crustacei, larve de insecte, insecte, viermi tubifex, icre ale altor pesti; dar si cu hrana preparata sub forma de tablete. Diferentierea sexuala dintre masculi si femele este foarte greu de realizat, ei pot fi deosebiti numai in sezonul imperecherilor, cand, femela, este ceva mai plinuta la mijloc. Nu este o specie de pesti la indemana tuturor acvaristilor amatori.

Reproducerea, in captivitate, acestor pesti se face in mod asemanator cu cea de la specia Synodontis multipunctatus. Acest proces se desfasoara mult mai usor, daca, in acvariu cu ei, se mai gasesc cichlide care isi tin icrele in gura, pana la eclozare, si care sunt tot in perioada de imperechere. Ei isi depun icrele in gura cichlidelor, pacalindu-le. Daca acesti colegi de acvariu nu sunt in preajma, atunci icrele sunt raspandite peste rocile din imprejurimi. Este un obicei ciudat caracteristic pentru speciile de pesti paraziti.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fac urticarie de la atitia pesti.
treci pe vegetale.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2014-06-28 16:47:50Fac urticarie de la atitia pesti.
treci pe vegetale.

nu mai dureaza mult...ai rabdare....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Un mare secret mondial despre istoria Romania a fost ascuns vreme indelungata, astfel ca dupa aceste constatari, multi dintre noi vom privi cu alti ochi istoria tarii noastre

In zona Olteniei se inregistreaza cea mai veche locuire in bordeie din lume(18,000 ani inainte de Christos), cea mai veche activitate de minerit, cel mai vechi tarnacop de miner descoperit vre-o data, cea mai veche activitate metalurgica a aramei din lume (8,000 ani inainte de Christos), cea mai veche scriere din lume (tablitele de la Tartaria, judetul Alba 5-6.000 inainte de Christos). Tot aici s-a inventat arcul, au aparut primele furnale din Europa, si tot de aici au plecat si s-au format celelalte popoare indo-europene si nu numai cum ar fi: iranienii, carienii, italicii, frygienii, scitii, cimmerienii, triburile iberice, bascii, sarmatii, elenii(ahei si dorieni), fenicienii, etc.

Traco-daco-getii reprezinta cea mai veche si mai inalta cultura de pe Pamant, anterioara civilizatiei Sumeriene, si totodata cea mai numeroasa (180 � 200 de triburi). Ei puteau fi gasiti in intreaga Europa (Balcani, Ucraina, Ungaria, Austria, germania, Cehoslovacia, Polonia, Italia, Franta, Spania, Turcia europeana, Asia Mica, Africa��chiar si Burii din Africa de Sud sunt tot un neam Dac, din care facea parte insusi Burebista.

Scrisul si odata cu el istoria, au aparut mai intai in spatiul tracic si abia mai tarziu in spatiul greco-roman, dus probabil acolo tot de triburile care au migrat de aici. Traco-dacii au avut cea mai veche agricultura din Europa, (neolitic) si printre cele mai vechi din lume. La vremea lor erau singurul popor din lume care foloseau cercul la dispozitivele de masurare a timpului.

Incepand cu anul 1995, dupa studii indelungate, insa intentionat tinute la subsol, o serie de savanti americani de prestigiu au ajuns la concluzia ca Potopul descris in Biblie a avut loc pe malul vestic al Marii Negre, unde locuia o populatie neasteptat de dezvoltata, (oare cine?). De altfel Olimpul, legendarul munte din mitologia greaca (ULIMP- Lumina sau Splendoare, in limba traco-daca), nu era altceva decat muntele Bucegi pe care nu intamplator dainuie al doilea Sfinx de pe Pamant. Istoricul Homer spunea ca numai tracii stiau sa lupte calare si cu arcul incepand cu mileniul cinci inainte de Christos.

Traco-dacii se remarcau printr-o corectitudine desavarsita, toate conventiile fiind incheiate verbal si apoi pastrate cu sfintenie. Lipsa de acasa era semnalata printr-un bat lasat la poarta, fiind mai mult decat suficient.

Traco-dacii erau singura civilizatie din lume care nu a folosit sclavagismul sub nici o forma a sa.

In jurul anului 1400 I.C, se construieste in Tracia nord-Dunareana, cea dintai scoala cu local de sine statator de pe Terra, numita Androniconul, unde preotii Zamolxieni predau toate disciplinele universitare incepand cu teologia (cultul Zeului Soare si al celor 12 constelatii).

Confom marturiilor ramase posteritatii ale lui Platon si Socrate, insusi Pitagora si-a completat studiile la scoala Zamolxiana, si tot ei afirmau ca in acea vreme in Dacia existau cei mai de seama medici ai timpului.

Istoricul Herodot, ii considera pe Cimerieni originari de pe versantul Nord-Estic al Carpatilor,(Moldova de astazi). Apoi o parte din ei s-au deplasat spre Sud, in Anatolia, unde au fost cunoscuti ca Cimiry. Migrati ulterior catre Italia, Spania, Anglia si Irlanda au fost cunoscuti sub denumirea de celti.

Zona Nord-Dunareana (Romania de astazi), a fost considerata din vechime drept un paradis terestru.Un teren bogat in aproape toate bogatiile pamantului, cu terenuri agricole(Granarul Europei de mai tarziu), pasuni intinse, toate formele de relief, un incredibil sistem hidrografic natural, o zona bine aparata contra majoritatii dezastrelor naturale�..etc. Ca un miracol unic al istoriei, locuitorii acestei zone n-au putut fi alungati din vatra stramoseasca si nici deznationalizati.

Romanii pastreaza in continuare limba, portul, obiceiurile, traditiile stramosilor de acum 7.000 de ani. Analizele minutioase de sange, demonstreaza un alt miracol : in ciuda numeroaselor invazii, inclusiv mult distorsionata ocupatie romana, ne-am pastrat puritatea genetica, specifica stramosilor nostri.

Romania ramane un miracol, caruia i s-a prevazut un viitor mesianic. Profetul indian Sundhar Singh scria in 1922, ca romanii vor deveni un popor indragit si respectat de toate popoarele lumii.

Sursa: ToataRomania.ForumHit.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Biblioteca Vaticanului confirma: dacii nu au fost romanizati niciodata, dacii erau de fapt stramosii romanilor condusi de Traian�



Ceea ce afirm� acum oamenii de �tiin�� �i istoricii din Occident, dar �i cercet�torii de la Hamburg, care au prelevat AND-ul unor morminte str�vechi de pe teritoriul Daciei, c� rom�nii sunt urma�ii dacilor, ramura nordic� a tracilor, este tot mai evident �i devine un curent istoriografic autentic.
Miceal Ledwith, confident al Papei Ioan Paul al II-lea �i omul care a avut acces la toate documentele secrete din biblioteca Vaticanului, a f�cut recent o afirma�ie care a �ocat lumea academic� �i nu numai.

El a declarat c� latina cult� se trage din limba rom�n� str�veche, nu invers, cum se credea p�n� acum! �ntr-un interviu acordat postului de televiziune TVR Cluj, �n decembrie 2012, Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea, unul din oamenii care au avut acces la cei 230 de kilometri de rafturi cu c�r�i din arhiva bibliotecii Vaticanului �i fost membru al Comisiei Teologice Interna�ionale, a f�cut o declara�ie �ocant�: �Chiar dac� se �tie c� latina e limba oficial� a Bisericii Catolice, precum �i limba Imperiului Roman, iar limba rom�n� este o limb� latin�, mai pu�in� lume cunoa�te c� limba rom�n�, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latin�, �i nu invers!!!

Cu alte cuvinte, nu limba rom�n� este o limb� latin�, ci mai degrab� limba latin� este o limb� rom�neasc�. A�adar, vreau s�-i salut pe oamenii din Mun�ii Bucegi, din Bra�ov, din Bucure�ti. Voi sunte�i cei care a�i oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latin� � n.r.)�.

�n general, istoricii rom�ni au mers pe pista fals� a cercet�rilor f�cute de �coala Ardelean� c� dacii au fost extermina�i de romani �i noi suntem latini puri. Sigur, �n perioada interbelic�, curentul acesta latinist, mai mult politic dec�t �tiin�ific, a fost atenuat, sub influen�a lui BP Ha�deu, de istoricii Giurescu, Iorga sau PP Panaitescu, care au pres�rat �i elemente dacice de continuitate �i chiar o important� influen�� slav�. A fost comod pentru istoricii rom�ni s� sus�in� continuitatea latin� �i originea roman� a rom�nilor din considerente politice, pentru a avea un loc important �n Europa, iar rom�nii ardeleni oprima�i s� aib� drepturi egale cu ungurii �i austriecii �n Transilvania.

�n anii 90, la facultatea de istorie a UBB am sus�inut �n scrieri �i seminarii elementul etnic major de origine dacic� a rom�nilor �n dauna celui latin. Eu eram un adept al teoriilor lui Nicloae Densu�ianu �i Vasile P�rvan �i chiar editasem celebra carte a lui Nicolae Miulescu, �Dacia � �ara Zeilor�, ce sus�inea originea dac� a rom�nilor �i chiar c� limba geto-dacilor era �nrudit� cu latina, astfel explic�ndu-se de ce Traian vorbea, conform imaginilor de pe Column�, cu dacii captura�i f�r� translator.
Pentru sus�inerea acestor teze am fost ostracizat la UBB. Era moda atunci ca noi rom�nii s� fim latini, slavi, mongoli, cumani sau avari, numai rom�ni NU. Bine�n�eles, colegii mei, adep�ii teoriei cumane, slave �i maghiare la baza originii poporului rom�n erau repede r�spl�ti�i de Marga �i profesorii de la UBB cu burse �n str�in�tate �i invita�ii la conferin�e na�ionale �i interna�ionale, pentru a se sus�ine tot felul de teze soro�iste.

De dragul adev�rului istoric, chiar dac� am fost izolat �n universitate, nu am renun�at la ideea c� rom�nii sunt urma�ii dacilor, ca trunchi etnic major. Pur �i simplu m-am bazat pe logica istoric� simpl�. Romanii au cucerit numai circa 28% din teritoriul Daciei.
Pe Traian nu l-a interesat dec�t un culoar de ocupa�ie spre capitala Sarmisegetuza �i minele de sare �i aur de la Ro�ia Montana din Mun�ii Apuseni, ca s�-�i umple tezaurul de la Roma. Dacia lui Burebista �i Decebal se �ntindea de la Tisa, Carpa�ii P�duro�i �n Slovacia, Bucovina de nord din Ucraina de azi, peste Nistru p�n� la Bug.
�n concluzie, romanii au cucerit abia o treime din teritoriul ocupat de daci: ei controlau Banatul, o parte din Oltenia, Mun�ii Or�tiei �i Mun�ii Apuseni. Dacii liberi au r�mas �n Partium, Maramure�, Tisa, Bucovina de Nord, Moldova p�n� la Nistru -Bug �i Muntenia. Deci cea mai mare parte a teritoriului Daciei a r�mas �n st�p�nirea dacilor liberi.

