Care sunt cartile voastre preferate?

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

originala ...nu-mi plac copiile .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

Domnu ' Rotaru nu te supara ,da io cred ca ai o adevarata compulsie cu cartile astea!! macar daca le-ai citi ! consumi aiurea spatiul virtual ca sa -ti descarci tu pulsiunile p'acilea !Toate postarile astea ,sa stii , nu fac cat o reteta prescrisa de un medic psihiatru bun!!

originala ...nu-mi plac copiile .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

...ai şi matale o vârstă maică, te-nţelegem, bag samă că te cam pregăteşti de cele "sfinte" !

zice-se c-ar fi genetic parvinită o dambla cum îi aiasta, frica biosului ancestral bre, cică-i un prim semn neuronal dijinerativ di proporţiuni considerabili, chestie neuropisicolojică di speşialitatea speşialiştilor bre. aşe că. griji mare di bostan , nu cari cumva să bubuiască bre, că zdropşeşti asistenţiunili.

De la: _gladyntelf_, la data 2011-01-23 14:27:21

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

...ai şi matale o vârstă maică, te-nţelegem, bag samă că te cam pregăteşti de cele "sfinte" !

zice-se c-ar fi genetic parvinită o dambla cum îi aiasta, frica biosului ancestral bre, cică-i un prim semn neuronal dijinerativ di proporţiuni considerabili, chestie neuropisicolojică di speşialitatea speşialiştilor bre. aşe că. griji mare di bostan , nu cari cumva să bubuiască bre, că zdropşeşti asistenţiunili.

originala ...nu-mi plac copiile .

" Printul lui Dumnezeu. Pe urmele lui Abraham " , autor Rene Guitton , editura " MINERVA".Note de calatorie in Mesopotamia.

Carti de calatorie :
translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=gutenberg.net.au/exp...

" Anubis " , autor Wolfgang Hohlbein , editura " RAO "

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-25 10:37:19" Anubis " , autor Wolfgang Hohlbein , editura " RAO "

De la: ana__totir, la data 2011-01-23 14:16:23

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

Domnu ' Rotaru nu te supara ,da io cred ca ai o adevarata compulsie cu cartile astea!! macar daca le-ai citi ! consumi aiurea spatiul virtual ca sa -ti descarci tu pulsiunile p'acilea !Toate postarile astea ,sa stii , nu fac cat o reteta prescrisa de un medic psihiatru bun!!

Ai dreptate! Eu am propus odata ca atunci cand recomanzi o carte sa faci si un mic compendiu pentru a ajuta la orientarea eventualului cititor. Titlul topicului spune clar : Ce carti ati mai citit?" si nu ce titluri au mai aparut prin librarii. La inceput propunerea mea a fost acceptata dar s-a pierdut pe parcurs. Am impresia ( nu stiu daca e si corecta) ca Domnu' Rotaru incearca sa tina in viata acest topic sau, de ce nu, sa faca reclama unor noi editari.
Am citit zilele acestea o carte scrisa de Georgeta Mircea Cancikov : Indragostitele. Volumul cu sase povestiri scurte a fost editat in anul 1975 de Editura Minerva si eu am intrat in posesia lui gasindu-l pe o taraba cu carti. Povestirile sunt interesante dar o sa remarc inspiratia cu care isi sloboade autoarea umorul. E un volum reconfortant chiar daca citindu-l in ore tarzii ti-e teama sa nu te fure somnul! Nu! Pentru ca esti curios cum se termina povestea si cu gandul ca e scurta nu renunti in favoarea somnului.

Nimic nu e imposibil pânâ nu devine imposibil! Galina

translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=ebooks.adel...

" Imparatul Mustelor " , autor William Golding , editura " HUMANITAS" . In lipsa educatiei si culturii umanitatea se va indrepta catre barbarie .

