Verificati-va cunostintele de cultura generala

youtu.be/e9LwQxGNkIw

youtu.be/FpW72Q3nKwM

youtu.be/6NYH0KbjqLk

youtu.be/1gzDt2ubjAA

youtu.be/KqwmP0gwPnM

youtu.be/u5pOKlCsQEw

youtu.be/TbyeTZ6Jgxo

youtu.be/7HkeBfnlkmk

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/wQQTUMm_Atg

youtu.be/1Hdg4XA3VzE

youtu.be/Dd3MGNnxJTM

youtu.be/kf1nhcdMZMc

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ro.scribd.com/doc/74620088/Secretul-Suprem

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Nasul uman detecteaza doar 10 mirosuri. Care sunt acestea
Cercetatorii au descoperit ca, indiferent daca mirosi floricele pe campii sau o groapa de gunoi, toate mirosurile detectabile de nasul uman intra in 10 categorii.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Parfumuri

Cercetatorii au adunat intr-o singura categorie toate mirosurile florale folosite in industria parfumurilor, scrie medicaldaily.com. Desi acestea sunt descrise ca fiind "herbale" sau "naturale", la baza lor stau substantele sintetice.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Lemn si rasina

Simtul olfactiv este mare amator de arome naturale si pamantesti. Aceste mirosuri sunt distincte pentru oameni deoarece le aduc aminte de padure si de mediul exterior.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Fructe non-citrice

Aromele dulci si usoare de banane, struguri si capsuni sunt mai placute nasului decat mirosurile ascutite de citrice.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Putoare

Daca termenul este prea vag, fii sigur ca-ti vei da seama imediat de aceste mirosuri. Este vorba despre laptele stricat, materia fecala, sudoarea si toate mirosurile naturale care indica putrezirea sau descompunerea. Aceste arome te fac sa strambi din nas imediat ce le-ai detectat.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Chimicale

Nasul tau este un maestru al detectarii aromelor sintetice. Pana si cel mai realist parfum are limitele sale. Din acest motiv, putem distinge rapid mirosul de decolorant, benzina, vopsea sau spirt.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Menta

Nasul si creierul uman nu se pot abtine sa interpreteze mirosul de menta drept un simbol al prospetimii, sanatatii si curataniei. In aceasta privinta, nu are rival in universul olfactiv. In aceasta categorie intra si aromele picante sau condimentate.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Dulce

Mirosul de dulce are propria personalitate, diferita de cea a fructelor. Cercetatorii s-au referit aici mai ales la izul ciocolatei, vaniliei, migdalelor si maltului. Sunt mirosuri calde si usoare, uneori fiind descrise ca "bogate" sau "cremoase".

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Mirosuri care-ti fac rau

Mirosurile care-ti fac rau sunt mai periculoase decat cele care iti fac scarba. Este vorba despre mirosul de gunoi, cauciuc ars, acid sulfuric si gaze daunatoare, acele mirosuri care te fac sa te ineci. Nu sunt doar neplacute, ci iti fac un rau fizic.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Lamaie

Nasul tau recunoaste instantaneu aroma de lamaie, ascutita si dulce dar diferita de aroma de menta, alaturi de care comunica cel mai usor prospetimea. Este o aroma folosita de ani de zile in industria gatitului si a produselor de curatenie.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Floricele de porumb

Avand in vedere categoriile de pana acum, ar putea parea bizar ca floricelele de porumb au un miros asa de distinct. Ele reprezinta de fapt liderul unei categorii de arome grele si in acelasi timp calde precum mirosul de unt de arahide, paine prajita sau nuci rumenite. Este vorba de o aroma naturala, care se aseamana cu iarba sau cu lemnul.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase sãlbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adevãratului Dumnezeu--------"Dragostea infinitã este singurul ADEVÃR ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

ro.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enc%C4%83l%C8%9B%C4%83minte

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.financiarul.ro/2012/02/13/temperaturile-extreme-semn-al-modi...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.financiarul.ro/2012/02/06/zeitgeist-addendum-conspiratia-mon...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pamantul Sfant al urii (partea I)


Lumina ºi întunericul, adevãrul ºi minciuna, adulaþia ºi ura, religia ºi fanatismul, Raiul ºi Iadul, toate, deopotrivã, domnesc peste Pãmântul Sfânt al musulmanilor, evreilor ºi creºtinilor, un tãrâm al controverselor care fierbe de zeci de ani ºi pentru care soluþia stã într-un miracol. Aceastã palmã de pãmânt din sud-vestul Asiei, mare cât vreo trei judeþe din România, întinsã între Marea Mediteranã ºi Râul Iordan, îi adãposteºte pe evrei ºi pe palestinieni, douã naþii vechi de milenii, extrem de diferite, dar paradoxal de asemãnãtoare, pentru care, în aceastã uriaºã dilemã, existã o singurã certitudine: cã nu au cum sã trãiascã aici, împreunã, în pace.



Istoria

În ciuda interpretãrilor diferite, fapt este cã, în 1947, sub egida pe-atunci nou for­ma­tei Organizaþii a Naþiunilor Unite, s-a fã­cut Planul de Împãrþire a Palestinei, ca­re pânã atunci se afla sub Mandatul Bri­tanic, urmare a primului rãzboi mondial.

Dupã negocieri, Planul prevedea ca statul evreu sã primeascã circa 56% din te­ri­to­riu. Pe motiv cã, demografic, evreii re­pre­zentau doar o treime din populaþia totalã ca­re locuia în teritoriul supus divizãrii, pa­lestinienii au respins propunerea ONU. În 14 mai 1948, ziua în care, conform în­þe­legerii cu ONU, britanicii s-au retras din Palestina, în vidul de putere creat, evreii au declarat înfiinþarea statului Israel. A do­ua zi, toate statele arabe din vecinãtate, cã­rora li s-au alãturat ºi forþe irakiene, s-au aliat ºi au declarat rãzboi Israelului.

În urma rãzboiului, care s-a încheiat ofi­cial în 1949, statul Israel a ajuns sã ocupe 78% din teritoriul pe care ONU îl îm­pãr­þise un an mai devreme. Pãmântul rãmas a fost împãrþit în trei zone: Cisiordania, Ierusalimul de Est ºi Gaza, teritorii care au revenit Iordaniei ºi Egiptului.

Au urmat aproape 20 de ani în care, spri­ji­niþi de regimurile de la Aman ºi Cairo, pa­lestinienii din Cisiordania ºi Gaza au dus un rãzboi de gherilã împotriva statului Is­rael, împotriva sionismului. Luptele au lu­at amploare în 1964, odatã cu înfiinþarea Organizaþiei pentru Eliberarea Pales­ti­nei, care contesta existenþa istoricã a evre­i­lor în zonã ºi al cãrei scop era crearea unui stat palestinian în întreaga Palestinã.

În iunie 1967, nemulþumit de interdicþia de a traversa Strâmtoarea Tiran impusã na­velor sale, Israelul a pornit rãzboiul de ºa­se zile împotriva Siriei, Iordaniei ºi Egip­tului, ocupând Cisiordania, Gaza ºi Ieru­sa­limul de Est ºi câºtigând, practic, con­tro­lul asupra întregii zone.ONU a sancþionat imediat intenþiile expansioniste ale Isra­e­lului, denunþând „ocuparea“ celor trei te­ritorii locuite de palestinieni ºi cerând re­tragerea din acele zone.



