Care sunt cartile voastre preferate?

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

originala ...nu-mi plac copiile .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

Domnu ' Rotaru nu te supara ,da io cred ca ai o adevarata compulsie cu cartile astea!! macar daca le-ai citi ! consumi aiurea spatiul virtual ca sa -ti descarci tu pulsiunile p'acilea !Toate postarile astea ,sa stii , nu fac cat o reteta prescrisa de un medic psihiatru bun!!

originala ...nu-mi plac copiile .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

...ai �i matale o v�rst� maic�, te-n�elegem, bag sam� c� te cam preg�te�ti de cele "sfinte" !

zice-se c-ar fi genetic parvinit� o dambla cum �i aiasta, frica biosului ancestral bre, cic�-i un prim semn neuronal dijinerativ di propor�iuni considerabili, chestie neuropisicolojic� di spe�ialitatea spe�iali�tilor bre. a�e c�. griji mare di bostan , nu cari cumva s� bubuiasc� bre, c� zdrop�e�ti asisten�iunili.

De la: _gladyntelf_, la data 2011-01-23 14:27:21

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

...ai �i matale o v�rst� maic�, te-n�elegem, bag sam� c� te cam preg�te�ti de cele "sfinte" !

zice-se c-ar fi genetic parvinit� o dambla cum �i aiasta, frica biosului ancestral bre, cic�-i un prim semn neuronal dijinerativ di propor�iuni considerabili, chestie neuropisicolojic� di spe�ialitatea spe�iali�tilor bre. a�e c�. griji mare di bostan , nu cari cumva s� bubuiasc� bre, c� zdrop�e�ti asisten�iunili.

originala ...nu-mi plac copiile .

" Printul lui Dumnezeu. Pe urmele lui Abraham " , autor Rene Guitton , editura " MINERVA".Note de calatorie in Mesopotamia.

Carti de calatorie :
translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=gutenberg.net.au/exp...

" Anubis " , autor Wolfgang Hohlbein , editura " RAO "

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-25 10:37:19" Anubis " , autor Wolfgang Hohlbein , editura " RAO "

De la: ana__totir, la data 2011-01-23 14:16:23

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

Domnu ' Rotaru nu te supara ,da io cred ca ai o adevarata compulsie cu cartile astea!! macar daca le-ai citi ! consumi aiurea spatiul virtual ca sa -ti descarci tu pulsiunile p'acilea !Toate postarile astea ,sa stii , nu fac cat o reteta prescrisa de un medic psihiatru bun!!

Ai dreptate! Eu am propus odata ca atunci cand recomanzi o carte sa faci si un mic compendiu pentru a ajuta la orientarea eventualului cititor. Titlul topicului spune clar : Ce carti ati mai citit?" si nu ce titluri au mai aparut prin librarii. La inceput propunerea mea a fost acceptata dar s-a pierdut pe parcurs. Am impresia ( nu stiu daca e si corecta) ca Domnu' Rotaru incearca sa tina in viata acest topic sau, de ce nu, sa faca reclama unor noi editari.
Am citit zilele acestea o carte scrisa de Georgeta Mircea Cancikov : Indragostitele. Volumul cu sase povestiri scurte a fost editat in anul 1975 de Editura Minerva si eu am intrat in posesia lui gasindu-l pe o taraba cu carti. Povestirile sunt interesante dar o sa remarc inspiratia cu care isi sloboade autoarea umorul. E un volum reconfortant chiar daca citindu-l in ore tarzii ti-e teama sa nu te fure somnul! Nu! Pentru ca esti curios cum se termina povestea si cu gandul ca e scurta nu renunti in favoarea somnului.

Nimic nu e imposibil p�n� nu devine imposibil! Galina

translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=ebooks.adel...

" Imparatul Mustelor " , autor William Golding , editura " HUMANITAS" . In lipsa educatiei si culturii umanitatea se va indrepta catre barbarie .

