Verificati-va cunostintele de cultura generala

youtu.be/e9LwQxGNkIw

youtu.be/FpW72Q3nKwM

youtu.be/6NYH0KbjqLk

youtu.be/1gzDt2ubjAA

youtu.be/KqwmP0gwPnM

youtu.be/u5pOKlCsQEw

youtu.be/TbyeTZ6Jgxo

youtu.be/7HkeBfnlkmk

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/wQQTUMm_Atg

youtu.be/1Hdg4XA3VzE

youtu.be/Dd3MGNnxJTM

youtu.be/kf1nhcdMZMc

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ro.scribd.com/doc/74620088/Secretul-Suprem

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Nasul uman detecteaza doar 10 mirosuri. Care sunt acestea
Cercetatorii au descoperit ca, indiferent daca mirosi floricele pe campii sau o groapa de gunoi, toate mirosurile detectabile de nasul uman intra in 10 categorii.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Parfumuri

Cercetatorii au adunat intr-o singura categorie toate mirosurile florale folosite in industria parfumurilor, scrie medicaldaily.com. Desi acestea sunt descrise ca fiind "herbale" sau "naturale", la baza lor stau substantele sintetice.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Lemn si rasina

Simtul olfactiv este mare amator de arome naturale si pamantesti. Aceste mirosuri sunt distincte pentru oameni deoarece le aduc aminte de padure si de mediul exterior.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Fructe non-citrice

Aromele dulci si usoare de banane, struguri si capsuni sunt mai placute nasului decat mirosurile ascutite de citrice.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Putoare

Daca termenul este prea vag, fii sigur ca-ti vei da seama imediat de aceste mirosuri. Este vorba despre laptele stricat, materia fecala, sudoarea si toate mirosurile naturale care indica putrezirea sau descompunerea. Aceste arome te fac sa strambi din nas imediat ce le-ai detectat.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Chimicale

Nasul tau este un maestru al detectarii aromelor sintetice. Pana si cel mai realist parfum are limitele sale. Din acest motiv, putem distinge rapid mirosul de decolorant, benzina, vopsea sau spirt.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Menta

Nasul si creierul uman nu se pot abtine sa interpreteze mirosul de menta drept un simbol al prospetimii, sanatatii si curataniei. In aceasta privinta, nu are rival in universul olfactiv. In aceasta categorie intra si aromele picante sau condimentate.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Dulce

Mirosul de dulce are propria personalitate, diferita de cea a fructelor. Cercetatorii s-au referit aici mai ales la izul ciocolatei, vaniliei, migdalelor si maltului. Sunt mirosuri calde si usoare, uneori fiind descrise ca "bogate" sau "cremoase".

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Mirosuri care-ti fac rau

Mirosurile care-ti fac rau sunt mai periculoase decat cele care iti fac scarba. Este vorba despre mirosul de gunoi, cauciuc ars, acid sulfuric si gaze daunatoare, acele mirosuri care te fac sa te ineci. Nu sunt doar neplacute, ci iti fac un rau fizic.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Lamaie

Nasul tau recunoaste instantaneu aroma de lamaie, ascutita si dulce dar diferita de aroma de menta, alaturi de care comunica cel mai usor prospetimea. Este o aroma folosita de ani de zile in industria gatitului si a produselor de curatenie.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Floricele de porumb

Avand in vedere categoriile de pana acum, ar putea parea bizar ca floricelele de porumb au un miros asa de distinct. Ele reprezinta de fapt liderul unei categorii de arome grele si in acelasi timp calde precum mirosul de unt de arahide, paine prajita sau nuci rumenite. Este vorba de o aroma naturala, care se aseamana cu iarba sau cu lemnul.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83l%C8%9B%C4%83minte

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.financiarul.ro/2012/02/13/temperaturile-extreme-semn-al-modi...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.financiarul.ro/2012/02/06/zeitgeist-addendum-conspiratia-mon...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pamantul Sfant al urii (partea I)


Lumina �i �ntunericul, adev�rul �i minciuna, adula�ia �i ura, religia �i fanatismul, Raiul �i Iadul, toate, deopotriv�, domnesc peste P�m�ntul Sf�nt al musulmanilor, evreilor �i cre�tinilor, un t�r�m al controverselor care fierbe de zeci de ani �i pentru care solu�ia st� �ntr-un miracol. Aceast� palm� de p�m�nt din sud-vestul Asiei, mare c�t vreo trei jude�e din Rom�nia, �ntins� �ntre Marea Mediteran� �i R�ul Iordan, �i ad�poste�te pe evrei �i pe palestinieni, dou� na�ii vechi de milenii, extrem de diferite, dar paradoxal de asem�n�toare, pentru care, �n aceast� uria�� dilem�, exist� o singur� certitudine: c� nu au cum s� tr�iasc� aici, �mpreun�, �n pace.



Istoria

�n ciuda interpret�rilor diferite, fapt este c�, �n 1947, sub egida pe-atunci nou for�ma�tei Organiza�ii a Na�iunilor Unite, s-a f�cut Planul de �mp�r�ire a Palestinei, ca�re p�n� atunci se afla sub Mandatul Bri�tanic, urmare a primului r�zboi mondial.

Dup� negocieri, Planul prevedea ca statul evreu s� primeasc� circa 56% din te�ri�to�riu. Pe motiv c�, demografic, evreii re�pre�zentau doar o treime din popula�ia total� ca�re locuia �n teritoriul supus diviz�rii, pa�lestinienii au respins propunerea ONU. �n 14 mai 1948, ziua �n care, conform �n��e�legerii cu ONU, britanicii s-au retras din Palestina, �n vidul de putere creat, evreii au declarat �nfiin�area statului Israel. A do�ua zi, toate statele arabe din vecin�tate, c�rora li s-au al�turat �i for�e irakiene, s-au aliat �i au declarat r�zboi Israelului.

�n urma r�zboiului, care s-a �ncheiat ofi�cial �n 1949, statul Israel a ajuns s� ocupe 78% din teritoriul pe care ONU �l �m�p�r��ise un an mai devreme. P�m�ntul r�mas a fost �mp�r�it �n trei zone: Cisiordania, Ierusalimul de Est �i Gaza, teritorii care au revenit Iordaniei �i Egiptului.

Au urmat aproape 20 de ani �n care, spri�ji�ni�i de regimurile de la Aman �i Cairo, pa�lestinienii din Cisiordania �i Gaza au dus un r�zboi de gheril� �mpotriva statului Is�rael, �mpotriva sionismului. Luptele au lu�at amploare �n 1964, odat� cu �nfiin�area Organiza�iei pentru Eliberarea Pales�ti�nei, care contesta existen�a istoric� a evre�i�lor �n zon� �i al c�rei scop era crearea unui stat palestinian �n �ntreaga Palestin�.

�n iunie 1967, nemul�umit de interdic�ia de a traversa Str�mtoarea Tiran impus� na�velor sale, Israelul a pornit r�zboiul de �a�se zile �mpotriva Siriei, Iordaniei �i Egip�tului, ocup�nd Cisiordania, Gaza �i Ieru�sa�limul de Est �i c�tig�nd, practic, con�tro�lul asupra �ntregii zone.ONU a sanc�ionat imediat inten�iile expansioniste ale Isra�e�lului, denun��nd �ocuparea� celor trei te�ritorii locuite de palestinieni �i cer�nd re�tragerea din acele zone.