Ocupaþia administrativã

Din motive dintre cele mai bizare, care au mers pânã la invocarea unor diferenþe te­oretic inexistente între varianta în englezã ºi cea în francezã a Rezoluþiei ONU, pri­mul pas spre conformarea la actul din ‘67 al Naþiunilor Unite s-a fãcut abia în 1993, la Oslo, când Israelul a recunoscut le­gi­ti­mitatea Organizaþiei pentru Eliberarea Pa­lestinei ºi dreptul acesteia de a guverna Fâºia Gaza ºi oraºul Ierihon din Ci­sior­da­nia, primind la schimb recunoaºterea drep­tului de a exista al statului Israel, pre­cum ºi angajamentul organizaþiei conduse de Arafat de a renunþa la actele de tero­rism.

În perioada ‘67-’93, între evrei ºi pa­les­tinieni s-a creat abisul care astãzi îi des­parte. Israelul a colonizat teritorii întregi din Palestina de dinaintea rãzboiului de ºa­se zile, iar rezistenþa palestinianã a recurs la terorism ca unica ºi ultima formã de a rezista ocupaþiei.

În toþi aceºti ani, fiecare metru pe care Is­raelul s-a extins în Teritoriile Ocupate a adus câte o dramã pentru palestinieni. Mul­te miºcãri palestiniene, în special cele radicale, unele dintre ele chiar afiliate la Organizaþia pentru Eliberarea Palestinei conduse de Arafat, au refuzat sã accepte con­diþiile stabilite la Oslo ºi au continuat lupta de gherilã. Argumentul lor suprem pentru a respinge discuþiile pentru pace ºi „soluþia celor douã state“ a venit tot de la Oslo, doi ani mai târziu, atunci când cel mai întins þinut care înainte de 1967 apar­þinea palestinienilor, Cisiordania, a fost îm­pãrþit în trei zone. Zona A, aflatã sub control palestinian total, atât din punct de vedere administrativ, cât ºi al se­cu­ri­tãþii, reprezintã astãzi cam 15% din su­prafaþa Cisiordaniei. Zona C, sub control israelian total, reprezintã peste 60%, iar zo­na B, unde responsabili cu securitatea sunt israelienii, dar administraþia revine pa­lestinienilor, reprezintã restul. Situaþia este aceeaºi ºi astãzi.

Aceastã împãrþire nu s-a putut face fãrã a se þine cont de situaþia particularã a fie­cã­rei aºezãri, în funcþie de populaþia ma­jo­ritarã, astfel încât astãzi, strãin fiind, este imposibil sã-þi dai seama în ce categorie se încadreazã zona în care te afli. Zonele se schimbã întruna chiar ºi azi, odatã cu extinderea coloniilor israeliene, prin­ci­pa­lul obstacol în drumul spre pace între cele douã popoare.


Adãposturi ale celor din comunitatea de beduini Abu Nwar, dintr-un teritoriu aflat în Zona C. În vârful dealului se vãd câteva case dintr-o colonie israelianã.



Ocupaþia „la firul ierbii“

Când pui piciorul în Palestina, primul lu­cru pe care îl constaþi este cã ai ajuns, prac­tic, în deºert. Vara, pãmântul arid pare cã nu poate fi cultivat cu absolut ni­mic, cã este un uriaº bolovan. Primele case pe care le vezi în zare, de pe au­to­strada perfectã (controlatã de armata is­raelianã, deci zona C), au deasupra niºte bu­toaie mari ºi negre care le fac sã arate înspãimântãtor.

Ele sunt primul semn al ocupaþiei: în aceste butoaie palestinienii îºi stocheazã apa atunci când le vine rândul sã-ºi pri­meascã porþia de la statul Israel. În zilele în care nu primesc apã, consumã din butoaie, pe care le umplu din nou atunci când le vine rândul. Sunt emblema dupã care distingi fãrã greºealã care casã e lo­cuitã de palestinieni ºi care de israelieni.

De zeci de ani Israelul controleazã re­zervele de apã ale palestinienilor. Este sta­bilitã o cantitate zilnicã pentru fiecare aºe­zare în parte, care este apoi împãrþitã de co­mun acord între cei din aºezare. O zi primesc unii, altã zi alþii ºi tot aºa, în func­þie de nevoile fiecãruia. Cei din co­mu­nitãþile mai izolate, beduinii, dar nu nu­mai ei, ajung chiar sã cumpere apã ºi sã plãteascã o bunã parte din venitul lor pe transportul acesteia, situaþie în care ni­velul lor de trai scade dramatic.

În general, oraºele mari din Cisiordania re­prezintã zona A. Existã însã situaþii în ca­re o ºosea care trece la câþiva metri de o ca­sã palestinianã ajunge sã reprezinte, din motive de securitate, teritoriu al zonei C ºi-atunci israelienii decid dacã ºi în ce condiþii pe acel drum pot circula maºinile sau cetãþenii palestinieni.

Bazându-se pe interpretarea unor pre­ve­deri ambigue din acordul de la Oslo, Is­raelul modificã de la o zi la alta harta Ci­siordaniei. Logica modificãrilor este re­la­tiv simplã: permisele pentru construcþii în teritoriul zona C sunt eliberate de Israel, astfel cã, potrivit statisticilor fãcute de ONG-urile care monitorizeazã evoluþiile din zonã, aproximativ douã solicitãri pa­lestiniene dintr-o sutã primesc un rãspuns favorabil. În schimb, israelienii care vor sã se stabileascã în Cisiordania primesc apro­bãri de construcþie fãrã mari pro­ble­me. Odatã începute construcþiile, sub su­pra­vegherea armatei, un teren sau altul adiacente coloniei în formare sunt ex­pro­priate sau îºi schimbã destinaþia, devenind drum pentru coloniºti, uneori închis com­plet circulaþiei maºinilor palestiniene. To­tul din raþiuni de „securitate“. Efectele aces­tor schimbãri reprezintã de fapt te­roa­rea de care palestinienii îi acuzã pe evrei.

Conform tradiþiilor palestinienilor, pã­mân­tul înseamnã onoarea, iar mulþi dintre ei rãmân fãrã pãmânt în urma acestor ex­tinderi permanente ale coloniilor.

De obicei, palestinienii protesteazã faþã de extinderea acestor colonii. La proteste par­ticipã familiile afectate ºi, în funcþie de po­ziþia socialã sau relaþiile personale, alþi mem­bri ai comunitãþii palestiniene sau chiar strãini care le susþin cauza, unii din­tre ei chiar activiºti israelieni. Aceste pro­teste degenereazã în conflicte cu cei din colonie, care cheamã armata. Intervenþia armatei înseamnã arestãri ºi, uneori, chiar victime în rândurile nemulþumiþilor, însã coloniile ºi coloniºtii rãmân acolo, ali­men­tând tensiunile din respectiva comunitate.


Abd al-Karim Jaabari aratã spre ceea ce el numeºte „sursa rãului“: casele din colonia israelianã Kiryat din Hebron, de care îl mai despart doar câteva zeci de metri.



Coloniile

Toatã Cisiordania este un podiº. Coloniile, principalul combustibil al tensiunilor is­raeliano-palestiniene ºi principalul mijloc prin care se manifestã ocupaþia, alãturi de prezenþa israelianã militarã ºi admi­nis­tra­tivã, apar de la o zi la alta. Mai întâi o ru­lo­tã-douã, obligatoriu într-un vârf de deal, aproape niciodatã în vale, apoi o casã, do­uã, câteva zeci, un drum, familii, garduri electrice sau cu senzori, securitate privatã pentru respectiva aºezare, noi restricþii pen­tru palestinienii din apropiere ºi con­flicte nonstop.

