Verificati-va cunostintele de cultura generala

youtu.be/fGPHpZ8Krsk

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2013-09-06 15:26:44youtu.be/fGPHpZ8Krsk[/quote]


valahia in cadrul civilizatiei ariene...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

�Rom�nia molusc�, o carte despre care nu se va vorbi

Cele aflate �n cartea aceasta le g�ndim sau ni le povestim zilnic mai to�i �i mul�i le-am putea scrie dac� am avea experien�a, competen�ele, luciditatea, puterea de analiz�, harul de exprimare �i - nu �n ultimul r�nd - curajul autorului ei. Generalul Mircea Chelaru a avut o carier� militar� spectaculoas�, �n s�geata, brusc lansat� �i brusc �ntrerupt�; s-a �ncercat, ca politician, �n c�teva partide �i mi�c�ri, dar nu pare fi f�cut pentru genul de politic� de pe D�mbovi�a �i �i �mpline�te acum menirea ca lider de opinie �n agora (nu-i zic societate civil�, c�ci la noi au compromis destui conceptul), iar ca autor, exceleaz�. Ca �i, �n ultimii c��iva ani, Mircea Mali�a (prin �Cumin�enia p�m�ntului") sau Claudiu Iordache (prin �Apocalipsa dup� Cioran"), Mircea Chelaru scrie o carte depre stricarea (din pricini �i endogene �i exogene) a Rom�niei �i a rom�nilor �i stabile�te, �i el, c� prima �i cea mai urgent�, esen�iala �i existen�iala cerin�� a acestui neam este supravie�uirea sa. Interesul na�ional al Rom�niei, sintagma at�t de bagatelizat� prin gongoric� suprafolosire, nu este azi nici cine �tie ce menire regional�, continental�, ci pur �i simplu salvgardarea nealterat� a identit��ii na�ionale �i a suveranit��ii de stat, mai grav, a viabilit��ii ca stat.

Cartea nu e nici �C�ntare a Rom�niei", nici t�nguire, ci diagnosticul cuiva care-�i �tie �i �i iube�te pacientul. Nu e strig�t �ndurerat de t�n�r abia ie�it din adolescen�� �i, dup� unii, �nc� teribilist, cum era Cioran la v�rsta c�nd scria �Schimbarea la fa�� a Rom�niei", nici jurnal de �nsemn�ri cinice �i amare ca al lui Argetoianu, ci reflec�ii sobre �i punctuale, �ntr-un elegant �i inspirat discurs metaforic, dar prin aceasta nu mai pu�in exact �i riguros �n cele afirmate, �ntr-o viziune pus� sub celebrele fragmente �n chestiune din Dimitrie Cantemir �i Mihai Eminescu (puse �i ca motto al c�r�ii), despre cum s� ne privim �i s� ne judec�m noi �n�ine, rom�nii, pe noi �n�ine. �i �ncepe cu constatarea c� �am devenit altceva f�r� voia noastr�", nu ne mai �n�elegem �ntre noi, �ne c�ut�m st�p�ni inventa�i la care s� ne p�r�m". Suntem victimele unui �mutant comportamental perfid, extravagant, bazat pe puterea banului, pe consumul dezm��at al clipelor de via��, pe refuzul d�inuirii �i abandonul continuit��ii".�i a�a am ajuns ��n grajdul civiliza�iei moderne", pentru c� legisla�ia, credin�a, educa�ia, etica, armata, sunt puse �n slujba convertirii Rom�niei �ntr-o �t�r�toare nevertebrat�". Cu o identitate na�ional� tot mai precar� �i mai incert�, mai vulnerabil� �i mai asaltat� �i mai greu de ap�rat �n fa�a t�v�lugului unei �anume" globaliz�ri.

�Corciturile politice au compromis virtu�ile conceptului globaliz�rii", scrie generalul Chelaru, dar au compromis - aten�ie! - �i virtu�ile patriotismului, na�ionalului, asupra c�rora �mproa�c� l�turi a�a-zis europene, mondialiste, cosmopolite. Dar �cinci elemente specifice, ele �nsele, nu pot fi negociate vreodat�: steagul, c�ntecul, portul, limba �i datina". Asupra lor se �ndreapt� interesele uniformiz�rii sub o guvernare mondial�, �ntr-o form� sau alta. �Se pare c� nici Na�iune nu mai avem. Civismul sau tot ce este civic este prezentat ca un panaceu universal [...]Suntem pe cale de a deveni Noul Babilon".

Ultima fraz� a c�r�ii este vag �ncrez�toare �n viitor (de�i �ncepe cu �Cred cu convingere c�..."). De aceea, nu vom ie�i demoraliza�i din lectur� acestei c�r�i, dac� revenim la un motto de capitol, din Mircea Eiade: �O na�iune [...] �nfrunt� eternitatea [...] numai prin ce g�nde�te �i descoper� �i se creeaz� �ntre hotarele ei". Unul dintre primii recenzen�i ai c�r�ii (contribu�ia sa e inclus� chiar �n volum) prezice c� �foarte probabil, acest volum va fi viu discutat �i criticat". Enorm�, amarnic� eroare! Se va face totul pentru ca aceast� carte s� treac� total neobservat�. Peste ea vor fi pr�v�li�i mun�i de t�cere. Va fi premeditat �i metodic ignorat�. Despre bomba atomic� s-a spus.c�, din p�cate, nu mai poate fi dezinventat�. Nici cartea-bomb� a lui Mircea Chelaru - de data aceasta din fericire - nu mai poate fi dezinventat�, ci doar c�t mai ascuns� fire�tilor ei cititori. Cel mai de folos lucru pentru aceast� carte - �i superlativul pe care-l merit�- este �ndemnul de a o citi. Aprecierea optim� pentru aceast� carte este �ndemnul presant de a fi cunoscut� de c�t mai mul�i. footer

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

�Drama noastr� demografic� - o carte incomod�

Vasile Ghe��u - Drama noastr� demografic�Scriu despre o carte care, �n vremuri normale, adic� �n care se citesc lucruri serioase, ar fi fost un mare succes de libr�rie �i de public. O carte care �n timpul crizei politice prelungite din 2012 ar fi trebuit s� fie una de scandal. Dar mai ales o carte cutremur�toare prin revela�iile �i prin previziunile ei - �ntrutotul �tiin�ifice - �i care, tocmai din aceast� cauz�, se a�eaz� �ntre scrierile care vor fi ignorate �n mod premeditat, vor fi acoperite c�t mai repede de uitare voit� �i vor fi ocolite cu mare grij� ca un c�mp de mine gata s� arunce �n aer totul, la imponderabil� adiere.

Cartea �Drama noastr� demografic�", Ed. Compania, autor profesorul Vasile Ghe��u, este de fapt un studiu cu vreo 50 de pagini de text compact, ultradens �i este comentariul competent �i avizat al unui mare specialist al demografiei care aduce la cuno�tin�� �i explic� pe �n�elesul tuturor datele recens�m�ntului din octombrie 2011. Un recens�m�nt ale c�rui date am�nun�ite �i definitive se a�teapt� s� le avem abia la jum�tatea acestui an, 2013. Oricum, �tim deja c� popula�ia �stabil�", �constatat�", a Rom�niei este ast�zi de aproximativ 19 milioane de locuitori, adic� tot at�ta c�t era �n 1965. Dup� cre�terea for�at� a popula�iei impus� de Ceau�escu, au urmat dou� decenii catastrofale, ca performan�e demografice, �n democra�ie! Astfel �nc�t ast�zi ne-am �ntors �n situa�ia de acum aproape 50 de ani. Era oare musai c� ra�ia de libertate s� se �nso�easc� �i cu o ra�ie tot mai mare de contraceptive, �i cu tot mai multe �ntreruperi de sarcin�? �i c� aceea�i ra�ie de libertate s�-i fac� pe rom�ni s� fug� din �ara unde-or vedea cu ochii pentru a-�i afla de lucru? E de vin� pentru aceast� involu�ie dezastruoas� popula�ia Rom�niei sau cei care, de la c�rma statului, au adus-o �ntr-o situa�ie ca �n vremuri de r�zboi sau de cium�? Cumplit� �ntoarcere �n timp! Iar viitorul e �i mai �ntunecat. �n 1965, cre�terea natural� a popula�iei era de 115 000 de persoane, �n 2011 a fost, dimpotriv�, o sc�dere natural� a popula�iei, de 55 000. Dac� lucrurile vor continua tot a�a, �n 2050 vom fi, �n �ar�, mai pu�in de 15 milioane de suflete. Iar la sf�r�itul secolului, �n 2100, s-ar putea s� mai fim mai pu�in de opt milioane. �Tot ce-i rom�nesc nu piere"? Ba piere, �i �nc� �n ritm galopant. �i �n nep�sarea, nesim�irea sau iresponsabilitatea nepedepsita a celor obliga�i s� pun� stavil� extinc�iei unei popula�ii de �ar� care tocmai a intrat �n lumea democra�iei.

De ce aceasta sc�dere dramatic� a popula�iei? Din cauza sc�derii natalit��ii, ca urmare a dificult��ilor social-economice cu care se confrunt� marea mas� a popula�iei, dar, �n primul r�nd, din cauza migra�iei externe masive, datorat� acelora�i factori. �M� �ntreb ce fel de programe s-au elaborat �n anul 2011 �i ce fel de programe se elaboreaz� �n acest an (2012-n.n.) �i pentru anul 2013 �n ministerele �i celelalte institu�ii [...]. Este vorba de s�n�tate, educa�ie, preg�tirea �i utilizarea for�ei de munc�, dezvoltare regional�".
Pierderea a 2,6 milioane de locuitori �n numai zece ani nu e doar o palm� pe obrazul ce decid destinul Rom�niei, este de fapt problema supravie�uirii ca stat, pe vatra sa istoric�, a unui �ntreg popor. �i atunci, c�nd �n doar zece ani, popula�ia scade cu o zecime, adic� e decimat�, s� ne mai mir�m c�nd auzim vorbindu-se tot mai des despre supravie�uirea Rom�niei footer

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Regele si monarhia
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu
Joi, 05 Septembrie 2013 15:23

Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea, MihaiPasiunea �i morala, doua fe�e ale monedei pierdute de Neamul Rom�nesc

�n cumplita dezl�n�uire de interese �i de patimi care nu mai �in seam� de nimic, sarcina ap�r�rii drept��ii omene�ti, a�a cum ne-a �nv��at opera de g�ndire a Str�mo�ilor, ajunge a fi deosebit de grea �i ea impune acelora care au r�spunderea existen�ei amenin�atelor �state mici� �i a men�inerii unui popor care impune nu prin num�r, ci prin martiriologie. De la M�ntuitorul nostru Iisus Hristos - Imp�ratul Vie�ii, condi�ia �mp�r�teasc� va fi una jertfelnic�. Privit� sub aspectul jertfei �mp�r�te�ti, istoria cre�tin� prezint� un adev�r care ar trebui s� cutremure �n�elegerea uman�: tronurile �mp�r�te�ti au fost oriunde �n lumea cre�tin�, dar tot mai des la noi, altare �ns�ngerate, pe care s-au jertfit �mp�ra�ii �i domnii �i mai to�i voievozii no�tri.

Pentru a �ncepe o cercetare mai cuprinz�toare a regalit��ii �n Rom�nia ,prima �ntrebare care se impune este :de ce au adus Rom�nii un prin� str�in �n fruntea Statului? Pentru a r�spunde corect vom apela �nt�i la medita�ia lui Corneliu Zelea Codreanu: �Domnitorul Cuza merit� calificativul de �foarte bun�, pentru c� at�t �n politica intern� c�t �i �n cea extern� s-a identificat total cu linia Neamului. S-a �ngrijit de ridicarea ��ranului �i a f�urit Unirea Principatelor. Devenind ostil oligarhiei, a fost detronat de aceasta. Oligarhia s-a orientat spre o variant� str�in� , care s� le asigure casta�. Imediat coali�ia a lansat ideea c� Rom�nii sunt incapabili s� aib� un domnitor p�m�ntean �i au hot�r�t s� angajeze un prin� str�in care s� asigure pozi�ia social� dominant� a castei ciocoie�ti. Dup� o scurt� c�utare, au ales un prin�, din faimoasa familie de Hohenzollern. Noul prin�, mai t�rziu rege, Carol I, este evaluat de istoriografia oficial� rom�nesc� ca un model de rege, bun organizator, demn, onest �i omul care a dob�ndit independen�a na�ional�. De fapt Carol a fost angajat c�nd a fost adus �n �ar�, cu condi�ia s� ��nghe�e� orice progres social sau democratic.

Carol a �n�eles repede sistemul care �i permitea s� se �mbog��esc�. A acceptat investitori str�ini �n Rom�nia care trebuiau s�-i pl�teasc� un comision gras, un �per�. El a fost amestecat �n scandalurile Strusberg (calea ferat�), Hallier (portul Constan�a), apoi fortifica�iile din jurul Capitalei �i linia Foc�ani-N�moloasa, la fel ca �i �n afacerea tramvaielor din Bucure�ti �i alte afaceri mai m�runte. Cea mai mare afacere a lui Carol a fost aceea cu Domeniile Coroanei Regale. Casta ciocoiasc� i-a d�ruit lui Carol un domeniu de 118.000 acri, (46.000 ha) o suprafa�� uria�� defalcat� din averea public�, proclam�ndu-l pe Carol drept �primul s�tean� al ��rii! �n ceea ce prive�te independen�a, au fost osta�ii rom�ni care au murit la Plevna �i Grivi�a aceia care au dob�ndit independen�a �arii, care de fapt a mai fost u�urat� �i de dorin�a ��rilor vestice de a st�vili �naintarea Ru�ilor spre Dardanele.

Recuno�tin�a poporului rom�n pentru activitatea regeasc� a lui Carol a devenit evident� �n ultimele sale zile, c�nd �i d�dea sf�r�itul �i c�nd bucure�tenii au acoperit zidurile palatului regal cu afi�e �De �nchiriat!�. Ferdinand, viitorul rege, venind �n �ar� �i dup� c�s�toria cu principesa Maria de Saxa Coburg-Gotha, noua pereche princiar� a avut o via�� conjugal� plin� de scandaluri, desp�r�iri, infidelit��i, �mp�c�ri, nedemne de ni�te vl�stare princiare. Dup� perioada cuceririlor amoroase pe c�mpul �colii de fete �Elena Cuza�, prin�ul amorez se �mprietene�te cu o doamn� de onoare de la Palat - Elena V�c�rescu, cu care �ncepe o scandaloas� idil� ce avea s� pun� �n lumin� �nsu�irile suflete�ti ale lui Ferdinand. Chiar dac� era o pasiune �nobil� pentru o femeie de �nalt� cultur� �i cu un real talent, vl�star de vi�� boiereasc�, descendent� a unei familii ilustre care a jucat un rol de frunte �n istoria culturii rom�ne�ti, pasiunea sa r�m�ne tot adulterin�.

Afl�ndu-se de aceast� leg�tur�, care se dorea concretizat� �ntr-o c�s�torie, se isc� un �ir de certuri �n familie. Favorizat� �i patronat� de regina Elisabeta, �nt�mpin� rezisten�a d�rz� a regelui Carol �i a camarilei sale, prin vocea autorizat� a boierului Lasc�r Catargiu: �aiasta nu se poate, Maiestate!� Regina Maria, jignit� �n onoarea ei, pleac� la rude �n Anglia.

Carol I, care ducea o via�� auster�, se g�ndea chiar la dezmo�tenire, dac� ar fi permis Constitu�ia. Este delegat Ion Br�tianu s� trateze cu principesa Maria �ntoarcerea �n �ar�. Br�tianu o g�se�te pe principes� cu un copil, f�cut �n timpul celor doi ani c�t a lipsit din �ar�. Maria se �nvoie�te �n urm�toarele condi�ii: Ferdinand s� �nfieze copilul bastard �i s�-l declare ca fiind al lui, iar Elena V�c�rescu s� p�r�seasc� �ara pentru totdeauna. Neg�sind alt� solu�ie, Br�tianu accept�, iar Maria, peste ani, recunoa�te c� tat�l real, biologic al principesei M�rioara, viitoarea regin� a Iugoslaviei a fost de fapt Marele Duce Boris Vladimirovici de Rusia.