" Catharii " , autor Anne Brenon , editura " NEMIRA "

Prefata la cartea VIATA LUI ZAMOLXE

Cartea Via�a Lui Zamolxe este prima �ncercare din literatura rom�n� de a prezenta cititorilor o biografie coerent� a Lui Zamolxe Arianul, portretizat ca zeu mesianic �i erou civilizator al geto-dacilor �i prin ei al neamului rom�nesc, urma� al lor printr-un �ndelung proces de etnogenez�. Mi-a fost c�l�uz� informa�ia culeas� din resursele istorice (vide infra, precum �i bibliografia) �i din tot ce �nseamn� ethosul popular rom�nesc, ca fiind de origine preponderent geto-dacic�, pus� �n eviden�� de c�tre etnologi, antropologi �i istorici (vide bibliografia � Ion Ghinoiu �i Romulus Vulc�nescu).
Proiectul c�r�ii a devenit viabil abia �n ultimii ani, prin abunden�a informa�iilor despre civiliza�ia tracilor �i a ramurii ei celei mai viguroase, cultura geto-dacilor, locuitorii de la nord de fluviul Dun�rea (vechiul Istru). A contribuit la aceasta mai cu seam� curentul istoric modern rom�nesc numit dacism, relansat de c�tre intelectualul rom�n basarabean Andrei V�rtic. Pleiada de cercet�tori �i scriitori anima�i de aceea�i dorin�� contribuie �n prezent la sus�inerea �i men�inerea unei identit��i distincte a neamului rom�nesc, printre ei remarc�ndu-se cu preponderen�� Pavel Coru�, Aurora Pe�an, Napoleon S�vescu, Geo Stroe (�n ordine alfabetic�). Via�a Lui Zamolxe cuprinde o palet� panoramic� de valori spirituale oferind o biografie care, prin marea distan�� �n timp �i resursele istorice cunoscute deocamdat�, face ca �n esen�� portretul literar al Lui Zamolxe s� fie de factur� mitic� �i legendar�. Biografia prezent� reprezint� redescoperirea unei identit��i considerat� de mult timp pierdut�, Zamolxe Arianul Fiul Lui Dumnezeu, personaj uman devenit pentru geto-daci zeu al luminii, al vie�ii �i al �nvierii.
Folosind actualul calendar se pot identifica anii cheie ca puncte de referin�� �n via�a protagoni�tilor. Zamolxe se na�te �n ziua de Cr�ciun a anului 560 �.e.n., cu circa 20 de ani dup� venirea pe lume a lui Pythagoras/ Pitagora. Filosoful Pythagoras merge �n Egipt �n anul 535 �.e.n., apoi �n Babilon �n anul 525 �.e.n., iar �n anul 520 �.e.n. revine �n Ionia, �n insula Samos, locul lui de ba�tin�. �n anul 520 �.e.n. Zamolxe se �nt�lne�te cu Pythagoras �n Samos unde r�m�ne s� �nve�e al�turi de �n�elept timp de 2 ani. �n anul 518 �.e.n. Zamolxe pleac� �n Babilon unde st� 3 ani, apoi �n drum c�tre Egipt se opre�te la Ierusalim �n anul 515 �.e.n. �n acela�i an ajunge �n Egipt unde r�m�ne al�i 3 ani, dup� care revine �n Dacia �n anul 512 �.e.n. C�l�toria ini�iatic� prin lume a Lui Zamolxe Arianul a durat 8 ani. Evenimentele cunoscute ale acelor timpuri, precum sunt cucerirea Babilonului de c�tre Cirus cel Mare �n anul 535 �.e.n., ocuparea Egiptului de c�tre per�i �n anul 525 �.e.n. �i sfin�irea celui de-al doilea templu �n Ierusalim �n anul 515 �.e.n., sunt ani istorici cheie.
Scopul major al acestui volum este �n egal� m�sur� de a crea biografia mitic� �i legendar� a omului-zeu Zamolxe �i totodat� de a oferi spre �n�elegere componentele spirituale zamolxiene existente �n prezent printre rom�ni. Asamblarea acestor idei ca spiritualitate contribuie la �nfiriparea neozamolxianismului, noul imaginar religios �n curs de constituire printre rom�ni. Zamolxianismul modern nu este o simpl� religie, ci o spiritualitate vizionar�. Lucrarea de fa�� ajut� structur�rii �i dezvolt�rii fundamentului spiritual al acestui crez cu rol identitar pentru neamul rom�nesc.
Pentru o mai bun� veridicitate a tablourilor descrise, maniera de exprimare a nara�iunii se adapteaz� fiec�rui cadru �n care se desf�oar� ac�iunea. Graiul p�rin�ilor Lui Zamolxe este popular, dar Zamolxe �tie s� se adapteze limbajului interlocutorului. Textele care redau scrisori con�in nume proprii �i anumite cuvinte cu caracter religios �i filosofic care apar adesea chiar �n limba lor originar�. Apela�ia cuiva se poate schimba �n func�ie de mediul social �n care este prezent� persoana respectiv�. Astfel ge�ii folosesc numele Zamolxe, grecii pe cel de Zamolxis (Pythagoras �i spunea adesea Zamolxion infer�nd o leg�tur� cu zeul solar Apollon), iar persanii, iudeii �i egiptenii acelor timpuri �l numesc Zamolxes. Zarathushtra, fondatorul religiei zoroastre, era la acea vreme un nume propriu foarte important pentru persanii antici. Zoroastru este numit de c�tre greci Zoroaster, persanii �i spun Zarathushtra. Fluviului Dun�rea, numit de grecii antici Istros, ge�ii �i spun Istru sau Dunara. Cadrul narativ are loc mai cu seam� �n sfera influen�ei culturii grece�ti antice, unde dacilor li se spun ge�i sau traci. Dar ge�ii �ntre ei �i zic mai ales rum�ni �i daci (id est oameni lupi), numindu-�i �ara Dacia sau Dachia (�ara Lupilor). O list� cu echivalen�e rom�ne�ti ale numelor proprii, un mic dic�ionar de termeni �i sumare �n limbile rom�n� �i englez� se afl� la sf�r�itul c�r�ii.