Istoricul Dio Cassius (n.155 � d.229 e.n.) descrie razboaiele purtate de Daci si Romani � spunand despre Traian (conducatorul Legiunii Romane) ca a fost un trac veritabil si ca razboaiele purtate erau fraticide (intre popoare de aceeasi origine). Iar Traian, spunea inainte de a porni la lupta: �ma intorc in tara strabunilor mei�

Ocupa�ia roman� a durat din 105 p�n� �n 275 e.n., adic� 170 de ani �i numai pe un teritoriu restr�ns. �n consecin�� cum puteau fi romaniza�i �i s�-�i �nsu�easc� limba latin� dacii, dac� numai o treime din teritoriul lor era ocupat de c�tre romani.
Mai mult, ocupa�ia roman� a durat numai 170 de ani, cu mult mai pu�in ca �n Galia �i Britania, iar englezii nu vorbesc o limb� latin�, iar galeza se mai vorbe�te popular p�n� azi �n unele regiuni ale Fran�ei rurale. Transilvania a fost ocupat� de c�tre austrieci de la 1700 la 1918, adic� 218 ani �i rom�nii ardeleni nu vorbesc germana nici acas� �i nici pe strad�, poate numai elevii de la un liceu de profil.
Basarabenii au fost ocupa�i 200 de ani de ru�i dar vorbesc limba rom�n� �n familie. Deci ideea romaniz�rii Daciei ocupat� teritorial numai o treime de Roma cade �i din punct de vedere al simplei logici istorice.

Tot mai evident ies la lumin� cercet�ri �tiin�ifice legate de ADN, c� rom�nii sunt urma�ii dacilor. Nu va trece mult timp c�nd curentul istoriografic al originii geto-dace a limbii �i poprului rom�n se va impune, bine�n�eles cu recunoa�terea unor influen�e istorice latine sau slave.

SURSA : extraterestriiprintrenoi.wordpress.com/2014/02/19/biblioteca-vat...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cele 12 LEGI ALE KARMEI



1. Cea mai importanta lege karmica: �Culegi ceea ce semeni�. Aceasta lege mai este cunoscuta si ca �Legea cauzei si a efectului�. Ceea ce dam Universului, primim inapoi. Daca ceea ce ne dorim este Fericire, Iubire, Pace, Prietenie� Atunci ar trebui sa fim fericiti, iubitori, si adevarati prieteni.

2. Legea creatiei - Viata nu se intampla pur si simplu, suntem coparticipanti � Suntem unul cu Universul, inauntru si in afara. Tot ceea ce ne inconjoara ne da indicii cu privire la interiorul nostru � Fii tu insuti si inconjoara-te de acele lucruri pe care le vei prezente in viata ta!

3. Legea umilintei � Daca vedem intr-o persoana o trasatura pe care o gasim negativa, atunci nu suntem noi insine concentrati la un nivel mai inalt al existentei.

4. Legea evolutiei � �Oriunde ajungi, acolo trebuie sa fii� � Pentru noi, a creste, a evolua in Spirit inseamna schimbarea. Nu trebuie sa ii schimbam pe cei din jurul nostru, sau locurile, ci pe noi insine. Cel mai mare dar care ne este dat este chiar lumea noastra interioara si singurul factor pe care il putem cu adevarat controla. Daca ne schimbam pe noi insine in adancul sufletului, viata va urma cursul pe care noi il imprimam si se schimba de asemenea.

5. Legea responsabilitatii � Ori de cate ori se intampla ceva negativ in viata mea, inseamna ca e ceva rau si in mine � Noi oglindim ceea ce ne inconjoara si ceea ce ne inconjoara ne oglindeste pe noi. Acesta este Adevarul Universal � trebuie sa ne asumama responsabilitatea pentru ceea ce se intampla in viata noastra.

6. Legea conexiunii � Chiar daca ceva ce facem pare irelevant si pare fara sens, de fapt chiar are un sens fiindca in Univers, totul este conectat. Fiecare pas duce catre un alt pas si asa mai departe. Nici primul si nici urmatorul pas nu sunt de importanta mai scazuta, pentru ca de fiecare am avut nevoie ca sa indeplinim un scop. Trecut-prezent-viitor, toate sunt conectate.

shutterstock 35319088 Cele 12 LEGI ALE KARMEI care iti pot schimba viata la 180 de grade daca le stii

Foto: Shutterstock.com, boomerang

7. Legea concentrarii � Nu te poti gandi la doua lucruri in acelasi timp. Atunci cand ne focusam asupra valorilor noastre spirituale, este imposibil sa avem ganduri de joasa factura cum ar fi mania, suferinta sau invidia.

8. Legea generozitatii si a ospitalitatii � Daca tu crezi ca ceva este adevarat, atunci la un moment dat in viata ta vei fi chemat sa demonstrezi acel adevar particular. Este un moment cand trebuie sa punem in practica ceea ce am invatat.

9. Legea lui aici si acum � Daca ne intoarcem mereu in trecut nu reusim sa fim in totalitate in prezent- AICI si ACUM. Ganduri vechi, patternuri vechi de a gandi si de a actiona, visuri vechi� Ne impiedica sa avem visuri noi si sa descoperim lumi si oameni noi.

10. Legea schimbarii � Istoria se repeta pana cand ne invatam lectia si pana cand ne dam seama ce trebuie sa schimbam in drumul nostru.

11. Legea rabdarii si a recompensei � Adevarata bucurie vine dupa ce facem ceea ce trebuie sa facem si avem rabdare, constienti ca ceea ce se ne dorim se va materializa la momentul oportun.

12. Legea semnificarii si inspiratiei - Primesti ceea ce oferi. Adevarata valoare a ceea ce traiesti este rezultatul energiei pe care tu o investesti in acel ceva si ce semnificatie dai chiar tu acelei trairi. Orice contributie personala la viata ta este de asemenea o contributie personala la intreg. Ceea ce aduci in viata ta din iubire, inspira de asemenea Intreg Universul.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

MTP � Metode de T�mpire a Popula�iei



V-a�i �ntrebat vreodat� de ce nu va ajung banii, de ce copiii dumneavoastr� par de necontrolat, de ce pl�ti�i rate insuportabile la banc�, de ce nu v� mai place nimic din ce ave�i �n cas�, de ce v� vine mereu s� v� certa�i cu toat� lumea, de ce v� sim�i�i neglijat, ignorat, umilit, strivit de cei care ar trebui� s� v� serveasc�, de ce nu sunte�i fericit �i nici m�car mul�umit, sau pur �i simplu de ce fetele poart� de aproape 2 ani cisme �n miezul verii ? Sunt convins c� v-a�i �ntrebat. Dar v-a�i �ntrebat de ce nu face�i nimic pentru ca aceste nemernicii s� nu mai continue? �n cele ce urmeaz� voi �ncerca s� v� ofer 5 motive pentru care raspunsul la aceast� ultim� �ntrebare este, de obicei, �Nu pot�.

Le-am numit Metode pentru T�mpirea Popula�iei pe scurt MTP-uri. Precizez c� �n cele ce urmeaz� cuvintele �citititor� , �telespectator� �i �cet��ean rom�n� vor fi �nlocuite cu �bizon� �i/sau �fraier�

MTP -1

�n fiecare zi pe toate canalele media ofer�-i fraierului un exemplu de personaj realizat d.p.d.v. financiar �i insist� pe c��i de mul�i bani are respectivul, c�te chestii misto �i cump�r� �n fiecare zi, cu ce femei sau b�rba�i bine umbl�, �n ce cas� luxoas� tr�ie�te �i c�t de simpatic e �n discu�iile cu presa. �n acest fel, pu�in c�te pu�in, fraierul ajunge s� fie, �n mod real, interesat de via�a acestui personaj. Apoi ofer�-i informa�ii despre situa�ii conflictuale din via�a acestui personaj realizat, de genul: divor� cu sc�ntei sau desp�r�ire violent�, dispute pe mo�teniri, corup�ie, exprim�ri colorate. Nu la fel de bine dar destul de eficiente sunt �i informa�iile despre aspecte pozitive: c�s�torie, o nou� cucerire, un act caritabil. Toate aceste situa�ii au menirea de a fi comentate de c�tre fraier �mpreun� cu ceilal�i fraieri din lumea lui. Astfel bizonul se reg�se�te �n acele situa�ii, iar distan�a �ntre el �i acel personaj i se pare insignifiant�, de�i duhoarea de la ghen� �i ia nasul, raha�ii de c�ini din fa�a blocului i se lipesc de t�lpi, se sufoc� �n autobuz, �eful url� la el ca la un animal, iar la cump�r�turi face calcule mai abitir dec�t Gheba.

MTP � 2

�n fiecare zi pe toate canalele media explic�-i bizonului de unde s� �i ia cel mai avantajos credit, care sunt bancile care au comisioane ascunse �i, prin excludere, care sunt cele mai sigure �i unde trebuie s� dea fuga s� ia bani. Apoi, spune-i ce lucruri rele i se pot �nt�mpla dac� nu �i pl�te�te ratele. Dup� ce te-ai asigurat c� a �n�eles toate astea combin� totul cu MTP -1 astfel: Dan Bitman, personaj de succes, consilier al Ministerului de Finan�e este garan�ia pentru creditul tau imobiliar (de�i �n reclama TV, el c�nt� �i se sc�l�mb�ie �mpreun� cu o bab� sclerozat� �i cu ni�te sp�la�i pe creier), doctori�a lu� pe�te este cea care te sf�tuie�te s� cumperi medicamentul de cap chiar dac� nu te doare at�t de tare �nc�t s� te �ndopi cu antinevralgice, Anna Lesko, c�nt�rea�a de succes (de�i o parvenit�, complet lipsit� de talent artistic) sau marele baschetbalist Gic� Mure�an(un semianalfabet care abia zice dou� vorbe) ��i arat� de ce trebuie s� vorbe�ti aiurea de sute de euro pe lun� la mobil. Apoi nu uita s� m�n�nci margarin� de care Nadia Com�neci nu s-ar atinge �n veci, dar pe care �i-o recomand� cu c�ldur�. Dup� asta ia-�i haine ca pi�ipoanca cu fruntea �ngust� �i ���e mari la pre�uri de trei ori mai mari dec�t �n orice �ar� din occident, dar produse sub franciz� la noi.

MTP � 3

�n fiecare zi pe toate canalele media dezv�luie-i bizonului prin �tiri repetitive sau talk-show-uri interminabile ce r�ut��i fac autorit��ile, c�t de mult �i prin ce metode ingenioase fur� banul public. Dup� ce �i �ntip�re�ti asta �n minte uime�te-l : f� un spectacol din orice realizare a ministrului sau primarului prezentat drept ho� �n zeci de r�nduri. Arat�-i de o sut� de mii de ori ce bine se circul� pe podul sau �oseaua abia inaugurate, ce sisteme de siguran�� super-performante pentru siguran�a bizonului a cump�rat, ce evenimente artistice de �nalt� �inut� �i popularitate va organiza. �n acest mod, fraierul, de�i �ndr�cit de zecile de nereguli prezentate �n leg�tur� cu acel politician, nu va sim�i c� e totul pierdut, ci dimpotriv�, c� acolo sus, cineva lucreaz� �i pentru el. Totul se poate rezuma prin fraza cretinoid�: �A furat el dar �i face!� Prin aceast� metod�, se legitimeaz� deturnarea sistematic� a banilor publici �n buzunarele unora, prezent� �n toate structurile de stat de la noi. Apoi, ca toate lucrurile s� aib� un pic de sare �i piper arat�-i fraierului c��iva barosani �nc�tu�a�i, dar uit� subiectul sau trateaz�-l cu superficialitate c�nd ace�tia sunt achita�i de justi�ie sau primesc pedepse cu suspendare.

