Verificati-va cunostintele de cultura generala

youtu.be/dr9stqKm6pc

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/6LAnfXTh3Us

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=IWAyl3zimHI&feature=share&list=UUX-E6tCv...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

despre ciuperci

youtu.be/Zj9bGfPtHxc

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

youtu.be/qFqjkoTAX1E

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

youtu.be/916QDzQCCZA

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

youtu.be/ITCPg1XkL8M

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

youtu.be/J8GuUHBZkzI

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

youtu.be/K3xiwRjOTNQ

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

,,Aceast� na�iune neglijat� �i oprimat� st�p�ne�te p�m�nturile cele mai rele din �ntreaga �ar�. Aceste p�m�nturi le sunt luate �ndat� ce sunt defri�ate de ei cu sudoarea fe�ei �i gata pentru a fi �ns�m�n�ate cu porumb. Fiecare sas sau ungur poate s� se �nst�p�neasc� pe p�m�ntul rom�nului, chiar dac� acesta a fost st�p�nul lui de sute de ani. Rom�nul este alungat cu �ntreaga sa familie �n mun�i, unde el nu g�se�te dec�t piatr� �i c�teodat� este obligat s� p�r�seasc� �ara
Dac� un sat rom�nesc este a�ezat �n vecin�tatea unui sat s�sesc sau unguresc, rom�nul nu are voie s� se apropie mai mult de satele acestor dou� na�iuni privilegiate dec�t �iganii. Nimeni nu �i adreseaz� o vorb� bun� �i el nu are niciodat� o zi de s�rb�toare. Eu nu voi uita niciodat� vorbele unui b�tr�n al acestei na�iuni, din �inca veche (F�g�ra�) rostite pe patul s�u de moarte: Eu mor fericit, pentru c� eu nu las �n urma mea �n sclavie nici femee, nici copii.
C�nd am tr�it printre ei am avut mai mult dec�t ocazia s� constat c� rom�nul e bun. Cum se �nduio�a inima sa c�nd era tratat ca un frate. Oric�t de duri ar fi ace�ti oameni, eu am putut observa, �n cei doi ai pe care i-am petrecut printre ei, tr�s�turi care sigur nu ar fi fost nedemne pentru omul cel mai civilizat. C�t r�u au f�cut acestei na�iuni ura �i indiferen�a fa�� de aceast� na�iune alt�dat� at�t de mare �i de str�lucitoare. Orice ar fi, na�iunea rom�n� are, prin num�rul �i dreptul s�u la st�p�nirea ��rii, meritele sale proprii."
(geologul german Haquet, despre anii petrecu�i �n Transilvania, 1763-1764)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

,,Frate ori sor� de peste Prut, Nistru, Tisa, Ceremu� sau Dun�rea b�tr�n�, Tu cel dezlipit de la s�nul Maicei tale de urgia vremurilor �i l�comia oamenilor....... De vei citi paginile care urmeaz�, vei afla, poate, un strop de alinare �i �mb�rb�tare, descoperind c�, �n vatra str�bunilor t�i, Maica pl�nge de dorul copiilor ei risipi�i �i fra�ii t�i, din nou �i nemeritat lovi�i, nu au pierdut cu totul nici speran�a, nici VIRTUS ROMANA!"(Mircea Dogaru)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ucraina sau drama rom�nilor de la margine
1. Re�etele rusificãrii
Beneficiind de experien�a acumulat� de �nainta�ii s�i, Petru I cel Mare (1696-1721 �ar, 1721-1725 �mp�rat), Ana Ivanovna (1730-1740), Ecaterina a II-a cea Mare (1762-1796) �i Pavel I (1796-1801), �n dezna�ionalizarea rom�nilor refugia�i (1711, 1739, 1774, 1792), �nrobi�i (1650, 1661), deporta�i (1739) �n teritoriile controlate de �ar �i a rom�nilor cazaci (1739-1801), prin ac�iunea direct� asupra elitelor lor socio-economice �i politico-militare, sau ac�iunea de manipulare a elitelor din Principate prin promisiuni de redob�ndire a libert��ii (1711, 1736, 1768, 1788), �constitu�ii liberale� (1769) �i chiar Unire (1772, 1789), �arul Alexandru I (1801-1825) a elaborat un amplu program de rusificare a rom�nilor, potrivit principiului - �Cump�r� p�storul, c� turma �l va urma�.
Predecesorii s�i visaser�, ca form� intermediar�, constituirea unui �Regat dac� sau �daco-rom�n�, cu un arhiduce pus de Moscova pe post de rege. El �nsu�i crezuse (1801-1810) c� poate ac�iona direct, ocup�nd Principatele �i adjudec�ndu-le �n contextual unui r�zboi cu Poarta (1806-1812). Dar concuren�a german� pe de o parte, iar pe de alta interesele franceze l-au l�murit, �n cursul tratativelor (1807-1809) cu Napoleon I c� nu poate s� se �nst�p�neasc� asupra restului teritoriilor rom�ne�ti, neocupate de romano-germani, dec�t f�c�nd risip� de inteligen�� diplomatic� �i pe etape. A�a s-a n�scut, �n anul 1810, �Planul Prozorovski�, astfel numit dup� consilierul care l-a elaborat �i care prevedea �mp�r�irea Moldovei �i Munteniei �n c�te dou� regiuni, �Basarabia� �i �Moldova�, respective Muntenia �i Oltenia �i ocuparea �i transformarea lor pe r�nd, �n gubernii. Planul �mprumuta mult din srategia german� care, r�pind ��rii Rom�ne�ti partea de vest �n 1718, o transformase �n provincia Oltenia. Pierdut� din fericire �n 1739, aceasta fusese solicitat� otomanilor, prin tratative secrete �n 1771, �n schimbul ajutorului militar �mpotriva Rusiei, �n r�zboiul din anii 1768-1774. Cum �ns�, prin �mp�r�irea Poloniei (1772) �i-au adjudecat Gali�ia �i Lodomeria, Habsburgii au renun�at pe moment �i la Oltenia �i la alian�a cu Poarta, solicit�nd ru�ilor �i ob�in�nd acordul de a ocupa regiunea �nvecinat� a Moldovei (1774), pe care, adjudec�ndu-�i-o �n 1775, aveau s� o numeasc�, mai �nt�i �Moldova de Nord�, apoi, pentru a masca furtul, �Bucovina� (1786). Dezvolt�nd procedeul, Alexandru I a �nceput s� vorbeasc� din 1807 despre �Basarabia�, nume inventat pentru Moldova de R�s�rit, dintre Siret �i Nistru mai �nt�i, apoi, �n fa�a opozi�iei franceze, dintre Prut �i Nistru, present�nd-o nu ca parte a Moldovei ci ca teritoriu otoman.
Din 1810, �n baza �Planului Prozorovski�, pentru a atrage popula�ia rom�neasc�, dar �i pe bulgari, s�rbi, greci, el a trimis comandan�ilor trupelor pe moment �eliberatoare�, care ac�ionau pe teritoriul Principatelor, �mpotriva Por�ii (1806-1812), dar, �n viitorul apropiat, trupe de ocupa�ie, pentru a preveni excesele, urm�torul caz: �Administr�nd Basarabia, trebuie cugetat s� se a�eze fundamentele unui edificiu mai �ntins. Poporul acestei provincii trebuie s� primeasc� beneficiile unei administra�ii p�rinte�ti �i liberale, ca astfel s� fie atras� cu dib�cie aten�ia popoarelor limitrofe asupra fericirii ei.
Bulgarii, moldovenii, muntenii �i s�rbii caut� o Patrie, s� le u�ur�m calea s� o afle. Trebuie s� exalt�m prin toate mijloacele aceste popula�iuni spre a le aduce la �elul ce ne propunem. Pentru a ajunge la �ntemeierea unui stat slav (pe teritoriul lor - n.n.), trebuie s� le promitem independen�a, b�rba�ilor influen�i recompense pecuniare, iar decora�iuni �i titluri convenabile pentru ceilal�i (subl. ns.)�.
Strategia �arului viza, a�adar, dup� anexarea Moldovei de R�s�rit, botezat� �Basarabia�, cucerirea, r�nd, pe r�nd a celorlalte teritorii rom�ne�ti, neocupate de Habsburgi, ale Principatelor dun�rene, dependente de Poart�, dar �i ale s�rbilor �i bulgarilor afla�i sub ocupa�ie otoman� efectiv�, �elul final fiind transformarea lor �n �patrie... slav�.
Bun cunosc�tor al psihologiei colective, Alexandru I �i �ncepea opera de desfiin�are a popoarelor din sud-estul Europei �i de rusificare a lor promit�ndu-le �independen�a� (fa�� de otomani, fire�te). Mai mult dec�t �independen�a�, exist�nd precedentul - solicitarea de c�tre �Partida Na�ional� rom�neasc�, la tratativele de pace de la Foc�ani - Bucure�ti (1772-1773), �n locul protec�iei ruse, a Unirii Principatelor sub garan�ia marilor puteri, el le promitea chiar... Unirea. O unire, �ns�, �n cadrul unei Federa�ii ruso-slave, dominat� de Rusia, �n care s� intre, �n viitor, urm�toarele entit��i statale autonome: 1) Un regat al Rom�niei; cu Moldova, �Bucovina�, Muntenia, Oltenia, Transilvania, chiar �Basarabia�, f�r� Delta Dun�rii, Bugeac �i Dobrogea (Dun�rea maritime� urma s� devin� exclusiv ruseasc� �n mod direct, f�r� ajutorul vreunui artificiu gen �Canalul B�stroe� de care este nevoie ast�zi pentru atingerea aceluia�i scop; 2) Un regat Ungar; 3) Un regat s�rbo-croato-sloven, cu Banatul; 4) Un regat bulgar cu Rumelia �i Macedonia; 5) Grecia; 6) Constantinopolul cu Str�mtorile.
Pentru ca visul s� devin� realitate, trebuia mai �nt�i �ns� constituit� �Basarabia� - colonie ruseasc� �n teritoriile de r�s�rit ale Moldovei. Cu investi�ii de imagine maxime, ea avea s� devin� �vitrina� sau h�rtia de prins mu�te a �arului. �n timp ce �ntreaga Rusie era, sub puterea despotic� a autocratului ei conduc�tor, un imens lag�r, aici urmau s� se exercite �binefacerile unei administra�ii p�rinte�ti �i liberale�, pentru a atrage viitoarele �inte. Complici aveau s� devin� �p�storii� rom�nilor, �elitele�, �arul miz�nd pe l�comia �i ambi�iile lor. �B�rba�ii influen�i�, adic� boierilor deveni�i supu�i ru�i le-a dat 377.445 deseatine de p�m�nt �n zona Bugului, ob�in�nd pe l�ng� fidelitatea lor o prim� dispersie a popula�iei rom�ne�ti, iar ambi�io�ilor - grade �n armat� �i ranguri �n administra�ie sau titluri nobiliare.
Pentru schimbarea componen�ei entice, d�nd m�n� liber� tr�d�torului Manuc Bey, stabilit la H�nce�ti, �i lu�nd drept model ucazurile din 20 ianuarie 1792, 5 ianuarie 1802 �i 20 februarie 1802, Alexandru �i urma�ii s�i au dat ucazurile din 17 iunie 1812, 22 martie 1824 �i 8 aprilie 1843, privind colonizarea �n �Basarabia�, pe l�ng� g�g�uzi �i bulgari adu�i din nordul Bulgariei, a unei mase mari de rusofoni (ru�i �i cherchezi, armeni, polonezi, lituanieni, t�tari rusifica�i) dar �i de germani, unguri, chiar italieni �i francezi, �mpropriet�ri�i �i scutii de taxe pe 10-20 de ani. Devenit mitropolit �i, respectiv, guvernator, episcopul Gavril B�nulescu - Bodoni (Vidineanul) �i boierul Scarlat Sturdza au sprijinit aceast� politic�. De asemenea deport�rile, numai �n gubernia Herson, locuit� masiv de rom�ni transnistreni, fiind du�i, �n 1812, pentru a face loc coloni�tilor, 25.000 de ��rani rom�ni �basarabeni�.
�n pofida colabor�rii unei mari p�r�i a �elitei� rom�ne�ti �ns�, a coloniz�rilor �i deport�rilor, rusificarea s-a produs lent �i incomplet, marea majoritate a popula�iei, ancorat� �n tradi�iile de ob�te ale lumii satelor, p�storit� de preo�i lumina�i �i patrio�i, r�m�n�nd rom�neasc� �i conservatoare, �n ciuda introducerii serviciului divin �i a �nv���m�ntului exclusiv �n limba rus�, dup� 1849, fapt ce va face din distrugerea clerului �i a raporturilor milenare dintre ��ranul rom�n �i p�m�nt, obiectivul prioritar al viitoarei puteri imperiale - cea sovietic�. Mai mult, rom�nii rusifica�i �i dispersa�i �n afara �oblastiei Basarabia�, sim�indu-se, ca �i urma�i polonezilor, lituanienilor, letonilor, estonilor, finlandezilor rusifica�i, altceva dec�t ru�ii de la Petesburg �i Moscova, aveau s� cad�, �n c�utarea propriei lor identit��i, prad� unei strategii antiruse de propor�ii, viz�nd constituirea unei �na�iuni culturale� adverse �i extrem de violente �n manifestarea �na�ionalismului� s�u, rod al experimentelor �de cabinet� germane �i pe care am putea-o numi �diversiunea ucrainean�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