Ferdinand, noul rege, devenit faimos prin activitatea �romantic� a so�iei sale, a fost un rege slab, hipnotizat de Br�tianu,[1] o simpl� marionet� �n m�inile celui mai sinistru om politic din Rom�nia, Barbu Stirbey, amantul statornic al so�iei sale,[2] care a dominat �i controlat toat� via�a politic� din 1914 p�n� �n 1927 �i mai t�rziu, �ntre 1940-1946, �i care a fost amestecat �n cele mai tenebroase ac�iuni.

Regele Ferdinand a avut marele merit de a fi intuit �n persoana lui Ionel Br�tianu, pe �Omul de Stat ales de Providen��, de al c�riu destin politic va depinde soarta Na�iei; �i de ce nu, �i a sa, precum �i ne-�ansa de a avea al�turi de el pe regina Maria, cu impresionanta ei �d�ruire�. Ceea ce este de net�g�duit este faptul c� regina Maria a n�scut �ase copii, primul fiind cel ce avea s� fie viitorul mo�tenitor al tronului, Carol al II-lea �i tat�l viitorului ultim rege, Mihai I, iar cea de-a cincea n�scut� fiind principesa Ileana, viitoarea maic� Alexandra �i cea desemnat� de destin s� r�scumpere timp de trei decenii prin smerenie �i rug�ciune multele r�t�ciri lume�ti ale p�rin�ilor. Si nu numai. Simpl� coinciden�� poate este �i faptul c� �i principesa Ileana na�te �ase copii, patru av�nd ca tat� pe Anton de Austria �i doi pe doctorul �tefan Is�rescu .

Regalitatea nu este un privilegiu personal, ci o datorie de slujire �naintea lui Dumnezeu, pentru poporul s�u. Ce condi�ie trebuie s� �ndeplineasc� un monarh ca s� r�m�n� �n istorie cu renumele de �bun� sau �foarte bun�? �Exist� o linie a vie�ii Neamului. Un monarh e mare �i bun c�nd se men�ine pe aceast� linie. E mic sau r�u �n m�sura �n care se �ndep�rteaz� de aceast� linie a vie�ii Neamului sau i se opune. Iat� legea monarhiei!� (Corneliu Zelea Codreanu)

Noi, cei simpli �i mul�i, care nu avem dec�t m�ndria mo�tenirii p�rin�ilor no�tri de care suntem lega�i doar prin bog��ia p�str�rii tezaurului neamului daco-rom�n la temelia satului str�bun, �n�elegem poate mai greu de ce mo�tenitorii - reali sau doar accepta�i - ai �ilustrei� familii de Hohenzollern nu au curiozitatea sau t�ria moral� s�-�i accepte cu demnitate trecutul adev�rat, s� �n�eleag� c� neamul rom�nesc, respect�nd spriritul cre�tin ortodox, a �tiut s� ierte �i s� tac�. Dar nu s� �i uite. Se zice, pe bun� dreptate, c� atunci c�nd semeni v�nt culegi furtun�! Oare acest adev�r s� se schimbe at�t de mult �nc�t atunci c�nd semeni lips� de moralitate s� culegi Castele?


[1] R.W. Seton-Watson
[2] T.Elsberry, Maria of Romania

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Dacia �i poporul daco-rom�n
Dr. Napoleon Savescu

M-am �ntrebat de multe ori care este motorul schimb�rilor pozitive �ntr-o societate �i trebuie s� recunosc c� de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuz� s� accepte un adev�r relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt lega�i de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caut� un adev�r absolut. Deci pe ei �i �ndemn s�-�i �ntrebe profesorii de istorie �i de limba rom�n�: c�t la sut� din Dacia a fost cucerit� de romani? �i dac� profesorul �tie r�spunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se �ntindea de la vest la est, de la lacul Constan�a-Elve�ia de azi �i p�n� dincolo de Nipru). Urmeaz� alt� �ntrebare: c��i ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? �i dac� profesorul va r�spunde: numai 164 ani, atunci pute�i merge la urm�toarea �ntrebare: Solda�ii "romani" chiar veneau de la Roma �i chiar erau fluen�i �n limba latin� ? Aici le va fi �i mai greu s� v� r�spund�, c�ci acei solda�i �romani" vorbeau orice limb� numai latina nu! Cohortele aflate pe p�m�ntul Daciei cuprindeau solda�i din diferite p�r�i ale imperiului roman, uneori foarte �ndep�rtate. G�sim Britani din Anglia de azi, Asturi �i Lusitanieni din peninsula Iberic�, Bosporeni din nordul M�rii Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin, din p�r�ile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Re�i din p�r�ile Austriei �i Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, p�n� �i Numizi �i Mauri din nordul Africii (C.C.Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130). �i ultima �ntrebare: Cum a fost posibil ca �ntr-un a�a de scurt interval istoric TOAT� popula�ia Daciei s�-�i uite limba �i s� �nve�e o limb� nou�, limba latin�, de la ni�te solda�i �romani" care nici ei nu o vorbeau?

C�nd toate popoarele civilizate din lume ini�iaz�, desf�oar� �i promoveaz� valorile istorice care le �ndrept��esc s� fie m�ndre de �nainta�ii lor, g�sim opinia unor astfel de �adev�ra�i rom�ni", care, nici mai mult, nici mai pu�in, spun despre formarea poporului daco-rom�n: "solda�ii romani au adus femeile �i fetele dace �n paturile lor �i a�a s-au n�scut genera�ii de copii, care �nv��au numai limba latin� de la tat�l lor, soldatul �roman". Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug �i de pe Nipru, acele so�ii �i fete de traco-ge�i �i carpi, de la sute �i sute de kilometri dep�rtare ca s� fie �fecundate" de solda�ii �romani"? Dup� p�rerea stimabililor, femeile daco-gete erau �i �curve", ba chiar �i mute, nefiind �n stare s�-�i transmit� limba str�mo�easc� copiilor lor! C�t despre noi, urma�ii lor, cum ne-am putea numi altfel dec�t �copii din flori" ap�ru�i dintr-o aventur� amoroas� a �ntregii popula�ii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu �m�ndrie", a�tept�nd apari�ia �s�mburilor" noului popor �i gr�bindu-se, �ntre timp, s� �nve�e c�t mai repede �i mai bine noua limb�, limba latin�, c�nd de la so�ii, c�nd de la fiicele lor (iubite ale solda�ilor romani cuceritori) ba chiar �i direct, de la solda�ii romani n�v�litori ce le-au �njosit c�minele.

La Centrul Cultural Rom�n (din New York), pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o alt� somitate, de origine rom�n�, prof.dr. �n arheologie Ioan Pisso, c� dacii au �nv��at latina, de la romani, prin b�ile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin b�ile romane �i de la ni�te solda�i cam f�r� haine pe ei? Nu prea �tiu ce a vrut s� spun� stimabilul profesor din Cluj despre b�rba�ii daci, dar cred c� nici un rom�n, nici m�car �n joac�, nu are voie s� fac� o astfel de afirma�ie dec�t dac�... De fapt tot d�n�ii ne spun c� ne tragem din �doi b�rba�i cu... bra�e tari"! Astfel de declara�ii �istorice" te fac s�-�i dore�ti s� fii orice, numai rom�n nu!
Dacia a fost cotropit� de romani �n propor�ie de numai 14% �i pentru o perioad� istoric� foarte scurt�, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost c�lcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut c� �ntr-o a�a de scurt� perioad� istoric�, dacii s� fi �nv��at latina , f�r� ca pe 86% din teritoriul lor s�-i fi �nt�lnit pe solda�ii romani. Dar dac� nu de la romani au �nv��at dacii latina , atunci de la cine? - se �ntreab� aceia�i demni urma�i ai lui Traian? Herodot ne spune c� cel mai numeros neam din lume dup� indieni erau tracii. Dio Casius ne spune �i el: �s� nu uit�m c� Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian �i Decebal au fost r�zboaie fratricide, iar Tracii au fost Daci". Faptul c� dacii vorbeau �latina vulgar�", este �un secret" pe care nu-l �tiu numai cei ce refuz� s�-l �tie. �C�nd sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit t�lmaci, afirm� Densu�ianu �i asta schimb� totul. Deci dacii �i romanii vorbeau aceea�i limb�!" Dac� ast�zi se consider� c� 95% din cuno�tin�ele acumulate de omenire sunt ob�inute �n ultimii 50 de ani, s� vedem cum �i no�iunile noastre despre istoria poporului daco-rom�n pot evolua. C�nd nu de mult s-a publicat teoria evolu�iei speciei umane �n func�ie de vechimea cromozomal�, s-a ajuns la concluzia c� �prima femeie" a ap�rut �n sud-estul Africii.

Urm�torul pas uria� a fost �n nordul Egiptului, iar de aici, �n Peninsula Balcanic�. C�nd profesoara de arheologie lingvistic� Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles , California , a �nceput s� vorbeasc� despre spa�iul Carpato-dun�rean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a �nceput s� existe, am fost pl�cut surprins �i m-am a�teptat ca �i istoricii no�tri s� reac�ioneze la fel. Dar, din partea lor am auzit numai t�cere. C�nd profesorii Leon E. Stover �i Bruce Kraig �n partea �The Indo-European heritage", ap�rut� la Nelson-Hall Inc., Publishers, 325 West Jack son Boulevard, Chicago, Illinois 60606 , vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europ� a mileniului 5 �.d.H., care-�i avea locul �n centrul Rom�niei de azi, s� nu fim m�ndri? C�nd studiile de arheologie molecular� ne �ndrept��esc s� ne situ�m pe primul plan �n Europa ca vechime, nu-mi este u�or s� le r�spund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent al�ii despre noi �i nici m�car ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea matern� a unor mumii vechi de sute �i mii de ani.
Teoria genoamelor situeaz� spa�iul carpato-dun�rean ca fiind, nici mai mult nici mai pu�in dec�t, locul de unde a �nceput Europa s� existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiser� primele 3 Eve �i primul Adam... C�nd am scris �Epopeea Poporului Carpato-dun�rean" �i volumele �Noi nu suntem urma�ii Romei", ��n c�utarea istoriei pierdute" �i �C�l�torie �n Dacia - �ara Zeilor", m-am bazat pe astfel de cercet�ri, dar �i pe cartea unei somit��i �n domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , c�ruia i se publica, �n anul 1993, la Barnes & Noble Books, New York, �The History of Civilization", �The Aryans". El exploreaz� �ntr-un mod fascinant originea �i difuzarea limbilor �n Europa preistoric�. �ntre paginile 176-177 public� �i o hart� ar�t�nd leag�nul aryenilor �n timpul primei lor apari�ii; �i minune mare, spa�ial Carpatodun�rean este cel vizat! C�nd roata, plugul, jugul, c�ru�a cu dou�, trei �i patru ro�i apar pentru prima dat� �n lume pe teritoriul nostru, dacic, c�nd primul mesaj scris din istoria omenirii se g�se�te tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, c�nd primii fermieri din Europa sunt descri�i pe acela�i spa�iu, �ntr-o perioad� c�nd Anglia abia se separa de continent �i din peninsul� devenea insul� - 6,500 �.d.H., (vezi John North, �A new interpretation of prehistoric man and the cosmos", 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-�i vine a crede c� tocmai cei pentru care aduni aceste informa�ii formidabile despre poporul �i spa�iul pe care �l ocupa �ara noastr�, te decep�ioneaz�!

La Primul Congres Interna�ional de Dacologie, Bucure�ti, Hotel Intercontinental, domnul profesor doctor �n istorie Augustin Deac ne vorbea despre �Codex Rohonczy", o cronic� daco-rom�neasc�, �nsum�nd 448 pagini, scris� �n limba rom�n� arhaic�, �latina vulgar�", cu alfabet geto-dac. Pe fiecare pagin� se aflau scrise circa 9-14 r�nduri. �n text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezint� diferite scene laice �i religioase. Direc�ia scrierii este de la dreapta la st�nga �i textul se cite�te de jos �n sus. Descoperim c� �n bisericile vechi, daco-rom�ne�ti, cultul ortodox se exercita �n limba �latina vulgar�", chiar p�n� �n secolele XII-XIII, c�nd s-a trecut la oficierea cultului �n limbile greac� �i slavon�. Codexul cuprinde mai multe texte, ca �Jur�m�ntul tinerilor vlahi", diferite discursuri rostite �n fata osta�ilor vlahi, �naintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronic� privind via�a voievodului Vlad, care a condus Vlahia �ntre anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, condu�i de Vlad asupra pecenegilor, �nso�it de note muzicale etc. Atunci se mir� �i se �ntreab�, pe bun� dreptate, domnul profesor doctor �n istorie Augustin Deac: �de ce institutele de specialitate ale Academiei Rom�ne au r�mas pasive la descoperirea �i descifrarea acestui document istoric, scris �n limba dacorom�n�, latina dun�rean�, �ntr-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult �naintea celui latin al romanilor?" Dar, dup� orientarea ideologic� ce o au, cei sus aminti�i ar fi preferat ca acest diamant s� nu se fi descoperit. Academia Rom�n� ar fi trebuit s� organizeze o mare sesiune �tiin�ific�, cu caracter nu numai na�ional, c�t mai ales interna�ional. Dar �i ei, la fel ca �i �rom�nii adev�ra�i", vajnici urma�i ai lui Traian, vor s� arate omenirii ce �nseamn� s� fii umil �i s�-�i dispre�uie�ti str�mo�ii, trecutul �i neamul.

Faptul c� NOI, Rom�nii, suntem str�mo�ii tuturor popoarelor latine �i nicidecum o rud� marginal� a latinit��ii, ar trebui s� ne fac� s� ne m�ndrim �i nicidecum s� c�utam contra argumente, precum cei lipsi�i de �n�elepciune care �i taie cu s�rg craca de sub picioare.
Dr. Napoleon S�vescu,
Fondator & Pre�edinte al �Dacia Revival International Society� of New York

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Poporul rom�n nu este gazet� de perete!

Marin Tra�c�
Poporul rom�n nu este o gazet� de perete �i limba rom�n�, o pionez� pe care s-o schimbi dup� m�rimea degetului care o apas�.

Am c�nt�rit foarte mult p�n� s� purced a scrie aceste r�nduri, motive ar fi multe, numai dac� l-a� men�iona pe cel �Ete, ce se mai g�si �i �sta s� se ia de noi !", �i ar fi de-ajuns. Dar cum m�nc�rimea buricelor �de�telor" nu m� las� �n pace, musai s� m� scarpin �ntre ele. Al doilea ar fi, �i mult mai important dec�t �de�tele" din dotare, �ncercarea de a se da un nume st�lcirii limbii rom�ne, de a �nmatricula graba rom�nilor de a schimba dou� vorbe �ntre dou� schele �i cinci c�r�mizi �n bra�e, �i a �limpieselor" ce dau buzna s� intre �i s� ias� de la metro �i tren spre casele �seniorelor" unde lucreaz�, nu �nainte de a-�i povesti c�t� �fian��" au pl�tit la camera proasp�t �nchiriat�, �i c�te �papeluri" au lipit pe st�lpi p�n� s� g�seasc� un loc de munc�. S�-mi fie iertat� aceast� scurt� incursiune �n a folosi c�teva cuvinte spaniole uzate mai des de rom�nii din Spania, dar era necesar pentru a creiona �materialul" de unde au plecat c�teva min�i luminate de au ajuns la concluzia c� este necesar s� numeasc� acest amestec de rom�n� cu spaniol�... �romaniol"!

La �nceput nu am dat aten�ie acestui �demers", am crezut c� este un teribilism al unor tineri c�rora le pas� de felul cum se vorbe�te pe aici. Dup� c�tva timp, am aflat cu stupoare c� tocmai un profesor s-a aplecat spre aceast� idee �i a �ncercat s� o dezvolte, dorind s�-�i aleag� ca tem� de doctorat... �romaniolul", dar cum nu existau profesori care s� noteze... a c�zut ideea. Puteam trece �i peste acest lucru, de�i m� �ngrozesc p�n� unde poate s� mearg� limitarea conceptului de identitate na�ional�.

Nu m� declar eu, aici, cel mai �nfocat patriot, de�i nu ne cost� nimic s� fim atunci c�nd este vorba despre ceea ce ne reprezint� �i avem ca mo�tenire de la cei de dinaintea noastr�. M� �ntreb, a�a, ca prostul, cei care au avut aceast� idee, nu l-au visat pe Constantin Br�ncoveanu, care mai bine �i-a v�zut familia decapitat� dec�t s� renun�e credin��? �tiu, se vorbe�te amestecat �ntre rom�nii din Spania, asta din grab�, dar �i din lejeritatea pronun��rii unor cuvinte spaniole, dar de aici �i p�n� a �ncerca s� indexezi acest lucru, pe care ei l-au denumit fenomen, �i s� denume�ti �Romaniol" discu�iile din strad�, mi se pare c� este vorba despre altceva, m� �i tem s� numesc asta nega�ie de identitate.