MTP � 4

�n fiecare zi pe toate canalele media arat�-i fraierului informa�ii ultra-detaliate despre clanuri de c�m�tari, t�lhari, b�t�u�i, sp�rg�tori de banci, elevi b�tu�i de al�i elevi sau de profesori, pietoni omor��i de �oferi recalcitran�i. Arat�-i bizonului c� nu mai este �n siguran�� nic�ieri �i c� nu mai trebuie s� �i lase copilul �n fa�a blocului. Dup� aceea combin� aceast� metod� cu MTP � 2 �i MTP -3. Vei ob�ine un mesaj beton prin care fraierul va �ntreprinde treptat urm�toarele ac�iuni : �i va cump�ra o u�� metalic�, va face contract de monitorizare cu o firm� de paz�, �i va lua pistol cu bile, �i va asigura casa, ma�ina, partenerul de via��, copilul �i pe sine. Apoi, acesta aparent lini�tit se va uita cu aviditate la cum �i explic� Ciocan despre eficien�a oamenilor legii atunci c�nd au descins �n casa trafican�ilor din Ferentari �i au confiscat �uria�a� cantitate de 200 de grame de cocain� (de�i anual la noi se traficheaz� tone)

MTP � 5

�n fiecare zi pe toate canalele media convinge fraierul c� toat� lumea este �ngrijorat� de soarta educa�iei. Apoi arat�-i prin mii de alte exemple de ce �n Rom�nia nu are rost s� faci �coal�. Combin� cu MTP � 1 �i prezint�-i �vedeta� (o femeie independent� care �ine la principii) care are de toate pentru c� a fost sponsorizat� de �iubi� cel potent financiar, b�tr�n dar generos. Arat�-i profesoare de rom�n� care danseaz� la bairamuri organizate de Vanghelie, sau care fac striptease la webcam. Apoi, �ndrum� fraierul s� se culturalizeze cu un roman imbecil de-al divei Mihaela R�dulescu �i s� citeasc� c�r�i despre: cum s� ajungi bogat, vedet� sau fotomodel c�nd el e de fapt un s�r�ntoc, un nimeni �i un ur�t.

Aceste lucruri consider c� descriu cel mai bine parteneriatul �stat + privat + media� care ac�ioneaz� , de ani buni, pentru indobitocirea indivizilor din aceast� �ar�. Lista de MTP-uri poate continua aproape la nesf�r�it dar sper c� prin acestea am surprins o parte din esen�ial. A� dori s� precizez c� nu a� avea arogan�a s� pretind c� eu nu m� �ncadrez �n aceast� categorie a �fraierilor�. Ce �mi place s� cred este �ns� c� aceste metode nu m-au prins �n totalitate. Mul�umesc �pe aceast� cale� propriei mele con�tiin�e care m-a ajutat s� fiu m�car un �fraier con�tient�. Dac� nu v-am plictisit deja, voi reveni pe viitor �i cu alte Metode pentru T�mpirea Popula�iei �i v� invit �i pe dumneavoastr� s� povesti�i �n ce mod v-a�i sim�it fraieri�i. Unii vor spune c� nu ajut� la nimic s� ne d�m seama. Eu zic c� ajut�, �i ajut� chiar unde doare mai mult: la cap �i la buzunar.

Sursa � conspiratiisimistere.wordpress.com/2013/06/16/metode-pentru-tamp...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Dovezi care arat� c� �n Carpa�i s-a n�scut civiliza�ia uman�! Obiceiurile carului cu boi de la �nmorm�nt�rile din satele din Rom�nia sunt identice cu vechile tradi�ii egiptene!



Gr.T.Popa (1892-1948) a fost un eminent medic rom�n, membru-corespondent al Academiei Rom�ne. El scrie, la un moment dat, un articol foarte interesant intitulat �La Tazl�u�, despre participarea la Tazl�u (o localitate din jude�ul Bac�u) la �nmorm�ntarea unui bun prieten de-al s�u, dr. Ioan I.Mironescu, care a decedat �n iulie 1939. Citez din spusele lui Gr.T.Popa, pentru c� detaliile oferite de el ar trebui s� tresar� orice rom�n. �i o s� vede�i de ce!

El descrie la un moment dat bogatul ritual tradi�ional de �nmorm�ntare rom�nesc:

�Ne-a impresionat pe to�i bogatul ceremonial de �nmorm�ntare, cu o mul�ime de am�nunte rituale, pe care �n timpul desf�ur�rii le sim�eam, �nfiora�i, c� vin din str�fundul vremurilor, p�strate de tradi�ia nezguduit� a unui popor de str�veche ba�tin�. �ntreg acest ceremonial a fost dictat de Mironescu fratelui �i surorilor sale, p�n� la ultima jum�tate de ceas pe care o mai avea de tr�it. �i-a reamintit cu extrem� luciditate tot tipicul �nmorm�nt�rilor str�mo�e�ti, a�a cum �l aflase el din copil�rie, �i a cerut s� i se fac� cinstea de a fi dus la morm�nt �i �ngropat dup� toate regulile vechi.

Dup� vremea cea din urm� a lui Mironescu, sicriul, care a fost lucrat �i �mpodobit de m�na fratelui s�u Onoriu, a fost pus pe un catafalc tras �n car cu boi, boii av�nd colaci �n coarne, precum �i n�frame albe �i negre. La col�urile catafalcului se a�ezase, pe un fel de pirostrii de mesteac�n, str�chini, �n care smirna �i t�m�ia ardeau mereu. Pe l�ng� sicriu a cerut s� mearg� cei zece copila�i, pe care �i hr�nea el, cu ulcele �mpodobite cu cetin� verde, �n care s� ard� iar t�m�ie. A vrut s� i se fac� tot prohodul �i s� i se �ntind� podurile dup� regul�.

Ei, �i de-acum urmeaz� partea cea mai interesant�:

�Cu prilejul mor�ii sale a �inut s� re�nvie obiceiurile str�vechi, care s-au transmis p�n� la noi venind ca un r�sunet milenar, peste epoci �i peste popoare. C�nd am v�zut c� sicriul e dus c�tre morm�nt �n car cu boi, am tres�rit, a�a cum a tres�rit celebrul antropolog �i etnolog Grafton Elliot-Smith mai acum c��iva ani. Lucram �n laboratorul s�u c�nd primul-ministru al nostru de pe atunci (Ion I. C. Br�tianu) tocmai murise�. (Observa�ie: Ion I.C. Br�tianu a murit �n noiembrie 1927).

�ntr-o revist� ilustrat� se ar�tau scene de la �nmorm�ntare �i printre ele era �i sicriul lui Ionel Br�tianu dus pe un car cu boi. Elliot-Smith, v�z�nd fotografia, s-a minunat �i m-a �ntrebat �ndat�:- Este acesta un obicei constant la dumneavoastr�?
- �ntre ��rani este acest obicei; dac� sicriul nu-i dus pe umeri de oameni, atunci cele mai deseori s�tenii �l pun �n car cu boi.
- Este extrem de interesant, fiindc� se arat� acolo astfel o influen�� egiptean�. Egiptenii aveau obiceiul s� conduc� mortul c�tre l�ca�ul definitiv �n car cu boi. Mai mult, ei c�utau anume animale, printre care boii �inta�i �n frunte erau prefera�i. Dac� ave�i �n Rom�nia astfel de �nmorm�nt�ri, ar fi un indiciu de men�inere a unor moravuri �i obiceiuri �n �ara dumneavoastr� cu mult mai vechi dec�t cele p�strate de la traci si de la romani�.

A�adar, un binecunoscut etnolog �i antrolopog australiano-britanic, Grafton Elliot Smith (1871-1937) se mir� cum ��ranii rom�ni au obiceiuri de �nmorm�ntare asem�n�toare cu cele ale vechilor egipteni!

�Elliot-Smith atunci m-a iscodit mult, dar, spre ru�inea mea, eu n-am putut da prea multe l�muriri. El era partizanul teoriei uniciste �n ce prive�te na�terea culturii �i credea deplin c� cultura uman� s-a n�scut �n Egipt �i de acolo s-a r�sp�ndit pe diferite c�i �n lumea �ntreag�. Faptul acesta nu mai suferea �n mintea lui nicio �ndoial�. Ceea ce �l interesa atunci mai ales erau c�ile de difuziune ale acestei culturi, asupra c�rora avea numeroase ipoteze �i fapte acumulate. Pe urm� a scris �i o carte cu acest subiect (The Diffusion of culture). El b�nuia, plec�nd de la alte fapte, c� una din c�ile acestea ar fi trecut �i pe aici pe la noi. P�strarea unui obicei din cele mai tenace (modul de tratare al mor�ilor), �n forma sa egiptean� pe meleagurile noastre �l �nt�rea �n credin�a c� pe aici s-a exercitat odat� o influen�� egiptean�, care a trecut peste b�tina�ii acestui p�m�nt acum aproape �ase mii de ani�.

Dar, dac� este, de fapt invers? Dac� egiptenii, ce constituiau una dintre cele mai vechi civiliza�ii din lume, au �mprumutat totul de la str�vechii locuitori ai Carpa�ilor? Dac� civiliza�ia omenirii s-a n�scut pentru prima dat� aici?

Dac� egiptenii au venit din nord (poate chiar din Carpa�i) �i au ajuns �n zona de�ertic� din nordul Africii, atunci poate c� construc�ia Sfinxului s� nu reprezinte altceva dec�t o amintire a locurilor primordiale (Mun�ii Bucegi).

Ar fi foarte frumos s� afl�m �n final c� �ara noastr�, c� Mun�ii Carpa�i se afl� la originea civiliza�iei umane�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.diasporatv.eu/tainele-auto-vindecarii/



TAINELE AUTO-VINDECARII


Cu to�ii putem contribui la accelerarea procesului de schimbare �i de vindecare a acestei lumi.

Atunci c�nd �ncepe�i s� v� explica�i experien�ele tr�ite �n calitate de fiin�� deopotriv� material� (energie solidificat�) �i nematerial� (energie ondulatorie), v� pute�i deschide mintea c�tre puterea energiei �i a inten�iei �i ve�i putea astfel s� v� explora�i capacit��ile pe care le ave�i cu to�ii pentru a v� influen�a starea de s�n�tate �i a v� autovindeca. Singurele limite sunt cele pe care singuri vi le-a�i fixat �n minte.
Prin aplicarea terapiilor energetice, frecven�ele energiei distructive sunt schimbate �ntr-unele s�n�toase. �n realitate, aceste amintiri celulare distructive au produs �ntreruperea unor c�mpuri electrice din corpul nostru �i noi trebuie s� corect�m acest flux de energie.
Secretul acestor vindec�ri este unul singur: orice problem� de s�n�tate este o problem� de energie, iar pentru energie exist� o singur� surs� la care noi to�i avem acces.

�n prezent, mul�i oameni de �tiin�� sunt convin�i c� memoria noastr� se afl� depozitat� �n celulele �ntregului organism, nu numai �ntr-un anumit loc. Memoria celular� rezoneaz� cu frecven�ele energiei distructive �i produce stres �n organism. Deci, ce este memoria celular�? Este memoria stocat� �n celulele noastre. Care celule anume? TOATE celulele. �n cazul unei memorii celulare s�n�toase, unui om �i poate merge bine chiar �i �n condi�ii dezavantajoase. Pe m�sur� ce memoria celular� dispare, dispare �i s�n�tatea lui.

Memoria celular� �i convingerile gre�ite sunt acela�i lucru despre care vorbea Solomon cu peste 3000 de ani �n urm�. Problemele suflete�ti sunt sursa oric�rei probleme pe care o ave�i �n via�� � fizic�, rela�ional�, succesul sau e�ecul. Activarea unor amintiri dureroase va duce la distrugerea ADN-ului, �n timp ce activarea amintirilor s�n�toase poate �ns�n�to�i efectiv ADN-ul. Acest lucru a fost dovedit de Institutul HeartMath. Dr. John Sarno, profesor de medicin� de reabilitare clinic� la Facultatea de Medicin� a Universit��ii New York �i fizician la Centrul medical al Universit��ii New York, sus�ine c� durerile cronice �i diferite alte boli sunt cauzate de sup�rarea �i furia reprimate �n incon�tient.