2. "Ucrainizarea"
Cele trei �mp�r�iri ale Poloniei, din 1792, 1793 �i 1795 aduseser� Imperiului Romano-German, importante zone din Padolia, Pocu�ia, Volhynia etc. regiuni c�ndva populate de rom�ni (volohi) �i, al�turi de polonezi �i malo-ru�i, popula�ii �i popoare supuse rusific�rii, dar nemijlocit legate de istoria rom�nilor, ca hu�anii (hu�ulii), lituanienii �i primii rom�ni rusifica�i, a�a cum vom vedea, �rutenii�. Excep�ie �goralii� din jurul Cracoviei �i lituanienii, to�i ace�tia se considerau �ru�i mici sau russini�. �n pericol s� graviteze spre Moscova, �ndeosebi �n condi�iile �n care Imperiul Romano-German a disp�rut sub loviturile armatelor napoleoniene, pe ruinele sale n�sc�ndu-se Imperiul austriac (1806), ei au constituit o preocupare permanent� pentru germanii austrieci sau �i, �n preajma revolu�iei de la 1848, pentru unguri, gata oric�nd s�-�i �nmul�easc� efectivele prin �unguri f�cu�i, nu n�scu�i�. Habsburgii au avut ideea, la care v�rfurile ungurimii liberale au aderat �n interes propriu, transform�rii acestei mase de ru�i �i rusifica�i �ntr-o p�rghie a destabiliz�rii Imperiului rus �i extinderii teritoriale habsburgo-ungare spre Nipru.
Sub protec�ia serviciilor speciale �i a poli�iei austriece, agen�i ai Habsburgilor au �nceput s� desf�oare o vie activitate printre tinerii �ruteni� din Gali�ia austriac�, propag�nd, �mpotriva b�tr�nilor care se considerau ru�i, ideea c� �rutenii� sunt totuna cu malo-ru�ii sau �rossinii� �i altceva dec�t poporul rus. C� ar trebui s�-�i ob�in� independen�a �i s� constituie o �republic� a lor, p�n� la Nipru, cu centrul la Lvov �n Gali�ia. Cum procentul �rutenilor�, prin colonizare aproape c� �l egala la data aceea �n �Bucovina� pe al rom�nilor b�tina�i, ace�tia au cerut �n 1848 Vienei, separarea Bucovinei de �Gali�ia� �i de focarul de conflict �rutean�. Dup� revolu�ie, dovada c� �n politic� nu exist� sentimente ci doar interese, de�i Habsburgii fusser� salva�i de la dezintegrarea statului lor de interven�ia salvatoare a armatelor �ariste �i de rezisten�a rom�nilor �mpotriva armatei �interna�ionaliste� ungare care urm�rea crearea, �n dauna tuturor vecinilor, a �Ungariei Coroanei Sf�ntului �tefan�, ei au sprijinit intens, ca �i ungurii mi�carea �rutean� �nmugurit� la Lvov, ini�ial ca o banal� luare de pozi�ie a tinerilor intelectuali �ruteni�, fa�� de b�tr�nii conservatori �i fa�� de �mon�trii sacri� ai culturii ruse, dovad� c�, liderul pa�optist al hu�anilor din C�mpulungul Rusesc (Dolhopole) a fost dovedit dup� 1849 a fi fost spion al lui Lajos Kossuth! Din nenorocire �l chema Lukian Kobili�a, adic� Lucian Cobilit�, calitatea lui de rom�n rusificat d�nd destule indicii asupra gre�elii f�cute de hu�ani �ruteni� �n c�utatea identit��ii lor.
Dup� 1867, anul cre�rii monstrului dualist (un stat �chezaro-cr�iesc�, adic� �i �imperiu� �i �regat� �n acela�i timp), ungurii �i germanii austrieci, av�nd acelea�i interese, mi�carea de emanicipare �rutean� s-a transformat �ntr-o mi�care de secesiune, nu fa�� de ocupantul austro-ungar ci fa�� de Rusia. A�a cum ast�zi, arom�nii, zic�ndu-�i �vlahi�, solicit� statutul de minoritate nu Greciei, Bulgariei, Albaniei, Serbiei (unde o �i resping) ci... Rom�niei! Centrul spiritual al mi�c�rii gravita �n jurul catedralei Greco-catolice Sf�ntul Gheorghe din Kiev, canonicii acesteia pun�nd semnul egalit��ii �ntre �rus� �i �ortodox� ca adversar. Ideologi ca Markim �askievici, Iacob Holova�ki, Ivan Varghilovici, nume abia masc�nd originea non-european� a purt�torilor lor, au lansat conceptul de �na�iune rutean�, chemat� la ruperea leg�turilor cu polonezii �i boicotarea mi�c�rii lor antihabsburge, de eliberare, la crearea unui stat �rutenesc� �n Gali�ia de Est, Rusia Subcarpatica (devenit�, �n secolul XX �Ucraina� subcarpatic�) �i Bucovina, dar �i la secesiunea teritoriilor ruse de la Vest de Nipru, �i cuprinderea �n �Rutenia� a �5 milioane de suflete�.
�n 1868 �rutenii� tineri au creat la Lvov asocial�ia �Provita� (De�teptarea), oblig�nd serviciilor speciale �ariste, �n scopul milit�rii pentru unicitatea poporului rus s� creeze la Kiev, societatea �rutean� �Hromada�. Franz Joseph (1848-1916), l-a delegat �n aceast� situa�ie pe contele Franz Stadion s� se ocupe personal de mi�carea �rutean� din Lvov, ax�nd-o strict �mpotriva mi�c�rilor de eliberare polon� �i rom�n� dar �i pe propaganda pentru secesiunea fa�� de Rusia a p�m�nturilor �rutene�. Mutarea dovedea clar at�t ru�ilor c�t �i rom�nilor c� temuta prim� organiza�ia politic� �rutean� �Holovna Rada Ruska� (��naltul Sfat Rusesc�) sau �Rada Swietojurka� (�Statul Sf. Gheorghe�) �i ziarul acesteia �Zorja Halycka� (�Zorile Gali�iei�) fusser� create pe banii Habsburgilor. De altfel, lovind direct �n Rusia, Habsburgii au admis existen�a �i studierea la Universitatea din Lvov a �limbii rutene� declarat� a fi altceva dec�t �limba rus�.
Anul 1877 al proclam�rii independen�ei Rom�niei �i al unei efervescen�e patriotice rom�ne�ti f�r� precedent �i printre rom�nii din �Bucovina�, a deturnat �ns� mi�carea �rutean� �mpotriva... rom�nilor. La Lvov, unde se erija, �mpotriva curentului secessionist, �n lider al mi�c�rii panslaviste (deci �i antirom�ne�ti) Mihail Dragomanov, secesioni�tii au tip�rit sute de bro�uri antirom�ne�ti, prin care autorii, elevi �i student�ii, revendicau �Bucovina� ca fiind �rutean�. Pentru rom�nii nedezna�ionaliza�i, ambele curente �rutene� erau la fel de periculoase - b�tr�nii �ruteni� revendicau nu numai �Bucovina� �i nordul Maramure�ului istoric, ci Maramure�ul �ntreg, Nordul Transilvaniei �i �ntreaga Moldov� ca parte a unei Rusii Mari �n timp ce �tinerii� le vedeau p�r�i integrante ale statului �i poporului �rutean�, �ntre Carpa�i �i Caucaz.
Scandalul �bro�urilor�, declan�at �n urma arest�rii de c�tre poli�ie a unui curier, a scos la lumin� c�teva din numele tinerilor �ruteni� militan�i: al�turi de un �Popovici� �i un �Br�ndzan� (Br�nzan), elevul Ilie Kukuruza (Cucuruz)! Din p�cate pentru bie�ii �ruteni� afla�i �n c�utarea propriei identit��i, ideologii no�trii, prea preocupa�i de mul�imea de probleme imediate, legate de consolidarea Rom�niei, nu le-au dat nici un sprijin, fie �i, m�car, �ndemn�ndu-i s�-�i �ntrebe propriile nume. R�spunsul i-ar fi edificat - identitatea lor a fost c�ndva rom�neasc�, fiind, �n timp, rusifica�i, motiv pentru care, nefind ru�i �de la mama lor�, �rusa� pe care o vorbeau ei, �ntre Lvov �i Kiev, nu suna tocmai ca la Petersburg �i Moscova. Nu erau nici ru�i, �mari� sau �mici�, nici �ruteni� ci, pur �i simplu ni�te fo�ti rom�ni. De aceea se sim�eau (�i se simt) str�ns lega�i de toate teritoriile �n care mai supravie�uiesc sau �nc� tr�iesc, rom�nii ca b�tina�i, de la zidirea popoarelor moderne.
Mentalul nostru fiind �ns� unul de �supravie�uitori� �i nu de �cuceritori�, am ratat atunci ocazia de a ne aduce fra�ii risipi�i �i dezorienta�i la matc�. N-au ratat ocazia �ns� serviciile de diversiune germane care au dat �rutenilor� o �identitate�. Adus �n grab� de la Kiev la Lvov, profesorul universitar de istorie Mihail Hru�evski a pus �n circula�ie, �n 1894, termenul de �ucrain�i�, cum suna ini�ial, �n graiul mai apropiat de al neamului din care proveneau ace�ti fo�ti rom�ni, apoi �ucraineni�. Numele veneau de la �u Craina�, teritoriile situate �n veacul XVI �La Marginea�, regatului polon, form�nd o band� litoral� M�rii Negre, ocolind posesiunile t�t�re�ti din Crimeea, �ntre v�rsarea Nistrului �i pragul �Voloski� (�Rom�nesc�) al Niprului, locuit de vechii rom�ni (�Ulaghi�) peste care s-au a�ezat fugarii din ��rile Rom�ne, organiz�ndu-se pe temeiul ob�tilor s�te�ti de la �nceputurile istoriei rom�nilor. Istoria lor o vom re�nvia �ns� la momentul oportun. S� ne oprim pentru moment doar asupra termenilor de �Ucraina� �i �ucraineni� care, �n traducere, �n toate limbile p�m�ntului, �nseamn� �la Margine� �i �la m�rgineni�. Ei au fost lipi�i, ca etichete, de speciali�ti germani �n confec�ionarea de �na�iuni culturale�, pe o mi�care, ini�ial de frond� literar�, apoi spiritual� �i, �n final, politic secessionist� fa�� de Rusia imperial�, dar �i fa�� de mi�c�rile pentru independen�� �i unitate na�ional� ale polonezilor, lituanienilor, estonilor, letonilor etc. �i, �n special rom�nilor. Pentru c�, �n �na�iunea cultural� ucrainean� intrau de-a valma, prin tactica �FAUSTRECHT� (�Dreptul pumnului�) ru�i (mici), rom�ni rusifica�i (�ruteni�) �i nerusifica�i, traci slaviza�i (hu�ani) �i neslaviza�i (lituanieni) dar nici romaniza�i, polonezi, letoni, estonieni, finlandazi, slovaci, t�tari etc. �i intrau �mpreun� cu teritoriile lor.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

3) Na�terea �Ucrainei�
Dotat� cu mental de �cuceritor�, marea �na�iune cultural� revendica nu numai teritoriile rom�ne�ti �n care rusificarea se produsese dar �i pe cele devenite �int� a imperialismului rus. Potrivit ideologului Miron Korduba �ucrain�ilor� li se cuvenea, la �nceputul secolului trecut, tot Maramure�ul de la nord de Vi�eu, �ntreg teritoriul rom�nesc dintre Mun�ii Gutin �i Apa Turului, Bucovina �ntreag�, nordul �Basarabiei� dar �i Ardealul de Nord. Efervescen�a revolu�ionar� de la sf�r�itul secolului XIX �i �nceputul secolului XX, ca s� nu spunem concep�ia lojelor musonice privind retrasarea frontierelor statelor pe planet�, av�nd ca prim� consecin�� Constitu�ia din 1905, a permis, �n pofida rezisten�ei majorit��ii intelectualit��ii ruse care milita pentru unicitatea poporului rus �i a limbii sale, extinderea mi�c�rii �ucraini�ilor� �i �n Rusia. Iar �n momentul �n care, apropiindu-se declan�area programat� a primei conflagra�ii mondiale, ideea �Ucrainei independente�, �ntre Gali�ia �i Caucaz, lansat� de serviciile austro-ungare prin vocea lui Mihail Hru�evski, a fost �mbr��i�at� �i de Germania reunificat� de prusaci, ea a �ncetat s� mai fie o utopie, devenind un co�mar, �n primul r�nd pentru rom�ni �i polonezi, mai pu�in pentru Rusia imperial� care era �n m�sur� s� gestioneze criza. �n anul 1914, la Berlin, pe banii Kaiserului, lua fiin�� �Asocia�ia pentru eliberarea Ucrainei�, av�nd drept obiectiv crearea unui imperiu �ucrainean� �ntre Carpa�i �i Caucaz. �ntre blocul germano-austro-ungar �i Rusia aliat� cu Fran�a �i Marea Britanie, cel pu�in teoretic, armele trebuiau s� decid�! �n ceea ce prive�te Rusia imperial�, solu�ia avea s� fie g�sit� �n chiar mecanismul monstruos creat, pus �n func�iune �i sc�pat din m�n� de serviciile germane, Lenin �i partidul bol�evicilor. Deschiz�nd �cutia Pandorei�, germanii au fost pe punctul de a ceda Moscovei nu numai cuceririle lor de secole ci �ns�i teritoriul german �i al popoarelor din Europa Central-R�s�ritean�, pe punctual de a se integra, prin revolu�ia proletar� mondial�, �ntr-un �stat al muncitorilor �i ��ranilor� proiectat de Interna�ionala a III-a Comunist� (Komintern).
�n primii trei ani de r�zboi (1914-1917), adversarii, trupele germano-austro-ungare �i ruse s-au confruntat �n Gali�ia �i pe teritoriul Rom�niei. La 27 februarie (12 martie) 1917 �ns� a izbucnit revolu�ia �n Rusia, soldat� cu abdicarea (15 martie) �arului Nicolae II �i proclamarea Republicii (14 septembrie). La Kiev s-a organizat imediat Rada Central�, �n frunte cu profesorul Mihail Hru�evski, pionul germanilor, milit�nd pe moment pentru o autonomie l�rgit� �n cadrul Rusiei. Aducerea clandestin�, de c�tre serviciile secrete germane, a lui V.I.Lenin din Finlanda la Petrograd (7/20 octombrie) a schimbat �ns� cursul Istoriei. La 25 octombrie /7 noiembrie 1917 se declan�a la Moscova insurec�ia bol�evic�, sovietele instaur�ndu-se �n dou� zile la Minsk, Ivanovo Voznesensk, Lugansk, Kazan, Rostov - pe Don, Ekaterinburg, Revel, Samara, Saratov etc. La 2/15 noiembrie 1917, noul guvern sovietic adopra �Declara�ia drepturilor popoarelor din Rusia�, recunosc�nd acestor popoare dreptul la autodeterminare p�n� la desp�r�irea de statul rus. Profit maxim pentru Germania care a demarat la Brest Litovsk (20 noiembrie / 3 decembrie) tratativele cu noua putere, pentru �ncheierea armisti�iului, fapt realizat la 2/15 decembrie. Pe frontul din umbr�, serviciile germane tratau, cu Rada de la Kiev, proclamarea independen�ei �Ucrainei� �i construirea anumitei �Ucraine Mari� care �Ucrain� s� aprovizioneze Germania �i Austro-Ungaria cu alimente, garant�ndu-i-se �n schimb teritoriile �Transcarpatice�, �Bucovinei�, �Gali�iei� �i �Basarabiei�. Numai c� V.I. Lenin i-a �ncredin�at lui V.I. Stalin misiunea de Comisar al guvernului �ns�rcinat cu traducerea �n practice� a amintitei �Declara�ia drepturilor popoarelor�, iar acesta a hot�r�t s� declare �contrarevolu�iune� toate guvernele ce doreau accesul la separare de Rusia sovietic�. Mai mult, la Harkov, �n timp ce la Kiev se preg�tea proclamarea �Republicii Populare Ucrainene�, Congresul I al sovietelor din �Ucraina� a proclamat �Republica Sovietic� Ucrainean� (11/24 decembrie 1917). Iar la 10/23 - 18/31 ianuarie 1918, prin fuzionarea Congresului III general al Sovietelor de deputa�i ai muncitorilor �i solda�ilor cu Congresul III al Sovietelor de deputa�i ai ��ranilor s-a constituit Congresul general unit al Sovietelor din Rusia care, prin �Declara�ia drepturilor poporului muncitor �i exploatat� a consfin�it instaurarea or�nduirii sovietice pe �ntreg teritoriul fostei Rusii �ariste �i organizarea (15/28 ianuarie) Armatei Ro�ii Muncitore�ti-��r�ne�ti.
�n mare grab�, Germania �i Austro-Ungaria au smuls Radei de la Kiev (9 februarie 1918) recunoa�terea unirii Gali�iei �i Bucovinei �ntr-un regat autonom �n cadrul Austro-Ungariei �i promisiunea c� va furniza Vienei un million de puduri de gr�u, �n schimbul sprijinului militar. La 18 februarie trupele lor au invadat �Ucraina�, ocup�nd Kievul �i restaur�nd autoritatea Radei (1 martie) �n ciuda victorilor de �prestigiu� ale Armatei Ro�ii de la Pokov, Revel (Tallin) �i Narva. Pacea de la Brest-Litovsk (3 martie 1918) p�rea s� dea c�tig de cauz� planurilor germane, �n condi�iile �n care Rusia Sovietic� avea de f�cut fa�� ofensivei Antantei, declan�at� prin debarcarea trupelor britanice de desant la Murmansk (3 martie). Sub tutela german�, generalul Skoropadski avea s� fie proclamat hatman al �Ucrainei� la 30 aprilie. Dar, la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul ��rii de la Chi�in�u a decis unirea �Basarabiei� cu Rom�nia, la 12 aprilie, la Roma, �Congresul na�iunilor asuprite din Austro-Ungaria� a decis dreptul fiec�rei na�iuni asuprite la independen�� sau unirea cu Patria-mam�, la 25 iunie s-a declan�at ofensiva de pe Marna a for�elor franceze, la 12 septembrie ofensiva american� de la Saint-Michel, iar la 26 septembrie ofensiva generalizat� a alia�ilor. Drept urmare, �n condi�iile �n care , �ntre 23 octombrie �i 10 noiembrie 1918, data reintr�rii Rom�niei �n r�zboi, Austro-Ungaria s-a destr�mat, de�i trupele sale sta�ionau ne�nvinse pe toate fronturile, inclusiv pe teritoriul rus p�n� �n Caucaz, Germania a capitulat, la 11 noiembrie. Dou� s�pt�m�ni mai t�rziu, la 29 noiembrie 1918, puterea sovietic� era restaurat� la Kiev, �Ucraina�, inven�ie german� urm�nd s� serveasc� interesele noii Rusii, ca Republic� Sovietic�, al�turi de replica rus� - �Republica Sovietic� Socialist� Bielorus�, proclamat� la 1 ianuarie 1919.
�n ceea ce ne prive�te, nu putem adopta asupra acestui spinos subiect, �u Craina�, dec�t concluzia unuia dintre pu�ini istorici rom�ni care au avut curajul s� se aplece asupra sa �i care nu a ajuns �mare� pentru c�, tocmai din aceast� cauz�, nu i s-a permis: �La margine = �Ucraina�, acest nume a r�mas legat de �inuturile de step� din sud-estul european, spa�iul ��rii a�a denumite variind �ntre o f�ie de p�m�nt - hotar al slavilor �i tendi�ele imperialiste ale unui stat de larg� concep�ie a istoricului gali�ian Hrusevski� (G. Bezviconi).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

