Verificati-va cunostintele de cultura generala

Tehnica # 3 � �DILUAREA TEMEI� (�TOPIC DILUTION�)

Diluarea temei este eficient� nu doar �n locul forumului culisant, dar este �i foarte util� pentru a �ndrepta atenția cititorilor c�tre probleme f�r� leg�tur� cu subiectul, �i non-productive. Este vorba de o tehnic� critic� și foarte util� cu scopul ob�inerii unui CONSUM DE RESURSE. Implement�nd un flux continuu de post�ri f�r� leg�tur� �ntre ele, distr�g�nd �i perturb�nd aten�ia (trolling), cititorii forumului constat� c� productivitatea lor este stopat�. Dac� intensitatea dilu�rii graduale este suficient de puternic�, cititorii vor �nceta s� mai cerceteze �i vor trece la modul de discu�ie simplificat, de tip �b�rf�. �n acest mod faptele pot fi pur �i simplu eliminate �i �nlocuite cu presupuneri �i specula�ii profane. Cu c�t cititorii sunt mai pu�in informa�i, cu at�t este ușor �i mai eficient s� se controleze �ntregul grup �n direcția dorit�. Trebuie remarcat faptul c� trebuie f�cut un studiu pentru a determina capacit��ile psihologice ale membrilor forumului precum �i nivelul de educa�ie pentru a �ti p�n� la ce nivel se poate �ap�sa pe buton�. Merg�nd prea repede �i prea departe �off topic�, se poate declanșa cenzura unui moderator al forumului.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Tehnica # 4 � �COLECTAREA DE INFORMA�II�

Colectarea de informații este foarte eficient� pentru a determina nivelul psihologic al membrilor forumului �i a str�nge toate informațiile care pot fi folosite �mpotriva lor. �n cadrul acestei tehnici se posteaz� �ntr-un mediu pozitiv un subiect de tipul : �eu ��i ar�t ceea ce am (ce pot, ce știu), arat�-mi �i tu, la r�ndul t�u, ce po�i (ce ai, ce �tii)�. Datorit� num�rului mare de r�spunsuri furnizate este posibil s� se compileze �i s� se construiasc� mai multe informații statistice. Ca exemplu se poate posta un subiect de tipul : �care este arma ta preferat�, �ncuraj�nd astfel membrii forumului s�-�i spun� p�rerea. �n acest fel, folosind procentajul inversat, este posibil s� se determine de pe forum cine de�ine o arm� de foc sau cine o deține �ntr-o manier� ilegal�. Aceea�i metod� poate fi folosit� de un membru, post�nd orice �ntrebare de genul �care este tehnica ta preferat� pentru ��. Mul�umit� acestor r�spunsuri se pot studia diverse metode, iar altele se pot �mbun�t�ți.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Tehnica # 5 � �TROLLINGUL ENERVAT�

Statistic, exist� �ntotdeauna un procent de membri pe forum mai predispu�i la violenț�. Cu scopul de a �ti cine sunt acești oameni, este necesar s� se posteze o fotografie pe forum, care va incita �n mod deliberat o puternic� reac�ie psihologic�. �n acest fel se poate identifica �n mod eficient individul cel mai violent din grup si poate fi urm�rit prin intermediul IP-ului s�u. Pentru a realiza acest lucru, pur și simplu se posteaz� un link c�tre un video cu un ofițer de poliție care comite un abuz de putere �mpotriva unui individ nevinovat. Statistic, dintr-un milion de poli�i�ti din America, exist� �ntotdeauna unul sau doi care pot fi prin�i �ntr-o ipostaz� de abuz de putere, activitate care poate fi apoi folosit� cu scopul str�ngerii de informații � f�r� a fi nevoie de a mai �simula� un film fals. Aceast� metod� este extrem de eficient�, �i cu c�t clipul video este mai violent, cu at�t metoda mai eficient�. Uneori este util s� �influen�ezi� forumul d�ndu-ți singur r�spunsuri violente la propriile mesaje, b�t�ndu-ți joc de ceea ce cred autorit��ile ! F�c�nd acest lucru și demonstr�nd astfel c� nu �ți este fric�, ceilalți membri ai forumului, mai discre�i și non-violen�i, pot s�-�i dezv�luiasc� adev�ratele lor inten�ii. Acest lucru poate fi apoi utilizat �n instanț� �n cazul �n care urmeaz� un proces.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Tehnica # 6 � �CªTIG� CONTROLUL TOTAL�

Este important s� insiști �i s� manipulezi �n mod continuu pentru a ob�ine o pozi�ie de moderator al forumului. Odat� ce ai ob�inut aceast� poziție, forumul poate fi controlat eficient �i �n lini�te prin eliminarea post�rilor nefavorabile � put�nd eventual ghida forumul spre un eșec total, provoc�nd o lips� de interes din partea publicului. Aceasta este �victoria final�, deoarece forumul nu mai este atractiv pentru public, pentru ca nu mai este util pentru menținerea libert�ților lor. �n funcție de nivelul de control pe care �l de�ii, po�i conduce �n mod deliberat forumul spre victoria ta, prin cenzurarea post�rilor, suprimarea membrilor, deconect�nd �n mod accidental forumul din online. �n acest fel forumul poate fi ucis rapid. Cu toate acestea, nu este �ntotdeauna interesant s� se omoare un forum, �ntruc�t poate fi transformat �ntr-un fel de �borcan cu miere� pentru a centraliza, absorbi �i reorienta noii veniți, pentru ca apoi s� fie utiliza�i pentru nevoile �i sub controlul t�u.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

CONCLUZIE

Este bine s� �ți amintești mereu c� aceste tehnici sunt eficiente doar �n cazul �n care participanții la forum NU LE CUNOSC. Odat� ce ace�tia au fost informați, operațiunea poate eșua complet, iar forumul va deveni incontrolabil. �n acest moment, alte alternative ar trebui s� fie luate �n considerare, cum ar fi inițierea unei false probleme judiciare pentru a �nchide pur și simplu forumul �i a-l deconecta din online. Acest lucru nu este de dorit, deoarece va �mpiedica organele de stat s� monitorizeze procentul din populație care ac�ioneaz� contra ordinii publice. (mai bine zis, a celor care se opun falselor elite care distrug neamurile in sanul carora acestea s-au aciuiat � nb ). Se pot utiliza �i dezvolta bine�n�eles �i alte tehnici, iar pe m�sur� ce dezvol�i o nou� tehnic� de infiltrare �i control, este imperativ s� le �mp�rt�ești cu coodonatorii domeniului.

Cele 25 de reguli ale dezinform�rii Not�: Prima regul� și ultimele cinci (sau șase, �n funcție de situație) nu sunt, �n general, direct aplicabile de c�tre dezinformatorul tradițional. Aceste norme sunt, �n general, mai des folosite direct de c�tre dirijorii și actorii-cheie care fac planificarea strategic� a unor conspirații criminale.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

1. Nu vedea nimic, nu auzi nimic, nu spune nimic. �n ciuda faptului c� ai putea �ti, nu vorbi � mai ales dac� ești o persoan� public�, un jurnalist, un politician, etc. Dac� o fapt� nu a fost raportat�, �nseamn� c� ea nici nu s-a �nt�mplat �i deci, persona nu va trebui s� se confrunte cu aceast� problem�.

2. Devino ne�ncrez�tor și indignat. Evit� discutarea problemelor-cheie, �i �n schimb concentreaz�-te asupra problemelor secundare care pot fi utilizate pentru criticarea anumitor grupuri sau teme sacrosancte. Acest lucru este de asemenea cunoscut �i ca subterfugiul : �Cum de �ndr�znești��.

3. Creaz�, genereaz� b�rf�. Evit� s� vorbești despre probleme �n am�nunt, nu �ine cont de locuri sau de probe �ntr-o atmosfer� plin� de zvonuri pure �i de acuzații violente. Aceast� metod� funcționeaz� bine �n special c�nd exist� o pres� t�cut�, pentru c� publicul nu poate verifica faptele pe care aceste zvonuri le catalogheaz� drept �discutabile�. Dac� poți stabili o relație �ntre documentul / problema �n cauz� cu internetul, folosiți-o pentru a-l cataloga drept �zvon� care provine de la �un grup de copii de pe internet�, care nu poate avea nicio baz� �n realitate.

4. Utilizeaz� un argument de tipul �sperietoare�. G�se�te unul �i creaz� un element �n argumenta�ia adversarului pe care �l poți contracara cu ușurinț� pentru a te credibiliza și a ridiculiza adversarul. Fie creezi o problem� a c�rei existenț� o insinuezi baz�ndu-te pe interpretarea adversarului/sau a exager�rii adversarulu/sau g�sești ceva, pe loc, fie selectezi veriga cea mai slab� dintre aspectele cele mai vulnerabile. Amplific�-le impactul lor �i distruge-le, discredit�nd astfel toate acuzațiile, at�t pe cele reale c�t �i pe cele fabricate, evit�nd �n același timp s� vorbești despre veritabilele probleme.

5. �nl�tur�-ți adversarii acord�ndu-le porecle �i ridiculiz�ndu-i. Aceast� metod� mai este cunoscut� drept stratagema �atac� mesagerul�, cu toate c� �i alte metode sunt variante ale acestei abord�ri. Adversarii sunt asocia�i cu nume pu�in onorante cum ar fi �nebun�, �partizan al dreptei�, �liberal�, �partizan al st�ngii�, �terorist�, �obsedat de teoria comploturilor�, �radical�, �milițian�, �rasist�, �fanatic religios�, �deviant sexual�, �alcoolic� �i multe altele. Acest lucru va �mpiedica noii forumi�ti s� se al�ture adversarilor s�i, tem�ndu-se c� vor fi trata�i �n același mod. Ca urmare, ace�tia nu vor vorbi despre problemele reale.

6. �Love�te �i fugi�. Dezinformatorul, pe orice forum public, poate s�-�i atace scurt adversarul sau poziția acestuia, apoi s� fug� �nainte ca r�spunsul s� fie publicat, sau pur și simplu s�-l ignore. Acest lucru func�ioneaz� extrem de bine pe internet �n mediile de tip semnale de la cititori c�tre editor, �n care poate fi folosit un flux continuu de identit�ți noi pentru a evita explicarea criticilor �i argumentelor. Faci pur și simplu o acuzație sau lansezi un alt atac, nu vorbești despre problemele reale și nu r�spunzi niciodat�, pentru c� �n acest fel ai acorda credit punctului de vedere al adversarului.

7. Motive de interogare (�ndoial�). Amplific� orice fapt care ar putea sugera ideea c� adversarul militeaz� �n favoarea unei alte p�r�i. �n acest fel vei evita discutarea problemelelor �i vei obliga acuzatorul s� intre �n defensiv�.

8. Invoc� autoritatea. Pretinde c� ești parte a autorit�ții sau asociaz�-te ei folosind limbajul �i terminologia acesteia pentru a ilustra c� ești �cel care le știe pe toate�. Discrediteaz� problema f�r� a vorbi de fapt despre ea �i f�r� a demonstra de ce, sau a cita vreo surs�.

9. F� pe prostul. Nu conteaz� argumentele sau dovezile care se pun pe mas�, important este s� eviți discutarea lor sau s� le discreditezi, men�ion�nd c� n-au niciun sens, nu con�in nicio prob�, nu sunt de niciun interes, sau sunt ilogice. Amestec� bine lucrurile pentru a ob�ine un efect maxim.

10. Asociaz� criticile adversarului cu știrile vechi. Este un fel de derivat al argumentului �sperietoare�, un fel de investiție pentru viitor �n cazul �n care problema nu poate fi ușor controlat�. Lucreaz� anticipat pentru a menține controlul. Astfel, dezinformatorul lanseaz� un argument �sperietoare� �i las� apoi s� reias� c� se va ocupa �n cur�nd de acesta �n cadrul planului alternativ (planul B). Astfel, acuza�iile sau criticile care urmeaz�, indiferent dac� sunt valabile sau nu, vor fi �n general asociate cu cele anterioare �i considerate pur și simplu o reluare a lor, f�r� a mai fi necesar s� se ocupe de ele � este chiar mai bine dac� adversarul este același cu cel de la �nceput.

11. Stabile�te un plan B �i bazeaz�-te pe el. Utilizeaz� o problem� minor� sau un element real �i scoate-o la �drumul mare� (f�-o public�). �M�rturise�te� cu vigoare c� ai f�cut o eroare inocent� �i c� adversarii t�i au profitat de aceast� oportunitate, au amplificat-o �i dirijat-o, d�ndu-i conota�ii care implic� lucruri necinstite �i care, desigur, �nu exist�. Unele persoane pot reveni mai t�rziu cer�nd cu vigoare, public, �s� se pun� cap�t acestui nonsens�, deoarece s-a f�cut deja �ceea ce trebuia facut�. Dac� este bine realizat�, aceast� tehnic� �l poate ajuta pe dezinformator s� c�știge simpatie și respect pentru c� a dat lucrurile �n vileag �i ��i-a m�rturisit� greșelile, f�r� a aborda �ns� alte probleme mult mai grave.

12. Enigmele nu au soluție. Dezinformatorul pretinde c� afacerea este prea complicat� pentru a fi rezolvat�, sco��nd �n eviden�� multitudinea de persoane �i evenimente implicate. Acest lucru va face ca orice interes al altora pentru acea problem� s� se piard�.

13. Logica de tip �Alice in �ara Minunilor�. Evit� s� discuți despre probleme, ra�ion�nd invers sau utiliz�nd o logic� deductiv� care neag� orice fapt real important.

14. Cere soluții complete. Evit� s� vorbești despre probleme, solicit�nd adversarilor rezolvarea complet� a unui caz. Este o stratagem� care funcționeaz� cel mai bine �mpreun� cu problemele de la punctul 10.

15. F� ca faptele s� corespund� unor concluzii alternative. Acest lucru necesit� o g�ndire creativ�, cu excepția cazului �n care cazul a fost planificat �n prealabil cu un plan B.

16. F� ca s� dispar� probele și martorii. Dac� ele nu exist�, �nseamn� c� nu exist� o fapt�, �i deci nici o problem� care sa fie abordat�.

17. Schimb� subiectul. �n general, folosind una dintre celelalte stratageme enumerate aici, g�se�te o modalitate de a da discuția la o parte, prin comentarii mai ascu�ite �i controverse, �n speranța de a deturna atenția c�tre un subiect mai ușor de gestionat. Aceasta funcționeaz� bine mai ales cu oameni care pot �dezbate� �mpreun� cu tine un subiect nou, polariz�nd discuția �nspre altceva, �n scopul evit�rii dezbaterii problemelor-cheie.