Noi nu �tim c� avem a�a ceva pentru c� nu suntem con�tien�i de acest lucru. Aceast� furie �i sup�rare �nr�d�cinate �n memoria noastr� celular� sunt exact cele care s-a constatat c� distrugeau ADN-ul �n testele f�cute la Institutul HeartMath.

�n cadrul Institutului UCLA, s-a constatat c� durerile �i bolile cronice ale unor copii ar fi putut fi cauzate de anxietatea p�rin�ilor, cu alte cuvinte,stresul p�rin�ilor crea amintiri celulare distructive, care ajungeau s� se manifeste ca stres la copii. �n concluzie, bolile copil�riei par a fi provocate de factori de natur� psihologic�, nu fizic�.

De ce oare g�ndirea pozitiv� nu este suficient� pentru vindecarea memoriei celulare distructive?

NU, pentru c� incon�tientul nostru de�ine mecanisme de protec�ie a acestor amintiri, ceea ce face ca ele s� nu poat� fi vindecate.

Cu to�ii avem amintiri pline de furie, fric�, triste�e, confuzie, vin�, neajutorare, disperare, inutilitate, etc. Cum am putea purta a�a ceva �n noi f�r� s� avem de suferit? Pre�ul pl�tit sunt problemele de s�n�tate, rela�ionale, profesionale, etc. Cu to�ii avem nevoie s� vindec�m SURSA acestor probleme, nu doar manifest�rile lor. Vindec�nd doar manifest�rile, problema se poate �ntoarce oric�nd �i chiar se poate amplifica, transform�ndu-se �n mai multe probleme.

Sursa problemelor de care vre�i s� sc�pa�i este memoria celular� distructiv�. Procesul de reprimare a amintirilor celulare creaz� o stare de stres constant care va face �n cele din urm� ca ceva s� se strice �n corpul nostru. Vindecarea acestor amintiri �i nu reprimarea lor, reprezint� condi�ia dob�ndirii st�rii de s�n�tate.

Cum am putea vindeca aceste energii negative pe care le-am acumulat �n celulele noastre �i care ne creaz� probleme de s�n�tate �i un stres permanent? Doar prin vindecarea amintirilor �n sine. Amintirile celulare sunt �i ele o form� de energie �i pot fi cur��ate tot prin terapii energetice. Una din metodele de vindecare a acestor amintiri celulare este redat� �n�Codul vindec�rii� (�The healing code�) a dr. Alexander Loyd � po�i g�si asta �n cartea cu acela�i nume, dar �i pe site-ul original thehealingcodes.com/

Codul vindec�rii descoperit de dr. Alexander Loyd a dat rezultate �n toate cazurile supuse studiului. Acest cod con�ine �i o rug�ciune. Rug�ciunea este una dintre cele mai studiate practici �n medicin�, dovedindu-se c� ea are efect de vindecare, chiar dac� nu se roag� oamenii ei �n�i�i ci pun pe al�ii s� o fac� pentru ei. Codul vindec�rii este doar un instrument, el fiind precedat de rug�ciune astfel �nc�t s� fie stabilit� leg�tura cu divinitatea �i energia universal�, apriori. Este foarte important� rela�ia fiec�ruia cu Dumnezeu, cel care lucreaz� direct cu energia cuantic�. Deci v� sf�tuim ca rug�ciunea s� fie primul �i cel mai important pas al acestei metode, urmat� apoi de codul vindec�rii ca parte a acestui program de terapie.

Doctorul Alexander Loyd a descoperit c� �ntr-adev�r exist� un cod al vindec�rii valabil pentru oricine, �nc� din anul 2001. El const� din patru centri ai corpului prin care se poate introduce energie vindec�toare cu ajutorul degetelor noastre. Ace�ti centri trebuie �ilumina�i� cu energie �ntr-o anumit� ordine. Degetele pot fi �inute relaxate, drepte sau �ncovoiate, dup� cum v� este mai comod, important fiind ca ele s� �inteasc� centrul de vindecare. V�rfurile degetelor trebuie s� fie la distan�� de 5-7.5 cm de zona respectiv�, fiind demonstrat faptul c� la distan�� fa�� de corp, aceast� inducere a energiei este mult mai eficient� dec�t dac� am atinge corpul cu degetele sau ar fi �inute mult mai aproape, a�a cum nici bujia de la ma�in� nu atinge partea metalic� a motorului pentru a func�iona bine. Degetele vor crea un c�mp energetic pozitiv/negativ, exact a�a cum are corpul nevoie pentru a se vindeca. Distan�a de 5-7.5 cm dintre degete �i corp permite crearea polarit��ii necesare producerii unei puteri mai mari.

CEI PATRU CENTRI DE VINDECARE

R�d�cina nasului (mai exact �ntre r�d�cina nasului �i mijlocul distan�ei dintre spr�ncene)
M�rul lui Adam (exact deasupra m�rului lui Adam)
Maxilarele (la baza dinspre ureche a osului mandibular, de ambele p�r�i ale capului)
T�mplele (1.25 cm deasupra t�mplei �i 1.25 cm de la t�mpl� spre spatele capului, de ambele p�r�i ale capului).

Fiec�ruia din cei patru centri, cu excep�ia m�rului lui Adam, �i corespunde o pozi�ie normal� a m�inilor �i o pozi�ie de sprijin. Dac� m�inile se deplaseaz� de la centru (pe durata terapiei), vindecarea tot se va produce, pentru c� inten�ia de vindecare e mai important� dec�t perfec�iunea �inerii m�inilor. Dac� v� dor coatele �n pozi�ia de sprijin, pune�i o pern� sub ele.
Lucra�i cu codul �ntr-un loc lini�tit, unde sunte�i singuri �i v� pute�i relaxa, f�r� �ntreruperi �i distragerea aten�iei.
Evalua�i-v� amintirile �i �ncepe�i cu amintirea care v� produce un disconfort maxim. �ncepe�i s� lucra�i cu aceast� amintire:

Evalua�i amintirea pe o scar� de la 0 la 10, 10 fiind cel mai dureros.
Identifica�i-v� sentimentele �i/sau convingerile nes�n�toase legate de aceast� problem�.
Pune�i-v� �n func�iune detectorul de amintiri: identifica�i �i alte amintiri sau situa�ii �n care v-a�i sim�it la fel de r�u, chiar dac� din alte cauze sau �n alte circumstan�e. C�uta�i senza�iile identice, nu situa�iile identice. Dac� a�i mai depistat o amintire care v� face s� v� sim�i�i�i la fel de r�u sau �i mai r�u, concetra�i-v� mai �nt�i pe amintirea cea mai veche.
Evalua�i acea amintire veche pe o scar� de la 0 la 10. Ar putea exista �i altele. C�uta�i �n continuare amintirea cea mai puternic� �i mai veche �i lucra�i cu ea mai �nt�i. Ce v� deranjeaz� �n prezent poate fi ceva creat de o amintire veche nevindecat�. C�nd vindeca�i o amintire veche �i puternic�, toate amintirile legate de esen�a ei se vor vindeca �n acela�i timp.
Rosti�i rug�ciunea de vindecare, introduc�nd toate amintirile descoperite (ex. �amintirea mea de la 3 ani c�nd m-a mu�cat c�inele, problema mea cu frica de �erpi, opera�ia mea de apendicit�, opera�ia mea la amigdale, �i altele care mi-au creat aceea�i senza�ie de fric� �i stare de r�u). RUG�CIUNE: M� rog ca toate imaginile negative, convingerile nes�n�toase, amintirile celulare distructive, �tiute �i ne�tiute, �i toate problemele fizice legate de �. (problema sau necazurile mele), s� fie identificate, scoase la iveal� �i vindecate, ca s� m� umplu de lumina, via�a �i iubirea de Dumezeu. M� rog �i ca eficien�a acestei vindec�ri s� fie sporit� de 100 de ori sau mai mult�.(Aceasta �i va spune organismului s� fac� o prioritate din vindecare).
�ncepe�i s� face�i codul vindec�rii, men�in�nd degetele �n fiecare pozi�ie, aprocimativ 30 de secunde, repet�nd o declara�ie de concentrare asupra adev�rului care se adreseaz� problemei pe care o ave�i �i contracareaz� orice convingere nes�n�toas� legat� de ea. C�nd lucra�i cu codul vindec�rii concentra�i-v� asupra p�r�ii pozitive, nu negative a problemei.
Face�i secven�a codului vindec�rii cel pu�in 6 minute �i asigura�i-v� c� trece�i prin toate cele patru pozi�ii, �n ordine. Dac� a�i evaluat problema la peste 5 sau 6 pe scara de evaluare de la 0 la 10, pute�i prelungi durata codului vindec�rii la mai mult de 6 minute.
C�nd a�i terminat secven�a codului, reevalua�i-v� amintirea. Dac� ea a sca�zut pe scare de evaluare la 1 sau zero, trece�i la urm�toarea amintire.

Iat� pozi�iile degetelor, �n ordine:

Pozi�ia de baz� �i cea sprijinit pentru r�d�cina nasului

TAINELE AUTO VINDECARII

Pozi�ia M�rul lui Adam (imediat deasupra lui)

TAINELE AUTO VINDECARII

Maxilarele � la baza dinspre ureche a osului mandibular, de ambele p�r�i ale capului

TAINELE AUTO VINDECARII

Pozi�ia pentru t�mple � 1.25 cm deasupra t�mplei �i 1.25 cm de la t�mpl� spre spatele capului, de ambele p�r�i ale capului, simultan

TAINELE AUTO VINDECARII

Pozi�ia pentru t�mple, sprijinit

TAINELE AUTO VINDECARII

Dac� sunte�i �ntrerupt �n timp ce face�i o secven�� de cod, relua�i mai apoi de unde a�i r�mas. Dac� sunte�i �ntrerupt �i a doua oar�, relua�i toat� secven�a de la cap�t.

Dr. Alexander Loyd recomand� repetarea secven�ei codului vindec�rii de 3 ori pe zi. Pentru rezultate mai rapide, se poate face chiar de mai multe ori pe zi.
�n orice situa�ie se poate ob�ine vindecarea, chiar dac� nu �l pute�i face dec�t odat� pe zi, �ns� ideal ar fi de 3 sau mai multe ori pe zi pentru rezultate mai rapide. Cheia este consecven�a, s� face�i secven�a cel pu�in o dat� pe zi, zilnic.

APLICAREA CODULUI PENTRU O ALT� PERSOAN�
Se poate face toat� secven�a de cod pentru o alt� persoan�, diferen�a fiind rug�ciunea care va fi de felul urm�tor:

�M� rog ca toate imaginile negative, convingerile nes�n�toase, amintirile celulare distructive, �tiute �i ne�tiute, �i toate problemele fizice legate de � (problema sau necazurile persoanei) s� fie identificate, scoase la iveal� �i vindecate, pentru ca �. (numele persoanei) s� se umple de lumin�, via�a �i iubirea de Dumnezeu. M� rog �i ca eficien�a acestei vindec�ri s� fie sporit� de 100 de ori sau mai mult�.

Face�i exerci�iile pe voi. C�nd a�i terminat, ruga�i-v� simplu:
�Trimit integral efectele acestei vindec�ri c�tre � (numele persoanei), cu iubire.�

Reac�ii de disconfort pot apare �ntr-o propor�ie de 1:10, ceea ce nu e specific doar utiliz�rii codului vindec�rii. Este un fenomen bine cunoscut �n medicin� sub numele de reac�ia Herxheimer. Spunem c� este o reac�ie de vindecare deoarece este dovada faptului c� v� �ns�n�to�i�i, organismul �ncepe s� se cure�e, toxinele din organism �i emo�iile negative c�ut�nd o cale de ie�ire din sistem. Dac� apar reac�ii de disconfort, continua�i cu codul vindec�rii, dar pune�i accent pe u�urarea disconfortului reac�iei de vindecare.