Prezentarea de fa�� elaborez� sistematic etapele vie�ii personajului principal. Afl�m mai �nt�i despre �mprejur�rile na�terii Lui Zamolxe Arianul �i anii petrecu�i de El �n Dacia. Urmeaz� plecarea Sa �n pelerinajul spiritual �n lume, primul popas fiind Ionia, �n insula Samos, unde Zamolxe �nva�� cu �n�eleptul Pythagoras. De acolo, la �ndemnul lui Pythagoras, Zamolxe merge �n Babilon, Iudeea �i Egipt, ref�c�nd �n linii mari c�l�toria spiritual� a maestrului S�u �i aprofund�nd la surse cele �nv��ate cu Pythagoras �n Samos. Plecarea Lui Zamolxe pe urmele lui Pythagoras este scenariul cel mai probabil s� fi avut loc la acea vreme. Dup� revenirea Sa �n Dacia, Zamolxe deschide o �coal� sacerdotal�, devine Mare Preot, vicerege �i apoi rege, ini�iind reforme sociale �i religioase de esen��, jalon�nd astfel o direc�ie de evolu�ie poporului dac �i implicit neamului rom�nesc.
Sursele informative vechi �i noi atest� natura complex� a personalit��ii Lui Zamolxe faptul c� El a fost: DAIMON GETIC (Herodot), INI�IAT (Strabon, Iordanes, Herodot), LEGISLATOR (Diodor din Sicilia), MARE PREOT �I REFORMATOR RELIGIOS (Herodot, Iordanes, Strabon), MEDIC PSIHOTERAPEUT (Platon), PROFET (Strabon), REGE (Herodot, Platon, Iordanes), ZEU (Herodot, Platon), ZEU TOTEMIC URS (Porphyr, R. Vulc�nescu), ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII (Al. Busuioceanu) ZEUL-MO� (N. Densu�ianu). (Not�: Cele mai multe dintre aceste caracteristici de profil au fost identificate �i de Andrei M. Ludo�an). Aceste �nsu�iri ale Lui Zamolxe sunt tratate �n capitolele ce urmeaz�. Profe�iile despre �ntoarcerea Spiritului Lui Zamolxe printre oamenii din epoca modern� se refer� la perioada anilor 2002-2032 e.n.
Reconstituirea literar� a vie�ii Lui Zamolxe Arianul folose�te repere istorice cheie interpretate de mine creativ. Astfel, dup� Herodot (1962, p. 345-346), Zamolxe (Salmoxis, Σαλμόξις �n original) a tr�it un timp �n Samos ca sclav al lui Pitagora, a dob�ndit avere �i s-a �ntors bogat printre ai s�i �i a practicat ascetismul st�nd un timp �ntr-o locuin�� subteran�. Tot Herodot ne spune c� tracii se credeau nemuritori �i practicau sacrificii umane.
Sus�in ideea c� relat�rile lui Herodot nu pot fi luate ad literam ci trebuie trecute prin filtrul logicii. Transpar astfel anumite concluzii. Nu exist� dovezi istorice care s� certifice faptul c� un �n�elept precum Pitagora ar fi avut sclavi. Zamolxe nu putea s� fi fost sclavul lui Pitagora, ci �nv���cel/ elev al lui (opinie �mp�rt�it� �i de Gebhardi, Huszti, Oltean � vide bibliografia). Este de asemenea pu�in probabil c� Zamolxe ar fi dob�ndit avere �n Samos, ci altundeva �n lume (vide infra Ubicini, 1886, p. 36). Doctrina nemuririi dacice (Eliade interpreteaz� cuv�ntul �thanatizein ca �nsemn�nd �a se face nemuritor� �n loc de �a se crede nemuritor�), precum �i felurite practici de ascetism, Zamolxe le-a aprofundat ini�ial cu Pitagora. Consider�m astfel c� nemurirea dacic� are semnifica�ia de con�tiin�� a nemuririi sufletului.
Din evaluarea m�rturiilor istorice este probabil c� dacii au practicat sacrificii umane �nainte de reforma Lui Zamolxe care, �n urma �n�elepciunii pe care o dob�ndise de la Pythagoras �i �n cursul periplului S�u spiritual, nu putea promova o astfel de practic� violent�. Informa�ia lui Herodot despre sacrificiile pe care ge�ii le f�ceau, trimi��nd soli �n cer la Zamolxe, nu are nicio baz� logic� �i este complet eronat�. De remarcat c� Mommsen (1856, p. 277 � citat din Mu�at, 1980, p. 90) afirm� c� �Urmarea [apari�iei lui Zamolxe �i a ideologiei sale] a fost cea mai surprinz�toare reform� politico-militar� a na�iunii, �nf�ptuit� �n acel timp de c�tre regele ge�ilor, Burebista�. S� observ�m atent c� aceasta s-a �nt�mplat cu c�teva sute de ani dup� moartea Lui Zamolxe. Rezult� c� reforma a fost f�cut� dup� un cod de legi, Legile Lui Zamolxe, p�strate de c�tre daci cu str�nicie, at�t sub form� scris� c�t �i sub form� oral�.
Strabon �n Geografia, VII, 3, 5, men�ioneaz� c� Zamolxe a ob�inut cuno�tin�e astronomice �i de la egipteni. Se confirm� deci �ederea Lui Zamolxe �n Egipt. Tot Strabon scrie c� Zamolxe a fost Mare Preot, vicerege �i apoi zeificat.
Scriitori mai recen�i fac remarci pertinente referindu-se la Zamolxe. Astfel Gebhardi (1778, p. 48 � citate din Mu�at, 1980, p. 91) �l prezint� pe Zamolxis ca �unul dintre cei mai vechi filosofi greci� �i �care probabil a fost elevul lui Pythagoras� �i �a dat ge�ilor legi cet��ene�ti �i o no�iune despre m�ntuire �i despre nemurirea sufletului�. Abdolonyme Ubicini descrie drumurile Lui Zamolxe prin lume �i preocup�rile Sale de excep�ie:

.... Zalmoxis a c�l�torit mult �i de foarte timpuriu. El a vizitat r�nd pe r�nd p�m�nturile clasice ale Orientului, a stat un timp �n Egipt, la iudei, �n Caldeea, instruindu-se pe l�ng� �n�elep�ii acestor �inuturi, consult�nd magii �i preo�ii lor, ini�iindu-se �n misterele pe care avea s� le introduc� mai t�rziu la ge�i. (Ubicini, 1886, p. 36 � citat din Mu�at, 1980, p. 92).

Stabilind cadrul arian al personajului zeificat Zamolxe, Ion Iosif Russu remarc� faptul c� �dup� concep�ia specific� ario-european�, str�vechea zeitate a luat �n cur�nd tr�s�turi �i contururi antropomorfe, devenind un personaj divin-uman� (Russu, 2009 [1944-1948], p. 52).
Cartea Via�a Lui Zamolxe este centrat� �n jurul a trei apela�ii: a) Zamolxe Arianul, b) Dacii, poporul Lui Dumnezeu, c) Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu.
Apela�ia Zamolxe Arianul se justific� prin apartenen�a poporului dac la grupul popoarelor indo-europene �i ariene. Dacii erau arieni �i indo-europeni, ario-europeni a�a cum afirm� Ion Iosif Russu, (2009 [1944-1948], passim) al�turi de alte popoare ale lumii antice precum sunt persanii, grecii, latinii, vedicii, hiti�ii, etc. Paradigma Zamolxe Arianul, lansat� de scriitorul Pavel Coru�, �n cartea sa cu acela�i nume, este �ndrept��it�.
Apela�ia Dacii, poporul Lui Dumnezeu este de asemenea un pilon important pe care se construie�te structura c�r�ii. Dovezile care sus�in apartenen�a divin� a poporului dac se sprijin� pe c�teva elemente fundamentale. �n primul r�nd pe Biblia �n limba rom�n� care traduce gre�it textul masoretic din limba ebraic�, limba originar� a Vechiului Testament unde, ca nume ale divinita�ii supreme a evreilor antici se folosesc teonime: Iehova (Iahve), Shabaot, Eli, Elohim, Adonai, etc. Numele Dumnezeu nu apare nic�ieri �n Vechiul Testament originar. Prin deduc�ie se poate spune c� teonimul Dumnezeu a apar�inut dacilor tr�itori �n aria carpato-dun�reano-pontic� �i tracilor din Balcani. Faptul c� teonimul Dumnezeu este prezent �n Biblia �n limba rom�n�, at�t �n Vechiul c�t �i �n Noul Testament, justific� existen�a sa �nainte de cre�tinarea popula�iei tr�itoare �n Dacia istoric�. Cazul Noului Testament este similar, niciunde �n textul originar �n limba greac�, numit� koine (comun�) la vremea scrierii Noului Testament, nu apare teonimul Dumnezeu, ci atribute proprii precum sunt Theos (θεòς � apela�ie dat� la acea vreme Lui Zeus) sau Kurios (Κύριος). Prin urmare prezen�a numelui Dumnezeu �n Noul Testament, tradus �n limba rom�n�, nu se justific� ci mai degrab� ne arat� faptul c� teonimul este mai vechi dec�t momentele �n timp ale cre�tin�rii dacilor.
Este un fapt cunoscut c� unele popoare �i atribuie apelative ca fii �i fiice ale divinit��ilor �n care cred. Poporul evreu este numit poporul Lui Iehova. Tot astfel putem considera pe hindu�i ca poporul Lui Vi�nu, pe zoroastrieni ca poporul Lui Ahura Mazdah, pe musulmani ca poporul Lui Alah �i pe daci ca poporul Lui Dumnezeu.
