Romanul s-a nascut poet

De la: _geta_, la data 2012-06-16 18:46:29Poveste trista.
Tatal meu - un barbat frumos, educat si dur! Pe toate cele trei fete (una sunt eu) le-a casatorit cu cine a vrut el. Norocul meu a fost ca acela cu care m-am maritat ma iubea! Ma iubeste si acum dar toata viata mea am fost o captiva. Sufletul meu nu a avut privelistea unei iubiri, nu din romane, nu din filme ci din realitate! As fi preferat sa fie rau sa-l pot uri dar cel mai grav lucru in viata este ca in astfel de situatie trebuie sa-l respect! Nu-l respect pentru ca trebuie ci pentru ca am o familie pe care multe cupluri o invidiaza! Nu! Niciodata nu am criticat faptele femeilor sau ale barbatilor atunci cand descopera iubirea din afara familiei. Eu nu am cautat-o, mi-am cimentat inima intr-un sarcofag si tot timpul mi-a fost teama sa nu se fisurize... Tot timpul mi-am folosit puterea de luciditate ca se poate si asa! Am un baiat ca un trandafir din gradina lui @228; un sot care mi-a creat un camp in care pot sa slobozesc gandurile sa alerge pentru ca stie ca si acel camp e imprejmuit in bun simt si recunostinta. Nu stiu cum e viata altfel! Poate de aceea nu am suficienta inclinatie pentru poezie! Poezia e data de muze atunci cand iubesti, cand speri, cand zbori!

dar de ce nu l-ai putut iubi ? cind ai un om bun linga tine si te sustine-n toate, cum sa nu ajungi sa-l iubesti ? poate nu cu patimi d'alea nebune cum vezi prin flimele ,mai ales americane, de se tavalesc aia unde nici prin cap nu-ti trece ca s-ar putea intimpla si despre care eu cred ca Nu are legatura cu iubirea , ci Dragostea aia cu lacrima de emotie in coltul ochiului, atunci cind te uiti la el si-l Binecuvintezi pe Dumnezeu ptr. ca ti-a facut cel mai mare dar posibil !

De la: myriam_bozen_, la data 2012-06-17 00:39:08

De la: _geta_, la data 2012-06-16 18:46:29Poveste trista.
Tatal meu - un barbat frumos, educat si dur! Pe toate cele trei fete (una sunt eu) le-a casatorit cu cine a vrut el. Norocul meu a fost ca acela cu care m-am maritat ma iubea! Ma iubeste si acum dar toata viata mea am fost o captiva. Sufletul meu nu a avut privelistea unei iubiri, nu din romane, nu din filme ci din realitate! As fi preferat sa fie rau sa-l pot uri dar cel mai grav lucru in viata este ca in astfel de situatie trebuie sa-l respect! Nu-l respect pentru ca trebuie ci pentru ca am o familie pe care multe cupluri o invidiaza! Nu! Niciodata nu am criticat faptele femeilor sau ale barbatilor atunci cand descopera iubirea din afara familiei. Eu nu am cautat-o, mi-am cimentat inima intr-un sarcofag si tot timpul mi-a fost teama sa nu se fisurize... Tot timpul mi-am folosit puterea de luciditate ca se poate si asa! Am un baiat ca un trandafir din gradina lui @228; un sot care mi-a creat un camp in care pot sa slobozesc gandurile sa alerge pentru ca stie ca si acel camp e imprejmuit in bun simt si recunostinta. Nu stiu cum e viata altfel! Poate de aceea nu am suficienta inclinatie pentru poezie! Poezia e data de muze atunci cand iubesti, cand speri, cand zbori!

Ti-am citit povestea...tu ii zici trista....Eu nu o vad trista.
Acest om te iubeste,sunteti o familie fericita,te bucuri de realizarile voastre .
Bineinteles,doar tu stii ce este in sufletul tau. Dar , incearca sa iti imaginezi ce ar fi fost viata ta alaturi de alta persoana, pe care ai fi iubit-o in alt mod....crezi ca viata ta putea fi mult mai "bogata"... decat este acum ?
Eu nu am scris ca sa ma plang! M-ar pedesi bunul Dumnezeu daca as face fie si numai cu gandul! Tristetea e doar in sufletul meu pentru ca nu tresare altfel atunci cand vine acasa, cand ma imbratiseaza si se bucura vizibil ca-l astept. Fiul meu mi-a spus odata ca ar vrea sa aiba o sotie ca mine: sa nu-i citeasca mesajele, sa nu-l caute in ascuns prin buzunare sau sa tine seama la cheltuieli! I-am spus ca e putin ce isi doreste. S-a uitat la mine si a inceput sa rada. Cred cel mai tare ca viata rectilinie nu te inbogateste sufleteste. Eu nu zic ca prin felul meu da a ma purta nu e si iubire! Poate asa se manifesta acest sentiment la mine. Dar citind ce ai scris, am meditat ce ar insemna lumea mea fara el! Acum e plecat cu baiatul in oras si eu citesc si scriu mesaje. Nu as tresari daca ar intra acum in casa pentru ca niciodata nu a venit in spatele meu sa vada ce scriu sau nu a avut rabdare sa termin. Singurul lucru pe care mi-l reprosez e doar e ca nu mi s-a intamplat acel fenomen 'iubirea' pentru un barbat, inainte de a marita! Cred ca sunt construita cu mai putine gene, din care lipseste o sursa de foc pentru a-mi aprinde sufletul.

Inteligent mai e timpul! Se surpa cum vrea el in viata mea rebela: Ma scol cand se termina visul; muncesc daca vreau, daca pot; si... si iubesc! Iubesc primavara ca doar ea imi numara anii!