M� �ntreb din nou, rom�nii din Canada, Chicago, sau de oriunde altundeva, care sunt pleca�i de genera�ii �ntregi, unele familii chiar de la �nceputul secolului al XX-lea, comunit��i de rom�ni tradi�ionale, lor, de ce nu le-o fi venit ideea s� dea un nume babilonului de limbi vorbite?! Oare cum s-ar fi numit amestecul dintre rom�n� �i engleza american�... �romacan�"? S� fim serio�i �i s� ne ocup�m de lucruri mai importante, dac� avem harul scrisului s�-l folosim �n slujba celor care ne citesc, doar pentru ei scriem, nu pentru noi, s� ne demonstr�m c� suntem plini de de�tept�ciune precum ursul de miere... �n tufi�ul cu zmeur�! Pe spanioli nu-i intereseaz� acest fenomen, cum a fost denumit de ini�iatori, a�a cum nu intereseaz� nici pe omul de r�nd care tremur� azi pentru instabilitatea zilei de munc� de m�ine. Rom�ni sunt peste tot, mai mul�i sau mai pu�ini, dar ei au alte preocup�ri, nu s� indexeze limba rom�n�.

P�n� �i vlahii din Serbia, de�i �tiu s�rbe�te, clar, vorbesc tot rom�ne�te, au luptat s�-�i �ntemeieze �coli, biserici �i sunt acolo de dou� sute de ani, de c�nd ne ��ncuscrir�m" cu s�rbii prin c�s�toria unei principese rom�nce cu prin�ul Obrenovici care a primit ca �dot�" sate �i comune �ntregi populate cu rom�ni. De�i au fost amesteca�i de politica vremii, ei �i-au p�strat limba. Am �nt�lnit b�tr�ni care nici nu �tiau s�rbe�te. Nu a� l�sa acest subiect a�a u�or din plaivas, dac� la orizont nu ar fi ap�rut, la �nceputul acestui an, o alt� gogom�nie scris�. �mi pare foarte r�u c� trebuie s� fac acest lucru, cineva ar zice s�-mi v�d de ale mele, a�a cum spuneam la �nceput �i s� las lumea s� scrie ce vrea. S� scrie frate, este loc pentru to�i �i nu comentez cum se scrie, bine sau r�u, nu este treaba mea, dar s� nu se fac� afirma�ii mai mult dec�t �njositoare despre poporul rom�n, �i a�a trecut prin ciur �i d�rmon de a�a zisa Europ� unit�.

Am citit, nu demult, o afirma�ie, cum c� poporul rom�n este unul migrator! Fra�ilor, scrie�i ce ave�i de scris, despre ce vre�i voi, dar nu v� d� nimeni dreptul s� v� erija�i �n criticii unui popor �ntreg, critica�i politica, politicienii, ei, oricum, sunt trec�tori, dar poporul rom�n trebuie s� r�m�n� a�a cum �l �tim, avem obliga�ia asta. P�n� s� ne arunce cineva cu noroi �n ochi, o facem noi, gratuit, de dragul unui teribilism nejustificat. Poporul rom�n nu este o gazet� de perete unde s� ne lipim toate r�ut��ile �i frustr�rile noastre �i limba rom�n� o pionez� pe care s-o schimbi �n func�ie de m�rimea degetului care o apas�. S� nu confund�m poporul cu persoanele aflate, vremelnic, la conducere, poporul este ceva sf�nt, intangibil, este tot ce poate fi mai �ntreg �n con�tiin�a unui individ.

Nu vreau s� devin patetic, de�i ar trebui, poporul nu ni-l alegem noi, a�a cum nu noi ne alegem p�rin�ii, el este dat de Dumnezeu, este, dac� vre�i, camera noastr� de la drum, �n care p�str�m tot ce avem mai frumos dar �n care nu po�i alerga dup� un taur. Revenind la termenul de popor migrator, este mult mai grav dec�t �ncercarea cu �romaniolul". Oare numai noi am plecat aiurea prin lume s� ne c�ut�m un rost mai bun? Dac� se spunea c� tr�im �ntr-o vreme �n care lumea migreaz�, iar rom�nii de�in ponderea cea mai mare, era altceva, dar nu s� fim sco�i din context.

Istoria noastr�, at�t c�t am reu�it s-o �n�eleg, nu a consemnat nicio des�elenire din spa�iul carpato-dun�reano-pontic �i a�ezarea �n locuri cu iarb� mai gras�, ca apoi s� se �ntoarc�, ori, ce se �nt�mpl� acum este cu totul altceva. �ntr-adev�r, sunt compatrio�i de-ai no�tri care nu sunt tocmai �de pus la ran�", dar, a�a cum zic �i spaniolii, ace�tia exist� peste tot. S� critic�m ce este antisocial, ce iese din tiparele bunei convie�uiri �ntr-o societate, dar s� nu generaliz�m acest lucru pentru un �ntreg popor. Se �nghite foarte greu, cade la stomac mai r�u dec�t carnea de porc. Destul c� suntem lua�i �n b�z� de toate cancelariile Europei �i suntem socoti�i ni�te rude s�race la masa b�tr�nului continent, dar s� le mai ascu�im �i noi s�biile, mi se pare aiurea. footer

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Speciile de crocodili

Cele 4 specii importante

Crocodili si aligatorii, impreuna cu caimanii si gavialul fac parte din irdinul Crocodyliadin clasa reptilelor. Acestia pot fi recunoscutidupa forma lor de soparla, tegumentul solzos acoperit cu placi cornoase, avand un maxilar puternic si inspaimantator, inzestrat cu dinti uriasi. Speciile ordinului crocodililorsunt raspandite fara exceptie numai in regiunile cu clima calda. Ordinul se imparte in trei clase:crocodilii formeaza prima clasa, aligatorii si caimanii a doua clasa iar a treia clasa este formata dintr-o sibgura specie si anume gavialul indian sau de Gange. In general crocodilii au un corp mai subtire si un bot mai lung, iar botul aligatorilor si al camanilor este mai scurt si mai lat. Crocodilii mai pot fi recunoscuti dupa al patrulea dinte de pe maxilarul inferior care este vizibil si daca botul este inchis; la aligatori acets dinte nu este vizibil deoarece intra intr-o cavitate de pe maxilarul superior. Desi forma speciilor seamana mult, marimea exemplarelor dezvoltate vaiaza mult (intre 1,5-7 m).

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Top 10 Crocodilieni fiorosi


Crocodilii, monstri ancestrali si zeitati ale apelor, fiare cumplite care cutreiera deopotriva fluviile si lacurile tropicale, scufundandu-se si in subconstientul nostru precum o ancora atavica care ne aminteste de vremurile de demult, cand tremuram la orice clipocit de apa. Crocodilienii au stapanit planeta inca de acum 220 milioane ani, vanand de la stramosii dinozaurilor pana la oamenii din zilele noastre. Secretul lor rezida in propriul design si in infatisare, ramase neschimbate de-a lungul timpului. Sa-i cunoastem, asadar, pe cei mai teribili crocodilieni de ieri si de azi!

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

10. Rhamphosuchus crassidens

Acum cateva milioane de ani, mai precis in perioadele Miocenului si Pliocenului, in locul unde astazi este peninsula Indiana, haladuia prin ape cel mai mare membru al familiei gavialilor care a trait vreodata. Se inrudea cu gavialii actuali de care il deosebeau doar talia sa impresionanta si forma botului asemanatoare unui cioc. De altfel, numele sau stiintific de Rhamphosuchus se traduce prin �crocodilul cu cioc�. Giganticul gavial arhaic atingea o lungime record de 15-18 metri, dupa cum certifica paleontologii care i-au analizat fosilele.

Forma ciocului sau, foarte asemanatoare cu a gavialilor actuali, sugereaza ca Rhamphosuchus era o reptila acvatica specializata in prinderea diverselor specii de pesti stravechi care alcatuiau peste 90% din dieta acestui pradator superspecializat. Analizele ADN au relevant ca giganticul mancator de peste era indeaproape inrudit cu gavialul (Gavialus gangeticus) care mai supravietuieste azi doar in cateva rauri si lacuri din India si Nepal.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

9. Ceratosuchus burdoshi

Paleontologii il considera �Crocodilul cu coarne�, singurul de acest fel dintre crocodilienii fosili. Ceratosuchus a fost un aligatorid primitiv care traia in lacurile si raurile din centrul Americii de Nord de astazi, in perioada Paleocenului si Eocenului. Paleontologul William Bartels a descoperit in anul 1984 resturi fosile care contineau cranii, mandibule si placi osteoderme din regiunea cervicala care apartinusera unui aligator fosil cu infatisare stranie. Craniul sau prezenta deasupra orbitelor doua protuberante in forma de coarne, formate din expansiunile osoase crescute in partea occipitala a craniului si orientate in sus.

Paleontologii considera ca straniile excrescente aveau un rol de identificare si recunoastere sociala, Ceratosuchus fiind o specie de reptila care traia in grupuri mari, de-a lungul surselor de apa. Ceratosuchus mai prezenta o adapatare unica printre toti crocodilienii, fie ei fosili sau actuali. Dintii sai din partea posterioara a maxilarelor, turtiti si rotunjiti, avand forma unor masele primitive, erau folositi pentru sfaramarea scoicilor si melcilor acvatici, care constituiau principala sursa de hrana a acestei specii astazi disparuta.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

8. Mekosuchus

Crocodilienii din genul Mekosuchus prezinta o serie de insusiri unice printre rudele lor. Astfel, erau singurii crocodilieni complet terestri, adaptati la o viata care excludea totalmente mediul acvatic. Faceau parte intr-o subfamilie proprie, Mekosuchinae si traiau in Australia si insulele Pacificului de Sud in perioadele Miocenului si Ecocenului.

Au existat 4 specii: Mekosuchus inexspectatus, kolpokasi, sanderi si whitehunterensis. Toate prezentau o dentitie adaptata hranirii cu moluste. Specia Mekosuchus kolokasi a supravietuit pana acum 3.000 de ani pe insulele Efate si Vanuatu. In momentul in care primii oameni au colonizat aceste insule din Pacificul de Sud, stranii crocodilieni de pamant, adaptati mersului in viteza si alergarii, au fost vanati pana la extinctia totala, intrucat aveau o talie de maximum 2 metri lungime si nu prezentau periculozitate pentru primele echipe de vanatori samoani care i-au intalnit.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

7. Aligatorul american (Alligator mississippiensis)

Cel mai mare membru al familiei aligatorilor traieste si astazi in numar mare in zonele subtropicale mlastinoase din sud-estul Statelor Unite ale Americii, indeosebi in Florida, Louisiana, South Carolina, Georgia, Alabama, Mississippi, Arkansas, Texas si Oklahoma. Aligatorii se hranesc in special cu pesti, pasari de apa, broaste, serpi, testoase si mamifere. Aligatorii de talie mare sunt capabili sa ucida si pume sau ursi negri americani, dupa cum certifica unele cazuri. Cu toate ca un exemplar adult este perfect capabil sa omoare un om, aligatorii se tem de oameni si cauta sa-i evite, neconsiderandu-i printre prazile lor obisnuite. In acest sens, apare o statistica de anul trecut conform careia din 275 de atacuri ale aligatorilor, doar un numar de 17 s-au dovedit a fi fatale pentru oameni.

Aligatorii au in spate una din rarele povesti de succes ale unei specii care se afla candva in pericol de disparitie si care, datorita masurilor de protectie adecvate, a reusit sa isi revina in mod spectaculos. Pe langa alte diferente de ordin fiziologic care-i separa de crocodili, aligatorii au un temperament mult mai bland si tolerant decat al crocodililor. Cu toate ca cel mai mare aligator avea o lungime de 5,8 metri, adulti din acesta specie masoara astazi, in general, intre 2,7- 3,4 metri.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

6. Crocodilul Cubanez (Crocodylus rhombifer)

Crocodilii din arhipelagul Cubei alcatuiesc, probabil, cea mai interesanta specie dintre toti crocodilienii actuali. Din nefericire, ei fac parte dintr-o specie periclitata, ocupand cel mai mic habitat dintre toate speciile de crocodili. Astazi, se intalnesc doar in mlastina Zapata din nordul Cubei si in mlastina Lanier din Insula Juventud. Arealul lor istoric se intindea, insa, pana in Bahamas si Insulele Cayman.

Spre deosebire de rudele lor, crocodilii cubanezi au cea mai intensa coloratie a epidermei, solzii cei mai aspri si mai proeminenti, precum si picioare neobisnuit de lungi si puternice pentru un crocodil. Rhombifer este cel mai inteligent crocodil, detinand si recordul celei mai agresive si violente specii de crocodil din intreaga lume. Mai mult decat atat, o colonie de crocodili cubanezi dintr-o gradina zoologica din Gatorland, Florida, a demonstrat tipare de comportament de vanatoare in haita, fapt de asemenea unic printre rudele sale. Asta in conditiile in care este un crocodilian de talie mica, care in general nu depasesc 3,5 metri in lugime. Se estimeaza ca, astazi, mai supravietuieste un efectiv de circa 3.000 � 6.000 de exemplare.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

5. Crocodilul de apa sarata (Crocodylus porosus)

Gigantul lumii reptiliene din prezent este si pradatorul suprem de-a lungul intinsului sau areal care ocupa Australia, Indonezia, Malaezia, Peninsula Indochina si coasta de est a Indiei. Este capabil sa vaneze prazi variate de la pesti mici si pasari de apa, pana la marele bivol salbatic indian. Crocodilul de apa sarata ramane unul dintre cei mai periculosi dusmani naturali ai omului. In mediul acvatic, Porosus este capabil sa inoate la fel de bine ca un delfin.

Trebuie amintit ca acesta specie este singura dintre toti crocodilienii actuali care e capabila sa traiasca deopotriva in apele sarate ale oceanelor si in cele dulci ale raurilor si mlastinilor. Un mascul adult poate depasi lejer lungimea de 6 metri, impartind titlul de cel mai mare crocodil cu crocodilul de Nil. Exista un caz documentat in care un crocodil de apa sarata a ucis un armasar de tractiune in greutate de o tona, in mai putin de un minut. Datorita faptului ca traieste in zone dens populate, acest crocodil este responsabil de cele mai multe atacuri asupra omului dintre toate speciile actuale de crocodili.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

4. Crocodilul de Nil (Crocodylus niloticus)

Denumirea sa ne face sa credem ca aceasta specie traieste indeosebi in fluviul Nil. Nimic mai fals. Crocodilul de Nil se intalneste in majoritatea lacurilor, mlastinilor si raurilor din Africa, cu exceptia deserturilor Sahara, Namib si Kalahari. Exemplarele care traiesc in rauri si fluvii au un colorit mai deschis, cu nuante mai contrastante decat cele care-si duc viata in lacuri si mlastini. Este un pradator redutabil si periculos, care manaca orice, de la pesti si scoici, la zebre, bivoli si chiar lei si leoparzi. Conform datelor semnalate de celebrul expert in viata crocodililor, Dr. Brady Barr, un crocodil adult musca cu o forta uluitoare de 22 kN, ceea ce il face vietuitoarea cu cea mai puternica muscatura dintre toate animalele din prezent.

Crocodilul de Nil atinge o lungime medie 3,5-5 metri si o greutate de circa 500 kilograme, pentru un mascul. Cel mai mare crocodil de Nil vanat vreodata, a fost un mascul impuscat in Tanzania, care avea o lungime de 6,45 metri si o greutate de 1090 kilograme. Cel mai mare crocodil de Nil in viata este (celebrul) Gustave, un monstru de 6,7 metri lungime, care traiesste in malstinile din Burundi. Responsabil de moartea a zeci de localnici si creditat ca a ucis chiar un hipopotam, Gustave a fost vedeta a numeroase documentare... precum si a unor incercari nereusite de a fi capturat viu. Gustave a fost vazut ultima oara cand se bronza nestingherit la soare pe plajele raului Ruzizi, in luna ianuarie a anului curent.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

3. Sarcosuchus imperator

Este un crocodilian disparut care trait in perioada Cretaciului timpuriu, in raurile si lacurile Africii de pe atunci. A fost unul dintre cei mai mari crocodilieni care a vietuit vreodata, impartind tronul in egala masura cu teribilii Deinosuchus si Purussaurus. Intre anii 1997-2000, o echipa de paleontologi condusa de expertul Paul Sereno a descoperit in desertul Sahara cel mai mare si mai complet schelet de Sarcosuchus. Avea o talie dubla comparativ cu cei mai mari crocodilieni de astazi. Un exemplar adult de Sarcosuchus dezvolta o lungime de circa 12 metri si o greutate de pana la 8 tone! Asta in conditiile in care Sarcosuchus crestea pe toata durata vietii sale, asemenea crocodilienilor din zilele noastre.