Pe m�sur� ce vindecarea se produce, nu este ceva neobi�nuit ca s� ave�i fluctua�ii emo�ionale, fiind zile c�nd v� ve�i sim�i excelent, dar �i zile c�nd v� ve�i sim�i ca �nainte de vindecare. �ncerca�i s� nu fi�i ner�bd�tori cu procesul, el va dura at�t c�t trebuie s� dureze.
Nu uita�i c� vindeca�i decenii de de�euri. Codul vindec�rii vindec� sursa spiritual� a problemei, care const� �ntotdeauna �n amintiri/imagini celulare distructive �i convingeri nes�n�toase, nu �n simptome fizice, boal� sau stare de r�u.
Dac� sunte�i dependent de un viciu, cum ar fi drogurile, fumatul, alcoolul, atunci trebuie s� lucra�i �n primul r�nd pentru aceast� necesitate. A continua s� faci ceva gre�it, de�i �tii c� acel lucru e gre�it, intr� �n categoria �ac�iuni v�t�m�toare� �i �nl�turarea lor constituie prima prioritate. Pe m�sur� ce v� ve�i vindeca, alegerea ac�iunilor s�n�toase va deveni din ce �n ce mai simpl�.
Vindecarea se poate produce chiar �i dup� ce nu mai lucr�m cu codul, la c�teva s�pt�m�ni sau luni dup�. Codul vindec�rii lucreaz� la nivel de subcon�tient.

Toate problemele pe care le are o persoan� de-a lungul vie�ii, intr� �n 12 categorii mari, cu care va trebui s� lucr�m.

CELE 12 CATEGORII DE PROBLEME SUFLETE�TI

Imposibilitatea de a ierta
Ac�iuni v�t�m�toare
Convingeri gre�ite
Iubire contra egoism
Bucurie contra triste�e/depresie
Lini�te contra anxietate/fric�
R�bdare contra sup�rare/frustrare/ner�bdare
Bun�voin�� contra respingere/asprime
Bun�tate contra lips� de bun�tate
�ncredere contra control
Umilin�� contra m�ndrie nes�n�toas�/arogan��/controlul imaginii
Autocontrol contra lipsa controlului.

Toate acestea sunt foarte importante pentru vindecare.
Dar nu uita�i: �inta Codului Vindec�rii este �ntotdeauna memoria celular�, convingerile gre�ite �i sentimentele negative.
Pentru a aprofunda mai bine toate aceste lucrui legate de vindecare prin codul dr. Alexander Loyd, v� recomand s� citi�i cartea �Codul vindec�rii � 6 minute pentru vindecarea problemelor de s�n�tate, succes sau rela�ionale�, autor Alexander Loyd �i Ben Johnson.
Fi�i consecven�i �n aplicare �i v� ve�i rezolva o mare parte sau chiar toate probleme care �n prezent v� apas� �i v� creaz� o stare de stres �i disconfort.



SURSA : vindecatorul.wordpress.com/2014/04/30/tainele-auto-vindecarii/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Facebook a efectuat un experiment psihologic imens asupra utilizatorilor și a manipulat emotiile a mai mult de 600.000 de persoane



Cercetatorii de la Facebook au efectuat un experiment, in care au incurcat feed-urile oamenilor, cu ajutorul caruia au dovedit ca starea de spirit, cum ar fi fericirea sau depresia, poate fi transferata prin reteaua sociala.

Compania a modificat algoritmul de afisare al newsfeed-ului a 689003 de utilizatori Facebook, pentru ca oamenii sa vada un numar anormal de mic de feed-uri pozitive sau negative.

Intr-un studiu publicat recent, cercetatorii spun ca au aflat ca atunci cand oamenii au vazut mai putine postari pozitive, la randul lor, au postat mai putine mesaje pozitive si au scris mai multe mesaje negative. In schimb, cand cercetatorii au redus numarul de feed-uri negative, oamenii au devenit insisi pozitivi.

Citeste mai mult: www.pnas.org/content/111/24/8788.abstract

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Aceasta planta este considerata a fi cel mai util medicament de pe Pamant!



Ai calcat pe ea, ai ignorat-o si ai incercat de fiecare data sa o elimini din gradina ta. Cu toate acestea, aceasta mica buruiana este considerata a fi unul dintre cele mai utile medicamente de pe Pamant�

Ea a fost folosit� din timpuri ancestrale fiind men�ionat� pentru prima dat� �ntr-un ��Ierbar�� de la sf�rșitul secolului 4 care pomenea p�tlagina ca remediu �mpotriva mușc�turilor de șarpe. Apoi �n secolul 10 �n manuscrisul anglo-saxon ��Lacnuga�� este notat� �n ��Po�iunea de nou� plante�� �mpotriva infecțiilor și a otravei.

Aceasta este patlagina. Exista mai multe soiuri de patlagina, dar toate produc aceleasi rezultate. Patlagina creste foarte bine in solurile pietroase si este adesea vazuta alaturi de papadie. Cel mai adesea veti intalni aceasta planta in santierele de constructii sau intre borduri, aceasta fiind incercarea naturii de a regenera solul. Aceasta planta a fost denumita de nativii americani �Piciorul omului alb�.
Ce substan�e nutritive con�ine p�tlagina �i ce beneficii aduce?

P�tlagina este bogat� �n minerale și calciu, xiloz�, vitaminele A, C �i K, tanin, caroten, enzime �i pectine. Conține mulți compuși bioactivi ca flavonoide (compus organic �nt�lnit �n multe plante care are un efect benefic �n dieta uman� pentru c� altereaz� acțiunea negativ� a alergenilor, virușilor și carcinogenilor), allantoin� (alt compus organic care stimuleaz� creșterea celulelor) și aucubin� (compus organic care protejeaz� ficatul).

Studiile științifice au demonstrat efectele p�tlaginei ca anti-inflamatoare, analgezic�, ușor antibiotic�, cicatrizant� și activ� �n creșterea imunit�ții.

Patlagina reprezinta un remediu eficient impotriva tantarilor. Pentru ca are capacitatea de a extrage toxinele din organism, datorita naturii sale astringente, patlagina poate fi zdrobita, sau mestecata si aplicata ca o cataplasma direct pe zona intepeaturi de albina, de insecte, acnee, eruptii cutanate sau taieturi.De asemenea, poate fi utilizata pentru a crea un balsam pentru trusele de prim ajutor, sau folosita ca infuzie. De asemenea, este un remediu extraordinar impotriva hemoriozilor. Aceasta planta este renumita pentru efectul pozitiv pe care-l are asupra sistemului digestiv. Aceasta este utila in special in cazul persoanelor care au fost afectate de consumul excesiv de antibiotice sau de medicamete anti-inflamatorii si persoanelor care sufera de alergii alimentare sau de boala celiaca.

Atat frunzele cat si semintele acestei plante vizeaza vindecarea sistemului digestiv. Din frunze se pot prepara ceaiuri, pot fi adaugate la supe sau uscate si presarate deasupra salatelor..

patlagDeoarece patlagina este un expectorant bland si datorita continutului ridicat de siliciu, infuzia de patlagina poate fi de mare ajutor in afectiunile pulmonare, tuse sau raceli.

Patlagina este un panaceu pentru organismul uman, trateaza totul, de la dificultatile menstruale, probleme digestive, afectiuni ale pielii, pana la artrita. Adaug-o la salate sau prepara-ti un ceai. Aceasta leguma salbatica versatila iti poate sprijini starea de sanatate mai mult decat iti poti imagina.

Semințele plantei sunt extrem de mici și se culeg mai greu �ns� la r�ndul lor sunt pline de vitamine și substanțe nutritive. Se pot pune �n m�nc�ruri sau salate, �n aluaturi, sau pot fi f�cute f�in�. �n comerț, �n magazinele de profil, se poate g�si f�in� sau t�r�țe de Psyllium, un nume complicat care nu este altceva dec�t o varietate de p�tlagin� ce provine din subcontinentul indian și care dezvolt� semințe ceva mai mari ca dimensiuni.

sursa:e-dimineata.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.diasporatv.eu/aura-umana-si-semnificatia-culorilor/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cum ne-a Procopsit Soros cu Termenul de rrom in Limba Romana



Multa lume il uraste pe Iliescu pentru impunerea parsiva si fortata a termenului de rrom in limba romana asa cum nu s-a mai facut in nici o alta tara. Din biografia lui Iliescu aflam ca acesta are atat descendenta tiganeasca cat si khazara ca si khazarul Soros ( care si-a schimbat numele din Tivadar , nume intalnit si la tiganii din zona vestica a Romaniei). Iliescu este ruda nici mai mult nici mai putin decat cu familia regala Cioaba.

Soros este unul dintre artizanii importanti care au finantat schimbarea numelui de tigan in rrom. A facut-o nu din bunatate sufleteasca sau din cine stie ce motive umanitare ci cu scopul confuziei pana la identitate intre romani si rromi.
rrom Soros a infiintat o fundatie numita Fundatia pentru o Societate Deschisa ( Open Society Fundation ) unde in calitate de presedinte al ei s-ar ocupa de problemele de integrare ale rromilor din Romania. Sub acoperirea de filantrop Soros face jocurile ascunse ale ocultei mondiale. Sa fim seriosi : un rechin al economiei care nu ezita sa se imbogateasca din suferinta altora face acte de caritate ?
Intrebarea este : daca Soros s-a nascut in Ungaria la Budapesta de ce nu se ocupa de integrarea tiganilor din Ungaria ? Tiganii unguri nu merita integrati ? De ce nu a luptat ca tiganilor din Ungaria sa li se spuna rromi pana la confuzia cu romanii ? Cum ar fi ca la recensamantul din Ungaria tiganii sa se declare rromi /romani ?
Soros s-a folosit de pretextul revendicarii unei miscari de emancipare a tiganilor de la inceputul anilor �30 ( desfiintata de comunsti , de care bineinteles Iliescu avea cunostinta ) cand tiganii au inceput sa se faca simtiti atat in presa vremii prin ziarul �Glasul romilor� din 1934 cat si in politica , mobilizarea comunitatii tiganilor la vot fiind si atunci ca si acum importanta pentru politicienii in cautare de voturi.
rromm Problema nu este neaparat cea a denumirii de rrom in sine cat parsivenia care s-a dorit de la bun inceput de catre oculta mondiala : confuzia pana la identitate intre romani si rromi / tigani. Atat romanii cat si tiganii din Romania care au plecat in strainatate au constatat ca nu doar tiganii romani se dau drept cetateni romani ci si tigani din alte tari din estul Europei : tigani bulgari ,tigani sarbi.
Astfel ca atunci cand au fost expatriati in Romania pe Aeroportul Otopeni au sosit ca repatriati atat tiganii nostri cat si tigani bulgari si tigani sarbi. Unii dintre acesti tigani bulgari si sarbi chiar au primit bani sa se stabileasca in Romania. Exista o asemenea strategie alimentata cu bani de la Banca Mondiala de incurajare a stabilirii tiganilor in Romania.
In toata Europa denumirea traditionala de tigan asa cum suna specific in fiecare limba a fost pastrata in formele sale lingvistice locale numai in Romania denumirea de rrom a fost obligatorie in actele oficiale , iar cei ce nu o folosesc sa primeasca imediat amenda de la Consiliul National Impotriva Discriminarii.
In planurile ocultei mondiale s-a vorbit mult timp de relocarea tiganilor din toata Europa undeva in estul Europei.S-a vorbit chiar de o colonizare a regiunii reprezentata acum de Oltenia cu toti tiganii din celelalte tari. Problema este ca tiganii nu au toti aceeasi limba , cultura , obiceiuri si chiar prin natura lor libertina si nestatornica sunt greu de �inghesuit� intr-o noua Palestina pe care oculta khazara mondiala ar vrea sa se numeasca Oltenia .
Planul ocultei mondiale al carei personaj aflat la varful ei il reprezinta Soros este acela de a induce o confuzie voita intre termenul de roman si rrom cu scopul precis de discreditare al Romaniei prin prezentarea tarii noastre ca tara de origine a infractorilor rromi care invadeaza toate tarile Europei .
Cardasia khazarului maghiar Soros Tivadar cu a khazarului roman Ponta Naumovici trebuie sa dea de gandit tuturor romanilor !
sursa: glasul-moldovei.blogspot.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