De la: gabigabi2, la data 2012-06-17 09:02:43

De la: _geta_, la data 2012-06-16 18:46:29Poveste trista.
Tatal meu - un barbat frumos, educat si dur! Pe toate cele trei fete (una sunt eu) le-a casatorit cu cine a vrut el. Norocul meu a fost ca acela cu care m-am maritat ma iubea! Ma iubeste si acum dar toata viata mea am fost o captiva. Sufletul meu nu a avut privelistea unei iubiri, nu din romane, nu din filme ci din realitate! As fi preferat sa fie rau sa-l pot uri dar cel mai grav lucru in viata este ca in astfel de situatie trebuie sa-l respect! Nu-l respect pentru ca trebuie ci pentru ca am o familie pe care multe cupluri o invidiaza! Nu! Niciodata nu am criticat faptele femeilor sau ale barbatilor atunci cand descopera iubirea din afara familiei. Eu nu am cautat-o, mi-am cimentat inima intr-un sarcofag si tot timpul mi-a fost teama sa nu se fisurize... Tot timpul mi-am folosit puterea de luciditate ca se poate si asa! Am un baiat ca un trandafir din gradina lui @228; un sot care mi-a creat un camp in care pot sa slobozesc gandurile sa alerge pentru ca stie ca si acel camp e imprejmuit in bun simt si recunostinta. Nu stiu cum e viata altfel! Poate de aceea nu am suficienta inclinatie pentru poezie! Poezia e data de muze atunci cand iubesti, cand speri, cand zbori!

dar de ce nu l-ai putut iubi ? cind ai un om bun linga tine si te sustine-n toate, cum sa nu ajungi sa-l iubesti ? poate nu cu patimi d'alea nebune cum vezi prin flimele ,mai ales americane, de se tavalesc aia unde nici prin cap nu-ti trece ca s-ar putea intimpla si despre care eu cred ca Nu are legatura cu iubirea , ci Dragostea aia cu lacrima de emotie in coltul ochiului, atunci cind te uiti la el si-l Binecuvintezi pe Dumnezeu ptr. ca ti-a facut cel mai mare dar posibil !

Doamna mea draga Gabi, stiu ca uneori te amuzi cu zodiile. Eu sunt nascuta pe 1 februarie. Tot citind si eu diferite surse privind influenta astrelor asupra psihicului unui om, firea mea e pentru un om liber, care viseaza, care are multa imaginatie, putere de creatie. Libertatea de pana la 'momentul fatidic' a fost exact ca in zodia mea pe care acum o descopar dupa ce mi-am facut bilantul realizarilor si infrangerilor de pana acum si am descoperit ca nu am amintiri care sa ma faca sa tresar. Si inca ceva: daca nu vine de la sine, degeaba cautam iubirea. De aceea nu-i inteleg pe cei care nu accepta cand sunt parasiti; cand, desi stii ca risti, iti parasesti partenerul. Viata mea e lanceda din punct de vedere al creatiei. Imaginatia mea nu poate fi incurajata de viata reala. Cum sa apreciezi, sa judeci pe altcineva cand tu esti straina de acest sentiment? E ca si cum uzi un pamant arid sperand sa incolteasca o samanta care nu exista. Pana acum nu mi-am analizat astfel viata si nici nu o voi mai face dar, gasind aici atmosfera propice simteam nevoia sa ma eliberez; sa mai stie si altcineva! Dar nu voi mai comenta pentru ca s-ar putea sa regret ca am scris. Va iubesc pe toti pentru ca sunteti virtuali si pentru ca va iubesc in felul meu!

Inteligent mai e timpul! Se surpa cum vrea el in viata mea rebela: Ma scol cand se termina visul; muncesc daca vreau, daca pot; si... si iubesc! Iubesc primavara ca doar ea imi numara anii!

De la: _geta_, la data 2012-06-17 09:34:03

De la: gabigabi2, la data 2012-06-17 09:02:43

De la: _geta_, la data 2012-06-16 18:46:29Poveste trista.
Tatal meu - un barbat frumos, educat si dur! Pe toate cele trei fete (una sunt eu) le-a casatorit cu cine a vrut el. Norocul meu a fost ca acela cu care m-am maritat ma iubea! Ma iubeste si acum dar toata viata mea am fost o captiva. Sufletul meu nu a avut privelistea unei iubiri, nu din romane, nu din filme ci din realitate! As fi preferat sa fie rau sa-l pot uri dar cel mai grav lucru in viata este ca in astfel de situatie trebuie sa-l respect! Nu-l respect pentru ca trebuie ci pentru ca am o familie pe care multe cupluri o invidiaza! Nu! Niciodata nu am criticat faptele femeilor sau ale barbatilor atunci cand descopera iubirea din afara familiei. Eu nu am cautat-o, mi-am cimentat inima intr-un sarcofag si tot timpul mi-a fost teama sa nu se fisurize... Tot timpul mi-am folosit puterea de luciditate ca se poate si asa! Am un baiat ca un trandafir din gradina lui @228; un sot care mi-a creat un camp in care pot sa slobozesc gandurile sa alerge pentru ca stie ca si acel camp e imprejmuit in bun simt si recunostinta. Nu stiu cum e viata altfel! Poate de aceea nu am suficienta inclinatie pentru poezie! Poezia e data de muze atunci cand iubesti, cand speri, cand zbori!

dar de ce nu l-ai putut iubi ? cind ai un om bun linga tine si te sustine-n toate, cum sa nu ajungi sa-l iubesti ? poate nu cu patimi d'alea nebune cum vezi prin flimele ,mai ales americane, de se tavalesc aia unde nici prin cap nu-ti trece ca s-ar putea intimpla si despre care eu cred ca Nu are legatura cu iubirea , ci Dragostea aia cu lacrima de emotie in coltul ochiului, atunci cind te uiti la el si-l Binecuvintezi pe Dumnezeu ptr. ca ti-a facut cel mai mare dar posibil !

Doamna mea draga Gabi, stiu ca uneori te amuzi cu zodiile. Eu sunt nascuta pe 1 februarie. Tot citind si eu diferite surse privind influenta astrelor asupra psihicului unui om, firea mea e pentru un om liber, care viseaza, care are multa imaginatie, putere de creatie. Libertatea de pana la 'momentul fatidic' a fost exact ca in zodia mea pe care acum o descopar dupa ce mi-am facut bilantul realizarilor si infrangerilor de pana acum si am descoperit ca nu am amintiri care sa ma faca sa tresar. Si inca ceva: daca nu vine de la sine, degeaba cautam iubirea. De aceea nu-i inteleg pe cei care nu accepta cand sunt parasiti; cand, desi stii ca risti, iti parasesti partenerul. Viata mea e lanceda din punct de vedere al creatiei. Imaginatia mea nu poate fi incurajata de viata reala. Cum sa apreciezi, sa judeci pe altcineva cand tu esti straina de acest sentiment? E ca si cum uzi un pamant arid sperand sa incolteasca o samanta care nu exista. Pana acum nu mi-am analizat astfel viata si nici nu o voi mai face dar, gasind aici atmosfera propice simteam nevoia sa ma eliberez; sa mai stie si altcineva! Dar nu voi mai comenta pentru ca s-ar putea sa regret ca am scris. Va iubesc pe toti pentru ca sunteti virtuali si pentru ca va iubesc in felul meu!

de obicei ,durerile de acest fel, se sublimeaza prin creeatie ! dar, ai dreptate si eu nu te judec in niciun fel....nu am dreptul, dar nici nu mi-a trecut prin gind una ca asta : te-am intrebat doar cum de nu l-ai putut iubi si spunindu-mi ca esti Varsator , am inteles !

