Valea jiului- valea plangerii

www.zvj.ro/node/1219

Num�r record de pacien�i �n Urgen��
Data publicarii: 05/01/2009 Autor: Alina Pipan

Personalul medical din Urgen�� este solicitat din ce �n ce mai mult. �n ultima perioad� num�rul persoanelor care se pre�zint� �n Urgen�� cu diferite afec�iuni cre�te alarmat. Miercuri, p�n� la pr�nz, medicii trataser� 92 de cazuri.

�Sunt o mul�ime de persoane care se prezint� �n Urgen�� cu diferite afec�iuni. Num�rul lor este impresionant, sunt cu afec�iuni respiratorii, cardiace, tot felul. Sec�iile din spital sunt pline. P�n� la ora 14:00 erau deja 92 de persoane �n eviden�a noastr�, ne spune Ileana �andor, asistent �ef UPU- SMURD.

Cele mai solicitate sec�ii sunt Cardiologia �i Internele, aici se lucreaz� la capacitate maxim�. Interesant este c� �i sec�ia de Psihiatrie a �nceput s� �ngroa�e r�ndurile cu pacien�i. Trei-patru pacien�i noi sunt interna�i s�pt�m�nal la aceast� sec�ie. Starea de �ngrijorare legat� �n mod special de cre�terea nivelului �omajului are ca rezultat �nmul�irea cazurilor de depresie. Conform anali�tilor, tot mai mul�i oameni sunt stresa�i din cauza nesiguran�ei la locul de munca. 23 la sut� dintre rom�ni au aceast� temere cu privire la siguran�a locului de munc�.

�ncepe urm�rirea penal� pentru explozia de la mina Petrila

gazetavaii.ro/dezvaluiri/ncepe-urmarirea-penala-pentru-explozia-...
Scris in 10 Martie 2009

Cercet�torii din cadrul Institutului Na�ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minier� �i Protec�ie Antiexploziv� (INSEMEX) Petro�ani au finalizat expertiza tehnic� privind cauzele care au dus la producerea exploziei din subteranul minei Petrila din data de 15 noiembrie 2008.
Documentul a fost �naintat at�t Companiei Na�ionale a Huilei Petro�ani, c�t �i inspectorilor din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munc� Petro�ani care ancheteaz� cauzele exploziei de la mina Petrila.
�n paralel cu cercet�torii INSEMEX �i profesorii de la Universitatea de Mine Petro�ani au f�cut o cercetare proprie privind �mprejur�rile �i cauzele care ar fi putut produce deflagra�ia, document ce a fost de asemenea �naintat inspectorilor de munc�.
Potrivit inspectorilor de munc�, cu toate concluziile speciali�tilor ancheta �n cazul exploziei de la Petrila se afl� �n faza final�, iar cel t�rziu s�pt�m�na viitoare dosarul va fi trimis organelor de urm�rire penal�.
"Am primit raportul de expertiz� �i studiul profesorilor de la Universitate, iar acum lucr�m la finalizarea anchetei. �n cel mult 10 zile vom �nainta dosarul la Parchet", ne-a declarat Ileana Bodea �ef birou ITM Petro�ani.
Procurorul Ioan Nicodim care se ocup� de latura penal� a anchetei a declarat c� inspectorii de munc� stabilesc acum cauzele, responsabilit��ile �i starea de fapt �i urmeaz� s�-i fie transmis c�nd vor fi finalizate aceste aspecte procesul verbal.
Ancheta privind deflagra�ia de la mina Petrila a fost una complex� �n care procurorii �i inspectorii de munc� au audiat peste 200 de angaja�i ai minei Petrila, care au avut tangen�e cu locul de munc� �n care a avut loc explozia.
Au fost audia�i �i, uneori chiar reaudia�i, muncitorii necalifica�i, vagonetarii, minerii, artificierii, conduc�torii forma�iilor de lucru, �efii de sector, �efii responsabili cu aerajul, directorii minei, directorii din cadrul CNH �i chiar conducerea Companiei Huilei. �n accidentul minier de la mina Petrila din data de 15 noiembrie 2008 au murit 13 mineri �i salvatori minieri, iar al�i 13 au fost r�ni�i grav.
O parte dintre cei care au fost implica�i �n accidentul minier a fost decorat� de pre�edintele Rom�niei, Traian B�sescu, pentru profesionalismul, curajul �i spiritul de sacrificiu dovedit �n cadrul misiunilor de salvare care au urmat tragicului eveniment de la mina Petrila.

