Am dreptate... sau nu?

lasa Dora cu supararile...si eu ma supar,imi trece....iar m-apuca..dar trece dom le..p-aici n-a mia trecut?
ar trebui aici sa ne dam cu parerea

De la: a_anca, la data 2010-04-02 21:55:41baga-le in apa calduta apoi da-le cu o crema hidratanta...ai dansat? sau ai stat cu talpile-n tavan? nebunatico!!! n-ai voie nici nici!!!

Din p�cate �i din nefericire, nici una, nici alta! Doar c� am sp�lat geamuri �i u�i..f�r� num�r...f�r� num�r �i apoi am f�cut de papa iar de vreo juma de or� am ajuns acas� de la cump�r�turi...am venit precum "m�garul"...�nc�rcat� cu de toate!
...na�pa!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

dORA....o baita...niste muzica..citeva luminari...uleiuri parfumate...un pahar de vin....barbatu mai lipseste la decor dar se poate si fara el..Trec toate...

De la: a_anca, la data 2010-04-02 22:01:52dORA....o baita...niste muzica..citeva luminari...uleiuri parfumate...un pahar de vin....barbatu mai lipseste la decor dar se poate si fara el..Trec toate...

M�ine sear�...a�a o s� fac!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: Dorulet, la data 2010-04-02 22:03:45

De la: a_anca, la data 2010-04-02 22:01:52dORA....o baita...niste muzica..citeva luminari...uleiuri parfumate...un pahar de vin....barbatu mai lipseste la decor dar se poate si fara el..Trec toate...

M�ine sear�...a�a o s� fac!

fa-o mama....si ptr mine ca n-am voie nici sa pun degetu in apa....

mama Doamne!!! innebunisi acu in postu pastelui.Ma uit pe comunitate si am dat nas in nas cu nurii lui Hilluz...cu dedicatie cu tot...

De la: a_anca, la data 2010-04-02 22:07:12mama Doamne!!! innebunisi acu in postu pastelui.Ma uit pe comunitate si am dat nas in nas cu nurii lui Hilluz...cu dedicatie cu tot...

Tradu-mi, te rog!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: Dorulet, la data 2010-04-02 22:10:02

De la: a_anca, la data 2010-04-02 22:07:12mama Doamne!!! innebunisi acu in postu pastelui.Ma uit pe comunitate si am dat nas in nas cu nurii lui Hilluz...cu dedicatie cu tot...

Tradu-mi, te rog!

uita-te pe comunitate..e ok...daca e ptr baieti e si ptr noi!!!

Unde este asta???"comunitate" ...

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: Dorulet, la data 2010-04-02 22:12:19 Unde este asta???"comunitate" ...

pe benerul 9am este scris comunitate.d click pe el si te uiti la cele mai noi poze..

De la: a_anca, la data 2010-04-02 22:14:09

De la: Dorulet, la data 2010-04-02 22:12:19 Unde este asta???"comunitate" ...

pe benerul 9am este scris comunitate.d click pe el si te uiti la cele mai noi poze..

Pfff...am g�sit, am v�zut...
Cred c� trebuie s� redefinesc "emanciparea"...eu aveam o cu totul alt� defini�ie...

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

Buna ziua! vad ca e cam amorteala pe aici...eu am reusit in sfarsit sa citesc toate cele 111 pagini de pe topicul asta si am constatat ca vasix, mytcor, silviu, nu prea mai scriu....sincer imi e dor de ei si as fi vrut sa aflu cum a fost cu nunta lui vasix, cum se mai simte sotia lui silviu... daca nu sunt prea indiscreta...va salut pe toti, oricum!

"Prostii mor. Dar prostia ramane!"

De la: AlecsaM, la data 2010-04-07 16:15:13Buna ziua! vad ca e cam amorteala pe aici...eu am reusit in sfarsit sa citesc toate cele 111 pagini de pe topicul asta si am constatat ca vasix, mytcor, silviu, nu prea mai scriu....sincer imi e dor de ei si as fi vrut sa aflu cum a fost cu nunta lui vasix, cum se mai simte sotia lui silviu... daca nu sunt prea indiscreta...va salut pe toti, oricum!

daaaa,Vasix are si un bebe acuma...la nunta la plouat pe malul marii si apoi daca tot erau uzi au mai facut si baie ca ..iarasi...nu e normal nici omu asta..iar Silviu..citeste topicul Lacrimi deznadejde speranta

toata lumea are dreptate dar........nu mai eu spun adevarul...............