18. Antagonizeaz� �i provoac� adversarii, d�ndu-le un atac emo�ional. Dac� nu poți face nimic altceva, ia-te la ceart� �i bate-ți joc de adversarii t�i, for��ndu-i s� r�spund� �ntr-o manier� emoțional�, ceea ce �i va face s� arate ca ni�te oameni pro�ti �i mult prea motiva�i. Nu numai c� astfel vei evita s� vorbești despre problemele importante, dar dac� r�spunsul adversarului privind subiectul este emo�ional, vei putea mai t�rziu s� eviți problema concentr�ndu-te pe : �oh, c�t sunt de sensibili, cum s� m� �ncumet a-i critica ?�.

19. Ignor� dovezile prezentate �i solicit� dovezi imposibile. Este probabil o variant� a regulii de �a face pe prostul�. �n ciuda dovezilor care sunt prezentate de c�tre adversar pe un forum public, sus�ine c� probele nu sunt admisibile �i cere probe imposibil de g�sit pentru adversar (ele pot exista, dar nu sunt disponibile sau sunt cunoscute ca fiind ceva ușor de distrus sau falsificat, ca o arm� a crimei). Cu scopul de a evita complet discutarea problemelor, ar putea fi necesar s� discreditezi �n mod categoric mass-media sau c�r�ile, s� refuzi ideea c� martorii sunt acceptabili și chiar s� negi declarațiile f�cute de c�tre guvern sau alte autorit�ți.

20. Dovezi false. Introdu c�t poți de repede noi dovezi false sau indicii proiectate �i fabricate care sunt �n conflict cu observațiile și argumentele p�rții adverse � un instrument practic pentru a neutraliza problemele sensibile sau pentru a �mpiedica concluziile. Aceasta funcționeaz� chiar mai bine pentru infracțiunile pentru care faptele nu se pot distinge de dovezile false.

21. Apeleaz� la un juriu de acuzare, un procuror special sau alt organism autorizat de anchet�. R�stoarn� procesul �n favoarea ta și neutralizeaz� eficient problemele sensibile f�r� s� deschizi discuția. Dup� ce s-au adunat dovezile și declarațiile, trebuie s� fie p�strate secrete pentru a fi bine gestionate. De exemplu, dac� ești �n c�rd�șie cu procurorul, juriului i se pot refuza pur și simplu și toate dovezile relevante se vor sigila, f�c�ndu-le inutilizabile pentru investigații viitoare. Odat� ce s-a ajuns la un verdict favorabil, problema poate fi considerat� �ncheiat� �n mod oficial. �n general, aceast� tehnic� este aplicat� pentru a transforma vinovatul �n inocent, dar poate fi utilizat� �i pentru a sus�ine acuza�ii atunci c�nd se �nsceneaz� ceva contra victimei.

22. Fabric� un adev�r nou. Creaz� propriile grupuri de experți, autori, lideri sau oameni cu influenț� capabili s� inventeze ceva nou �i diferit prin cercetare științific�, investiga�ii sociale sau dovezi favorabile. �n cazul �n care ai neap�rat� nevoie s� abordezi problemele, o vei face profesionist, prin persoane autorizate.

23. Distrage aten�ia maselor c�t se poate de mult. Dac� cele de mai sus nu funcționeaz�, pentru a �ine oamenii departe de problemele sensibile, sau pentru a preveni o acoperire mediatic� nedorit� a evenimentelor, cum ar fi de exemplu procesele, creaz� povești �i mai mari (sau le trateaz�-le ca �i cum ar fi mari) pentru a �ndep�rta masele.

24. T�cerea critic�. �n cazul �n care metodele de mai sus nu dau rezultate, ia �n considerare eliminarea din circula�ie a adversarilor prin soluții definitive cu scopul elimin�rii �n �ntregime a nevoii de abordare a problemei. Acest lucru poate fi realizat prin moartea, arestarea și detenția, șantajul, distrugerea personalit�ții adversarilor datorit� scurgerilor de informații, sau prin distrugerea lor financiar�, emo�ional� sau provoc�ndu-le daune grave de nivel medical.

25. Dispari. Dac� ești de�in�torul cheii secretelor sau dac� ești supus unei presiuni prea mari �i simți c� �ncepe s� devin� periculos, p�r�se�te zona.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

CELE 8 TR�S�TURI ALE UNUI DEZINFORMATOR:

1) Evitarea. Nu vorbe�te niciodat� despre probleme �n mod direct �i nici nu argumenteaz� �ntr-o manier� constructiv�. Evit� de obicei citatele sau trimiterile la referin�e. Insinueaz� �n schimb contrariul. Virtual, toat� prezentarea sa insinueaz� c� autoritatea �n materie �i exper�ii nu au nici o credibilitate.

2) Selectivitatea. Tinde s�-�i aleag� cu atenție adversarii, fie aplic�nd abordarea �love�te �i fugi� �mpotriva comentatorilor simpli care �i sus�in pe adversarii s�i, fie se concentrez� mai serios pe adversarii-cheie care sunt cunoscu�i pentru abordarea direct� a problemelor. �n cazul �n care cu un comentator comenteaz� prea mult, dar far� succes, �i va schimba focalizarea pentru a-l include �i pe acel comentator.

3) Coincidența. Dezinformatorul are tendin�a de a ap�rea brusc c�nd se discut� un subiect controversat, de�i n-a mai participat public la o discu�ie general� despre acesta. De asemenea, are tendin�a de a disp�rea odat� ce subiectul nu mai este interesant pentru mase. El este desemnat s� participe la discu�ie �i pleac� atunci c�nd motivul dispare.

4) Munca �n echip�. Dezinformatorii tind s� funcționeze �n grupuri cu aceea�i opinie �i/sau opinii complementare. Desigur, acest lucru se poate �nt�mpla �n mod natural pe orice forum public, dar probabil c� va exista un schimb frecvent de opinii mai ales �n cazul �n care sunt implica�i profesioni�tii. Uneori, un participant se va infiltra �n tab�ra advers� pentru a deveni sursa unui argument de tip sperietoare sau va utiliza alte tehnici concepute s� reduc� forța loviturii adversarului.

5) Anti-conspira�ionist. Dezinformatorul �i exprim� aproape �ntotdeuna un anumit dispre� fa�� de �teoria conspirației� �i �n general fa�� de toți cei care nu cred c� JFK nu a fost ucis de LHO. Av�nd un astfel de dispreț pentru teoreticienii conspirației, s� nu v� �ntreba�i de ce se concentreaz� pe ap�rarea singurului subiect, cel al conspira�iei, abordat �ntr-un nou grup. Unii ar putea crede c� dezinformatorul este acolo pentru a �ncerca s� demonstreze c� toat� lumea e nebun� �n leg�tur� cu orice subiect, sau pur și simplu pentru a ignora grupul pentru care �i exprim� un asemenea dispre�. Sau, unii pot s� concluzioneze c� el are un motiv ascuns pentru care acțiunile lor sunt ignorate.

6) Emoții artificiale. Dezinformatorul are un sentimentalism ciudat, �artificial�, �i o piele neobi�nuit de groas� � o capacitate de a persevera �i de a persista chiar �i c�nd se confrunt� cu un val de critici copleșitoare �i intolerante. Aceasta tehnic� vine dintr-un antrenament de tipul celor de la serviciile de informa�ii, �n care indiferent c�t de relevante sunt dovezile, neag� totul �i refuz� s� reac�ioneze emo�ional sau s� se implice. Pentru un expert �n dezinformare emo�iile pot ap�rea ca artificiale. Oamenii obi�nui�i, atunci c�nd r�spund cu furie, de exemplu, �și exprim� animozitatea prin respingere. Dezinformatorul profesionist va avea �n general probleme pentru a-�i men�ine imaginea, publicul fiind capricios �n privin�a pretinselor emoții �i stilului de comunicare calm și impasibil. E doar o meserie și c�teodat� se pare c� nu sunt capabili s�-�i �joace rolul�. La un moment dat pot avea un acces de furie, apoi pot exprima un dezinteres total �i din nou un acces de furie (un yo-yo emoțional). Av�nd pielea groas�, niciun val cople�itor de critici nu-l va descuraja s�-�i fac� meseria �i va continua s� utilizeze acelea�i tehnici obi�nuite, f�r� nicio ajustare. �n mod obi�nuit, un individ rațional, primind at�tea critici, �i face cu adev�rat griji despre ce pot crede ceilal�i despre el și va �ncerca s�-�i �mbun�t�țeasc� stilul de comunicare sau pur și simplu va renun�a.

7) Incoerent. Dezinformatorul are, de asemenea, tendinta de a face greșeli care tr�deaz� adev�ratele sale motivații. Acest lucru se poate datora faptului c� nici el nu știe cu adev�rat subiectul sau pentru c� este un pic �freudian�. Am observat c�, de multe ori, dezinformatorul citeaz� pur și simplu informații contradictorii care se neutralizeaz� reciproc. De exemplu, unul dintre ei a pretins c� este un pilot al For�elor Aeriene, �ns� stilul s�u de scriere dovedea lipsa de educa�ie (ortografie, gramatic�, stil incoerent) demonstr�nd astfel c� nu are studii superioare. Nu cunosc mulți piloți ai For�elor Aeriene f�r� diplom� universitar�. Un altul a declarat, printre altele, c� nu știe nimic despre un anumit subiect, susțin�nd ulterior c� este de fapt expert �n materie.

8) Timpul de r�spuns. �n cadrul grupurilor de știri (newsgroups) s-a descoperit recent factorul �timp de raspuns�. Exist� trei moduri �n care funcioneaz�, mai ales c�nd guvernul sau o alt� persoan� cu o anumit� putere este implicat� �ntr-o opera�iune de disimulare. 8.a) Orice postare pe un NG scris� de un suporter care vizeaz� adev�rul poate duce la un r�spuns imediat. Guvernul precum �i alte persoane abilitate �și pot permite s� pl�teasc� oameni care s� urmareasc� discu�ia �i s� g�seasc� o oportunitate de a provoca avarii. Dezinformarea �n NG se face numai dac� cititorul o dore�te. Este necesar un r�spuns rapid, altfel vizitatorul poate sesiza adev�rul. 8.b) Atunci c�nd este vorba de un dezinformator direct, prin e-mail de exemplu, �nt�rzierea este necesar� �i va fi de obicei de minimum 48-72h. Acest lucru permite s� se formeze o echip� care s� se consulte cu privire la adoptarea unui r�spuns strategic cu un bun efect �i chiar s� �obțin� permisiunea� sau instrucțiunile unei autorit��i ierarhic superioare. 8.c) �n exemplul 1 de mai sus, pentru grupuri noi, se va �nt�lni adesea cazul �n care se pun �n aplicare mijloace mai puternice dup� �nt�rzierea de 48-72h. Acest lucru este valabil mai ales atunci c�nd solicitantul adev�rului �i comentariile sale sunt considerate mai importante �i au poten�ialul de a dezv�lui adev�rul. Astfel, cel care dezvluie adev�rul va fi atacat de dou� ori pentru același �p�cat�.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

CUM SE POATE REPERA UN SPION:

O modalitate de a neutraliza potențialii activi�ti este de a le oferi posibilitatea apartenenței la un grup care face lucruri rele. De ce?

1) Nu primește r�spunsuri la mesaje

2) �și irose�te o mul�ime de timp

3) Activistul este frustrat și descurajat

4) Nu se realizeaz� nimic bun

FBI și informatorii s�i precum �i poliți�tii sub acoperire vor invada orice grup �i vor stabili organizații activiste de tip �bidon�. Scopul lor este de a preveni apariția de mi�cari reale, de exemplu pro-justiție sau pro-ecologice. Agenți vin �n grupuri mici, medii sau mari. Pot proveni din diferite medii etnice. Pot fi b�rbați sau femei.
Dimensiunea unui grup sau a unei mișc�ri infiltrate nu este important�. Potențialul de extindere al mișc�rii atrage spioni și sabotori. Aceast� broșur� prezint� tehnicile utilizate de agenți pentru a �ncetini lucrurile, pentru a face ca operațiunile s� fie ratate, pentru a distruge mișc�rile �i a supraveghea activi�tii. Munca agentului este de a �mpiedica activi�tii s� p�raseasc� un astfel de grup, pentru a-i �ine sub control.

�n anumite situații, pentru a men�ine controlul, agentul �i va spune activistului : �Tu e�ti cel care divizeaz� mișcarea.�

[Aici, am inclus motivele psihologice care fac ca aceast� manevr� s� functioneze �n controlarea oamenilor]

Aceasta va da naștere unui sentiment de vinov�ție. Mulți oameni pot fi controla�i prin culpabilizare. Agenții stabilesc relații cu activiștii prin intermediul unei deghiz�ri bine cunoscute, precum cea a �dedic�rii faț� de cauz�.� Datorit� devotamentului lor des proclamat (precum �i a acțiunilor f�cute pentru a-l dovedi), atunci c�nd critic� activi�tii, el sau ea � fiind cu adev�rat dedica�i mișc�rii � sunt convin�i c� toate problemele sunt din vina LOR. Acest lucru se explic� prin faptul c� cineva cu adev�rat dedicat tinde s� cread� c� toat� lumea are o conștiinț� și c� nimeni n-ar disimula �i nici n-ar min�i f�c�nd-o ��n mod special�. E uimitor s� vezi c�t de departe pot ajunge agen�ii cu manipularea unui activist, deoarece activistul va c�uta �n mod constant scuze �n favoarea agentului care se declar� �n mod regulat drept fidel al cauzei. Deși �l suspecteaz� ocazional pe agent, ei �i vor pune ochelari de cal �n timp ce raționeaz�, f�c�nd asta inconștient � �nu o face �n mod special � � �i-a� putea ajuta prin a-l ierta �i accepta�� etc.

Agentul �i va spune activistului : �Ești un conduc�tor !�

Acest lucru �i va permite activistului sa-și �mbun�țeasc� �ncrederea �n sine. Admirația sa narcisist� fa�� de propriile sale inten�ii altruiste/activiste va crește at�t de mult �nc�t el sau ea va admira �n mod conștient declarațiile altruiste ale agentului, care sunt �n mod deliberat concepute pentru a le reflecta pe cele ale activistului. Este vorba despre o �fals� identificare r�uvoitoare�. Acesta este procesul prin care agentul va imita �n mod conștient sau simula un anumit comportament pentru a �ncuraja un activist s� se identifice cu el, sporind astfel vulnerabilitatea activistui �n raport cu exploatarea sa. Agentul va stimula cele mai subtile concepte despre sine ale activistului.