4. �Moldovenismul�. Na�tere �i teze
Convocate la Moscova, �n zilele de 2-6 martie 1919, partidele comuniste �i social-democrate care aderau la experimentul sovietic au votat, �n cadrul unei Conferin�e interna�ionale, crearea Interna�ionalei a III-a Comuniste (Komintern) av�nd ca obiectiv destr�marea democra�iilor occidentale, dar �i a oric�rei forme de stat autoritar, na�ional sau teocratic �i instituirea, prin dezvoltarea revolu�iei socialiste a unei Noi Ordini, ro�ii, pe �ntreg mapamondul. A unui singur stat, universal, al �muncitorilor �i ��ranilor�, cu centrul la Moscova, a unui prim �stat planetar� a�adar, ca expresie a unei globaliz�ri for�ate, avant la lettre. Du�manul declarat fiind formele de stat tradi�ionale care perpetuau �exploatarea omului de c�tre om�, inclusiv statul-na�iune, kominterni�tii au declan�at lupta �mpotriva lui �i a �na�iunii burgheze�, propun�ndu-�i �ntemeierea de na�iuni noi, �n cadrul unei �revolu�ii culturale� generalizate, ca baz� pentru edificarea �interna�ionalismului proletar�, deviza Kominternului fiind �Proletari din toate ��rile, uni�i-v�!�.
�n ceea ce prive�te Rom�nia, bol�evicii ru�i au continuat politica Rusiei �ariste. Nerecunosc�nd unirea �Basarabiei�, ei au proclamat-o �stat imperialist�, asupritor de �popoare�, milit�nd pentru lupta de �eliberare� a acestor �popoare� p�n� la destr�marea statului na�ional, unitar, rom�n, provoc�nd, �n aceast� idee, dese incidente de frontier� sau pe teritoriul Rom�niei (ex. Hotin, 1919, Tatar-Bunar, 1924). Este motivul pentru care, sus�in�nd aceste teze la congresele sale (1922, 1924, 1928, 1931), micul Partid Comunist Rom�n, �ntemeiat, ca anex� a Kominternului, la 8 mai 1921, a fost scos �n afara legii la 19 decembrie 1924 (�Legea M�rzescu�). Pentru a demonstra veridicitatea acuzelor sale, Kominternul a inventat, �n cadrul �revolu�iei culturale�, �na�iunea moldoveneasc�, asuprit�, evident de Rom�nia, prin �anexarea� �Basarabiei�. O �na�iune� care tr�ia pe teritoriul Rom�niei p�n� la Carpa�ii Orientali, semn c� Rusia sovietic� dorea continuarea �Planului Prozorovski�, �n numele noii �na�iuni� planetare pe care o construia, �na�iunea sovietic�. �n acest scop a trebuit s� recunoasc�, pentru prima dat�, existen�a a peste un milion de rom�ni pe teritoriul s�u, �ntre Nistru �i Nipru. Pentru a da consisten�� acestei �na�iuni� �i a crea baza de atac �mpotriva Rom�niei, I.V. Stalin a creat Republica Autonom� Sovietic� Socialist� Moldoveneasc� (RASSM), f�c�nd ca totul s� par� drept o ac�iune a �moldovenilor� oprima�i. �Ini�iativa� a apar�inut unui grup de bol�evici �moldoveni�, originari din ��Basarabia, care au adoptat statutul de �refugia�i� din acest teritoriu �anexat� de Rom�nia Mare (Gr. Kotovski, Al. B�dulescu, P. Tkacenko, S. Tinkelman, A. Nicolau, I. Dic, A. Zalic, O. Diamandescu, T. Chioran, V. Popovici etc.). Ace�tia au cerut, la l februarie 1924, formarea RASSM �n componen�a �Ucrainei�, prin intermediul comisarului Ap�r�rii al Uniunii Sovietice, Mihail Frunze, descendent al unei familii din mica boierime �basarabean�, Stalin �accept�nd�, la data de 6 februarie.
La 23 iulie 1924, Biroul Politic al CC al Partidului Comunist (bol�evic) a adoptat hot�r�rea cu privire la �nfiin�area RASSM, hot�r�re pe care, la 12 octombrie 1924, �n cea de-a III-a sesiune, Comitetul Executiv Central al PC (b) din RSS Ucrainean� a adoptat-o la r�ndul s�u. �nc� de la 12 septembrie, comuni�tii fugi�i din �Basarabia� dup� Unirea cu Rom�nia, constitui�i la Moscova �n �Asocia�ia Basarabenilor�, au proclamat �ns�, ca obiective ale viitoarei �republici: 1) unificarea teritorial statal� a �poporului moldovenesc�, p�n� la Carpa�i, �n cadrul Uniunii Sovietice �i 2) �ap�rarea Basarabiei de rom�ni� ca prioritate. Ei afirmau c� �moldovenii� �i �rom�nii� sunt popoare diferite, cu limbi diferite, rom�na fiind �limba de salon a burgheziei�. Astfel experimentul german, reu�it �n privin�a invent�rii na�iunii �ucrain�ilor� sau �ucrainenilor� era preluat de fosta victim�, Rusia, �n numele noii sale ideologii �proletare�! �n sprijinul moscovi�ilor, �Partidul Comunist (bol�evic)� din Ucraina a creat la Balta, capitala RASSM p�n� �n 1929 (c�nd a fost �detronat� de Tiraspol), un �Comitet moldovenesc� bol�evic ce a proclamat, prin vocea secretarului Ivan Badaev, c� limba oficial� �n noua republic� �nu este curat moldoveneasc�, �n ea mai sunt �nc� multe cuvinte rom�ne�ti, fran�uzisme, dar noi, treptat, o vom cura�i �i o vom face accesibil� celor mai largi mase ale truditorilor din RASSM�. Iat� a�adar cum discursul �i obiectivele declarate ale regimului Vladimir Voronin de la Chi�in�u, nu sunt, �n fapt dec�t o reactualizare a ideilor fundamentalismului bol�evic al anilor �20 �i cum, sprijinind aceast� orientare, Leonid Kucima �i Vladimir Putin se identific�, prin obiective �i metode cu defunctul �T�tuc al popoarelor�, I.V. Stalin! Mai r�m�ne ca cei doi campioni ai dialogului Noii Rusii cu democra�iile occidentale s� cear�, ca odinioar� Stalin, prin Komintern, sprijinul tuturor partenerilor din Occident pentru sus�inerea �prin toate mijloacele posibile�, a aspira�iilor �na�ionale� ale �moldovenilor� care ar fi altceva dec�t rom�nii, av�nd �o limb� de-sine-st�t�toare fa�� de cea rom�n�. Cu precizarea c�, ieri ca �i azi, ocupantul a �n�eles �i �n�elege prin �moldoveni� nu pe b�tina�ii rom�ni ci pe to�i tr�itorii �n �Basarabia� �i �Ucraina�, �n primul r�nd pe cei �implementa�i� pe post de coloni�ti �n locul rom�nilor deporta�i.
Din 1927, de c�nd conferin�a �Comitetului moldovenesc regional al PC (b) din Ucraina� a prezentat (10 noiembrie) prin �moldoveanul� Vitali Holostenko, raportul �Despre rezultatele �i perspectivele politicii na�ionale�, to�i rom�nii tr�itori �n �Ucraina� dintre Nistru �i Nipru au devenit peste noapte �moldoveni�, chiar dac�, �n aceste teritorii cona�ionalii lor continuau s� le spun� a�a cum apucaser�, de la primele contacte slavo-rom�ne - �volohi� (�Rom�ni�). Ca obiectiv prioritar, noua �construc�ie na�ional-cultural�, numit� �na�iunea moldoveneasc�, trebuia s� ia �n calcul, potrivit lui Vitali Holostenko faptul c� �grani�a noastr� este nu Nistrul ci Prutul. De aceea, lucrul nostru �n acest domeniu trebuie s� fie proiectat �n a�a fel �nc�t s� nu ne izol�m �n acest teritoriu pe care �l avem acum, dar s� �inem cont de faptul c�, �n viitor, lucrul �n domeniul construc�iei na�ionale va fi �nf�ptuit �i printre moldovenii din Basarabia�. Pentru a-�i pune ideile �n practic�, Vitali Holostenko a fost impus de Komintern, la cel de-al IV-lea Congres al PCR, desf�urat la... Harkov �n RSS Ucrainean�, secretar general al Partidului Comunist ... Rom�n. El 1-a �nlocuit �n func�ie pe �rom�nul� Elek K�bles care, culmea, de�i ungur se �mpotrivea ideii c� Rom�nia ar fi stat �imperialist� �i �multina�ional�, activ�nd la Bucure�ti, pe vremea copil�riei �revolu�ionare� a lui Nicolae Ceau�escu �i a lui Saul Bruckner sub numele de �mprumut �Barbu�.
Patru ani mai t�rziu, la 27 februarie 1932, acela�i Birou al �Comitetului moldovenesc regional� al Partidului bol�evic din Ucraina a stabilit c�, izb�ndind �n RASSM, noua �construc�ie na�ional� moldoveneasc�, trebuie s� se extind�, prin toate mijloacele asupra rom�nilor dintre Nistru �i Prut �i, �ntr-o a doua etap�, asupra celor dintre Prut �i Carpa�i. �i, prelu�nd din arsenalul �arului Alexandru I sloganul �independen�ei�, pentru a facilita acest proces a decis ca ��ntru totul oportun� �i ra�ional� trecerea RASSM la alfabetul latin�. M�sura fusese aplicat� cu succes �n perioada 1926-1928 �n Orient, viz�nd, prin renun�area la alfabetul arab, �n care era scris Coranul, dezna�ionalizarea popoarelor turce. �n Uzbekistan, Kirgistan, Turkmenistan, Daghestan �i Kazahstan, av�nd la dispozi�ie, �n sprijinul �colilor peste 100 de ziare �i reviste, circa 36 de minorit��i na�ionale islamice subjugate, �nsum�nd 35 de milioane de �sovietici� �n devenire, utilizau deja alfabetul latin, �n locul celui chirilic pe care �l respingeau ca fiind al ocupantului.
�n ceea ce-i privea pe rom�ni, m�sura viza acceptarea, ��n activitatea ulterioar� (de pe teritoriul Rom�niei - n.n.) de construc�ie na�ional� �i cultural�, ideii necesit��ii ��mbog��irii limbii moldovene�ti cu cuvinte uzuale din mediul moldovenilor din vechea Moldov� �i Basarabia�. Dar permi��nd contactul direct cu presa �i literatura rom�n�, ea a favorizat declan�area crizei de con�tiin�� a �moldovenilor� din �Ucraina� �i afirmarea apartenen�ei lor la poporul rom�n, motiv pentru care �lu�nd �n seam� cererea organiza�iilor sovietice so�ialiste Moldovene�ti, precum �i a cet��enilor Republicii Sovietice So�ialiste Moldovene�ti despre tre�erea scrierii moldovene�ti la alfavitu rus�, s-a decis, prin Hot�r�rea Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940 �a tre�e scrierea moldoveneasc� de la alfavitu latin la alfavitu rus, pe teritoriul �ntregii RSSM, de la l mart anu 1941".
�n fapt, prin ultimatumurile din 26 iunie �i 27/28 iunie 1940, obiectivul prioritar fusese atins: 50.500 km2, �nsum�nd nu numai teritoriul �Basarabiei� dar �i al Her�ei �i �Bucovinei� de Nord fuseser� smul�i Rom�niei �i o mas� de 3.700.000 de locuitori se cerea sovietizat� �i dezna�ionalizat�, parte prin �ucrainizare�, parte prin �moldovenizare�. Republica Autonom� Sovietic� Socialist� Moldoveneasc� �i �mplinise menirea, ne mai fiind necesar�. Drept urmare a fost desfiin�at� prin Hot�r�rea Sovietului Suprem al URSS din 2 august 1940. Raioanele Ananiev, Balta, Birzula, Cod�ma �i Ocna Ro�ie cu o popula�ie �moldoveneasc� de 58� au fost incluse �n RSS Ucrainean� fiind supuse �ucrainiz�rii�, celelalte fiind l�sate la dispozi�ia unei noi construc�ii statale artificiale. De asemenea, din teritoriul r�pit, Her�a �i jude�ele Ismail, Cetatea Alb�, Hotin au fost abandonate ucrainiz�rii, �mpreun� cu porturile dun�reano-maritime, jude�ele B�l�i, Bender (Tighina), Cahul, Chi�in�u, Orhei, Soroca, �mpreun� cu raioanele transnistrene Camenca, Dub�sari, Grigoriopol, R�bni�a, Slobozia �i Tiraspol, fiind destinate �moldoveniz�rii�, �n cadrul noii Republici Sovietice Socialiste Moldovene�ti, separat� de RSS Ucrainean�.
Devenit� politic� de stat �n noua Republic� (RSSM), moldovenizarea a trebuit �ns� am�nat�, p�n� dup� r�zboi deoarece, armata rom�n�, intr�nd �n lupt� la 22 iunie 1941, a eliberat p�n� la 26 iulie 1941 toate teritoriile r�pite, trec�nd de a doua zi la eliberarea �ntregului spa�iu rom�nesc de �la Margine�, p�n� la Nipru, la 17 august 1941, Ion Antonescu fiind �n m�sur� s�-i comunice lui Adolf Hitler: ��mi asum, conform dorin�ei Excelen�ei Voastre, paza, ordinea �i siguran�a �n teritoriul dintre Nistru �i Nipru�. Fosta RASSM, Regiunea Odessa �i raioane din Vini�a �i Nicolaev, �nsum�nd, �n cadrul a 13 jude�e �i 65 de raioane, 39.733 km2, �ntre Nistru �i Bug, cu 2.316.266 locuitori au intrat sub administra�ie rom�neasc� direct�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