A propos de albine si profesori... Ati ''tratat'' doua subiecte care ma fac sazambesc mereu cand sunt puse pe masa... in discutie;)
Incep cu primul. Viata mea a fost iscalita de doua ori de cate o albina si o viespe. Albina, prin primii ani ai vietii mele, acolo pe loa vreo 2-3, eramcocotata pe geam, cu geamul inchis desigur, pentru ca in precedent era sa zbor de lanivelul unu' . Bunica facea de mancare si eu priveam pe geam. La un moment dat, o albina intrata pe un alt geam al casei, fiind vara si cald, toate erau deschise. Albina se pune fain frumos pe geam, in fata mea. Eu aveam obiceiul sa tocanesc(presez) mustele ce mai erau cu caldura, direct pe geam, si parca erau hipnotizate, nu imi scapa una! Ei bine, strivesc eu albina mea luand-o drept musca si minune: urlu de se cutremura pamantul. aratatorul meu maipoarta semnul... Tin minte ca bunica a luat repede lupa, penseta si spirtul. Apoi cateva zile meditasem la diferenta intre albine si muste!

A doua intamplare hazlie, legata de profesori, in afara de cea cand am chemat ploaia la ora de edu'.... Eram in clasa a saptea,inainte de revolutie, exact in acea toamna. Si aveam cursuri seara,scoala fiind destul de mica si noi multe clase. Chitibusari cum eram, aveam un dulap in clasa ce il tot mutam de colo colo. In pauza dinaintea orei de constitutie, baietii voind sa imi faca o gluma, intra inaintea mea in clasa, in fuga si planteaza dulapul in usa, cu usile deschise, ca eu cand intru, sa intru direct in dulap. Ei, profu' tocmai venea peculoar,il zaresc si , bine crescuta, ii dau prioritate. Si stupefactie: proful nostru intra pe bezna in dulap.... Nu va zic rusinea ce m-a cuprins... Apoi a fost convocat consiliul de profesori, pana in cele din urma baietii curajosi au asumat actele, glumitza lor fiind iertata...

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: _geta_, la data 2012-06-17 09:34:03

De la: gabigabi2, la data 2012-06-17 09:02:43

De la: _geta_, la data 2012-06-16 18:46:29Poveste trista.
Tatal meu - un barbat frumos, educat si dur! Pe toate cele trei fete (una sunt eu) le-a casatorit cu cine a vrut el. Norocul meu a fost ca acela cu care m-am maritat ma iubea! Ma iubeste si acum dar toata viata mea am fost o captiva. Sufletul meu nu a avut privelistea unei iubiri, nu din romane, nu din filme ci din realitate! As fi preferat sa fie rau sa-l pot uri dar cel mai grav lucru in viata este ca in astfel de situatie trebuie sa-l respect! Nu-l respect pentru ca trebuie ci pentru ca am o familie pe care multe cupluri o invidiaza! Nu! Niciodata nu am criticat faptele femeilor sau ale barbatilor atunci cand descopera iubirea din afara familiei. Eu nu am cautat-o, mi-am cimentat inima intr-un sarcofag si tot timpul mi-a fost teama sa nu se fisurize... Tot timpul mi-am folosit puterea de luciditate ca se poate si asa! Am un baiat ca un trandafir din gradina lui @228; un sot care mi-a creat un camp in care pot sa slobozesc gandurile sa alerge pentru ca stie ca si acel camp e imprejmuit in bun simt si recunostinta. Nu stiu cum e viata altfel! Poate de aceea nu am suficienta inclinatie pentru poezie! Poezia e data de muze atunci cand iubesti, cand speri, cand zbori!

dar de ce nu l-ai putut iubi ? cind ai un om bun linga tine si te sustine-n toate, cum sa nu ajungi sa-l iubesti ? poate nu cu patimi d'alea nebune cum vezi prin flimele ,mai ales americane, de se tavalesc aia unde nici prin cap nu-ti trece ca s-ar putea intimpla si despre care eu cred ca Nu are legatura cu iubirea , ci Dragostea aia cu lacrima de emotie in coltul ochiului, atunci cind te uiti la el si-l Binecuvintezi pe Dumnezeu ptr. ca ti-a facut cel mai mare dar posibil !

Doamna mea draga Gabi, stiu ca uneori te amuzi cu zodiile. Eu sunt nascuta pe 1 februarie. Tot citind si eu diferite surse privind influenta astrelor asupra psihicului unui om, firea mea e pentru un om liber, care viseaza, care are multa imaginatie, putere de creatie. Libertatea de pana la 'momentul fatidic' a fost exact ca in zodia mea pe care acum o descopar dupa ce mi-am facut bilantul realizarilor si infrangerilor de pana acum si am descoperit ca nu am amintiri care sa ma faca sa tresar. Si inca ceva: daca nu vine de la sine, degeaba cautam iubirea. De aceea nu-i inteleg pe cei care nu accepta cand sunt parasiti; cand, desi stii ca risti, iti parasesti partenerul. Viata mea e lanceda din punct de vedere al creatiei. Imaginatia mea nu poate fi incurajata de viata reala. Cum sa apreciezi, sa judeci pe altcineva cand tu esti straina de acest sentiment? E ca si cum uzi un pamant arid sperand sa incolteasca o samanta care nu exista. Pana acum nu mi-am analizat astfel viata si nici nu o voi mai face dar, gasind aici atmosfera propice simteam nevoia sa ma eliberez; sa mai stie si altcineva! Dar nu voi mai comenta pentru ca s-ar putea sa regret ca am scris. Va iubesc pe toti pentru ca sunteti virtuali si pentru ca va iubesc in felul meu!

Geta Subscriu;)

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Gabitza, de Capricorn.... ce iti spune instictul?