Coloniile din Cisiordania se extind încã din 1967, de dupã rãzboiul de ºase zile. Sunt considerate ilegale de Uniunea Eu­ropeanã ºi sunt subiectul care, acum trei ani, l-a fãcut pe Mahmud Abbas, liderul Autoritãþii Palestiniene de la Ramallah, sã se ridice de la masa negocierilor cu Is­raelul. Statul evreu dorea sã discute des­pre orice altceva în afarã de problema co­lo­niilor ºi coloniºtilor, iar Abbas, pe nu­mele sãu arab Abu Mazin, nici nu a vrut sã audã de asta.

Coloniºtii din Cisiordania sunt, în mare, motivaþi fie economic, fie ideologic. Cei care vin sã locuiascã aici o fac fie pentru cã statul israelian îi susþine indirect, fie pen­tru cã ei sunt convinºi ca pãmântul es­te al lor încã de pe vremea Regelui Da­vid, iar palestinienii sunt cei care îl ocupã ile­gal.

Cei dintâi se stabilesc în Cisiordania pen­tru cã plãtesc de zeci de ori mai puþin pen­tru o casã aici decât pentru una de di­mensiuni similare în Israel. În plus, ei sunt scutiþi de taxe. Casele sunt construite de companii pe banii guvernului israelian, iar cei care le ocupã plãtesc o ratã micã timp de 20-30 de ani, dobânda fiind sim­bolicã. Este aºadar avantajos pentru ei, în ciuda problemelor de securitate personalã cu care se confruntã zilnic. Acceptã totuºi situaþia pentru cã sunt pãziþi de firme specializate plãtite de statul Israel ºi, la nevoie, de forþe ale armatei israeliene.

„Coloniºtii ideologici“ sunt cei mai agre­sivi. Parþial motivaþi de beneficiile eco­nomice, aceºtia aleg sã vinã în Cisiordania pentru cã simt cã acest teritoriu le apar­þine de drept ºi este datoria lor sã îl ia îna­poi ºi sã-l alipeascã statului evreu. Mulþi sunt înarmaþi ºi îi provoacã necontenit pe noii lor vecini, care îi privesc ca pe o forþã civilã a armatei de ocupaþie.

Atunci când palestinienii nu pornesc câte un protest faþã de cei din coloniile din apropiere sau faþã de extinderea lor te­ri­torialã, între ei ºi coloniºti izbucnesc con­flicte spontane. Fie unii, fie alþii aruncã o piatrã – o glumã proastã spune cã arun­catul cu pietre este sportul naþional în Pa­lestina – în direcþia adversarului. Riposta vine, conflictul începe, forþele armate sau cei din securitatea privatã din colonii in­tervin ºi se lasã cu arestãri, de obicei în rân­dul palestinienilor, care sunt duºi ºi in­terogaþi pentru câteva luni de zile. Unii pri­mesc ani grei de închisoare pentru o pia­trã aruncatã înspre coloniºti, înspre o maºinã de-a acestora sau înspre armatã. În cazul în care intervenþia naºte un pro­test al comunitãþii palestiniene, nu de pu­þine ori forþele israeliene folosesc armele, cu gloanþe oarbe sau chiar cu muniþie de rãzboi.

Prezenþa în sine a coloniºtilor îi iritã pe palestinieni: spre deosebire de ei, care se chinuie cu agricultura de subzistenþã, care au probleme cu alimentarea cu apã ºi cu­rent ºi care sunt, practic, lipsiþi de apã­rare în faþa provocãrilor, coloniºtii plãtesc sume modice pentru apã, care curge non­stop, pentru electricitate ºi alte servicii. Terenul lor este irigat fãrã oprire, de­ve­nind propice pentru agriculturã, în vreme ce þãrâna palestinianã nu poate naºte de­cât niºte amãrâte de culturi de castraveþi sau alte legume pentru consumul propriu.



Frustrarea

Aceste diferenþe „pe faþã“ nasc frustrãri în comunitãþile palestiniene. Cea mai com­plicatã situaþie este în Hebron, singurul oraº palestinian care are în mijlocul lui, în aºa-numita zonã A, douã colonii evreieºti. Aici l-am cunoscut pe Abd al-Karim Jaa­bari, un palestinian care a ajuns sã lo­cu­iascã între douã colonii, la distanþã de nici 50 de metri de cea mai apropiatã casã is­raelianã. Casa lui a devenit o fortãreaþã, cu trei rânduri de grilaj la fiecare geam, montate chiar de el pentru a rezista ase­diului cu pietre care nu se opreºte de ani. Chiuveta din curte e crãpatã de un bo­lo­van, grilajele de la geamuri sunt îndoite, iar oglinda din colþul casei, în care se bãr­biereºte, a rãmas doar un ciob. În plus, îl vede zi de zi pe cel care i-a provocat bã­iatul sã arunce cu o piatrã, gest pentru care fiul lui este în închisoare de ºase luni ºi aºteaptã sã fie judecat. Spune cã i-a povestit cã a încasat bãtãi groaznice în arest ºi i se rupe sufletul. A protestat de câteva ori, însã fãrã niciun folos: coloniºtii de peste gard i-au luat pãmântul, care acum este strãbãtut de un drum construit special pentru ei. Nu are pe unde sã ajun­gã acasã cu maºina, astfel cã tot ce trebuie sã aducã acasã, fie cumpãrãturi zilnice, fie mobilã, trebuie cãrat cu spinarea de la ba­riera aflatã la câteva sute de metri. Copiii ºi nepoþii lui, spune el, sunt luaþi zilnic la pietre de cei din colonie. Nici el nu mai ºtie de câte ori au avut capetele sparte.

Se încãpãþâneazã sã trãiascã aici cu familie cu tot ºi sperã în vremuri liniºtite, însã rãbdarea i-a cam ajuns la final. „Nu plec de-aici decât în pãmânt. În pãmântul meu!“, spune fãrã sã clipeascã atunci când îl întreb de ce nu renunþã ºi nu-ºi ia lucrurile sã se mute în altã parte. Îl simt vulnerabil ºi nu pot sã nu-l întreb ce pã­rere are despre extremism, despre gherilã ºi despre terorism. O fac nu tocmai jur­nalistic, conducându-l, recunosc, spre rãs­puns: „În condiþiile astea, aþi susþine o miºcare extremistã, teroristã, aºa cum îi spunem noi în Europa, o miºcare precum Hamas? Aþi vota cu Hamas dacã mâine ar fi alegeri?“. Îmi spune„da“ fãrã sã stea prea mult pe gânduri. Nu vede altã so­luþie în afarã de violenþa extremã pentru a scãpa de calvarul lui.

Coloniile ºi coloniºtii i-au adus pe pa­lestinieni la exasperare. Într-un asemenea hal, încât acum vreo douã luni, într-un checkpoint plin de soldaþi israelieni, un­deva în apropiere de Nablus, un bãrbat a ucis un colonist care arunca cu pietre. Po­vestea, aºa cum mi-a spus-o unul dintre ºoferii palestinieni cu care am cãlãtorit în Cisiordania, e impresionantã: se spune cã omul se afla într-o maºinã ºi, când a fost oprit la checkpoint, un colonist a început sã dea cu pietre în el ºi în maºina lui. Sol­daþii nu l-au potolit, aºa cã bãrbatul, „sã­tul de atâtea nedreptãþi“, „ºi-a pierdut minþile“, a scos un cuþit ºi s-a nãpustit asupra colonistului. Deºi acesta din urmã avea pistol ºi deºi a apucat sã tragã, pa­lestinianul l-a spintecat, omorându-l pe loc. A fost imediat arestat de soldaþii din apro­piere ºi, cel mai probabil, va fi con­damnat la închisoare pe viaþã.