5. Relansarea �ucrainizãrii� �i �moldovenizãrii� �n anii postbelici
�n urma actului de tr�dare de la 23 august 1944 (devansarea, prin anularea tratativelor cu Alia�ii, a momentului �ntoarcerii armelor, cu 3 zile) care a v�duvit Rom�nia de statutul de cobeligeran�� �i de posibilitatea negocierii frontierei cu URSS la tratativele de pace, s-a revenit la frontiera ruso-rom�n� de la 4 noiembrie 1940, teritoriile rom�ne�ti r�pite redevenind vecine Rom�niei �n cadrul RSS Ucraina �i RSS Moldovene�ti. Printr-un decret al Prezidiului Sovietului Suprem din 14 noiembrie 1945, �ucrainenii� au trecut rapid la �ucrainizarea� (rusificarea) teritoriilor rom�ne�ti primite, numai �n jude�ele Ismail �i Cetatea Alb�, numele a 90 de localit��i rom�ne�ti fiind schimbate. Astfel, Acmagit a devenit �Belolesie�, Bairamcea - �Nicolaevka�, Balta - �Plavni�, Gantemir -�Zelinoe�, Amara - �Krutoiarovka, Regina M�ria - �Marianovka�, S�r��ica - �Jovne�voe�, Frumu�ica - �Staroselie� etc.
�n RSSM, �remoldovenizarea� a debutat prin genocid, imediat dup� 23 august 1944, 18.000 de rom�ni fiind aresta�i �i du�i �n Gulag, numai din jude�ele Cahul, Tighina �i Chi�in�u. Peste 200.000 de rom�ni au fost condamna�i la moarte prin �nfometare programat�, �n anii 1946-1947, la 17 aprilie 1947 perfect�ndu-se �i programul de �r�scul�cire� (�deschiaburire�), viz�nd arestarea �i deportarea a 101.544 familii ��r�ne�ti (21� din popula�ie). Planul s-a tradus �n practic� �n perioada 6 iulie 1949 - 10 aprilie 1954, prin opera�iunile �Zapad� (Vest) sau �iug� (Sud) �i, respectiv �Sever� (Nord) desf�urate de for�e speciale ale KGB. �n paralel s-a produs distrugerea clerului (1949-1960) prin deportare sau desfiin�area bisericilor (603) �i m�n�stirilor (24). Evenimente similare aveau loc �i �n Rom�nia, OCUPAT� DE ARMATA RO�IE DE LA 23 AUGUST 1944, P�N� �N IANUARIE 1958, invadat� de agen�i KGB �i kominterni�ti care au preluat treptat conducerea administra�iei, armatei, poli�iei, serviciilor secrete �i politic� a statului. S-a �ncercat chiar �ndeplinirea planului maximal al �ucrain�ilor� prin mi�c�rile de secesiune �ucrainene� din Maramure�ul rom�nesc �i introducerea administra�iei sovietice �n Ardealul eliberat de sub ocupa�ia horthyst� (25 octombrie 1944 - 9 martie 1945). �Revolu�ia cultural� a �nsemnat �n Rom�nia distrugerea talentelor autentice, prohibirea a tot ceea ce �nseamn� filon tradi�ional, prin pres�, literatur� �i istoriografia proletcultiste, patronate de kominterni�ti �i activi�ti vigilen�i gen Mihai Roller. Operele marilor scriitori �i istorici au fost interzise. De asemenea orice referire la teritoriile r�pite de ru�i altfel dec�t ca la o �retrocedare� sau repara�ie istoric�. Umpl�nd Academia Rom�n� �i jenanta Uniune a Scriitorilor, proletculti�tii au proclamat prin �savan�ii� cu care �nc� ne l�ud�m �i mai tinerele lor odrasle, ast�zi importante personaje �civice� �i �bure�i de democra�ie� ai unei �elite� culturale c�reia, evident, �i pute a �na�ionalism� sau... �criptocomunism�, tot ceea ce este rom�nesc, uria�a contribu�ie a tovar�ului Stalin la dezvoltarea cercet�rii istorice, chiar arheologice rom�ne�ti �i a adev�ratei culturi a �poporului muncitor�. Istoricii �i lingvi�tii au �demonstrat�, contribu�ia decisiv� a slavilor la formarea poporului rom�n �i a limbii sale, aproape reu�ind la �nceputul anilor �60 �n tentativa de proclamare a acesteia drept limb� slav�. Pentru aceasta �n istoriografie s-a strecurat extrem de periculoasa idee a rezisten�ei �dace�, cu sprijinul �dacilor liberi� (gen Tarbos) �mpotriva �jefuitorului� �imperialist� roman �i a �eliber�rii� din anul 271. Diminuarea p�n� la excludere a romanit��ii noastre d�dea noi perspective tezelor �moldovenismului�.
Procesul a fost �ns� atenuat treptat, datorit� mor�ii T�tucului Stalin (5 martie 1953), elimin�rii principalilor agen�i kominterni�ti, �n frunte cu Ana Pauker, de c�tre grupul �na�ionalist� al lui Gheorghiu Dej, din via�a politic� (Plenara CC al PCR din 26-27 mai 1952), �ndep�rt�rii treptate a lui Dej de linia Moscovei, p�n� la diziden�� (15-22 aprilie 1964, �Declara�ia din aprilie�) urmat� de moartea provocat� (prin iradiere) a acestuia (19 martie 1965) �i instaurarea regimului totalitar al lui Nicolae Ceau�escu (22 martie 1965).
�ntr-un r�zboi surd, care continu� p�n� ast�zi, cu vechii kominterni�ti, retra�i la catedre, �n cercetare, pres�, edituri, o nou� genera�ie de intelectuali a �ncercat s� pun� �n valoare trecutul �i tradi�iile populare ale culturii rom�ne�ti, limit�nd consecin�ele �revolu�iei culturale� kominterniste. Nepreg�tit� pentru r�zboiul imagologic, parte a celui �psihologic�, permanent boicotat� de cadrele conservatoare, cu educa�ie kominternist� ale PCR, ea a �nceput s� piard� teren �ns� la sf�r�itul anilor �70, ai declan��rii procesului �revolu�ionar� de schimbare la fa��, din nou, a Rusiei imperiale care avea nevoie, pentru a d�inui, de o masiv� infuzie de capital �i tehnologie-Vest �i de un nou management economic �i social, clac�nd definitiv �n deceniul al nou�lea al veacului trecut c�nd a pierdut ini�iativa tras�rii destinelor Rom�niei, devenind obiect al regizorilor revolu�iilor �spontane�.
�n planul dezna�ionaliz�rii rom�nilor, aceast� turnur� s-a caracterizat prin manipularea patriotismului autentic al acestei genera�ii, pe fondul lipsei grave de cuno�tin�e �n domeniu, �n scopul argument�rii incon�tiente a tezelor �moldovenismului� care au revenit �n for��, preg�tind spargerea postrevolu�ionar� a unit��ii poporului rom�n (�i nu numai a lui) �n �na�iuni culturale�, abera�ie �implementat� de agen�ii Rusiei imperiale �n min�ile �anali�tilor� Europei democrate �i civilizate, pe criteriul apartenen�ei religioase, prin sintagma �na�iuni spirituale�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