Daca pana de curand se credea ca Sarcosuchus era un adevarat calau de dinozauri, noile analize ale fosilelor sale indica cu totul altceva. Astfel, in ciuda taliei respectabile, Sarcosuchus era - de fapt - un mare pescar, botul sau prezenta aceleasi caracteristici cu ale gavialului, ruda sa de astazi, un alt crocodil specializat in prinderea pestilor. In sprijinul acestor presupuneri vine si craniul sau care prezinta niste falci impresionante, dar subtiri si lungi, care nu ar fi putut rezista zbaterilor unui dinozaur. Sarcosuchus ramane totusi cel mai mare crocodil pescivor care a trait vreodata, precum si singurul crocodilian disparut caruia i-a fost descoperit scheletul complet.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

2. Purussaurus brasiliensis

In timpul unor sapaturi fosilifere in santierul Solimones din jungla amazonina, o echipa de paleontologi a dat peste resturile unui crocodilian absolut enorm. Era anul 1982, ramas in istoria paleontologiei drept anul in care s-a descoperit, probabil, cel mai infiorator dintre toti crocodilii. Studiile anterioare au relevat, totusi, ca magnificul Pursussaurus nu era chiar un crocodil, ci mai degraba un stramos indepartat al caimanilor din zilele noastre. Craniul acestui monstru absolut din perioada Miocenului avea o lungime de 1,5 metri, de unde rezulta ca mandrul posesor al acestuia avea o lungime de 12 metri.

Se cunosc putine lucruri despre viata si obiceiurile sale, cercetatorii estimand ca era un ucigas de temut, putine animale reusind sa scape din falcile sale de cosmar. Mamifere mari, broaste testoase, chiar si alti crocodili cadeau des prada atacului fulgerator al lui Purussaurus. Cercetatorii care i-au studiat cu atentie craniul si dintii, avanseaza ideea ca monstrul a fost probabil creatura cu cea mai puternica muscatura care a trait vreeaodata pe Terra. Pana la descoperirea de noi fosile, Purussaurus ramane cel mai mare rival al regelui Deinosuchus.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

1. Deinosuchus rugosus

Ocupantul locului intai este tot un crocodilian fosil, un adevarat abator cu falci si un mare dusman al dinozaurilor. Deinosuchus rugosus a trait acum circa 70 milioane ani in perioada Cretacicului, cand ingrozea dinozaurii care se aventurau in preajma raurilor si lacurilor din America de Nord. Atingea o lungime de 12-15 metri si o greutate de 8-9 tone. Infatisarea sa era asemanatoare cu a crocodililor de astazi, Deinosuchus parand cumva o copie gigantica a acestora. Avea o durata de viata de 60-70 ani, similara cu a crocodilienilor moderni. Dintii sai, adevarate pumnale zdrobitoare, impodobeau o pereche de falci capabile sa atinga forta uluitoare de 18.000 newtoni, atunci cand crocodilul suprem musca cu toata puterea dintr-un dinozaur imprudent, prada sa favorita.

Nici macar Tyrannosaurus rex nu avea o arma atat de puternica. De fapt, toti cercetatorii cad de acord asupra faptului ca regele dinozaurilor carnivori s-ar fi aflat in pericol de moarte, daca indraznea sa se apropie de un lac in care pandea Deinosuchus. Nici talia sa impresionanta, nici caracterul sau agresiv nu l-ar fi scapat pe regele tiran din gura de cosmar a celui mai teribil crocodil. Distributia fosilelor sale sugereaza ca Deinosuchus prefera habitatul estuarelor, comportament similar cu al crocodilului de apa sarata din zilele noastre. Probabil ca imensul crocodil se aventura si in oceane in cautare de prada, atunci cand dinozaurii erau constienti de prezenta sa si evitau raurile. Datele obtinute sugereaza ca Deinosuchus era pradator alfa in regatul sau, un exemplar adult fiind la adapost de atacurile oricarui dinozaur carnivor. Crocodilul suprem a disparut cu mult timp inainte de aparitia omului, schimbarile climatice, coroborate cu lipsa prazii, ducand probabil la extinctia unuia dintre cele mai impresionante animale de prada care au trait vreodata.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Sangele de aligator, sursa viitoarelor antibiotice


Cercetatorii au observat de mai multe decenii faptul ca, desi crocodilii sunt recunoscuti drept o specie agresiva, ranile pe care acestia le dobandesc in lupte nu se infecteaza niciodata.

�Secretul sta in sangele crocodilienilor�, este de parere Lancia Darville, chimist la Universitatea din Louisiana.

Testele efectuate in laborator au demonstrat ca sangele uriaselor reptile a fost capabil sa neutralizeze 23 de bacterii nocive, ba mai mult, sa distruga o mare parte din tulpina unui virus HIV. Oamenii de stiinta americani cred insa ca au gasit agentul care tine crocodilii departe de infectiile fatale.

�In sangele crocodilienilor se gasesc fragmente de proteine numite peptide. Acestea se regasesc si in pielea broastelor sau a dragonilor de Komodo si au rolul de indeparta eventualii virusi.In acest moment, ne aflam in stadiul in care incercam sa identificam aceste peptide si sa le izolam din sangele animalelor�, anunta Darville.

Cercetatorii sunt optimisti in ceea ce priveste rezultatul studiilor lor si sunt convinsi ca in maxim sapte ani, pe piata vor exista antibiotice extrem de puternice care vor avea ca sursa sangele de crocodil.

Adam Britton, biolog australian, a descoperit, de asemenea, o proteina antimicrobiana numita crocodilina in sangele aligatorilor australieni. Acesta considera ca, desi sistemul imunitar al crocodililor parea pana in prezent unul primitiv, singurul aspect primitiv al acestuia este eficienta sa.

�In momentul in care vom deslusi toate secretele sangelui de crocodil, vom putea afirma ca ne aflam in fata unei mari descoperiri medicale�, concluzioneaza Britton.

Sursa: NationalGeographic

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

A fost dezgropat un craniu de crocodil vechi de o suta de milioane de ani

Paleontologii au realizat recent cea mai importanta descoperire de pana acum in cadrul sitului arheologic Arlington Archosaur, o sursa prolifica de fosile situata in North Arlington, Texas. Craniul dezasamblat al unui crocodil cu dintii lungi de 6.5 centimetri, care a trait cu aproape 100 milioane de ani in urma, a fost dezgropat.


�Avem expuse peste 50 de oase. Sunt cu adevarat impresionante. Dintii masoara 6.5 centimetri, mai mult decat degetele mele mari�, sustine specialistul in dinozauri Derek Main de la Universitatea din Texas in Arlington, care coordoneaza proiectul.

Pana in prezent, din Situl Arlington Archosaur, unde excavarile au inceput cu putin peste un an in urma, mai multe fosile au fost recuperate decat din orice alt sit aflat in regiunea Dallas-Fort Worth. Situl contine pietre din era cretacica, formate cu 95 milioane de ani in urma, atunci cand Arlington era plaja unei mari uriase care impartea continentul in doua. Situl a dezavaluit fosile provenind de la o varietate de specii de animale, inclusiv dinozauri.

Sursa: Sciarticleblog

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

adevarul.ro/economie/afaceri/cum-devii-fermier-prima-instalare-7...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/I22zVRDQ980

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/XKoOt3KwJUM

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Daca inca nu va este clar ca suntem condusi de neromani: centenar Aurel Vlaicu trecut cu vedera.

Ion Dodu-Balan despre Aurel Vlaicu



Cred, precum vechii egipteni, ca a evoca mortii inseamna a-i invia, a-i smulge din
ghearele mortii si a-i renaste in constiinta urmasilor. Sambata 13 septembrie 1913.
Exact acum 84 de ani! Pe Valea Prahovei cadea frunza... Peste noapte cazuse bruma; din cer cazuse o stea cu un destin uman legat de ea. Al cui o fi fost? In lumina melancolica a unei toamne timpurii din castanul singuratic de la marginea drumului dintre Ploiesti si Campina, peste un loc blestemat de pe campul comunei Banesti se desprindea melancolica o frunza ruginie. Scuturata parca de o mana nevazuta paraseste creanga pe care a stat toata vara, se zbate cateva clipe in vant si-apoi se culca linistita la pamant, ca un om rupt de oboseala.

Atat au durat rosturile si trecerea ei prin lume... Cadeau frunzele.. unele se scurgeau repede la pamant, indiferente ca o piatra. Altele aveau ceva din misterioasa cadere a stelelor, antrenand dupa ele destine... Cateva cadeau, cad uneori oamenii; cad cu o anumita parere de rau si cu un soi straniu de disperare care trezeste sentimentul infricosator al mortii. Cad cum a cazut legendarul Icar in Marea Egee, cu aripile topite de soare, cum a cazut mesterul Manole de pe manastirea de Arges, semanand in spiritualitatea romaneasca mitul jertfei pentru creatie, mitul fundamental al civilizatiei romanesti pe care l-a intruchipat cu sclipiri de geniu, Aurel Vlaicu. E mitul fundamental, reprezentativ, al istoriei noastre, care ne-a cerut mereu jertfe pentru ca sa putem dura peste vrajmasiile vremurilor mastere. In ziua aceea fatala, inginerul, inventatorul si aviatorul Aurel Vlaicu din Bintintii Hunedoarei, sat aflat, cu intregul Ardeal, in robia austro-ungara, se hotarase sa treaca Muntii Carpati, in chip simbolic, sfidand granita arbitrara, cu avionul inventat, construit si condus de el.

Astfel, el incerca o unire simbolica a Ardealului cu patria-muma. Vlaicu a plecat de la Bucuresti spre Orastie, unde urma sa aiba loc adunarea anuala a Astrei, unde-l
asteptau mii de romani cu sufletele pline de mandrie patriotica. Vlaicu, pe unde
umblase, lasase peste tot un nume bun care va deveni renume: la liceul din Orastie, la cel din Sibiu, unde a fost coleg de clasa cu Octavian Goga, la Universitatile din Budapesta, Viena, in armata, la marina, la uzinele Oppel din Germania, unde facuse interventii, demne de invidiat de orice savant. Cand a inventat avionul sau, multi bogatasi straini au incercat sa-i cumpere inventia. Era vremea pionieratului aviatiei. Vlaicu, desi stramtorat din punct de vedere material, n-a acceptat sa-si vanda inventia, socotind ca inventiile sale sunt parti din sufletul sau care nu poate fi de vanzare, ca o marfa. El poate fi, doar, daruit neamului din care face parte si apoi neamul sa-l ofere patrimoniului civilizatiei si culturii universale.

Ce pilda de demnitate si patriotism! Ca intreaga lui generatie, ca toti scriitorii care-l
pretuiau, ca pe un simbol al geniului creator romanesc, Vlaicu a fost un roman modern, plin de demnitate care nu s-ar fi aplecat in fata nimanui, nici de a ridica de pe jos o coroana de imparat. Se povesteste ca primit in audienta la Palat, el nu a vrut sa se adreseze regelui cu �Majestate� ci cu apelativul obisnuit, dar respectos, �Domnule�.

Cata diferenta intre un atare comportament si cei care nu stiu cum sa-si vanda
strainatatii produsele mintii lor luminate.

Cata deosebire intre slugarnicii nostalgi regalisti, de la opinca, pana la vladica! Cata
deosebire, Doamne, de la vierme pana la astru!...

Pentru Vlaicu singura Majestate era neamul sau!

Odata, pe cand zbura peste Dealul Pomului, de langa Orastie, de pe care-l admirau mii de romani si cativa membrii a familiei imperiale care voiau sa-l felicite dupa aterizare, Vlaicu a coborat din avion si nu s-a dus mai intai la ei, ci la mama sa, taranca lelea Ana, imbratisand-o si spunandu-i:

- �Mama draga, am zburat peste sura noastra...�

O mare de oameni plangeau, impreuna cu lelea Ana, plansul bucuriei si-al mandriei
romanesti satisfacute.
Trist destin, care ne obliga sa ne plangem si victoriile si bucuriile...
Iata in acea zi de sambata, 13 septembrie 1913, repede bucuria unui neam s-a
transformat intr-un plans mioritic. Pe cand dintr-un castan de la marginea drumului ce leaga Ploiestiul de Campina a cazut o frunza, cum cad cateodata oamenii de pe
inaltimi, cum cad cateodata stelele, cum a cazut, poate, aceea a ciobanului din Miorita, unind ceremonialul nuntii cu cel al mortii:

�Si la nunta mea/A cazut o stea�... a cazut si Aurel Vlaicu."

In sambata aceea blestemata, 13 septembrie 1913, din marele arbore al natiunii
noastre s-a scuturat o frunza de aur pe campul satului Banesti. Mana rea a sortii,
rautatea si invidia omeneasca cu chip de sabotaj, un atac de care, in urma unei trude si sicane chinuitoare, nenorocul sau toate la un loc l-au fulgerat in vazduh. Oamenii indurerati au inceput repede sa-l planga in balada, ca pe un Fat-Frumos al cerului:
�Plangu-l frati/Plangu-l surori/Plange-l gradina cu flori/Plange-l mama/Plange-l
tata/Plange-l Romania toata�.

Il pomenim de 84 de ani de la caderea lui care a insemnat inaltarea neamului romanesc in ochii lumii, afirmarea geniului nostru tehnic creator, o pilda de patriotism care ne spune chiar in vremuri de pierzanie si instrainarea de noi insine ca: sufletul nu-i de vanzare, ca geniul l-a nascut poporul si lui ii este dator pana la jertfa, ca mai intai trebuie sa fii al neamului tau si pe urma al lumii.

Din pacate, traim vremuri in care, printr-o condamnabila uitare ne ucidem marii morti a doua oara.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Oasele descoperite �ntr-un sit numit Malapa, l�ng� Johannesburg, �n Africa de Sud, ar putea apar�ine str�mo�ului �ndelung c�utat al genului Homo. Artistul John Gurche a reconstituit fa�a noii specii, denumite Australopithecus sediba, plec�nd de la anatomia craniului unui mascul t�n�r, dar f�r� s� aib� idee c�t de mult ar trebui s� semene cu cea a unui om sau a unei maimu�e antropoide. Rezultatul a fost undeva la mijloc. �Trebuie s� la�i morfologia s� vorbeasc� � spune Gurche.

Un nou str�mo� iese la iveal� din cea mai bogat� colec�ie de fosile descoperit� vreodat�.