De la: Dorulet, la data 2010-04-02 22:35:50

De la: a_anca, la data 2010-04-02 22:14:09

De la: Dorulet, la data 2010-04-02 22:12:19 Unde este asta???"comunitate" ...

pe benerul 9am este scris comunitate.d click pe el si te uiti la cele mai noi poze..

Pfff...am g�sit, am v�zut...
Cred c� trebuie s� redefinesc "emanciparea"...eu aveam o cu totul alt� defini�ie...

Sint de acord....cu incalzirea asta, e bine, e f bine.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-04-10 01:19:42

De la: Dorulet, la data 2010-04-02 22:35:50

De la: a_anca, la data 2010-04-02 22:14:09

De la: Dorulet, la data 2010-04-02 22:12:19 Unde este asta???"comunitate" ...

pe benerul 9am este scris comunitate.d click pe el si te uiti la cele mai noi poze..

Pfff...am g�sit, am v�zut...
Cred c� trebuie s� redefinesc "emanciparea"...eu aveam o cu totul alt� defini�ie...

Sint de acord....cu incalzirea asta, e bine, e f bine.

SI DE LA CET FIIND

De la: 9am045616, la data 2010-04-09 13:56:37 toata lumea are dreptate dar........nu mai eu spun adevarul...............

profetule....

" Minds are like parachutes. They only function when they are open." Sir James Dewar, scientist (1877-1925)

Vad ca pe topicul asta am ajuns sa scriem de pasti si de craciun. Hai sa scriem si de 23 August.

Ce (nu) este statul
C�t�lin RAIU

Ne afl�m �n perioada de dezbatere public� a unui nou text constitu�ional. Dubla calitate a cre�tinilor, cea de membru al Bisericii �i cea de cet��ean al unui stat, ne oblig� la o reflec�ie cre�tin� de tip sociopolitic, care se cere precedat� de o �ntrebare fundamental�: ce este statul?

* Imagine din Camera Comunelor a Regatului Unit al Marii Britanii �i Irlandei de Nord, �n care pe masa se vede Constitu�ia Marii Britanii, adic� toate cele 80 de volume.
M�re�te
Imagine din Camera Comunelor a Regatului Unit al Marii Britanii �i Irlandei de Nord, �n care pe masa se vede Constitu�ia Marii Britanii, adic� toate cele 80 de volume.

Elaborarea unei noi Constitu�ii este un moment de refondare a societ��ii politice rom�ne�ti. O astfel de lege fundamental� nu descrie doar institu�ii �i proceduri politice, ci �i societatea. Astfel, o Constitu�ie bun� poate �nseamna o societatea mai bun�, care s� fie rodul voin�ei participan�ilor ei. �n acest sens, o Constitu�ie are voca�ia de a fonda statul �n care tr�im. Marile Constitu�ii, cele cu care se m�ndresc societ��ile democratice occidentale, sunt documente rezultate �n urma asum�rii unor experien�e istorice tragice. Constitu�ia celei de-a Cincea Republici Franceze redactat� �n 1958 este o consecin�� a r�zboiului din Algeria. Constitu�ia american� din 1787 este rezultatul R�zboiului de Independen��. Constitu�ia Republicii Italiene din 1947 este rezultat deconstruirii statului fascist. Cel mai bun exemplu este, �ns�, cel britanic: �n acest caz se vorbe�te despre o contitu�ie "nescris�", pentru c� nu avem un unic text. Sunt peste 80 de volume (vezi foto) care stau pe masa din mijlocul Camerei Comunelor. Este, deci, o constitu�ie "foarte scris�" care adun� decizii, norme, tradi�ii etc., ap�rute �n urma unor tensiuni majore ale societ��ii britanice �nc� de acum 800 de ani: Magna Charta Libertatum (1215), Habeas Corpus Act (1679), Bill of Rights (1689), Parliament Act (1911, 1949), etc. Jurispruden�a constitu�ional� britanic� ne spune prin caracterul ei excep�ional c� un bun pact social �i politic se consolideaz� pe tradi�ie.

Astfel, voca�ia unei Constitu�ii este aceea de a discerne ce a fost gre�it �n trecut pentru a �mprumuta viitorului societ��ii pozitivul unei reflec�ii �ndelungate. Constitu�ia devine un pansament al unei crize, av�nd menirea de a discerne experin�a istoric�, �i nu neap�rat prezentul. La fel, �n cazul nostru, statul comunist a p�c�tuit prin anularea libert��ii umane cre�nd un mediu �n care doar cei puternici au avut voca�ia de a rezista, cei slabi capitul�nd. De aceea, o nou� Constitu�ie trebuie s� limiteze atotputernicia statului �n societate �i s� spun� explicit c� subiectul politic este totalitatea cet��enilor aduna�i �ntr-un corp politic, nu statul.