Apela�ia Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu are de asemenea c�teva idei care �i folosesc drept suport. �n antichitate exista obiceiul ca anumi�i oameni deosebi�i s� fie considera�i fii sau fiice ale unor divinit��i sau re�ncarn�ri ale lor. Pitagora era numit fiul Lui Apollon. Despre Zeus se scrie c� a avut fii �i fiice semidivine precum Hercule, Perseu, Elena din Troia, Pelasgus, Alexandru Macedon �i mul�i al�ii. Cleopatra a VII-a (binecunoscutul personaj istoric din dinastia ptolemeic�, regina Egiptului sus�inut� de c�tre Iulius Cezar) pretindea c� era re�ncarnarea zei�ei Isis. Exist� o list� lung� de oameni �n istorie c�rora li se atribuie filia�ie sau origine divin�.
Iisus este numit �n Biblia din limba rom�n� Fiul Lui Dumnezeu. Apela�ia este improprie pentru c� nic�ieri �n textul originar din limba greac� al Noului Testament, reprezent�nd una din cele dou� c�r�i fundamentale ale iudeo-cre�tinismului, nu exist� calificarea - Iisus Fiul Lui Dumnezeu - ci denumirea Fiul Lui Theos (Iios toi Theoi - Υίòς τού θεού) (vide Ioan, 10, 36 �n greaca koine). De�i Iisus (Iησούς) �i spunea �fiul omului� (iios toi anthropoi - υίòς τού άνθρώπου, vide Marcu, 8, 38), El considera pe tat�l Lui ceresc ca fiind Eli. �n Matei, 27, 46, se descrie momentul c�nd Iisus a strigat de pe cruce �n limba aramaic� �Eli, Eli, lama sabahtani� care este tradus gre�it �n grece�te folosind numele Theos � (θεòς). �n rom�ne�te este de asemenea tradus gre�it, �nlocuind numele Eli cu Dumnezeu: �Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai p�r�sit?�. Asist�m deci la o �fabrica�ie� de texte �sacre� care �nlocuiesc teonimele originare cu cele folosite de popula�iile printre care iudeo-cre�tinismul dorea s� p�trund�: zeul Eli se transform� �n Theos, ca mai apoi �n limba rom�n� s� apar� teonimul Dumnezeu. Eroarea este �i mai grosier� atunci c�nd se ia �n considera�ie faptul c� nici �n Vechiul Testament originar nu exist� numele Dumnezeu. Marea gre�eal� a traducerilor Vechiului �i Noului Testament �n limba rom�n� este echivalarea numelor proprii precum sunt Iehova (Iahve), Shabaot, Eli, Elohim, Theos, Kurios cu un singur nume, Dumnezeu, cre�nd astfel o fals� autenticitate. �n realitate Dumnezeu, este teonimul dat de c�tre daci divinit��ii supreme �n care credeau doar ei.
Prin deduc�ie am considerat c� dup� obiceiul vremii Zamolxe a fost privit de c�tre dacii din antichitate, precum �i dup� acea perioad� istoric�, p�n� la timpul cre�tin�rii ca Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu. Nu am �nc� dovezi istorice ale folosirii acestei apela�ii pe care am construit-o ca o inferen�� de idei. �n sprijinul acestei ipoteze exist� cercet�rile asupra vechimii limbii dace, din care se trage direct limba rom�n� (vide Cue�dean, 2006; Vinereanu, 2008). �n limba dac� trebuie s� fi existat un teonim asem�n�tor dat divinita�ii supreme Dumnezeu, nume propriu considerat �n prezent ca fiind originar din limba latin� (Dumnezeu = Domine Deus = St�p�ne Zeu). Teonimul Dumnezeu este f�r� �ndoial� precre�tin.
�in de asemenea s� men�ionez c� Via�a Lui Zamolxe nu r�spunde la multe �ntreb�ri pe care cititorii le pot avea cu privire la personajul uman-divin mitic �i legendar Zamolxe, �i la contribu�ia sa spiritual�. De exemplu Legile Lui Zamolxe nu le-am putut elabora, l�s�nd astfel genera�iilor viitoare aceast� sarcin� important�.
Consider�m c� reconstituirea creativ�, legendar� �i mitic�, a vie�ii Lui Zamolxe Arianul, pe baza resurselor documentare cunoscute p�n� �n prezent, precum �i a deduc�iilor �i izvoadelor din religia popular� a rom�nilor prezent� �n ethosul neamului rom�nesc, este viabil�.