" Catharii " , autor Anne Brenon , editura " NEMIRA "

Prefata la cartea VIATA LUI ZAMOLXE

Cartea Viaţa Lui Zamolxe este prima încercare din literatura română de a prezenta cititorilor o biografie coerentă a Lui Zamolxe Arianul, portretizat ca zeu mesianic şi erou civilizator al geto-dacilor şi prin ei al neamului românesc, urmaş al lor printr-un îndelung proces de etnogeneză. Mi-a fost călăuză informaţia culeasă din resursele istorice (vide infra, precum şi bibliografia) şi din tot ce înseamnă ethosul popular românesc, ca fiind de origine preponderent geto-dacică, pusă în evidenţă de către etnologi, antropologi şi istorici (vide bibliografia – Ion Ghinoiu şi Romulus Vulcănescu).
Proiectul cărţii a devenit viabil abia în ultimii ani, prin abundenţa informaţiilor despre civilizaţia tracilor şi a ramurii ei celei mai viguroase, cultura geto-dacilor, locuitorii de la nord de fluviul Dunărea (vechiul Istru). A contribuit la aceasta mai cu seamă curentul istoric modern românesc numit dacism, relansat de către intelectualul român basarabean Andrei Vârtic. Pleiada de cercetători şi scriitori animaţi de aceeaşi dorinţă contribuie în prezent la susţinerea şi menţinerea unei identităţi distincte a neamului românesc, printre ei remarcându-se cu preponderenţă Pavel Coruţ, Aurora Peţan, Napoleon Săvescu, Geo Stroe (în ordine alfabetică). Viaţa Lui Zamolxe cuprinde o paletă panoramică de valori spirituale oferind o biografie care, prin marea distanţă în timp şi resursele istorice cunoscute deocamdată, face ca în esenţă portretul literar al Lui Zamolxe să fie de factură mitică şi legendară. Biografia prezentă reprezintă redescoperirea unei identităţi considerată de mult timp pierdută, Zamolxe Arianul Fiul Lui Dumnezeu, personaj uman devenit pentru geto-daci zeu al luminii, al vieţii şi al învierii.
Folosind actualul calendar se pot identifica anii cheie ca puncte de referinţă în viaţa protagoniştilor. Zamolxe se naşte în ziua de Crăciun a anului 560 î.e.n., cu circa 20 de ani după venirea pe lume a lui Pythagoras/ Pitagora. Filosoful Pythagoras merge în Egipt în anul 535 î.e.n., apoi în Babilon în anul 525 î.e.n., iar în anul 520 î.e.n. revine în Ionia, în insula Samos, locul lui de baştină. În anul 520 î.e.n. Zamolxe se întâlneşte cu Pythagoras în Samos unde rămâne să înveţe alături de înţelept timp de 2 ani. În anul 518 î.e.n. Zamolxe pleacă în Babilon unde stă 3 ani, apoi în drum către Egipt se opreşte la Ierusalim în anul 515 î.e.n. În acelaşi an ajunge în Egipt unde rămâne alţi 3 ani, după care revine în Dacia în anul 512 î.e.n. Călătoria iniţiatică prin lume a Lui Zamolxe Arianul a durat 8 ani. Evenimentele cunoscute ale acelor timpuri, precum sunt cucerirea Babilonului de către Cirus cel Mare în anul 535 î.e.n., ocuparea Egiptului de către perşi în anul 525 î.e.n. şi sfinţirea celui de-al doilea templu în Ierusalim în anul 515 î.e.n., sunt ani istorici cheie.
Scopul major al acestui volum este în egală măsură de a crea biografia mitică şi legendară a omului-zeu Zamolxe şi totodată de a oferi spre înţelegere componentele spirituale zamolxiene existente în prezent printre români. Asamblarea acestor idei ca spiritualitate contribuie la înfiriparea neozamolxianismului, noul imaginar religios în curs de constituire printre români. Zamolxianismul modern nu este o simplă religie, ci o spiritualitate vizionară. Lucrarea de faţă ajută structurării şi dezvoltării fundamentului spiritual al acestui crez cu rol identitar pentru neamul românesc.
Pentru o mai bună veridicitate a tablourilor descrise, maniera de exprimare a naraţiunii se adaptează fiecărui cadru în care se desfăşoară acţiunea. Graiul părinţilor Lui Zamolxe este popular, dar Zamolxe ştie să se adapteze limbajului interlocutorului. Textele care redau scrisori conţin nume proprii şi anumite cuvinte cu caracter religios şi filosofic care apar adesea chiar în limba lor originară. Apelaţia cuiva se poate schimba în funcţie de mediul social în care este prezentă persoana respectivă. Astfel geţii folosesc numele Zamolxe, grecii pe cel de Zamolxis (Pythagoras îi spunea adesea Zamolxion inferând o legătură cu zeul solar Apollon), iar persanii, iudeii şi egiptenii acelor timpuri Îl numesc Zamolxes. Zarathushtra, fondatorul religiei zoroastre, era la acea vreme un nume propriu foarte important pentru persanii antici. Zoroastru este numit de către greci Zoroaster, persanii Îi spun Zarathushtra. Fluviului Dunărea, numit de grecii antici Istros, geţii îi spun Istru sau Dunara. Cadrul narativ are loc mai cu seamă în sfera influenţei culturii greceşti antice, unde dacilor li se spun geţi sau traci. Dar geţii între ei îşi zic mai ales rumâni şi daci (id est oameni lupi), numindu-şi ţara Dacia sau Dachia (Ţara Lupilor). O listă cu echivalenţe româneşti ale numelor proprii, un mic dicţionar de termeni şi sumare în limbile română şi engleză se află la sfârşitul cărţii.