Activiștii �i cei care au principii altruiste sunt mai vulnerabili la falsa identificare r�uvoitoare, mai ales �n timp lucrului cu agentul, c�nd interacțiunile includ probleme legate de abilit�țile, cunoștințele sau autonomia lor.

Scopul agentului este de a crește empatie general� a activistului faț� de agent, printr-un proces de identificare cu false auto-concepte legate de activist.

Cel mai comun exemplu al acestui proces este agentul care-l va complimenta pe activist pentru abilit�țile sale, cunoștințele și valoarea sa pentru mișcare. La un nivel mai subtil, agentul va simula caracteristicile și manierismele activistului. Acest lucru va ajuta la promovarea identific�rii prin mimic� și sentimente de ��nfr�țire� (gemeni). Nu este ceva necunoscut pentru un activist, iubitor de a primi ajutorul și abilit�țile de bun agent, ajung�nd �n situația de a lua �n considerare �nc�lc�ri etice și chiar un comportament ilegal, de fapt fiind �n serviciul agentului care-l monitorizeaz�.

�Simțul perfecțiunii� [un auto-concept] este �mbun�t�țit, și o leg�tur� puternic� de empatie este țesut� cu agentul prin imitații și simul�ri ale propriei sale investiții narcisiste, a victimei. [Auto-concept] Este vorba, �n cazul �n care activistul o știe, �n ad�ncul s�u, de propriul lui devotament faț� de cauz�, pe care �l proiecteaz� asupra agentului care ��l reflect�.

Activiștii vor fi p�c�li�i, g�ndind c� agentul le �mp�rt�șește sentimentele de identificare și leg�turile. �n configurația unei mișc�ri/activism rolurile sociale jucate de activiști �n confruntarea vis-à-vis de societate/guvern, �ncurajezeaz� procesul de separare intrapsihic� continu�, astfel �nc�t �alianțele-gemeni� �ntre activist și agent pot face sectoare �ntregi ale percep�iei realit�ții inaccesibile activistului. Ei, literalmente, �pierd contactul cu realitatea�.

Activiștii care �i neag� propriile investiții narcisiste [nu au o idee foarte bun� despre propriile lor concepte și CARE sunt aceste concepte] și care �n mod conștient se percep ca �ajutoare� dotate cu un oarecare altruism sunt extrem de vulnerabili la simul�rile afective (emoționale) ale agentului de monitorizare.

Empatia este �ncurajat� de activist, prin exprimarea vizibil� a afec�iunii. Prezența lacrimilor, a tristeții, a dorinței, a remușc�rii, a vinei, pot declanșa �n activistul orientat spre ajutorare un puternic sentiment de compasiune, �n acela�i timp cu creșterea inconștient� a investiției narcisiste �n sine .

Exprimarea unor astfel de afec�iuni simulate pot fi destul de irezistibile pentru cel c�ruia i se adreseaz�, și dificil de deosebit de o emoție profund�.

Acest lucru poate fi de obicei identificat prin dou� evenimente: �n primul r�nd, activistul care �i-a analizat propriile r�d�cini narcisiste și este conștient de potențialul s�u de a deveni �dependent emotional�, va fi capabil s� r�m�n� calm și indiferent faț� de aceste efuziuni emoțional� din partea agentului.

�n urma aceastei atitudini liniștite și insensibile, al doilea eveniment se va �nt�mpla: agentul va reacționa prea repede la o astfel de expresie afectiv�, l�s�nd activistului o impresie de tipul �piesa s-a �ncheiat, cortina a c�zut�, iar �nșel�ciunea, pentru moment, s-a �ncheiat. Atunci agentul se va �ndrepta rapid spre urm�toarea victim�/activist.

Faptul este c� mișcarea nu are nevoie de un lider, ea are nevoie de ANIMATORI (persoane care se ocup� de f�cut una-alta). �Urmați liderul� este o pierdere de timp.

Un agent bun va dori s�-�i �nt�lneasc� victima c�t mai des posibil. El sau ea va vorbi foarte mult f�r� s� spun� nimic. Unii se pot aștepta la un atac violent prin discuții lungi �i f�r� noim�.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Unii agenți uzeaza de tehnici insistente, arogante sau defensive:

1) Perturbarea ordinii de zi

2) Deturnarea discuției

3) �ntreruperi �n mod repetat

4) Fals� ignoranț�

5) Lansarea unei acuzații nefondate �mpotriva unei persoane

Numirea cuiva drept rasist, de exemplu. Aceast� tactic� este folosit� pentru a discredita pe cineva �n ochii altor membri ai grupului.

Sabotorii. Unii sabotori se pretind a fi activi�ti. Ei (sau ele) vor :

1) Scrie pliante enciclopedice (�n prezent, site-uri web)

2) Printa pliante numai �n limba englez�

3) Organiza demonstrații �n locuri de care nimeni nu este interesat

4) Solicita finanțarea din partea oamenilor bogați �n loc de a c�uta sprijin de la clasa de mijloc

5) Face pancarte cu prea multe cuvinte confuze

6) Complica problemele

7) Formula revendic�ri eronate

8) Compromite obiectivul

9) �ine discuții interminabile care vor duce la pierdere de timp pentru toat� lumea. Agentul poate �nsoți aceste discu�ii f�r� sf�rșit cu b�utur�, droguri sau alte distracții, pentru a �ncetini activitatea activi�tilor.

Provocatorii

1) Doresc s� stabileasc� �liderii� pentru a-i pune pe pozi�ii, �n scopul de a opri mișcarea

2) Sugereaz� s� fac� lucruri stupide, ilegale, pentru a crea probleme activiștilor

3) �ncurajeaz� militantismul

4) Vor s� batjocoreasc� autoritatea

5) �ncearc� s� compromit� valorile activiștilor

6) �ncearc� s� instige la violen��. Activismul vrea mereu s� fie non-violent.

7) �ncearc� s� provoace o revolt� printre oameni nepreg�tiți s� interpreteze r�spunsul autorit�ților

Informatorii

1) Vor ca toat� lumea s� se �nscrie undeva

2) Pun o mulțime de �ntreb�ri (colectare de informații)

3) Vor s� știe la ce evenimente si-au planificat participarea activi�tii

4) �ncearc� s�-l fac� pe activist s� se apere, pentru a-i identifica convingerile, obiectivele și nivelul de angajament

Recrutarea

Activiști legitimi nu duc un dialog prelungit cu cei recruta�i. Acțiunile lor, credințele și obiectivele vorbesc de la sine. Grupurile care recruteaz� dup� sistem misionar, militar sau de tip partid politic sunt mi�c�ri false sau mișc�ri create de agenții.

Urm�rirea

�NTOTDEAUNA trebuie s� presupunem c� suntem sub supraveghere. �n acest moment, dac� NU E�TI sub supraveghere, nu ești un activist foarte bun!

Tactici de intimidare

Ei le folosesc.

Astfel de tactici includ calomnia, injuriile, ameninț�rile, apropierea de activiștii nemul�umi�i sau �ngrijora�i pentru a-i convinge (prin tactici de psihologie descrise mai sus) s� se �ntoarc� �mpotriva mișc�rii și s� depun� m�rturii false �mpotriva foștilor lor colegi. Ei vor planta substanțe ilegale la domiciliul activiștilor și vor monta o arestare ; vor planta informații false și vor �nscena o �revelație�, vor trimite scrisori incriminatoare [e-mail] �n numele activiștilor, și mult mai multe. Vor face cam tot ceea ce societatea le va permite.

Aceast� bro�ur� nu acoper� toate tehnicile folosite de agenții pentru a sabota vie�ile activiștilor sinceri și dedica�i.

�n cazul �n care un agent este �expus�, el sau ea va fi transferat(�) sau �nlocuit(�).

COINTELPRO este �nc� �n funcțiune ast�zi sub un nume de cod diferit. El nu mai apare �n scripte pentru a se evita s� fie descoperit� ilegalitatea �ngr�dirii libert��ii de informare.

Scopul programului de contraspionaj al FBI: expune, perturb�, deviaz�, discrediteaz� și neutralizeaz� persoanele pe care FBI-ul le consider� opuse intereselor naționale. �Securitate național� se refer� la securitatea așa cum este ea stabilit� de c�tre FBI, pentru a preveni oamenii s� fie informați cu privire la lucrurile vicioase efectuate de acesta, cu �nc�lcarea libert�ților civile ale persoanelor.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Pe scurt: 17 tehnici pentru a �ngropa adev�rul:

Acuza�ii puternice și credibile de desf�urare a unor activit�ți criminale pot d�r�ma un guvern. C�nd guvernul nu are o ap�rare eficient� și bazat� pe dovezi, alte tehnici trebuie s� fie angajate. Succesul acestor tehnici depinde �n mare m�sur� de o pres� cooperant� și complezent� mai degraba dec�t de o simpl� opoziție simbolic�.

1. P�streaz� t�cerea. Ce nu apare la �tiri nu s-a �nt�mplat, nu exist�.

2. Indignarea regizat�. De asemenea, cunoscut� sub numele de stratagema �Cum de �ndr�znești ?�.

3. Calific� toate acuza�iile ca fiind �zvonuri� sau, mai bine, de �zvonuri zevzece�. Dac�, �n ciuda lipsei de informații, publicul este totu�i la curent cu anumite fapte suspecte, acesata este numai datorit� �zvonurilor�. (�n cazul �n care ace�tia au tendința de a crede �zvonurile�, este, probabil, fiindc� sunt pur și simplu �paranoici� sau �isterici�).

4. Demoleaz� argumentul sperietoare. Nu te ocupa dec�t de cele mai slabe aspecte ale celor mai slabe acuza�iii. Chiar mai bine, creaz� propriul argument sperietoare. Inventeaz� zvonuri nebune�ti false (sau creaz� povești false) și lanseaz�-le atunci c�nd par s� discrediteze toate acuza�iile, fie ele reale sau fanteziste.

5. Folose�te cuvinte precum �teoretician al conspiratiei�, �scandalagiu�, �moroc�nos�, �nebun�, �smintit�, și, desigur, �b�rfitor�, pentru a descrie scepticii. Asigur�-te c� vei folosi verbe puternice și adjective atunci c�nd vei caracteriza acuza�iile, și expresii �mai rezonabile� �n ap�rarea guvernului și susțin�torilor s�i. Trebuie s� fii atent spre a evita discuții deschise cu toate persoanele pe care le-ai calomniat.

6. Contest� motivațiile. �ncearc� s� marginalizezi criticii, suger�nd cu t�rie c� ei nu sunt cu adev�rat interesați de adev�r, ci servesc doar un scop politic sau doresc doar s� ob�in� bani.

7. Invoc� autoritatea. Aici presa controlat� și falsa opoziție pot fi foarte utile.

8. Minimalizeaz� acuzațiile ca fiind �vechea plac�.

9. Scuip� numai jum�tate din ce-ai de zis. Acest lucru este, de asemenea, cunoscut sub numele de �m�rturisire și evitare�. �n acest fel, po�i da impresia de sinceritate și onestitate �n timp ce ��i recuno�ti �greșelile�, dar numai pe cele f�r� consecințe, și niciuna penal�. Aceast� stratagem� necesit� adesea existența unui plan B, diferit de cel original.

10. Descrie infrac�iunile ca fiind, �ntr-adev�r, incredibil de complexe, și dovezile, de neg�sit.

11. Foloseste ra�ionamentul invers, prin metoda deductiv�, ca o r�zbunare. Cu o deduc�ie riguroas�, dovezile cele mai scandaloase �si pierd toat� credibilitatea. Exemplu: Avem o pres� complet liber�. Dac� exist� dovezi care s� ateste c� scrisoarea de �sinucidere� a lui Vince Foster ar fi fost falsificat�, ar fi spus-o. Ei n-au dat aceast� știre, astfel �nc�t nu exist� nicio astfel de dovad�.

12. Cere scepticilor s� rezolve complet crima. Exemplu: Dac� Foster a fost ucis, cine l-a ucis, și de ce?

13. Schimba subiectul. Aceasta tehnic� include crearea și/sau publicarea de distrageri.

14. Spune despre faptele incriminatoare ușoare, dar nu mai face nimic �n plus. Aceasta este adesea comparat� cu tactica �mu�c� �i fugi�.

15. Minte sincer, cu nerușinare. Una dintre cele mai eficiente modalit�ți de a face acest lucru este de a atribui �faptele� oferite publicului unei surse cu un nume plauzibil, dar anonim�.

16. Pentru a extinde un pic mai mult punctele 4 si 5, f� astfel �nc�t proprii acoliți �s� dema�te ei �n�i�i scandaluri și apere cauze populare�. Sarcina lor este de a contracara adversarii reali și de a trage �uturi pe tot terenul. O alternativ� este s� pl�te�ti oameni bogați pentru a�a ceva. Ei vor pretinde c� �i cheltuie banii lor proprii.

17. Inund� Internetul cu agen�i. Acesta este r�spunsul la �ntrebarea, �ce l-ar putea �mpinge pe cineva s�-și petreac� ore �ntregi pe forumuri de știri de pe Internet pentru a ap�ra guvernul și/sau presa și s� discrediteze critica autentic� ?� Autorit�țile nu au suficien�i ap�r�tori prin ziare, reviste, radiouri și televiziuni ? Unii ar putea crede c� refuzul de a publica scrisori critice și apelurile serioase sau interzicerea unor talk-show la radio este suficient ca �i control, dar se pare c� nu este cazul.

Sper c� a�i �nv��at șmecheriile și acum știți un pic mai bine s� citi�i printre r�nduri ceea ce se �nt�mpl� pe net și pe forumuri.

Sursa: Koben via Eufrosin, cu traducere apt� f�cut� de Dincolo de �tiri

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

cam asa procedeaza unii ,,apti cognitiv''....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

www.timpul.md/articol/cercetarile-adn-demonstreaza-clar-ca-ruii-...

