Care sunt cartile voastre preferate?

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

originala ...nu-mi plac copiile .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

Domnu ' Rotaru nu te supara ,da io cred ca ai o adevarata compulsie cu cartile astea!! macar daca le-ai citi ! consumi aiurea spatiul virtual ca sa -ti descarci tu pulsiunile p'acilea !Toate postarile astea ,sa stii , nu fac cat o reteta prescrisa de un medic psihiatru bun!!

originala ...nu-mi plac copiile .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

...ai ºi matale o vârstã maicã, te-nþelegem, bag samã cã te cam pregãteºti de cele "sfinte" !

zice-se c-ar fi genetic parvinitã o dambla cum îi aiasta, frica biosului ancestral bre, cicã-i un prim semn neuronal dijinerativ di proporþiuni considerabili, chestie neuropisicolojicã di speºialitatea speºialiºtilor bre. aºe cã. griji mare di bostan , nu cari cumva sã bubuiascã bre, cã zdropºeºti asistenþiunili.

De la: _gladyntelf_, la data 2011-01-23 14:27:21

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

...ai ºi matale o vârstã maicã, te-nþelegem, bag samã cã te cam pregãteºti de cele "sfinte" !

zice-se c-ar fi genetic parvinitã o dambla cum îi aiasta, frica biosului ancestral bre, cicã-i un prim semn neuronal dijinerativ di proporþiuni considerabili, chestie neuropisicolojicã di speºialitatea speºialiºtilor bre. aºe cã. griji mare di bostan , nu cari cumva sã bubuiascã bre, cã zdropºeºti asistenþiunili.

originala ...nu-mi plac copiile .

" Printul lui Dumnezeu. Pe urmele lui Abraham " , autor Rene Guitton , editura " MINERVA".Note de calatorie in Mesopotamia.

Carti de calatorie :
translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=en&u=gutenberg.net.au/exp...

" Anubis " , autor Wolfgang Hohlbein , editura " RAO "

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-25 10:37:19" Anubis " , autor Wolfgang Hohlbein , editura " RAO "

De la: ana__totir, la data 2011-01-23 14:16:23

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-01-23 10:29:42" Geamaul lui Cristos" , autor Patrick Banon , editura " ALL"

Domnu ' Rotaru nu te supara ,da io cred ca ai o adevarata compulsie cu cartile astea!! macar daca le-ai citi ! consumi aiurea spatiul virtual ca sa -ti descarci tu pulsiunile p'acilea !Toate postarile astea ,sa stii , nu fac cat o reteta prescrisa de un medic psihiatru bun!!

Ai dreptate! Eu am propus odata ca atunci cand recomanzi o carte sa faci si un mic compendiu pentru a ajuta la orientarea eventualului cititor. Titlul topicului spune clar : Ce carti ati mai citit?" si nu ce titluri au mai aparut prin librarii. La inceput propunerea mea a fost acceptata dar s-a pierdut pe parcurs. Am impresia ( nu stiu daca e si corecta) ca Domnu' Rotaru incearca sa tina in viata acest topic sau, de ce nu, sa faca reclama unor noi editari.
Am citit zilele acestea o carte scrisa de Georgeta Mircea Cancikov : Indragostitele. Volumul cu sase povestiri scurte a fost editat in anul 1975 de Editura Minerva si eu am intrat in posesia lui gasindu-l pe o taraba cu carti. Povestirile sunt interesante dar o sa remarc inspiratia cu care isi sloboade autoarea umorul. E un volum reconfortant chiar daca citindu-l in ore tarzii ti-e teama sa nu te fure somnul! Nu! Pentru ca esti curios cum se termina povestea si cu gandul ca e scurta nu renunti in favoarea somnului.

Nimic nu e imposibil pânâ nu devine imposibil! Galina

translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en|ro&u=ebooks.adel...

" Imparatul Mustelor " , autor William Golding , editura " HUMANITAS" . In lipsa educatiei si culturii umanitatea se va indrepta catre barbarie .