�n 1989 Rom�nia devenise o mare primejdie pentru finan�a mondial�



Pentru cei ce nu vor sa �tie!!!! �n prim�vara lui 1989, Nicolae Ceau�escu a anun�at c� Rom�nia �i-a �ncheiat plata datoriei �i nu mai este nim�nui datoare. Mai mult, Ceau�escu a f�cut s� se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului rom�n s� mai apeleze la credite str�ine, s� se �ndatoreze, a�adar. Totul av�nd drept scop s� fereasc� �ara, �n viitor, de riscurile pe care cu at�tea sacrificii le-a �nfruntat �n anii �80, anii at�t de cumpli�i pentru noi to�i, c�nd Ceau�escu, somat de creditori, a angajat societatea rom�neasc� �n cursa contra-cronometru de plat� a datoriilor. Mi-aduc bine aminte de tonul cu care �Europa liber� a comentat, la �nceput, aceast� situa�ie: ni se prevedea un faliment total, falimentul unor neputincio�i, al unor pr�p�di�i care au contractat, cu incon�tien��, datorii peste puterile lor de a le returna! Iar faptul c� paralel cu plata datoriilor se continuau giganticele investi�ii � canale de naviga�ie, central� atomic�, metrou, noul centru civic, hidrocentrale, etc. � p�rea dovada cert� a nebuniei megalomane a lui Ceau�escu �i a la�it��ii noastre c� �l suport�m! Prin anii �87 � �88, tonul �Europei Libere� a devenit altul: i se repro�a acum lui Ceau�escu nu incapacitatea economiei rom�ne�ti de a-�i pl�ti cheltuielile, ci i se repro�a �nsu�i faptul c� ne pl�tim datoriile, c�ci aceasta ar fi fost o mare prostie, zicea alde d-l Or�scu, doar toate celelalte ��ri tr�iesc bine mersi f�r� s�-�i achite creditele primite, ci numai dob�nzile. Am constatat astfel, cu mare uimire, c�, �n loc s� fie apreciat� ca un act de corectitudine, plata datoriilor �nfuria anumite persoane sau institu�ii, st�rnea comentariile cele mai �nveninate.
Ca persoan� care am fost crescut �n teama de a nu r�m�ne cuiva dator, n-am prea �n�eles, la �nceput, aceast� ciudat� atitudine. Mai apoi, cuget�nd oare�ic�t, am �n�eles un adev�r simplu despre cei care tr�iesc din a-i �mprumuta pe al�ii, despre cei care tr�iesc din c�tigul astfel realizat, adic� c�m�tarii: bancherii te �mprumut� nu ca s� le restitui c�t mai repede banii, ci ca s� le r�m�i la nesf�r�it dator, pl�tindu-le cu regularitate numai dob�nzile. Drept care m� �ntreb cu maxim� ingenuitate: ce s-ar �nt�mpla cu finan�a mondial� dac� toate ��rile ar proceda cum a procedat Rom�nia �n prim�vara anului 1989? S� ne imagin�m c� to�i datornicii �i-ar pl�ti datoriile �i ar hot�r�, prin lege, s� nu mai fac� alte datorii! �n ce s-ar transforma sumele imense ce s-ar aduna astfel �n depozitele b�ncilor dac� nimeni nu va mai apela la b�nci, s� se �mprumute! �n ce altceva dec�t �n mari gr�mezi de h�rtie inutil�?! Cu alte cuvinte, Rom�nia devenise, �n prim�vara anului 1989, o mare primejdie pentru finan�a mondial�, pentru cei dedulci�i la traiul din cam�t�, trai nemuncit! Primejdia const�nd �n puterea exemplului, a for�ei de contagiune pe care ar fi putut-o avea �modelul rom�nesc�! Mi-am dat seama de asta �i din �nver�unarea deplasat� cu care �Europa liber� a comentat momentul eliber�rii Rom�niei de povara datoriilor externe. Nimeni, �n Occident nu s-a gr�bit s� ne felicite. Dimpotriv�! Iar c�nd Ceau�escu �i-a exprimat dorin�a, dar �i putin�a ca Rom�nia s� ias� pe pia�a de credite, acord�nd �mprumuturi cu o dob�nd� mult mai mic� dec�t cea �ndeob�te practicat�, pentru a dovedi astfel umanismul societ��ii pe care o reprezenta, mi-am dat seama, cutremurat, c� Nicolae Ceau�escu, s�racu�, �i-a semnat sentin�a de condamnare la moarte! Cred c� acest gest, de sfidare �i de demascare a marii finan�e mondiale, a dus cel mai mult la acea concertare de for�e care au reu�it, profit�nd de generozitatea �i puterea de sacrificiu a tineretului rom�n, nu numai s�-1 dea jos pe Ceau�escu de la putere, dar s�-1 �i pedepseasc� personal, fizic, pentru insolen�a sa. Cu consecin�a, �fireasc�, a revenirii Rom�niei, cumin�it�, �n r�ndurile ��rilor �ndatorate p�n� la g�t marii finan�e, d�nd astfel putere de contagiune altui exemplu: cine va mai �ncerca vreodat�, �n Europa de Est sau �n Africa, �n America Latin� sau �n Asia s� procedeze ca Nicolae Ceau�escu, ca el s-o p��easc�!
Tare a� fi curios s� �tiu c�t a costat aceast� debarcare a lui Ceau�escu! KGB-ul, la ale c�rui servicii a apelat marea finan�a mondial�, este o institu�ie serioas�, care �ine la pre�! La fel �i celelalte. Mai pu�in securitatea rom�n�, care, buc�it� cum era cu imbecili la toate nivelurile sale, nu este exclus s�-�i fi dat concursul pe gratis, din� patriotism, convins� c� se pune �n slujba poporului rom�n!
De pl�tit, fire�te, noi vom pl�ti costul �nl�tur�rii lui Ceau�escu �i-1 vom pl�ti �nzecit, �nsutit, �nmiit, poate.
A�a nerod �i troglodit cum ne pl�cea nou� s�-1 credem pe Ceau�escu, acesta a �n�eles totu�i un lucru pe care noi, mult mai de�tep�i cum ne-a f�cut revolu�ia, ezit�m s�-1 recunoa�tem, ca s� nu ne facem de r�sul lumii. Adic� ezit�m s�-i recunoa�tem lui Ceau�escu vreun merit, c�t de ne�nsemnat. Eu unul i-a� recunoa�te deci lui Ceau�escu �i unele merite, m�car pe acela de a fi �n�eles rela�ia str�ns�, �n lumea de azi �i de m�ine, �ntre suveranitatea na�ional� �i m�rimea datoriei externe a unui stat. M-am dumirit de aceasta deun�zi, c�nd Parlamentul nostru a aprobat s� ne �mprumut�m cu vreo 300 de milioane de dolari �i nu a tres�rit afl�nd c� Fondul Monetar Interna�ional ne va acorda acel �mprumut numai dac� vom respecta ni�te indica�ii superioare. Am sc�pat de dracu�, �i am dat peste ta-su! A�a se face c� am scos �i o Constitu�ie �n care se afirm� principiul sacrosanct al suveranit��ii na�ionale, dar am legat aceast� suveranitate numai de inviolabilitatea hotarelor, care interzice armatelor str�ine s� calce p�m�ntul sf�nt al Patriei. Chiar nu au �n�eles parlamentarii no�tri din Constituant� c� agresiunea militar� a �ncetat s� mai fie la mod�? C� este un procedeu tot mai primitiv pentru sensibilitatea omului modern, tot mai desuet �i mai ineficient? Mult mai curat� se dovede�te a fi agresiunea financiar�, arma cea mai subtil� �i mai productiv� la acest sf�r�it de mileniu! Lumea s-a de�teptat, s-a s�turat de violen��, de s�nge! De generali �i colonei! Drept care, �n locul acestora �i �n acela�i scop, p�m�ntul este b�ntuit �n lung �i �n lat de exper�ii financiari ai Fondului Monetar Interna�ional, ai B�ncii Mondiale pentru, sanchi! Dezvoltare, �i alte �agenturi�! Asta, fire�te, dup� ce prin diverse mijloace, inclusiv propulsarea de agen�i ai marii Finan�e �n fotolii ministeriale ori preziden�iale, �ara vizat� este adus� �n situa�ia de a cere ea �ns�i, cu c�ciula �n m�n�, �mprumuturi �i investitori. (La drept vorbind, ce este investi�ia str�in� altceva dec�t un �mprumut pe care te obligi s� nu-l mai returnezi, ci doar s�-i pl�te�ti creditorului dob�nzile?) Astfel c� suveranitatea noastr� na�ional�, de care se umfl�-n pept Constitu�ia rom�n� �nc� de la primele r�nduri, �n cur�nd va fi, cu concursul senin al Parlamentului Rom�niei, numai vorbe �n v�nt! Va fi cel mai trist neadev�r din c�te neadev�ruri cuprinde Constitu�ia Rom�niei, s�raca!
C�ci s-a ajuns la o situa�ie paradoxal� �i extrem de primejdioas� pentru un viitor rom�nesc al copiilor no�tri: de�i noi, �n Rom�nia, ne �ndrept�m spre o economie de pia��, de�i ne privatiz�m care mai de care, gr�bindu-ne s� lichid�m proprietatea �i economia de stat, datoria extern� care se acumuleaz� �n aceast� perioad� de privatizare nu are �i ea un caracter privat, ci este o datorie de stat, a ��rii, a poporului rom�n! Cum �i c�nd se va achita de aceste datorii statul rom�n, de vreme ce rolul �i puterea sa �n economia noastr� urmeaz� s� se diminueze �n mod sistematic �i programat�? Cine a programat aceast� cacealma a privatiz�rii �n folosul oricui, numai �n folosul ��rii nu?!
Sigur, vor s�ri c��iva de�tep�i s� ne aduc� aminte c� �i guvernul S.U.A., statul american, deci poporul american, are c�teva sute de miliarde de dolari datorii fa�� de aceea�i finan�� mondial�, fa�� de acelea�i b�nci la care suntem �i noi, din nou, datori! Dar, vor uita acei de�tep�i s� ne precizeze, ne�tiutori cum suntem, c� acele b�nci sunt b�nci americane, occidentale, interesele lor � ale b�ncilor �i ale statului american fiind foarte coincidente! Nu am nimic �mpotriv� s� se �ndatoreze statul rom�n la Banca Na�ional� a Rom�niei sau la Banca Dacia Felix! S� se �ndatoreze la mine �i s�-i pun eu condi�iile �n care accept s�-l creditez!
Fire�te, Ceau�escu trebuia dat jos! �i �nc� cu mult �nainte de decembrie 1989! �i cel mai bine era dac� s-ar fi dat singur la o parte! Din p�cate, a�a cum s-au petrecut lucrurile, de dispari�ia lui Ceau�escu nu a ajuns s� profite poporul rom�n, a�a cum era firesc, adic� s� profite cei ce au suferit de pe urma lui Ceau�escu, ci au ajuns s� profite du�manii neamului rom�nesc, aceia�i care profitaser� �i �n anii grei c�nd, prin corvoad� na�ional�, le-am pl�tit �ndoit �i �ntreit creditele cu care ne-au momit �i ne-au pricopsit �n anii �70! Acum, c�nd, sc�pa�i de datorii, se cuvenea s� tr�im �i noi ca oamenii, ne-am trezit iar cu ei pe cap, cu aceia�i binevoitori, veni�i s� ne dicteze cum s� se fac� reforma! Aceast� turnur� tragic� a lucrurilor de dup� 22 decembrie 1989, ora 12, a fost posibil� prin ac�iunea criminal�, repet: ac�iunea criminal� a unor persoane ce pot fi nominal identificate! Scopul principal al acestora a fost, �n modul cel mai clar, s� aduc� din nou Rom�nia �n r�ndurile ��rilor �ndatorate la finan�a mondial�. Adic� scopul urm�rit �i, �n parte, deja atins, a fost pierderea suveranit��ii na�ionale rom�ne�ti. Au azmu�it asupra noastr� o m�n� de exalta�i maghiari sau secui �i noi am crezut c� ace�tia sunt cei ce atenteaz� la suveranitatea na�ional� a rom�nilor. Din nefericire savan�ii care au g�ndit Constitu�ia Rom�niei nu au fost nici ei mai de�tep�i, astfel c� nu �i-au pus problema suveranit��ii na�ionale dec�t �n termenii constitu�iilor din secolul al XIX-lea, f�c�nd din Constitu�ia noastr� un corect compendiu al acestor texte. Nici un semn din partea acestor autori c� ar fi �n�eles adev�ratele primejdii, de azi �i de m�ine cu care se confrunt� �ara. Acesta fiind unul din motivele pentru care am votat �mpotriva acestei constitu�ii.
Conchid: merit� sprijinite numai acele for�e (partide) politice care �i propun s� fereasc� �ara �i poporul nostru de povara �i primejdiile ascunse �n teancul de dolari al �ndator�rii la al�ii. Exist� aceste for�e?
Nota bene: Textul de mai sus a fost scris �n cursul s�pt�m�nii patimilor �i va ajunge la cititori �n zilele s�pt�m�nii luminate. Cre�tine�te a fost scris, cre�tine�te s� fie citit, iert�nd gre�i�ilor no�tri a�a cum iertare a�tept�m �i pentru gre�elile noastre. �nvierea Domnului nostru Iisus este �i �nvierea adev�rului, chiar dac� �n Sf�nta �i Minunata Poveste a Celui Ce a �nviat din mor�i lipse�te un singur r�spuns. R�spunsul la �ntrebarea Ce este adev�rul? Dar st� �n puterea noastr� s�-l c�ut�m sine ira et studio, adic� senini �i iubitori de aproapele nostru. La mul�i ani!
*
� Din c�te �n�eleg, acest articol a fost publicat �n prim�vara lui 1992, de Pa�te, �n revista �Totu�i iubirea�. A avut vreun ecou?
� Adrian P�unescu �i-a dat seama de importan�a lui �i l-a b�gat pe prima pagin�, dac� mai �in eu minte. �tiu c� mul�i cititori l-au decupat �i l-au p�strat ca pe un text deosebit.
� Este, �ntr-adev�r, un text deosebit.
� Ideile din acest articol le-am reluat de la tribuna Parlamentului. F�r� nici un ecou �n mass media rom�neasc�.
� Dup� �ase ani �i jum�tate, a�i aflat dac� exist� �n Rom�nia �acele for�e (partide) politice care �i propun s� fereasc� �ara �i poporul nostru de povara �i primejdiile ascunse �n teancul de dolari al �ndator�rii la al�ii�?
� Am aflat! Nu exist�!
� �i atunci de ce mai activa�i �ntr-un partid?
� Activez �ntr-un partid care �ncearc� s� fie o asemenea for��. �ncearc� cu sinceritate. Dar mai e p�n� s� reu�easc�.
� De ce anume ave�i nevoie?
� Avem nevoie de oameni ca dumneata, care s� nu mai stea pe margine �i s� comenteze steril gre�elile celor din ring!
� S� �ti�i c� nu stau tot timpul pe margine, �n tribun�. Cel pu�in �n ultima vreme, am cobor�t �i eu �n ring!
� Adic�?
� Bun�oar�, dup� discu�iile purtate cu dumneavoastr�, am �ncercat s� m� interesez �i eu despre unele aspecte discutate �mpreun�
� Adic� s� verifici afirma�iile mele?
� V� sup�r�?
� Nu! Deloc! A�a se procedeaz�! M�car c� r�spunderea pentru cele afirmate de mine �mi revine �n totalitate! �i ce ai aflat?
� Am discutat cu o persoan� foarte apropiat� de dl. Virgil M�gureanu despre acea banc�, acel fond monetar interna�ional pe care Ceau�escu a �ncercat �i urma s�-l constituie la �nceputul lui 1990, �mpreun� cu Iran �i Libia. Nu �tiu dac� de la M�gureanu avea informa�iile, dar persoana despre care v� vorbesc mi-a confirmat �ntocmai cele �tiute de mine de la dumneavoastr�. Ba chiar a �i plusat!
� �n ce fel?
� Se pare c� deschiderea acelei b�nci, cu un capital de 15 miliarde de dolari, era abia prima etap�. Cele 15 miliarde de dolari nici nu �nsemnau mare lucru pentru c�t de s�race sunt ��rile s�race! Fondurile cele mai importante urmau s� intre de la arabi, firme, persoane fizice �i chiar state, de la arabii care �i-ar fi retras banii din b�ncile occidentale �i i-ar fi adus la Bucure�ti. Foarte pe scurt spus, urma s� se adune aici, la Bucure�ti, sume din ce �n ce mai mari, transform�nd Bucure�tiul �ntr-unul din marile centre financiare ale lumii. �n plus, acest centru bancar urma s� func�ioneze dup� alte principii, l�s�nd principiul profitului pe un plan secundar!�
� Interesant� informa�ie! �i foarte plauzibil�!� Veritabil finis coronat opus� �nseamn� c� n-am b�tut c�mpii! Este o informa�ie care se adaug� perfect logic la cele ce �tiam noi� Cred c� am gre�it evit�nd s� m� mai v�d cu dl. M�gureanu!� Da, dup� ce am fost propus s� candidez la pre�iden�ia Rom�niei din partea PDAR, am considerat c� a�a ar fi cel mai bine, s� nu m� v�d cu dl. M�gureanu. Cred c� am gre�it! .
Sursa :: https://searchnewsglobal.wordpress.com