Conºtientã de tensiunile pe care le nasc ºi având în spate rapoarte privind violenþa coloniºtilor, dar ºi a palestinienilor faþã de prezenþa lor în Cisiordania, UE a ajuns pâ­nã acolo încât boicoteazã oficial produsele provenite din colonii. Printr-o rezoluþie apro­batã anul trecut, aceste produse, în special ulei de mãsline ºi diferite sucuri de fructe, sunt etichetate ca provenind din coloniile din Cisiordania, pentru a fi uºor de depistat ºi, implicit, de boicotat de cã­tre europeni.

Totuºi, colonii noi apar de la o zi la alta. Pe drumul de la Ramallah la Nablus, pe vâr­furi de deal, se vãd zeci de noi avan­pos­turi, iar când mergi de la Ramallah spre Tel Aviv vezi colonii în extindere, case în construcþie ºi lucrãri la noi drumuri.

Securitatea acestor colonii rãmâne însã cea mai mare problemã a celor care le populeazã chiar ºi astãzi. Acum câteva luni, în apropiere de Nablus, doi tineri teroriºti palestinieni au reuºit sã intre în­tr-o astfel de colonie ºi au spintecat o fa­milie întreagã: adulþi, femei, copii. Nu se ºtie ce s-a întâmplat cu ei nici astãzi: unii spun cã au fost uciºi, altii spun cã au fost prinºi în viaþã de cãtre forþele israeliene de securitate ºi cã, cel mai probabil, îi aº­teaptã ºi pe ei detenþia pe viaþã.



Zidul ºi „checkpoint“-urile

Ideea construirii unui zid care sã-i separe pe israelieni de palestinieni a venit încã din anii ‘90, când premierul israelian Yitzhak Rabin a propus o separare clarã a Fâºiei Gaza de Israel. Ideea a fost extinsã ºi în ceea ce priveºte vecinãtatea cu Ci­siordania, astfel cã, în timp ce la Oslo se ne­gocia soluþia celor douã state, în timp ce israelienii ºi palestinienii fãceau primii paºi spre o posibilã pace în zonã, aici se construiau primele segmente ale unui astfel de zid, plãci de beton înalte de pânã la opt metri dispuse pe o lungime de câþi­va kilometri, cu scopul de a proteja colo­nia Bat Hefer din nord-vestul Israelului de comunitatea palestinianã din suburbiile localitãþii Tulkarm din Cisiordania.

La începutul anilor 2000, în timpul celei de-a doua „intifada“ – rãscoalã a pa­les­ti­nienilor împotriva ocupaþiei, marcatã de atentate teroriste majore soldate cu sute de morþi în rândurile civililor israelieni sau chiar ale turiºtilor -, Israelul a decis sã extindã zidul ºi a început sã lucreze se­rios la asta. Zidul, care conform codului de eticã al BBC nu este un zid, ci „o ba­rie­rã de separaþie“, se suprapune pe alocuri cu linia de demarcaþie stabilitã de ONU în 1949 între Cisiordania ºi Statul Israel.

Astãzi, acest zid are o lungime de aproape 700 de kilometri ºi este în continuã ex­tindere. Cea mai mare parte din el este pe teritoriul Cisiordaniei, intrând în terenul palestinian cu sute de metri pânã la 20 de kilometri faþã de „linia verde“ trasã de ONU acum mai bine de 70 de ani. Scopul de­clarat al construcþiei zidului este se­cu­ri­ta­tea. Cu alte cuvinte, protecþia israe­li­enilor în faþa valului de terorism venit din­spre palestinieni. Iar motivul pentru care aceas­tã hidoasã construcþie muºcã atât de adânc uneori din teritoriul Cisiordaniei este„pro­tecþia coloniilor evreieºti“ de aici, în­ce­pând cu Ierusalimul de Est, ocu­pat de evrei în ‘67, în urma rãzboiului de ºase zile.

Zidul nu este peste tot chiar un zid. De fapt, în cea mai mare parte este un gard de plasã cu senzori, patrulat permanent de forþele armate israeliene. Uneori, zidul trece prin inima unei comunitãþi, pe mij­locul unui drum, despãrþind cele douã sen­suri de mers ºi, totodatã, casele de pe-o parte ºi de alta a strãzii. ªi separând copii de pãrinþi, fraþi unul de altul ºi câte ºi mai câte astfel de drame individuale.

În Ierusalim, dar nu doar aici, existã car­tiere întregi locuite de palestinieni în par­tea israelianã a zidului. Aºa au rãmas. Do­vadã a tendinþei expansioniste a Israelului, dupã cum acuzã palestinienii, care se în­treabã cum mai poate avea zidul rol de barierã de securitate.

Zidul de beton, înalt de opt metri, aproa­pe de douã mai mare decât oroarea din Berlin din timpul Rãzboiului Rece, apare în zona celor mai aglomerate checkpoint-uri. Acestea sunt punctele de trecere din Palestina în Israel. Datã fiind dependenþa economicã a palestinienilor de evrei, ei sunt ºi principalii afectaþi de checkpoint-uri. Pentru a merge la slujbele lor din Israel – cãci foarte mulþi dintre palesti­ni­eni lucreazã pentru israelieni – trebuie sã treacã zilnic pe aici. Aceste zone de con­trol se aglomereazã pânã la extrem fãrã vreun orar care sã poata fi intuit, astfel cã punctualitatea în Palestina pur ºi simplu nu poate exista.

Pentru a trece din Cisiordania în Israel, palestinienii au nevoie fie de acte emise de statul israelian, fie de niºte autorizaþii spe­ciale care se dau pentru cel mult trei luni, pe criterii la fel de greu de intuit. Ce­rerile respinse sunt motivate prin sin­tag­ma „security reasons“.

Asemenea checkpoint-uri sunt însã ins­ta­late ºi pe majoritatea drumurilor din zona C, chiar dacã acolo nu existã zid ºi chiar dacã, ºi de-o parte, ºi de alta a punctului de control, este teritoriu palestinian. Aces­tea sunt de regulã în apropiere de colonii ºi pot apãrea de la o sãptãmânã la alta.

Checkpoint-urile sunt în permanenþã pã­zite de soldaþi israelieni care pot opri ori­ce maºinã pentru control. Mai mult, pa­lestinienii acuzã bunul plac al soldaþilor is­raelieni, care, având dreptul ºi invocând ace­leaºi motive de securitate, închid pur ºi simplu punctele de trecere, astfel cã niciodatã un palestinian nu poate fi sigur cã ajunge dintr-un loc în altul într-un ter­men rezonabil.

Israelienii nu au motive sã treacã prin cal­varul checkpoint-urilor. Majoritatea trã­iesc ºi lucreazã în interiorul statului Israel, aºa cã nu prea au motive sã calce prin te­ritoriile palestiniene. Cu atât mai mult cu cât toate intrãrile în zona A, a pales­tinie­nilor, sunt semnalizate cu panouri mari prin care le este comunicat cã îºi riscã viaþa continuându-ºi drumul.