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: _geta_, la data 2012-06-17 09:34:03

De la: gabigabi2, la data 2012-06-17 09:02:43

De la: _geta_, la data 2012-06-16 18:46:29Poveste trista.
Tatal meu - un barbat frumos, educat si dur! Pe toate cele trei fete (una sunt eu) le-a casatorit cu cine a vrut el. Norocul meu a fost ca acela cu care m-am maritat ma iubea! Ma iubeste si acum dar toata viata mea am fost o captiva. Sufletul meu nu a avut privelistea unei iubiri, nu din romane, nu din filme ci din realitate! As fi preferat sa fie rau sa-l pot uri dar cel mai grav lucru in viata este ca in astfel de situatie trebuie sa-l respect! Nu-l respect pentru ca trebuie ci pentru ca am o familie pe care multe cupluri o invidiaza! Nu! Niciodata nu am criticat faptele femeilor sau ale barbatilor atunci cand descopera iubirea din afara familiei. Eu nu am cautat-o, mi-am cimentat inima intr-un sarcofag si tot timpul mi-a fost teama sa nu se fisurize... Tot timpul mi-am folosit puterea de luciditate ca se poate si asa! Am un baiat ca un trandafir din gradina lui @228; un sot care mi-a creat un camp in care pot sa slobozesc gandurile sa alerge pentru ca stie ca si acel camp e imprejmuit in bun simt si recunostinta. Nu stiu cum e viata altfel! Poate de aceea nu am suficienta inclinatie pentru poezie! Poezia e data de muze atunci cand iubesti, cand speri, cand zbori!

dar de ce nu l-ai putut iubi ? cind ai un om bun linga tine si te sustine-n toate, cum sa nu ajungi sa-l iubesti ? poate nu cu patimi d'alea nebune cum vezi prin flimele ,mai ales americane, de se tavalesc aia unde nici prin cap nu-ti trece ca s-ar putea intimpla si despre care eu cred ca Nu are legatura cu iubirea , ci Dragostea aia cu lacrima de emotie in coltul ochiului, atunci cind te uiti la el si-l Binecuvintezi pe Dumnezeu ptr. ca ti-a facut cel mai mare dar posibil !

Doamna mea draga Gabi, stiu ca uneori te amuzi cu zodiile. Eu sunt nascuta pe 1 februarie. Tot citind si eu diferite surse privind influenta astrelor asupra psihicului unui om, firea mea e pentru un om liber, care viseaza, care are multa imaginatie, putere de creatie. Libertatea de pana la 'momentul fatidic' a fost exact ca in zodia mea pe care acum o descopar dupa ce mi-am facut bilantul realizarilor si infrangerilor de pana acum si am descoperit ca nu am amintiri care sa ma faca sa tresar. Si inca ceva: daca nu vine de la sine, degeaba cautam iubirea. De aceea nu-i inteleg pe cei care nu accepta cand sunt parasiti; cand, desi stii ca risti, iti parasesti partenerul. Viata mea e lanceda din punct de vedere al creatiei. Imaginatia mea nu poate fi incurajata de viata reala. Cum sa apreciezi, sa judeci pe altcineva cand tu esti straina de acest sentiment? E ca si cum uzi un pamant arid sperand sa incolteasca o samanta care nu exista. Pana acum nu mi-am analizat astfel viata si nici nu o voi mai face dar, gasind aici atmosfera propice simteam nevoia sa ma eliberez; sa mai stie si altcineva! Dar nu voi mai comenta pentru ca s-ar putea sa regret ca am scris. Va iubesc pe toti pentru ca sunteti virtuali si pentru ca va iubesc in felul meu!

Ohooo!!! O poveste trista, inchisa in sufletului fiecaruia exista, daca nu asa trista, cel putin o nemultumire asupra asteptarilor. Cei sensibili sufera adesea in sufletul lor, si-l tine inchis ca pasarea in colivie. E un fel de joc al actorilor pe scena. Rad cand nu sunt veseli si plang atunci cand n-ar trebui s-o faca de cat de ochii lumii, ca asa-i piesa. Altii se iubesc prea mult pe ei insisi si nu se apleaca a observaa starea altora. Dragostea si implinirile ei, rareori isi gasesc asteptarile, cel ce iubeste cu adevarat, nu are reversul, reverberatia iubirii, pentru ca si-o idealizeaza, apoi ea cam moare odata cu casatoria. Uneori neatentiile mici, vorbele, cuvintele nepotrivite, si mai ales povara grijilor o ucid.
Imi place sa cred ca odata cu anii am devenit un observator al vietii, am cautat intrebari si raspunsuri:
Fericirea pe care ne-o imaginam este o iluzie, si chiar daca temporar ne face sa credem ca o dobandim, deziluziile vor veni. Mi-am facut un hoby de a descrie viata, asa cum o vad si o simt altii,
in cruda ei realitate sau persifland-o. E un fel de rasu'-plansu' si in tot ce am scris si voi mai scrie nu certifica faptul ca este o experienta traita, uneori intru in pielea personaajului, ii iau vorba din gura si i-o amplific in diferite stari. Dar doua lucruri, dupa parereaa mea, ar trebui sa determine omul in existenta sa pentru a nu se lasa coplesit de vicistitudinile ei:
Optimismul si speranta. Optimismul este antidotul descurajarilor, carapacea sub care te protejezi
de tot ce te afecteaza in mod neplacut. Speranta este acel balsam al sufletului care il vindeca si care
ii da un sut mai departe in ideea ca ceva minunat se va intampla.
Intre deziluzii si sperante sta tot echilibrul, cheia omului intelept.

De la: Maria_x, la data 2012-06-16 18:47:58

De la: 9am250228, la data 2012-06-16 16:44:54Port pasii grei pe trepte de minciuni.

O trecere prin timp fugara
ca un inghet de toaman timpuriu,
ma face uneori si mort si viu,
simtind in mine o povara.

Tot port in suflet haul unui burg,
fior adanc de piatra funerara
si dezgolit de vise in amurg,
sorb stropi din cupa prea amara.

Port pasii grei pe trepte de minciuni
si urma lor preface in taciuni
sperantele din lumea infernala.

Doar Dumnezeu sa faca iar minuni,
s-opreasca fuga-acestei lumi
din goana ei dementiala.

Imi place ce si cum ai scris
Caci este viata-adevarata
“ Dara pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodata” !

Incerc, atata cat traiesc,
Sa nu vad “piatra funerara”
Si nici nu vreau ca sa gandesc
Ca viata poate fi amara !

Toti vrem ca viataa sa ne fie
frumoasa ca o zi cu soare,
dar vezi? In jur mai e si tragedie,
actori jucandu-si rolul, fiecare.

Ca mi-am luat eu acest rol
nu-nseamna ca traiesc o drama,
eu sunt o pasare din stol,
caci vietii toti platim o vama.