Octavian S�rb�toare, 2010, Sydney, Australia

Jules Verne....

Profesorul de istorie si arheologul amator Gheorghe Gherghe , redactor al revistei de istorie " Elanul " ( referire la valea Elanului , de pe malul Prutului ) , autor a catorva lucrari de monografie :" Parohia Zacoi si neamul meu " ; " Comuna Banca" ; " Ghenuta Coman - O viata dedicata arheologiei" ; " Manastirea Moreni" ; " Manastirea Parvesti " ; " Manastirea Bujoreni " ; " Parohia Banca " ; " Prima carte pentru Zorleni " toate aparute la editura " SFERA " . Pregateste pentru publicare o serie de alte monografii : " Coroiestii de pe Pereschiv " ; " Pochidia de pe Valea Barzotei " ; " Sate pe Valea Sarata " si " Fruntiseni, un fost sat de la hotarul Targului Barlad " . Colaboreaza cu diverse reviste locale de cultura .
Prin activitatea stiintifica , scriitoriceasca si publicistica , care completeaza pe cea didactica , domnul profesor Gheorghe Gherghe , este un exemplu de urmat pentru dascalii scolii romanesti . Cartile si revistele domniei sale sunt cu atat mai necesare , cu cat traversam o perioada cumplita de pierdere a identitatii si idealurilor nationale , in coontextul globalizarii , consumitorismului , pauperizarii fortate si demolarii sistemului firesc de valori .

Cronica apocrif� pe pl�ci de plumb, Dan Romalo Arvin Press, București, 2003
si
Cronica get� apocrif� pe pl�ci de plumb, Editura Alcor, București, 2005 de acelasi autor.

Domn'le nu mai consuma spatiul virtal degeaba!!! ce esti Sisif??? ce naiba castigi din asta ??/

O carte rara : " Suvenire de Calatorie din Basarabia Meridionala " , autor G.Sion , Imprimeria Nationala a kui Iosif Romanow et. Comp." , Bucuresti 1857 .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-02-08 07:24:57O carte rara : " Suvenire de Calatorie din Basarabia Meridionala " , autor G.Sion , Imprimeria Nationala a kui Iosif Romanow et. Comp." , Bucuresti 1857 .