DESCOPERIRE BOMB�: Cercet�rile ADN demonstreaz� CLAR c� RUȘII nu sunt SLAVI dar au origini T�TARE și finlandeze

Cercet�torii ruși au f�cut o descoperire senzațional�, care va schimba cu siguranț� percepția lumii faț� de etnia și istoria Rusiei.
Potrivit lor, populația rus� nu ar avea nimic �n comun cu slavii estici, ba din contra, aceștia ar fi fino-t�tari. Mai mult ca at�t, nici belarușii sau ucrainenii nu s-au dovedit a fi slavi, aceștia fiind mai apropiați de polonezi. Textul a fost publicat pe glavpost.com.ua.
Rezultatele ultimelor cercet�ri realizate de c�tre oamenii de științ� ruși despre genofondul națiunii ruse resping cu vehemenț� conceptul �slavilor estici�, inclusiv mitul c� rușii și belarușii ar fi același popor. Din punct de vedere genetic, belarușii sunt foarte �ndep�rtați de ruși, fiind �n schimb aproape identici cu polonezii și �nrudiți cu cehii și slovacii. Pe de alt� parte, rușii ar fi mult mai apropiați de finlandezi, de c�t de belaruși.
Rezultatele vorbesc de la sine: sub aspect genetic, rușii nu sunt �slavi estici�, ci fini. Nici belarușii nu sunt �slavi estici�, ci occidentali. Drept urmare, belarușii practic nu se deosebesc de polonezi, de aceea, ei ar trebui considerați frați cu polonezii nu cu rușii. Mai mult dec�t at�t, grupul �slavilor estici� ar fi fost o invenție de propagand� �nc� de pe timpurile Rusiei Țariste, pentru a justifica astfel �nrobirea popoarelor vecine. Nici ucrainenii nu au nimic �n comun cu �slavii estici� și nici cu slavii �n general!
Despre acest studiu senzațional scrie Vadim Rostov, pe gumilev-center.ru
�Cercet�torii ruși se preg�tesc s� publice primul studiu major despre genofondul poporului rus. Rezultatele pot avea consecințe imprevizibile at�t pentru Rusia, c�t și pentru ordinea mondial� � anunț� revista ruseasc� �Vlasti�.

Rușii s-au dovedit a fi finlandezi
Antropologii au reușit s� identifice imaginea tipic� a omului rus. El are o �n�lțime și greutate medie, p�r șaten și ochi suri sau albaștri. Concomitent, a fost realizat și portretul ucraineanului tipic. Astfel, un ucrainean se deosebește de un rus prin culoarea pieli, a p�rului și a ochilor � el este brunet cu piele m�slinie și ochi c�prui.
�n prezent știința practic� cele mai exacte metode a biologiei moleculare, care permit citirea tuturor genelor umane, iar cea mai avansat� tehnic� pentru analiza ADN-ului, este secvențierea (citirea codului genetic) al ADN-ului mitocondrial și ADN-ul cromozomului uman Y.
ADN-ul mitocondrial este transmis genetic pe linia feminin�, din generație �n generație �nc� de pe timpurile Evei. Cromozomul Y �l au doar b�rbații și, de asemenea, este transmis din generație �n generație f�r� schimb�ri, �n timp ce restul cromozomilor moșteniți de urmași sunt amestecați ca și c�rțile de joc.
Spre deosebire de dovezile indirecte (exteriorul, proporționalitatea corpului) secvențierea mitocondrial� ADN-ului explic� �n mod clar gradul de rudenie dintre oameni, scrie revista �Vesti�.
Mai bine de 20 de ani, geneticii din occident folosesc cu succes aceast� metod�. �n Rusia, ea a fost aplicat� doar o singur� dat�, pe la mijlocul anilor 90, pentru a identifica osemintele regale. Abia �n anul 2000 a fost posibil� studierea națiunii titulare rusești. Rezultatele studiului vor fi publicate �n cur�nd la editura �Luci�. Revista �Vlasti�, aduce c�teva detalii ale cercet�rii.
Distanța genetic� dintre ruși și finlandezi, �n funcție de cromozomul Y, nu dep�șește 30 de unit�ți convenționale (rudenie apropiat�), iar apropierea genetic� dintre ruși și așa zisele popoare fino-ugrice (marijcami, vepsami, mordvini) care tr�iesc pe teritoriul Federației Ruse este egal� cu dou� unit�ți. Cu alte cuvinte, genetic ele sunt identice.
Dac� cele mai apropiate grade de rudenie pentru ruși sunt estonii și ugro-finii, atunci glumele rușilor despre �estonienii lenți� sunt un pic stranii.
O alt� problem� destul de grav� pentru Rusia este auto-identificarea lor ca �slavi�, deoarece, genetic, poporul rus nu are nici o atribuție la poporul slav. Geneticii spun cu t�rie: �rușii nu au nimic de la slavi�. Chiar și �n lexicul rus, circa 60-70 la sut� din vocabular nu este slav. De
aceea, rușii nu sunt �n stare s� �nțeleag� limbile slavilor.
Rezultatele studiului au ar�tat c� �n afar� de finlandezi, rușii au un grad apropiat de rudenie și cu t�tarii. Astfel, distanț� genetic� dintre ruși și t�tari e aceeași, de 30 de unit�ți convenționale.
Nu mai puțin senzaționale sunt rezultatele din Ucraina. S-a demonstrat genetic c� populația din estul Ucrainei provine de la ugro-fini, ucrainenii estici practic nu se deosebesc de ruși și mordvini. �n schimb, �n cazul ucrainenilor din vestul ț�rii rezultatele sunt și mai neașteptate. Aceștia nu sunt nici slavi, nici ruso-fini, ci cu totul alt� etnie: �ntre ucrainenii din Lvov și t�tari, distanța genetic� este doar de zece unit�ți.
O rudenie at�t de apropiat� dintre ucrainenii din vest cu t�tarii poate fi explicat�, probabil, cu r�d�cinile sarmatice a vechilor locuitori din Rusia Kievean�. Desigur, unele componente slave �n s�ngele ucrainenilor totuși exist� (genetic ei sunt mai apropiați de slavi dec�t rușii), cu toate acestea, ei nu sunt slavi, ci mai degrab� sarmați. Tr�s�turile lor se exprim� prin pomeții evidențiați, p�rul �nchis la culoare și ochii c�prui.

Cum r�m�ne cu mitul potrivit c�ruia rușii sunt slavi?
Av�nd �n vedere aceste rezultate, strategii ruși primesc �o sabie cu dou� t�ișuri�: �n acest caz, ei trebuie s� revizuiasc� toat� autoidentificarea național� a poporului rus ca � slav� și s� renunțe la concepția de �rudenie� cu belarușii și toat� naționalit�țile slave, at�t la nivel științific, c�t și la nivel politic.
Sub aspect geografic, genele rușilor s-au p�strat pe un teritoriu care �coincide cu Rusia de pe timpurile lui Ioan Grozn�i�.
Populația din Breansk, Kursk și Smolensk nu este rus� (adic� finlandez�), ci belaruso-polonez�, pentru c� are gene identice cu ale belarușilor și polonezilor. Este interesant și faptul c� �n evul mediu hotarul dintre Marele Ducat al Lituaniei și Moscovia � a fost anume granița etnic� dintre slavi și finlandezi, (apropo, atunci, acolo trecea și hotarul Europei de Est). �n continuare, Imperialismul Moscoviei- Rusiei �și al�tura teritoriile vecine, dep�șind limitele etnicilor moscoviți.

Ce este Rusia?
Aceste descoperiri ale cercet�torilor ruși ofer� o nou� privire asupra politicii Moscoviei medievale. �n concepția istoricilor ruși și a Bisericii Ortodoxe Ruse, așa-zisa �Rusie Sf�nt� s-a format dup� impunerea Moscovei �n interiorul Hoardei de Aur, și, dup� cum a scris Lev Gumilev �n cartea �De la Rusia Kievean� p�n� la Federația Rus� , din același motiv ucrainenii și belorușii au �ncetat s� se considere rusini și s� fac� parte din Rusia.
Este clar c� pe atunci existau dou� �Rusii� diferite. Una, la vest care mai apoi s-a unit �n Marele Ducat Lituanian și Rus. Și cealalt� �Rusie� � de est (mai exact Moscovia � deoarece pe atunci nu putea fi considerat� nici Rusia) a f�cut parte din Hoarda de Aur timp de 300 de ani. Cea de-a doua Rusie a fost denumit� de c�tre istoricii ruși și Biserica Ortodox� Rus� �Rusia Sf�nt�, priv�nd astfel Rusia de Vest de tot ce este rusesc și oblig�nd tot poporul Rusiei Kievene s� se identifice nu ca rusini, ci ca ucraineni.
Lupta de secole dintre Marele Ducat Lituanian și Moscovia a fost o confruntare a ț�rilor cu diferite etnii. Marele Ducat Lituanian a adunat slavii, pe c�nd Moscovia - finii. Drept urmare, secole de-a r�ndul, aceste dou� Rusii și-au opus rezistenț�.
Acest lucru poate fi explicat și prin faptul c� Moscovia niciodat�, c�t a f�cut parte din Hoarda de Aur, nu a vrut s� se �ntoarc� la Rusia, s�-și c�știge libertatea faț� de t�tari și s� intre �n componența Marelui Ducat Lituanian. De altfel și cucerirea Novgorodului a fost menit� de a �mpiedica orașul de a adera la Marele Ducat Lituanian. Aceast� ruso-fobie a Moscovei și �mazochismul� ei pot fi explicate de diferențele etnice cu originale Rusie și apropierea etnic� cu poporul Hoardei de Aur.
Diferenț� genetic� faț� de slavi explic� de ce Moscovia respingea modul de viaț� european și apropierea de slavi și de ce avea o mare atracție pentru spațiul estic și tradițiile asiatice.

Despre belaruși
Un punct deosebit �n aceast� cercetare l-a ocupat identitatea genetic� a belarușilor și polonezilor. Faptul identit�ții apropiate dintre polonezi și belaruși nu este surprinz�tor. Pașaportul lor genetic este at�t de apropiat de cel slav, �nc�t este aproape imposibil s� g�sești deosebirea �ntre genele slavilor, a prusilor și mazurilor. Acest fapt �i unește pe belaruși și polonezi, care sunt considerați urmașii balticilor vestici slavonizați.
Renumitul istoric belarus V. Lastovskii scrie �n �Scurt istoric despre Belarus� (Vilnius 2010) c� tentativele de �nființare a uniunii statului belarușilor și polonezilor au fost �ntreprinse de cel puțin zece ori: �n 1401, 1413, 1438, 1451, 1499, 1501, 1563, 1564, 1566, 1567 și abia �ncercarea din 1569 a avut succes.
Studiul cercet�torilor genetici ruși ne ofer� posibilitatea s� privim altfel istoria ț�rii, �ntruc�t multe evenimente politice ale popoarelor europene se explic� tocmai prin genetica grupului lor etnic � un element care r�m�nea ascuns de istorici. Anume genetica și relația de rudenie dintre grupurile etnice erau puterile principale ale proceselor politice �n Europa medieval�.

Concluzii
Rezultatele studiului efectuat de oamenii de științ� ruși despre genofondul poporului rus vor fi asimilate mult timp de c�tre societate, �ntruc�t aceștia resping �n totalitate toate cunoștințele noastre de p�n� acum, aduc�ndu-le la nivelul unor mituri neștiințifice. Aceste descoperiri nu necesit� at�t �nțelegerea, c�t obișnuința. Astfel, concepția �slavilor de est� este acum absolut neștiințific�.
�n urma cercet�rilor, poporul rus a fost numit fin, la fel ca ucrainenii din estul Ucrainei. �n schimb, populația Ucrainei de vest provine de la sarmați. Adic� nici poporul ucrainean nu s-a dovedit a fi de etnie slav�.
Descoperirea cercet�torilor nu este pur și simplu senzațional�, ci o adev�rat� bomb�, care poate submina toate cunoștințele existențe despre conceperea popoarelor de p�n� acum.

Sursa: glavpost.com.ua

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

U.E. � vrea pedeapsa capital� � pentru �dezordine social�!



Specialiștii s-au pronunțat: textul Tratatului de la Lisabona este foarte greoi, plin de expresii juridice greu de �nțeles și pentru un specialist �n domeniu, cu nenum�rate �steluțe� care te trimit la tot felul de articole și numere de lege, care la r�ndul lor, te trimit �n alt� parte. Toate acestea descurajeaz� pe oricine s-ar �ncumeta s�-l studieze din scoarț�-n scoarț�.

Toți liderii politici care l-au semnat, toți parlamentarii care l-au aprobat, au f�cut-o cu ochii �nchiși, �n toat� necunoștința de cauz�. Mai mult, nu am aflat ca el s� fi fost tradus �n toate cele 23 de limbi oficiale din cele 27 de state membre.

Totuși, Albrecht Schachtnehneider (unul dintre cei patru juriști care au �ntocmit analize asupra Tratatului de la Maastricht și a diferitelor forme ale Constituției europene), al�turi de profesorul Hans Klecatsky (un specialist care a contribuit la Actualizarea Constituției Austriei), a avut r�bdarea s�-l studieze �n �ntregime �n limba englez�.

Efortul celor doi a fost �recompensat� prin faptul c� au descoperit multe prevederi abuzive. Cei doi fac parte, dup� p�rerea mea, dintre acele persoane antrenate s� v�neze astfel de �șop�rle�. Și bine fac.

�n noianul de prevederi, �steluțe� și alte trimiteri au descoperit ceva de acest gen: �Carte drepturilor fundamentale� a U.E., stipuleaz� abolirea pedepsei cu moartea, dar�(și acum apare surpriza) face o trimitere la o notiț� din josul paginii, scris� cu litere foarte mici, care precizeaz�: �cu excepția situației de r�zboi, dezordine social� și insurecție�! At�t!!

Cei doi au recunoscut c� au dat cu totul �nt�mpl�tor peste trimiterea respectiv�. Profesorul Albrecht Schachtschneider a explicat cum ratificarea Tratatului de la Lisabona atrage dup� sine și acceptarea Cartei Uniunii Europene.

Chiar formul�rile �situație de r�zboi� și �dezordine social� devin suspecte �n contextul Tratatului. Cine stabilește care sunt faptele s�v�rșite de o persoan�/grup de persoane pe timpul unei �dezordini sociale� pentru care poate/pot fi judecate și condamnate la moarte?

Conform tratatului de la Lisabona, prin clauza de solidaritate, fiecare națiune european� este obligat� s� participe la acțiunile militare ale Poliției ori a serviciilor Secrete c�nd este vorba de lupta contra �terorismului�.

Dar, pentru Dumnezeu, noțiunea de �act terorist� este foarte vag definit�. Nici la ora actual�, nu exist� o definiție universal acceptat�. �n noțiunea de �act terorist� poate fi �ncadrat� orice acțiune �ndreptat� �mpotriva unei persoane/grup de persoane, instituții ori asupra unei provincii din U.E.!

�Acest mod de a strecuta �n Constituție o prevedere de o asemenea importanț� și gravitate reprezint� o �nc�lcare a tuturor principiilor juridice� arat� Albrecht Schachtschneider. ��n plus, nu sunt definite infracțiunile care pot fi sancționate cu pedeapsa suprem�. Cine stabilește c� dezordinea social� a atins un asemenea grad �nc�t se poate abroga prevederea care interzice pedeaspa cu moartea și aplic� aceast� not� de subsol?