" Catharii " , autor Anne Brenon , editura " NEMIRA "

Prefata la cartea VIATA LUI ZAMOLXE

Cartea Viaþa Lui Zamolxe este prima încercare din literatura românã de a prezenta cititorilor o biografie coerentã a Lui Zamolxe Arianul, portretizat ca zeu mesianic ºi erou civilizator al geto-dacilor ºi prin ei al neamului românesc, urmaº al lor printr-un îndelung proces de etnogenezã. Mi-a fost cãlãuzã informaþia culeasã din resursele istorice (vide infra, precum ºi bibliografia) ºi din tot ce înseamnã ethosul popular românesc, ca fiind de origine preponderent geto-dacicã, pusã în evidenþã de cãtre etnologi, antropologi ºi istorici (vide bibliografia – Ion Ghinoiu ºi Romulus Vulcãnescu).
Proiectul cãrþii a devenit viabil abia în ultimii ani, prin abundenþa informaþiilor despre civilizaþia tracilor ºi a ramurii ei celei mai viguroase, cultura geto-dacilor, locuitorii de la nord de fluviul Dunãrea (vechiul Istru). A contribuit la aceasta mai cu seamã curentul istoric modern românesc numit dacism, relansat de cãtre intelectualul român basarabean Andrei Vârtic. Pleiada de cercetãtori ºi scriitori animaþi de aceeaºi dorinþã contribuie în prezent la susþinerea ºi menþinerea unei identitãþi distincte a neamului românesc, printre ei remarcându-se cu preponderenþã Pavel Coruþ, Aurora Peþan, Napoleon Sãvescu, Geo Stroe (în ordine alfabeticã). Viaþa Lui Zamolxe cuprinde o paletã panoramicã de valori spirituale oferind o biografie care, prin marea distanþã în timp ºi resursele istorice cunoscute deocamdatã, face ca în esenþã portretul literar al Lui Zamolxe sã fie de facturã miticã ºi legendarã. Biografia prezentã reprezintã redescoperirea unei identitãþi consideratã de mult timp pierdutã, Zamolxe Arianul Fiul Lui Dumnezeu, personaj uman devenit pentru geto-daci zeu al luminii, al vieþii ºi al învierii.
Folosind actualul calendar se pot identifica anii cheie ca puncte de referinþã în viaþa protagoniºtilor. Zamolxe se naºte în ziua de Crãciun a anului 560 î.e.n., cu circa 20 de ani dupã venirea pe lume a lui Pythagoras/ Pitagora. Filosoful Pythagoras merge în Egipt în anul 535 î.e.n., apoi în Babilon în anul 525 î.e.n., iar în anul 520 î.e.n. revine în Ionia, în insula Samos, locul lui de baºtinã. În anul 520 î.e.n. Zamolxe se întâlneºte cu Pythagoras în Samos unde rãmâne sã înveþe alãturi de înþelept timp de 2 ani. În anul 518 î.e.n. Zamolxe pleacã în Babilon unde stã 3 ani, apoi în drum cãtre Egipt se opreºte la Ierusalim în anul 515 î.e.n. În acelaºi an ajunge în Egipt unde rãmâne alþi 3 ani, dupã care revine în Dacia în anul 512 î.e.n. Cãlãtoria iniþiaticã prin lume a Lui Zamolxe Arianul a durat 8 ani. Evenimentele cunoscute ale acelor timpuri, precum sunt cucerirea Babilonului de cãtre Cirus cel Mare în anul 535 î.e.n., ocuparea Egiptului de cãtre perºi în anul 525 î.e.n. ºi sfinþirea celui de-al doilea templu în Ierusalim în anul 515 î.e.n., sunt ani istorici cheie.
Scopul major al acestui volum este în egalã mãsurã de a crea biografia miticã ºi legendarã a omului-zeu Zamolxe ºi totodatã de a oferi spre înþelegere componentele spirituale zamolxiene existente în prezent printre români. Asamblarea acestor idei ca spiritualitate contribuie la înfiriparea neozamolxianismului, noul imaginar religios în curs de constituire printre români. Zamolxianismul modern nu este o simplã religie, ci o spiritualitate vizionarã. Lucrarea de faþã ajutã structurãrii ºi dezvoltãrii fundamentului spiritual al acestui crez cu rol identitar pentru neamul românesc.
Pentru o mai bunã veridicitate a tablourilor descrise, maniera de exprimare a naraþiunii se adapteazã fiecãrui cadru în care se desfãºoarã acþiunea. Graiul pãrinþilor Lui Zamolxe este popular, dar Zamolxe ºtie sã se adapteze limbajului interlocutorului. Textele care redau scrisori conþin nume proprii ºi anumite cuvinte cu caracter religios ºi filosofic care apar adesea chiar în limba lor originarã. Apelaþia cuiva se poate schimba în funcþie de mediul social în care este prezentã persoana respectivã. Astfel geþii folosesc numele Zamolxe, grecii pe cel de Zamolxis (Pythagoras îi spunea adesea Zamolxion inferând o legãturã cu zeul solar Apollon), iar persanii, iudeii ºi egiptenii acelor timpuri Îl numesc Zamolxes. Zarathushtra, fondatorul religiei zoroastre, era la acea vreme un nume propriu foarte important pentru persanii antici. Zoroastru este numit de cãtre greci Zoroaster, persanii Îi spun Zarathushtra. Fluviului Dunãrea, numit de grecii antici Istros, geþii îi spun Istru sau Dunara. Cadrul narativ are loc mai cu seamã în sfera influenþei culturii greceºti antice, unde dacilor li se spun geþi sau traci. Dar geþii între ei îºi zic mai ales rumâni ºi daci (id est oameni lupi), numindu-ºi þara Dacia sau Dachia (Þara Lupilor). O listã cu echivalenþe româneºti ale numelor proprii, un mic dicþionar de termeni ºi sumare în limbile românã ºi englezã se aflã la sfârºitul cãrþii.