Desigur m-as putea preface,
legat la ochi, ori sa ma mint,
ca-n lume e huzur si pace,
si ca un greier doar sa cant.

Dar nu ma mint si nu sunt orb:
vad lumea trista si in amonte si-n aval,
vad cam la fiecare colt un corb
in ghiare cu un cascaval.

Eu nu spun nimanui sa mearga
pe-o cale a dezamagirii,
ci poate vreau sa se-nteleaga
ca astea-s caile trairii.

Real, nu te gandi la piatra funerara,
a fost doar un simbol in vers.
Fa-ti viata dulce, nu amara,
cat tineretea iti da ghes!

Draga Geta,daca ne iubesti pe noi ,"in felul tau",sunt convinsa ca iti iubesti si sotul,tot in felul tau-personal,vorba d-nei Gabi,ti-a fost (si iti este inca) alaturi ani de zile...
Cea mai buna prietena a mea, intr-o discutie avuta mai 2 luni in urma,a facut urmatoarea afirmatie.." sotului meu nici macar in gand nu ii pot adresa un cuvant urat,atat de mult il iubesc". Nu sunt casatoriti decat de 15 ani. In acel moment am fost fericita pt. ei amandoi.

De la: 9am250228, la data 2012-06-12 22:44:11Cand somnul lin ma va cuprinde

De m-ar prinde iarna in troiene grele,
sa n-ai griji, singur imi port seama,
la ce bun sa suferi sau sa-ti fie teama,
gandul ti-l alunga sa nu stii de ele!
Daca timpul lung ma tine departe,
tu scurteaza-i calea, drumul fiind lung,
negasind putereaa la tine s-ajung,
cu putina truda fa calea jumate!
Daca nici o veste nu-ti va mai parvine,
te-am sadit in gandu-mi - pomul meu promis-
sa-nföoresti, nou ciclu, floare de cais,
pregatit sunt poate spre o alta lume.
Somnul lung cand ma va cuprinde,
timpul nemilos, ceasul meu oprind,
in tacere, pastreaza-ma-n gand,
candelei lumina tainic i-o aprinde.
Amintiri, troiene, sa se-abaata-n ganduri,
sa sadesti in cale-mi minunate flori,
peste ele ierni s-aseze ninsori
si iar primaveri, randuri dupa randuri.

Am strabatut calea jumate si inca atit,
Peste mari am plutit, peste munti am zburat,
Din fiecare stea cite o raza am furat,
Sa pot intoarce clipa ce ne-a despartit..

In linistea unui schit, pe ingeri i-am mituit,
Sa verse lumina peste speranta mea.
Doar un minut din vesnicie, a te mai avea
Sa-mi rupi pecetea iubirii ce ne-a unit.

La portile cerului am batut cu soaptele durerii,
Calcind peste viata ce am iubit-o atit,
Dar cerul are legile lui si nu te-am gasit,
Decit in dorul meu si-n tipatul tacerii.

Prin ploaia de lume, mi-i sete de tine,
In roua ochilor ma ascund, pina imi pierd identitatea,
Cit de subreda si ostila e libertatea,
De a stinge focul iubirii din mine.

M-ai trioenit pe veci cu dragostea ta,
Tu locuiesti in mine si fi-vom amindoi,
Sa mingiem pe crestet mugurii cei noi
Ce duc prin vreme, aprinsa, amintirea ta.

Cum se duc anii..

Cum se duc anii, ca si norii,
la fel in card se duc cocorii
cand toamnele se trec si mor.
Ca ceata spulberata-n nor
ne trecem si noi muritorii.

Suntem o lume trecatoare
si otravita de poveri.
N-am invatat nimic din ieri.
Natangi, surzi, macinati de ura,
calcam natura in picioare.

Acelasi val ne trece parca,
vaslind, orbecaind pe-o barca
spre un necunoscut final,
obscur in spatiul sideral,
cand parasim aceasta Arca.

Natura de-ar vrea sa ne faca,
din mugur o solida craca,
eu un copac, tu radacina mea,
atunci in bezna lumilor rebele
vom rasari ca doua stele.

Presarate in flori de gheata
Stelele isi pierd sclipirea
Si se risipesc in ceata
Cand spre cer indrepti privirea

Gauri negre nepatrunse
Iti sunt ochii-n licar tandru
Doar privirile-mi aprinse
Strapung ca un policandru

In al nostru joc se-ascunde
Inocenta in chip salbatic
Simtaminte tremurande
Percepute-s telepatic

Cu imbratisari flamande
Te cuprind intre dulci soapte
Buzele alunecande
Te alinta-n toi de noapte

In mine ai zavorat totul
Doar chipu-ti descatuseaza
Ai descantat chiar si mitul
Fetelor care danseaza

In cant cauta menirea
Ielele si-n dansuri sumbre
Isi blesteama zamislirea
Tu esti raza, ele umbre

De la: 9am250228, la data 2012-06-17 12:21:28
Toti vrem ca viataa sa ne fie
frumoasa ca o zi cu soare,
dar vezi? In jur mai e si tragedie,
actori jucandu-si rolul, fiecare.

Ca mi-am luat eu acest rol
nu-nseamna ca traiesc o drama,
eu sunt o pasare din stol,
caci vietii toti platim o vama.

Desigur m-as putea preface,
legat la ochi, ori sa ma mint,
ca-n lume e huzur si pace,
si ca un greier doar sa cant.

Dar nu ma mint si nu sunt orb:
vad lumea trista si in amonte si-n aval,
vad cam la fiecare colt un corb
in ghiare cu un cascaval.

Eu nu spun nimanui sa mearga
pe-o cale a dezamagirii,
ci poate vreau sa se-nteleaga
ca astea-s caile trairii.

Real, nu te gandi la piatra funerara,
a fost doar un simbol in vers.
Fa-ti viata dulce, nu amara,
cat tineretea iti da ghes!

Daniela

Iubeste-ma!

Iubeste-ma iubite, dorul sa te-atinga,
napraznic foc in inima sa-ti creasca,
setea de iubire sa nu-ti stinga
nici chiar potopul de-ar fi sa porneasca.

De ce sa nu.. cat dorul ne anima,
cat dragostea pulseaza-n sange?
Imbratisarea dulce si sublima,
te face rob comorilor. Le frange!

Tu-mi ceri iertare? O, nu. Nu spune..
E un razboi cu inclestari nebune
a doua trupuri dusmanoase...

iubirea e de vina, flacari patimase.
Ca si furtunii, linistea-i urmeaza
dar dulcea dusmanie ramane mereu treaza.