Ocupa�ia administrativ�

Din motive dintre cele mai bizare, care au mers p�n� la invocarea unor diferen�e te�oretic inexistente �ntre varianta �n englez� �i cea �n francez� a Rezolu�iei ONU, pri�mul pas spre conformarea la actul din �67 al Na�iunilor Unite s-a f�cut abia �n 1993, la Oslo, c�nd Israelul a recunoscut le�gi�ti�mitatea Organiza�iei pentru Eliberarea Pa�lestinei �i dreptul acesteia de a guverna F�ia Gaza �i ora�ul Ierihon din Ci�sior�da�nia, primind la schimb recunoa�terea drep�tului de a exista al statului Israel, pre�cum �i angajamentul organiza�iei conduse de Arafat de a renun�a la actele de tero�rism.

�n perioada �67-�93, �ntre evrei �i pa�les�tinieni s-a creat abisul care ast�zi �i des�parte. Israelul a colonizat teritorii �ntregi din Palestina de dinaintea r�zboiului de �a�se zile, iar rezisten�a palestinian� a recurs la terorism ca unica �i ultima form� de a rezista ocupa�iei.

�n to�i ace�ti ani, fiecare metru pe care Is�raelul s-a extins �n Teritoriile Ocupate a adus c�te o dram� pentru palestinieni. Mul�te mi�c�ri palestiniene, �n special cele radicale, unele dintre ele chiar afiliate la Organiza�ia pentru Eliberarea Palestinei conduse de Arafat, au refuzat s� accepte con�di�iile stabilite la Oslo �i au continuat lupta de gheril�. Argumentul lor suprem pentru a respinge discu�iile pentru pace �i �solu�ia celor dou� state� a venit tot de la Oslo, doi ani mai t�rziu, atunci c�nd cel mai �ntins �inut care �nainte de 1967 apar��inea palestinienilor, Cisiordania, a fost �m�p�r�it �n trei zone. Zona A, aflat� sub control palestinian total, at�t din punct de vedere administrativ, c�t �i al se�cu�ri�t��ii, reprezint� ast�zi cam 15% din su�prafa�a Cisiordaniei. Zona C, sub control israelian total, reprezint� peste 60%, iar zo�na B, unde responsabili cu securitatea sunt israelienii, dar administra�ia revine pa�lestinienilor, reprezint� restul. Situa�ia este aceea�i �i ast�zi.

Aceast� �mp�r�ire nu s-a putut face f�r� a se �ine cont de situa�ia particular� a fie�c�rei a�ez�ri, �n func�ie de popula�ia ma�jo�ritar�, astfel �nc�t ast�zi, str�in fiind, este imposibil s�-�i dai seama �n ce categorie se �ncadreaz� zona �n care te afli. Zonele se schimb� �ntruna chiar �i azi, odat� cu extinderea coloniilor israeliene, prin�ci�pa�lul obstacol �n drumul spre pace �ntre cele dou� popoare.


Ad�posturi ale celor din comunitatea de beduini Abu Nwar, dintr-un teritoriu aflat �n Zona C. �n v�rful dealului se v�d c�teva case dintr-o colonie israelian�.



Ocupa�ia �la firul ierbii�

C�nd pui piciorul �n Palestina, primul lu�cru pe care �l consta�i este c� ai ajuns, prac�tic, �n de�ert. Vara, p�m�ntul arid pare c� nu poate fi cultivat cu absolut ni�mic, c� este un uria� bolovan. Primele case pe care le vezi �n zare, de pe au�to�strada perfect� (controlat� de armata is�raelian�, deci zona C), au deasupra ni�te bu�toaie mari �i negre care le fac s� arate �nsp�im�nt�tor.

Ele sunt primul semn al ocupa�iei: �n aceste butoaie palestinienii �i stocheaz� apa atunci c�nd le vine r�ndul s�-�i pri�measc� por�ia de la statul Israel. �n zilele �n care nu primesc ap�, consum� din butoaie, pe care le umplu din nou atunci c�nd le vine r�ndul. Sunt emblema dup� care distingi f�r� gre�eal� care cas� e lo�cuit� de palestinieni �i care de israelieni.

De zeci de ani Israelul controleaz� re�zervele de ap� ale palestinienilor. Este sta�bilit� o cantitate zilnic� pentru fiecare a�e�zare �n parte, care este apoi �mp�r�it� de co�mun acord �ntre cei din a�ezare. O zi primesc unii, alt� zi al�ii �i tot a�a, �n func��ie de nevoile fiec�ruia. Cei din co�mu�nit��ile mai izolate, beduinii, dar nu nu�mai ei, ajung chiar s� cumpere ap� �i s� pl�teasc� o bun� parte din venitul lor pe transportul acesteia, situa�ie �n care ni�velul lor de trai scade dramatic.

�n general, ora�ele mari din Cisiordania re�prezint� zona A. Exist� �ns� situa�ii �n ca�re o �osea care trece la c��iva metri de o ca�s� palestinian� ajunge s� reprezinte, din motive de securitate, teritoriu al zonei C �i-atunci israelienii decid dac� �i �n ce condi�ii pe acel drum pot circula ma�inile sau cet��enii palestinieni.

Baz�ndu-se pe interpretarea unor pre�ve�deri ambigue din acordul de la Oslo, Is�raelul modific� de la o zi la alta harta Ci�siordaniei. Logica modific�rilor este re�la�tiv simpl�: permisele pentru construc�ii �n teritoriul zona C sunt eliberate de Israel, astfel c�, potrivit statisticilor f�cute de ONG-urile care monitorizeaz� evolu�iile din zon�, aproximativ dou� solicit�ri pa�lestiniene dintr-o sut� primesc un r�spuns favorabil. �n schimb, israelienii care vor s� se stabileasc� �n Cisiordania primesc apro�b�ri de construc�ie f�r� mari pro�ble�me. Odat� �ncepute construc�iile, sub su�pra�vegherea armatei, un teren sau altul adiacente coloniei �n formare sunt ex�pro�priate sau �i schimb� destina�ia, devenind drum pentru coloni�ti, uneori �nchis com�plet circula�iei ma�inilor palestiniene. To�tul din ra�iuni de �securitate�. Efectele aces�tor schimb�ri reprezint� de fapt te�roa�rea de care palestinienii �i acuz� pe evrei.

Conform tradi�iilor palestinienilor, p�m�n�tul �nseamn� onoarea, iar mul�i dintre ei r�m�n f�r� p�m�nt �n urma acestor ex�tinderi permanente ale coloniilor.

De obicei, palestinienii protesteaz� fa�� de extinderea acestor colonii. La proteste par�ticip� familiile afectate �i, �n func�ie de po�zi�ia social� sau rela�iile personale, al�i mem�bri ai comunit��ii palestiniene sau chiar str�ini care le sus�in cauza, unii din�tre ei chiar activi�ti israelieni. Aceste pro�teste degenereaz� �n conflicte cu cei din colonie, care cheam� armata. Interven�ia armatei �nseamn� arest�ri �i, uneori, chiar victime �n r�ndurile nemul�umi�ilor, �ns� coloniile �i coloni�tii r�m�n acolo, ali�men�t�nd tensiunile din respectiva comunitate.


Abd al-Karim Jaabari arat� spre ceea ce el nume�te �sursa r�ului�: casele din colonia israelian� Kiryat din Hebron, de care �l mai despart doar c�teva zeci de metri.



Coloniile

Toat� Cisiordania este un podi�. Coloniile, principalul combustibil al tensiunilor is�raeliano-palestiniene �i principalul mijloc prin care se manifest� ocupa�ia, al�turi de prezen�a israelian� militar� �i admi�nis�tra�tiv�, apar de la o zi la alta. Mai �nt�i o ru�lo�t�-dou�, obligatoriu �ntr-un v�rf de deal, aproape niciodat� �n vale, apoi o cas�, do�u�, c�teva zeci, un drum, familii, garduri electrice sau cu senzori, securitate privat� pentru respectiva a�ezare, noi restric�ii pen�tru palestinienii din apropiere �i con�flicte nonstop.