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.diasporatv.eu/destin-si-paranormal-teritorii-interzise-roman...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Surprinzatorul motiv pentru care multi oameni nu pot pierde in greutate



Scris de Alec Blenche

Daca ti se pare ca pierderea in greutate este dificila, nu esti singurul. Insa atunci and vei intelege cum functioneaza acest proces, va fi mult mai usor.

Leptina este un hormon important, secretat de celulele grase, si care ajuta controlul apetitului si metabolismului tau.

Daca totul merge normal, merge asa:

Cu cat mai mult tesut gras ai, cu atat vei avea mai multa leptina in circulatie: cu cat ai mai multa leptina, cu atat vei fi mai putin infometat, si vei consuma energie mai repede.

Deci pierderea greutatii ar trebui sa fie usor de realizat, corect? Daca ai exces de greutate, leptina ar trebui sa spuna creierului tau sa inceteze cu mancatul, si sa accelereze metabolismul.

Dar se pare ca multi oameni care au exces de grasime au dezvoltat ceva numit rezistenta la leptina. Insemnand ca acele celule grase ar putea sa trimita o gramada de leptina, dar creierul tau nu primeste mesajul.
Totusi este important de realizat ca intelegerea noastra despre leptina este inca limitata.

Leptina este o descoperire relativ recenta (a fost numita in 1994). Deci desi a fost facut un numar de studii (majoritatea pe cobai si soareci), inca incercam sa intelegem cum actioneaza acest hormon.

De exemplu, intr-un studiu, cobaii hraniti cu o dieta cu 60% fructoza pentru sase luni au devenit rezistenti la leptina. Aceasta inseamna ca oferirea de leptina suplimentara nu a incetinit obiceiurile lor de hranire. Dar, intr-alt studiu, un consum usor mai moderat de fructoza sau glucoza a aparut ca fiind protector impotriva rezistentei la leptina in cazul cobailor hraniti cu o dieta bogata in grasimi (30% grasimi).

Deci desi exista clar anumite actiuni pe care le poti intreprinde pentru a ajuta la reducerea rezistentei la leptina, este important de realizat ca multe dintre idei sunt un picleptina mai mult decat incercari de ghicire. Ele ar putea fi incercari foarte bune, dar nu ti-as bazat intregul plan al dietei tale pe acestea.
Deci ce ar trebui sa faci?

Mai intai, nu iti pierde speranta. Rezistenta la leptina arata semne ca fiind reversibila. Si, desi cercetarile nu sunt complete, exista cateva lucruri de bun simt pe care le-ai putea face si ar trebui sa ajute.

Evita sa mananci prea mult, dar nu intra intr-o dieta cu restrictie la calorii.

Desi mancatul in exces poate temporar sa sporeasca producerea de leptina, daca cumva continua prea mult timp, poate duce la rezistenta la leptina.

In acelasi timp, restrictia brusca in ce priveste caloriile, poate reduce cantitatea de leptina produsa. Deci adoptarea dietelor cu restrictie la calorii poate de fapt sa reduca leptina din circulatie, spunand creierului tau sa iti incetineasca metabolismul si sa iti sporeasca foamea, chiar daca nu esti rezistent la leptina.

Nu manca mai putin; mananca mai bine.

Ia in considerare reducerea cantitatii de fructoza ingerata.

Desi sunt niste studii care se contrazic oarecum, se pare ca dietele bogate in fructoza pot cauza rezistenta la leptina. Aceasta are sens, deoarece fructoza este descompusa in ficat, iar unul dinte rezultate este constituit de trigliceride � o grasime neplacuta care in primul rand blocheaza leptina impiedicand-o sa ajunga la creier!

Mananca mai putine cereale.

S-ar putea ca mancatul cerealelor precum graul, secara si orzul sa contribuie la rezistenta la leptina. Dr. Tommy J�nsson si altii au sugerat ca lectina (un fel de proteina) gasita in cereale ar putea sa se lege la receptorii pentru leptina, creand astfel rezistenta la leptina.

Dormi destul.

Deficienta de somn cauzeaza o reducere a leptinei in circulatie, si o sporire a altui hormon implicat in controlul apetitului: grelina. Cu exceptia faptului ca grelina provoaca foame. Deci a nu dormi destul este o dubla sursa de probleme!

Redu-ti toxinele.

Lasand la o parte faptul ca zaharul si graul ar putea fi considerate toxine prin ele insele, reducerea cantitatii totale de toxine poate fi doar un lucru bun. Toxinele pot afecta multi dintre hormonii ce controleaza greutatea, inclusiv leptina, iar in nivele mult mai mici decat cele considerate acceptabile de Agentia de Protectie a Mediului/Environmental Protection Agency, potrivit, printre altii si dr-ului Mark Hyman. Inceteaza sa mai depozitezi mancarea in plastic, inceteaza sa utilizezi chimicale pentru curatare, si scoate toxinele din cosmetice. Verifica baza de date �skin deep� (lb.eng.) pentru informatii despre ingredientele specifice care trebuie evitate.

Mananca mai putine cereale si fructoza, dormi mai mult si redu-ti expunerea la toxine. Toate sunt sfaturi bune, indiferent de nivelul de leptina. Lasa un comentariu si spune-mi: ce vei face astazi?