Nebunieee , nebuniee hai la joc!!! sa ne fie , sa ne fieee cu noooroooc!!

originala ...nu-mi plac copiile .

Asul ( de caro) si septarii de verde!!

Decat batran si sarac mai bine tanar si bogat!

anticariatuldenoapte.wordpress.com/

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Sankis bebleoteca ? no punem deun septic ? Am carti noi ,serie unicat ,cu 6 asuri si 8 septi .

Decat batran si sarac mai bine tanar si bogat!

Razboiul si pacea interioara scrisa de Osho

Una dintre cele mai faimoase scrieri hinduse, , este prezentat� sub forma unui dialog �ntre Krishna cel iluminat �i marele arca� �i lupt�tor c�lit, Arjuna. Dialogul se desf�oar� �n ajunul Mahabharata, �marele r�zboi� din India care a avut loc acum 5000 de ani.
R�zboiul a pornit de la o disput� referitoare la cele dou� ramuri ale familiei regale, Pandava sau Kaurava, �i la dreptul uneia dintre ele de a mo�teni regatul, care era aproape de Delhi. Arjuna era de partea familiei Pandava, dar �n ajunul b�t�liei � pe m�sur� ce vedea adun�ndu-se tot mai mul�i membri ai familiei, prieteni �i rude de partea oponen�ilor � �i-a dat seama c�, dac� va intra �n r�zboi cu ei, �i va duce �oamenii� la pieire.
Krishna, care era legat de ambele familii regale, a fost vizitiul lui Arjuna �i ��ndrum�torul s�u �n via��.� Pe m�sur� ce st� de vorb� cu Arjuna, el �l ajut� s� vad�, pas cu pas, faptul c� ura sa �i are r�d�cinile �n identificarea cu modul de g�ndire, �abloanele �i condi�ion�rile incon�tiente.
�n �irul de discu�ii transcris �i publicat �n acest volum, Osho denume�te Bhagavad Gita �prima scriere psihologic� disponibil� Orientului �nainte de apari�ia lui Freud, Adler �i Jung. �i modul �n care Krishna abordeaz� problemele lui Arjuna � toate neajunsurile noastre � poate s� fie apreciat numai o dat� ce am �n�eles pe deplin modul �n care mintea uman� func�ioneaz�.

Razboiul Sexselor de Decameron

De la: homeless, la data 2011-02-08 17:38:27Asul ( de caro) si septarii de verde!!

Eu am full de tomberoane , e bine ?

" Ecouri din trecut " , autor Diana Gabaldon , editura " LITERA"

De la: Tramp, la data 2011-02-14 13:53:01Razboiul Sexselor de Decameron

Asta probabil ai scris-o tu ... in vis!

Cele care sunt scrise despre hotii care au jefuit ROMANIA
Cele care sunt scrise despre excursiile facute in saptamanile zi zilele alegerilor'
Care dezvaluie cum si in ce fel a disparut ,flota de mineraliere
Care scrie in ele de cand Romania s-a mutat in Liberia
Sau de cand s-a mutat si de ce ,flota de 16 nave in Bahamas?,care au fost facute fiecare nava ,pe post de firma si a imprumutat de la bancile din Romania zeci de milioane de dolari,ele ne mai fiind ale Romaniei ,pentru ca erau vandute fiecare cu cate 1 ,un dolar bucata?
SI ami mai plac si cartile in care scrie cum la noi justitia condamna gainarii si gasesc nevinovati hotii de milioane de I EURO i?

ote name='Tramp' date='2011-02-14 13:53:01']Razboiul Sexselor de Decameron[/quote]

Decameronul = o carte scrisa de GIOVANNI BOCCACCIO, scrisa in anii 1352-1354.
Contine povesti in 10 zile,fiecare zii contine cate 10 povesti.=Este opera MONUMENTALA,MONDIALA

50 de secole SUEZ,
Sfidarea mondiala,
Fapte din umbra 4 volume
Nu e totul pierdut

MAGAZIN ISTORIC TOATA COLECTIA SA MAI INVATATI SI Mneavoastra de unde si de cand va trageti.
Acu sa nu credeti ca am vrut sa scriu de cand v-o trageti ?