Coloniile din Cisiordania se extind �nc� din 1967, de dup� r�zboiul de �ase zile. Sunt considerate ilegale de Uniunea Eu�ropean� �i sunt subiectul care, acum trei ani, l-a f�cut pe Mahmud Abbas, liderul Autorit��ii Palestiniene de la Ramallah, s� se ridice de la masa negocierilor cu Is�raelul. Statul evreu dorea s� discute des�pre orice altceva �n afar� de problema co�lo�niilor �i coloni�tilor, iar Abbas, pe nu�mele s�u arab Abu Mazin, nici nu a vrut s� aud� de asta.

Coloni�tii din Cisiordania sunt, �n mare, motiva�i fie economic, fie ideologic. Cei care vin s� locuiasc� aici o fac fie pentru c� statul israelian �i sus�ine indirect, fie pen�tru c� ei sunt convin�i ca p�m�ntul es�te al lor �nc� de pe vremea Regelui Da�vid, iar palestinienii sunt cei care �l ocup� ile�gal.

Cei dint�i se stabilesc �n Cisiordania pen�tru c� pl�tesc de zeci de ori mai pu�in pen�tru o cas� aici dec�t pentru una de di�mensiuni similare �n Israel. �n plus, ei sunt scuti�i de taxe. Casele sunt construite de companii pe banii guvernului israelian, iar cei care le ocup� pl�tesc o rat� mic� timp de 20-30 de ani, dob�nda fiind sim�bolic�. Este a�adar avantajos pentru ei, �n ciuda problemelor de securitate personal� cu care se confrunt� zilnic. Accept� totu�i situa�ia pentru c� sunt p�zi�i de firme specializate pl�tite de statul Israel �i, la nevoie, de for�e ale armatei israeliene.

�Coloni�tii ideologici� sunt cei mai agre�sivi. Par�ial motiva�i de beneficiile eco�nomice, ace�tia aleg s� vin� �n Cisiordania pentru c� simt c� acest teritoriu le apar��ine de drept �i este datoria lor s� �l ia �na�poi �i s�-l alipeasc� statului evreu. Mul�i sunt �narma�i �i �i provoac� necontenit pe noii lor vecini, care �i privesc ca pe o for�� civil� a armatei de ocupa�ie.

Atunci c�nd palestinienii nu pornesc c�te un protest fa�� de cei din coloniile din apropiere sau fa�� de extinderea lor te�ri�torial�, �ntre ei �i coloni�ti izbucnesc con�flicte spontane. Fie unii, fie al�ii arunc� o piatr� � o glum� proast� spune c� arun�catul cu pietre este sportul na�ional �n Pa�lestina � �n direc�ia adversarului. Riposta vine, conflictul �ncepe, for�ele armate sau cei din securitatea privat� din colonii in�tervin �i se las� cu arest�ri, de obicei �n r�n�dul palestinienilor, care sunt du�i �i in�teroga�i pentru c�teva luni de zile. Unii pri�mesc ani grei de �nchisoare pentru o pia�tr� aruncat� �nspre coloni�ti, �nspre o ma�in� de-a acestora sau �nspre armat�. �n cazul �n care interven�ia na�te un pro�test al comunit��ii palestiniene, nu de pu��ine ori for�ele israeliene folosesc armele, cu gloan�e oarbe sau chiar cu muni�ie de r�zboi.

Prezen�a �n sine a coloni�tilor �i irit� pe palestinieni: spre deosebire de ei, care se chinuie cu agricultura de subzisten��, care au probleme cu alimentarea cu ap� �i cu�rent �i care sunt, practic, lipsi�i de ap�rare �n fa�a provoc�rilor, coloni�tii pl�tesc sume modice pentru ap�, care curge non�stop, pentru electricitate �i alte servicii. Terenul lor este irigat f�r� oprire, de�ve�nind propice pentru agricultur�, �n vreme ce ��r�na palestinian� nu poate na�te de�c�t ni�te am�r�te de culturi de castrave�i sau alte legume pentru consumul propriu.



Frustrarea

Aceste diferen�e �pe fa�� nasc frustr�ri �n comunit��ile palestiniene. Cea mai com�plicat� situa�ie este �n Hebron, singurul ora� palestinian care are �n mijlocul lui, �n a�a-numita zon� A, dou� colonii evreie�ti. Aici l-am cunoscut pe Abd al-Karim Jaa�bari, un palestinian care a ajuns s� lo�cu�iasc� �ntre dou� colonii, la distan�� de nici 50 de metri de cea mai apropiat� cas� is�raelian�. Casa lui a devenit o fort�rea��, cu trei r�nduri de grilaj la fiecare geam, montate chiar de el pentru a rezista ase�diului cu pietre care nu se opre�te de ani. Chiuveta din curte e cr�pat� de un bo�lo�van, grilajele de la geamuri sunt �ndoite, iar oglinda din col�ul casei, �n care se b�r�biere�te, a r�mas doar un ciob. �n plus, �l vede zi de zi pe cel care i-a provocat b�iatul s� arunce cu o piatr�, gest pentru care fiul lui este �n �nchisoare de �ase luni �i a�teapt� s� fie judecat. Spune c� i-a povestit c� a �ncasat b�t�i groaznice �n arest �i i se rupe sufletul. A protestat de c�teva ori, �ns� f�r� niciun folos: coloni�tii de peste gard i-au luat p�m�ntul, care acum este str�b�tut de un drum construit special pentru ei. Nu are pe unde s� ajun�g� acas� cu ma�ina, astfel c� tot ce trebuie s� aduc� acas�, fie cump�r�turi zilnice, fie mobil�, trebuie c�rat cu spinarea de la ba�riera aflat� la c�teva sute de metri. Copiii �i nepo�ii lui, spune el, sunt lua�i zilnic la pietre de cei din colonie. Nici el nu mai �tie de c�te ori au avut capetele sparte.

Se �nc�p���neaz� s� tr�iasc� aici cu familie cu tot �i sper� �n vremuri lini�tite, �ns� r�bdarea i-a cam ajuns la final. �Nu plec de-aici dec�t �n p�m�nt. �n p�m�ntul meu!�, spune f�r� s� clipeasc� atunci c�nd �l �ntreb de ce nu renun�� �i nu-�i ia lucrurile s� se mute �n alt� parte. �l simt vulnerabil �i nu pot s� nu-l �ntreb ce p�rere are despre extremism, despre gheril� �i despre terorism. O fac nu tocmai jur�nalistic, conduc�ndu-l, recunosc, spre r�s�puns: ��n condi�iile astea, a�i sus�ine o mi�care extremist�, terorist�, a�a cum �i spunem noi �n Europa, o mi�care precum Hamas? A�i vota cu Hamas dac� m�ine ar fi alegeri?�. �mi spune�da� f�r� s� stea prea mult pe g�nduri. Nu vede alt� so�lu�ie �n afar� de violen�a extrem� pentru a sc�pa de calvarul lui.

Coloniile �i coloni�tii i-au adus pe pa�lestinieni la exasperare. �ntr-un asemenea hal, �nc�t acum vreo dou� luni, �ntr-un checkpoint plin de solda�i israelieni, un�deva �n apropiere de Nablus, un b�rbat a ucis un colonist care arunca cu pietre. Po�vestea, a�a cum mi-a spus-o unul dintre �oferii palestinieni cu care am c�l�torit �n Cisiordania, e impresionant�: se spune c� omul se afla �ntr-o ma�in� �i, c�nd a fost oprit la checkpoint, un colonist a �nceput s� dea cu pietre �n el �i �n ma�ina lui. Sol�da�ii nu l-au potolit, a�a c� b�rbatul, �s�tul de at�tea nedrept��i�, ��i-a pierdut min�ile�, a scos un cu�it �i s-a n�pustit asupra colonistului. De�i acesta din urm� avea pistol �i de�i a apucat s� trag�, pa�lestinianul l-a spintecat, omor�ndu-l pe loc. A fost imediat arestat de solda�ii din apro�piere �i, cel mai probabil, va fi con�damnat la �nchisoare pe via��.