[…] : www.investigatiimedia.ro www.gandul.info www.antena3.ro www.geostrategic.eu Antanta Cisiordania […]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pamantul Sfant al urii (partea a II-a)


Dupã ce, în prima parte, am prezentat istoria conflictului israeliano-palestinian, mecanismele instalãrii coloniilor evreieºti în Cisiordania, frustrarea palestinienilor ºi calvarul zidului care îi separã de israelieni, în rândurile care urmeazã vom vorbi despre terorism, despre motivaþia coloniºtilor israelieni de a trãi în teritoriul ocupat, precum ºi despre Palestina de azi.



Terorismul

Adãugat la cel al coloniilor ºi coloniºtilor, calvarul zidului ºi al punctelor de control reprezintã în mare „teroarea ocupaþiei“, cu care palestinienii îºi justificã propriile ac­t­e de teroare, care oripileazã lumea ci­vilizatã.

Nu existã o definiþie clarã pentru terorism. În viziunea multor specialiºti în conflicte, precum ºi în cele câteva tratate despre fe­no­men disponibile online, terorismul re­pre­zintã, în mare, folosirea violenþei pen­tru a instaura frica, în special în rândurile populaþiei civile.

Oricât de neobiºnuit ar pãrea, israelienii ºi palestinienii se acuzã unii pe alþii de te­rorism. Israelienii nu vor uita vreodatã aten­tatele din timpul celor douã Intifada, acu­zându-i pe „barbarii“ palestinieni cã au ucis sute, chiar mii de civili, con­dam­nând crime împotriva femeilor ºi copiilor ºi denunþând lupta miºeleascã, ascunsã, ba­zatã în special pe atentate sinucigaºe.

Palestinienii, la rândul lor, denunþã cele câ­teva masacre sãvârºite de evrei fun­da­mentaliºti cãrora le-au cãzut victime oa­meni nevinovaþi, dar, mai ales, „teroarea zilnicã a ocupaþiei“: coloniile ºi violenþa ce­lor care le populeazã, intervenþiile ar­ma­tei, incursiunile extrem de violente ale sol­daþilor în teritoriile palestiniene, pe care for­þele armate le fac ori de câte ori cautã pe cineva pentru a-l aresta, precum ºi tor­tura psihicã a zidului ºi checkpoint-urile, care le fac viaþa de zi cu zi un calvar.

Dar palestinienii mai spun un lucru: Pa­les­tina nu are ar­matã, astfel cã nu poate pur­ta un rãzboi „convenþional“. Niciun pa­les­tinian care vrea sã-ºi apere þara cu arma în mânã în faþa ocupaþiei israeliene, de­nunþatã în clar de toate organizaþiile inter­naþionale, nu o poate face într-un mod le­gal, organizat, ci e nevoit sã recurgã la lup­ta de gherilã. O luptã de gherilã care în­sã vizeazã de multe ori civili necom­ba­tanþi ºi care le-a adus palestinienilor re­nu­mele de teroriºti. Din cauza acestui gen de luptã, palestinienii au pierdut sprijinul unei pãrþi importante a comunitãþii inter­naþionale ºi tot din aceastã cauzã au apã­rut necontenit piedici în procesul de pace cu Israelul.

Indiferent dacã moare ucis într-un protest împotriva ocupaþiei sau dacã se detoneazã într-un autobuz, omorând femei ºi copii în Israel ºi înspãimântând o lume întreagã cu a sa cruzime, un palestinian devine pen­tru poporul sãu un martir. În semn de respect, pe strãzile din oraºul sãu apar pos­tere cu imaginea sa, mai ales dacã exis­tã fotografii cu el cu arma în mânã, în po­ziþie de luptã. Am vãzut astfel de afiºe în zo­ne precum radicalul Nablus, dar ºi în li­be­rala Ramallah.

Cele douã popoare aflate în rãzboi au mers pâ­nã acolo încât numele unei strãzi fai­moa­se din Hebron, Shuhada, pentru isra­elieni se traduce prin strada „terorii“, iar pentru musulmani este strada „mar­ti­ri­lor“. Pe drumul cãtre Oraºul Vechi, fostul centru al Hebronului, cum treci de check­point-ul de lângã Mormântul Patriarhilor (locul unde, potrivit tradiþiei evreieºti, a fost înmormântat Avraam, sau, pentru pa­lestinieni, Moscheia Ibrahim), ajungi în strada care spune cel mai mult despre relaþiile dintre Israel ºi Palestina: strada Shu­hada. Du­pã ce, în 1994, în lãcaºul sfânt, reven­dicat de evrei ºi musulmani deopotrivã, a avut loc un atentat al unui evreu radical pe nume Goldstein, care a ucis 30 de mu­sulmani care se rugau, ri­pos­ta palestinianã a adus groaza la He­bron: zeci de atentate si­nucigaºe, zeci de atacuri miºeleºti asupra coloniºtilor ºi sute de victime. Chiar dacã autoritãþile israeliene au condamnat ferm acest eveniment, cel mai aprig discurs venind de la însuºi pre­mierul Yitzak Rabin, mulþi palestinieni sunt încã nemulþumiþi cã existã evrei care-l considerã erou pe Goldstein, uitând cã ºi ei îi considerã martiri pe cei care ucid evrei. Dupã atacul lui Goldstein, forþele is­raeliene de ocupaþie au fost nevoite sã în­chidã strada Shuhada, mai întâi pentru maºini ºi, ulterior, chiar unul dintre tro­tuare, pentru pietonii pa­lestinieni. Astfel s-a ajuns la situaþia în ca­re palestinienii aveau voie sã meargã doar pe un trotuar ºi evreii pe celãlalt, pe o stradã latã de cel mult ºase metri.

Astãzi, strada Shuhada este pustie, casele sunt pãrãsite ºi peste tot vezi soldaþi israelieni înarmaþi. Singurii care încã o ani­mã sunt turiºtii care se încumetã sã ajungã la Mormântul Patriarhilor.



Ideologia coloniºtilor

Liderul informal al celei mai controversate colonii din Cisiordania, Kiryat Arba din He­bron, pe numele lui David Wilder, a ac­ceptat cu greu un interviu. M-a privit cu suspiciune, mai ales când a aflat cã sunt acolo la invitaþia Reprezentanþei UE.

„UE este o organizaþie profund an­ti­se­mitã, care face astãzi ce a fãcut Hitler în al doilea rãzboi mondial: el îi obliga pe evrei sã poarte steaua la vedere, pentru a putea fi oricând recunoscuþi ºi umiliþi, iar UE pune etichete pe produsele din colonii“, spune Wilder, un evreu de ori­gine americanã stabilit de mulþi ani în sin­gura colonie urbanã din Cisiordania.
Colonistul David Wilder spune cã Palestina este teritoriu evreiesc, invocând argumente istorice

Wilder spune cã, de fapt, evreii sunt cei opri­maþi, cã ei sunt cei care au la dis­po­zi­þie doar 3% din suprafaþa Hebronului, ca­re, ca de altfel întreaga Palestinã, este te­ritoriu evreiesc. Argumentele lui sunt is­to­rice: descoperiri arheologice ºi chiar is­to­ria religiilor, care vorbeºte despre domnia Re­gelui David pe aceste meleaguri, cu sute de ani înainte de naºterea Profetului Ma­homed. „Despre ce ocupaþie vorbiþi? Este pãmântul nostru, suntem aici de mii de ani“, spune Wilder, ºi-ºi aºazã tacticos kip­pah croºetatã, semn al apartenenþei la iudaismul conservator.