Prezentarea de faţă elaboreză sistematic etapele vieţii personajului principal. Aflăm mai întâi despre împrejurările naşterii Lui Zamolxe Arianul şi anii petrecuţi de El în Dacia. Urmează plecarea Sa în pelerinajul spiritual în lume, primul popas fiind Ionia, în insula Samos, unde Zamolxe învaţă cu înţeleptul Pythagoras. De acolo, la îndemnul lui Pythagoras, Zamolxe merge în Babilon, Iudeea şi Egipt, refăcând în linii mari călătoria spirituală a maestrului Său şi aprofundând la surse cele învăţate cu Pythagoras în Samos. Plecarea Lui Zamolxe pe urmele lui Pythagoras este scenariul cel mai probabil să fi avut loc la acea vreme. După revenirea Sa în Dacia, Zamolxe deschide o şcoală sacerdotală, devine Mare Preot, vicerege şi apoi rege, iniţiind reforme sociale şi religioase de esenţă, jalonând astfel o direcţie de evoluţie poporului dac şi implicit neamului românesc.
Sursele informative vechi şi noi atestă natura complexă a personalităţii Lui Zamolxe faptul că El a fost: DAIMON GETIC (Herodot), INIŢIAT (Strabon, Iordanes, Herodot), LEGISLATOR (Diodor din Sicilia), MARE PREOT ŞI REFORMATOR RELIGIOS (Herodot, Iordanes, Strabon), MEDIC PSIHOTERAPEUT (Platon), PROFET (Strabon), REGE (Herodot, Platon, Iordanes), ZEU (Herodot, Platon), ZEU TOTEMIC URS (Porphyr, R. Vulcănescu), ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII (Al. Busuioceanu) ZEUL-MOŞ (N. Densuşianu). (Notă: Cele mai multe dintre aceste caracteristici de profil au fost identificate şi de Andrei M. Ludoşan). Aceste însuşiri ale Lui Zamolxe sunt tratate în capitolele ce urmează. Profeţiile despre întoarcerea Spiritului Lui Zamolxe printre oamenii din epoca modernă se referă la perioada anilor 2002-2032 e.n.
Reconstituirea literară a vieţii Lui Zamolxe Arianul foloseşte repere istorice cheie interpretate de mine creativ. Astfel, după Herodot (1962, p. 345-346), Zamolxe (Salmoxis, Σαλμόξις în original) a trăit un timp în Samos ca sclav al lui Pitagora, a dobândit avere şi s-a întors bogat printre ai săi şi a practicat ascetismul stând un timp într-o locuinţă subterană. Tot Herodot ne spune că tracii se credeau nemuritori şi practicau sacrificii umane.
Susţin ideea că relatările lui Herodot nu pot fi luate ad literam ci trebuie trecute prin filtrul logicii. Transpar astfel anumite concluzii. Nu există dovezi istorice care să certifice faptul că un înţelept precum Pitagora ar fi avut sclavi. Zamolxe nu putea să fi fost sclavul lui Pitagora, ci învăţăcel/ elev al lui (opinie împărtăşită şi de Gebhardi, Huszti, Oltean – vide bibliografia). Este de asemenea puţin probabil că Zamolxe ar fi dobândit avere în Samos, ci altundeva în lume (vide infra Ubicini, 1886, p. 36). Doctrina nemuririi dacice (Eliade interpretează cuvântul áthanatizein ca însemnând „a se face nemuritor” în loc de „a se crede nemuritor”), precum şi felurite practici de ascetism, Zamolxe le-a aprofundat iniţial cu Pitagora. Considerăm astfel că nemurirea dacică are semnificaţia de conştiinţă a nemuririi sufletului.
Din evaluarea mărturiilor istorice este probabil că dacii au practicat sacrificii umane înainte de reforma Lui Zamolxe care, în urma înţelepciunii pe care o dobândise de la Pythagoras şi în cursul periplului Său spiritual, nu putea promova o astfel de practică violentă. Informaţia lui Herodot despre sacrificiile pe care geţii le făceau, trimiţând soli în cer la Zamolxe, nu are nicio bază logică şi este complet eronată. De remarcat că Mommsen (1856, p. 277 – citat din Muşat, 1980, p. 90) afirmă că „Urmarea [apariţiei lui Zamolxe şi a ideologiei sale] a fost cea mai surprinzătoare reformă politico-militară a naţiunii, înfăptuită în acel timp de către regele geţilor, Burebista”. Să observăm atent că aceasta s-a întâmplat cu câteva sute de ani după moartea Lui Zamolxe. Rezultă că reforma a fost făcută după un cod de legi, Legile Lui Zamolxe, păstrate de către daci cu străşnicie, atât sub formă scrisă cât şi sub formă orală.
Strabon în Geografia, VII, 3, 5, menţionează că Zamolxe a obţinut cunoştinţe astronomice şi de la egipteni. Se confirmă deci şederea Lui Zamolxe în Egipt. Tot Strabon scrie că Zamolxe a fost Mare Preot, vicerege şi apoi zeificat.
Scriitori mai recenţi fac remarci pertinente referindu-se la Zamolxe. Astfel Gebhardi (1778, p. 48 – citate din Muşat, 1980, p. 91) Îl prezintă pe Zamolxis ca „unul dintre cei mai vechi filosofi greci” şi „care probabil a fost elevul lui Pythagoras” şi „a dat geţilor legi cetăţeneşti şi o noţiune despre mântuire şi despre nemurirea sufletului”. Abdolonyme Ubicini descrie drumurile Lui Zamolxe prin lume şi preocupările Sale de excepţie:

.... Zalmoxis a călătorit mult şi de foarte timpuriu. El a vizitat rând pe rând pământurile clasice ale Orientului, a stat un timp în Egipt, la iudei, în Caldeea, instruindu-se pe lângă înţelepţii acestor ţinuturi, consultând magii şi preoţii lor, iniţiindu-se în misterele pe care avea să le introducă mai târziu la geţi. (Ubicini, 1886, p. 36 – citat din Muşat, 1980, p. 92).

Stabilind cadrul arian al personajului zeificat Zamolxe, Ion Iosif Russu remarcă faptul că „după concepţia specifică ario-europeană, străvechea zeitate a luat în curând trăsături şi contururi antropomorfe, devenind un personaj divin-uman” (Russu, 2009 [1944-1948], p. 52).
Cartea Viaţa Lui Zamolxe este centrată în jurul a trei apelaţii: a) Zamolxe Arianul, b) Dacii, poporul Lui Dumnezeu, c) Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu.
Apelaţia Zamolxe Arianul se justifică prin apartenenţa poporului dac la grupul popoarelor indo-europene şi ariene. Dacii erau arieni şi indo-europeni, ario-europeni aşa cum afirmă Ion Iosif Russu, (2009 [1944-1948], passim) alături de alte popoare ale lumii antice precum sunt persanii, grecii, latinii, vedicii, hitiţii, etc. Paradigma Zamolxe Arianul, lansată de scriitorul Pavel Coruţ, în cartea sa cu acelaşi nume, este îndreptăţită.
Apelaţia Dacii, poporul Lui Dumnezeu este de asemenea un pilon important pe care se construieşte structura cărţii. Dovezile care susţin apartenenţa divină a poporului dac se sprijină pe câteva elemente fundamentale. În primul rând pe Biblia în limba română care traduce greşit textul masoretic din limba ebraică, limba originară a Vechiului Testament unde, ca nume ale divinitaţii supreme a evreilor antici se folosesc teonime: Iehova (Iahve), Shabaot, Eli, Elohim, Adonai, etc. Numele Dumnezeu nu apare nicăieri în Vechiul Testament originar. Prin deducţie se poate spune că teonimul Dumnezeu a aparţinut dacilor trăitori în aria carpato-dunăreano-pontică şi tracilor din Balcani. Faptul că teonimul Dumnezeu este prezent în Biblia în limba română, atât în Vechiul cât şi în Noul Testament, justifică existenţa sa înainte de creştinarea populaţiei trăitoare în Dacia istorică. Cazul Noului Testament este similar, niciunde în textul originar în limba greacă, numită koine (comună) la vremea scrierii Noului Testament, nu apare teonimul Dumnezeu, ci atribute proprii precum sunt Theos (θεòς – apelaţie dată la acea vreme Lui Zeus) sau Kurios (Κύριος). Prin urmare prezenţa numelui Dumnezeu în Noul Testament, tradus în limba română, nu se justifică ci mai degrabă ne arată faptul că teonimul este mai vechi decât momentele în timp ale creştinării dacilor.
Este un fapt cunoscut că unele popoare îşi atribuie apelative ca fii şi fiice ale divinităţilor în care cred. Poporul evreu este numit poporul Lui Iehova. Tot astfel putem considera pe hinduşi ca poporul Lui Vişnu, pe zoroastrieni ca poporul Lui Ahura Mazdah, pe musulmani ca poporul Lui Alah şi pe daci ca poporul Lui Dumnezeu.