Con�tient� de tensiunile pe care le nasc �i av�nd �n spate rapoarte privind violen�a coloni�tilor, dar �i a palestinienilor fa�� de prezen�a lor �n Cisiordania, UE a ajuns p�n� acolo �nc�t boicoteaz� oficial produsele provenite din colonii. Printr-o rezolu�ie apro�bat� anul trecut, aceste produse, �n special ulei de m�sline �i diferite sucuri de fructe, sunt etichetate ca provenind din coloniile din Cisiordania, pentru a fi u�or de depistat �i, implicit, de boicotat de c�tre europeni.

Totu�i, colonii noi apar de la o zi la alta. Pe drumul de la Ramallah la Nablus, pe v�r�furi de deal, se v�d zeci de noi avan�pos�turi, iar c�nd mergi de la Ramallah spre Tel Aviv vezi colonii �n extindere, case �n construc�ie �i lucr�ri la noi drumuri.

Securitatea acestor colonii r�m�ne �ns� cea mai mare problem� a celor care le populeaz� chiar �i ast�zi. Acum c�teva luni, �n apropiere de Nablus, doi tineri terori�ti palestinieni au reu�it s� intre �n�tr-o astfel de colonie �i au spintecat o fa�milie �ntreag�: adul�i, femei, copii. Nu se �tie ce s-a �nt�mplat cu ei nici ast�zi: unii spun c� au fost uci�i, altii spun c� au fost prin�i �n via�� de c�tre for�ele israeliene de securitate �i c�, cel mai probabil, �i a��teapt� �i pe ei deten�ia pe via��.



Zidul �i �checkpoint�-urile

Ideea construirii unui zid care s�-i separe pe israelieni de palestinieni a venit �nc� din anii �90, c�nd premierul israelian Yitzhak Rabin a propus o separare clar� a F�iei Gaza de Israel. Ideea a fost extins� �i �n ceea ce prive�te vecin�tatea cu Ci�siordania, astfel c�, �n timp ce la Oslo se ne�gocia solu�ia celor dou� state, �n timp ce israelienii �i palestinienii f�ceau primii pa�i spre o posibil� pace �n zon�, aici se construiau primele segmente ale unui astfel de zid, pl�ci de beton �nalte de p�n� la opt metri dispuse pe o lungime de c��i�va kilometri, cu scopul de a proteja colo�nia Bat Hefer din nord-vestul Israelului de comunitatea palestinian� din suburbiile localit��ii Tulkarm din Cisiordania.

La �nceputul anilor 2000, �n timpul celei de-a doua �intifada� � r�scoal� a pa�les�ti�nienilor �mpotriva ocupa�iei, marcat� de atentate teroriste majore soldate cu sute de mor�i �n r�ndurile civililor israelieni sau chiar ale turi�tilor -, Israelul a decis s� extind� zidul �i a �nceput s� lucreze se�rios la asta. Zidul, care conform codului de etic� al BBC nu este un zid, ci �o ba�rie�r� de separa�ie�, se suprapune pe alocuri cu linia de demarca�ie stabilit� de ONU �n 1949 �ntre Cisiordania �i Statul Israel.

Ast�zi, acest zid are o lungime de aproape 700 de kilometri �i este �n continu� ex�tindere. Cea mai mare parte din el este pe teritoriul Cisiordaniei, intr�nd �n terenul palestinian cu sute de metri p�n� la 20 de kilometri fa�� de �linia verde� tras� de ONU acum mai bine de 70 de ani. Scopul de�clarat al construc�iei zidului este se�cu�ri�ta�tea. Cu alte cuvinte, protec�ia israe�li�enilor �n fa�a valului de terorism venit din�spre palestinieni. Iar motivul pentru care aceas�t� hidoas� construc�ie mu�c� at�t de ad�nc uneori din teritoriul Cisiordaniei este�pro�tec�ia coloniilor evreie�ti� de aici, �n�ce�p�nd cu Ierusalimul de Est, ocu�pat de evrei �n �67, �n urma r�zboiului de �ase zile.

Zidul nu este peste tot chiar un zid. De fapt, �n cea mai mare parte este un gard de plas� cu senzori, patrulat permanent de for�ele armate israeliene. Uneori, zidul trece prin inima unei comunit��i, pe mij�locul unui drum, desp�r�ind cele dou� sen�suri de mers �i, totodat�, casele de pe-o parte �i de alta a str�zii. �i separ�nd copii de p�rin�i, fra�i unul de altul �i c�te �i mai c�te astfel de drame individuale.

�n Ierusalim, dar nu doar aici, exist� car�tiere �ntregi locuite de palestinieni �n par�tea israelian� a zidului. A�a au r�mas. Do�vad� a tendin�ei expansioniste a Israelului, dup� cum acuz� palestinienii, care se �n�treab� cum mai poate avea zidul rol de barier� de securitate.

Zidul de beton, �nalt de opt metri, aproa�pe de dou� mai mare dec�t oroarea din Berlin din timpul R�zboiului Rece, apare �n zona celor mai aglomerate checkpoint-uri. Acestea sunt punctele de trecere din Palestina �n Israel. Dat� fiind dependen�a economic� a palestinienilor de evrei, ei sunt �i principalii afecta�i de checkpoint-uri. Pentru a merge la slujbele lor din Israel � c�ci foarte mul�i dintre palesti�ni�eni lucreaz� pentru israelieni � trebuie s� treac� zilnic pe aici. Aceste zone de con�trol se aglomereaz� p�n� la extrem f�r� vreun orar care s� poata fi intuit, astfel c� punctualitatea �n Palestina pur �i simplu nu poate exista.

Pentru a trece din Cisiordania �n Israel, palestinienii au nevoie fie de acte emise de statul israelian, fie de ni�te autoriza�ii spe�ciale care se dau pentru cel mult trei luni, pe criterii la fel de greu de intuit. Ce�rerile respinse sunt motivate prin sin�tag�ma �security reasons�.

Asemenea checkpoint-uri sunt �ns� ins�ta�late �i pe majoritatea drumurilor din zona C, chiar dac� acolo nu exist� zid �i chiar dac�, �i de-o parte, �i de alta a punctului de control, este teritoriu palestinian. Aces�tea sunt de regul� �n apropiere de colonii �i pot ap�rea de la o s�pt�m�n� la alta.

Checkpoint-urile sunt �n permanen�� p�zite de solda�i israelieni care pot opri ori�ce ma�in� pentru control. Mai mult, pa�lestinienii acuz� bunul plac al solda�ilor is�raelieni, care, av�nd dreptul �i invoc�nd ace�lea�i motive de securitate, �nchid pur �i simplu punctele de trecere, astfel c� niciodat� un palestinian nu poate fi sigur c� ajunge dintr-un loc �n altul �ntr-un ter�men rezonabil.

Israelienii nu au motive s� treac� prin cal�varul checkpoint-urilor. Majoritatea tr�iesc �i lucreaz� �n interiorul statului Israel, a�a c� nu prea au motive s� calce prin te�ritoriile palestiniene. Cu at�t mai mult cu c�t toate intr�rile �n zona A, a pales�tinie�nilor, sunt semnalizate cu panouri mari prin care le este comunicat c� �i risc� via�a continu�ndu-�i drumul.