Noi program�ri pentru poligraf

gazetavaii.ro/dezvaluiri/noi-programari-pentru-poligraf/
Scris in 15 Mai 2009

Al�i angaja�i de la l�mp�ria minei Petrila ar putea fi programa�i pentru testul poligraf, dup� ce anchetatorii au constatat c� exist� mai multe contradic�ii �n declara�iile date de ace�tia �n urma cercet�rilor efectuate �n dosarul dispari�iei unui aparat de m�surat gazele de min� (multigaz) ce a fost scos din subteranul minei Petrila �n urma exploziilor din 15 noiembrie 2008.
Multigazul este considerat o prob� important� �n dosarul exploziilor de la Petrila �ntruc�t acest aparat are capacitatea de a stoca concentra�iile gazelor din subteran pentru o perioad� de 30 de zile, cercet�rile �n acest dosar fiind sub aspectul infrac�iunii de favorizare a infractorului.
Adjunctul Poli�iei Petrila Alexandru Scafariu sus�ine c� se �ncearc� programarea unei alte persoane pentru a sus�ine testul poligraf, dar aceast� opera�ie ar mai putea dura �ntruc�t �n Rom�nia sunt foarte pu�ine astfel de aparate care sunt totodat� supraaglomerate.
�n acest moment se a�teapt� decizia Parchetului, mai ales c� la �nceputul lunii mai mul�i angaja�i ai L�mp�riei Petrila, principalii suspec�i conform anchetatorilor, nu s-au dus la Craiova, unde fuseser� programa�i, pentru a fi supu�i la detectorul de minciuni. �n aceste condi�ii anchetatorii pot spune c� persoanele �n cauz� nu au trecut testul poligrafului.
Potrivit poli�i�tilor care au anchetat cel pu�in 43 de oameni �n acest caz, to�i cei 8 angaja�i de la l�mp�rie au avut declara�ii contradictorii legate de modul �n care �n ziua exploziei a disp�rut de la l�mp�rie aparatul care se afla �n subteran �n momentul exploziei din 15 noiembrie 2008.
Aparatul a disp�rut f�r� urm� de�i Sorin Holingher, reprezentantul Serviciului de Securitate �i S�n�tate �n Munc� din cadrul CNH sus�ine c� l-a recuperat din subteran �i l-a l�sat la l�mp�rie. Pe l�ng� acest aparat multigaz au mai fost date disp�rute �i c�teva metanometre.

Se preg�tesc 11.000 de �omeri?
Scris in 17 Iunie 2009, 00:28 de Sorin Dobre in Social.

gazetavaii.ro/social/se-pregatesc-11000-de-someri/

Cei 11 mii de ortaci care lucreaz� �n mineritul din Valea Jiului sunt �n pericol de a r�m�ne f�r� locuri de munc� peste circa dou� luni, c�nd se estimeaz� c� CNH nu va mai avea un leu �n conturi pentru salarii �i achizi�ia materialelor

Luna august a acestui an pare a fi piatra de �ncercare a mineritului din Valea Jiului, iar sindicatele miniere nu v�d dec�t un dezastru social dac� unit��ile miniere se vor �nchide a�a cum arat� previziunile cele mai sumbre. 11 mii de mineri vor r�m�ne pe drumuri f�r� a avea o alt� alternativ� s�-�i c�tige p�inea zilnic�. Compania Na�ional� a Huilei va mai avea fonduri pentru salarii �i achizi�ionarea de materiale necesare extragerii huilei pentru circa dou� luni de zile, iar �n prezent se chinuie�te s� asigure minimul necesar �n subteran astfel �nc�t minerii s� nu lucreze cu m�inile goale. Situa�ia este generat� �n primul r�nd de lipsa unui buget de venituri �i cheltuieli pe anul �n curs de�i suntem la jum�tatea lui 2009, iar sindicatele cred c� sf�r�itul activit��ii extractive este aproape dac� nu este pus �n aplicare rapid un plan de redresare economic�. �n luna august ar putea ap�rea, dup� modelul SNLO, mineri trimi�i �n �omaj tehnic ca mai apoi, mai grav, disponibiliz�ri colective. �Putem vorbi de un dezastru social, putem vorbi de ne�ncasarea salariilor de la �nceputul lui august. Va fi o mare problem� �i vreau s� atrag aten�ia �i Ministerului Economiei c� lucrurile stau extrem de delicat �i trebuie luat� o decizie rapid �n ceea ce prive�te aceast� zon�, declar�, pre�edintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lacata�.