Cine are de fapt dreptate? Al cui este acest pãmânt ºi de ce aceastã încrâncenare? Wil­der îmi detaliazã punctul sãu de vedere, asi­gurându-mã cã vorbeºte în numele co­loniºtilor evrei„din Hebron ºi din în­treaga Cisiordania“: „Arabii nu au vrut sã fie cum a zis ONU iniþial, dupã Man­dat, ºi ne-au de­clarat rãzboi. Au pierdut rãzboiul, au pier­dut ºi din teritoriu. Apoi au închis strâm­toarea Tiran, încercând sã ne uci­dã economic. A început rãzboiul de ºase zile, pe care l-au pierdut, aºa cã au pier­dut ºi teritoriu. E foarte simplu! Trãim pe un pãmânt pe care l-am c⺭ti­gat prin luptã“, contrage Wilder în câteva cuvinte cei aproape 70 de ani de conflict cu mizã teritorialã.

Wilder ajunge apoi ºi la argumentele re­li­gioase. „De ce ei au dreptul sã se roage laMormântul Patriarhilor, pe care l-au transformat în moschee, ºi noi nu? Aici doarme Avraam, este cel de-al doilea loc sfânt al evreilor, cum e posibil aºa ce­va?“, se întreabã indignat liderul co­lo­niº­tilor din Hebron.

Cum rãmâne atunci cu Rezoluþia ONU din 1949, cu soluþia celor douã state, pe care o susþine în principiu întreaga comunitate internaþionalã? „O altã organizaþie pro­fund antisemitã, care incitã la ura faþã de evrei ºi se ocupã cu dezinformarea în masã“, pune rapid Wilder lucrurile la punct.

De unde atâta urã? Nici nu ar putea fi altfel, îmi explicã el, punctând cele mai mari orori ale rãzboiului care, practic, nu s-a oprit nicio clipã din 1949 încoace.

Concluzia discuþiei? „Este inuman sã-þi do­reºti sã ucizi un om, este profund gre­ºit pentru un evreu sã facã asta. Însã dacã ei (palestinienii, n.r.) ne vor rãul ºi ne vor morþi, ne doresc pie­i­rea, nimic nu ne poate opri ºi pe noi sã le dorim acelaºi lucru!“. Ne ridicãm ºi ne strângem mâinile, dupã o discuþie de mai bine de-o orã.

Mã conduce spre ieºire, ocazie cu care ob­serv revolverul pe care-l þine în toc, la cen­turã.

Dupã discuþia cu Wilder, am încercat sã în­þeleg în ce mãsurã punctul lui de vedere este sprijinit de israelienii de rând.

Unii evrei cu care am vorbit sunt total de acord cu spusele lui Wilder, fie ei cu ve­deri politice de stânga sau de dreapta, în vreme ce alþii participã la proteste îm­po­triva extinderii coloniilor din Cisiordania, alãturi de palestineni, ajungând nu de pu­þine ori în dubele armatei. Este imposibil de spus în ce mãsurã punctul de vedere al reprezentantului coloniºtilor din Hebron este asumat de cãtre israelianul de rând. Statistic, evreii de rând nu sunt deloc de acord cu violenþa coloniºtilor. Palestinienii spun însã cã sondajele cu acest tip de rezultate nu aratã decât ipocrizie.



Statul care nu este chiar stat

Rezistenþa împotriva ocupaþiei evreieºti a fost principala îndeletnicire a pales­ti­nie­nilor în ultimii 70 ºi ceva de ani. Timpul a trecut pe lângã ei fãrã sã îi modeleze, fãrã sã-i civilizeze, s-ar grãbi sã constate un european rãtãcit pe-acolo.

Când ieºi de pe autostrada care te aduce dinspre Israel, ºoferul palestinian îºi scoa­te centura de siguranþã. De fiecare datã, în primii metri fãcuþi „acasã“. Þigãrile nu se mai sting în scrumierã, se aruncã direct pe geam. „Asta e Palestina, aici poþi sã faci ce vrei!“, vine imediat ºi explicaþia în englezã, urmatã de un zâmbet ºugubãþ. În Israelul civilizat, care s-a inspirat din Oc­ci­dent, o þigarã aruncatã pe jos costã 2.000 de shekeli, adicã vreo 400 de euro. Aici e gratis, pentru cã patruleazã poliþia pa­les­tinianã ºi pentru cã regula asta nu existã. Nici centura nu este obligatorie la volan, ba chiar poþi sã conduci ºi beat: poliþiºtii pa­lestinieni nu au aparate cu care sã-þi mã­soare alcoolemia, aºa cã legea care in­ter­zice bãutura la volan nu poate fi apli­ca­tã.

Deºi aparent tânjesc dupã legi ºi reguli, palestinienii sunt încã tributari tradiþiilor care se pierd în praful istoriei. Acestea sunt chiar mai puternice decât religia în sine. „ªtii, noi ne tragem din niºte triburi“, mi-a rãspuns unul dintre ghizii noºtri pales­­tinieni atunci când l-am rugat sã-mi explice de ce legea palestinianã este mai aprigã decât Sharia în ceea ce priveºte pedepsirea femeii pentru adulter. „Sun­tem triburi ºi avem tradiþii, ele sunt mai importante pentru noi decât litera Co­ranului, iar tradiþiile au devenit lege“, mi-a explicat omul. Eram uimit de faptul cã o femeie poate fi ucisã de soþ sau de un membru al familiei în caz de adulter, chiar în lipsa condiþiei esenþiale din legea Sharia: aceea ca actul sexual adulterin sã fie observat în detaliu de patru bãrbaþi sau opt femei. Uciderea femeii într-o astfel de si­tuaþie este justificatã, în faþa instanþei, prin sintagma „crimã pentru onoare“. Oda­tã încadratã astfel, fapta este pe­dep­sitã cu doar câteva luni de închisoare sau chiar deloc.

Aceeaºi „crimã pentru onoare“ este me­ca­nismul prin care un palestinian care-ºi vin­de pãmântul evreilor este lichidat de ru­dele sale.

Cãsãtoriile aranjate sunt aproape o regulã în Palestina, ele venind mai degrabã din tradiþie decât din religie. Am întâlnit ºi po­ligami, într-o comunitate de beduini. Aici noþiunea de familie, atât de respectatã ºi de dragã palestinienilor, nu poate fi pe deplin înþeleasã de un european decât în urma unui numãr considerabil de întrebãri.

Pentru cei mai libertini dintre palestinieni, religia este o chestiune de opþiune per­so­nalã. Unii pur ºi simplu aleg sã fie re­li­gioºi, alþii nu. În comunitãþile urbane este mai simplu ca o femeie sã refuze straiele musulmane, însã în taberele de refugiaþi sau în sate acest refuz este semn rãu.
Cartier din Ramallah. Pe toate clãdirile pot fi vãzute butoaiele negre în care se stocheazã apa.

În ciuda sãrãciei crunte în care trãiesc, cei din taberele de refugiaþi sunt mai puþin tra­diþionaliºti decât cei din Cisiordania ru­ralã, unde religia chiar le ghideazã vieþile. Mecanismul e simplu: cu cât sunt mai de­parte de pãmântul în care s-au nãscut, pa­lestinienii se elibereazã de religie ºi tra­diþiile atât de greu de înþeles pentru cei strãini de cultura ºi civilizaþia lor.