Prezentarea de faþã elaborezã sistematic etapele vieþii personajului principal. Aflãm mai întâi despre împrejurãrile naºterii Lui Zamolxe Arianul ºi anii petrecuþi de El în Dacia. Urmeazã plecarea Sa în pelerinajul spiritual în lume, primul popas fiind Ionia, în insula Samos, unde Zamolxe învaþã cu înþeleptul Pythagoras. De acolo, la îndemnul lui Pythagoras, Zamolxe merge în Babilon, Iudeea ºi Egipt, refãcând în linii mari cãlãtoria spiritualã a maestrului Sãu ºi aprofundând la surse cele învãþate cu Pythagoras în Samos. Plecarea Lui Zamolxe pe urmele lui Pythagoras este scenariul cel mai probabil sã fi avut loc la acea vreme. Dupã revenirea Sa în Dacia, Zamolxe deschide o ºcoalã sacerdotalã, devine Mare Preot, vicerege ºi apoi rege, iniþiind reforme sociale ºi religioase de esenþã, jalonând astfel o direcþie de evoluþie poporului dac ºi implicit neamului românesc.
Sursele informative vechi ºi noi atestã natura complexã a personalitãþii Lui Zamolxe faptul cã El a fost: DAIMON GETIC (Herodot), INIÞIAT (Strabon, Iordanes, Herodot), LEGISLATOR (Diodor din Sicilia), MARE PREOT ªI REFORMATOR RELIGIOS (Herodot, Iordanes, Strabon), MEDIC PSIHOTERAPEUT (Platon), PROFET (Strabon), REGE (Herodot, Platon, Iordanes), ZEU (Herodot, Platon), ZEU TOTEMIC URS (Porphyr, R. Vulcãnescu), ZEUL CARPATIC AL NEMURIRII (Al. Busuioceanu) ZEUL-MOª (N. Densuºianu). (Notã: Cele mai multe dintre aceste caracteristici de profil au fost identificate ºi de Andrei M. Ludoºan). Aceste însuºiri ale Lui Zamolxe sunt tratate în capitolele ce urmeazã. Profeþiile despre întoarcerea Spiritului Lui Zamolxe printre oamenii din epoca modernã se referã la perioada anilor 2002-2032 e.n.
Reconstituirea literarã a vieþii Lui Zamolxe Arianul foloseºte repere istorice cheie interpretate de mine creativ. Astfel, dupã Herodot (1962, p. 345-346), Zamolxe (Salmoxis, Σαλμόξις în original) a trãit un timp în Samos ca sclav al lui Pitagora, a dobândit avere ºi s-a întors bogat printre ai sãi ºi a practicat ascetismul stând un timp într-o locuinþã subteranã. Tot Herodot ne spune cã tracii se credeau nemuritori ºi practicau sacrificii umane.
Susþin ideea cã relatãrile lui Herodot nu pot fi luate ad literam ci trebuie trecute prin filtrul logicii. Transpar astfel anumite concluzii. Nu existã dovezi istorice care sã certifice faptul cã un înþelept precum Pitagora ar fi avut sclavi. Zamolxe nu putea sã fi fost sclavul lui Pitagora, ci învãþãcel/ elev al lui (opinie împãrtãºitã ºi de Gebhardi, Huszti, Oltean – vide bibliografia). Este de asemenea puþin probabil cã Zamolxe ar fi dobândit avere în Samos, ci altundeva în lume (vide infra Ubicini, 1886, p. 36). Doctrina nemuririi dacice (Eliade interpreteazã cuvântul áthanatizein ca însemnând „a se face nemuritor” în loc de „a se crede nemuritor”), precum ºi felurite practici de ascetism, Zamolxe le-a aprofundat iniþial cu Pitagora. Considerãm astfel cã nemurirea dacicã are semnificaþia de conºtiinþã a nemuririi sufletului.
Din evaluarea mãrturiilor istorice este probabil cã dacii au practicat sacrificii umane înainte de reforma Lui Zamolxe care, în urma înþelepciunii pe care o dobândise de la Pythagoras ºi în cursul periplului Sãu spiritual, nu putea promova o astfel de practicã violentã. Informaþia lui Herodot despre sacrificiile pe care geþii le fãceau, trimiþând soli în cer la Zamolxe, nu are nicio bazã logicã ºi este complet eronatã. De remarcat cã Mommsen (1856, p. 277 – citat din Muºat, 1980, p. 90) afirmã cã „Urmarea [apariþiei lui Zamolxe ºi a ideologiei sale] a fost cea mai surprinzãtoare reformã politico-militarã a naþiunii, înfãptuitã în acel timp de cãtre regele geþilor, Burebista”. Sã observãm atent cã aceasta s-a întâmplat cu câteva sute de ani dupã moartea Lui Zamolxe. Rezultã cã reforma a fost fãcutã dupã un cod de legi, Legile Lui Zamolxe, pãstrate de cãtre daci cu strãºnicie, atât sub formã scrisã cât ºi sub formã oralã.
Strabon în Geografia, VII, 3, 5, menþioneazã cã Zamolxe a obþinut cunoºtinþe astronomice ºi de la egipteni. Se confirmã deci ºederea Lui Zamolxe în Egipt. Tot Strabon scrie cã Zamolxe a fost Mare Preot, vicerege ºi apoi zeificat.
Scriitori mai recenþi fac remarci pertinente referindu-se la Zamolxe. Astfel Gebhardi (1778, p. 48 – citate din Muºat, 1980, p. 91) Îl prezintã pe Zamolxis ca „unul dintre cei mai vechi filosofi greci” ºi „care probabil a fost elevul lui Pythagoras” ºi „a dat geþilor legi cetãþeneºti ºi o noþiune despre mântuire ºi despre nemurirea sufletului”. Abdolonyme Ubicini descrie drumurile Lui Zamolxe prin lume ºi preocupãrile Sale de excepþie:

.... Zalmoxis a cãlãtorit mult ºi de foarte timpuriu. El a vizitat rând pe rând pãmânturile clasice ale Orientului, a stat un timp în Egipt, la iudei, în Caldeea, instruindu-se pe lângã înþelepþii acestor þinuturi, consultând magii ºi preoþii lor, iniþiindu-se în misterele pe care avea sã le introducã mai târziu la geþi. (Ubicini, 1886, p. 36 – citat din Muºat, 1980, p. 92).

Stabilind cadrul arian al personajului zeificat Zamolxe, Ion Iosif Russu remarcã faptul cã „dupã concepþia specificã ario-europeanã, strãvechea zeitate a luat în curând trãsãturi ºi contururi antropomorfe, devenind un personaj divin-uman” (Russu, 2009 [1944-1948], p. 52).
Cartea Viaþa Lui Zamolxe este centratã în jurul a trei apelaþii: a) Zamolxe Arianul, b) Dacii, poporul Lui Dumnezeu, c) Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu.
Apelaþia Zamolxe Arianul se justificã prin apartenenþa poporului dac la grupul popoarelor indo-europene ºi ariene. Dacii erau arieni ºi indo-europeni, ario-europeni aºa cum afirmã Ion Iosif Russu, (2009 [1944-1948], passim) alãturi de alte popoare ale lumii antice precum sunt persanii, grecii, latinii, vedicii, hitiþii, etc. Paradigma Zamolxe Arianul, lansatã de scriitorul Pavel Coruþ, în cartea sa cu acelaºi nume, este îndreptãþitã.
Apelaþia Dacii, poporul Lui Dumnezeu este de asemenea un pilon important pe care se construieºte structura cãrþii. Dovezile care susþin apartenenþa divinã a poporului dac se sprijinã pe câteva elemente fundamentale. În primul rând pe Biblia în limba românã care traduce greºit textul masoretic din limba ebraicã, limba originarã a Vechiului Testament unde, ca nume ale divinitaþii supreme a evreilor antici se folosesc teonime: Iehova (Iahve), Shabaot, Eli, Elohim, Adonai, etc. Numele Dumnezeu nu apare nicãieri în Vechiul Testament originar. Prin deducþie se poate spune cã teonimul Dumnezeu a aparþinut dacilor trãitori în aria carpato-dunãreano-ponticã ºi tracilor din Balcani. Faptul cã teonimul Dumnezeu este prezent în Biblia în limba românã, atât în Vechiul cât ºi în Noul Testament, justificã existenþa sa înainte de creºtinarea populaþiei trãitoare în Dacia istoricã. Cazul Noului Testament este similar, niciunde în textul originar în limba greacã, numitã koine (comunã) la vremea scrierii Noului Testament, nu apare teonimul Dumnezeu, ci atribute proprii precum sunt Theos (θεòς – apelaþie datã la acea vreme Lui Zeus) sau Kurios (Κύριος). Prin urmare prezenþa numelui Dumnezeu în Noul Testament, tradus în limba românã, nu se justificã ci mai degrabã ne aratã faptul cã teonimul este mai vechi decât momentele în timp ale creºtinãrii dacilor.
Este un fapt cunoscut cã unele popoare îºi atribuie apelative ca fii ºi fiice ale divinitãþilor în care cred. Poporul evreu este numit poporul Lui Iehova. Tot astfel putem considera pe hinduºi ca poporul Lui Viºnu, pe zoroastrieni ca poporul Lui Ahura Mazdah, pe musulmani ca poporul Lui Alah ºi pe daci ca poporul Lui Dumnezeu.