[�] : www.investigatiimedia.ro www.gandul.info www.antena3.ro www.geostrategic.eu Antanta Cisiordania [�]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pamantul Sfant al urii (partea a II-a)


Dup� ce, �n prima parte, am prezentat istoria conflictului israeliano-palestinian, mecanismele instal�rii coloniilor evreie�ti �n Cisiordania, frustrarea palestinienilor �i calvarul zidului care �i separ� de israelieni, �n r�ndurile care urmeaz� vom vorbi despre terorism, despre motiva�ia coloni�tilor israelieni de a tr�i �n teritoriul ocupat, precum �i despre Palestina de azi.



Terorismul

Ad�ugat la cel al coloniilor �i coloni�tilor, calvarul zidului �i al punctelor de control reprezint� �n mare �teroarea ocupa�iei�, cu care palestinienii �i justific� propriile ac�t�e de teroare, care oripileaz� lumea ci�vilizat�.

Nu exist� o defini�ie clar� pentru terorism. �n viziunea multor speciali�ti �n conflicte, precum �i �n cele c�teva tratate despre fe�no�men disponibile online, terorismul re�pre�zint�, �n mare, folosirea violen�ei pen�tru a instaura frica, �n special �n r�ndurile popula�iei civile.

Oric�t de neobi�nuit ar p�rea, israelienii �i palestinienii se acuz� unii pe al�ii de te�rorism. Israelienii nu vor uita vreodat� aten�tatele din timpul celor dou� Intifada, acu�z�ndu-i pe �barbarii� palestinieni c� au ucis sute, chiar mii de civili, con�dam�n�nd crime �mpotriva femeilor �i copiilor �i denun��nd lupta mi�eleasc�, ascuns�, ba�zat� �n special pe atentate sinuciga�e.

Palestinienii, la r�ndul lor, denun�� cele c�teva masacre s�v�r�ite de evrei fun�da�mentali�ti c�rora le-au c�zut victime oa�meni nevinova�i, dar, mai ales, �teroarea zilnic� a ocupa�iei�: coloniile �i violen�a ce�lor care le populeaz�, interven�iile ar�ma�tei, incursiunile extrem de violente ale sol�da�ilor �n teritoriile palestiniene, pe care for��ele armate le fac ori de c�te ori caut� pe cineva pentru a-l aresta, precum �i tor�tura psihic� a zidului �i checkpoint-urile, care le fac via�a de zi cu zi un calvar.

Dar palestinienii mai spun un lucru: Pa�les�tina nu are ar�mat�, astfel c� nu poate pur�ta un r�zboi �conven�ional�. Niciun pa�les�tinian care vrea s�-�i apere �ara cu arma �n m�n� �n fa�a ocupa�iei israeliene, de�nun�at� �n clar de toate organiza�iile inter�na�ionale, nu o poate face �ntr-un mod le�gal, organizat, ci e nevoit s� recurg� la lup�ta de gheril�. O lupt� de gheril� care �n�s� vizeaz� de multe ori civili necom�ba�tan�i �i care le-a adus palestinienilor re�nu�mele de terori�ti. Din cauza acestui gen de lupt�, palestinienii au pierdut sprijinul unei p�r�i importante a comunit��ii inter�na�ionale �i tot din aceast� cauz� au ap�rut necontenit piedici �n procesul de pace cu Israelul.

Indiferent dac� moare ucis �ntr-un protest �mpotriva ocupa�iei sau dac� se detoneaz� �ntr-un autobuz, omor�nd femei �i copii �n Israel �i �nsp�im�nt�nd o lume �ntreag� cu a sa cruzime, un palestinian devine pen�tru poporul s�u un martir. �n semn de respect, pe str�zile din ora�ul s�u apar pos�tere cu imaginea sa, mai ales dac� exis�t� fotografii cu el cu arma �n m�n�, �n po�zi�ie de lupt�. Am v�zut astfel de afi�e �n zo�ne precum radicalul Nablus, dar �i �n li�be�rala Ramallah.

Cele dou� popoare aflate �n r�zboi au mers p�n� acolo �nc�t numele unei str�zi fai�moa�se din Hebron, Shuhada, pentru isra�elieni se traduce prin strada �terorii�, iar pentru musulmani este strada �mar�ti�ri�lor�. Pe drumul c�tre Ora�ul Vechi, fostul centru al Hebronului, cum treci de check�point-ul de l�ng� Morm�ntul Patriarhilor (locul unde, potrivit tradi�iei evreie�ti, a fost �nmorm�ntat Avraam, sau, pentru pa�lestinieni, Moscheia Ibrahim), ajungi �n strada care spune cel mai mult despre rela�iile dintre Israel �i Palestina: strada Shu�hada. Du�p� ce, �n 1994, �n l�ca�ul sf�nt, reven�dicat de evrei �i musulmani deopotriv�, a avut loc un atentat al unui evreu radical pe nume Goldstein, care a ucis 30 de mu�sulmani care se rugau, ri�pos�ta palestinian� a adus groaza la He�bron: zeci de atentate si�nuciga�e, zeci de atacuri mi�ele�ti asupra coloni�tilor �i sute de victime. Chiar dac� autorit��ile israeliene au condamnat ferm acest eveniment, cel mai aprig discurs venind de la �nsu�i pre�mierul Yitzak Rabin, mul�i palestinieni sunt �nc� nemul�umi�i c� exist� evrei care-l consider� erou pe Goldstein, uit�nd c� �i ei �i consider� martiri pe cei care ucid evrei. Dup� atacul lui Goldstein, for�ele is�raeliene de ocupa�ie au fost nevoite s� �n�chid� strada Shuhada, mai �nt�i pentru ma�ini �i, ulterior, chiar unul dintre tro�tuare, pentru pietonii pa�lestinieni. Astfel s-a ajuns la situa�ia �n ca�re palestinienii aveau voie s� mearg� doar pe un trotuar �i evreii pe cel�lalt, pe o strad� lat� de cel mult �ase metri.

Ast�zi, strada Shuhada este pustie, casele sunt p�r�site �i peste tot vezi solda�i israelieni �narma�i. Singurii care �nc� o ani�m� sunt turi�tii care se �ncumet� s� ajung� la Morm�ntul Patriarhilor.



Ideologia coloni�tilor

Liderul informal al celei mai controversate colonii din Cisiordania, Kiryat Arba din He�bron, pe numele lui David Wilder, a ac�ceptat cu greu un interviu. M-a privit cu suspiciune, mai ales c�nd a aflat c� sunt acolo la invita�ia Reprezentan�ei UE.

�UE este o organiza�ie profund an�ti�se�mit�, care face ast�zi ce a f�cut Hitler �n al doilea r�zboi mondial: el �i obliga pe evrei s� poarte steaua la vedere, pentru a putea fi oric�nd recunoscu�i �i umili�i, iar UE pune etichete pe produsele din colonii�, spune Wilder, un evreu de ori�gine american� stabilit de mul�i ani �n sin�gura colonie urban� din Cisiordania.
Colonistul David Wilder spune c� Palestina este teritoriu evreiesc, invoc�nd argumente istorice

Wilder spune c�, de fapt, evreii sunt cei opri�ma�i, c� ei sunt cei care au la dis�po�zi��ie doar 3% din suprafa�a Hebronului, ca�re, ca de altfel �ntreaga Palestin�, este te�ritoriu evreiesc. Argumentele lui sunt is�to�rice: descoperiri arheologice �i chiar is�to�ria religiilor, care vorbe�te despre domnia Re�gelui David pe aceste meleaguri, cu sute de ani �nainte de na�terea Profetului Ma�homed. �Despre ce ocupa�ie vorbi�i? Este p�m�ntul nostru, suntem aici de mii de ani�, spune Wilder, �i-�i a�az� tacticos kip�pah cro�etat�, semn al apartenen�ei la iudaismul conservator.