Ce este statul?

Statul nu este un om sau un grup de oameni, ci acel ansamblu de institu�ii care ocup� v�rful societ��ii. Este o suprastructur� impersonal� investit� cu putere �n interesul drept��ii sociale. Cet��enii se unesc �ntre ei �i cad de comun acord s� se supun� unei puteri care este descris� de legi. Prin urmare, orice act �nf�ptuit de c�tre stat este opera cet��enilor s�i, nu a unei entit��i invizibile. Ca dispozitiv care organizeaz� autoritatea, statul este parte �i instrument ale corpului politic (poporul), dar �i inferior corpului politic, a�a cum partea este inferioar� �ntregului. El nu are independen�� suprem� fa�� de �ntreg, nici putere suprem� asupra lui, deci nu poate fi �n mod autentic suveran. De aceea, statele democratice se numesc suverane �n raporturile cu alte state, nu cu propriii cet��eni.

Tipul ideal de stat este un produs exclusiv al ra�iunii (statul de drept). El se distinge fundamental de societate, fiind un mijloc al acesteia, nu un scop �n sine. Statul de drept este mijlocul prin care cet��enii se �nscriu �ntr-un proiect comun, dar �i cel care ne reaminte�te c� am dep�it grani�ele acelui proiect prin puterea sa punitiv�. Totodat� el trebuie obligat s� finan�eze activit��ile pe care cet��enii �i grupurile de cet��eni nu le pot face singure. Dac� la ora actual� milioane de rom�ni sunt pleca�i �n str�in�tate la munc�, de foarte multe ori dezgusta�i de societatea noastr�, este �i pentru c� nu au con�tiin�a c� apar�in unui proiect comun. Acest lucru ne sugereaz� c� statul rom�n este �nc� un stat slab, dezinteresat de mul�i dintre cet��enii s�i.

La 20 de ani dup� c�derea comunismului avem datoria moral� s� deconstruim statul totalitar. O vor avea �i genera�iile urm�toare nou�, pentru c� americanii �nc� se raporteaz� la Abraham Lincoln, Alexander Hamilton, James Madison �i ceilal�i ca la "p�rin�ii fondatori", francezii, la Revolu�ia s�ngeroas� din 1789, iar britanicii, la 1215. Dac� democra�iile consolidate �nc� p�streaz� �n structura lor exemplele de tipul "A�a nu!", cu at�t mai mult cea rom�neasc� trebuie s� g�seasc� formula potrivit� de pact social pentru a dep�i ateismul, statolatria �i individualismul produse de regimul comunist. Nici regimul politic rom�nesc precedent comunismului nu ne ofer� prea multe bune practici ale guvern�rii. Sociologul francez de origine rom�n� Mattei Dogan, un savant de reputa�ie mondial�, numea �n 1946 regimul politic rom�nesc din perioada 1866-1937 "o democra�ie mimentic�", ar�t�nd precaritatea construc�iei statului de drept �n �ara noastr�.

Autonomia societ��ii

Lipsa distinc�iei dintre societate �i stat a permis regimului comunist s� dizolve autonomia societ��ii, partidul-stat intr�nd p�n� �i �n zonele cele mai intime ale vie�ii cet��enilor prin informatorii s�i. Partidul Comunist s-a comportat ca un demiurg, deasupra poporului, dar �i �n interiorul lui. Biserica r�m�sese singura oaz� de umanitate �ntr-o societate �n care �nsu�i partidul dorea s� �i asume �i puterea pastoral� de transformare a "omului nou" de tip sovietic. Proced�nd a�a, comunismul demonstreaz� c� adev�ratul s�u concurent a fost religia �ns�i �i de aceea a �ncercat s� o �nlocuiasc� cu o viziune eshatologic� profund materialist�. Noua lume avea s� fie una �n care s� domneasc� utopia egalitarismului perfect.