Ce tribunale o vor acorda? Tribunale speciale, �ntrunite pentru st�ri de urgenț�? De la ce punct, un protest �n mas� va �ncepe s� fie considerat insurecție, pasibil� de pedeapsa cu moartea?, se �ntreab� juristul german.

- articol preluat din cartea � Guvernul Mondial Coșmarul Omenirii -

autor � Teodor Filip

- editura obiectiv � www.edituraobiectiv.ro / [email protected]

Dup� cum putem vedea, la noi �nc� nu se discut� despre pedeapsa cu moartea, dar, slugarnicii noștrii din guvern și parlament, doresc interzicerea protestelor, mai ales pe cele care se vor ține �n fața instituțiilor publice. Oricum, p�n� la aplicarea celor menționate �n articolul de mai sus, nu cred c� este dec�t un singur pas.

�n SUA, anul acesta, peste 700 de persoane au fost arestate pe podul Brooklyn din New York, pe motiv c� scandau lozinca �Ocupați Wall Street�.

Dup� cum bine vedem, �n ț�rile unde ni se prezentau adev�ratele valori democratice, putem vedea c� se poate m�nca b�taie �ntr-un mod la fel de democratic.
Conform tratatului de la Lisabona, prin clauza de solidaritate, fiecare națiune european� este obligat� s� participe la acțiunile militare ale Poliției ori a serviciilor Secrete c�nd este vorba de lupta contra �terorismului�.
Articolul 6 (1) prevede ca �Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, adaptata la Strasbourg, pe 12 decembrie 2007, care va avea aceeasi valoare legala ca si Tratatele.�
Dac� ne uit�m cu atenție nimic nu este ieșit din comun, �ns� la o analiz� mai atent� asupra Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, prevederile sunt cu totul și cu totul altele și anume:
Conform articolului 52 aliniatul 3 al Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, prevederile acesteia sunt completate de cele ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului (ECHR 1950), și care a fost actualizat� ulterior:
3. �n m�sura �n care prezenta cart� con�ine drepturi ce corespund unor drepturi garantate prin Conven�ia european� pentru ap�rarea drepturilor omului �i a libert��ilor fundamentale, �n�elesul �i domeniul de aplicare al acestor drepturi trebuie s� fie acelea�i ca �i cele prev�zute de conven�ia men�ionat�. Aceast� dispozi�ie nu �mpiedic� dreptul Uniunii s� confere o protec�ie mai larg�.
�n Articolul 2 al ECHR 1950 se stipuleaz�:
Articolul 2 � Pedeapsa cu moartea �n timp de r�zboiUn stat poate s� prevad� �n legisla�ia sa pedeapsa cu moartea pentru acte s�v�r�ite �n timp de r�zboi sau de pericol iminent de r�zboi; asemenea pedeaps� nu va fi aplicat� numai �n cazurile prev�zute de lege �i, �n conformitate cu dispozi�iile sale. Statul respectiv va comunica secretarului general al Consiliului Europei dispozi�iile aferente ale legisla�iei.

www.europarl.europa.eu/charter/pdf/text_en.pdf
www.echr.coe.int/nr/rdonlyres/d5cc24a7-dc13-4318-b457-5c9014916d...
www.hri.org/docs/ECHR50.html#C.Art2
conventions.coe.int/Treaty/EN/Treaties/Html/114.htm

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Conform site-ului academiacatavencu.ro, Paul de Lambrino, ar deține niște documente istorice extrem de importante pentru țar�. Despre ce este vorba mai exact?

P�i conform lui Paul de Lambrino, Regele Carol al II-lea nu ar fi semnat niciun act de abdicare, ci ar fi semnat un act de transfer al puterii c�tre mareșalul Ion Antonescu, pe toat� durata r�zboiului, urm�nd ca dup� finalizarea acestuia, puterea s�-i fie restituit� Casei Regale.

�n concluzie, at�t tr�darea c�tre sovietici c�t și suferința poporului rom�n, ar fi fost f�cut� de c�tre un neica nimeni, adic� de c�tre un rege care nu era legitim, și care nu avea niciun drept s� fac� m�g�ria care-a fost f�cut�.

Acuma eu v� �ntreb: Oare țara aceasta este cumva un azil de nebuni, unde fiecare se poate urca pe tron c�nd dorește?

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Studiu: Femeile insala aproape la fel de mult ca barbatii
Femeile au aproape la fel de multe aventuri ca barbatii, numarul sotiilor care isi insala partenerii de viata crescand in ultimele doua decenii, potrivit celor mai recente date furnizate de National Opinion

Procentul barbatilor casatoriti care au recunoscut ca au avut aventuri a ramas constant, la 21%, in timp ce procentul sotiilor care si-au inselat partenerul de viata a crescut cu aproximativ 40% in ultimele doua decenii, ajungand la 14,7% in 2010, conform studiului prezentat de Bloomberg Businessweek si citat de huffingtonpost.com.

"Barbatii au totusi mai mult tendinta de a-si insela sotia, decat femeile, sotul", a declarat Yanyi Djamba, director al Auburn Montgomery Center For Demographic Research, precizand insa ca nu mai exista o diferenta foarte mare intre sotii si sotiile care isi insala partenerii.

Pe de alta parte, potrivit lui Yanyi Djamba, principalul impuls pentru aventurile extramaritale este predictibil. Unul din patru barbati si-a descris mariajul ca fiind "nu foarte fericit", mai mult decat dublu fata de numarul sotiilor care isi explica adulterul in acest fel.

Unul dintre motivele care au condus la cresterea infidelitatii femeilor este schimbarea climatului cultural si economic din SUA, a declarat si Pepper Schwartz, sociolog la University of Washington.

Citeste si:

Barbatul cu 12% grasime in corp: Partenerul PERFECT
Dupa casatorie, femeile se apuca de baut, iar barbatii se "vindeca" de acest obicei
"Iluzia" atractiei este foarte convingatoare pentru barbati
Barbatii care fac curat prin casa sunt mai fericiti
Simtul moralitatii este mai puternic la femei

Datorita veniturilor mai mari si locurilor lor de munca, "femeile isi pot permite sa suporte urmarile unei aventuri", a declarat aceasta. Ea a precizat ca, in prezent, femeile au o mai mare independenta economica si datorita acestui fapt acestea isi doresc si un partener mai apropiat de idealurile lor. Potrivit specialistilor contactati de Bloomberg, dezvoltarea retelelor de socializare a permis de asemenea femeilor sa se implice mai usor in relatii extraconjugale.

Totodata, femeile sunt programate genetic sa isi caute un "barbat bun", in timp ce barbatii nu s-au impacat niciodata prea bine cu monogamia, spune si Daniel Bergner, autorul noii carti "What Do Women Want?". Si Alton Abramowitz, presedinte al American Academy of Matrimonial Lawyers, a declarat ca, in ultimii zece ani, a sesizat o crestere a numarului de divorturi cauzate de infidelitatea sotiilor, scrie MEDIAFAX.

"Mereu am avut cateva cazuri cu femei (care si-au inselat partenerul, n.r.), insa ele au fost mult mai discrete cu privire la aceste lucruri", a spus Alton Abramowitz.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

MELCII



Melcul isi duce casa-n spinare. Prin aceasta se deosebeste de ce�lelalte moluste. Gasteropodele (neamul melcului) au o cochilie ca un con lung, sucit in spirala, in interiorul caruia sunt maruntaiele; in scoica se ascunde si animalul intreg, cand il silesc imprejurarile. Inchide gura scoicii cu un capac si sta retras asa, cit vine vremea ne�prielnica.

Melci numerosi, fel de fel, sunt mai ales in apele marilor si al oceanelor. Sunt unii cit o trambita de mari. Scoicile lor sunt fel de fel colorate, fel de fel alcatuite. Nu rar ajung si prin casele noastre drept podoaba, cum e cat un Murex, cu exteriorul numai spini; pe cand pe dinauntru straluceste ca sideful. Mai cunoscut este ghiocul, folosit de tiganci la ghicit. In Marea Neagra traiesc forme nume�roase, dar marunte.

In schimb e cunoscut melcul de vii, ale carui scoici se gasesc pretutindeni. Acest animal respira prin plamani, dar tot ii place ume�zeala mai multa. Cand merge, incet ca orice melc, scoate din ascuns zisul scoicii un cap cu 4 cornite, apoi piciorul musculos cu ajutorul caruia aluneca pe o punte ce o asterne singur in cale. Talpa picioru�lui cuprinde multe ghinduri care secreta niste bale; in contact cu ae�rul, se intaresc ca o panza subtire, lucie, dupa care adesea dai de urma animalului in ascunzisul lui din iarba. In acest chip melcul poate sa treaca si peste ascutisul unui brici, fara sa-si faca nici o taietura.

Melcul este lacom. Hacuieste frunzele cu ajutorul unor dinti marunti, pe cerul gurii si pe buza de jos, adunati la un loc ca pe o ra�zatoare. Daca pui melci in hartie, peste noapte auzi in linistea odaii cum o rod parca ar fi niste soareci.

Catre toamna isi cauta un culcus; se infunda ceva in pamant prin locurile cu muschi, se trage in casa lui si o inchide cu un ca�pac. Sta asa ascuns, fara sa miste; respira incet, inima-i bate rar pana ce vin iarasi zilele de primavara.

E in mare cinste, la francezi mai ales; e cautat ca o mancare gus�toasa. si la noi se aduc, dar obiceiul e restrans numai la cei care imita strainatatea pana si in aceasta directie.

Era o vreme cand se cultivau, anume, in gradini ingradite cu sarma deasa, se hraneau cu salata, cu legume anume cultivate pen�tru ei si facea osteneala, caci pe fiecare an se consumau in cantitati mari. Numai dintr-un sat din sudul Germaniei s-au trimis intr-un an (1908) 4 milioane de melci, la Paris.

Obiceiul e vechi. Plini povesteste ca pe vremea lui, Fluviu Lippinus se ocupa cu cresterea melcilor si ingrasarea lor, dandu-le o hrana anumita facuta din faina de grau muiata-n vin.

Melcul de vii e mare, cu scoica cenusie. Neamurile lui (Helix) sunt din cale-afara de numeroase. Scoicile lor mai mici, cu brie ru�ginii, portocalii, se gasesc pretutindeni, prin gradini, prin fanete s.a.

Adeseori pe marginea drumurilor din padurile dese te opreste-n loc un melc gol peste tot si negru ca pacura de bate la ochi cine stie de unde. Se taraste pe puntea lucie ce o asterne si se misca domol, parca nici nu-i pasa de dusmani. Nici n-are cum sa se teama, macar ca e in calea tuturor. Daca un caine, care-1 vede pentru intaia oara; socotind ca e o bucatica buna de gustat, ii vine pofta sa-1 ia in gura, il leapada repede, cu strambaturi ce arata dezgustul. Va povesti tu�turor cainilor sa nu puna cat vor trai gura pe acest melc gol.

De aceea se preumbla nesuparat; da din el un miros ca de plosnita de camp, iar carnea are un gust acru si intepator.

In schimb dusmanul lui cel mai rau e soarele. Se fereste de ar�sita, fugind in umbra frunzarului des. Soarele il usuca si-1 omoara. Tocmai din cauza indraznelii lui de a se arata ziua mare pe margi�nea drumurilor batute, sau din cauza culorii lui, in vremurile vechi era un animal cautat de vrajitorii si doftorii satelor. Tocat marunt; ca si carnea cruda de vaca, se dadea impotriva ofticii; pus pe o umflatura, se credea ca o lecuieste; negii cad daca se ung cu substanta mucilaginoasa, iute, ce acopera trupul. Azi e lasat in pace si de oameni. Un neam al lui (Limax) e insa pacostea gradinarilor. E tot lunguiet, gol peste tot, afara de o scoica subtire ca o boneta lunguiata ce o are pe spinare. Limacsii ataca mai ales frunzele de salata, facand mari stricaciuni in gradinile de zarzavat. Se cunoaste urma lor dupa gaurile rotunde taiate-n frunze, spre deosebire de urmele omi�zilor, care mananca frunza din dunga. Ziua nu se vad; stau la um�bra, sub frunze, sub pietre. De cum insereaza insa, incet-incet apuca spre gradinile cu zarzavat. Se inmultesc din cale-afara, asa incat pot ajunge periculosi pentru munca omului. Te aperi impotriva lor facand tarc cu praf de var in jurul straturilor sau aducand in gradina cateva broaste raioase, dusmanii lor naturali. Ii mananca cu nemilu�ita. In acest chip tot politia naturii este de folos. Pe uscat mai traiesc si alti melci mai marunti, cu forme variate. Mai numeroase forme se gasesc in iazuri, lacuri, unde e apa lim�pede si se afla buruieni de balta. Cea mai lesne de recunoscut este Planorbis, dupa scoica invartita ca un colac, nu in forma de con, ca la ceilalti melci. E podoaba cautata pentru acvarii. Se urca incet pe trunchiurile plantelor de apa, caci respira prin plamani; trebuie sa vina la fala apei ca sa ia oxigen din aer. Tovarasul lui in iazuri este Limnaea, cu scoica mare, sucita in spirala, lata la gura, ingustata la varf, dar atat de subtire incat e transparenta. Face si Limnaea placere elevului care o pune in acvariu, caci nu sta locului. Mai ales interesanta e, cand aluneca la suprafata apei. Pare ca patineaza cu trupul in jos.

Este unul din animalele care arata o mare variatie in privinta formei scoicii si a coloritului ei. E foarte cautat din aceasta pricina ca material pentru studierea raportului dintre fiinte si schimbarea conditiilor din mediu.

Prin marile departate, pe linga lamelibranhiate si melci, se mai gasesc moluste de alt soi, zise cefalopode, din care unele ajung pana la 14m lungime, fiind spaima luntrasilor: noroc ca traiesc in regiuni restranse, prin partile Japoniei. Din neamul cefalopodelor sunt, bunaoara, caracatita, sepia. Au in jurul capului, cu 2 ochi holbati, prelungiri in forma de brate cu multe ventuze in lung. Cand prinde un animal, s-a ispravit cu el.

La noi, in Marea Neagra, nu traiesc cefalopode. Marea noastra este altfel decat multe alte mari: Vietati traiesc numai de la fala pana la 200 m. Dincolo de aceasta adancime e cimitir intunecat, fara aer, iar apa e plina cu un gaz otravitor. Nu traieste nici o vietate, afara de cateva soiuri de microbi.

Caracatita, comuna in Marea Mediterana, nu se incumeta sa treaca si in Marea Neagra.