Lee Berger st� �ntr-o capcan� a mor�ii, z�mbind.
E o groap� situat� la aproximativ 45 km la nord-vest de Johannesburg, �ntr-o vale maronie, cu teren ondulat, unde uneori turme de girafe trec agale printre p�lcuri de copaci. Pere�ii de st�nc� ro�iatic� ai gropii sunt mai �nal�i dec�t Berger �i pe alocuri destul de abrup�i ca s� fie nevoie de �ndr�zneal� pentru a-i escalada. Cu aproximativ dou� milioane de ani �n urm�, groapa era mult mai ad�nc�, astfel �nc�t nicio f�ptur� care ar fi c�zut �n�untru nu ar mai fi putut s� ias�. A�a se explic� descoperirea lui Berger: un adev�rat z�c�m�nt de fosile.
Primele dou� schelete scoase din groap� apar�ineau unui mascul t�n�r de 12 sau 13 ani �i unei femele adulte. Berger, paleoantropolog la Universitatea Witwatersrand, din Johannesburg, a f�cut anun�ul, �mpreun� cu colegii lui, �n aprilie 2010. Situl, o pe�ter� erodat� numit� Malapa, se afl� �ntr-o regiune deja celebr� pentru fosilele sale umane str�vechi, �nc�t i se spune adesea �Leag�nul omenirii�. �n mare parte, aceast� reputa�ie se datoreaz� descoperirilor f�cute la �nceputul anilor 1900, c�nd Africa de Sud oferea cele mai bune dovezi asupra primelor etape din evolu�ia omenirii. Printre acestea se num�ra �i Australopithecus africanus, la vremea respectiv� cel mai vechi str�mo� cunoscut al nostru. �ncep�nd cu sf�r�itul anilor 1950, descoperirile epocale ale familiei Leakey din Tanzania �i Kenya, urmate apoi de celebra descoperire a lui Donald Johanson f�cut� �n Etiopia � scheletul lui Lucy, vechi de 3,2 milioane de ani � au dat Africii de Est dreptul de a se l�uda c� ea este �leag�nul� � �i lucrurile au r�mas a�a de atunci.
Dar Lee Berger e de p�rere c� leag�nul e din nou pe cale s� se �balanseze�. El crede c� Malapa ar putea de�ine cheia unuia dintre cele mai semnificative �i mai pu�in �n�elese capitole din cronica devenirii omului: originile primei specii suficient de asem�n�toare cu noi pentru a fi numit� uman� � un membru al genului Homo.
La o �nt�lnire interna�ional� a antropologilor la Minneapolis, �n aprilie, Berger �i colegii lui au explicat de ce specia din Malapa, cunoscut� sub denumirea de Australopithecus sediba, ar putea reprezenta o form� intermediar� �ntre australopitecii primitivi �i genul nostru, Homo. Printre dovezile subliniate de ei se num�r� creierul mic al unui australopitec (cu c�teva curioase tr�s�turi moderne), umerii ca de primat �i bra�ele adaptate la c���ratul �n copaci, dar ata�ate de o m�n� bizar de modern�, cu priza de mare precizie a unui individ care �i putea confec�iona unelte. Conform cercet�torilor, laba piciorului femelei adulte prezint� o combina�ie �i mai ciudat�: glezna ei preponderent modern� este legat� de un os calcaneu mai primitiv dec�t al lui A. afarensis � specia lui Lucy �, care e cu cel pu�in un milion de ani mai veche.
�E �ntr-adev�r o descoperire ce te las� cu gura c�scat� � spune Carol Ward, paleoantropolog la Universitatea din Missouri, care studiaz� evolu�ia antropoidelor �i a primilor hominini (un termen folosit pentru oameni �i alte primate nonantropoide; unii cercet�tori prefer� vechiul termen de �hominizi�). �Nu mai avem nicio alt� colec�ie de schelete fosile p�n� la neandertalienii de acum 100.000 de ani, care s� fie at�t de articulat� �i at�t de complet�.�
Num�rul mare �i starea spectaculoas� a fosilelor se datoreaz� �n mare parte topografiei particulare a acestui loc. Se pare c� Malapa a fost at�t o surs� de ap� d�t�toare de via��, c�t �i o capcan� uciga��. Cu dou� milioane de ani �n urm�, aici se afla un teren calcaros, cu v�i �mp�durite �i dealuri molcome. Mai multe pe�teri �i avene deschideau accesul spre o p�nz� freatic� nu prea ad�nc�, dar cu nivel variabil. �n perioadele umede, c�nd nivelul p�nzei freatice era ridicat, animalele beau cu u�urin�� apa aflat� aproape de suprafa��. Dar pe timp de secet�, c�nd p�nza freatic� sc�dea, ele se aventurau �n bezna cavernelor, atrase de clipocitul sau mirosul apei, risc�nd s� alunece �n h�u. (Membrele superioare ale b�iatului prezint� urme de fractur� tipice unei c�deri cu capul �nainte, de la mare �n�l�ime.)
�Aceste animale nu aveau de ales. Aveau nevoie de ap� ca s� supravie�uiasc� � spune Brian Kuhn, membru al echipei Malapa �i zoolog la Universitatea din Johannesburg, denumit� pe scurt Wits. Dup� moarte, cadavrele animalelor erau sp�late de ape �i duse tot mai ad�nc �n sistemul de pe�teri, ajung�nd �n c�teva zile sau s�pt�m�ni s� fie complet �ngropate �ntr-un strat gros de nisip �i argil�.
Astfel � spune Berger �, apare posibilitatea ca to�i homininii � se �tiu acum cel pu�in patru din acel sit � s� fi murit �ntr-un interval de c�teva s�pt�m�ni sau chiar zile �i deci s� se fi cunoscut �ntre ei. Din cauza acestei �nhum�ri rapide, descompunerea c�rnii lor a durat mai mult, conserv�nd scheletele �n moarte a�a cum fuseser� structurate �i �n timpul vie�ii, p�n� la cele mai mici oscioare ale m�inilor �i picioarelor. �ntr-adev�r, acoperirea rapid� cu sedimente ar fi putut prezerva o parte din pielea �ns�i � pe scalpul b�iatului �i pe maxilarul femeii, l�ng� b�rbie �, lucru nemai�nt�lnit p�n� acum la vreo alt� fosil� de hominin.
�Ce grozav! � exclam� Nina Jablonski, antropolog la Universitatea Statului Pennsylvania, autoare a c�r�ii Pielea: o istorie natural�. Posibilitatea ca pielea unui australopitec s� fi fost conservat� este absolut fantastic�.� Nina este �n mod deosebit interesat� s� afle dac� presupusa piele (sau o urm� fosilizat� a pielii, dac� asta este) ar putea con�ine urme de scalp �i p�r de pe fa��, plus un num�r mare de glande sudoripare.
Jablonski crede c� aceste glande ar putea reprezenta o condi�ie prealabil� pentru dezvoltarea unui creier mai mare, considerat atributul definitoriu al lui Homo. Cimpanzeii, cele mai apropiate rude ale noastre �nc� �n via��, �i petrec cea mai mare parte a timpului la ad�post de c�ldura soarelui, �n p�dure, pentru c� au o capacitate limitat� de a transpira. La fel, primii no�tri str�mo�i tr�iau de obicei �n zone �mp�durite. �ns� acum dou� milioane de ani, pe m�sur� ce mediul devenea tot mai arid, ei au �nceput s�-�i caute hrana �n savan�, adic� �n spa�ii mai insolate � o problem� pentru creier, care, dup� cum se �tie, este vulnerabil la c�ldur�. Un creier, cu c�t este mai mare, cu at�t are nevoie de un sistem de r�cire mai puternic. Acest lucru putea fi rezolvat prin cre�terea accentuat� a num�rului de glande sudoripare �i reducerea p�rului de pe corp � speculeaz� Jablonski �, ceea ce ar fi dus la o cre�tere �i mai mare a creierului, c�ci Homo a �nceput s�-l foloseasc� pentru a confec�iona unelte, a planifica �i executa diverse alte activit��i performante din punct de vedere cognitiv.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Jum�tate maimu��, jum�tate om




Dar cum r�m�ne cu creierul lui A. sediba? �ntrebarea st�rne�te un alt z�mbet mali�ios al lui Berger. Acest creier are 420 cm3, ca la cimpanzeu. Dar forma este neobi�nuit�. �mpreun� cu Paul Tafforeau, de la Centrul pentru Radia�ii al Sincrotronului European, din Grenoble, Fran�a, echipa lui Berger a produs o serie de imagini cu rezolu�ie extrem de mare, pentru a crea o endoscopie virtual�: imaginea craniului b�iatului, care prezint� conturul general al stratului exterior al creierului.
�Lobii frontali ai celor dou� emisfere cerebrale par s� aib� dimensiuni diferite� � noteaz� Kristian Carlson, paleoantropolog la Wits, care reconstituie creierul lui A. sediba. Asimetria pronun�at� dintre emisfera st�ng� �i cea dreapt� este semnul distinctiv al oamenilor, c�ci creierul nostru a devenit specializat, emisfera st�ng� fiind mult mai implicat� �n limbaj. Pe aceast� parte, Carlson vede indicii ale unei protuberan�e �n Centrul lui Broca � o parte a creierului care are leg�tur� cu procesarea limbajului la oamenii moderni. Dar Dean Falk, de la �coala pentru Cercet�ri Avansate, din Santa Fe, expert �n endoscopii de fosile, adaug� un element de pruden��: Centrul lui Broca este definit de anumite circumvolu�iuni ale creierului �i �ar fi destul de �ndr�zne�� s� fie identificat doar pe baza unei umfl�turi.
Poate cea mai promi��toare contribu�ie a lui A. sediba va fi puterea de a face lumin� asupra originilor tulburi ale lui Homo. Doar c�teva fosile risipite �i fragmentate, mai vechi de dou� milioane de ani, au fost atribuite acestui gen. Apoi, cu aproximativ 1,8 milioane de ani �n urm�, apar nu doar una, ci dou� sau poate chiar trei specii de Homo, mai ales �n Africa de Est. Cea mai primitiv� �i cu creierul cel mai mic se nume�te Homo habilis sau omul �ndem�natic � o denumire dat� de Louis Leakey �i colegii lui �n 1964 unor exemplare din Pasul Olduvai, datorit� asocierii acestora cu primele unelte rudimentare de piatr�. Anumi�i cercet�tori grupeaz� c�teva exemplare de H. habilis �ntr-o specie separat�, Homo rudolfensis. Exist� apoi Homo erectus (primele forme din Africa ale speciei sunt uneori denumite Homo ergaster) � indivizi cu creierul mai mare �i corpul mai masiv, mai avansa�i �i totu�i contemporani cu micu�ul H. habilis.
De unde au provenit toate aceste caracteristici? Orice �ncercare de a privi mai departe �n trecut nu face dec�t s� sporeasc� frustrarea � spune William Kimbel, paleoantropolog la Universitatea Statului Arizona �i director al Institutului pentru Originile Omului de acolo. �Exist� doar c�teva fragmente. Le-ai putea pune pe toate �ntr-o cutie mic� de pantofi � �i tot �i-ar mai r�m�ne destul loc �i pentru pantofi� � spune el. Un maxilar superior din Hadar, Etiopia, descoperit chiar de Kimbel, este vechi de 2,3 milioane de ani. O mandibul� din Malawi ar putea fi cu 100.000 de ani mai veche, de�i datarea este incert�. Unii cercet�tori ar include �i un fragment de craniu din Kenya, av�nd aproximativ aceea�i vechime. �i cam asta ar fi tot.
Spre deosebire de fosilele din cutia de pantofi, intr� �n scen� scheletele de A. sediba minunat conservate. Anatomic vorbind, specia demonstreaz� un amestec de tr�s�turi primitive �i avansate. Pe l�ng� membrele superioare lungi, creierul mic �i osul calcaneu primitiv � statura scund�, fe�ele masticatoare ale molarilor �i pome�ii obrajilor trimit la australopitecii mai primitivi, precum A. africanus, care a tr�it �n Sudul Africii cu dou� p�n� la trei milioane de ani �n urm�.
Picioarele lungi �i glezna modern� sunt elemente-cheie care �nclin� balan�a spre talerul cu tr�s�turi umane � spune Darryl de Ruiter, paleoantropolog la Universitatea Texas A&M, �i el membru al echipei de la Malapa. Tot el citeaz� pelvisul cu o form� surprinz�tor de asem�n�toare cu cea uman�, construit pentru un mers complet biped; din�ii �i mu�chii masticatori mai mici; un nas proeminent, ca �i alte c�teva tr�s�turi ale fe�ei; �i acea m�n� remarcabil�, cu o priz� de mare precizie. Aceste tr�s�turi sunt suficiente pentru ca echipa s� propun� aceast� specie de australopitec drept cel mai probabil punct de plecare pentru Homo.
Dar care Homo? Cu mare pruden��, echipa �nclin� c�tre Homo erectus, specia perceput� �n general drept predecesoarea lui Homo sapiens. Dac� a�a stau lucrurile, atunci formele mai mici, cu prec�dere est-africane, atribuite acum lui Homo � inclusiv acel H. habilis, primul artizan de unelte, al lui Louis Leakey �, ar deveni o ramur� a arborelui de familie care, pur �i simplu, s-a stins. Nu e prima dat� c�nd oamenii de �tiin�� sugereaz� c� aceste specii ar fi putut fi ni�te �fund�turi� ale evolu�iei. �ns� fosilele din Malapa insufl� �i mai mult� for�� acestei dezbateri.
�Sediba pune sub semnul �ntreb�rii tot ce numim Homo �nainte de Erectus� � spune de Ruiter.
Cel mai mare obstacol cu care se confrunt� aceast� provocare lansat� pozi�iei consacrate este succesiunea �n timp. Dac� A. sediba cel vechi de dou� milioane de ani este cu adev�rat str�mo�ul lui Homo, cum ar fi putut s� dea na�tere acelor fosile �i mai vechi, atribuite tot lui Homo, din cutia de pantofi a lui Bill Kimbel? O variant� ar fi ca specimenele din Malapa s� reprezinte o etap� ulterioar� din evolu�ia unei specii longevive, care la o dat� anterioar� s� fi dat na�tere lui Homo. Dar echipa lui Berger pune la �ndoial� faptul c� �n cutia de pantofi s-ar g�si, de fapt, fosile de Homo. La urma urmei, sunt doar ni�te fragmente. Dar Kimbel nu ia de bun� chestia asta.
�E un nonsens s� nu �inem cont de fragmente, fiindc� fragmentele chiar ne spun ceva� � sus�ine el, subliniind c� maxilarul superior din Hadar are o arcad� dentar� scurt� �i larg�, tipic uman�, �i un bot turtit � tr�s�turi care �l plaseaz� categoric �n genul Homo. �n plus, fragmentul are cu cel pu�in 300.000 de ani mai mult dec�t A. sediba.
�ns� echipa lui Berger insist� c� descoperirile de la Malapa schimb� regula jocului. Scheletele articulate reprezint� mult mai mult dec�t simpla sum� a p�r�ilor lor componente: ele demonstreaz� c� fragmentele izolate pot induce �n eroare. G�ndi�i-v� la fragmentele de A. sediba care par primitive � spune el � �i la celelalte p�r�i, care par moderne. �n acela�i mod, e posibil ca maxilarul din Hadar s� nu ofere o reprezentare corect� �i complet� a individului respectiv.
�Cum ar putea maxilarul din Hadar s� induc� �n eroare? � spune Kimbel. Fie are anumite tr�s�turi comune cu Homo de mai t�rziu, fie nu are. Nimic din Sediba nu poate schimba acest lucru.�
E posibil ca adev�rul despre locul ocupat de A. sediba �n ascenden�a noastr� s� r�m�n� �nc� ascuns �n p�m�nt. �Frumuse�ea unui loc ca Malapa const� �n faptul c� acolo exist� �nc� multe alte oase �i mul�i al�i indivizi de descoperit� � spune Berger. �n final, dezlegarea enigmei va veni de la fosile, nu de la pledoarii.

Text: Josh Fischman

(Articol publicat �n edi�ia revistei National Geographic din august 2011)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Lee Rogers Berger
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Mergi direct la: navigare , c�utare
Lee Berger
10KB
Lee Berger
N�scut 22 decembrie 1965 (47 de ani)
Shawnee Mission, Kansas , Statele Unite ale Americii
Ocupație National Geographic Explorer și paleoantropolog
Soț (s) Jacqueline Berger
Copii Megan, Matthew

Lee Rogers Berger (nascut 22 decembrie 1965) este un paleoantropolog , antropologul și arheolog și este cel mai bine cunoscut pentru descoperirea de Australopithecus sediba și munca sa la Australopithecus africanus proporțiile corpului și Bird Taung Ipotezei Prey .
Conținut

1 Context
2 istorie ocuparea forței de munc�
3 Premii
4 de cercetare și alte activit�ți
4.1 Palau fosile
4.2 Australopithecus sediba
5 Publicații
6 A se vedea, de asemenea,
7 Referințe
8 lecturi suplimentare
9 Leg�turi externe

Context

Berger sa n�scut �n Shawnee Mission, Kansas , �n 1965, dar a crescut �n Sylvania , Georgia �n Statele Unite ale Americii. El a tr�it �n Africa de Sud din 1989.