Dac� Biserica este pentru noi o societate perfect�, �ntruc�t este Trupul Tainic al M�ntuitorului nostru Iisus Hristos, statul nu va avea niciodat� aceea�i voca�ie. Cu toate acestea, via�a �n trup a cre�tinilor o preg�te�te pe cea "�n duh", ceea ce se traduce prin nevoia de participare a credincio�ilor la realizarea binelui comun �n via�a de aici. Mai mult dec�t at�t, filosoful francez Pierre Manent arat� faptul c� Biserica are dreptul de a controla tot ceea ce �ine de aceast� lume. Ea trebuie s� vegheze cu cea mai vie aten�ie ca to�i cei care conduc s� nu ordone celor supu�i s� comit� fapte care le-ar putea pune �n pericol m�ntuirea. Dac� �n logica guvernamentalit��ii contemporane omul este un simplu element statistic, Biserica ne reaminte�te �n permanen�� c� omul este mult mai mult: el este o persoan� unic� �i irepetabil�, care are voca�ia m�ntuirii. Mai departe, m�ntuirea este un act personal, dar care necesit� �i prime�te amprenta comunit��ii, ceea ce �nseamn� c� omul este profund �ndatorat s� reflecteze la felul �n care se structureaz� puterea �n comunit��ile sale: familie, loc de munc�, sat sau ora�, �ar� etc.

Primele reflec�ii de tipul personalismului politic �n spa�iul rom�nesc le g�sim chiar �n ortodoxie. Astfel, �n 1924, episcopul R�mnicului Noul-Severin, Bartolomeu St�nescu, licen�iat �n drept �i sociologie la Sorbona, spunea c� "omul este care �i face statul, iar nu statul �l face pe om", denun��nd caracterul intruziv al statului rom�n interbelic �n via�a social�. �n anii comunismului, Aleksandr Soljeni��n, sim�ind povara ateismului impus spunea: "Nu vrem aceast� "m�ntuire", nu vrem s� fim m�ntui�i de ace�ti oameni �i cu aceste mijloace".

Cet��enii rom�ni �i-ar dori s� tr�iasc� �ntr-o societate �n care studentul merituos �tie c� preg�tindu-se consecvent pentru o carier� o va putea urma, �n care omul matur muncind at�t bine c�t �i corect poate s� ofere bun�stare familiei lui �i �n care b�tr�nul pensionar este pre�uit pentru munca lui de o via��. Cu alte cuvinte, oamenii trebuie s� �tie regulile jocului unei societ��i care se vrea stabil�. Altfel spus, atunci c�nd guvernul ordon� cet��enilor ceva, ace�tia ar trebui s� aib� con�tiin�a c� ei l-au autorizat. Ce ne poate furniza aceast� �ncredere? Pe de o parte, democra�ia, de�i este, a�a cum o numea Winston Churchill, "tot un regim prost, dar pu�in mai bun dec�t celelalte", �i, pe de alt� parte, spiritul cre�tin, care trebuie s� modeleze comportamentul nostru �n comunitate.

Articol copiat din ziarullumina

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

23 August ca hram
C�t�lin-Valentin Raiu



P�n� nu de mult defil�rile de 23 August reprezentau centrul tabloului prezen�ei Partidului Comunist �n spa�iul public. Zeci de mii de oameni se a�ezau cumin�i �n tiparele minu�ios regizate, aduc�nd osanale "celui mai iubit fiu al poporului".



23 August a fost Ziua Na�ional� a Rom�niei �n perioada comunist�, schimb�ndu-i-se de mai multe ori numele. �n esen��, se celebra acela�i lucru: "eliberarea poporului de sub jugul fascist de c�tre glorioasa armat� sovietic�", ideea subtil� ce trebuia indus� fiind aceea c� rom�nii s-au eliberat singuri de sub domina�ia imperialismului printr-o revolu�ie mesianic�. Secretarul general al Partidului, Nicolae Ceau�escu, saluta �i vorbea mul�imii din �naltul tribunei ca dintr-un amvon. Cei care defilau, �n cea mai mare parte muncitori, mul�umeau acestuia pentru binefacerile aduse poporului pe drumul construirii socialismului. Nu lipseau textele sacre sub forma poeziilor �nchinate conducerii partidului �i nici agapa fr��easc� cu mici �i bere de dup�. �n fond, �ntre anii 1945 �i 1989, 23 August a �nsemnat celebrarea public� a comunismului cu o regie de tip religios. Se urma �n mod grotesc logica unui pelerinaj de mas� cu scopul de a redemonstra anual adeziunea poporului (ne)muncitor la adev�rurile marxist-leniniste puse �n practic� de c�tre fanaticii regimului.