Surse pentru acest articol cuprind:

www.mindbodygreen.com/0-10691/the-surprising-reason-why-many-peo... � leptina

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ALOCAȚII EUROPENE PENTRU COPII PARINȚILOR ROM�NI DIN STR�INATATE � AVIZ CELOR PLECATI DIN TARA



Pu�ini rom�ni care lucreaz� legal �n str�n�tate �tiu c� pot primi pentru copiii lor aloca�ii destul de consistente, din �ara �n care sunt angaja�i.

Copiii ai c�ror p�rin�i lucreaz� legal �n str�in�tate, �ntr-o �ar� din UE, pot primi aloca�iile care se dau �n acea �ar�, �n locul celor din Rom�nia, care sunt, �n general, mult mai mici. Copiii au dreptul la aceast� aloca�ie indiferent dac� locuiesc �n Rom�nia sau �n �ara �n care muncesc p�rin�ii lor. Printre altele, pentru a face cunoscut �i acest drept de care pot beneficia rom�nii, Ministerul Afacerilor Externe �i organiza�ia Alternative Sociale au �ncheiat un parteneriat pentru proiectul �Combaterea efectelor negative ale migra�iei �n r�ndul copiilor �i al b�tr�nilor de acas�, care va acoperi perioada 2009 � 2011.

Potrivit unui comunicat al MAE, �n prima faza, proiectul se va concretiza sub forma unei campanii de comunicare �i con�tientizare privind drepturile copiilor cu unul sau ambii p�rin�i pleca�i la munc� �n str�in�tate, conform Regulamentului Consiliului Europei nr. 1408/71. Campania se va desf�ura la nivel na�ional �i interna�ional �n perioada 2009 � 2011 �i include: un spot radio difuzat la nivel na�ional �i interna�ional, 2.000 de postere �i 10.000 de pliante, 3.000 de ghiduri practice destinate p�rin�ilor.

MAE va promova informa�iile �i prin ambasadele �i consulatele Rom�niei de pe teritoriul UE, precum �i prin anun�uri pe site-urile reprezenntan�elor diplomatice.

CUANTUMUL ALOCA�IILE EUROPENE?

Aloca�iile �europene� reprezint� o form� de presta�ii familiale care au ca scop asigurarea securit��ii sociale pentru salaria�ii �i lucr�torii independen�i, �i membrii familiilor acestora, care au re�edin�a �ntr-un stat membru al Uniunii Europene �i desf�oar� o activitate salarial� sau independent� �ntr-unul dintre aceste state. Aceste �aloca�ii� se acord� pentru copiii avu�i �n �ngrijire, ca �i aloca�iile care se acord� �n Rom�nia. Diferen�a const� �n faptul c�, urmare a desf�ur�rii unei activit��i salariale sau independente pe teritoriul unui alt stat membru UE, aceast� aloca�ie poate avea un cuantumul mai mare (�n majoritatea cazurilor), acest cuantum depinz�nd de legisla�ia statului respectiv. De aceste aloca�ii pot beneficia copiii ai c�ror p�rin�i lucreaz� legal pe teritoriul Uniunii Europene. Astfel, p�rin�ii care au dreptul de a primi aceast� aloca�ie ca urmare a activit��ii desf�urate �n afara Rom�niei, pe teritoriul Uniunii Europene, pot beneficia de aloca�ie pentru copiii lor, �n cuantumul stabilit de legisla�ia ��rii �n care lucreaz�, indiferent dac� ace�tia au sau nu copiii �mpreun� cu ei.

CE ACTE SUNT NECESARE

Pentru ob�inerea �aloca�iei europene� trebuie s� v� adresa�i institu�iei competente cu plata presta�iilor familiale din Rom�nia (AJPS) �i din statul �n care lucr�torul migrant �i desf�oar� activitatea. Aceste institu�ii sunt organizate diferit de la un stat la altul. �n Italia, de exemplu, trebuie s� merge�i la Institutului Na�ional de Protec�ie Social� (INPS).
�n Romania, institu�ia responsabil� cu plata presta�iilor familiale este Agen�ia Na�ional� pentru Presta�ii Sociale, care la nivel local este reprezentat� de Agen�iile Jude�ene pentru Presta�ii Sociale. Procedura se demareaza prin depunerea formularului E411 completat �n partea A la institu�iile abilitate cu plata prestatiilor familiale din Rom�nia sau din �ara �n care lucr�torul migrant �i desf�oar� activitatea. Plata �alocatiei europene� va fi efectuata dupa completarea integrala a formularului E411 si depunerea acestuia la institutia responsabila din statul UE competent cu plata �alocatiei�. Perioada de timp scursa intre data depunerii formularului E411 la institutia responsabila cu plata �alocatiei europene� si plata propriu-zisa a alocatiei depinde de factori precum: corectitudinea datelor completate in formular (nume, adrese, coduri numerice personale etc.) si perioada necesara obtinerii de informatii de la alte institutii abilitate. Biroul de avocatura Cuculis si Asociati va poate ajuta sa beneficiati de �Alocatia Europeana�.

www.indrumari-juridice.eu
www.indrumari-juridice.ro
www.indrumari-juridice.eu/indrumarijuridice

indrumarijuridice.forumest.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.diasporatv.eu/culoarea-ochilor-tai-ascunde-secrete-despre-pe...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.diasporatv.eu/cozile-de-cirese-cele-mai-eficiente-diuretice-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

�n Asia, 80.000.000 de oameni vorbesc limba rom�n�!



punjabi-kudi-image

Lucian Cue�dean: �Limba punjabi, din India, are 2.000 de cuvinte curat rom�ne�ti, iar multe altele seam�n� foarte mult cu ale noastre. Asta pentru c� ei sunt urma�ii unui trib getic, ca �i noi, de�i distan�a dintre rom�ni �i punjabi este de 4.500 de kilometri�, scrie Sorin Golea.

Noi am �nv��at la �coal� c� daco-ge�ii ar fi fost o ramur� a neamului tracic, care tr�ia exclusiv �n Dacia, pe actualul teritoriu al Rom�niei �i care vorbea o limb� diferit� de latin�. Imperiul Roman a cucerit Dacia, iar daco-ge�ii ar fi renun�at par�ial la limba lor pentru a �nv��a vorbirea cuceritorilor. Din combina�ia acestora ar fi ap�rut, �n timp, rom�na. Dup� 20 de ani de studiu, dr. Lucian Cue�dean a ajuns la concluzia c� aceast� teorie este fals�. Cue�dean spune c� triburile getice, sub diferite nume, ocupau o arie geografic� vast�, din Europa Central� p�n� �n Asia, aproape de China �i de India. Actuala popula�ie punjabi, din nordul Indiei, de pild�, este urma�a unui trib de ge�i localiza�i �n Asia Central� cu peste 2.500 de ani �n urm�. Ace�ti urma�i ai ge�ilor vorbesc o limb� asem�n�toare cu rom�na. Dar multe din cuvintele punjabi comune cu rom�na sunt comune �i cu latina. Problema este c� acum 2.500 de ani nu exista Imperiul Roman. Asta �nseamn� c� ge�ii vorbeau o limb� �latin� mult �nainte de expansiunea roman�.

R�zboinicii ge�i au urma�i �n India

�Am pornit de la informa�iile legate de marele trib al masage�ilor, atestat �n centrul Asiei de c�tre istoricii antici �i pomeni�i �n Evagrius Scholasticus, scris �n secolul VI d.Hr. �i tradus �n formula Ecclesiastical History de c�tre E. Walford �n 1846, din care citez: �Actuala popula�ie JAD din nordul Indiei este descendenta masage�ilor. �n limba pahalavi, messagetae este tradus Marii Jats�. Am plecat pe urmele acestei popula�ii, Marii Jats. Chinezii �i numeau Yueci, adic� Ge�i, consemn�nd domina�ia lor �n Punjabi. Deci, ge�ii au tr�it c�ndva �n Punjabi. De re�inut: neamurile geto-dacice vorbeau aceea�i limb�, dup� cum spune geograful antic Strabon (60 �.Hr.-26 d.Hr.), adic� de la Carpa�i p�n� �n centrul Asiei�, ne-a spus Lucian Cue�dean. Cuesdean

Dac� ge�ii au st�p�nit teritorii din Europa p�n� �n Asia, dac� popula�ia punjabi este o urma�� a acestora, iar rom�nii sunt, la r�ndul lor, urma�i ai ge�ilor, dr. Cue�dean a fost curios s� vad� dac� exist� vreo leg�tur� lingvistic� �ntre noi �i ei, compar�nd cuvintele din cele dou� limbi.

�Dup� 20 de ani de studiu, am ajuns la concluzia c� cele 80 de milioane de persoane ale comunit��ii punjabi vorbesc o rom�n� arhaic�. Au 2.000 de cuvinte identice, multe din ele comune �i cu latina. Dar dac� punjabi este o limb� vorbit� c�ndva de ge�i, �nseamn� c� neamurile getice vorbeau o limb� �latin� �nainte de apari�ia Imperiului Roman. De unde rezult� c� limba rom�n� e mai veche dec�t latina. Concluzia e c� �ntr-un trecut imemorial exista o singur� limb� european�, cel mai probabil rom�na arhaic�, sau getodaca, �i care printr-o serie de migra�ii �i modific�ri a n�scut toate limbile numite indo-europene, printre care �i latina. Iar r�zboiul dacoroman a fost unul fratricid. P�n� �n ziua de azi se vorbe�te rom�na sau arom�na din nordul M�rii Adriatice, p�n� la Volga. Mai mult, �n Kazahstan sunt acum, oficial, 20.000 de vorbitori de limb� rom�n�, spune Cue�dean.

A studiat 20 de ani problema masage�ilor. Lucian Cue�dean are 70 de ani �i �i-a dat doctoratul �n �tiin�e medicale. �nainte de 1989 a lucrat c��iva ani �n Libia, fost teritoriu al Imperiului Roman. Acolo a �nceput s� caute explica�ii pentru faptul c� dacii au renun�at la limba lor �n favoarea latinei, iar libienii nu. �n 1990, studiind toat� istoriografia legat� de ge�i, a ajuns la datele despre masage�i, care l-au condus la urma�ii lor, popula�ia punjabi.

Herodot a scris despre masage�ii din Asia

Primele atest�ri ale tribului masage�ilor �n Asia le g�sim la Herodot: �Caucazul formeaz� barierea par�ilor (neam scitic � n.r.) dinspre apusul M�rii Caspice, iar pe urm� spre vest �i �nspre r�s�ritul soarelui vine o c�mpie de o �ntindere imens� (Asia Central�, �n apropiere de China � n.r.), care se pierde �n dep�rtare; aceast� c�mpie mare o ocupau masage�ii, �n contra c�rora avea Cirus poft� s� porneasc� cu armata�. Cirus, regele per�ilor, chiar a pornit �mpotriva masage�ilor condu�i de regele Tamyris, dar armata sa a fost nimicit�, iar Cirus, decapitat.

Ceea ce spune dr. Cue�dean se poate verifica pe internet. Pentru l�murire, propunem un exerci�iu: cititorul poate alege cuv�ntul �n rom�n�, �i d� c�utare pe dic�ionarul online �n englez�, iar din englez� �l traduce, tot prin internet, �n limba punjabi. Nu putem da toate cele 2.000 de cuvinte comune. Vom ar�ta c�teva dintre cele pe care le credeam de origine latin�. O s� observa�i c� sunetele sunt aproape identice, iar �n�elesurile sunt absolut la fel. La o privire mai atent� pare un fel de arom�n�.



C.A.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Da, e o populatie provenita din Carpati.
Cea despre care se spune ca erau ramanii lui Rama.
Acel erou civilizator..

Se pare ca o parte din ei au revenit.
Se stie care sint.
Posibil nu toti sint din acea populatie.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.