El a absolvit de la Universitatea Georgia de Sud �n 1989 cu o diplom� �n Antropologie / Arheologie și un minor �n Geologie. El a urmat studii doctorale �n paleo-antropologie la Universitatea din Witwatersrand sub ​​Profesorul Phillip Tobias , concentr�ndu-se cercetarea sa pe centura scapular� de hominizi timpurii și a absolvit �n 1994. �n 1991 el a �nceput activitatea pe termen lung la Gladysvale site-ului. Aceasta a marcat �n același an �n care echipa sa a descoperit primul hominid timpuriu r�m�ne de pe site-ul, f�c�nd acest lucru primul site-ul nou hominid devreme descoperit �n Africa de Sud din 1948. �n 1993 el a fost numit �n funcția de ofițer de cercetare �n P�ru.
Istoricul ocup�rii forței de munc�

El a fost promovat de un cercetator post-doctoral si Ofiter de cercetare de la Universitatea din Witwatersrand din 1995. El a servit �n poziția de lider al Grupului de Cercetare Palaeoanthropology, și-a asumat responsabilitatea de s�p�turi hominizi fosili, inclusiv Sterkfontein, Swartkrans și Gladysvale. �n 2004 a fost promovat hominin anunț Reader Human Evolution și �nțelegerea public� a Științei . El este prezent un profesor de cercetare la aceeași tem�, la Institutul de Studii evolutiv si Centrul de Excelenta in PalaeoSciences la Universitatea Wits.
Premiile
Lee Berger un tur pe site-ul Pestera Gladysvale �n 2006.

Berger este un membru al Societatii Regale de Africa de Sud și face parte din consiliul consultativ superior al Academiei Young Global. �n 1997 el a fost numit �ntr-o poziție profesoral adjunct �n cadrul Departamentului de Antropologie biologic� și anatomie la Universitatea Duke din Durham Carolina de Nord și �n anul urm�tor ca un profesor asistent de onoare in cadrul Departamentului de Antropologie de la Universitatea din Arkansas . De patru ori lucrari de cercetare de colaborare au fost recunoscute ca fiind printre primele 100 de povești Stiinta ale anului de Discover Magazine , o publicație periodic� internațional� concentr�ndu-se pe probleme științifice populare. Prima recunoaștere a venit �n 1995 pentru munca sa de co-autor cu Prof. Ron Clarke de la Wits pe taphonomy a site-ului Taung și �n 1998 pentru munca sa de co-autor cu profesorul Henry McHenry din Universitatea din California, Davis, pe lungimi ale membrelor �n Australopithecus africanus.

El este un Comunicat Fotografi Asociatia Nationala castigator al premiului umanitar �n 1987 pentru ca a aruncat aparatul de fotografiat �n jos �n timp ce lucra ca fotograf de știri pentru postul de televiziune WTOC și s�rind �n r�ul Savannah pentru a salva o femeie �nec. [1] lucrarea Sa �n explorare și �n evolutiei umane studii a fost acoperit �n numeroase articole internationale caracteristic� reviste și nu mai puțin de dou�zeci majore documentare de televiziune internaționale. �n 1997, National Geographic Society din Washington, DC, ia acordat Premiul National Geographic Society 1 pentru cercetare și explorare dat pentru cercetarea lui in evolutia umana. Referirea la premiile citește recunoastere a contributiilor sale deosebite la creșterea cunoștințelor geografice prin realiz�rile sale �n domeniul palaeoanthropology. �n studiul de originile omenirii Prof. Berger a rezuma misiunea societaii de a c�uta noi cunoștințe din lumea noastr�. Este dorința societ�ții de a recunoaște at�t realiz�rile sale din trecut și potențiale viitoare �ntr-una dintre cele mai exigente din toate disciplinele antropologice.
Lee Berger a primit Premiul Național 1 Geographic pentru cercetare și explorare �n Washington, DC, �n 1997. Fotografiat� la st�nga la dreapta: Vernita Berger (soacra), Arthur B. Berger (bunicul), Lee Berger, Arthur L. Berger (tat�l), Jacqueline Berger (soția)

�n tinerețe, el a fost activ �n politic� studențești și președinte al Georgiei 4-H , implicat �n viitori fermieri din America și Georgia conservator Tineretului al anului pentru munca sa �n conservarea pe cale de dispariție Tortoise Gopher . El este o plac� Premiului de Aur a Academiei de Achievement . El este un Eagle Scout și a primit Boy Scouts ale Americii Medalia de Onoare pentru a salva o viaț� �n 1987. [2]
De cercetare și alte activit�ți

�n timpul carierei sale el a fost investigator principal sau co-investigator principal pe subvenții ample, inclusiv subventii de la National Geographic Society, Swiss National Science Foundation si Trust științific paleo-antropologic. El a servit ca ofițer executiv al Trust științific paleo-antropologice from 1994-2001 și acum acționeaz� ca un consultant stiintific la Trust, a fost un mandatar fondator al Jane Goodall Trust Africa de Sud și a f�cut parte din Comitetul pentru aplicarea cu succes pentru site-ul Patrimoniului Mondial Starea de UNESCO Sterkfontein, Swartkans , Kromdraai și site-ul Mediul �nconjur�tor. De asemenea, el a f�cut parte din Comitetul de aplicare a Makapansgat și site-uri Taung pentru statutul de Patrimoniului Mondial și Makapansgat Comitetul dezvoltarea site-ului. De asemenea, el a f�cut parte din Comitetul de Royal Society din Africa de Sud, Filiala Nord �ntre 1996 și 1998 și a servit ca secretar �n 1996 și 1997. El a servit de Comisia Fulbright, Africa de Sud și a fost președinte al Comisiei programului de reexaminare �n perioada 2002-2004 și a fost președinte pentru anul 2005.

El a publicat �n cele mai importante reviste din domeniu, inclusiv Journal of Human Evolution, Jurnalul American de Antropologie Fizica Stiinta si Natura și sa de cercetare a stimulat dezbaterea și analiza at�t �n natur� c�t și Științei . [3] El are peste 50 de publicatii arbitrat, 21 de c�rți sau teze, și peste 70 de alte publicații la numele s�u.

Activit�țile sale actuale de cercetare includ implicarea ca PI, co-PI sau colaborator senior la numeroase s�p�turi și proiecte de explorare �n jurul Africa de Sud, inclusiv urm�toarele:

Sondajul de Botswana și Africa de Sud pentru National Geographic Society
Kwando, Botswana studiu megafauna
S�p�turile Drimolin pestera
S�p�turile pestera Gladysvale (�n colaborare cu Universitatea din Zurich)
Coopers pestera s�p�turi
Motsetsi s�p�turi pestera
Fluierari Lake s�p�turi
S�p�turile agricole șuruburi (�n colaborare cu Universitatea din Pretoria și Mus Transvaal.)
Studiile Taphonomic �n cadrul Rezervației Naturale Nash John
Kromdraai s�p�turi pestera (�n colaborare cu Muzeul Transvaal)
Hoedjiespunt s�p�turi (�n colaborare cu Universitatea din Cape Town)
Studiul Free State (�n colaborare cu Muzeul National Bloemfontein, Duke University si Universitatea din Arkansas)
Palau , Micronezia [4]
Studiu de Zimbabwe .

Palau fosile

Berger este, de asemenea, cunoscut pentru descoperirea a ceea ce el si colegii sai au susținut au fost oameni mici de munc� �n Palau , Micronezia , care a g�sit �n timp ce �n vacanț� �n 2006. [5] Cu toate acestea, alți cercet�tori au contestat argumentul c� aceste persoane sunt pygmoid �n statur� [ 6] sau au fost rezultatul de nanism insular. John Hawks , paleoantropolog nu sunt asociate cu cercetarea, a contracarat cererile acestor cercet�tori care au opinii divergente ", suger�nd c� toate Palauan timpuriu r�m�ne descoperit de c�tre Berger sunt, de fapt, pygmoid �n statur�. [7]
Australopithecus sediba
Articol principal: Australopithecus sediba

�n 2008, aproape Malapa pestera 9 ani Matei Berger, fiul lui Lee Rogers Berger, aflat și efectuate �ncorporate �n piatr� o clavicula și un maxilar . [8]
Berger afișeaz� oasele fosilizate de Australopithecus sediba a descoperit la Fossil Site Malapa

"O specie de timpuriu uman a fost descoperit �ntr-o peșter� din Africa de Sud, arunca lumina pe o perioad� critic� �n care str�moșii noștri au �nceput s� mearg� �n poziție vertical�, utilizeaz� instrumente și de a dezvolta o capacitate de limb�. Oamenii de stiinta spun ca dou� milioane de ani, scheletul fosilizat este de un tip necunoscut anterior de hominid, ramura evolutiv de primate care au dus la om. Noua specie ar putea fi un stadiu intermediar �ntre hominizii maimuta-ca și primele specii de oameni avansate, scheletului și oase Homo habilis.The copilului aparțin�nd mai multe adulti au fost g�site de c�tre experți de la Universitatea din Witwatersrand. Lee Berger si colegii sai au facut descoperirea in timp ce explorarea de pesteri in zona Sterkfontein, l�ng� Johannesburg ". [9] "Dr. Berger a mers la Universitatea din Georgia Southern cu mulaje de Australopithecus sediba și a avut loc o recepție privat� și evenimente publice.
Publicații relevante

Peste o sut� de articole științifice și populare, inclusiv mai multe c�rți:

Redesenarea arborele genealogic? (National Geographic Press, 1998)
Viziuni din trecut (Vision. Sf�rșit. Wild. Trust, 1999)
Spre Gondwana Alive: promovarea biodiversit�ții și care decurg a șasea extincție (Gondwana Alive Soc Press, 1999.)
Pe urmele Evei (cu Brett Hilton-Barber) (National Geographic, 2001)
Oficial Ghid de c�mp la Cradle a omenirii (cu Brett Hilton-Barber) (Struik, 2002). Pentru o revizuire, vizitați [2]
Modificarea �ncepe �n Africa (�n Africa de Sud Vestea Bun�) (SA Good News Publishing, 2002)
De lucru și directoare, �n Cradle of omenirii (Prime Originile Edituri și Africa de Sud Loteriei Nationale, 2005)
Un ghid pentru Sterkfontein - Leag�nul omenirii (cu Brett Hilton-Barber) (Struik, 2006)
Concis� Ghid pentru Kruger (Struik, 2007)
Craniul �n Rock (National Geographic, 2012) [3]

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Charles Darwin
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Salt la: Navigare, c�utare
Charles Robert Darwin
Hw-darwin.jpg
N�scut 12 februarie 1809
Mount House, Shrewsbury, Shropshire, Anglia
Decedat 19 aprilie 1882
Rezidenț� Anglia
Naționalitate Englez
Domeniu naturalist
Alma Mater Universitatea Edinburgh
Christ's College, Universitatea Cambridge
Cunoscut pentru Originea speciilor
Soție Emma Wedgwood 29 ianuarie 1839
Copii William Erasmus Darwin
Anne Elizabeth Darwin
Mary Eleanor Darwin
Henrietta Emma "Etty" Darwin
George Howard Darwin
Elizabeth "Bessy" Darwin
Francis Darwin
Leonard Darwin
Horace Darwin
Charles Waring Darwin
Religie anglican, deși provenea dintr-o familie unitarian�, Agnostic dup� 1851.
modific� Consultați documentația formatului

Charles Darwin (n. 12 februarie 1809, Shrewsbury, Shropshire - d. 19 aprilie 1882, Down, l�ng� Beckenham, Kent) este cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog și autor de c�rți, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor (teoria evoluționist�). A observat c� toate speciile de forme de viaț� au evoluat de-a lungul timpului din anumiți str�moși comuni, ca rezultat al unui proces pe care l-a numit �selecție natural�,[1] toate acestea fiind publicate �n cea mai celebra scriere a sa, �Originea speciilor�, (1859).

Teoria evoluționist� a fost recunoscut� de c�tre comunitatea științific� și publicul larg �nc� din timpul vieții sale, �n timp ce teoria selecției naturale a fost considerat� ca prim argument al procesului evoluției abia prin anii 1930'[2] iar acum constituie baza evoluționismului sintetic.

Trateaz� evoluția uman� și selecția sexual� �n lucrarea Originea omului, urmat� de Exprimarea emoțiilor la oameni și animale.

Observațiile sale asupra plantelor au fost publicate �ntr-o serie de c�rți, iar in ultima sa lucrare, a examinat r�mele și efectul pozitiv al acestora asupra solului.[3]
Cuprins

1 Biografie
2 Date biografice
2.1 Școala �n localitatea natal�
2.2 Anii petrecuți la Edinburgh
2.3 Cambridge
3 C�l�toria pe Beagle
4 Elaborarea teoriei evoluției
5 Teoria darwinist�
6 Controverse
7 Recunoaștere
8 Viața personal�
9 Opera
10 Note
11 Bibliografie
12 Leg�turi externe

Biografie

Interesul lui Darwin pentru ștințele naturale s-a dezvoltat �n perioada studiilor de medicin� (neterminate) la Universitatea din Edinburgh și de teologie la Universitatea Cambridge.[4]. Multe din observațiile și datele pe care se bazeaz� ipoteza sa, provin din timpul c�l�toriei pe mare, cu nava �Beagle�, �n urma c�rora devine consacrat ca geolog, aduc�nd de asemenea argumente pentru teoria uniformitarist� a lui Charles Lyell. Prin publicarea lucr�rii �C�l�torie pe Beagle�, Darwin devine un autor foarte popular. Observ�nd minuțios distribuția geografic� a formelor s�lbatice de viaț� și colect�nd foarte multe fosile, elaboreaz� �n 1838 celebra sa teorie a selecției naturale.[5].

Deși a discutat cu mai multi naturaliști, lui Darwin i-a trebuit o bun� perioada de timp pentru a-și continua observațiile �n cadrul c�rora domeniul geologiei ocup� un loc important[6]

Materialist și dialectician spontan, teoriile sale exprim� materialitatea lumii vii și susțin originea animal� a omului ("Originea omului și selecția sexual�", 1871). Conceptia sa evoluționist� (darvinismul) aflat� �n contradicție cu teoria fixist�, creaționist�, a avut o mare influenț� asupra filozofiei cunoașterii. Teoriile lui Darwin stau la baza biologiei moderne, ca o explicație a biodiversit�ții.[7]

Ca recunoaștere a valorii sale, Darwin a fost unul din cele cinci persoane care, �n secolul al XIX-lea, dup� deces, au fost comemorate prin doliu național[8] și a fost �nmorm�ntat la Westminster Abbey, al�turi de John Herschel și Isaac Newton.[9].
Date biografice

Charles Darwin s-a n�scut �n localitatea Shrewsbury, Anglia pe 12 februarie 1809. Tat�l s�u, Robert, era un medic din �nalta societate, iar mama sa, Sussannah, era fiica lui Josiah Wedgwood, fondatorul celei mai cunoscute fabrici de porțelan din Anglia. Bunicul lui Charles, Erasmus Darwin, medic și filosof, este cunoscut pentru teoriile referitoare la moștenirea și diferențierea speciilor; �ntr-un fel ele au anticipat descoperirile nepotului.[10] O alt� persoan� din familia lui Charles Darwin, care s-a afirmat �n lumea științei, a fost Francis Galton, creatorul eugeniei.
Școala �n localitatea natal�

Charles Darwin a �nceput studiile școlare la Shrewsbury �n anul 1817, la v�rsta de 8 ani. Aici �nvaț� mai slab dec�t sora sa, Caterina, �ns� avea alte preocup�ri cum ar fi realizarea unor colecții de scoici, minerale, monede, sigilii poștale. Din anul 1818, Charles Darwin a urmat școala particular� a lui Samuel Butler (teolog), tot la Shrewsbury, unde a �nv�țat timp de 7 ani. La școla d-lui Butler, �nv�ț�tura nu a mers bine. Acest lucru se explic� prin faptul c� la aceast� școal� se �nv�țau limbile antice, metoda fiind memorarea operelor grecești și latine și a unor date din istoria geografiei. Anii petrecuți �n școla d-lui Butler și-i va aminti toat� viața, scriind la b�tr�nețe �n autobiografie urm�toarele cuvinte: "Nimic n-ar fi putut fi mai d�un�tor pentru dezvoltarea inteligenței mele dec�t școala d-lui Butler".

Pasiunea sa inițial� de colecționar se amplific�. Continu� s� adune minerale. Concomitent �ncepe s� colecționeze insecte. �ntocmirea �n colecții a micilor viețuitoare nu era doar o activitate mecanic�. �l interesau și denumirile animalelor colecționate. Astfel la v�rsta foarte fraged� de numai 10 ani, a ajuns s� cunoasc� bine fauna �mprejurimilor sale. Se preocup� de observarea vieții p�s�rilor dup� ce citește o carte de ornitologie și �l intereseaz� chimia, particip�nd la experiențele efectuate de fratele s�u mai mare, Erasmus. Continu� s� fie pasionat de natur� și devine un v�n�tor pasionat la v�rsta de 15 ani, c�nd primește de la un unchi o pușc� de v�n�toare. Charles Darwin �și amintește despre tat�l s�u ca find "cel mai �nțelept dintre oameni". De asemenea, Charles Darwin �l considera pe tat�l s�u drept unul din cei mai buni cunosc�tori ai sufletului omenesc. Cu toate acestea, este greu de �nțeles cum Robert Darwin nu a putut s� �ntrevad� �nclinațiile �nn�scute ale fiului s�u Charles spre natur� și nu spre activit�țile ce se desf�șurau �n școla din acea epoc�. Nemulțumirea tat�lui s�u creștea și p�n� la urm� acesta �l retrage de la școal� și �l apostrof� spun�ndu-i: "�n afar� de v�n�toare, c�ini și prinderea șobolanilor, nu te intereseaz� nimic �n viaț�; ai s� fii o rușine pentru familie și pentru tine �nsuți".