Sacralizarea politicii

Regimurile totalitare, cum este cazul fascismului, nazismului �i comunismului, devin astfel ni�te religii politice. Totalitarismul este impus de o mi�care revolu�ionar� organizat� �ntr-un partid disciplinat ca un corp de armat�, av�nd monopolul puterii �i care construie�te un nou stat pe temelia unui partid unic cu scopul precis de a cuceri societatea �i de a controla con�tiin�ele supu�ilor. Cel mai grav �ns� este c� aceste regimuri au fost �nso�ite �i de revolu�ii antropologice care aveau rolul de a rescrie esen�a umanit��ii �i de a crea "omul nou" devotat trup �i suflet proiectelor partidului. Atribuindu-�i misiunea unui Dumnezeu terestru �i consider�ndu-se singurele �nzestrate cu capacitatea de a crea o nou� civiliza�ie, partidele unice impun noi dogme, credin�e, ritualuri, simboluri �i tipare de comportamente.

Astfel, comunismul rom�nesc nu a fost doar un proiect politic e�uat, ci �i o crunt� realitate social�, antropologic� �i cultural�, cu preten�ii de pseudo-religie. �mp�r�ind persoanele umane �n muncitori �i restul, comunismul nu a f�cut dec�t s� stabileasc� cine sunt credincio�ii regimului �i cine sunt ereticii. Cei din urm� au fost �inu�i la marginea societ��ii (preo�i, intelectuali, ��rani etc.), �n cazul fericit �n care nu au fost exclu�i din societatea v�zut� ca o comunitate exclusivist� a drep�ilor �i trimi�i �n �nchisori ca de�inu�i politici. Sacralizarea politicii a atins cele mai vulgare culmi �n perioada interbelic�, c�nd regimurile totalitare din Europa au stabilit adev�ruri ideologice absolute, care trebuiau respectate, au persecutat pe necredincio�ii regimului �i au venerat pe p�rin�ii fondatori. Modelul sovietic a fost �n scurt timp impus �i �n societatea rom�neasc�, �n care �i-a g�sit rapid oameni care a�teptau cu ner�bdare convertirea. Astfel, Rom�nia are cea mai spectaculoas� cre�tere a num�rului de membri ai Partidului Comunist dintre toate ��rile intrate �n sfera de influen�� sovietic�: de la circa 1.000 �n perioada interbelic� la circa 700.000 �n 1947.

Societatea comunist� se transforma �ntr-o "liturghie de mas� pentru cultul politic" (Emilio Gentile), prin stabilirea unui nou sistem de credin�e transmis supu�ilor prin porunci, �antaj sau negocieri perverse. Libertatea persoanei este desfiin�at� �i �nlocuit� cu teroarea. �n acest sens, teologul protestant Paul Tillich ar�ta c� atunci "c�nd tendin�ele totalitare sunt mai puternice, noi mituri politice trebuie inventate. Statul nu se comport� ca o reprezentare a lui Dumnezeu pe p�m�nt, ci ca �nsu�i Dumnezeu pe p�m�nt".

Caricaturizarea religiei

Comunismul, posesorul "harului m�ntuitor al tov�r�iei" (Hannah Arendt), �i-a �nsu�it toate elementele unei religii adev�rate: cult, sfin�i, moa�te, texte sfinte, coduri de comportament, calendar, locuri de venerare etc., prezent�ndu-ni-se ca o imita�ie caricatural� a ceea ce se �nt�mpl� �ntr-o biseric�. Declarat nemuritor ca rezultat al viziunii �i g�ndirii sale, trupul lui Lenin a fost intact conservat �i expus spre venerare asemenea unor sfinte moa�te ale materialismului anticre�tin. Pia�a Ro�ie din Moscova devenise un loc de venerare, a�a cum �i comuni�tii rom�ni au �ncercat s� fac� din Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului �i a patriei, pentru socialism (Mausoleul din Parcul Carol din Bucure�ti). Astfel, liderii comuni�ti erau considera�i drept sfin�i sau profe�i ai culmilor socialismului, cei care aveau s� �nf�ptuiasc� comunismul autentic, �n care nu va mai exista exploatarea omului de c�tre om �i nici lupta de clas�.

Din acest peisaj sumbru nu lipseau textele sacre, care erau produc�iile congreselor Partidului Comunist Rom�n, �n fapt, deciziile secretarului general imposibil de dezb�tut sau de contestat. Pe acest fundal, cultul personalit��ii dictatorului a luat mare amploare. Tabloul s�u, prezent �n fiecare sal� de clas�, �n fiecare spital, institu�ie etc., av�nd menirea de a domina spa�iul public asemenea unor icoane care �nso�esc credin�a cre�tinilor.