6. �Dacismul� �n slujba �moldovenismului�
�n calea �moldovenismului�, a demonstr�rii existen�ei unui popor �moldovenesc�, s-au aflat de la �nceput dou� impedimente: 1) numele de ROM�N (dialectal RUM�N, ARUM�N, R�M�N, sau, sub influen�� german�, RUMER) de la ROMANUS - ROMAN, nume tradus de slavi prin VOLOH, VALAH, de turci prin Ulaq, Ulaghi, de unguri preluat ca Olah, de greci Blac, Vlah, de germani Wallah sau Bloch, de francezi Vlaqui, Blaqui, Blasi, Blazi etc. �i care atest� rom�nilor calitatea de urma�i ai cet��enilor Imperiului, de oameni liberi �i de st�p�ni ai p�m�ntului pe care vie�uiesc �i �n care s-au instalat hoardele barbare, germano-slavo-asiatice; �i 2) limba ROMAN�, cea mai apropiat� de limba latin�, dintre limbile romanice sau neo-latine.
Pentru a-�i atinge scopul, ideologii �moldovenismului� au acreditat ideea c� etnogeneza rom�n� nu a existat. Mai mult, c� TRACII nu au fost un popor unitar, vorbind �aceea�i limb� �ntre Nipru, Dun�rea Mijlocie, Carpa�ii P�duro�i �i nordul Greciei ci o sumedenie de popoare distincte, �ntre care s-ar fi eviden�iat poporul �dac� �i poporul �get�, prin transformarea �n �popoare� a fragmentelor trace locuind �n Banat, �ara Ha�egului �i vestul Olteniei (�dacii�) �i �n Valea Dun�rii inferioare �i maritime, inclusiv Dobrogea �i litoralul pontic p�n� la Bug (ge�ii). Rom�nii ar fi �dacii� care au preluat de la �romani� doar limba sau, �n varianta final�, care i-ar fi �nv��at pe �romani� limba latin�. Dar care sunt originari doar din Dacia mic� a lui Decebal, teritorial redus� la �un milion de pa�i�, urm�nd s� �rom�nizeze� prin �desc�lecare�, ulterior, Ardealul pustiu (locuit la venirea maghiarilor doar de pu�ini slavi), Maramure�ul istoric, sudul Poloniei, Moldova, Dobrogea, estul Munteniei, nordul Peninsulei Balcanice unde s-au n�scut popoare slave (s�rb, bulgar, �ucrainean�), poporul ungar sau, cu �ncepere din veacul IV, din simbioza geto-slav�, poporul �slav�, �moldovenesc�, invadat de �rom�ni� �n veacul XIV, prin Drago� �i Bogdan care popor �i-a c�utat permanent matca rus�, tratatele de alian�� �ncheiate de domnii Moldovei, Gheorghe �tefan �i Dimitrie Cantemir �n 1654 �i 1711, nereprezent�nd dec�t �ntoarcerea �moldovenilor� acas�. Par�ial �eliberat� �n 1812, reocupat �n 1918, poporul �moldovenesc� s-ar fi reg�sit �n 1940, con�tientiz�nd c� misiunea sa legitim� este reintegrarea p�n� la Carpa�i. Adic� ceea ce sus�ine ast�zi, �n spirit pur kominternist, tandemul de la Chi�in�u Star�i-Voronin.
�n perspectiva noii �schimb�ri la fa�� a Rusiei imperiale, �moldovenismul� ca �i alte �isme� trebuia protejat, pentru ca rom�nii s� nu-�i �mplineasc� idealul na�ional, prin �nl�turarea consecin�elor pactului Ribbentrop-Molotov, �n contextul revolu�iilor �spontane� anun�ate de �Glasnost� �i �Perestroika�. Drept dovad�, angajate �n procesul de �liberalizare�, for�ele bol�evice de la Ghi�in�u, �n slujba perpetu�rii regimului ocupa�iei ruse au emis, la 11 noiembrie 1988, �n scop de cosmetizare �i control, celebrele �Teze� ale CC al PCM, sub titlul �s� promov�m restructurarea prin fapte concrete� care recomandau s� fie p�strate �limba moldoveneasc�, �grafia slav�, �limba rus� ca mijloc de comunicare�, deci �un bilingvism real�, �prietenia popoarelor� etc. De aici obsesia patrio�ilor din RSSM pentru afirmarea identit��ii prin numele de �rom�n�, prin proclamarea �limbii rom�ne�, a lor ca parte a poporului rom�n �i a �istoriei rom�nilor� etc.
�ntruc�t procesul de creare a �poporului sovietic�, prin topirea tuturor identit��ilor etnice �i culturale �n creuzetul rus, mascat de ideologia comunist�, nu se �ncheiase, declan��nd �restructurarea�, ru�ii riscau s� deschid� �cutia Pandorei� �i s� scape de sub control �na�ionalismele� popoarelor subjugate par�ial sau total. De aceea, �restructurarea� trebuia s� loveasc� �revolu�ionar� �n primul r�nd statele vecine, transformate de Armata Ro�ie �n �socialiste�, �mpiedic�ndu-le pe ele s�-�i cl�deasc� propriul destin �i pe eventualii interesa�i din Occident s� nu poat� profita de situa�ie, datorit� �centurii de foc� pe care aceste state o formau. �n scopul gestion�rii viitoarei crize programate, serviciile speciale ruse�ti, �n acord cu cele aliate, occidentale, au preg�tit �n mod identic �revolu�ia� �n statele-satelit, sacrific�nd a priori trei dintre pionii Tratatului de la Var�ovia, care interesau �n mod deosebit Germania �i sateli�ii acesteia: Iugoslavia, Cehoslovacia �i Rom�nia. Ca atare, �n epoca preg�tirii intensive a �revolu�iilor�, mai mult sau mai pu�in �spontane� ori �de catifea�, �n Europa central-r�s�ritean�, �revolu�ii� de care Rusia avea at�ta nevoie, ca �perdea de fum�, �n contextul propriei restructur�ri, adic� la sf�r�itul anilor �70 �i �n �ntreg deceniul IX al veacului trecut, valul declinului programat a atins, �n toate aceste ��ri �socialiste� direct vizate, toate domeniile: economic, administrativ, social, politic, militar, biologic (s�n�tate), formativ (�nv���m�nt), cultural �i spiritual (biserica), inclusiv sau apoteotic �i domeniul con�tiin�ei na�ionale, bulversat� prin agresarea Istoriei lor, coloana vertebral� a con�tiin�ei de sine pentru orice popor. Interesant este faptul c� ultima �adunare general� a agen�ilor celor implica�i �n elaborarea Noii (a c�ta oare, Doamne?) Ordini europene �i mondiale, s-a desf�urat, pentru punerea la punct a ultimelor detalii, la Bucure�ti, �n vara anului 1980, mascat� fiind de lucr�rile unui Congres interna�ional de... Istorie. Cu certitudine, �n baza informa�iilor primite atunci de la colegi de breasl� occidentali, afirm c� s-a g�sit solu�ie problemei: Rom�nia va fi primul stat socialist bulversat (�n 1985) �revolu�ionar�, �a doua zi� dup� �nlocuirea la Moscova a lui Leonid Brejnev cu (�nc�) necunoscutul Mihail Gorbaciov (al doilea pe list� se numea �Rumeanov�) �i declan�area procesului �n URSS pentru provocarea �exploziei� �lag�rului socialist� periferic, european sau va fi l�sat� ultima (1987 ori... 1989), pentru a servi, prin foc �i par�, drept �exemplu� pentru europenii care vor mai avea, �n viitor, veleit��i de independen��? Ce �solu�ii� s-au adoptat... cunoa�tem, deoarece este deja istorie tr�it� �i este meritul for�elor patriotice na�ionale rom�ne�ti, faptul c� Rom�nia nu a cunoscut (�nc�) soarta Cehoslovaciei �i Iugoslaviei! Este de re�inut �ns�, faptul c�, relu�ndu-se tentative kominterniste mai vechi, �n primul r�nd �n Rom�nia, Bulgaria �i Ungaria, dar �i �n Iugoslavia, Polonia �i �Ucraina� vestic� (ultimul teritoriu �slavizat�) au ap�rut brusc, teorii identice, menite s� le altereze tot ceea ce �tiau despre propria identitate �i, de�i aveau un interes comun (sc�parea de sub tutela Moscovei �i evadarea din �lag�rul ro�u� �n lumea democratic� de tip occidental).s� transforme popoarele acestor state �n adversare de moarte, merg�nd p�n� la acceptarea r�zboiului ca metod� de �rezolvare� a falselor litigii create de fo�tii ocupan�i, �ntre ele. Erau teorii protocroniste, �n domeniul Istoriei, n�scute brusc �i identic (dovad� a existen�ei unui centru unic de concep�ie �i difuzare) �n aceste ��ri, �n anii 1978-1980, pe coordonatele �na�ionalismului� socialist, exacerbat dincolo de limitele bunului sim�, printr-o propagand� g�unoas� �i total paralel� cu �tiin�a �i adev�rul. Erau teorii despre primordialitatea �i puritatea popoarelor... �dac� (�adic� rom�n�), �magara� (adic� �maghiar� sau �ungur�), �moes� sau �eneit� (adic� �bulgar�), �rase� (adic� �s�rb�), ori a a�a-zisului popor �ucrainean� (�la m�rginean�) etc., toate b�tina�e de la... Adam �i Eva �n... spa�iul etnogenetic rom�nesc, afirm�ndu-�i actuala limb�, tradi�iile �i cultura actuale, cu sute de mii de ani, dac� nu cu milioane, �naintea apari�iei lui Homo Sapiens Sapiens. Parc� vedeai, ascult�ndu-i pe diver�ii propov�duitori ai curentului, maimu�ele antropoide, �op�ind printre saurieni, din crac� �n crac� �i declam�nd cu patos revolu�ionar poezii patriotice �n limbile literare rom�n�, ungar�, bulgar�, s�rb�, polon� sau... �ucrainean�. �i toate aveau 3, 5, 15 sau 17,5 m �n�l�ime, pentru c�, �cel mai mare pitic� din lume nu mai era �piticul sovietic�, cinstea de a-1 avea printre str�mo�i, fiind revendicat� de rom�ni, unguri, bulgari, s�rbi, polonezi, �ucraineni�. Autogratul�ndu-se cu titlul de �patrio�i�, mii de �intelectuali�, produse de serie ale partidelor comuniste, f�r� vreo leg�tur� cu cercetarea de specialitate, �n primul r�nd �activi�ti�, adic� �revolu�ionari de profesie� (ast�zi ... profesori universitari), f�r� vreo meserie precis�, adic� vechea mas� de manevr� a Kominternului, au devenit peste noapte speciali�ti �n Istorie �i lingvistic�. Dar �i c��iva �istorici� de partid, specializa�i �n �istoria mi�c�rii muncitore�ti� �i a partidelor comuniste s-au reorientat spre comuna primitiv�, pentru a c�uta probabil izvoarele comunismului. Bizar este faptul c� cei care trecuser� de la �eroii� Vasile Roait� �i Filimon S�rbu, la �ntemeierea PCR de c�tre... Horea, Clo�ca �i Cri�an, la �poporul geto-dac� cu indivizi de 17,5 m care i-au �nv��at pe �romani�... latina, la descifrarea a mii de cuvinte �dace� (f�r� ca ei s� posede cunoa�terea nu a limbilor clasice, ci m�car a vreunei limbi de circula�ie, �n afara dialectului rutean ori unguresc pe care �l vorbeau acas�) din banala inscrip�ie �V�NAICA DTRU� zg�riat�, ca semn�tur�, de un ��ran oltean, contemporan cu noi (VASILE NAIC� DUMITRU) pe o �cea�c� dacic� (opai�) g�sit� �n gr�din� etc., apar�ineau mai to�i �na�ionalit��ilor conlocuitoare� (ungar�, bulgar� �i �ucrainean�) ceea ce ar duce cu g�ndul la ipoteza c� nu numai excesul de zel neo-bol�evic ��i m�na �n lupta� pentru negarea romanit��ii rom�nilor.
Ceea ce �i unea pe to�i ace�ti �speciali�ti� �ntr-ale istoriei rom�nilor, bulgarilor, ungurilor, �ucrainenilor� etc. era faptul c� puneau semnul egalit��ii �ntre popula�iile vechi europene �i popoarele noi, moderne, neg�nd �etnogeneza� ca fenomen comun tuturor regiunilor Lumii Vechi �i Noi.
Sus�inu�i de dou� institute create de emigra�ia lor �n Argentina, �speciali�tii� unguri proclamau c�, mult �naintea elami�ilor �i sumerienilor, �poporul magara�, adic� unguresc a civilizat �n patru valuri succesive Europa, ar fi inventat focul, roata, scrisul, �ntr-un cuv�nt civiliza�ia, ba chiar �i cre�tinismul �nainte de Iisus. Iar dac� Iisus nu a fost cumva �ungur� de�i toate �dovezile� converg �n acest sens, Burebista �i Decebal au fost cu siguran��. � - Nu-i adev�rat - �ipau �speciali�tii� bulgari - poporul moes sau eneit�, �ntr-un cuv�nt �trac, adic� bulgar� le-a f�cut pe toate astea. � - Ba nu, poporul �rase� adic� s�rb, �polon� sau �ucrainean�. P�n� c�nd veneau �speciali�tii� de la Bucure�ti grupa�i �n �Cercul Deceneu�, adjudec�nd civiliza�ia pentru �daci� sau (dac� erau sprijini�i financiar de Iosif Constantin Dr�gan) �traci�, adic� �rom�ni�, care ar fi populat numai ei, nemaifiind loc pentru al�ii Europa, de la Urali la Atlantic, f�r� s� se �ntrebe cum de ne-am restr�ns �n halul �sta �i c�t de tare am dec�zut, sc�z�nd, de la 17,5 la 1,5 m �n�l�ime. Ba mai puneau �i semnul egalit��ii �ntre �Zamolxis� ori �Deceneu� �i... Dumnezeu.