Apelaþia Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu are de asemenea câteva idei care îi folosesc drept suport. În antichitate exista obiceiul ca anumiþi oameni deosebiþi sã fie consideraþi fii sau fiice ale unor divinitãþi sau reîncarnãri ale lor. Pitagora era numit fiul Lui Apollon. Despre Zeus se scrie cã a avut fii ºi fiice semidivine precum Hercule, Perseu, Elena din Troia, Pelasgus, Alexandru Macedon ºi mulþi alþii. Cleopatra a VII-a (binecunoscutul personaj istoric din dinastia ptolemeicã, regina Egiptului susþinutã de cãtre Iulius Cezar) pretindea cã era reîncarnarea zeiþei Isis. Existã o listã lungã de oameni în istorie cãrora li se atribuie filiaþie sau origine divinã.
Iisus este numit în Biblia din limba românã Fiul Lui Dumnezeu. Apelaþia este improprie pentru cã nicãieri în textul originar din limba greacã al Noului Testament, reprezentând una din cele douã cãrþi fundamentale ale iudeo-creºtinismului, nu existã calificarea - Iisus Fiul Lui Dumnezeu - ci denumirea Fiul Lui Theos (Iios toi Theoi - Υίòς τού θεού) (vide Ioan, 10, 36 în greaca koine). Deºi Iisus (Iησούς) îºi spunea „fiul omului” (iios toi anthropoi - υίòς τού άνθρώπου, vide Marcu, 8, 38), El considera pe tatãl Lui ceresc ca fiind Eli. În Matei, 27, 46, se descrie momentul când Iisus a strigat de pe cruce în limba aramaicã „Eli, Eli, lama sabahtani” care este tradus greºit în greceºte folosind numele Theos – (θεòς). În româneºte este de asemenea tradus greºit, înlocuind numele Eli cu Dumnezeu: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai pãrãsit?”. Asistãm deci la o „fabricaþie” de texte „sacre” care înlocuiesc teonimele originare cu cele folosite de populaþiile printre care iudeo-creºtinismul dorea sã pãtrundã: zeul Eli se transformã în Theos, ca mai apoi în limba românã sã aparã teonimul Dumnezeu. Eroarea este ºi mai grosierã atunci când se ia în consideraþie faptul cã nici în Vechiul Testament originar nu existã numele Dumnezeu. Marea greºealã a traducerilor Vechiului ºi Noului Testament în limba românã este echivalarea numelor proprii precum sunt Iehova (Iahve), Shabaot, Eli, Elohim, Theos, Kurios cu un singur nume, Dumnezeu, creând astfel o falsã autenticitate. În realitate Dumnezeu, este teonimul dat de cãtre daci divinitãþii supreme în care credeau doar ei.
Prin deducþie am considerat cã dupã obiceiul vremii Zamolxe a fost privit de cãtre dacii din antichitate, precum ºi dupã acea perioadã istoricã, pânã la timpul creºtinãrii ca Zamolxe, Fiul Lui Dumnezeu. Nu am încã dovezi istorice ale folosirii acestei apelaþii pe care am construit-o ca o inferenþã de idei. În sprijinul acestei ipoteze existã cercetãrile asupra vechimii limbii dace, din care se trage direct limba românã (vide Cueºdean, 2006; Vinereanu, 2008). În limba dacã trebuie sã fi existat un teonim asemãnãtor dat divinitaþii supreme Dumnezeu, nume propriu considerat în prezent ca fiind originar din limba latinã (Dumnezeu = Domine Deus = Stãpâne Zeu). Teonimul Dumnezeu este fãrã îndoialã precreºtin.
Þin de asemenea sã menþionez cã Viaþa Lui Zamolxe nu rãspunde la multe întrebãri pe care cititorii le pot avea cu privire la personajul uman-divin mitic ºi legendar Zamolxe, ºi la contribuþia sa spiritualã. De exemplu Legile Lui Zamolxe nu le-am putut elabora, lãsând astfel generaþiilor viitoare aceastã sarcinã importantã.
Considerãm cã reconstituirea creativã, legendarã ºi miticã, a vieþii Lui Zamolxe Arianul, pe baza resurselor documentare cunoscute pânã în prezent, precum ºi a deducþiilor ºi izvoadelor din religia popularã a românilor prezentã în ethosul neamului românesc, este viabilã.