Peste toate acestea, riturile comuniste reveneau an de an prin defil�rile de amploare cu ocazia zilelor de 1 Mai �i 23 August. Procesiuni vulgare inspirate din pelerinajele religioase, acestea erau puse �n scen� �i dedicate oamenilor muncii. Intelectualii erau mult mai slab reprezenta�i. Copiii �i tinerii prezentau la r�ndul lor omagii din inimile neprih�nite conducerii de partid �i de stat, fiind trata�i ca o categorie important�, aceea a "viitorului luminos al patriei". Niciodat� �ns� nu �nsemnau �i prezentul.

Concurentul comunismului

Imit�nd morfologia cre�tinismului, comunismul nu le cerea oamenilor dec�t s� cread� �ntr-o ideologie investit� cu caracter �tiin�ific. Grandiosul spectacol public, �n care "omul nou" de tip comunist �i demonstra printr-un sec voluntariat impus ata�amentul fa�� de regim, avea darul de a uniformiza comportamentele �i atitudinile colective. Cu toate acestea, omul nou pare c� nu a apucat s� se nasc�, fanaticii totalitarismului fiind pu�ini �i �n general incapabili s� �n�eleag� dimensiunea pseudoreligioas� a marxismului pus �n practic�.

Peste toate acestea, organizarea s�rb�torii de 23 August ca un hram al �ntregii societ��i ne arat� c� �n modernitate ideologiile politice au luat locul credin�elor religioase scoase din spa�iul public odat� cu intensificarea procesului de secularizare. Mai mult, totalitarismele au continuat procesul seculariz�rii �i au �nzestrat realit��i terestre cu respectul cuvenit lui Dumnezeu �i sfin�ilor. Proced�ndu-se a�a, comunismul a demonstrat c� adev�ratul s�u concurent a fost Biserica �ns�i.

"Comunismul rom�nesc nu a fost doar un proiect politic e�uat, ci �i o crunt� realitate social�, antropologic� �i cultural�, cu preten�ii de pseudo-religie. �mp�r�ind persoanele umane �n muncitori �i restul, comunismul nu a f�cut dec�t s� stabileasc� cine sunt credincio�ii regimului �i cine sunt ereticii."

www.ziarullumina.ro/articole;1349;1;43782;0;23-August-ca-hram.html

Do the right thing or state the obvious and the 'pen will be mightier than the Sword.' The truth will set you free. It's the principle of the thing

Greu am g�sit topicul asta....
Pe unde sunteți? Dora? Anca? Mihai? Roxana?

...La Turda, la Iasi si Bucuresti.

De la: vic, la data 2010-12-08 14:44:44Greu am g�sit topicul asta....
Pe unde sunteți? Dora? Anca? Mihai? Roxana?

Qui est toi?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Lucram la profil...scuze,voi chiar ati raspuns.
Mihai? Tu ma mai tii minte? Victor?

ce site....merge cu vit. melcului...
virsta nu e asta dar nici nu o mai schimb .mai bine asa...deci..ma mai tine minte cineva?

De la: M_Elody, la data 2010-12-08 14:49:14...La Turda, la Iasi si Bucuresti.

da,multumesc...
eram Vasix,aici odata.

De la: vic, la data 2010-12-08 15:20:58

De la: M_Elody, la data 2010-12-08 14:49:14...La Turda, la Iasi si Bucuresti.

da,multumesc...
eram Vasix,aici odata.

O, sanatate Vasix. Nu te stiam cu numele de Victor. Acum te stiu. Tot prin tarile calde?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Mihai!!! in sfarsit un om bun...
in Dubai.nu simt caldura,simt sinsurile infundate de la aer.
ce faceti voi?

Noi sintem bine. Doar unii vin si pleaca.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

eu am fost bolnav Mihai.am fost separat si de familie o perioada.si chiar atunci cind s-a nascut michael....mi-am dezamagit si o prietena draga care crede ca pur si simplu am abandonat-o..
scriu in romaneste...nu imi vin sa crede.

eu am fost bolnav Mihai.am fost separat si de familie o perioada.si chiar atunci cind s-a nascut michael....mi-am dezamagit si o prietena draga care crede ca pur si simplu am abandonat-o..
scriu in romaneste...nu imi vin sa crede.