Cine are de fapt dreptate? Al cui este acest p�m�nt �i de ce aceast� �ncr�ncenare? Wil�der �mi detaliaz� punctul s�u de vedere, asi�gur�ndu-m� c� vorbe�te �n numele co�loni�tilor evrei�din Hebron �i din �n�treaga Cisiordania�: �Arabii nu au vrut s� fie cum a zis ONU ini�ial, dup� Man�dat, �i ne-au de�clarat r�zboi. Au pierdut r�zboiul, au pier�dut �i din teritoriu. Apoi au �nchis str�m�toarea Tiran, �ncerc�nd s� ne uci�d� economic. A �nceput r�zboiul de �ase zile, pe care l-au pierdut, a�a c� au pier�dut �i teritoriu. E foarte simplu! Tr�im pe un p�m�nt pe care l-am c⺭ti�gat prin lupt�, contrage Wilder �n c�teva cuvinte cei aproape 70 de ani de conflict cu miz� teritorial�.

Wilder ajunge apoi �i la argumentele re�li�gioase. �De ce ei au dreptul s� se roage laMorm�ntul Patriarhilor, pe care l-au transformat �n moschee, �i noi nu? Aici doarme Avraam, este cel de-al doilea loc sf�nt al evreilor, cum e posibil a�a ce�va?�, se �ntreab� indignat liderul co�lo�ni��tilor din Hebron.

Cum r�m�ne atunci cu Rezolu�ia ONU din 1949, cu solu�ia celor dou� state, pe care o sus�ine �n principiu �ntreaga comunitate interna�ional�? �O alt� organiza�ie pro�fund antisemit�, care incit� la ura fa�� de evrei �i se ocup� cu dezinformarea �n mas�, pune rapid Wilder lucrurile la punct.

De unde at�ta ur�? Nici nu ar putea fi altfel, �mi explic� el, punct�nd cele mai mari orori ale r�zboiului care, practic, nu s-a oprit nicio clip� din 1949 �ncoace.

Concluzia discu�iei? �Este inuman s�-�i do�re�ti s� ucizi un om, este profund gre��it pentru un evreu s� fac� asta. �ns� dac� ei (palestinienii, n.r.) ne vor r�ul �i ne vor mor�i, ne doresc pie�i�rea, nimic nu ne poate opri �i pe noi s� le dorim acela�i lucru!�. Ne ridic�m �i ne str�ngem m�inile, dup� o discu�ie de mai bine de-o or�.

M� conduce spre ie�ire, ocazie cu care ob�serv revolverul pe care-l �ine �n toc, la cen�tur�.

Dup� discu�ia cu Wilder, am �ncercat s� �n��eleg �n ce m�sur� punctul lui de vedere este sprijinit de israelienii de r�nd.

Unii evrei cu care am vorbit sunt total de acord cu spusele lui Wilder, fie ei cu ve�deri politice de st�nga sau de dreapta, �n vreme ce al�ii particip� la proteste �m�po�triva extinderii coloniilor din Cisiordania, al�turi de palestineni, ajung�nd nu de pu��ine ori �n dubele armatei. Este imposibil de spus �n ce m�sur� punctul de vedere al reprezentantului coloni�tilor din Hebron este asumat de c�tre israelianul de r�nd. Statistic, evreii de r�nd nu sunt deloc de acord cu violen�a coloni�tilor. Palestinienii spun �ns� c� sondajele cu acest tip de rezultate nu arat� dec�t ipocrizie.



Statul care nu este chiar stat

Rezisten�a �mpotriva ocupa�iei evreie�ti a fost principala �ndeletnicire a pales�ti�nie�nilor �n ultimii 70 �i ceva de ani. Timpul a trecut pe l�ng� ei f�r� s� �i modeleze, f�r� s�-i civilizeze, s-ar gr�bi s� constate un european r�t�cit pe-acolo.

C�nd ie�i de pe autostrada care te aduce dinspre Israel, �oferul palestinian �i scoa�te centura de siguran��. De fiecare dat�, �n primii metri f�cu�i �acas�. �ig�rile nu se mai sting �n scrumier�, se arunc� direct pe geam. �Asta e Palestina, aici po�i s� faci ce vrei!�, vine imediat �i explica�ia �n englez�, urmat� de un z�mbet �ugub��. �n Israelul civilizat, care s-a inspirat din Oc�ci�dent, o �igar� aruncat� pe jos cost� 2.000 de shekeli, adic� vreo 400 de euro. Aici e gratis, pentru c� patruleaz� poli�ia pa�les�tinian� �i pentru c� regula asta nu exist�. Nici centura nu este obligatorie la volan, ba chiar po�i s� conduci �i beat: poli�i�tii pa�lestinieni nu au aparate cu care s�-�i m�soare alcoolemia, a�a c� legea care in�ter�zice b�utura la volan nu poate fi apli�ca�t�.

De�i aparent t�njesc dup� legi �i reguli, palestinienii sunt �nc� tributari tradi�iilor care se pierd �n praful istoriei. Acestea sunt chiar mai puternice dec�t religia �n sine. ��tii, noi ne tragem din ni�te triburi�, mi-a r�spuns unul dintre ghizii no�tri pales��tinieni atunci c�nd l-am rugat s�-mi explice de ce legea palestinian� este mai aprig� dec�t Sharia �n ceea ce prive�te pedepsirea femeii pentru adulter. �Sun�tem triburi �i avem tradi�ii, ele sunt mai importante pentru noi dec�t litera Co�ranului, iar tradi�iile au devenit lege�, mi-a explicat omul. Eram uimit de faptul c� o femeie poate fi ucis� de so� sau de un membru al familiei �n caz de adulter, chiar �n lipsa condi�iei esen�iale din legea Sharia: aceea ca actul sexual adulterin s� fie observat �n detaliu de patru b�rba�i sau opt femei. Uciderea femeii �ntr-o astfel de si�tua�ie este justificat�, �n fa�a instan�ei, prin sintagma �crim� pentru onoare�. Oda�t� �ncadrat� astfel, fapta este pe�dep�sit� cu doar c�teva luni de �nchisoare sau chiar deloc.

Aceea�i �crim� pentru onoare� este me�ca�nismul prin care un palestinian care-�i vin�de p�m�ntul evreilor este lichidat de ru�dele sale.

C�s�toriile aranjate sunt aproape o regul� �n Palestina, ele venind mai degrab� din tradi�ie dec�t din religie. Am �nt�lnit �i po�ligami, �ntr-o comunitate de beduini. Aici no�iunea de familie, at�t de respectat� �i de drag� palestinienilor, nu poate fi pe deplin �n�eleas� de un european dec�t �n urma unui num�r considerabil de �ntreb�ri.

Pentru cei mai libertini dintre palestinieni, religia este o chestiune de op�iune per�so�nal�. Unii pur �i simplu aleg s� fie re�li�gio�i, al�ii nu. �n comunit��ile urbane este mai simplu ca o femeie s� refuze straiele musulmane, �ns� �n taberele de refugia�i sau �n sate acest refuz este semn r�u.
Cartier din Ramallah. Pe toate cl�dirile pot fi v�zute butoaiele negre �n care se stocheaz� apa.

�n ciuda s�r�ciei crunte �n care tr�iesc, cei din taberele de refugia�i sunt mai pu�in tra�di�ionali�ti dec�t cei din Cisiordania ru�ral�, unde religia chiar le ghideaz� vie�ile. Mecanismul e simplu: cu c�t sunt mai de�parte de p�m�ntul �n care s-au n�scut, pa�lestinienii se elibereaz� de religie �i tra�di�iile at�t de greu de �n�eles pentru cei str�ini de cultura �i civiliza�ia lor.