Apelaţia Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu are de asemenea câteva idei care îi folosesc drept suport. În antichitate exista obiceiul ca anumiţi oameni deosebiţi să fie consideraţi fii sau fiice ale unor divinităţi sau reîncarnări ale lor. Pitagora era numit fiul Lui Apollon. Despre Zeus se scrie că a avut fii şi fiice semidivine precum Hercule, Perseu, Elena din Troia, Pelasgus, Alexandru Macedon şi mulţi alţii. Cleopatra a VII-a (binecunoscutul personaj istoric din dinastia ptolemeică, regina Egiptului susţinută de către Iulius Cezar) pretindea că era reîncarnarea zeiţei Isis. Există o listă lungă de oameni în istorie cărora li se atribuie filiaţie sau origine divină.
Iisus este numit în Biblia din limba română Fiul Lui Dumnezeu. Apelaţia este improprie pentru că nicăieri în textul originar din limba greacă al Noului Testament, reprezentând una din cele două cărţi fundamentale ale iudeo-creştinismului, nu există calificarea - Iisus Fiul Lui Dumnezeu - ci denumirea Fiul Lui Theos (Iios toi Theoi - Υίòς τού θεού) (vide Ioan, 10, 36 în greaca koine). Deşi Iisus (Iησούς) îşi spunea „fiul omului” (iios toi anthropoi - υίòς τού άνθρώπου, vide Marcu, 8, 38), El considera pe tatăl Lui ceresc ca fiind Eli. În Matei, 27, 46, se descrie momentul când Iisus a strigat de pe cruce în limba aramaică „Eli, Eli, lama sabahtani” care este tradus greşit în greceşte folosind numele Theos – (θεòς). În româneşte este de asemenea tradus greşit, înlocuind numele Eli cu Dumnezeu: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?”. Asistăm deci la o „fabricaţie” de texte „sacre” care înlocuiesc teonimele originare cu cele folosite de populaţiile printre care iudeo-creştinismul dorea să pătrundă: zeul Eli se transformă în Theos, ca mai apoi în limba română să apară teonimul Dumnezeu. Eroarea este şi mai grosieră atunci când se ia în consideraţie faptul că nici în Vechiul Testament originar nu există numele Dumnezeu. Marea greşeală a traducerilor Vechiului şi Noului Testament în limba română este echivalarea numelor proprii precum sunt Iehova (Iahve), Shabaot, Eli, Elohim, Theos, Kurios cu un singur nume, Dumnezeu, creând astfel o falsă autenticitate. În realitate Dumnezeu, este teonimul dat de către daci divinităţii supreme în care credeau doar ei.
Prin deducţie am considerat că după obiceiul vremii Zamolxe a fost privit de către dacii din antichitate, precum şi după acea perioadă istorică, până la timpul creştinării ca Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu. Nu am încă dovezi istorice ale folosirii acestei apelaţii pe care am construit-o ca o inferenţă de idei. În sprijinul acestei ipoteze există cercetările asupra vechimii limbii dace, din care se trage direct limba română (vide Cueşdean, 2006; Vinereanu, 2008). În limba dacă trebuie să fi existat un teonim asemănător dat divinitaţii supreme Dumnezeu, nume propriu considerat în prezent ca fiind originar din limba latină (Dumnezeu = Domine Deus = Stăpâne Zeu). Teonimul Dumnezeu este fără îndoială precreştin.
Ţin de asemenea să menţionez că Viaţa Lui Zamolxe nu răspunde la multe întrebări pe care cititorii le pot avea cu privire la personajul uman-divin mitic şi legendar Zamolxe, şi la contribuţia sa spirituală. De exemplu Legile Lui Zamolxe nu le-am putut elabora, lăsând astfel generaţiilor viitoare această sarcină importantă.
Considerăm că reconstituirea creativă, legendară şi mitică, a vieţii Lui Zamolxe Arianul, pe baza resurselor documentare cunoscute până în prezent, precum şi a deducţiilor şi izvoadelor din religia populară a românilor prezentă în ethosul neamului românesc, este viabilă.