De la: 9am250228, la data 2012-06-21 13:51:39

Iubeste-ma!

Iubeste-ma iubite, dorul sa te-atinga,
napraznic foc in inima sa-ti creasca,
setea de iubire sa nu-ti stinga
nici chiar potopul de-ar fi sa porneasca.

De ce sa nu.. cat dorul ne anima,
cat dragostea pulseaza-n sange?
Imbratisarea dulce si sublima,
te face rob comorilor. Le frange!

Tu-mi ceri iertare? O, nu. Nu spune..
E un razboi cu inclestari nebune
a doua trupuri dusmanoase...

iubirea e de vina, flacari patimase.
Ca si furtunii, linistea-i urmeaza
dar dulcea dusmanie ramane mereu treaza.

sa ne uram cu-atata dor
incat si dragostea sa doara,
iar cand lovita am sa mor
sa-nvii iubind, a suta oara

Daniela

De la: daniela_, la data 2012-06-21 14:08:31

De la: 9am250228, la data 2012-06-21 13:51:39

Iubeste-ma!

Iubeste-ma iubite, dorul sa te-atinga,
napraznic foc in inima sa-ti creasca,
setea de iubire sa nu-ti stinga
nici chiar potopul de-ar fi sa porneasca.

De ce sa nu.. cat dorul ne anima,
cat dragostea pulseaza-n sange?
Imbratisarea dulce si sublima,
te face rob comorilor. Le frange!

Tu-mi ceri iertare? O, nu. Nu spune..
E un razboi cu inclestari nebune
a doua trupuri dusmanoase...

iubirea e de vina, flacari patimase.
Ca si furtunii, linistea-i urmeaza
dar dulcea dusmanie ramane mereu treaza.

sa ne uram cu-atata dor
incat si dragostea sa doara,
iar cand lovita am sa mor
sa-nvii iubind, a suta oara

Super!!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

stai linga mine toata noaptea,
priveste luna cum rasare.
si peste cina de pe masa
te-apleaca pentru o sarutare.

nu te uita ca sint sfioasa
si ochii tai ti-i ocolesc,
priveste dincolo de astru
ce simplu scrie -te iubesc.

in dragostea ta ma inveleste,
hraneste-ma cu al tau sarut,
vezi, luna geloasa priveste,
acopera-ma cu al tau trup.

De la: lenacata, la data 2012-06-21 14:37:19stai linga mine toata noaptea,
priveste luna cum rasare.
si peste cina de pe masa
te-apleaca pentru o sarutare.

nu te uita ca sint sfioasa
si ochii tai ti-i ocolesc,
priveste dincolo de astru
ce simplu scrie -te iubesc.

in dragostea ta ma inveleste,
hraneste-ma cu al tau sarut,
vezi, luna geloasa priveste,
acopera-ma cu al tau trup.

Daniela

Poezii pentru copii ! Incerc si eu sa vad cum mi se potriveste palaria asta !

Ieri, in prag de asfintit, am pornit-o prin gradinǎ !
Cand in casǎ sa-mi aduc o frumoasǎ floare
Vad un bot de iepuras sub o tufǎ de sulfinǎ .
Cum de-i ratacit aici ? Si mamica … stie oare ?

Daca vine-un caine rǎu, sau chiar numai o pisicǎ ?
Poate sa transforme-n cinǎ iepurasul fara frica !
Daca reusesc sa-l prind si sa il aduc in casǎ …
Iepurilǎ e salvat si va sta cu noi la masǎ !

Nici nu stie ca sa fuga, nici macar sa se ascunda
Sta acolo in tufis , aruncand priviri din umbra !
Nici macar doi pasi nu face iepurasul nataflet :
Ma aplec, il iau cu grija …. Si acum’ e-n cosuleþ !

Cu-o batista aruncata peste cap si o floare de sulfinǎ
S-a oprit din tremurat ghemotocul fara vina !
Amandoi plecam spre casa ! Eu, fara ca bine-a sti
Ce-am sa fac cu el la masa si cu ce il voi hrani !!!

Vaii ! Ce probleme are acu’ bleaga de Mǎrie !!
Iepurila-i mofturos ! De nimic nu vrea sa stie !
Nici laptic si nici varza…Morcov, dat prin razatoare?
……….. Cu ce se hraneste oare ?

Nici nu vrea ca sa asculte si sa stea in cosuleþ !
Umbla de nebun prin casa iepurasul cel istet !
Na, ca mi-am gasit beleaua incercand ca sa-l salvez
Si acuma-mi da motive .. ca sa meditez !

Dar acum sunt bucuroasa : micul ghem e multumit
A gasit ceva de ros si e tare fericit !
Sta cuminte intr-un colt, asa cum i-a spus Maria,
Si munceste pe cat poate ca sa-i roada …. Palaria !

Atentie ! Baba se_curista fileaza !

De la: Maria_x, la data 2012-06-21 15:04:45Poezii pentru copii ! Incerc si eu sa vad cum mi se potriveste palaria asta !

Ieri, in prag de asfintit, am pornit-o prin gradinǎ !
Cand in casǎ sa-mi aduc o frumoasǎ floare
Vad un bot de iepuras sub o tufǎ de sulfinǎ .
Cum de-i ratacit aici ? Si mamica … stie oare ?

Daca vine-un caine rǎu, sau chiar numai o pisicǎ ?
Poate sa transforme-n cinǎ iepurasul fara frica !
Daca reusesc sa-l prind si sa il aduc in casǎ …
Iepurilǎ e salvat si va sta cu noi la masǎ !

Nici nu stie ca sa fuga, nici macar sa se ascunda
Sta acolo in tufis , aruncand priviri din umbra !
Nici macar doi pasi nu face iepurasul nataflet :
Ma aplec, il iau cu grija …. Si acum’ e-n cosuleþ !

Cu-o batista aruncata peste cap si o floare de sulfinǎ
S-a oprit din tremurat ghemotocul fara vina !
Amandoi plecam spre casa ! Eu, fara ca bine-a sti
Ce-am sa fac cu el la masa si cu ce il voi hrani !!!

Vaii ! Ce probleme are acu’ bleaga de Mǎrie !!
Iepurila-i mofturos ! De nimic nu vrea sa stie !
Nici laptic si nici varza…Morcov, dat prin razatoare?
……….. Cu ce se hraneste oare ?

Nici nu vrea ca sa asculte si sa stea in cosuleþ !
Umbla de nebun prin casa iepurasul cel istet !
Na, ca mi-am gasit beleaua incercand ca sa-l salvez
Si acuma-mi da motive .. ca sa meditez !