Cei care se l�sau (�i se las�) sedu�i de asemenea abera�ii erau (sunt), elevi, studen�i, �n c�utare de mister sau medici, avoca�i, ingineri, profesori, ofi�eri etc, av�nd ca hobby Istoria, plafona�i �n propriile meserii ori tr�ind cenu�iu, f�r� satisfac�ii, ca urmare a sc�derii nivelului de trai �i lipsei posibilit��ilor de afirmare. Degeaba �i trimiteau la plimbare istoricii �i arheologii autentici pe cei care cereau catedre de �limb� dac� la Cluj sau schimbarea numelor PCR �i RSR �n PCD (�Partidul Comunist Dac�) �i RSD (Republica Socialist� Dacia�), pentru c� agen�ii kominterni�ti, preg�titori ai revolu�iilor �sociale� �i culturale le-au deschis �culoare� de manifestare.
�mbr�cat� �n haina patriotismului exacerbat �i urm�rind, prin manipularea ��n orb� a propagandi�tilor din teren, vulnerabilizarea neamului prin anihilarea con�tiin�ei na�ionale rom�ne�ti, a m�ndriei de apartenent la civiliza�ia primordial� european�, de expresie latin�, �n scopul spargerii unit��ii statale rom�ne�ti, cultivat� prin vis�tori, �n scopul cre�rii pepinierei viitorilor executan�i, �isteria dacic�, deosebit de violent� �n anii �80, a activat �n Rom�nia pe dou� c�i, �ncerc�nd s� loveasc� de �sus� �n �jos�: 1) pe linia partidului unic, prin grupul de �uc�lari ai �specialistului� Ion Popescu - Pu�uri, cel care �i �legitima� lui Nicolae Ceau�escu (prin confuzia cu fratele s�u, Marin) trecutul de �revolu�ionar�, grup concentrat la ISISP (�Institutul de �tiin�e Istorice �i Social-Politice� de pe l�ng� CC PCR si 2) pe linie militar�, prin conducerile CSCITM (Centrul de Studii �i Cercet�ri de Istorie �i Teorie Militar�) creat �n 1968 de generalul Eugen Bantea (Yakub Beer) �i Editurii Militare, prin grupul de �speciali�ti� gravit�nd �n jurul �celui mai mare istoric �n via��, Ilie Ceau�escu, patriot f�r� cultur� real� dar general, �ef al Consiliului Politic Superior al Armatei �i frate al dictatorului.
Linia de partid, fundamentalist�, privindu-i pe romani ca pe ni�te �jefuitori imperiali�ti� a exclus cu totul rom�nizarea �i apartenen�a noastr� la civiliza�ia european� veche, p�g�n�, apoi cre�tin�, cre�nd premisele �invit�rii� noastre, dup� 1989, s� ne �integr�m� �n �casa comun� cl�dit� de �nainta�ii no�tri �romani� - Europa �i care, de drept, ne apar�ine prin mo�tenire etno-cultural�. Linia �militar�, unde s-a �nt�mpinat mai mult� rezisten�� pentru c� lucrurile au fost luate �n serios de cercet�torii autentici, �n ciuda zelului coloneilor politruci (ast�zi f�r� excep�ie, �europeni�, �democra�i�, ba chiar �cre�tin-democra�i� �i �regali�ti�) de a fi pe placul �efului s-a mul�umit doar s� acrediteze ideea c� rom�nii ar fi �dacii� care au �preluat de la romani numai limba�, abera�ie strecurat� sub semn�tura lui Ilie Ceau�escu, �n �capodopera� �Transilvania, str�vechi p�m�nt rom�nesc�, �i �n volumul I al Tratatului de �Istoria militar� a poporului rom�n� (1984).
La curent cu tot ceea ce ap�rea �n domeniu �n ���rile vecine �i prietene�, tinerii istorici militari de atunci au �n�eles c� nebunia se r�sp�ndea �n forme identice, fiind clar dirijat� �i favorizat�, �n primul r�nd �n Bulgaria, Rom�nia, Ungaria �i �Ucraina�. �i pun�nd �ntrebarea clasic� a istoricului, �Cui folose�te?�, au �n�eles c� dinspre R�s�rit veneau �nori negri�. Drept care au �ncercat s� reac�ioneze, �mpotriva propriilor �efi, cum s-au priceput, intr�nd ��n campanie�. Au sus�inut �n Bucure�ti �i �n �ar� sute de �expuneri� sau �comunic�ri� care �ncepeau cu �cli�eul�: �Tovar�i! Nu a existat niciodat� un popor dac! Poporul se chema TRAC, �dac� fiind o denumire local�, gen �b�n��ean� sau �ha�egan� pentru tracii din Banat, vestul Olteniei �i S-V Transilvaniei. Tot a�a nu a existat niciodat� un popor roman �n sensul etnic actual. �Roman� �nsemna cet��ean, om liber. �Civis romanus natus dacus� scrie pe pietrele funerare. Cine nu era �roman�, conform Constitu�iei Antoniniene era sclav! Numele de �roman� dob�nde�te conota�ie etnic� prin poporul rom�n.�
Apoi au �ncercat s� atrag� pe diverse c�i aten�ia �i lui Ilie Ceau�escu �i �celor �n drept� utiliz�nd cu regularitate paginile publica�iilor �Sc�nteia tineretului�, �Via�a studen�easc� �i �Amfiteatru�, c� teoria conform c�reia ROM�NUL AR FI DACUL CARE A �NV��AT LIMBA LATIN�, creeaz� urm�toarea �realitate� etnic� a anului 275, dup� �retragerea� aurelian�: 1) un popor dac �n teritoriile zise libere; 2) unul roman la sud de Brazda lui Novac �i 3) rom�ni �n fosta Dacie roman� nord-dun�rean�. C� se exclud astfel din aria etnogenezei �i, prin urmare din spa�iul rom�nesc nu numai toate teritoriile rom�ne�ti r�mase �n afara fruntariilor actuale ci �i 3/4 din cele situate �n interior. C� SE ALIMENTEAZ� TEZA RUSEASC� A MOLDOVENISMULUI, din �dacii liberi�, �nc� atesta�i �n veacul IV (deci al�turi de... rom�ni) �i slavi, ru�ii urm�nd a declara c� s-a n�scut UN NOU POPOR MOLDOVENESC, �rom�nizat� prin �desc�lecat� �n veacul XIV �i care, o dat� proclamat ca atare, �i va reclama �libertatea� �i �unitatea� �ntre Nistru �i Carpa�ii Orientali. Mai mult, c� se alimenteaz� vechile teze germane puse �n circula�ie de ofi�eri imperiali �i preluate de unguri, �n sensul c�, dac� dacii vorbitori de latin� sunt considera�i �rom�ni�, �nseamn� c� �n anul 275 s-au retras din Dacii NU ROMANII, cum sus�in adversarii autohtoniei �i continuit��ii noastre ci de-a dreptul ROMANII, AURELIAN �NSU�I �i CEA MAI MARE PARTE A MILITARILOR DIN BAZINUL DUN�RII INFERIOARE �I MARITIME DEVENIND, CA BêTINA�I VORBITORI DE LATIN�... �ROM�NI�.
Reac�ia tinerilor istorici militari a fost motivat� de... FRIC�. In momentul �n care, dup� scurtele intermezzo-uri numite �Andropov� �i �Cernenko�, la Kremlin a ajuns Gorbaciov �i �i-au adus aminte de datele furnizate de omologii occidentali la Congresul mondial din 1980, au �n�eles c� nu soarta �socialismului� care tocmai decedase ci soarta Rom�niei era pecetluit�. F�c�nd o selec�ie valoric� a anali�tilor �b�tr�ni� ai armatei (ca grad �i experien��), oameni de 40-50 de ani atunci, deci nefac�nd parte din genera�ia �proletcultist�, ei i-au pus la curent cu datele pe care le aveau �i �mpreun� au redactat un material-sintez� al deterior�rii vie�ii �n Rom�nia �n perioada 1980-1985, al pr�bu�irii tuturor domeniilor de activitate �i al agres�rii con�tiin�ei na�ionale prin Istorie, acuz�ndu-i pe numi�ii Ion Popescu Pu�uri �i Ilie Ceau�escu de tr�dare incon�tient� de �ar�, indic�nd existen�a unor agen�i str�ini printre adulatorii lor �i prognoz�nd �agresarea �i spargerea Rom�niei �n buc��i� �n 1987 sau... 1989, �mprejurare �n care Nicolae Ceau�escu avea s� sf�r�easc� de �moarte violent�. Semnat �n clar, cu nume, grad, func�ie �i �nm�nat direct ministrului de atunci al Ap�r�rii materialul s-a soldat cu �ndep�rtarea r�nd pe r�nd a semnatarilor, �ncep�nd cu colonelul Al. Gh. Savu, autorul unei celebre c�r�i despre �Dictatura regal�, vicepre�edinte al Comisiei Interna�ionale de Istorie Militar� Comparat�, considerat (pe nedrept) �creierul� �conspira�iei� �i termin�nd cu cel mai mic �n grad, func�ie �i v�rst� atunci, semnatarul acestor r�nduri, declarat �capul r�ut��ilor�, �tr�d�tor al istoriografiei na�ionale� �i pus ��n ancheta CI� de c�tre Ilie Ceau�escu (care �i-a cerut personal iertare �n 1992), abia la 21 noiembrie 1989. Din cei 13 istorici �i anali�ti militari semnatari, mai tr�iesc ast�zi 5. Nici unul nu mai este �ns� cercet�tor �tiin�ific �n domeniul istoriei militare sau militar activ, pentru c� �n b�t�lie conteaz� doar victoria! Iar �ansa victoriei, istoricii militari au irosit-o �n 1987, c�nd la Moscova a ap�rut, �ncunun�nd tezele �moldovenismului�, lucrarea colectiv�, destinat� Occidentului - �Istoria modern� a Europei �i a celor dou� Americi�. �n ceea ce ne prive�te, aceasta identific� pe teritoriul actual al Rom�niei �TREI POPOARE �NRUDITE, DAR, EVIDENT DISTINCTE: 1) un �popor rom�n�, n�scut �n Banat, Oltenia, provenit din �dacii� care �au �nv��at latina� �i care s-ar fi extins ulterior, rom�niz�nd Muntenia, Dobrogea, Moldova, Bucovina, Basarabia, Ardealul, Cri�ana, Maramure�ul; 2) un �popor moldovean�, la est de Carpa�i, ca rezultat al coabit�rii geto-slave din veacurile IV-V, �desc�lecat� de rom�ni �n veacul XIV, �dezna�ionalizat� �i care trebuie s� revin� la matca... slav� �i 3) un �popor vlah�, venit, spre deliciul revizioni�tilor unguri, nu se �tie c�nd, din Balcani �i infiltrat �n Germania.
Aten�ion�m cititorii c� ACEASTA ESTE IMAGINEA care ne-a fost f�cut� �n Occident, �n preajma declan��rii �revolu�iei� lui... Lazlo Tokes �i c� ACEAST� IMAGINE A PRIMIT CONSACRAREA prin eforturile, �nc� o dat� reunite ale interesa�ilor ruso-germani, investitori �i sus�in�tori, �ntre altele ai Proiectului B�stroe, concretizate la 8 octombrie 2004, orele 10.00, prin deschiderea la Chi�in�u a Congresului I al poporului moldovenesc de c�tre Vladimir Voronin, iar la Bucure�ti, �n Palatul Parlamentului, pe banii no�tri �i �n dispre�ul guvernului al c�rui mesaj (semnat de dl. Titus Corl��ean) a fost ignorat (dlui Viorel Badea, reprezentantul Departamentului pentru Rela�ii cu Rom�nii de Pretutindeni nu i s-a permis s�-1 citeasc�), a Congresului I al poporului vlah, �altceva dec�t poporul rom�n�, de c�tre nonagenarul silvicultor Vasile Barba venit special de la Freiburg.
Toate abera�iile ap�rute �n lucrarea sovieticilor fiind argumentate �n 1987 prin ample citate din �Operele� semnate de Ilie Ceau�escu �i confec�ionate de grupul care �l manipula, istoricii militari au f�cut un al doilea raport-sintez�, asupra c�r�ii, aten�ion�nd �i asupra atacurilor conexe ap�rute �n publica�iile din toate statele �lag�rului socialist� european, dar acesta nu a ajuns niciodat� la destinatar. Afl�nd pe c�i oculte de existen�a lui, Ilie Ceau�escu 1-a cerut insistent, neoficial, direct de la surs�, luni de zile, f�r� �ns� s� �l poat� ob�ine. Cu aceast� ocazie a aflat c� istoricilor militari li se ridicau p�n� �i manuscrisele, pentru a nu r�m�ne vreo urm� din ceea ce produceau cu adev�rat �i a se putea �nainta conducerii armatei, doar ceea ce �trebuia�. Dar descoperirea nu a fost suficient� s�-1 trezeasc� la realitate!
Doi ani dup� �evenimente din decembrie 1989�, ��mb�tr�ni�i� prematur de e�ecuri �i relu�nd disputa pe alte baze, supravie�uitorii grupului din 1985 i-au dat �n pres� o replic� dur� unui mare gazetar patriot, ctitor de revist� �i partid care depl�ngea soarta lui Ilie Ceau�escu, ar�t�nd c�t de mult �s-au bucurat ungurii� c�nd au aflat c� acest �mare istoric� a fost arestat. R�spunsul a fost c� ungurii �s-au t�v�lit de necaz� pentru c� un mai mare sus�in�tor, din necunoa�tere, al teoriilor lor dec�t acest fiu de ��ran ajuns acolo unde nu �i era locul, nu va mai putea fi produs �n viitor. Numai c� viitorul avea s� demonstreze prin apari�ia... ghermanilor care s-au �s�turat de Rom�nia�; �n aceast� privin��, istoricii militari s-au �n�elat. Marele gazetar n-a re�inut dec�t semn�tura, �ANA CONDA� ne�n�eleg�nd de unde �i de ce un astfel de ��arpe r�u� se arunc� asupra oamenilor pe care el �i pre�uia. Or mesajul ��arpelui� era c� PATRIOTARDISMUL, monstruosul f�t rezultat din �ncruci�area PATRIOTISMULUI CU LIPSA DE CULTUR� este cel mai periculos du�man al ADEV�RULUI, al PATRIOTISMULUI �i al POPORULUI �NSU�I!