In schimb, in marile trecute care acopereau pamantul larii noas�tre, traiau multe cefalopode. Scoicile lor pietrificate se gasesc in ma�lurile stancoase de la Harsova, la Svinita, la Strunga, in Bucegi, in Hasmasul Mare. Amonitilor, cefalopode cu scoica incolacita, poporul le-a dat numele de serpi impietriti; belemnitilor, alte cefalopode din neamul sepiei, le-a spus coada de sarpe.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

�Vagabondul brazilian�: cel mai veninos p�ianjen din lume


P�n� �n prezent, cercet�torii au reu�it s� identifice circa 40.000 specii de p�ianjeni clasifica�i �n 109 familii. Fiin�e extrem de interesante, cu o vechime considerabil� pe Terra, p�ianjenii au fascinat mereu �i continu� s� fascineze oamenii �i la ora actual�. De un interes deosebit se bucur� speciile de p�ianjeni cu poten�ial periculos pentru oameni. �ntre toate aceste genuri, se deta�eaz� din mul�imea de arahnide mortale p�ianjenii din genul Phoneutria, iar printre ei se distinge teribilul Phoneutria fera - cel mai veninos p�ianjen din lume.




C�nd moartea are sub 5 centimetri...


Phoneutria nigriventer, sau p�ianjenul vagabond brazilian, cum este denumit de iubitorii de arahnide, este cel mai periculos �i veninos p�ianjen de pe P�m�nt. Da, �tim c� am mai men�ionat acest lucru, dar p�ianjenul �n cauz� are un poten�ial letal at�t de �nfrico��tor, �nc�t acest aspect merit� men�ionat oric�t de des �n r�ndurile tuturor articolelor care �l trateaz�.

De fapt, nici una dintre cele 8 specii de p�ianjen din genul Phoneutria (ce nume inspirat! - �nseamn� uciga�� �n limba greac�) nu este potrivit pentru pet shopuri sau pentru colec�iile particulare ale iubitorilor de arahnide. Orice evadare accidental� a vagabondului brazilian se poate transforma �ntr-o tragedie, sau chiar mai multe, dac� �inem cont de agresivitatea nativ� a acestor specii.

Denumi�i cumva impropriu vagabonzi "brazilieni", p�ianjenii Phoneutria tr�iesc �n toat� zona tropical� a Americii Centrale �i de Sud. Tot ca o informa�ie pentru pasiona�i, p�ianjenii vagabonzi apar�in familiei Ctenidae, iar numele de vagabonzi li s-a tras de la obiceiurile lor. Vagabonzii brazilieni sunt activi �n special pe timpul nop�ii, c�nd, spre deosebire de al�i p�ianjeni care �i �ntind p�nzele �i a�teapt� r�bd�tori s� pice o prad�, ace�tia cutreier� neostoit terenul �n c�utarea nenorocoaselor victime.

Pe timpul zilei, p�ianjenii genului Phoneutria se ascund �n interiorul mu�uroaielor de termite, sub truchiuri c�zute de copaci sau pietre. Una dintre specii, Phoneutria nigriventer, este temut� pentru obiceiul s�u de a frecventa locuri �ntunecoase �i umede, situate �n preajma a�ez�rilor umane. Mai este cunoscut �i sub denumirea de "p�ianjen de banane", �n baza obiceiurilor sale de a se ascunde �n ciorchinii de banane.
Cumpli�ii reprezentan�i ai genului Phoneutria nu sunt ni�te tarantule, �n ciuda tenta�iei de a-i asem�na cu uria�ii p�ianjeni p�ro�i.

Din contr�, �nf��i�area lor este relativ modest�, fa�� de poten�ialul mortal pe care �l prezint�. Tarantulele sunt, �n general, inofesive pentru oameni �i sunt v�n�tori de ambuscad�, spre deosebire de vagabonzii brazilieni care �i urm�resc �i "alearg�" la propriu pr�zile.

Lungimea corpului acestor p�ianjeni este cuprins� �ntre17-48 milimetri, iar anvergura picioarelor poate atinge 13-15 centimetri. Pentru pasiona�i, merit� men�ionat faptul c� p�ianjenii Phoneutria sunt u�or de confundat cu cei din genul Cupiennius, ambele genuri prezent�nd peri ro�ca�i pe abdomen. Vagabonzii brazilieni au 8 ochi, la fel ca majoritatea arahnidelor, dintre care doi sunt mai mari dec�t restul. Au picioare p�roase �i puternice, iar chelicerele lor terminate �n "col�i" ad�postesc glandele care con�in unul dintre cele mai toxice veninuri prezente �n �ntreaga lume a animalelor.

C�nd se simt amenin�a�i de vreun pericol, chelicerele lor cu rol de f�lci devin ro�ii, parc� de furia arahnidului, �i sunt expuse vizibil ca un semn clar de ultim avertisment �nainte de atac. Au un v�z excelent, precum to�i pr�d�torii de urm�rire, care se hr�nesc cu pr�zi active.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Campionul din paginile Guiness Book


P�ianjenul din specia Phoneutria fera a fost recunoscut de speciali�ti drept cel mai veninos p�ianjen din lume, figur�nd cu acest titlu �i �n edi�ia din anul 2012 a prestigioasei Guiness Book of World Records.

Pentru amatorii de c�l�torii exotice trebuie men�ionat faptul c� temu�ii reprezentan�i ai genului Phoneutria tr�iesc �n p�durile �i zonele umede din Republica Dominican�, Costa Rica, nordul Argentinei, Columbia, Guiana Francez� �i Republica Guyana, Ecuador, Peru, Bolivia, Paraguay �i, evident, Brazilia, stat care ad�poste�te cele mai mari popula�ii ale acestor arahnide.
Recent au fost semnala�i �i �n Chile �i Uruguay, cel mai probabil fiind introdu�i de oameni.

Cel mai important atribut al lor este, evident, veninul!

Veninul celei mai periculoase specii P. fera con�ine o neurotoxin� extrem de puternic�, denumit� PhTx3. Odat� p�truns� �n organismul pr�zilor sau al omului, aceast� toxin� ac�ioneaz� ca un blocant al canalelor de calciu, afect�nd dinamica glutamatului �i a calciului la nivelul sinapselor neuronale. Veninul provoac� dureri intense �i inflama�ii, datorit� unui efect excitant asupra receptorilor de serotonin� 5-HT4 din nervii senzitivi.

Aceast� stimulare senzorial� a nervilor duce la eliberarea unor neuropeptide care declan�eaz� inflama�ii �i dureri atroce. �n concentra�ii letale, neurotoxina provoac� pierderea controlului mu�chilor �i dificult��i de respira�ie, ceea ce duce la paralizie �i moarte prin asfixiere.

Pe baza experimentelor de laborator efectuate pe �oareci, a reie�it c� veninul p�ianjenului vagabond brazilian este mult mai puternic dec�t cel al p�ianjenului v�duva neagr�.
Odat� ce un vagabond brazilian a mu�cat un om adult, acesta moare �ntr-un interval de 2-12 ore, depinde de cantitatea de venin pe care p�ianjenul a apucat s� o injecteze prin col�ii cu care sunt dotate chelicerele. �n final, pe l�ng� asfixiere, victima sufer� �i un atac de cord fatal.


Cel mai periculos p�ianjen �i erec�iile de nedorit

Cu toate c� este "cel mai mortal" p�ianjen din lume, riscul pentru oameni nu este legat neap�rat de puterea veninului. Un studiu recent a descoperit c� p�ianjenii vagabonzi injecteaz� venin doar �ntr-una din trei mu�c�turi, arahnidele fiind foarte grijulii cu risipirea acestei secre�ii, pre�ioas� pentru ele, deoarece producerea ei presupune consum de energie. �n plus, arm�tura bucal� este adaptat� pentru pr�zi de dimensiuni mici, nu pentru atacarea unor mamifere mari (cum este �i omul).

Adev�ratul pericol este legat de comportamentul activ, c�l�tor, al acestor p�ianjeni, �n combina�ie cu r�sp�ndirea �i �ndesirea popula�iilor umane. �n arealele dens populate de oameni, p�ianjenii caut� ad�post pe timpul zilei �n locuri unde contactul accidental cu oamenii devine doar o chestiune de timp. Ferindu-se de lumina soarelui, se ascunde �n interiorul caselor, al apartamentelor �i automobilelor, �n interiorul hainelor �i al �nc�l��mintei, �n depozite, garaje sau gr�mezi de lemne.

Tr�ie�te, �n medie, �ntre 1-2 ani �i este mai vizibil �n timpul perioadei de �mperechere, adic� din luna aprilie p�n� �n iunie. Cum nu v�neaz� cu ajutorul unei clasice p�nze, femela de p�ianjen vagabond brazilian se folose�te de m�tasea secretat� pentru a confec�iona ni�te "saci" �n care �i depoziteaz� ou�le. Sacii respectivi sunt apoi depozita�i �n locuri acunse, unde puii eclozeaz� �n relativ� siguran��.

Un efect nea�teptat al mu�c�turii acestor p�ianjeni, �n cazul �n care victima uman� este un b�rbat, const� �n st�ri de priapism (priapismul este o afec�iune sexual� care const� �n erec�ii cvasi-permanente, nenaturale �i dureroase). Erec�iile provocate de mu�c�turi sunt extrem de inconfortabile, dureaz� ore �n �ir, iar dac� omul scap� cu via��, poate r�m�ne impotent. Veninul con�ine oxid nitric care ac�ioneaz� ca un puternic agent dilatator al venelor �i arterelor, urmat de un flux sangvin sporit �n penis, manifestat prin nesf�r�itele erec�ii dureroase.

"Erec�iile sunt efecte secundare care afecteaz� toate victimele [de sex masculin, n.r.] mu�cate de p�ianjenii vagabonzi. Sunt insuportabil de dureroase, iar victimele trec prin momente dificile. �n prezent, cercet�m veninul p�ianjenului pentru a sintetiza un medicament eficient �i sigur �n tratarea cazurilor de impoten��", declar� cercet�torul Romulo Leite, din cadrul Medical College, statul Georgia.

Cum �tiin�a �nc� nu a sintetizat �nc� medicamentul-minune produs din veninul celui mai periculos p�ianjen �i nici nu a creat un ser eficient contra mu�c�turilor, cavalerii cu chelicere ai clanului Phoneutria trebuie s� r�m�n� �n mediul lor ambiant.

Iar dac� ajung printre oameni, condi�iile �n care sunt �inu�i trebuie s� respecte �n modul cel mai riguros toate regulile de siguran�� care se impun pentru animale cu asemenea poten�ial periculos.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Desertul Sahara


Sahara cu cele 9.000.000 km² este deșertul cel mai mare de pe P�m�nt. Ea cuprinde o treime din Africa, aproximativ suprafața Statelor Unite ale Americii, sau de 26 ori mai mare dec�t suprafața Germaniei. Acest deșert uscat se �ntinde de la ț�rmul Oceanului Atlantic p�n� la Marea Roșie alc�tuind un trapez cu o l�țime �n vest de 4.500 - 5.500 km, iar �n nord-sud cu latura de 1500 - 2.000 km. Cea mai mare parte a pustiului este st�ncoas� (Hamada) cu pietriș (Serir), pustiul de nisip (Erg) ocup�nd o suprafața mai redus�.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Etimologie

Denumirea Sahara provine din limba arab� - �Sahara� �n dialectul Tuareg �nseamn� �deșertul de nisip�. O alt� ipotez� este aceea c� provenința expresiei ar fi �sahraa� sau �es-sah-ra� ce �nseamn� sterp, steril. Romanii au numit ținutul din sudul provinciei Cartagina �Deserta� ca ținut nelocuit, p�r�sit. �n Evul Mediu era numit pur și simplu �Marele Deșert�, iar �n secolul al XIX-lea a primit denumirea de azi - �Sahara�. Arabii denumesc Sahara �Bahr bela ma� ce ar �nsemna �Mare f�r� ap�.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Așezare

Deșertul Sahara ocup� aproape �n �ntregime nordul Africii, extins pe 5630 km de la vest la est, respectiv de la Oceanul Atlantic și p�n� la Marea Roșie, și pe 1930 km de la nord la sud, de la Munții Atlas și ț�rmul M�rii Mediterane și p�n� �n zona savanelor din regiunea Sudan. �n sens restr�ns, se �ntinde �n est numai p�n� la Valea Nilului; deșertul de la est de Nil, p�n� la Marea Roșie, este cunoscut sub numele de Deșertul Arabiei. Sahara ocup� mari porțiuni din statele Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan și o mic� parte din Senegal și Burkina Faso.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Geografie


Clima este tropical-deșertic�, cu temperaturi medii ridicate (38 �C), deosebit de fierbinte și uscat�; v�ntul dominant tot timpul anului este v�ntul Pasat, un v�nt uscat ce aduce ploi rare. Variațiile mari de temperatur� de la zi la noapte care au atins in unele cazuri 45�C(noaptea 5�C - ziua 50�C) au determinat formarea deșertului. Iarna, pe timpul nopții temperatura scade p�n� la -10 grade, pe c�nd vara atinge �n timpul zilei 58 de grade Celsius. Precipitațiile sunt reduse (20-200 mm/an) și amplitudini termice diurne foarte mari (30 �C �n aer și 70 �C pe sol). Temperatura medie a lunii ianuarie este de +10 �C, iar a lunii iulie 35 �C. Temperatura maxim� absolut� a fost �nregistrat� �n septembrie 1922 la Al-'Azīzīyah (Libia), iar minima absolut� -18 �C (pe timp de noapte). Sahara este o regiune endoreic�, lipsit� de cursuri de ap� permanente, rețeaua hidrografic� fiind reprezentat� prin ueduri, care se umplu cu ap� �n timpul ploilor ocazionale.

Munții din Sahara sunt: Hoggar, Tassili n'Ajjer și Tibesti cu v�rful Emi Koussi (3415 m), și sunt de asemenea gropi (cratere) f�cute de meteoriți, cea mai mare ating�nd diametrul 31km

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Geologie

Fundamentul cristalin, acoperit de gresii și calcare paleozoice, mezozoice și terțiare, apare la suprafaț� �n vest, precum și �n masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip, hamadele (�n zonele montane și �n platourile vulcanice din Libia și din Mauritania), regurile și ergurile.

Cercet�torii deșertului au stabilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara c� �n acest ținut �n trecut (o perioad� de milioane de ani) au fost perioade diferite succesive �umede� și �uscate�. Faptul c� au fost zone cu o vegetație mai bogat� este dovedit și de o serie de �picturi pe st�nci� din vadul r�ului uscat Vadi sudul Egiptului și nordul Sudanului, (Nubia). Deșertul are �n general dou� tipuri de climat: subtropical uscat �n nord și tropical uscat �n sud.