Octavian Sărbătoare, 2010, Sydney, Australia

Jules Verne....

Profesorul de istorie si arheologul amator Gheorghe Gherghe , redactor al revistei de istorie " Elanul " ( referire la valea Elanului , de pe malul Prutului ) , autor a catorva lucrari de monografie :" Parohia Zacoi si neamul meu " ; " Comuna Banca" ; " Ghenuta Coman - O viata dedicata arheologiei" ; " Manastirea Moreni" ; " Manastirea Parvesti " ; " Manastirea Bujoreni " ; " Parohia Banca " ; " Prima carte pentru Zorleni " toate aparute la editura " SFERA " . Pregateste pentru publicare o serie de alte monografii : " Coroiestii de pe Pereschiv " ; " Pochidia de pe Valea Barzotei " ; " Sate pe Valea Sarata " si " Fruntiseni, un fost sat de la hotarul Targului Barlad " . Colaboreaza cu diverse reviste locale de cultura .
Prin activitatea stiintifica , scriitoriceasca si publicistica , care completeaza pe cea didactica , domnul profesor Gheorghe Gherghe , este un exemplu de urmat pentru dascalii scolii romanesti . Cartile si revistele domniei sale sunt cu atat mai necesare , cu cat traversam o perioada cumplita de pierdere a identitatii si idealurilor nationale , in coontextul globalizarii , consumitorismului , pauperizarii fortate si demolarii sistemului firesc de valori .

Cronica apocrifă pe plăci de plumb, Dan Romalo Arvin Press, București, 2003
si
Cronica getă apocrifă pe plăci de plumb, Editura Alcor, București, 2005 de acelasi autor.

Domn'le nu mai consuma spatiul virtal degeaba!!! ce esti Sisif??? ce naiba castigi din asta ??/

O carte rara : " Suvenire de Calatorie din Basarabia Meridionala " , autor G.Sion , Imprimeria Nationala a kui Iosif Romanow et. Comp." , Bucuresti 1857 .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-02-08 07:24:57O carte rara : " Suvenire de Calatorie din Basarabia Meridionala " , autor G.Sion , Imprimeria Nationala a kui Iosif Romanow et. Comp." , Bucuresti 1857 .