Cam așa și-a petrecut Darwin copil�ria �n orașul natal, �ntre obligațiile școlare, care nu-l atr�geau deloc și pasiunea pentru natur� la care nu va renunța �ntreaga viaț�.
Anii petrecuți la Edinburgh

�n octombrie 1825, la presiunile tat�lui, �ncepe studiile la Facultatea de Medicin� din Edinburgh, �n Scoția unde se afla și fratele s�u, Erasmus, care mai studiase și la Cambridge.

Din cauza faptului c� la acea vreme operațiile erau efectuate f�r� anestezie, Charles a �nțeles c� medicina nu era chemarea lui. De altfel, �n repetate r�nduri, el se declar� dezgustat de orele de disecție pe cadavre. �n schimb, este atras de orele de chimie ale profesorului Alexander Pope.

De la John Edmostone, fost sclav de culoare devenit liber, deprinde meșteșugul �mp�ierii animalelor (taxidermia, care se va dovedi foarte util� �n cercet�rile sale ulterioare) și afl� lucruri interesante despre p�durile ecuatoriale sud-americane. Discuțiile pe care le-a avut cu Edmonstone �i insufl� lui Darwin dorința de a explora zona ecuatorial�.

Charles Darwin �și d� seama c� oamenii de culoare sunt asem�n�tori cu europenii, �n ciuda diferențelor de aspect exterior.[11]

�n 1826, dup� �ncheierea primului an de studii la medicin�, Darwin �și petrece vara c�l�torind prin p�durile din regiunea natal�. Citește cu interes cartea lui Gilbert White, The Natural History of Selborne, de unde �nvaț� s� aprecieze formele de viaț� din s�lb�ticie. �ncepe s� efectueze observații asupra p�s�rilor, not�nd �ntr-un carnețel comportamentul și obiceiurile acestora.

�n toamna aceluiași an, 1826, Darwin intr� la Plinian Natural History Society, format� dintr-un grup entuziast de studenți �n științele naturii,[12] unde Darwin �l asist� pe profesorul Robert Edmund Grant �n cercet�rile sale privind anatomia și ciclul de viaț� la animalele marine prezente �n estuarul scoțian Firth of Forth.

Dezbaterile care au loc �n cadrul acestui for științific,care promovau investigația științific� bazat� pe studiul cauzelor naturale, f�r� a considera existența vreunei intervenții divine, �l pun pe Darwin pentru prima data �n situația de a alege �ntre a fi religios sau antireligios.[13]

�n martie 1827, Darwin �și expune, �n cadrul acestei societ�ți științifice, propria sa descoperire conform c�reia sporii negri prezenți �n cochiliile scoicilor nu erau altceva dec�t ou� de lipitoare.[14]
Cambridge

Slabul interes manifestat de Darwin pentru studiul medicinei, �l face pe tat�l s�u s�-l �nscrie la Facultatea de Teologie, la Christ College din Cambridge �n 1828,[15] cursuri pe care Darwin �ncepe s� le urmeze din luna ianuarie a acelui an. Aceast� schimbare nu a fost pe placul lui Charles. Pe el �l interesa doar botanica și geologia, iar acestea nu aveau nimic �n comun cu teologia. De aceea, �n loc s� frecventeze aceste cursuri, prefer� c�l�ria și v�n�toarea.[16]

�n cadrul cursurilor profesorului Grant, erau expuse teoria evoluționist� lui Lamarck privind moștenirea caracterelor dob�ndite, precum și ideile, cu aceeași tent� evoluționist�, ale lui Erasmus Darwin (bunicul lui Charles). Grant prezint� și faptul c� asem�narea organelor similare ale diferitelor specii, organe care difer� doar prin complexitate, dovedește faptul c� acestea au avut un str�moș comun.[17]

Lui Darwin nu i se p�reau prea interesante cursurile de științele naturii ale profesorului Robert Jameson. Acestea conțineau mai mult geologie, precum și polemica dintre neptunism și plutonism.

Darwin studiaz� cu deosebit interes taxonomia plantelor și aduce contribuții substanțiale �n cadrul vastelor colecții ale Muzeului Royal Museum, unul dintre cele mai mari muzee europene ale acelei perioade.[18]

�mpreun� cu v�rul s�u, Wiliam Darwin Fox, era pasionat de colecționarea insectelor, iar multe din descoperirile sale le-a publicat �n Illustrations of British Entomology a entomologului James Francis Stephens (1792 - 1852).

Darwin devine nu numai asistentul, dar și prietenul botanistului, geologului și reverendului John Stevens Henslow (1796 - 1861), faț� de cursurile c�ruia manifest� un deosebit entuziasm.[19]

La apropierea examenelor, Darwin studiaz� s�rguincios, fiind �ndrumat de c�tre profesorul Henslow prin lecții private.

La �ncheierea studiilor sale, �n ianuarie 1831, trece cu succes examenele la teologie, limbi clasice, matematic� și fizic� fiind al zecelea din 178 de absolvenți.[20]

Darwin a mai r�mas la Cambridge p�n� �n luna iunie.

Studiaz� Natural Theology a lui Paley, lucrare ce aducea argumente ale existentei divinit�ții, �ncerc�nd s� explice adaptarea ca find o consecinț� a acțiunii lui Dumnezeu asupra legilor naturii.[21] Darwin citește și noua carte a lui William Herschel care prezenta scopul suprem al filozofiei naturale ca fiind ințelegerea acestor legi prin raționament inductiv, bazat pe observație.

Alexander von Humboldt cu al s�u Personal Narrative �l stimuleaz� pe Darwin s� �ntreprind� c�l�torii științifice.[22]

Darwin pl�nuiește s� viziteze Tenerife cu foștii s�i colegi pentru a studia științele naturii pe viu, �n zona ecuatorial�. Ca preg�tire, urmeaz� un curs de geologie al reverendului Adam Sedgwick, apoi �ntreprinde cu acesta o cartografiere a straturilor geologice �n Țara Galilor.[23]

Dup� dou� s�pt�m�ni petrecute, al�turi de colegii s�i, �n or�șelul scoțian Barmouth, Darwin se �napoiaz� urm�nd ca, acas�, s� primeasc� vestea c� va trebui s� se preg�teasc� pentru marea c�l�torie a vieții sale.
C�l�toria pe Beagle
Articol principal: A doua c�l�torie a lui Beagle.
Traseul navei Beagle.

�n 1831, Darwin primește o scrisoare de la fostul s�u profesor, Henslow, prin care afl� c� acesta �l recomandase naturalistului Robert FitzRoy (1805 - 1865) ca fiind un t�n�r botanist, cu aptitudini de colecționare și clasificare excepționale.

Fitzroy efectua preg�tiri pentru o expediție științific� prin care urma sa investigheze științific zona de coast� a Americii de Sud, mai exact: Țara de Foc, Chile, Peru și Insulele Galapagos.

Tatal lui Darwin se opune particip�rii fiului s�u la aceasta c�l�torie planificat� s� dureze peste doi ani, consider�nd-o o pierdere de timp, dar cumnatul s�u, Josiah Wedgwood (1769 � 1843) (membru al Parlamentului britanic, cunoscut aboliționist, care detesta sclavia) �l �ncurajeaz� s� participe.[24]

Darwin a plecat �n expediție pe 27 decembrie 1831, la bordul navei Beagle, voiaj �n decursul c�ruia avea s� �nceap� formularea teoriei evoluționiste.

C�l�toria a durat aproape cinci ani, perioad� �n care Darwin a efectuat o multitudine de studii și investigații geologice și naturaliste[25]

El și-a notat minutios toate observațiile și speculațiile teoretice corespunz�toare[26]

Cercetarea științific� am�nunțit� pe care a efectuat-o asupra speciilor de animale și a fosilelor a constituit punctul de reper �n scrierea unor c�rți, precum �Originea speciilor� sau �Originea omului�.

Lungul traseu al expediției a inclus insula Santiago din cadrul Insulelor Capului Verde (16 ianuarie - 8 februarie 1832), insula Fernando de Noronha, atinge coasta sud-american� �n portul Bahia și o jaloneaz� p�n� �n extremitatea sudic� a Ț�rii de Foc (martie 1832 - aprilie 1834), cu frecvente opriri și cercetarea am�nunțit� a unor zone (�ndeosebi �n Patagonia și Țara de Foc).

Dup� ce trece de str�mtoarea Magellan, expediția face cercet�ri pe coasta chilian�, Darwin realiz�nd și o excursie �n interiorul continentului, prilej cu care traverseaz� Anzii (de la Santiago de Chile la Mendoza �n Argentina).

Urm�torul popas, foarte important pentru Darwin, este f�cut �n Insulele Galapagos (15 septembrie - 20 octombrie 1835), prilej cu care studiaz� straniile creaturi din aceast� regiune (broaștele țestoase uriașe, iguanele marine, cca. 70 de specii de p�s�ri, etc.), care vor juca un rol important �n formularea teoriei sale evoluționiste.

�n continuare, itinerariul navei Beagle include multe insule și arhipelaguri din Pacific (printre care Touamotou, Tahiti, Noua Zeeland� ș.a.).

Dup� escale și cercet�ri pe continentul australian și �n Insula Tasmania, expediția se re�ntoarce prin Oceanul Indian și pe la Capul Bunei Speranțe, cu o traversare a Atlanticului spre ț�rmurile braziliene.
Pe coastele Americii de Sud, Darwin, pe l�ng� observa�iile geologice, studiaz� �i dispari�ia mamiferelor gigantice

�n Brazilia, Darwin remarc� prezența sclaviei, situație pe care o detest�[27]

Au fost luați la bord trei indigeni din Țara de Foc (februarie 1830), care au petrecut un an �n Anglia, apoi au fost readuși �n țara de origine, ca misionari. Cu aceasta ocazie, Darwin observ� faptul c� �ntre comunit�țile și civilizațiile umane, nu diferențele de ordin rasial primeaz�, ci cele de ordin cultural. Merg�nd mai departe, contrar p�rerii preconcepute a oamenilor de științ� ale acelei perioade, nu exist� o punte de netrecut �ntre oameni și animale.[28]

�n cele 57 de luni c�t a durat expediția, Darwin a adunat un vast material geologic, paleontologic, zoologic, botanic, etnografic etc. Observațiile și reflecțiile f�cute i-au permis nu numai formularea teoriei evoluționiste, ci și a altor teorii privind mișcarea scoarței terestre, formarea recifilor coraligeni, a insulelor vulcanice.[29] Cu alte cuvinte, nu numai speciile evolueaz�, ci și P�m�ntul se modific� �n timp.

Ca o recunoaștere a valorii sale ca naturalist, Darwin este numit �n 1838 secretar al Societ�ții de Geologie, funcție pe care a deținut-o p�n� �n 1841.

Expediția a avut un impact puternic pentru Charles Darwin, at�t pe plan științific, c�t și pentru s�n�tatea sa. Febra pe care a avut-o �n Argentina �n anul 1833, presupusa maladie Chagas de care s-a �mboln�vit �n America de Sud, c�t și r�ul de mare de care suferea, au dus la agrav�ri ale s�n�t�ții �n urm�torii ani.
Elaborarea teoriei evoluției

Darwin s-a �mprietenit cu cel mai mare geolog al epocii sale, Charles Lyell, creatorul teoriei despre procesul treptat de dezvoltare al P�m�ntului. �n urma discuțiilor cu acesta, Darwin a ajuns la concluzia c� speciile au evoluat �n mod asem�n�tor cu evoluția �n timp a P�m�ntului. Reverendul Henslow a prezentat o parte din fosilele și jurnalele lui Charles Darwin unor naturaliști celebrii din acea perioad�. Datorit� acestor expuneri, Charles Darwin a devenit celebru �n cercurile științifice britanice. O dat� cu revenirea �n Anglia, pe data de 2 octombrie 1836, Darwin a �nceput s�-și formuleze teoria, pe care o considera singura viabil�. Conform acestei teorii, speciile evolueaz�, adic� sunt supuse unor transform�ri treptate, de la formele simple la cele mai avansate, deci str�moșii tuturor formelor vii de ast�zi au fost organisme monocelulare.

�n anul 1858, primește o scrisoare din partea naturalistului Alfred Russel Wallace. Observațiile pe care acesta le formuleaz�, c�l�torind prin America de Nord, referitoare la ereditate și transformarea propriet�ților printre specii, �l fac pe Darwin s� gr�beasc� finalizarea teoriei evoluției. C�teva luni mai t�rziu, at�t Alfred Russell Wallace c�t și Chales Darwin se prezint� la Linnean Society pentru atestarea teoriei evoluției. Acest consiliu decide asupra �nt�iet�ții formul�rii teoriei și astfel Charles Darwin este considerat p�rintele evoluției.

Charles Darwin a murit pe 19 aprilie 1882; ca dovad� de recunoaștere a valorii operelor sale științifice, a fost �nmorm�ntat �n Westminster Abbey, l�ng� Isaac Newton.
Teoria darwinist�

Tezele principale sunt :

1. Speciile se transform� treptat unele �n altele prin interacțiunea urm�torilor factori: variabilitatea, ereditatea, suprapopulația, lupta pentru existenț� și selecția natural�.

a. Variabilitatea individual� ofer� material pentru acțiunea selecției. Variabilitatea este rezultatul corelației dintre organism și mediu , dintre modific�rile condițiilor de mediu și acțiunea factorilor interni specifici organismului.

b. Ereditatea fixeaz� variațiile și face posibil� acumularea lor �n cursul generațiilor. Darwin admite inconsecvent ereditatea caracterelor dob�ndite.

c. Suprapopulația este creșterea excesiv� a num�rului de indivizi ai unei specii �n raport cu mijloacele de trai.

d. Lupta pentru mijlocele de trai dintre indivizii speciilor apropiate (interspecific�) sau dintre indivizii aceleiași specii (intraspecific�) duce la supraviețuirea celor mai apți care se reproduc preferențial.

e. Selecția natural� acționeaz� totodat� și prin mijlocirea factorilor abiotici și prin mijlocirea factorilor biotici. Selecția duce astfel la trierea formelor mai bine adaptate și la accentuarea �n curs de generații a caracterelor adaptative; selecția orienteaz� variațiile neorientate.
Controverse

Naturalistul englez, autorul "Originea speciilor" �n care dezv�luie și demonstreaz� c� toate speciile s-au dezvoltat de-a lungul timpului dintr-un str�moș comun prin procesul, numit de el, selecție natural� contest�, din punct de vedere științific, ideea c� Dumnezeu a creat totul de la bun �nceput.[30]

Fiind conștient de controversele pe care le genereaz�, Charles Darwin nu a dorit s� publice aceste concluzii timp �ndelungat deoarece și-a dat seama de potențialele efecte ale acestei teorii; evoluția submineaz� cartea biblic� a Facerii, ceea ce putea crea �ndoieli asupra existenței lui Dumnezeu.[31]

Din acest motiv, marele naturalist a fost criticat și acuzat de necredinț�. Totuși, numeroși oameni de științ� au acordat sprijin teoriei acestuia despre evoluția speciilor și selecția natural�. Charles Darwin a dovedit c� numai tr�s�turile ereditare decid asupra schimb�rilor speciilor și c� cele mai puternice gene sunt transmise urmașilor. Darwin a argumentat aceast� tez� prin faptul c� lupta pentru supraviețuire are loc nu numai �ntre specii, dar și �n interiorul acestora, iar acest lucru asigur� transmiterea urmașilor a celor mai bune tr�s�turi. Acest fenomen a fost intitulat "the survival of the fittest", adic� "supraviețuirea celui mai bun" . Totuși, lipsa anumitor noțiuni de genetic� din zilele noastre, precum "cromozom", legile lui Gregor Mendel și teoria ereditar� a lui Morgan, l-au �mpiedicat pe Darwin s� explice toate aspectele teoriei sale. �n schimb, a reușit s� explice de ce omul și maimuțele au un str�moș comun, o consecinț� a teoriei evoluției care nici p�n� azi nu a fost acceptat� de creaționiști și de conservatorii religioși.
Recunoaștere
Emma Wedgwood, so�ia lui Darwin

�n 1992, Darwin este clasat al XI-lea �n lista celor mai influente personalit�ți ale istoriei, list� �ntocmit� de c�tre astrofizicianul Michael Hart.[32]

De asemenea, Darwin deține o poziție fruntaș� și �n topul celor 100 mari britanici, sondaj public sponsorizat de BBC.[33]

Imaginea marelui naturalist apare pe bancnota de 10 lire emis� �n 2000 �n Marea Britanie.[34]

Dintre cele mai cunoscute biografii, se remarc� cea a lui Irving Stone, The Origin. Aceasta red� viața savantului de dup� 22 de ani.