Climatul subtropical uscat din nord este cauzat de temperatura constant� ridicat� datorat� Tropicului Racului, iernile sunt considerate reci pentru condițiile de deșert cu o medie de 13� C. Verile sunt foarte fierbinți cu temperatura maxim� �nregistrat� de 58� C. Precipitațiile sunt de aproximativ 76 mm/an. Ele cad �ndeosebi din decembrie p�n� �n martie, și aproape deloc �n mai-iunie. �n luna august se �nregistreaz� cele mai multe furtuni de nisip.

Climatul tropical uscat al regiunii sudice este dat �n general de o mas� de aer continental stabil și o mas� instabil� de aer marin. Temperatura medie �n aceast� regiune este de 17.5� C. Precipitațiile medii anuale �n aceast� zon� sunt �n general de 5 inch și poate ap�rea zǎpad� �n zonele mai �nalte, �n zona vesticǎ a regiunii tropicale. Curentul reduce semnificativ precipitațiile și scade temperatura medie cresc�nd umiditatea și probabilitatea de a se �nregistra ceaț�.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Z�c�minte

Nordul Saharei dispune de numeroase bog�ții naturale. Petrolul și gazele naturale sunt extrase din Algeria, Libia și Tunisia, iar fierul și fosforitele, din Mauritania și Sahara Occidental�. Alte z�c�minte existente: sare, c�rbuni, cupru, mangan, uraniu, plumb, volfram, titan și zinc.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Istoric

�n perioada neolitic� o parte a deșertului era mai umed� dec�t azi, ceea ce a determinat formarea culturilor de pe valea Nilului, Eufratului, și valea Tigrului. �n secolul al VI-lea �.Hr. locuitorii acestei regiuni se ocupau cu agricultura și abia �n secolul al II-lea �.Hr. cu creșterea cailor (conform picturilor din peșteriile din Egipt Anatolia, bazinul m�rii Egee). �n Epoca Bronzului �n secolul al XVI-lea �.Hr. s-au perfecționat armele de lupt�, introduc�ndu-se carele de lupt� (r�zboi). �n timpul faraonului Ramses al III-lea sunt amintite 92 care de r�zboi, 184 de cai, luate ca prad� de r�zboi �n campania militar� din Libia. �n secolul I �.Hr. �ncepe perioada uscat� a Saharei ceea ce a determinat diminuarea treptat� a agriculturii și creșterii animalelor. Prin cucerirea Egiptului de c�tre asirieni �n secolul al VII-lea �.Hr. ajunge c�mila �n Africa, �nlocuind treptat calul; �n timpul lui Ptolomeu este deja dezvoltat� creșterea c�milelor. �n Sahara central� din secolul al V-lea �.Hr. �nflorește imperiul Garamantului, un oraș de oaz� care face un comerț intensiv cu bazinul m�rii mediterane (greci, romani), acest imperiu fiind mai t�rziu cucerit de arabi.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Populație

Populația rar� a Saharei const� �n special din arabi, berberi, mauri; pe l�ng� aceștia sunt neamurile tubu și tuaregilor (60%). Pe l�ng� creșterea animalelor care era p�n� �n secolul al XIX-lea, comerțul cu caravanele prin deșert a devenit o important� ramur� economic� a acestor popoare nomade. Regimul statelor din aceast� regiune �ncearc� s� determine populația nomad� de a se stabili �n localit�ți, ceea ce a dus la o serie de conflicte. Structura populației este influențat� și de descoperirea z�c�mintelor de țiței și gaz natural, ap�r�nd �n partea nordic� a deșertului o serie de așez�ri noi. �n vestul deșertului Libiei sunt regiuni mari din deșert f�r� populație.
Vegetație

Vegetația este xerofil�, rar� și cuprinde circa 1000 de specii. �n cele circa 90 de oaze mari se cultiv� curmali, legume, cereale, etc.
Faun�

Fauna este foarte s�rac�: scorpioni, șop�rle, serpi, vulpi de deșert, struți. Spre margini p�trund uneori animale de desert.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Pe vremea c�nd Sahara era verde �i roditoare...

Sahara! Pentru oricine, cuv�ntul acesta evoc� de�ertul: un pustiu de nisip �i piatr�, cu soare arz�tor, o lume aproape steril�, �ncins� �i uscat� p�n� la nimicirea a tot ce e viu. �n obstina�ia cu care ne ag���m de aceast� imagine, uit�m c� �n Sahara exist� totu�i via�� � c�teva animale �i plante miraculos adaptate acestor condi�ii extreme -, c� exist� �i oaze �n care apa hr�ne�te planta�ii, animale �i oameni �i ocrote�te de secole via�a �n a�ez�ri umane. Cu at�t mai pu�in ne-am putea imagina �ntreaga Sahar� ca pe o c�mpie verde �i fertil�. �i totu�i, acest �inut, care e acum, pentru noi to�i, DE�ERTUL, a fost c�ndva � �n urm� cu c�teva mii de ani �, o imens� �ntindere �nverzit�, mustind de sev�, mi�un�nd de animale �i locuit� de oameni ce se bucurau de aceast� abunden�� �i tr�iau pe seama ei. Ce s-a �nt�mplat cu acel paradis?
Barcelona de la 87� � Rezerv� bilete de avion prin

Ultima perioad� de luxurian�� a Saharei a durat de acum aproximativ 7.500 de ani p�n� �n urm� cu vreo 3.000 de ani. Dar, oric�t de neobi�nuit ne-ar p�rea, comparativ cu starea actual� a acestei regiuni, nu a fost un eveniment unic. A fost un episod dintr-un "serial": mai multe astfel de perioade s-au succedat �n istoria geologic� a regiunii. Faze �n care Sahara a fost verde �i umed� au alternat cu perioade uscate, �n care Sahara a c�p�tat �nf��i�area de�ertic� pe care i-o cunoa�tem azi, uneori devenind un de�ert chiar mai �ntins dec�t �n prezent.

Cu ajutorul datelor geologice, oamenii de �tiin�� au putut identifica mai multe astfel, de perioade umede, dintre care trei s-au succedat �n nordul Africii �n decursul ultimelor 120 de milenii �i au avut un impact semnificativ asupra biodiversit��ii celor trei continente ale Lumii Vechi.

Pluvialul Abbassia a �nceput acum aproximativ 120.000 de ani �i a durat ca. 30.000 de ani.
A urmat o lung� perioad� secetoas�, dup� care, acum 50.000 de ani, �n Paleoliticul superior, a �nceput un nou interval cu ploi abundente, care a durat cca. 20.000 de ani, �ncheindu-se �n urm� cu 30.000 de ani.
Cea mai recent� perioad� umed� a survenit �n perioada neolitic�; speciali�tii o numesc subpluvialul neolitic. �n acest interval, au c�zut precipita�ii bogate (de�i nu at�t de abundente ca �n cele dou� perioade umede precedente, de unde �i denumirea de subpluvial dat� acestei ultime perioade ploioase). Subpluvialul neolitic a survenit dup� �ncheierea ultimei perioade glaciare; cauza ar fi fost, spun climatologii, o modificare a �nclin�rii axei P�m�ntului, care a apropiat planeta de Soare, suficient pentru a duce la cre�terea temperaturilor. Paradoxal, primind mai mult Soare, Sahara a devenit mai umed�, datorit� form�rii musonilor: aerul de deasupra uscatului, �nc�lzindu-se, se ridica, fiind �nlocuit de aer venit dinspre ocean, mai r�coros �i mai umed, care aducea ploaie. Aceste schimb�ri �n regimul musonilor au f�cut ca, timp de mii de ani, aceste v�nturi umede s� aduc� ploi �mbel�ugate deasupra Saharei.

�ncep�nd �n urm� cu 7 milenii, acest fenomen s-a manifestat puternic (cu c�deri abundente de precipita�ii) timp de 2000 de ani, dup� care intensitatea a sc�zut treptat, p�n� la instalarea unei perioade secetoase, �n urm� cu cca. 3.500 de ani. De atunci, regiunea s-a aridizat treptat, iar Sahara a (re)devenit de�ertul pe care �l cunoa�tem azi.

�n cursul acestei ultime perioade umede, civiliza�ia uman� se dezvoltase considerabil �n nordul Africii, iar acest ultim pluvial a avut o mare importan�� pentru popula�iile umane din aceast� regiune. �n timpul lui, au prosperat a�ez�rile �i activit��ile oamenilor. Dup� �ncheierea lui, de la un secol la altul de�ertul s-a extins, for��nd oamenii s� se retrag� spre marginile Saharei sau s� se refugieze �n pu�inele oaze r�mase verzi.

Dar, �n cele c�teva milenii de abunden��, regiunea aceasta ar fi p�rut oricui un paradis frem�t�nd de via��. Lacurile erau mult mai mari, existau mai multe r�uri, iar vegeta�ia verde, luxuriant�, acoperea c�mpiile �i colinele. �n zonele �nalte din mijlocul Saharei, azi ni�te dealuri sterpe �i pietroase, pantele erau acoperite de p�duri de stejari �i nuci, de tei �i ulmi, de m�slini, ienuperi �i pini, spune Roland Oliver, profesor de istorie african� la Universitatea din Londra. Apele pline de pe�ti curgeau prin c�mpii �nierbate, pe �ntinderea c�rora mi�unau milioane de animale.

Elefan�i, girafe, bivoli, fel de fel de alte erbivore prosperau pe seama vegeta�iei bogate, a c�rei cre�tere era sus�inut� de abunden�a de ploi. Sahara era o savan� vibr�nd de via��, a�a cum sunt savanele de azi ale Africii �n anotimpul ploilor.

Mostrele de art� rupestr� p�strate p�n� azi, cum sunt faimoasele fresce de la Tassili n'Ajjer (Algeria) sau cele de la Akakus (Libia) arat� c� �n acele zone - azi aflate �n plin de�ert arid �i fierbinte - tr�iau astfel de animale: unele dintre ele pot fi cu u�urin�� recunoscute �n reprezent�rile de pe suprafa�a st�ncilor.


Sahara verde de atunci g�zduia �i specii care, �ntre timp, au disp�rut, reprezentan�i interesan�i ai megafaunei, precum Sivateherium �i Pelorovis.

Sivatherium era un erbivor impozant, o rud� a girafelor, �ntruc�tva asem�n�tor cu okapi actual (un alt mamifer �nrudit cu girafa). Sivatherium avea �ns�, ca tr�s�tur� distinctiv�, dou� perechi de "coarne" osoase, prelungiri osoase ale craniului - unele drepte, cum sunt corni�ele girafelor actuale, �ns� mai lungi, �i �nc� dou�, �n spatele acestora, dezvoltate r�muros, d�nd animalului o �nf��i�are unic�, ie�it� din comun chiar �i printre speciile contemporane lui.


C�t despre Pelorovis, aceasta era o specie de bovin� s�lbatic�, impresionant� prin lungimea coarnelor sale, de peste un metru.



Am�ndou� aceste specii au disp�rut �n urm� cu cca. 5000 de ani, foarte probabil ca urmare a modific�rii habitatului, a transform�rii raiului verde de atunci �n infernul p�rjolit de soare de ast�zi.


Aceast� alternan�� de st�ri ale �inutului saharian, de la c�mpia m�noas� la de�ert, a favorizat, spun speciali�tii, r�sp�ndirea speciilor de animale �i plante din Africa �n Eurasia �i invers (prin puntea de uscat ce une�te �i azi cele dou� continente, �n nord-estul Egiptului) ceea ce explic� existen�a unor specii comune celor dou� continente. Este a�a-numita teorie a pompei sahariene: �n perioadele ploioase, popula�iile de animale r�m�neau izolate �n v�ile unor r�uri sau alte zone ceva mai ospitaliere, la mari distan�e unele de celelalte, pe c�nd �n perioadele ploioase, speciile de animale se r�sp�ndeau cu u�urin�� pe suprafe�e mari ale fiec�rui continent �i puteau chiar migra de pe un continent pe altul.

Oamenii Saharei de acum 5 milenii tr�iau �n a�ez�ri ridicate pe malul apelor, bucur�ndu-se de o abunden�� de pe�ti, molu�te, p�s�ri de ap� �i diverse mamifere, care le asigurau hrana. Aceste comunit��i riverane desf�urau o intens� activitate de v�n�toare �i pescuit, de adunare a plantelor s�lbatice (inclusiv cereale), de ol�rit �i confec�ionare a uneltelor. Au existat controverse �ntre speciali�ti, privind modul de via�� al acestor popula�ii; erau v�n�tori-culeg�tori sau agricultori, sedentari sau nomazi? Cele mai recente descoperiri sugereaz� c� era vorba despre v�n�tori-culeg�tori care nu erau �n totalitate sedentari.

Dar, pe m�sur� ce climatul umed a fost �nlocuit de cel arid, popula�iile s-au adaptat unor noi moduri de via��, multe devenind sedentare �i apuc�ndu-se de cre�terea animalelor �i cultivarea unor plante. Foarte slab populat� azi, Sahara ad�poste�te totu�i a�ez�ri umane, chiar �i �n regiuni aride, m�rturie a puterii de adaptare a speciei umane la condi�ii dificile.

Oare recentele schimb�ri climatice, ce vor avea drept consecin�� probabila de�ertificare a unei bune p�r�i a Europei sudice �n urm�toarele decenii, ne vor impune un efort de adaptare similar?

Spre deosebire de oamenii Neoliticului, noi suntem, se pare, responsabili par�ial de ceea ce se �nt�mpl� cu clima P�m�ntului. Va fi nevoie de o adaptare mult mai complex� - tehnologic�, social�, cultural� - pentru a face fa�� acestei provoc�ri. Vor fi necesare at�t m�suri corective, pentru a drege ceea ce noi �n�ine am tulburat �n echilibrul planetei, c�t �i acceptarea provoc�rii �i ajustarea felului nostru de via��, �n m�sura �n care schimb�rile sunt �i rezultatul unor fenomene naturale, ce �in de ciclurile cosmice. De la energie la agricultur�, de la migra�ii la gastronomie, multe se vor schimba p�n� la sf�r�itul acestui secol, iar lumea de peste un veac s-ar putea s� semene cu cea de acum la fel de pu�in cum seam�n� Sahara arid� �i fierbinte de azi cu cea verde, umed� �i roditoare de acum 5 milenii.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Apele de sub Sahara


Undeva, sub cel mai �nfior�tor �i neprimitor de�ert al lumii, se afl� depozite naturale de propor�ii uria�e compuse din ap� dulce, cel mai pre�ios ingredient din re�eta Vie�ii. De aceste depozite depinde viitorul multor ��ri africane, �i nu numai al lor. De �n�elepciune noastr�, a tuturor, depinde men�inerea ciclului natural al apei pe P�m�nt. Apa devine � �ncet, dar sigur - cea mai c�utat� resurs� natural�.
Barcelona de la 87� � Rezerv� bilete de avion prin

Paleo-apa, solu�ie pentru un viitor arid?