Octavian Sãrbãtoare, 2010, Sydney, Australia

Jules Verne....

Profesorul de istorie si arheologul amator Gheorghe Gherghe , redactor al revistei de istorie " Elanul " ( referire la valea Elanului , de pe malul Prutului ) , autor a catorva lucrari de monografie :" Parohia Zacoi si neamul meu " ; " Comuna Banca" ; " Ghenuta Coman - O viata dedicata arheologiei" ; " Manastirea Moreni" ; " Manastirea Parvesti " ; " Manastirea Bujoreni " ; " Parohia Banca " ; " Prima carte pentru Zorleni " toate aparute la editura " SFERA " . Pregateste pentru publicare o serie de alte monografii : " Coroiestii de pe Pereschiv " ; " Pochidia de pe Valea Barzotei " ; " Sate pe Valea Sarata " si " Fruntiseni, un fost sat de la hotarul Targului Barlad " . Colaboreaza cu diverse reviste locale de cultura .
Prin activitatea stiintifica , scriitoriceasca si publicistica , care completeaza pe cea didactica , domnul profesor Gheorghe Gherghe , este un exemplu de urmat pentru dascalii scolii romanesti . Cartile si revistele domniei sale sunt cu atat mai necesare , cu cat traversam o perioada cumplita de pierdere a identitatii si idealurilor nationale , in coontextul globalizarii , consumitorismului , pauperizarii fortate si demolarii sistemului firesc de valori .

Cronica apocrifã pe plãci de plumb, Dan Romalo Arvin Press, București, 2003
si
Cronica getã apocrifã pe plãci de plumb, Editura Alcor, București, 2005 de acelasi autor.

Domn'le nu mai consuma spatiul virtal degeaba!!! ce esti Sisif??? ce naiba castigi din asta ??/

O carte rara : " Suvenire de Calatorie din Basarabia Meridionala " , autor G.Sion , Imprimeria Nationala a kui Iosif Romanow et. Comp." , Bucuresti 1857 .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2011-02-08 07:24:57O carte rara : " Suvenire de Calatorie din Basarabia Meridionala " , autor G.Sion , Imprimeria Nationala a kui Iosif Romanow et. Comp." , Bucuresti 1857 .