Institu�iile palestinienilor sunt mai toate �n faza de experiment, toate construite sub �ndrumarea Occidentului. Serviciile co�mu�nitare sunt �i ele la un nivel de baz�: sa�lu�britate �i cam at�t. Drumurile din ora��e sunt pline de gropi, iar sistemul me�dical prac�tic nu exist�, cu excep�ia c�tor�va spi�ta�le din Ierusalimul de Est, care cresc �i adu�n� bani de afar� pentru a-�i �m�bu�n�t��i ser�viciile, sub coordonarea neo�bo�sitului doc�tor Tawfiq Nasser, un medic ini�mos care a adus �n curtea clinicii con�tai�nere de tabl�, aidoma celor folosite la �n�ceput de co�lo�ni�tii din avanposturi, pen�tru a avea mai mult spa�iu de consulta�ii �n spital.

�Colonia Tawfiq, prima colonie pa�les�ti�nian� �n teritoriul ocupat de Israel!�, �i prezint� m�ndru anexele, de la o fereastr� a Spitalului Augusta Victoria, pe care se lupt� din r�sputeri s�-l modernizeze.

Poate singurul punct forte al serviciilor pu�blice palestiniene �l reprezint� educa�ia. Co�piii chiar merg la �coal�, mul�i dintre ei reu�ind s� ajung� studen�i �n Europa sau �n SUA, �n ciuda greut��ilor de acas�.

Dac� la �nceput palestinienilor aproape c� nu le putea fi impus un program de lucru, de c��iva ani se vede o schimbare �n men�talitate. Pentru salariile bune pl�tite par��ial de ��rile bogate din Vest, palestinienii �nva�� ast�zi s� lucreze dup� proceduri, s� respecte coduri de conduit� �i afl� ce e se�riozitatea. Slujbele la stat sunt �ns� �n con�tinuare cele mai bune, ca �n orice �ar� cu economie aproape inexistent�. Ele abund� �n Ramallah, unde oamenii se chinuie s� �i vad� de ale lor �i s� se concentreze mai pu�in pe rezisten�a �mpotriva ocupa�iei.



Capitala

Ramallah, capitala statului-care-nu-este-chiar-stat, Palestina, este �un balon de s�pun�. Aici tr�iesc �n jur de 200.000 de pa�lestinieni care lucreaz� �n administra�ie. Sunt veni�i din toate a�ez�rile din Pa�les�tina, oamenii cei mai libertini dintre pa�les�tinieni, cei care au fost de acord s�-�i p�r�seasc�, fie �i doar temporar, p�m�ntul pe care s-au n�scut. Amestecul dintre ei �i sutele de str�ini veni�i s� acorde asis�ten�� �n formarea institu�iilor statului face din Ramallah un ora� aproape cosmopolit, �n care exist� deopotriv� femei acoperite complet de straiele tradi�ionale musul�ma�ne �i femei cu fuste scurte �i bluze mulate, multe moschei, dar �i multe restaurante, baruri, terase �i chiar c�teva cluburi unde noaptea se petrece ca �n orice ora� din Occident, cu muzic� �i alcool de import.

Cei care au venit �n Ramallah pentru a lu�cra tr�iesc, �n general, din salariile din ad�ministra�ie, pl�tite din banii veni�i ca aju�tor interna�ional. UE aco�per� aproximativ o jum�tate din acest cost, restul venind din taxele pl�tite de palestinieni.

�n zilele lucr�toare, Ramallah are 200.000 de locuitori. Func�ionarii vin aici la lucru, �i �nchiriaz� locuin�e �i consum�, iar �n weekend se �ntorc �n localit��ile de unde provin.

Ramallah este de departe cel mai bogat ora� din Palestina. E aproape o societate de consum. Lumea cump�r� haine de fir�m�, originale, dar �i multe false, iese la res�ta�u�rant �i conduce ma�ini scumpe, de�i �n Palestina �nmatricularea unei ma�ini pre�supune plata unei taxe echivalente cu 180% din pre�ul ei.



Taxele

O parte dintre taxele pl�tite de pa�les�ti�ni�eni sunt �ncasate de guvernul de la Ra�mallah, �ns� cele mai multe merg direct la statul Israel, care opre�te din ele pre�ul apei, curentului �i al altor utilit��i �i ser�vicii pe care le furnizeaz� �n teritoriile pa�lestiniene �i trimite mai departe restul c�tre autorit��ile de la Ramallah.

�n Gaza, cel�lalt teritoriu palestinian, si�tu�a���ia e �i mai complicat�. Din 2005, de c�nd Israelul s-a retras complet de-aici, cu tot cu evreii din colonii, palestinienii au avut alegeri. Dac� �n Cisiordania a c⺭tigat Fatah, din urnele din Gaza c�tig�tori au ie�it extremi�tii de la Hamas, vota�i masiv de popula�ie dup� ce �i-au arogat me�ritul de a-i fi alungat pe sioni�ti din F�ie. De la alegerile din ianuarie 2006, Ga�za este un teritoriu prac�tic �nchis. Hamas �ncaseaz� direct taxele pales�tinie�ni�lor din Gaza �i nu pl�te�te nimic c�tre Au�toritatea Palestinian� de la Ramallah, a c�rei legi�timitate nu o recunoa�te. Israelul continu� s� furnizeze, de exemplu, ap� �i curent pentru comunitatea palestinian� din Gaza, �ns� costul este suportat din ce se adun� �n bugetul guvernului de la Ra�mal�lah, ca�re pl�te�te �i aceste facturi. Ace�la�i lucru se �nt�mpl� �n cazul serviciilor medicale, precum �i �n multe alte situa�ii. �ntruc�t Hamas este considerat� de statele din Vest o organiza�ie terorist�, nu exist� un dialog �ntre UE sau SUA �i Gaza, astfel c� aju�toa�rele Vestului pentru cei condu�i de Hamas vin prin intermediul Autorit��ii de la Ra�mallah, condus� de cel�lalt mare bloc po�litic palestinian, Fatah, mai mo�de�rat �i ca�re, de c��iva ani buni, a renun�at, cel pu��in declarativ, la lupta de gheril�.



Politica

Nu exist� palestinian care s� nu fie inte�re�sat de politic�. Cu toate astea, palestinienii par o na�ie imposibil de condus. Cea mai mare rup�tur� �ntre cei de acela�i s�nge s-a produs atunci c�nd F�ia Gaza a intrat sub tutela Hamas. �ntre cele dou� mari gru�puri politice palestiniene, Hamas �i Fatah, au existat confrunt�ri �i exist� divergen�e.

Dac� Hamas nu este frecventabil� pentru Occi�dent, Fatah, forma�iunea creat� de Arafat �i condus� ast�zi de Abbas, este consi�de�rat� ca fiind reprezentantul voin�ei pales�tinienilor. Lucrurile nu sunt �ns� deloc simple: nici Hamas �i nici Fatah nu mai au vreo legitimitate de mai bine de trei ani, de la terminarea mandatului parla�men�tu�lui ales �n 2006. Ambele forma�iuni au re�fuzat s� se confrunte �n noi alegeri, fiecare arunc�nd vina pe adversarul politic.