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

7. �Dacismul� �i �moldovenismul� dupã... �Evenimente�
�n deceniul �preg�titor al revolu�iilor �spontane��, a�adar, �n statele �lag�rului socialist� european, pe fondul agrav�rii progresive �i dirijate a calit��ii vie�ii �i al degrad�rii programate a culturii generale, �nsu�ite de tinerele genera�ii, �n procesul educa�ional, absurdit��ile protocroniste �n Istorie au prins, omul de r�nd refugiindu-se cu frenezie, f�r� s�-�i dea seama c� face jocul �Marelui frate de la R�s�rit�, din realitatea tot mai greu de suportat, �ntr-un trecut himeric, �n care ar fi fost... CINEVA. Eventual... �buricul P�m�ntului�! Baza viitoarelor �isme�, adic� �na�ionalisme�, �fundamentalisme�, �regionalisme�, �sectarisme�, �patriotisme� locale, care aveau s� devin� operante �n faza a doua, �postrevolu�ionar� a procesului declan�at de Moscova �i partenerii s�i strategici, era astfel creat�. Pentru ca, o dat� statele anihilate, s� se declan�eze ofensiva �mpotriva unit��ii popoarelor lor.
�n ceea ce ne prive�te, nu numai c� vechiul centru r�s�ritean �i-a intensificat eforturile de manipulare imagologic� �i psihologic� pe linia cre�rii de �na�iuni culturale� din trupul nostru etnic, dar �i Occidentului i-a pl�cut ideea pentru c� ultimii ROMANI supravie�uitori prin secole - ROM�NII, urma�ii �i mo�tenitorii direc�i ai celor ce au construit c�ndva Europa unit�, nu puteau fi invita�i s� intre �n casa comun� numit� Europa, care le apar�inea de drept �i asupra c�reia puteau emite preten�ii, l�s�ndu-i f�r� drept la replic� pe urma�ii barbarilor, invadatori, erija�i �n st�p�ni cu 1.500 de ani �n urm�. Vorba prietenului nostru de la Bremen, istoricul Viorel Roman, �ia-i neam�ului dreptul roman �i 1-ai aruncat �napoi, �n p�dure�. De asta sap� probabil nu numai la B�stroe ci �i la temelia poporului rom�n, invent�nd diver�i Vasile Barba care viseaz� un popor vlah, mai vechi dec�t dacii �i mai latin dec�t rom�nii. Ca �i la temelia poporului bulgar de altfel, bulgarii din Macedonia declar�ndu-se �popor slav-macedonean�, b�tina� din vremea lui Alexandru Macedon care ar fi fost din stirpea sa sau la temelia �ucrainenilor� care �nregistreaz� o cresc�nd� �ntoarcere la statutul de �rutean�. Totul se face ast�zi �ns� nu �n interesul vreunui popor anume, fie el rus sau german, ci al unor grupuri industrial-financiare care au investit �n �revolu�iile� mai mult sau mai pu�in �spontane� �i �n �schimbarea de sistem� �n jum�tatea estic� a continentului, pe de o parte pentru a ie�i din criz� pe spinarea fostelor state socialiste, pe de alta pentru a-�i relansa profitul prin accederea pe nimic la resursele clasice;r�mase neexploatate �i la m�na de lucru ieftin� din respectivele state. Abandonat� fiind ideea statelor unite ale Europei, ca Europ� a egalilor;lansat� la 9 mai 1950, ismele �i orgoliile locale sunt utilizate ast�zi, �n faza a doua a procesului de preschimbare a Estului, �n interesul unei Europe de expresie german�, aliat� cu o Rusie de expresie, ca de obicei, imperial�. O Europ� a �landurilor�, potrivit �principiului Kohr� (�Tot ce este mic este minunat�) a statelor care s� nu dep�easc� 10 milioane de locuitori, incapabile s�-�i protejeze resursele �i �mpiedicate s� viseze la �na�iunea etnic�, av�nd dreptul s� aspire doar la �na�iunea spiritual�, bazat� nu pe etnie, tradi�ii, limb�, trecut, cultur� �i interes comun sau teritoriu, ci pe apartenen�a religioas�, at�t de �conving�tor� prezentat� de Francois Mitterand la Congresul mondial de... Istorie de la Montreal, din 1995, ca put�nd exista ��i �n absen�a frontierelor �i a statului.
Utiliz�ndu-se, pe post de berbece, �drepturile colective� ale minorit��ilor etnice, cehii �i slavonii (iugoslavii) au fost spar�i �n dou�, respectiv �ase na�iuni spirituale, statele lor �ncet�ndu-�i existen�a. Cu at�t mai mult cu c�t fabricatele teorii protocroniste �i-au f�cut datoria l�s�ndu-i pe locuitorii �ntregii Europe central-r�s�ritene f�r� identitate na�ional� real�. Cu excep�ia speciali�tilor autentici, unguri, cehi, s�rbi, bulgari, polonezi, �ucraineni�, rom�ni, pe care, �ns�, nimeni nu-i ia �n seam�, nici un european al acestei regiuni nu mai �tie exact cine este. Dar fiecare este... nu liber, ci de-a dreptul stimulat s� viseze �i s�-�i exprime cu violen�� visul care-1 �ndep�rteaz� de realitatea cotidian� �i milenar�. P�n� la totala m�cinare reciproc� �i la dezintegrarea realit��ii, �n scopul construirii uneia noi, contraf�cute, exprimat� prin topirea tuturor �ismelor� �n cea final�, globalizant�, a tuturor etniilor �ntr-o singur� na�iune, cea �european� de �consumatori� �i a tuturor religiilor �ntr-una singur�, doar aparent cre�tin�, de �ascult�tori�! Vremuri prevestite de altfel, de Biblie! P�n� la venirea �ns� a �Apocalipsei� pentru to�i, s-a produs �Apocalipsa� pentru cehi �i s�rbi imediat dup� 1989. �i nici noi, ROMANII nu ne sim�im prea bine! Ca s� renun��m la numele de ROM�N �i ROM�NIA, utilizat ca antidot la separabila �Moldo-Vlahie� de genera�ia Cuza, ne-am confruntat deja cu diversiunea �rrom�.
Ne�tiind c� rudele lor din Orient �i Nordul Africii nu cunosc nici numele de �atziganes� (de unde gitan, gitano, zigeuner, �igan etc.) dat lor �n Asia Mic� dup� numele unei secte cre�tine locale, care avea cam acela�i mod de via��, nici cel de �rom�, dat de s�rbi dup� �Rom�nia� ast�zi �Rumelia�, adic� dup� regiunea prin care au p�truns �n Europa �n urma o�tilor otomane, �n 1354, �iganii au acceptat ideea �protocronist� a venirii lor din India, pe la 1241, �n urma t�tarilor. �Rom� ar �nsemna, numai �n limba celor europeni �om�, �i nu regiunea de apari�ie. Sunt �ns� tot at�t de �romi�, adic� �rom�nii� sau �romaioi� adic� greci, pe c�t sunt de... �cehi� sau �egipteni�, �ntruc�t, dup� ce au ap�rut la s�rbi �n 1356 �i s-au r�sp�ndit �n teritoriile rom�ne�ti �ntre 1378 (Muntenia) �i 1400 (Transilvania) au n�p�dit... Boemia, motiv pentru care, c�nd s-au apropiat de Fran�a, francezii le-au spus �boemieni�, de unde cuv�ntul romantic �boema�. Singulari, ca de obicei, englezii, lu�nd �n calcul portul lor oriental, le-au spus �egipteni�, adic� �gipsyies�. Dintre to�i europenii �ns�, numai noi, rom�nii am acceptat diversiunea �rrom�, pentru ca mankur�ii no�tri s� poat� renun�a mai u�or la propriul nume, spre a nu fi confunda�i �n Europa.
Pe fond s-au reactivat patrio�ii - �daci�, cet��eni one�ti, cu voca�ia scrisului, dar f�r� cultur� �n domeniu, gen Pavel Coru� �i Geo Stroe ex-ofi�eri, Ion Gheorghe, ex-poet, ast�zi sl�vind virtu�ile armatei ruse, Pavel Laz�r Tonciulescu, ex-absolvent de liceu, ast�zi decedat, Napoleon S�vescu, medic chirurg diplomat �n Bahamas �i tr�itor pe post de Mecena �n SUA �i al�i domni �i doamne cu sau f�r� grade grupa�i �n jurul unor reviste sau academii �geto-dace�, organiz�nd apocaliptice �congrese� �i reuniuni-parastas pentru Neamul Rom�nesc �i �ndemn�ndu-i pe cei mai slabi de �nger s� se declare �daci� la ultimul recens�m�nt, din 2002. Diversiunea �vlah� a prins, pe barba lui Barba printre arum�ni, rom�nii sud-dun�reni declar�ndu-se alt �popor� �i arog�ndu-�i doar pentru ei numele str�in, respins ca o insult� de �nainta�ii lor, de �vlah�, de parc� nu ne-ar spune �nc� �i ast�zi nou�, nord-dun�renilor, �n propria noastr� �ar�, unii, �b�d�s olahok�. Ba �i la �vlahi� a ap�rut o dizident�, un arum�n mai cu mo�, Karaghiaur, declar�ndu-se �prin� cuman� �i �ncep�nd s� c�ft�neasc� �baroni� �i �con�i� �cumani� printre �intelectualii sub�iri� din Oltenia �i Moldova, f�r� s� trezeasc� totu�i simpatia istoricilor Dan �i Mihnea BERINDEI, �tefan GOROVEI sau a generalului Ion COMAN care poart� autentice nume pecenego-cumane. �n plus, un oarecare ... Sabin care s-a �s�turat de Rom�nia� s-a proclamat �ardelean� f�c�nd o prim� tentativ� de �nfiin�are a unui �partid al ardelenilor� �n septembrie 2003 care va fi urmat� (suntem convin�i de succes) probabil de vreun prim Congres al �poporului� �ardelean� sau �ardeleano-b�n��ean�, de vreme ce individul a cerut la Bruxelles �n septembrie 2002, sprijin interna�ional pentru salvarea �limbii transilvane�.
Cel mai mult a progresat �ns� �moldovenismul�, relansat cu noi �argumente�, �n chiar zilele c�nd noi, culc�ndu-ne pe ambele urechi, ne bucuram de �libertate� �i de �boom�-ul de imagine pe care-1 �nregistram �n Europa, de speciali�tii Armatei Ro�ii, T.A. Laptev, T.V. Soloviov �i AA Nikiforov, �n numerele 10 �i 12 din 1990, sau, sub semn�tura lt. col. Volkodaev, �n nr. 2/1991 ale revistei sovietice de istorie militar� �Voenno-Istoriceskii Jurnal�, prin articole ca �Jur�m�ntul de supunere c�tre Rusia� sau �Rela�iile ruso-rom�ne �i formarea grani�elor�. �Moldovenismul� a fost preluat ca doctrin� de c�tre rom�nii care nu mai simt rom�ne�te, gen Chi�ac, M�r�cu��, Caraman, din Transnistria, folosit �mpotriva �fasci�tilor rom�ni�, pentru ap�rarea p�m�nturilor Maicii Rusii �n �r�zboiul nistrean� de secesiune din 1991-1992 �i abandonat dup� victorie, �ntruc�t se impunea trecerea la o etap� calitativ-superioar� a dezna�ionaliz�rii, aceea de �ucrainizare�. A fost �ns� ridicat din noroaiele tran�eelor de la Co�ni�a-Doro�kaia sau Tighina de c�tre fo�tii �patrio�i� de la Chi�in�u �i transformat �n doctrin� de stat de clica lui Voronin, produc�toare de dic�ionare moldovene�ti �i congrese ale �moldovenilor�. Ba a trecut �i Prutul, un incon�tient politic �nregistr�nd un �partid al moldovenilor�, din fericire repede lichidat, prin absorb�ie de c�tre actualul PSD. �Moldoveni�, �transilv�neni�, �nistreni�, �vlahi�, �daci�, �cumani� etc... se pare c�, la �nceput de nou mileniu, nimeni nu mai este sau nu mai vrea s� fie... ROM�N �n ROM�NIA! �Tot ce este mic este minunat!� �Principiul Kohr� ac�ioneaz� a�adar, apocaliptic, �i �n Rom�nia. C�t de cur�nd vom vorbi poate, dac� nu vom �ti s� resuscit�m �m�ndria de a fi rom�n� �i despre �popoarele� �gorjean�, �arge�ean�, �ilfovean�, �bucure�tean� sau, de ce nu �ferentarian� ori �calea-grivi�ean�. Iat� de ce ne-am hot�r�t s� �ncerc�m s� demont�m, c�t� vreme nu e prea t�rziu, Marele Joc, explic�nd, prin cele ce urmeaz� �ucrainenilor�, �rutenilor�, �transnistrenilor�, �moldovenilor�, goralilor, hu�anilor, lituanienilor, pentru moment, fiindc� t�v�lugul vine, ca de obicei, dinspre R�s�rit, cine sunt cu adev�rat �i prin ce fire sunt lega�i de Noi, ROMANII. �i o facem �n interesul genera�iilor viitoare, al democra�iilor occidentale, dar �i al nostru, �n m�sura �n care nu �tim s� explic�m investitorilor �n Canalul B�stroe, c� trebuie s� trateze cu Noi, pentru c� au fost p�c�li�i s� investeasc� �n p�m�nt rom�nesc dintotdeauna, furat de dat� recent� �i, prin urmare, REVENDICABIL!
Dr. Mircea DOGARU

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

,,Nu exist� un stat �n Europa oriental�, nu exist� o �ar� de la Adriatica p�n� la Marea Neagr�, care s� nu cuprind� buc��i din na�ionalitatea noastr�. �ncep�nd de la ciobanii din Istria, de la morlacii din Bosnia �i Her�egovina, g�sim pas cu pas fragmentele acestei mari unit��i etnice �n mun�ii Albaniei, �n Macedonia �i Tesalia, �n Pind ca �i �n Balcani, �n Serbia, Bulgaria, �n Grecia p�n� sub zidurile Atenei, apoi, de dincolo de Tisa �ncep�nd, �n toat� regiunea Daciei Traiane p�n� dincolo de Nistru p�n� aproape de Odesa �i Kiev [...] Acest fragment de popor, at�t de neb�gat �n seam� ast�zi, c�nd nici �n ziaristic�, nici la congres [Congresul de la Berlin din 1878] nu s-a pomenit despre el, are �nd�r�tul lui un trecut str�lucit c�tigat prin proprie vitejie fa�� de ni�te du�mani cu mult superiori �n cultura �i arta r�zboiului." (Mihai Eminescu)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

,,Na�iunea rom�n� din toate na�iile orientului are cel mai frumos viitor, este mare, cred mai mare la 10 milioane, este compact� �i cuprinde tot �inutul din Tisa p�n� la Marea Neagr� �i din Carpa�i la Balcani, c�ci trebuie s� �tii c� �n Transilvania, afar� de vreo 400 mii de secui �i sa�i, ungurii numai vreo c�teva mii �i �ncolo tot rom�ni. Asemenea, �n Banat. Dincoace de Tisa sunt foarte pu�ini s�rbi. �n Bulgaria se afl� pu�ini prin ora�e �i apoi �ntre Vidin �i Ni� �i dincolo de Blacani; rom�nii se �ntind �n toat� Bulgaria proprie �i pe tot malul drept al Dun�rii, p�n� la Belgrad. �n partea serbic� pe Dun�re, dup� cum mi s-a spus, sunt mai mult de 40 mii familii rom�ne. Bulgaria proprie dar, dup� locuitorii ei de ast�zi, este o �ar� rom�neasc�, vezi dar c� am drept s� regulez hotarele patriei noastre p�n� �n Balcani" (Mihai Eminescu)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

"Tot ceea ce ni s-a �nt�mplat, ni se �nt�mpl� �i ni se va �nt�mpla, ne onoreaz�!
R�m�ne�i cu bine, dragi cititori! V� "fie somnul lin" �i cerul (c�ci codrii ni i-au ucis) aproape!
Pentru NOI, cei c��iva "B�t�lia pentru Rom�nia" continu�!"
(Mircea Dogaru)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Exista cel putin 8,8 miliarde de planete care pot sustine viata in galaxia noastra
Un nou studiu al NASA indica faptul ca galaxia Calea Lactee este plina de planete asemanatoare Terrei care orbiteaza in jurul unor stele identice cu Soarele.







Aceste planete se afla pe o orbita potrivita pentru a nu fi nici prea fierbinti, nici prea reci pentru a sustine viata.

Raportul a fost publicat in juranlul Proceedings of the National Academy of Science. Astronomii au folosit informatii NASA pentru a calcula ca in Calea Lactee exista 8,8 miliarde de stele cu planete de marimea Pamantului aflate pe orbite "prietenoase".



In alte cuvinte, exista mai multe planete asemanatoare cu Pamantul decat oameni pe Pamant. Urmatorul pas ar fi sa se caute acele planete care au o atmosfera asemanatoare cu atmosfera noastra.

Rezutlatele cercetarii insa ridica o alta intrebare: "Daca exista o asemenea probabilitate sa nu fim singuri, de ce stelele sunt atat de tacute?".

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

A fost descoperita o exoplaneta albastra, ca Terra
O exoplaneta de culoarea albastru cobalt, o nuanta care aminteste de cea a Terrei vazuta din spatiu, a fost descoperita in premiera de astronomi, care, folosind telescopul spatial Hubble, au reusit sa determine culoarea exacta a acelui corp ceresc.




Asemanarile cu Terra se opresc insa aici: situata la o distanta de 63 de ani-lumina de planeta noastra (600.000 de miliarde de kilometri), in constelatia Vulpea (Vulpita/ Vulpecula), aceasta exoplaneta, denumita HD 189733b, este o uriasa gazoasa, neospitaliera pentru viata terestra, aflata pe o orbita foarte apropiata de steaua ei.

Atmosfera ei schimbatoare este torida, cu temperaturi de peste 1.000 de grade Celsius. Planeta este "maturata" de vanturi care sufla cu viteze de peste 7.000 de kilometri pe ora, potrivit unui comunicat al Agentiei Spatiale Europene (ESA). HD 189733b este una dintre exoplanetele cele mai apropiate de Terra, care pot fi observate atunci cand trece prin fata stelei sale: in timpul acestui tranzit, planetele isi imprima semnatura pe lumina emisa de stelele lor, care este analizata cu ajutorul spectrografului, scrie MEDIAFAX.

HD 189733b a fost deja studiata in amanunt de Hubble si de alte telescoape. Insa, pentru prima data, gratie telescopului Hubble, astronomii coordonati de Fr�d�ric Pont de la Universitatea Exeter din Marea Britanie au putut sa determine culoarea unei planete din afara Sistemului Solar.



Pentru a-i determina culoarea, cercetatorii au masurat cantitatea de lumina reflectata de suprafata HD 189733b, o proprietate denumita "albedo".

Masurarea culorii "reprezinta o veritabila premiera", a subliniat Fr�d�ric Pont, citat in comunicatul emis de ESA. "Astfel, putem sa ne imaginam cu ce ar putea sa semene aceasta planeta, daca am fi in masura sa o privim direct".

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Oamenii de stiinta au descoperit doua planete care seamana cu Terra
Oamenii de stiinta au descoperit cu ajutorul telescopului spatial american Kepler doua planete, in afara Sistemului Solar, care prezinta cel mai mare grad de asemanare cu Terra observat pana in prezent si pe care viata ar putea sa existe, potrivit unui studiu publicat joi, relateaza AFP.



Cele doua exoplanete, denumite "Kepler-62f" si "Kepler-62e", fac parte dintr-un sistem solar de cinci planete si sunt mai mari decat Terra doar cu 40%, respectiv cu 60%.

"Pornind de la ceea ce am putut sa observam, adica raza lor si durata orbitei lor in jurul stelei lor, aceste doua exoplanete sunt corpurile ceresti cele mai asemanatoare cu Terra care au fost descoperite vreodata", a explicat Justin Crepp, un astrofizician de la Universitatea Notre-Dame, unul dintre autorii acestui studiu, publicat in revista americana Science, transmite MEDIAFAX.

Kepler-62f este astfel cea mai asemanatoare cu Terra, prin prisma marimii, fiind situata in zona locuibila din jurul unei stele si avand o compozitie cel mai probabil telurica. Ea se invarte in jurul stelei sale (Kepler-62) in 267 de zile.

Kepler-62-e, care orbiteaza in jurul aceleiasi stele in 122 de zile, se afla la limita distantei locuibile - unde temperatura nu este nici prea mare nici prea scazuta pentru a permite apei sa existe in stare lichida -, au precizat astrofizicienii.