Dar acum sunt bucuroasa : micul ghem e multumit
A gasit ceva de ros si e tare fericit !
Sta cuminte intr-un colt, asa cum i-a spus Maria,
Si munceste pe cat poate ca sa-i roada …. Palaria !

ieli, in plag de asfintit am polnit-o plin gladina,
vland in casa sa-mi aduc o flumoasa floale.
Vad un bot de epulas sub o tufa de sulfina.
Cum de-i latacit aici? Si mama stie oale?

.............................................................................
Dlagalasa e poezia cale-i sclisa de Malia
insa epulasul plost i-a los toata palalia............

De la: lenacata, la data 2012-06-21 14:37:19stai linga mine toata noaptea,
priveste luna cum rasare.
si peste cina de pe masa
te-apleaca pentru o sarutare.

nu te uita ca sint sfioasa
si ochii tai ti-i ocolesc,
priveste dincolo de astru
ce simplu scrie -te iubesc.

in dragostea ta ma inveleste,
hraneste-ma cu al tau sarut,
vezi, luna geloasa priveste,
acopera-ma cu al tau trup.

O noapte-ntreaga-i cam putin,
numai asa sa privesc luna...
eu las si masa, las si vin,
sa fiu iubit intotdeauna.

M-as rataci in ochi albastrii
si in privirea cea sfioasa,
as cobori de sus, din astri,
robit chemarii, iubirii dragastoasa.

Te-as inveli in mantia stelara,
ne-am risipi-n saruturi, in placere,
geloasa luna, necomplicitara,
ar stinge lampa de ciuda si durere.

Imi pare rau cand vad un topic, care ar merita mereu sa fie in frunte, ramas undeva ... pe pagina 2 !
Desi , preferam sa se cheme, poate, "Cafenea cu aroma literara" ! Asta ... asa .. ca sa facem si noi concurenta !
Din pacate, din multe aprecieri postate, putini sunt cei care-au ramas ! Lena si Sandu pun sarea si piperul ( citesc cu mare placere ce scriu ), iar 228 a ramas stalpul de baza al topicului !
Eu, mea culpa , sunt intr-o acuta criza de inspiratie si in plus tin si regim : nu vreau sa scriu despre lucruri triste pe canicula asta !
Mi-am impus sa tin o cura / Inspirata din natura !
Se pare ca se poarta topicurile " de scandal" ! Putini vor sa ramana aici la umbra unui vers !
Va multumesc ca am ce sa citesc ! / Daca mai vine "muza" , promit sa nu lipsesc !

Atentie ! Baba se_curista fileaza !

De la: Maria_x, la data 2012-06-21 19:58:42Imi pare rau cand vad un topic, care ar merita mereu sa fie in frunte, ramas undeva ... pe pagina 2 !
Desi , preferam sa se cheme, poate, "Cafenea cu aroma literara" ! Asta ... asa .. ca sa facem si noi concurenta !
Din pacate, din multe aprecieri postate, putini sunt cei care-au ramas ! Lena si Sandu pun sarea si piperul ( citesc cu mare placere ce scriu ), iar 228 a ramas stalpul de baza al topicului !
Eu, mea culpa , sunt intr-o acuta criza de inspiratie si in plus tin si regim : nu vreau sa scriu despre lucruri triste pe canicula asta !
Mi-am impus sa tin o cura / Inspirata din natura !
Se pare ca se poarta topicurile " de scandal" ! Putini vor sa ramana aici la umbra unui vers !
Va multumesc ca am ce sa citesc ! / Daca mai vine "muza" , promit sa nu lipsesc !

Lasa Maria! candva
inspiratia veni-va.
Tine un regim de ras,
nu tristete, nu tu plans!
Cura care ti-o impui
face bine orisicui,
ca vezi tu? Pe-asa caldura
umbra-i buna in natura,
si in pas domol, in mers,
te inspira si un vers.
Fa si tu din vers scandal,
insa unul amical!
Noi venim cu rimele,
cine vrea citeasca-le!
Cine nu e treaba lui..
Pe politic sau hai-hui!

De la: 9am250228, la data 2012-06-22 11:31:47

De la: Maria_x, la data 2012-06-21 19:58:42Imi pare rau cand vad un topic, care ar merita mereu sa fie in frunte, ramas undeva ... pe pagina 2 !
Desi , preferam sa se cheme, poate, "Cafenea cu aroma literara" ! Asta ... asa .. ca sa facem si noi concurenta !
Din pacate, din multe aprecieri postate, putini sunt cei care-au ramas ! Lena si Sandu pun sarea si piperul ( citesc cu mare placere ce scriu ), iar 228 a ramas stalpul de baza al topicului !
Eu, mea culpa , sunt intr-o acuta criza de inspiratie si in plus tin si regim : nu vreau sa scriu despre lucruri triste pe canicula asta !
Mi-am impus sa tin o cura / Inspirata din natura !
Se pare ca se poarta topicurile " de scandal" ! Putini vor sa ramana aici la umbra unui vers !
Va multumesc ca am ce sa citesc ! / Daca mai vine "muza" , promit sa nu lipsesc !

Lasa Maria! candva
inspiratia veni-va.
Tine un regim de ras,
nu tristete, nu tu plans!
Cura care ti-o impui
face bine orisicui,
ca vezi tu? Pe-asa caldura
umbra-i buna in natura,
si in pas domol, in mers,
te inspira si un vers.
Fa si tu din vers scandal,
insa unul amical!
Noi venim cu rimele,
cine vrea citeasca-le!
Cine nu e treaba lui..
Pe politic sau hai-hui!

Foarte bun raspuns ai dat,
Bonom si echilibrat
Oricine intra cu drag,
Ca-l primesti cun vers in prag!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-06-22 12:00:03

De la: 9am250228, la data 2012-06-22 11:31:47

De la: Maria_x, la data 2012-06-21 19:58:42Imi pare rau cand vad un topic, care ar merita mereu sa fie in frunte, ramas undeva ... pe pagina 2 !
Desi , preferam sa se cheme, poate, "Cafenea cu aroma literara" ! Asta ... asa .. ca sa facem si noi concurenta !
Din pacate, din multe aprecieri postate, putini sunt cei care-au ramas ! Lena si Sandu pun sarea si piperul ( citesc cu mare placere ce scriu ), iar 228 a ramas stalpul de baza al topicului !
Eu, mea culpa , sunt intr-o acuta criza de inspiratie si in plus tin si regim : nu vreau sa scriu despre lucruri triste pe canicula asta !
Mi-am impus sa tin o cura / Inspirata din natura !
Se pare ca se poarta topicurile " de scandal" ! Putini vor sa ramana aici la umbra unui vers !
Va multumesc ca am ce sa citesc ! / Daca mai vine "muza" , promit sa nu lipsesc !