�n vreme ce Hamas este acuzat� de pale�s�tinienii modera�i de piedici �n calea pro�cesului de pace, �n special din cauza aten�tatelor teroriste �i a atacurilor �mpotriva ci�vililor israelieni, radicalii critic� Fatah pen�tru corup�ia la nivel �nalt �i pentru c� se aga�� de putere. Ambele blocuri politice sunt �ns� sl�bite dup� at��ia ani de putere, astfel c� majoritatea palestinienilor de r�nd a�teapt� o alternativ�. Discu�iile �ntre cele dou� p�r�i sunt �ns� cvasiblocate, nici Abbas �i nici liderii Hamas nefiind dispu�i s�-�i pun� mandatele pe mas� �i s� mear�g� la urne. Nemul�umi�i �i de unii, �i de al��ii, palestinienii caut� alternative �i se uit� �i spre statele vecine.



Solu�ia?

Este �nceput de iulie �i �n Egipt, �ara ve�cin�, a �nceput un r�zboi civil. La terasele din Ramallah se discut� aprins despre deznod�m�ntul crizei egiptene, �n vreme ce pe ecranele uria�e ruleaz� imagini �n di�rect din Cairo, transmise de Al-Jazeera. Toa�t� lumea face scenarii, leg�turi �i supo�zi�ii. �n aceea�i perioad�, guvernul de la Ramallah a anun�at c� este �n negocieri cu secretarul de stat american John Kerry, ca�re pare s�-�i fi f�cut o misiune din a rezol�va cea mai mare criz� din Orientul Mij�lociu. Nimeni �ns� nu scap� o vorb� des�pre obiectul discu�iilor dintre Kerry �i Au�toritatea Palestinian� a lui Abbas. Nici m�car doctorul Ehab Bessaiso, proasp�t nu�mit �n func�ia de purt�tor de cuv�nt al gu�ver�nului de la Ramallah. �Nice try!�, mi-a r�spuns, politicos, de la biroul s�u su�pra�vegheat de dou� tablouri ale lui Arafat �i Abbas, la orice �ntrebare legat� de dia�lo�gul cu �naltul reprezentant al SUA.

Zvonul cel mai r�sp�ndit este c� John Ker�ry �ncearc� s� aplice �solu�ia celor dou� state�: Israel �i Palestina, cu grani�e clar de�limitate, av�nd �n minte at�t planul ONU dinainte de 1967, c�t �i situa�ia la zi din te�ren. Te�o�retic, exist� o solu�ie �i pentru pro�blema coloniilor: cele mari r�m�n te�ri�toriu isra�elian, iar cele mici r�m�n �n m�i�nile pa�lestinienilor, care, eventual, le cum�p�r� de la statul Israel. �n plus, �n schim�bul terenului ocupat de coloniile mari din Ci�siordania, Israelul d� Palestinei aceea�i suprafa�� din teritoriul s�u. Pentru mul�i palestinieni �ns�, solu�ia celor dou� state este doar una valabil� temporar. Filosofia lor, pe scurt, este urm�toarea: ne facem un stat independent, cre�tem eonomic, ne fa�cem armat� �i �i arunc�m pe israelieni �n mare.

�i va convinge Kerry pe Abbas �i ai lui s� reia negocierile? Va reu�i oare s�-i con�vin�g� at�t pe cei din Hamas, c�t �i pe adver�sarii lor din Fatah s� organizeze alegeri? Pe ce rezultat mizeaz�, �n eventualitatea �n care palestinienii m�cina�i de at�tea �i-at�tea probleme ajung la urne? Va negocia Kerry cu Israelul problema arz�toare a co�loniilor sau nu-i va convinge s� pun� acest subiect �n discu�ie? Ar fi �n stare pales�ti�nienii, at�t de diviza�i ast�zi, s�-�i con�du�c� statul �n pace, spre progres sau �l vor b�ga �n primul copac imediat ce vor primi �cheile� de la organiza�iile interna�ionale? �n fine, ce se va �nt�mpla dac� e�ueaz� �i pla�nul lui Kerry, pe care oricum pales�ti�nienii, la fel ca norvegienii �n anii �90, �l acuz� c� nu vrea dec�t s� intre �n istorie ca cel care a rezolvat cea mai mare criz� a ultimului secol?



***



Shadi, prietenul meu palestinian, a v�zut multe: era s� moar� �mpu�cat de un colonist �narmat cu un Uzi, dup� ce, �n prima Intifada, a dat cu pietre �n ma�ina lui, a preg�tit sute de �molotoave� al�turi de vecinii lui, iar �n ultimii ani a participat la zeci de pro�teste, �n special �n satul lui, unde, im�placabil, a ajuns zidul.

�Am putea ajunge la o a treia Intifada�, spune Shadi, tol�nit pe o canapea pufoas�, la cea mai frumoas� �i r�coroas� teras� din Ramallah, tr�g�nd din narghileaua de l�m�ie cu ment�.�Dar nu acum, acum nu se poate. Ai nevoie de sufletul oamenilor pen�tru o Intifada!�, ofteaz� el, privind �n gol spre cerul senin.

�n r�coarea serii se aude Mr. Tambourine Man al lui Bob Dylan.

(Text si fotografii: Ovidiu Vanghele, jurnalist Centrul de Investigatii Media. Material realizat cu sprijinul Reprezentantei Uniunii Europene in Ierusalimul de Est. Text publicat si in Revista �22″.)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/eABStgIbPDI

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cati ani a durat razboiul de 100 de ani ?
In ce tara a fost descoperita palaria "Panameza" ?
In ce luna sarbatoresc rusii revolutia din octombrie ?
Dupa ce animal au fost botezate insulele Canare ?
" verificati-va cunostintele de cultura generala " !

De la: Radu_b10, la data 2013-09-27 22:26:50Cati ani a durat razboiul de 100 de ani ?
In ce tara a fost descoperita palaria "Panameza" ?
In ce luna sarbatoresc rusii revolutia din octombrie ?
Dupa ce animal au fost botezate insulele Canare ?
" verificati-va cunostintele de cultura generala " !

Daca tot dai copy/paste, baga-le si tu pe toate

list� de r�zboaie dup� num�rul de morți provocate. Aproximativ 3023 de r�zboaie au fost �nregistrate �n istoria scris� a omenirii.


60.669.200 - 84.589.300 � Al Doilea R�zboi Mondial (1939 � 1945)
30.000.000�60.000.000 � Invaziile mongole (1206 - 1324) (500 000 de victime (6-7% din populația rusilor) numai �n timpul Invaziei mongole �n Rusia Kievean�
25.000.000 � Dinastia Qing cucerește dinastia Ming (1616 � 1662)
20.000.000 � Rebeliunea Taiping (dec. 1850 � aug. 1864)
16.563.868-30.000.000 � Primul R�zboi Mondial (1914 � 1918)
16.000.000 � Rebeliunea lotusului alb (1794 � 1804)
13.000.000 � Rebeliunea lui An Lushan (755 � 763)
10.000.000 � Perioada statelor beligerante (475 �.Hr. � 221 �.Hr.)
10.000.000 � Revolta spr�ncenelor roșii (9 � 24)
8.000.000�12.000.000 � Revolta Dungan (1862 � 1877)
7.500.000 � R�zboiul Civil Chinez (1927 - 1949)
7.000.000�20.000.000 � Cuceririle lui Timur Lenk (1370 - 1405)
7.000.000 - Reconquista (711 - 1492)
5.000.000�9.000.000 � R�zboiul Civil Rus și intervenția str�in� (1917 �1922)
5.000.000 - Cuceririle lui Aurangzeb (�mp�rat mogul) (1681 - 1707)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/documentele-confidentiale-ale-afaceri...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/banii-marilor-corupti/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/afacerile-familiei-geoana/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/softul-pentru-referendum-se-ascunde-i...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/solutii-pentru-stoparea-abuzului/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/afacerea-cainele-fara-stapan/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/criza-cipriota-milionarii-romani-care...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***