Steaua Kepler-62, aflata la o distanta de 1.200 de ani-lumina de Terra (1 an-lumina echivaleaza cu 9.460 miliarde de kilometri), este o stea pitica, avand o masa ce reprezinta doua treimi din masa Soarelui nostru. Ea detine totodata doar 20% din luminozitatea Soarelui.

Aceste doua exoplanete sunt cele mai indepartate de steaua lor dintre cele cinci exoplanete ale acelui sistem solar si primesc o radiatie similara celor primite de planetele Venus si de Marte de la Soarele nostru.

Marimea lor i-a facut pe specialisti sa afirme ca aceste doua exoplanete sunt telurice, la fel ca Terra, sau formate din gheata (apa).


Potrivit unor studii anterioare, planetele cu o raza mai mica de 1,6 ori decat cea a Terrei au o densitate compatibila cu compozitia telurica.

Astrofizicienii au descoperit o alta exoplaneta (Kepler-69c) pe orbita, in zona locuibila, din jurul unei stele similare Soarelui nostru, denumita Kepler-69, dar aceasta este cu 70% mai mare decat Terra, si, deci, natura structurii ei ramane incerta.

Cautarile pentru gasirea unei planete-surori a Terrei, pe orbita unei stele asemanatoare Soarelui nostru, se restrang tot mai mult, afirma oamenii de stiinta, care nu pot insa sa afirme cu certitudine daca viata poate sa existe pe acele doua planete telurice identificate de telescopul Kepler.

"Descoperirea acestor planete telurice intr-o zona locuibila ne apropie de momentul in care vom gasi o planeta ca a noastra", a declarat, joi, John Grunsfeld, un coordonator de misiuni spatiale de la NASA.

"Este doar o chestiune de timp inainte de a afla daca galaxia noastra are o multitudine de planete ca Terra sau daca suntem o raritate", a adaugat el.

La sfarsitul anului 2011, NASA a confirmat descoperirea primei exoplanete aflata in zona locuibila dintr-un sistem stelar, ce a fost denumita Kepler 22b, aflata pe orbita unei stele (Kepler 22), aflata la o distanta de 600 ani-lumina.

Insa, tinand cont de dimensiunea ei mare - are o raza de 2,4 ori mai mare decat Terra - natura compozitiei ei interne ramane incerta.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Extraterestrii ar fi vizitat Sistemul Solar inainte de aparitia omului pe Terra
O flota de sonde spatiale extraterestre ar fi vizitat Sistemul Solar cu mult timp inainte de aparitia omului pe Terra, potrivit unui studiu recent.


Aceiasi cercetatori de la Universitatea din Edinburgh considera ca o astfel de flota interstelara de sonde spatiale, care ar calatori prin spatiu cu o viteza echivalenta cu 10 procente din viteza luminii, ar putea realiza o monitorizare completa a galaxiei Calea Lactee intr-un interval de 10 milioane de ani.

Simularile computerizate realizate de cercetatorii Arwen Nicholson si Duncan Forgan au demonstrat faptul ca astfel de sonde spatiale ar putea beneficia de un impuls "turbo" si ar putea economisi combustibil, in urma unui "efect de tip prastie", viteza lor crescand atunci cand sondele trec pe langa campurile gravitationale ale stelelor.



In studiul lor, savantii scotieni au explorat trei scenarii referitoate la comportamentul unei astfel de sonde spatiale. Primul scenariu se referea la o sonda cu un sistem de propulsie standard, al doilea scenariu se referea la o sonda care foloseste tehnica de propulsie gravitationala "de tip prastie" in jurul stelelor, iar al treilea scenariu a vizat sondele cu o propulsia de tip "saritura de la o stea la alta", care accelereaza viteza sondei pe o traiectorie de tip "prastie", scrie MEDIAFAX.

Simularile cercetatorilor scotieni au sugerat faptul ca Sistemul Solar ar fi putut fi vizitat - probabil de mai multe ori - de astfel de sonde extraterestre, cu mult timp inainte de aparitia omului pe Terra.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

O exoplaneta care pluteste singura prin spatiu, descoperita de astronomi
O planeta din afara Sistemului Solar care pluteste singura prin spatiu, fara a se afla pe orbita unei stele, a fost descoperita de o echipa internationala de astronomi, potrivit unui studiu publicat miercuri in Statele Unite.


Aceasta exoplaneta gazoasa, denumita PSO J318.5-22, se afla la o distanta de 80 de ani-lumina de Terra (1 an-lumina echivaleaza cu 9.460 miliarde de kilometri) si are o masa de sase ori mai mare decat cea a planetei Jupiter, au precizat astronomii, al caror studiu a fost publicat in revista americana Astrophysical Journal Letters.

Ea s-a format in urma cu doar 12 milioane de ani, o varsta care pentru o planeta reprezinta primul stadiu al "copilariei".

"Nu am vazut niciodata in trecut un obiect precum acesta care pluteste liber in spatiu si prezinta toate caracteristicile unor planete tinere aflate pe orbita in jurul unor stele", a explicat Michael Liu, de la Institutul de astronomie al Universitatii Hawaii din Manoa, principalul autor al descoperirii.

"M-am intrebat de multe ori daca astfel de corpuri solitare pot sa existe, iar acum stim ca asa este", a adaugat el.


Aceasta exoplaneta prezinta caracteristici unice - inclusiv masa, culoare si energie emisa - care corespund celor ale planetelor aflate pe orbitele unor stele, au precizat astrofizicienii. Pe parcursul ultimelor decenii, descoperirile de exoplanete s-au accelerat, aproximativ 1.000 fiind detectate prin metode indirecte - cu ajutorul umbrei pe care ele o produc pe discul stelelor lor atunci cand trec prin fata lor, scrie MEDIAFAX.

Insa foarte putine dintre aceste planete au putut fi observate direct, intrucat cele mai multe se afla pe orbitele unor stele tinere, care au mai putin de 200 milioane de ani si care sunt din acest motiv foarte stralucitoare.

Noua exoplaneta va oferi oamenilor de stiinta "ocazia unica de a observa functionarea interna a unei planete gazoase uriase, precum Jupiter, la putin timp dupa nasterea ei", a declarat Niall Deacon, de la Institutul astronomic Max Planck din Germania, coautor al studiului.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Astronomii au descoperit cea mai indepartata galaxie
Astronomii au descoperit cea mai indepartata galaxie cunoscuta pana in prezent, in cadrul unui studiu care a facut ca perceptia oamenilor de stiinta asupra Universului sa avanseze pana la aproximativ 700 de milioane de ani dupa momentul nasterii acestuia.


Lumina emisa de aceasta galaxie, denumita z8_GND_5296, a avut nevoie de 13,1 miliarde de ani pentru a ajunge la telescopul spatial Hubble si la Observatorul Keck din Hawaii - ambele au detectat galaxia in infrarosu.

"Invatam atat de multe lucruri despre o regiune atat de indepartata in timp incat ne este greu sa o intelegem. Aceasta galaxie se afla la aproape 13,1 miliarde de ani in urma si asta se intampla cu 8 miliarde de ani inainte ca Soarele nostru sa se nasca si, desigur, cu mult mai mult inainte ca viata sa apara", a spus coordonatorul studiului, Steven Finkelstein, profesor la Universitatea Texas din Austin.

In mod surprinzator, dintr-un total de 43 de candidati - galaxii indepartate -, z8_GND_5296 a fost singura care a prezentat dovezile chimice-cheie de care oamenii de stiinta au nevoie pentru a-i confirma distanta, scrie MEDIAFAX.

Steven Finkelstein si colegii sai au inceput sa se intrebe daca descoperirea lor nu le-a oferit cumva un indiciu pentru descifrarea unui mister si mai mare: Cat de curand a strapuns lumina emisa de primele stele si galaxii valul obscur de hidrogen gazos care a existat la inceputul Universului?

Cercetatorii considera ca, la un anumit moment, razele ultraviolete puternic incarcate energetic provenind dintr-o stea care a explodat au despartit atomii de hidrogen intergalactic in electroni si protoni. Odata ionizat, hidrogenul devine conductor electric si nu mai disperseaza lumina.


Acest proces ar fi putut sa se intample pe vremea cand galaxia z8_GND_5296 exista. Galaxia, care are o masa de aproximativ un miliard de ori mai mare decat cea a Soarelui, prezinta doua caracteristici neobisnuite, care ar putea fi unul dintre motivele pentru care galaxia este vizibila, pe care celelalte galaxii potential surori nu le prezinta.

Mai intai, z8_GND_5296 genereaza stele cu un ritm foarte rapid, formand de 100 de ori mai multe decat Calea Lactee si fiind, din acest motiv, mai stralucitoare decat alte galaxii candidate.

In al doilea rand, aceasta galaxie contine un procentaj surprinzator de mare de elemente chimice mai grele decat hidrogenul si heliul.

Aceste elemente sunt generate de fuziunile nucleare din interiorul stelelor, asadar, ori aceasta galaxie contine ramasitele explodate provenind de la multe stele masive, ori s-a format intr-o regiune a spatiului care a fost "semanata" anterior cu ramasitele unei generatii precedente de stele.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Un nou sistem solar, cu sapte planete, descoperit de astronomi
Astronomii au identificat unul dintre cele mai bogate sisteme planetare descoperite pana in prezent, care include sapte planete.


Descoperirea celei de-a saptea planete in jurul stelei pitice KIC 11442793 ar putea fi considerata un nou record, au declarat doua echipe diferite de cercetatori.

Noul sistem planetar prezinta anumite asemanari cu Sistemul Solar, dar toate cele sapte exoplanete orbiteaza mult mai aproape de steaua lor, care se afla la o distanta de 2.500 de ani-lumina de Terra. Noul sistem solar a fost descris in doua articole publicate pe serverul Arxiv.org.

Una dintre identificari a fost realizata de o echipa de voluntari care a folosit site-ul Planet Hunters. Acest site a fost lansat pentru a permite voluntarilor sa "cearna" datele publice furnizate de telescopul spatial Kepler, lansat de NASA pentru a cauta exoplanete aflate pe orbitele unor stele indepartate, scrie MEDIAFAX.

Telescopul Kepler foloseste "metoda tranzitului" pentru a descoperi planete noi, care consta in monitorizarea stralucirii emise de o stea, care se schimba atunci cand o planeta trece prin fata ei. Insa, exista pur si simplu prea multe date oferite de telescop, iar savantii de la NASA, care nu au timp sa analizeze toate razele de lumina, au conceput programe computerizate pentru a detecta semnatura ce marcheaza tranzitul unei planete prin fata stelei sale.

"Acesta este primul sistem solar cu sapte planete descoperit de Kepler, folosind metoda tranzitului. Consideram ca identificarea este sigura", a spus Chris Lintott de la Universitatea Oxford, coautor al studiului publicat pe Planet Hunter.



Chris Lintott a trimis concluziile studiului si colegilor sai de la Astronomical Journal pentru a le analiza. O alta echipa de astronomi din mai multe tari europene au trimis un studiu propriu publicatiei Astrophysical Journal in care subliniau descoperirea celei de-a saptea planete.

Noua planeta este a cincea in ordinea departarii de stea, parcurgand o rotatie completa in jurul stelei in 125 de zile.

Cu o raza de 2,8 ori mai mare decat cea a Pamantului, noua planeta se incadreaza intr-o familie de exoplanete care include doua planete de marimea Terrei, trei "super-Terra" si doua planete uriase.

Desi exista asemanari cu sistemul nostru solar, toate cele sapte planete se afla mai aproape de steaua lor. De fapt, toate orbitele lor s-ar inscrie in distanta dintre Terra si Soare, fapt care face ca noul sistem solar sa fie considerat unul foarte aglomerat.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

O exoplaneta roz, descoperita la o distanta de 57 ani-lumina de Terra
O exoplaneta roz, denumita GJ 504b, a fost descoperita de cercetatorii de la NASA, cu ajutorul telescopului in infrarosu Subaru din Hawaii, la o distanta de 57 ani-lumina de Terra, informeaza dailymail.co.uk.


GJ 504b este totodata, potrivit NASA, cea mai mica exoplaneta (din punctul de vedere al masei) care a putut fi observata si fotografiata pana in prezent cu ajutorul tehnicilor de imagistica.

Totusi, potrivit MEDIAFAX, GJ 504b are o masa de patru mai mare decat masa planetei Jupiter si are o marime comparabila cu aceasta.

Michael McElwain, membru al echipei de la Goddard Space Flight Centre din Greenbelt care a facut aceasta descoperire, a spus: "Daca am putea calatori pe aceasta planeta uriasa, am vedea acolo o intreaga lume care inca straluceste din cauza caldurii degajate de procesul de formare a planetei, intr-o culoare de visiniu inchis sau fucsia intunecat".

"Camerele noastre in infrarosu au descoperit ca aceasta culoare are o nuanta de albastru mult mai pronuntata decat alte cea de pe alte planete fotografiate, ceea ce ar putea sa indice faptul ca atmosfera ei are mai putini nori", a adaugat cercetatorul american.

GJ 504b urmeaza o orbita care este de aproape noua ori mai mare decat orbita lui Jupiter in jurului Soarelui, fapt care pune sub semnul intrebarii teoriile actuale despre felul in care se formeaza planetele gigantice.



Potrivit unei teorii larg acceptata in zilele noastre, denumita "modelul de acumulare a nucleului", planetele ca Jupiter isi incep viata in discul format din deseuri bogate in gaze din jurul unei stele tinere, a explicat Francis Reddy de la NASA.

Un nucleu format din coliziunea unor asteroizi si comete formeaza "samburele" viitoarei planete si, atunci cand acel nucleu ajunge la o masa suficient de mare, forta lui gravitationala atrage cu rapiditate gazele din discul stelar, pentru a forma noua planeta.

Aceasta teorie se aplica pentru planetele din Sistemul Solar pana la orbita lui Neptun, insa chestiunea devine ceva mai problematica atunci cand vine vorba de planete care s-au format la distante mai mari de stelele lor.

Planeta roz GJ 504b se afla la o distanta de 43,5 unitati astronomice de steaua ei - de 1,5 ori mai mare decat distanta dintre Neptun si Soare.
Markus Janson, cercetator la Universitatea Princeston din New Jersey, a spus: "Aceasta esta una dintre planetele al carei mod de formare este cel mai greu de explicat. Descoperirea ei implica faptul ca trebuie sa luam serios in considerare teoriile alternative despre modul de formare a planetelor sau, poate, sa reanalizam unele dintre ipotezele de baza din modelul de acumulare a nucleului".

Astronomii spun ca GJ 504b are o temperatura medie de 237 grade Celsius. Steaua ei, GJ 404, cunoscuta si sub denumirea "59 Virginis", este usor mai calda decat Soarele nostru si poate fi vazuta in constelatia Fecioarei cu ochiul liber.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....