Lasa Maria! candva
inspiratia veni-va.
Tine un regim de ras,
nu tristete, nu tu plans!
Cura care ti-o impui
face bine orisicui,
ca vezi tu? Pe-asa caldura
umbra-i buna in natura,
si in pas domol, in mers,
te inspira si un vers.
Fa si tu din vers scandal,
insa unul amical!
Noi venim cu rimele,
cine vrea citeasca-le!
Cine nu e treaba lui..
Pe politic sau hai-hui!

Foarte bun raspuns ai dat,
Bonom si echilibrat
Oricine intra cu drag,
Ca-l primesti cun vers in prag!

Pragul meu cine il trece
toata ziua bine-i merge.
Tu il treci adeseori,
eu te intampin cu flori.
Saa moara toti de necaz,
te sarut si pe obraz.

De la: myriam_bozen_, la data 2012-06-17 12:35:20Draga Geta,daca ne iubesti pe noi ,"in felul tau",sunt convinsa ca iti iubesti si sotul,tot in felul tau-personal,vorba d-nei Gabi,ti-a fost (si iti este inca) alaturi ani de zile...
Cea mai buna prietena a mea, intr-o discutie avuta mai 2 luni in urma,a facut urmatoarea afirmatie.." sotului meu nici macar in gand nu ii pot adresa un cuvant urat,atat de mult il iubesc". Nu sunt casatoriti decat de 15 ani. In acel moment am fost fericita pt. ei amandoi.

Draga Myriam, diferenta dintre mine si prietena ta consta in : 'atat de mult il iubesc' si 'atat de mult ma iubeste'! Scriam ca nu voi mai continua acest subiect in care sunt 'eroina'! Dar, tot observandu-l si purtandu-ma corect in toate manifestarile casnice, 'imi sugerez' ca el nu s-a plans niciodata in sine ca nu l-as iubi! Cred ca raspund doar la asteptarile lui; ca stie si crede in sinceritatea mea. Sunt atat de depasita de aceasta viata ca pana aici nu am avut curajul s-o impartasesc surorilor, unei prietene.
Apropo de prietene: Cand ma viziteaza cineva intempestiv si ne surprinde, dupa salutul prietenos, intreaba: ce le lipseste fetelor? Si imediat aduce ce ne lipsete: ceva aspru de baut si inclusiv scrumiera apoi se retrage in biroul lui. Lasa usa intredeschisa ca sa auda cand imi pleaca musafira sa-si ia la revedere. Niciodata nu ma intreaba: ce discutati atata timp? Cred ca starea asta imi convine, ma face "0"! Adica nu tresar!

Inteligent mai e timpul! Se surpa cum vrea el in viata mea rebela: Ma scol cand se termina visul; muncesc daca vreau, daca pot; si... si iubesc! Iubesc primavara ca doar ea imi numara anii!

De la: _geta_, la data 2012-06-23 00:10:10
Draga Myriam, diferenta dintre mine si prietena ta consta in : 'atat de mult il iubesc' si 'atat de mult ma iubeste'! Scriam ca nu voi mai continua acest subiect in care sunt 'eroina'! Dar, tot observandu-l si purtandu-ma corect in toate manifestarile casnice, 'imi sugerez' ca el nu s-a plans niciodata in sine ca nu l-as iubi! Cred ca raspund doar la asteptarile lui; ca stie si crede in sinceritatea mea. Sunt atat de depasita de aceasta viata ca pana aici nu am avut curajul s-o impartasesc surorilor, unei prietene.
Apropo de prietene: Cand ma viziteaza cineva intempestiv si ne surprinde, dupa salutul prietenos, intreaba: ce le lipseste fetelor? Si imediat aduce ce ne lipsete: ceva aspru de baut si inclusiv scrumiera apoi se retrage in biroul lui. Lasa usa intredeschisa ca sa auda cand imi pleaca musafira sa-si ia la revedere. Niciodata nu ma intreaba: ce discutati atata timp? Cred ca starea asta imi convine, ma face "0"! Adica nu tresar!

aici ai rezumat calitatile lui: respect, diplomatie, incredere, amabilitate, ajutor, recunostinta, inteligenta, buna crestere.
Chiar daca nu iubesti patimas, impozibil sa nu-ti fie drag un astfel de om

Daniela

În portul meu, deschis spre mare

Ai ancorat din întâmplare,
Cãlãuzit doar de o stea,
În portul meu, deschis spre mare,
Pe care nimeni nu-l ºtia.

ªi toate marile ispite
Ce pân’ atunci mi le-am dorit,
Erau doar gânduri irosite
În clipa când te-am întâlnit.

Þi-am spus ”rãmâi” din prima searã.
Clepsidra aº fi vrut s-o sparg
La presimþirea mea bizarã…
Uram plecãrile în larg.

Ne-am împletit, gândind molatec,
Cadenþa trupurilor vii
Ce s-au dezlãnþuit sãlbatic
În zorii palizi, vineþii.

Nãdãjduiam sã-þi ia furtuna
Corabia ce te-aºtepta,
Sperând cã pentru totdeauna
Ai sã rãmâi în casa mea.

Cu ochii tulburi de-ndoialã
Te-am întrebat de mã iubeºti…
ªi o minciunã chiar banalã
O crezi, atunci când o doreºti.

Dar fiindcã n-ai avut puterea
Sã-mi spui cu vorbe tot ce simþi,
Nevrând sã-mi faci mai grea durerea,
Tu ai tacut, fãrã sã minþi.

Acum trãiesc doar c-o poveste,
Cu amintiri ce nu dispar.
Cuvântul “viitor” nu este
Decât un fals în dicþionar.

Nu, fericirea ta, strãine,
Nu þi-o puteam aduce eu.
Ai renunþat sã crezi în mine
ªi te-ai întors pe drumul tãu.

Oricând mã voi uita spre mare,
Mã voi gândi cã poate-un val,
Privindu-mã din depãrtare,
Te va aduce iar la mal.

Daniela

De la: daniela_, la data 2012-06-23 11:29:32În portul meu, deschis spre mare

Abracadabra