Bicentenarul nașterii lui Darwin, precum și a 150-a aniversare a apariției Originii speciilor este marcat, �n 2009, prin evenimente și publicații �n �ntreaga lume.[35]

�nca din timpul vieții sale, numeroase specii de animale și locuri geografice �i poart� numele.

Biserica Anglican� public� �n 2008 un articol prin care arat� c� a 200-a aniversare a nașterii marelui savant este un prilej favorabil de a-i cere �n mod public scuze pentru ostilitatea afișat� teoriilor sale.[36]
Viața personal�
Darwin �n 1842 �mpreun� cu fiul cel mare, William Erasmus Darwin
Darwin și fiul cel mare, William Erasmus Darwin �n 1842.
Copiii lui Darwin
William Erasmus Darwin (27 decembrie 1839 - 1914)
Anne Elizabeth Darwin (2 martie 1841�22 aprilie 1851)
Mary Eleanor Darwin (23 septembrie 1842 - 16 octombrie 1842)
Henrietta Emma �Etty� Darwin (25 septembrie 1843 - 1929)
George Howard Darwin (9 iulie 1845 - 7 decembrie 1912)
Elizabeth �Bessy� Darwin (8 iulie 1847 - 1926)
Francis Darwin (16 august 1848 - 19 septembrie 1925)
Leonard Darwin (15 ianuarie 1850 - 26 martie 1943)
Horace Darwin (13 mai 1851 - 29 septembrie 1928)
Charles Waring Darwin (6 decembrie 1856 - 28 iunie 1858)


�n anul 1839, Charles se c�s�torește cu verișoara sa, Emma Wedgwood, și se stabilește �n Down House din comitetul Kent.
Opera

1859 Originea speciilor
1860 Originea speciilor, Ediția a II-a
1861 Originea speciilor, Ediția a III-a
1862 Polenizarea la orhidee
1865 Plante ag�ț�toare
1866 Originea speciilor, Ediția a IV-a
1868 Variabilitatea plantelor și animalelor �n stare domestic�
1869 Originea speciilor, Ediția a V-a
1871 Originea omului și selecția sexual�
1872 Originea speciilor, Ediția a VI-a

Expresia emoțiilor la om și animale

1874 Originea omului și selecția sexual�, Ediția a II-a
1875 Plante insectivore

Variabilitatea plantelor și animalelor �n stare domestic� Ediția a II-a

1876 Autobiografia

Polenizarea �ncrucișat� și autopolenizarea �n regnul vegetal

1877 Flori de diferite forme la plantele acelorași specii

Polenizarea orhideelor, Ediția a II-a

1878 Polenizarea �ncrucișat� și autopolenizarea �n regnul vegetal, Ediția a II-a
1880 �ncruciș�rile la plante

Note

^ en van Wyhe, John (2008), Charles Darwin: gentleman naturalist: A biographical sketch. Accesat pe 23.10.2008.
^ van Wyhe 2008.
^ en Freeman, R. B. (1977), The Works of Charles Darwin: An Annotated Bibliographical Handlist, Folkestone: Wm Dawson & Sons Ltd, . Accesat pe04.11.2008.
^ en Leff, David (2000), About Charles Darwin. Accesat pe 15.12.2006
^ en Desmond, Adrian; Moore James (1991), Darwin, Londra: Michael Joseph, Penguin Group, p. 210, 263�274, 284�285.
^ en van Wyhe, John (27 March 2007), "Mind the gap: Did Darwin avoid publishing his theory for many years?", Notes and Records of the Royal Society 61: 177�205. Accesat pe 07.02.2008.
^ en H. Dobzhansky, Opere complete, 1973. Accesat la 2006-12-15.
^ en BBC NEWS : Politics : Thatcher state funeral undecided, 10.08.2008.
^ en Darwin's Burial, 10.02.2008
^ �ntr-o lucrare a sa "Zo�nomia", scris� sub influența naturalistului francez George Buffon, Erasmus Darwin afirmase c� "toate formele de viaț� au tr�it odinioar� in mare și apoi au evoluat treptat �n speciile pe care le cunoaștem"
^ Darwin Online, p. 232.
^ Browne, E. Janet (1995), Charles Darwin: vol. 1 Voyaging, London: Jonathan Cape, ISBN 1-84413-314-1 p.72.
^ AboutDarwin.com
^ Browne, E. Janet (1995), Charles Darwin: vol. 1 Voyaging, London: Jonathan Cape, ISBN 1-84413-314-1 p. 82.
^ Desmond, Adrian; Moore, James (1991), Darwin, London: Michael Joseph, Penguin Group, ISBN 0-7181-3430-3
^ Darwin, Charles (1887), Darwin, Francis, ed., The life and letters of Charles Darwin, including an autobiographical chapter, p.60, London: John Murray. Accesat pe 04.11.2008.
^ Desmond & Moore 1991, p. 33�40.
^ Desmond & Moore 1991, p. 42�43.
^ Darwin, Charles (1887), Darwin, Francis, ed., The life and letters of Charles Darwin, including an autobiographical chapter, London: John Murray, Darwin, Charles (1887), Darwin, Francis, ed., The life and letters of Charles Darwin, including an autobiographical chapter, London: John Murray, pp. 62-67. Accesat pe 04-11-2008.
^ Browne, E. Janet (1995), Charles Darwin: vol. 1 Voyaging, London: Jonathan Cape, ISBN 1-84413-314-1 p. 97.
^ von Sydow, Momme (2005), "Darwin � A Christian Undermining Christianity? On Self-Undermining Dynamics of Ideas Between Belief and Science, (pp. 141-156)", in David M. Knight, Matthew D. Eddy, Science and Beliefs: From Natural Philosophy to Natural Science, 1700�1900, Ashgate, 141�156, ISBN 0-7546-3996-7 Retrieved on 2007-09-10
^ Despre Humboldt, Darwin avea sa declare: "A fost cel mai mare om de științ� al c�l�toriilor. Dintotdeauna l-am admirat, acum �l venerez." ("He was the greatest travelling scientist who ever lived. I have always admired him; now I worship him.")
^ Darwin, Charles (1887), Darwin, Francis, ed., The life and letters of Charles Darwin, including an autobiographical chapter, London: John Murray, p. 67-68. Accesat pe 04.11.2008.
Browne, E. Janet (1995), Charles Darwin: vol. 1 Voyaging, London: Jonathan Cape, ISBN 1-84413-314-1, pp. 128�129, 133�141.
^ Desmond, Adrian; Moore, James (1991), Darwin, London: Michael Joseph, Penguin Group, ISBN 0-7181-3430-3, pp. 94-97.
^ Keynes, Richard (ed.) (2000), Charles Darwin�s zoology notes & specimen lists from H.M.S. Beagle. Cambridge University Press. Accesat pe 2006-12-15.
^ Desmond, Adrian; Moore, James (1991), Darwin, London: Michael Joseph, Penguin Group, ISBN 0-7181-3430-3, p. 189�192, 198.
^ Darwin, Charles (1958), Barlow, Nora, ed., 1809�1882, London: Collins, The Autobiography of Charles Darwin, p. 73-74. Accesat pe 04-11-2008.
^ Browne, E. Janet (1995), Charles Darwin: vol. 1 Voyaging, London: Jonathan Cape, ISBN 1-84413-314-1, p. 244�250.
^ Gordon Chancellor; Randal Keynes (October 2006)."Darwin's field notes on the Galapagos: 'A little world within itself'"
^ Personalit�ți marcante - Darwin
^ van Wyhe, John (2008b), Darwin: The Story of the Man and His Theories of Evolution, London: Andre Deutsch Ltd (published 1 September 2008), ISBN 0-233-00251-0.
^ Hart, Michael (2000), The 100: A Ranking of the Most Influential Persons in History, New York: Citadel.
^ What�s on? BBC Great Britons. Accesat la 2006-12-15.
^ How to join the noteworthy. Accesat la 2006-12-15.
^ Darwin Online. Accesat la 2008-11-23.
^ Rev. Dr. Malcolm Brown, Good religion needs good science. Accesat la 2008-09-17.

Bibliografie

Botnariuc N., Din istoria biologiei generale Editura Științific� � București 1961

Neguț Silviu, C�ut�tori de noi t�r�muri Editura Eminescu - București 1987

Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Charles Darwin
Wikicitat
La Wikicitat g�siți citate legate de Charles Darwin.

en Galapagos
en Charles Darwin British Naturalist
en Autobiografia
en The Autobiography of Charles Darwin
ro Biografie
en Carpenter, W.B., 1882, Charles Darwin, his Life and Work
fr MEMO - Le sit de l'Histoire
en Darwin, student la Edinburgh
en Lucrarea Originea omului
en Glyn Hughes � 2008, On the Origin of Species, ediție condensat�
en Barlow, Nora, Charles Darwin's Diary of the Voyage of H.M.S. Beagle
�n 2009 �l celebr�m pe cel care a ar�tat c� omul se trage din maimuț�, 1 Ianuarie 2009, Andreea Dogar, Evenimentul zilei
ZIUA DARWIN. Si totusi cine a fost Charles Darwin?, 12 februarie 2009, Adrian Nicolae, Descoper�

modific�
Subiecte de baz� �n biologie evoluționist�
Procese ale evoluției: adaptare - dovad� - macroevoluție - microevoluție
Mecanisme: selecție - mutație
Moduri: anagenez� - catagenez� - cladogenez�
Istorie: Istoria g�ndirii evoluționiste - Charles Darwin - Originea speciilor - sintez� evoluționar� modern�
Subteme: Genetica populației - Genetic� ecologic� - evoluție uman� - evoluție molecular� - filogenetic� - sistematic�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Originea speciilor
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Salt la: Navigare, c�utare
Coperta edi�iei din 1859 a volumului Originea speciilor

Originea speciilor prin selecție natural� sau p�strarea raselor favorizate �n lupta pentru existenț� (�n englez� On the Origin of Species by Means of Natural Selection, Or the Preservation of Favoured Races in the Struggle for Life) este o carte scris� de Charles Darwin, ap�rut� �n anul 1859.

Baza materialului pentru cartea Originea speciilor a fost adunat� �n c�l�toria efectuat� �n jurul lumii pe vasul �Beagle� �ntre 27 decembrie 1831, c�nd corabia, �nc�rcat� p�n� la refuz, a ridicat ancora din Golful Plymouth și 2 octombrie 1836, c�nd s-a �ntors, dup� aprope 5 ani, din nou �n Anglia.

Dup� sosirea din expediția �n jurul lumii, �ntreaga energie a lui Charles Darwin este concentrat� asupra str�ngerii materialului necesar l�muririi problemei originii speciilor.

O prim� schiț� a teoriei evoluționiste este �ntocmit� de Darwin �nc� din anul 1842. Aceast� schiț� nu a fost ar�tat� niciunei alte persoane. De existența acesteia s-a aflat abia dup� 14 ani de la moartea lui Darwin.

�n anul 1844 Darwin �ntocmește o a doua schiț�, de data aceasta mult mai complet� și pe care o arat� prietenilor s�i Charles Lyell și Joseph Dalton Hooker. Aceștia d�ndu-și seama de valoarea lucr�rii au insistat pe l�ng� Darwin s� �și publice lucrarea exist�nd pericolul ca, datorit� am�n�rilor, un alt autor s� publice �naintea sa aceast� teorie și s� piard� nejustificat prioritatea. Cu toate acestea, Darwin considera c� materialul pe care �l aducea �n sprijinul teoriei sale nu era suficient. El vedea lucrarea Originea speciilor ca o lucrare de dimensiuni vaste, cu prezentarea unui material faptic extrem de bogat. Dar dup� cum prev�zuser� Lyell și Hooker, Darwin nu era singurul care lucra la o teorie despre evoluția speciilor. �nc� din anul 1856 Darwin era �n corespondenț� cu naturalistul Alfred Russel Wallace, plecat de doi ani �n Arhipelagul Malaiez, pentru cercet�ri biologice. La �nceputul anului 1858 Darwin primește de la Wallace un articol prin care semnatarul acestuia �l ruga pe Darwin s� �l dea spre publicare. Titlul articolului era �Cu privire la tendința variet�ților de a se �ndep�rta indefinit de tipul inițial�. Inevitabilul se produsese. Altcineva i-o luase lui Darwin �nainte. �n lucrarea trimis� spre publicare lui Darwin, Wallace formulase concepția sa despre originea speciilor, enunț�nd principiul luptei pentru existenț� și al selecției, principii la care Darvin lucra de extrem de mult� vreme.

Darwin, d�nd dovad� de o corectitudine și de o modestie ieșite din comun, este gata s� renunțe la prioritatea teoriei sale. �ns� prietenii s�i, Lyell și Hooker, g�sesc o soluție acestei situații, pe care ei o anticipaser� cu mult timp �nainte, (anume c� un alt biolog va elabora o aceeași teorie și o va publica �naintea lui Darwin). La insistențele lor, Darwin a aceptat ca la o ședinț� a �Societ�ții Linneene� s� prezinte �mpreun� cu articolul lui Wallace și un foarte scurt rezumat al teoriei sale. Aceast� sesiune din 1 iulie 1858 a Societ�ții, �n care Darwin prezint� concomitent aceeași teorie, dar elaborat� de doi autori diferiți, devine o zi istoric� at�t pentru �Societatea Linneen�, c�t și pentru biologia mondial�.

�n continuare sf�tuit de cei doi prieteni ai s�i, Darwin redactez� pentru publicare o prim� variant� a Originii speciilor. Aceast� lucrare apare �n 24 noiembrie 1859, iar �n timpul vieții lui Charles Darwin mai sunt redactate �nc� șase ediții, ultima, Ediția a VI-a a Originii speciilor fiind mult l�rgit� comparativ cu cele anterioare. De remarcat c� prima ediție, ap�rut� �ntr-un tiraj de 1250 de exemplare, se epuizeaz� �ntr-o singur� zi. Lucrarea a st�rnit �nc� de la apariție polemici imense �ntre susțin�torii teoriei și adversarii ei. Printre adversari s-a num�rat și Robert FitzRoy, capitanul vasului �Beagle�, meteorolog și cartograf, care l-a atacat vehement pe Darwin. Teoria evoluționist� a fost susținut� de numeroși naturaliști printre care Thomas Huxlez, Ernst Haeckel, Alexander O. Kovalevski, Vladimir O. Kovalevski, A.V. Severțov . Și la noi �n țar�, concepția evoluționist� a avut numeroși susțin�tori printre care: Grigore Ștef�nescu, Ștefan Mih�ilescu, N. Leon, Grigore Antipa, Dimitrie Voinov, Emil Racoviț�, Victor Babeș, Gheorghe Marinescu, Grigore Cob�lcescu ș.a.
modific�
Subiecte de baz� �n biologie evoluționist�
Procese ale evoluției: adaptare - dovad� - macroevoluție - microevoluție
Mecanisme: selecție - mutație
Moduri: anagenez� - catagenez� - cladogenez�
Istorie: Istoria g�ndirii evoluționiste - Charles Darwin - Originea speciilor - sintez� evoluționar� modern�
Subteme: Genetica populației - Genetic� ecologic� - evoluție uman� - evoluție molecular� - filogenetic� - sistematic�
List� de subiecte legate de biologia evoluționist� | Cronologia evoluției | Cronologia evoluției umane
Bibliografie

Botnariuc N. (1961), Din istoria biologiei generale, Editura Științific�, București
Ceaușescu I., Mohan Gh. (1977), Din viața și opera marilor biologi, Editura Didactic� și Pedagogic�, București
Darwin, Charles (2007), Originea speciilor, Editura Beladi

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***