Nebunieee , nebuniee hai la joc!!! sa ne fie , sa ne fieee cu noooroooc!!

originala ...nu-mi plac copiile .

Asul ( de caro) si septarii de verde!!

Decat batran si sarac mai bine tanar si bogat!

anticariatuldenoapte.wordpress.com/

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Sankis bebleoteca ? no punem deun septic ? Am carti noi ,serie unicat ,cu 6 asuri si 8 septi .

Decat batran si sarac mai bine tanar si bogat!

Razboiul si pacea interioara scrisa de Osho

Una dintre cele mai faimoase scrieri hinduse, , este prezentată sub forma unui dialog între Krishna cel iluminat şi marele arcaş şi luptător călit, Arjuna. Dialogul se desfăşoară în ajunul Mahabharata, “marele război” din India care a avut loc acum 5000 de ani.
Războiul a pornit de la o dispută referitoare la cele două ramuri ale familiei regale, Pandava sau Kaurava, şi la dreptul uneia dintre ele de a moşteni regatul, care era aproape de Delhi. Arjuna era de partea familiei Pandava, dar în ajunul bătăliei – pe măsură ce vedea adunându-se tot mai mulţi membri ai familiei, prieteni şi rude de partea oponenţilor – şi-a dat seama că, dacă va intra în război cu ei, îşi va duce “oamenii” la pieire.
Krishna, care era legat de ambele familii regale, a fost vizitiul lui Arjuna şi “îndrumătorul său în viaţă.” Pe măsură ce stă de vorbă cu Arjuna, el îl ajută să vadă, pas cu pas, faptul că ura sa îşi are rădăcinile în identificarea cu modul de gândire, şabloanele şi condiţionările inconştiente.
În şirul de discuţii transcris şi publicat în acest volum, Osho denumeşte Bhagavad Gita “prima scriere psihologică” disponibilă Orientului înainte de apariţia lui Freud, Adler şi Jung. Şi modul în care Krishna abordează problemele lui Arjuna – toate neajunsurile noastre – poate să fie apreciat numai o dată ce am înţeles pe deplin modul în care mintea umană funcţionează.

Razboiul Sexselor de Decameron

De la: homeless, la data 2011-02-08 17:38:27Asul ( de caro) si septarii de verde!!

Eu am full de tomberoane , e bine ?

" Ecouri din trecut " , autor Diana Gabaldon , editura " LITERA"

De la: Tramp, la data 2011-02-14 13:53:01Razboiul Sexselor de Decameron

Asta probabil ai scris-o tu ... in vis!

Cele care sunt scrise despre hotii care au jefuit ROMANIA
Cele care sunt scrise despre excursiile facute in saptamanile zi zilele alegerilor'
Care dezvaluie cum si in ce fel a disparut ,flota de mineraliere
Care scrie in ele de cand Romania s-a mutat in Liberia
Sau de cand s-a mutat si de ce ,flota de 16 nave in Bahamas?,care au fost facute fiecare nava ,pe post de firma si a imprumutat de la bancile din Romania zeci de milioane de dolari,ele ne mai fiind ale Romaniei ,pentru ca erau vandute fiecare cu cate 1 ,un dolar bucata?
SI ami mai plac si cartile in care scrie cum la noi justitia condamna gainarii si gasesc nevinovati hotii de milioane de I EURO i?

ote name='Tramp' date='2011-02-14 13:53:01']Razboiul Sexselor de Decameron[/quote]

Decameronul = o carte scrisa de GIOVANNI BOCCACCIO, scrisa in anii 1352-1354.
Contine povesti in 10 zile,fiecare zii contine cate 10 povesti.=Este opera MONUMENTALA,MONDIALA

50 de secole SUEZ,
Sfidarea mondiala,
Fapte din umbra 4 volume
Nu e totul pierdut

MAGAZIN ISTORIC TOATA COLECTIA SA MAI INVATATI SI Mneavoastra de unde si de cand va trageti.
Acu sa nu credeti ca am vrut sa scriu de cand v-o trageti ?