Instituþiile palestinienilor sunt mai toate în faza de experiment, toate construite sub îndrumarea Occidentului. Serviciile co­mu­nitare sunt ºi ele la un nivel de bazã: sa­lu­britate ºi cam atât. Drumurile din ora­ºe sunt pline de gropi, iar sistemul me­dical prac­tic nu existã, cu excepþia câtor­va spi­ta­le din Ierusalimul de Est, care cresc ºi adu­nã bani de afarã pentru a-ºi îm­bu­nãtãþi ser­viciile, sub coordonarea neo­bo­sitului doc­tor Tawfiq Nasser, un medic ini­mos care a adus în curtea clinicii con­tai­nere de tablã, aidoma celor folosite la în­ceput de co­lo­niºtii din avanposturi, pen­tru a avea mai mult spaþiu de consultaþii în spital.

„Colonia Tawfiq, prima colonie pa­les­ti­nianã în teritoriul ocupat de Israel!“, îºi prezintã mândru anexele, de la o fereastrã a Spitalului Augusta Victoria, pe care se luptã din rãsputeri sã-l modernizeze.

Poate singurul punct forte al serviciilor pu­blice palestiniene îl reprezintã educaþia. Co­piii chiar merg la ºcoalã, mulþi dintre ei reuºind sã ajungã studenþi în Europa sau în SUA, în ciuda greutãþilor de acasã.

Dacã la început palestinienilor aproape cã nu le putea fi impus un program de lucru, de câþiva ani se vede o schimbare în men­talitate. Pentru salariile bune plãtite par­þial de þãrile bogate din Vest, palestinienii învaþã astãzi sã lucreze dupã proceduri, sã respecte coduri de conduitã ºi aflã ce e se­riozitatea. Slujbele la stat sunt însã în con­tinuare cele mai bune, ca în orice þarã cu economie aproape inexistentã. Ele abundã în Ramallah, unde oamenii se chinuie sã îºi vadã de ale lor ºi sã se concentreze mai puþin pe rezistenþa împotriva ocupaþiei.



Capitala

Ramallah, capitala statului-care-nu-este-chiar-stat, Palestina, este „un balon de sãpun“. Aici trãiesc în jur de 200.000 de pa­lestinieni care lucreazã în administraþie. Sunt veniþi din toate aºezãrile din Pa­les­tina, oamenii cei mai libertini dintre pa­les­tinieni, cei care au fost de acord sã-ºi pã­rãseascã, fie ºi doar temporar, pãmântul pe care s-au nãscut. Amestecul dintre ei ºi sutele de strãini veniþi sã acorde asis­tenþã în formarea instituþiilor statului face din Ramallah un oraº aproape cosmopolit, în care existã deopotrivã femei acoperite complet de straiele tradiþionale musul­ma­ne ºi femei cu fuste scurte ºi bluze mulate, multe moschei, dar ºi multe restaurante, baruri, terase ºi chiar câteva cluburi unde noaptea se petrece ca în orice oraº din Occident, cu muzicã ºi alcool de import.

Cei care au venit în Ramallah pentru a lu­cra trãiesc, în general, din salariile din ad­ministraþie, plãtite din banii veniþi ca aju­tor internaþional. UE aco­perã aproximativ o jumãtate din acest cost, restul venind din taxele plãtite de palestinieni.

În zilele lucrãtoare, Ramallah are 200.000 de locuitori. Funcþionarii vin aici la lucru, îºi închiriazã locuinþe ºi consumã, iar în weekend se întorc în localitãþile de unde provin.

Ramallah este de departe cel mai bogat oraº din Palestina. E aproape o societate de consum. Lumea cumpãrã haine de fir­mã, originale, dar ºi multe false, iese la res­ta­u­rant ºi conduce maºini scumpe, deºi în Palestina înmatricularea unei maºini pre­supune plata unei taxe echivalente cu 180% din preþul ei.



Taxele

O parte dintre taxele plãtite de pa­les­ti­ni­eni sunt încasate de guvernul de la Ra­mallah, însã cele mai multe merg direct la statul Israel, care opreºte din ele preþul apei, curentului ºi al altor utilitãþi ºi ser­vicii pe care le furnizeazã în teritoriile pa­lestiniene ºi trimite mai departe restul cãtre autoritãþile de la Ramallah.

În Gaza, celãlalt teritoriu palestinian, si­tu­a­­þia e ºi mai complicatã. Din 2005, de când Israelul s-a retras complet de-aici, cu tot cu evreii din colonii, palestinienii au avut alegeri. Dacã în Cisiordania a c⺭tigat Fatah, din urnele din Gaza câºtigãtori au ieºit extremiºtii de la Hamas, votaþi masiv de populaþie dupã ce ºi-au arogat me­ritul de a-i fi alungat pe sioniºti din Fâºie. De la alegerile din ianuarie 2006, Ga­za este un teritoriu prac­tic închis. Hamas încaseazã direct taxele pales­tinie­ni­lor din Gaza ºi nu plãteºte nimic cãtre Au­toritatea Palestinianã de la Ramallah, a cã­rei legi­timitate nu o recunoaºte. Israelul continuã sã furnizeze, de exemplu, apã ºi curent pentru comunitatea palestinianã din Gaza, însã costul este suportat din ce se adunã în bugetul guvernului de la Ra­mal­lah, ca­re plãteºte ºi aceste facturi. Ace­laºi lucru se întâmplã în cazul serviciilor medicale, precum ºi în multe alte situaþii. Întrucât Hamas este consideratã de statele din Vest o organizaþie teroristã, nu existã un dialog între UE sau SUA ºi Gaza, astfel cã aju­toa­rele Vestului pentru cei conduºi de Hamas vin prin intermediul Autoritãþii de la Ra­mallah, condusã de celãlalt mare bloc po­litic palestinian, Fatah, mai mo­de­rat ºi ca­re, de câþiva ani buni, a renunþat, cel pu­þin declarativ, la lupta de gherilã.



Politica

Nu existã palestinian care sã nu fie inte­re­sat de politicã. Cu toate astea, palestinienii par o naþie imposibil de condus. Cea mai mare rup­turã între cei de acelaºi sânge s-a produs atunci când Fâºia Gaza a intrat sub tutela Hamas. Între cele douã mari gru­puri politice palestiniene, Hamas ºi Fatah, au existat confruntãri ºi existã divergenþe.

Dacã Hamas nu este frecventabilã pentru Occi­dent, Fatah, formaþiunea creatã de Arafat ºi condusã astãzi de Abbas, este consi­de­ratã ca fiind reprezentantul voinþei pales­tinienilor. Lucrurile nu sunt însã deloc simple: nici Hamas ºi nici Fatah nu mai au vreo legitimitate de mai bine de trei ani, de la terminarea mandatului parla­men­tu­lui ales în 2006. Ambele formaþiuni au re­fuzat sã se confrunte în noi alegeri, fiecare aruncând vina pe adversarul politic.