Nebunieee , nebuniee hai la joc!!! sa ne fie , sa ne fieee cu noooroooc!!

originala ...nu-mi plac copiile .

Asul ( de caro) si septarii de verde!!

Decat batran si sarac mai bine tanar si bogat!

anticariatuldenoapte.wordpress.com/

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Sankis bebleoteca ? no punem deun septic ? Am carti noi ,serie unicat ,cu 6 asuri si 8 septi .

Decat batran si sarac mai bine tanar si bogat!

Razboiul si pacea interioara scrisa de Osho

Una dintre cele mai faimoase scrieri hinduse, , este prezentatã sub forma unui dialog între Krishna cel iluminat ºi marele arcaº ºi luptãtor cãlit, Arjuna. Dialogul se desfãºoarã în ajunul Mahabharata, “marele rãzboi” din India care a avut loc acum 5000 de ani.
Rãzboiul a pornit de la o disputã referitoare la cele douã ramuri ale familiei regale, Pandava sau Kaurava, ºi la dreptul uneia dintre ele de a moºteni regatul, care era aproape de Delhi. Arjuna era de partea familiei Pandava, dar în ajunul bãtãliei – pe mãsurã ce vedea adunându-se tot mai mulþi membri ai familiei, prieteni ºi rude de partea oponenþilor – ºi-a dat seama cã, dacã va intra în rãzboi cu ei, îºi va duce “oamenii” la pieire.
Krishna, care era legat de ambele familii regale, a fost vizitiul lui Arjuna ºi “îndrumãtorul sãu în viaþã.” Pe mãsurã ce stã de vorbã cu Arjuna, el îl ajutã sã vadã, pas cu pas, faptul cã ura sa îºi are rãdãcinile în identificarea cu modul de gândire, ºabloanele ºi condiþionãrile inconºtiente.
În ºirul de discuþii transcris ºi publicat în acest volum, Osho denumeºte Bhagavad Gita “prima scriere psihologicã” disponibilã Orientului înainte de apariþia lui Freud, Adler ºi Jung. ªi modul în care Krishna abordeazã problemele lui Arjuna – toate neajunsurile noastre – poate sã fie apreciat numai o datã ce am înþeles pe deplin modul în care mintea umanã funcþioneazã.

Razboiul Sexselor de Decameron

De la: homeless, la data 2011-02-08 17:38:27Asul ( de caro) si septarii de verde!!

Eu am full de tomberoane , e bine ?

" Ecouri din trecut " , autor Diana Gabaldon , editura " LITERA"

De la: Tramp, la data 2011-02-14 13:53:01Razboiul Sexselor de Decameron

Asta probabil ai scris-o tu ... in vis!

Cele care sunt scrise despre hotii care au jefuit ROMANIA
Cele care sunt scrise despre excursiile facute in saptamanile zi zilele alegerilor'
Care dezvaluie cum si in ce fel a disparut ,flota de mineraliere
Care scrie in ele de cand Romania s-a mutat in Liberia
Sau de cand s-a mutat si de ce ,flota de 16 nave in Bahamas?,care au fost facute fiecare nava ,pe post de firma si a imprumutat de la bancile din Romania zeci de milioane de dolari,ele ne mai fiind ale Romaniei ,pentru ca erau vandute fiecare cu cate 1 ,un dolar bucata?
SI ami mai plac si cartile in care scrie cum la noi justitia condamna gainarii si gasesc nevinovati hotii de milioane de I EURO i?

ote name='Tramp' date='2011-02-14 13:53:01']Razboiul Sexselor de Decameron[/quote]

Decameronul = o carte scrisa de GIOVANNI BOCCACCIO, scrisa in anii 1352-1354.
Contine povesti in 10 zile,fiecare zii contine cate 10 povesti.=Este opera MONUMENTALA,MONDIALA

50 de secole SUEZ,
Sfidarea mondiala,
Fapte din umbra 4 volume
Nu e totul pierdut

MAGAZIN ISTORIC TOATA COLECTIA SA MAI INVATATI SI Mneavoastra de unde si de cand va trageti.
Acu sa nu credeti ca am vrut sa scriu de cand v-o trageti ?