Fenomenul �nc�lzirii globale, secetele prelungite din diverse regiuni ale lumii �i, nu �n ultimul r�nd, cre�terea continu� a popula�iei Terrei, au un impact decisiv �i totodat� negativ asupra rezervelor de ap� dulce ale planetei, ap� f�r� de care via�a, a�a cum o cunoa�tem, ar fi de-a dreptul imposibil�.

Apa curent� este, de obicei, extras� din r�uri sau lacuri, fiind folosit� la toat� gama de activit��i umane, de la apa de b�ut la agricultur� �i toate ramurile industriei. Lacurile �i cursurile de ap� reprezint�, p�n� �n prezent, cea mai accesibil� �i ieftin� surs� de ap� aflat� la �ndem�na omului.

Apa dulce, ob�inut� din apa s�rat� a m�rilor �i oceanelor, este scump�, iar procesele complexe de desalinizare nu permit �nc� ob�inerea cantit��ilor optime necesare pentru consumul �i nevoile cresc�nde alte ��rilor din zonele de�ertice, tropicale.

Dar iat� c� goana dup� ap� a adus �n aten�ia omenirii o surs� relativ nou� - �i p�n� acum ignorat� - de ap�: apa fosil�, sau paleo-apa, �n limbajul speciali�tilor.

Paleo-apa este, de fapt, ap� care s-a infiltrat �ntr-un acvifer acum multe mii de ani, �ntr-o er� geologic� demult apus�, fenomenul produc�ndu-se �n condi�ii climaterice �i geo-morfologice total diferite de cele din prezent.

Aceast� ap� fosil� poate r�m�ne �n "acviferele-fosile" timp sute de mii �i chiar milioane de ani, f�r� a se evapora sau infiltra. Apa fosil� este, de cele mai multe ori, urmarea unui eveniment geologic major, de genul unui cutremur de p�m�nt, care duce la "astuparea", la acoperirea, �i cumva chiar la sigilarea acviferului �n cauz�, care nu mai poate fi alimentat cu ape provenite din precipita�ii.

Din nefericire, paleo-apele nu sunt surse regenerabile de ap�, din motive mai mult dec�t evidente. Odat� ce acviferul �nchis a fost spart prin forare, iar apa extras�, acesta nu se mai poate re-alimenta, deoarece este �n afara zonelor actuale cu p�nze freatice.

Extragerea apelor din "acviferele fosile" este cunoscut� �n hidrologie sub expresia de "mineritul apelor". Dac� apa unui acvifer este extras� prin intermediul unui pu� de mare ad�ncime, cu o rat� care o dep�e�te pe cea de realimentare natural� (care, �n cazul acviferelor fosile este practic zero), pere�ii acviferului colapseaz� �n cele din urm�, form�nd o depresiune subteran� care afecteaz� p�nzele freatice din zona respectiv�. Studierea acestui acestui fenomen a dus la incriminarea "mineritului apelor", pe care tot mai mul�i speciali�ti �l consider� vinovat chiar de cre�terea nivelului m�rilor �i oceanelor.

Oric�t ar fi de greu de crezut, un studiu detaliat efectuat de speciali�ti din cadrul Universit��ii din Utrecht, Olanda, �i dat publicit��ii �n luna februarie a anului curent, a demonstrat c� exploatarea �n exces a marilor acvifere fosile din lume, a dus la cre�terea volumului de ap� din hidrosfer� �i este responsabil� de cre�terea cu o p�trime a nivelului Oceanului Planetar, de la �nceputul secolului XX, p�n� �n prezent.

"Marea" de ap� dulce de sub Sahara

Mari acvifere fosile sunt cele de sub Marile C�mpii nord-americane (rezervorul fosil de la Ogalalla), cel de sub de�ertul Kalahari, cel de sub de�ertul Thar sau chiar Lacul Vostok, un uria� lac subglaciar, ascuns de ghe�urile perene ale Antarcticii.

Dar cel mai voluminos acvifer str�vechi din lume este situat, paradoxal, sub cel mai mare �i mai cumplit de�ert din lume, Sahara.

Acest "z�c�m�nt" de ap�, Sistemul Nubian, este - for��nd pu�in termenul - o mic� mare subteran� de ap� dulce, aflat� �n ad�ncimile Saharei.

A fost descoperit �n anii 1950, �n urma prospec�iunilor pentru noi surse de petrol de pe teritoriul Libiei.

Astfel, �n cel mai arid loc de pe Terra, apa fosil� a devenit mai valoroas� dec�t combustibilii fosili, c�uta�i ini�ial de libieni.

Libia, cu teritoriu saharian �n cea mai mare parte, prime�te anual mai pu�in de 100 mililitri de ap� din precipita�ii, deci descoperirea imensului rezervor este un factor care a va impulsiona dezvoltarea uman� �i chiar agricultura �ntr-o regiune destul de pu�in propice vie�ii.

Imensul acvifer sub-saharian a ap�rut �n secven�e sedimentare, ale c�ror v�rste se �ntind din Paleozoicul t�rziu p�n� �n Cretacic, dup� care, �n urma altor mi�c�ri ale scoar�ei terestre, au fost realimentate cu ap� �n Holocenul timpuriu. Atunci, �n Holocen, realimentarea a fost favorizat� �i de climatul foarte umed existent �n Sahara acelor timpuri.

Acviferul de dimensiuni uria�e se �ntinde sub teritoriile a patru ��ri: Sudan, Ciad, Egipt �i Libia.

Exper�ii care l-au investigat sus�in c� are un volum de cel pu�in 150.000 kilometri cubi de ap� dulce.

Extrem de bucuros �n urma descoperirii, pre�edintele de atunci al Libiei, Moammar Gaddafi, a lansat �n anul 1984 a�a-numitul The Great Man-Made River Project, un sistem colosal alc�tuit din conducte, rezervoare, pompe �i sisteme performate de for�ri la mare ad�ncime, o uria�� infrastructur� tehnologic� destinat� acoperirii necesit��ilor de ap� ale unei popula�ii umane de 70 milioane de persoane.

Cele 1.300 de pu�uri de mare ad�ncime care str�pung nisipurile Saharei libiene, extrag zilnic aproximativ 6,5 milioane metri cubi de ap�. O conduct� colosal�, cu diametrul de 4 metri �i lungimea de 4.000 kilometri, cea mai mare conduct� de ap� dulce din lume, transport� pre�ioasa ap� spre ora�ele libiene din nordul ��rii.

Giganticul proiect a costat peste 20 miliarde USD, iar speciali�tii estimeaz� c� va r�m�ne �n func�iune �i �n urm�torii 50 de ani, de apa extras� din subsolul Saharei depinz�nd nu doar Libia, ci �i ��rile �nconjur�toare.

�n final, chiar �i la ora actual�, cu toat� tehnologia disponibil�, nu s-a stabilit �nc� adev�rata capacitate a acviferului fosil nubian.

Noi speran�e pentru ��rile predominant de�ertice apar �n urma ve�tilor care anun�� descoperirea de noi �i noi acvifere fosile, ascunse timp de milenii sub necru��toarele nisipuri �ncinse de for�a tot mai mare a Soarelui.

�n aceast� direc�ie, proiectul AQUIFER dezvoltat de Agen�ia Spa�ial� European�, se bazeaz� pe imaginile de satelit, coordonate �i interpretate de geofizicianul Stefan Saradeth, coordonatorul proiectului.

Americanii nu se las� nici ei mai prejos �i, la scurt timp dup� lansarea ambi�iosului proiect european, �i-au preg�titi propriul program, intitulat NASA's Gravity Recovery and Climate Experiment (GRACE), destinat identific�rii �i studierii a noi acvifere de mare ad�ncime.

Recent, un alt acvifer str�vechi a fost descoperit �n subsolul Iordaniei, o alt� �ar� de�ertic� care se confrunt� cu lipsa stringent� de ap�.

Acviferul Disi, situat la grani�a cu Arabia Saudit�, poate livra Iordaniei �i ��rilor vecine o cantitate de 99 milioane metri cubi de ap� anual. Americanii au finan�at un proiect de cooperare cu statul iordanian, proiect �n valoare de 600 milioane USD, dar proiectul �nt�mpin�, deocamdat�, dificult��i venite dintr-o direc�ie neb�nuit�.

Speciali�tii au descoperit cu stupoare c� apele fosile din acviferul de la Disi au un nivel de radia�ii de 20 de ori mai mare dec�t nivelul maxim admis pentru apa potabil�. Apa a fost contaminat� de straturile de gresii, roci care, de-a lungul milioanelor de ani, au eliberat �n ap� elemente radioactive.

Cel care a descoperit problema, geochimistul Avner Vengosh din cadrul Universit��ii Duke, sus�ine �ns� c� situa�ia de la Disi nu este deloc una singular�: ape fosile cu nivel ridicat al radia�iilor au fost descoperite �i �n acvifere din Israel, Egipt, Arabia Saudit� sau Libia.

Din fericire, �nc�rcarea radioactiv� a acestui tip de ape poate fi �nl�turat� �n urma unui procedeu relativ simplu, dar destul costisitor, sus�ine profesorul Vengosh.

O problem� mai mare �n cadrul exploat�rii apelor fosile const�, de fapt, �n amestecul acestora cu ape s�rate, un incident des �nt�lnit �n cadrul for�rilor de mare ad�ncime din de�ert; astfel de incidente nedorite apar cel mai adesea �n timpul exploat�rii acviferelor fosile situate �n apropierea coastelor marine.

Viitorul oscileaz� undeva �ntre speran�� �i pesimism.

Rezultatele programelor lansate de NASA �i de Agen�ia Spa�ial� European� au demonstrat c� omenirea folose�te tot mai mult� ap�, �ntr-un ritm cu care precipita�iile nu pot �ine ritmul. Iar acest dezechilibru a dus la sc�derea nivelului apei din p�nzele freatice cu 30 centimetri �n intervalul 2002-2008.

Acest aspect �ngrijor�tor, coroborat cu faptul c� rezervele de ap� din acviferele fosile sunt finite, demonstreaz� �nc� o dat� valoarea apei, fragilitatea echilibrului natural �i, mai ales, necesitatea stringent� a adopt�rii unor legi interna�ionale �n privin�a dezvolt�rii durabile.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Sahara, �cheia� primelor migratii umane


O serie de mari schimbari climatice in regiunile Sahara si Sahel au facilitat si orientat primele migratii umane in afara continentului african. Este concluzia unui studiu realizat de cercetatorii de la NIOZ Royal Netherlands Institute for Sea Research si Universitatea din Bremen, Germania.
Barcelona de la 87� � Rezerv� bilete de avion prin

Printre descoperirile cercetatorilor se numara si faptul ca in urma cu 9.000, 50.000 si 120.000 de ani, in Sahara si Sahel exista un nivel al umiditatii suficient nu doar pentru existenta unui ecosistem de preerie, ci si a unei raspandiri extinse a copacilor.

Oamenii de stiinta au studiat zacamintele marine corespondente ultimilor 200.000 de ani, si care sunt depozitate pe fundul Golfului Guineii, in Africa occidentala: vanturile puternice care provin din Sahara si Sahel transporta intr-adevar cantitati importante de pulberi, cenusa, polen, frunze, ce pot ajunge dincolo de Atlantic, dar in buna parte "aterizeaza" pe suprafata marina pentru ca apoi sa se depoziteze pe fund.

Perioadele cele mai vechi coincid exact cu epocile in care primele fiinte umane au migrat din Africa orientala in Africa septentrionala si Orientul Mijlociu, in Asia si in fine, in Europa. La acea vreme conditiile meteorologice in partea centrala a Africii de Nord au permis traversarea unei regiuni in mod normal total neospitaliera, si migratia catre alte continente.

Atunci cand clima in Sahara si Sahel a redevenit uscata, locuintorii de aici au fost constransi sa se deplaseze, ceea ce a provocat schimbari atat culturale, cat si genetice in regiuni di Africa de Nord si Orientul Mijlociu in care intre timp se stabiliseara alte populatii.

Potrivit cercetatorilor, aceste schimbari climatice ar fi la randul lor corelate cu unele variatii ale fortei sistemului de curenti oceanici - AOC (Atlantic Overturning Circulation), o teorie derivata din analiza unor resturi din schelete de foraminifere bentonice (microorganisme cu invelis calcaros) gasite in zacamintele marine. Schimbarile la nivelul AOC sunt cele care determina o modificare a raporturilor intre diferite substante chimice dizolvate in apa marii, reflectate in compozitia scheletelor de foraminifere.
Sursa: Le Scienze

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Chinezii sunt ruga�i s� nu mai m�n�nce cu bețișoare de lemn


Conform 'GlobalPost', �n China se folosesc 80 miliarde de seturi de bețișoare anual.Tendința a devenit o povar� uriaș� asupra p�durilor națiunii și parlamentarii sunt determinați s� rezolve problema.

Bo Guangxin, președintele companiei Jilin Forestry Industry Group a abordat aceast� tem� �ntr-o conferinț� a Parlamentului declar�nd c� "trebuie s� ne schimb�m obiceiurile de consum și de a �ncuraja oamenii s� foloseasc� propriile lor tac�muri", conform

agen�iei na�ionale de pres� din China. El a ad�ugat c� 20 de milioane de copaci �n v�rst� de 20 de ani sunt necesari �n fiecare an pentru a ține pasul cu cererea.

Problema nu este una actual�, impozitul de 5% pe bețișoarele de unic� folosinț� care a fost perceput �n 2006 a avut puțin succes �n descurajarea utiliz�rii lor. �n 2010, Greenpeace a creat o sculptur� de art� modern� folosind 160.000 de be�i�oare, pentru a atrage atenția asupra problemei. China este cel mai mare consumator de lemn din lume și folosește at�t cherestea proprie dar și din import. Cererea pentru cheresteaua str�in� cresc�nd de trei ori din anul 2000, �i ating�nd 180 milioane de metri cubi �n 2011, a declarat �ntr-un raport de anul trecut agenția londonez� pentru Investigarea Mediului.

Președintele chinez, Hu Jintao, a declarat, �n 2009, la un summit ONU care dezb�tea tema schimb�rilor climatice, c� administrația sa planific� s� creasc� acoperirea a 40 de milioane de hectare cu p�duri p�n� �n 2020, potrivit CNN.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....