În vreme ce Hamas este acuzatã de pale­s­tinienii moderaþi de piedici în calea pro­cesului de pace, în special din cauza aten­tatelor teroriste ºi a atacurilor împotriva ci­vililor israelieni, radicalii criticã Fatah pen­tru corupþia la nivel înalt ºi pentru cã se agaþã de putere. Ambele blocuri politice sunt însã slãbite dupã atâþia ani de putere, astfel cã majoritatea palestinienilor de rând aºteaptã o alternativã. Discuþiile între cele douã pãrþi sunt însã cvasiblocate, nici Abbas ºi nici liderii Hamas nefiind dispuºi sã-ºi punã mandatele pe masã ºi sã mear­gã la urne. Nemulþumiþi ºi de unii, ºi de al­þii, palestinienii cautã alternative ºi se uitã ºi spre statele vecine.



Soluþia?

Este început de iulie ºi în Egipt, þara ve­cinã, a început un rãzboi civil. La terasele din Ramallah se discutã aprins despre deznodãmântul crizei egiptene, în vreme ce pe ecranele uriaºe ruleazã imagini în di­rect din Cairo, transmise de Al-Jazeera. Toa­tã lumea face scenarii, legãturi ºi supo­ziþii. În aceeaºi perioadã, guvernul de la Ramallah a anunþat cã este în negocieri cu secretarul de stat american John Kerry, ca­re pare sã-ºi fi fãcut o misiune din a rezol­va cea mai mare crizã din Orientul Mij­lociu. Nimeni însã nu scapã o vorbã des­pre obiectul discuþiilor dintre Kerry ºi Au­toritatea Palestinianã a lui Abbas. Nici mã­car doctorul Ehab Bessaiso, proaspãt nu­mit în funcþia de purtãtor de cuvânt al gu­ver­nului de la Ramallah. „Nice try!“, mi-a rãspuns, politicos, de la biroul sãu su­pra­vegheat de douã tablouri ale lui Arafat ºi Abbas, la orice întrebare legatã de dia­lo­gul cu înaltul reprezentant al SUA.

Zvonul cel mai rãspândit este cã John Ker­ry încearcã sã aplice „soluþia celor douã state“: Israel ºi Palestina, cu graniþe clar de­limitate, având în minte atât planul ONU dinainte de 1967, cât ºi situaþia la zi din te­ren. Te­o­retic, existã o soluþie ºi pentru pro­blema coloniilor: cele mari rãmân te­ri­toriu isra­elian, iar cele mici rãmân în mâi­nile pa­lestinienilor, care, eventual, le cum­pãrã de la statul Israel. În plus, în schim­bul terenului ocupat de coloniile mari din Ci­siordania, Israelul dã Palestinei aceeaºi suprafaþã din teritoriul sãu. Pentru mulþi palestinieni însã, soluþia celor douã state este doar una valabilã temporar. Filosofia lor, pe scurt, este urmãtoarea: ne facem un stat independent, creºtem eonomic, ne fa­cem armatã ºi îi aruncãm pe israelieni în mare.

Îi va convinge Kerry pe Abbas ºi ai lui sã reia negocierile? Va reuºi oare sã-i con­vin­gã atât pe cei din Hamas, cât ºi pe adver­sarii lor din Fatah sã organizeze alegeri? Pe ce rezultat mizeazã, în eventualitatea în care palestinienii mãcinaþi de atâtea ºi-atâtea probleme ajung la urne? Va negocia Kerry cu Israelul problema arzãtoare a co­loniilor sau nu-i va convinge sã punã acest subiect în discuþie? Ar fi în stare pales­ti­nienii, atât de divizaþi astãzi, sã-ºi con­du­cã statul în pace, spre progres sau îl vor bãga în primul copac imediat ce vor primi „cheile“ de la organizaþiile internaþionale? În fine, ce se va întâmpla dacã eºueazã ºi pla­nul lui Kerry, pe care oricum pales­ti­nienii, la fel ca norvegienii în anii ‘90, îl acuzã cã nu vrea decât sã intre în istorie ca cel care a rezolvat cea mai mare crizã a ultimului secol?



***



Shadi, prietenul meu palestinian, a vãzut multe: era sã moarã împuºcat de un colonist înarmat cu un Uzi, dupã ce, în prima Intifada, a dat cu pietre în maºina lui, a pregãtit sute de „molotoave“ alãturi de vecinii lui, iar în ultimii ani a participat la zeci de pro­teste, în special în satul lui, unde, im­placabil, a ajuns zidul.

„Am putea ajunge la o a treia Intifada“, spune Shadi, tolãnit pe o canapea pufoasã, la cea mai frumoasã ºi rãcoroasã terasã din Ramallah, trãgând din narghileaua de lã­mâie cu mentã.„Dar nu acum, acum nu se poate. Ai nevoie de sufletul oamenilor pen­tru o Intifada!“, ofteazã el, privind în gol spre cerul senin.

În rãcoarea serii se aude Mr. Tambourine Man al lui Bob Dylan.

(Text si fotografii: Ovidiu Vanghele, jurnalist Centrul de Investigatii Media. Material realizat cu sprijinul Reprezentantei Uniunii Europene in Ierusalimul de Est. Text publicat si in Revista “22″.)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/eABStgIbPDI

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cati ani a durat razboiul de 100 de ani ?
In ce tara a fost descoperita palaria "Panameza" ?
In ce luna sarbatoresc rusii revolutia din octombrie ?
Dupa ce animal au fost botezate insulele Canare ?
" verificati-va cunostintele de cultura generala " !

De la: Radu_b10, la data 2013-09-27 22:26:50Cati ani a durat razboiul de 100 de ani ?
In ce tara a fost descoperita palaria "Panameza" ?
In ce luna sarbatoresc rusii revolutia din octombrie ?
Dupa ce animal au fost botezate insulele Canare ?
" verificati-va cunostintele de cultura generala " !

Daca tot dai copy/paste, baga-le si tu pe toate

listã de rãzboaie dupã numãrul de morți provocate. Aproximativ 3023 de rãzboaie au fost înregistrate în istoria scrisã a omenirii.


60.669.200 - 84.589.300 – Al Doilea Rãzboi Mondial (1939 – 1945)
30.000.000–60.000.000 – Invaziile mongole (1206 - 1324) (500 000 de victime (6-7% din populația rusilor) numai în timpul Invaziei mongole în Rusia Kieveanã
25.000.000 – Dinastia Qing cucerește dinastia Ming (1616 – 1662)
20.000.000 – Rebeliunea Taiping (dec. 1850 – aug. 1864)
16.563.868-30.000.000 – Primul Rãzboi Mondial (1914 – 1918)
16.000.000 – Rebeliunea lotusului alb (1794 – 1804)
13.000.000 – Rebeliunea lui An Lushan (755 – 763)
10.000.000 – Perioada statelor beligerante (475 î.Hr. – 221 î.Hr.)
10.000.000 – Revolta sprâncenelor roșii (9 – 24)
8.000.000–12.000.000 – Revolta Dungan (1862 – 1877)
7.500.000 – Rãzboiul Civil Chinez (1927 - 1949)
7.000.000–20.000.000 – Cuceririle lui Timur Lenk (1370 - 1405)
7.000.000 - Reconquista (711 - 1492)
5.000.000–9.000.000 – Rãzboiul Civil Rus și intervenția strãinã (1917 –1922)
5.000.000 - Cuceririle lui Aurangzeb (împãrat mogul) (1681 - 1707)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/documentele-confidentiale-ale-afaceri...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/banii-marilor-corupti/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/afacerile-familiei-geoana/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/softul-pentru-referendum-se-ascunde-i...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/solutii-pentru-stoparea-abuzului/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/afacerea-cainele-fara-stapan/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.riseproject.ro/articol/criza-cipriota-milionarii-romani-care...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***