Minerii nu pot da at�t c�rbune de c�t este nevoie

�n prezent produc�ia zilnic� de huil� este diminuat� cu cel pu�in 20 - 25% din lipsa materialelor, dar mai ales din cauza evenimentului periculos produs vineri la mina Lupeni. Produc�ia de c�rbune a fost diminuat� cu circa 1200 de tone pe zi dup� ce locurile de munc� unde a avut loc aprinderea de metan au fost �nchise. Asta �nseamn� c� �n loc de 10.000 de tone de huil� pe zi, extras� �n total de subunit��ile CNH Petro�ani, minerii extrag cel mult 7.500 de tone din cauz� c� nu au materiale, iar fondurile pentru investi�ii �i dezvoltarea capacit��ilor de produc�ie sunt zero.

�Av�nd �n vedere situa�ia nou creat� �i faptul c� a avut loc un eveniment nefericit la Exploatarea Minier� Lupeni, ceea ce �nseamn� �nchiderea unei mari capacit��i de produc�ie, de fapt a dou� capacit��i de produc�ie �nsemn�nd un complex mecanizat �i un abataj cu front scurt, CNH se afl� �ntr-o situa�ie extrem de ur�t� �n ceea ce prive�te nu numai produc�ia ci �i veniturile salaria�ilor. Cred c� se impune o analiz� extrem de riguroas� a CNH pentru c� nu putem merge �n acest mod�, mai spune Lacata�. Liderii ortacilor au f�cut un plan de lucru prin care s� se ajung� la o cre�tere a produc�iei de huil� pe zi, care va fi pus �n aplicare dup� ce va fi discutat cu membrii de sindicat �i administra�ia din minerit. �Sunt tare curios cum st�m economic, dar cred a�a cum am mai spus-o, �n luna august se va �nt�mpla ceva. Staff-ul Companiei �i Consiliul de Administra�ie sunt incapabile de a pune un plan de ie�ire din aceast� criz�. Nu a fost niciodat� �nregistrat� o produc�ie at�t de sc�zut� cum este la ora actual�, sus�ine liderul Sindicatului EM Livezeni, Adrian Jurca. Conducerea Companiei Na�ionale a Huilei Petro�ani nu are nicio reac�ie vizavi de posibilitatea ca industria de baz� din Vale s� intre definitiv �n colaps. �n cazul �n care mineritul s-ar �nchide, cei 11 mii de mineri nu au nicio alternativ� recunosc reprezentan�ii Agen�iei pentru Ocuparea For�ei de Munc� din Petro�ani, �n afara c�torva locuri de munc� �n construc�ii, dar �i acelea pot fi num�rate pe degete. Iudith Bab�an, directorul ALOFM Petro�ani admite c� minerii nici m�car nu sunt preg�ti�i s� lucreze �n alte domenii �n afar� de minerit, dar spune c� sunt programe de reconversie �i pot fi organizate �n eventualitatea unor disponibiliz�ri.

�i-au dat m�na pentru sus�inerea telegondolei
Scris in 26 Iunie 2009, 21:49 de Redactia in Dezvaluiri.

gazetavaii.ro/dezvaluiri/si-au-dat-mana-pentru-sustinerea-telego...

Proiectul de Dezvoltare a Domeniului Schiabil �n Par�ng este v�zut ca singura alternativ� la minerit care ar putea salva Valea Jiului de la pieire, �n acest sens c�z�nd de acord at�t de oamenii muntelui, cei ce lucreaz� de o via�� �n Par�ng, dar �i democrat-liberalii �i social-democra�ii. Singurul punct �n care abord�rile acestora nu coincid se refer� la pre�ul prea mare pentru construirea telegondolei ce ar urma s� lege municipiul Petro�ani de Par�ng.�S� profit�m de aceast� �ans�Dumitru B�rlida, �eful Salvamont Par�ng, spune c� Valea Jiului trebuie s� profite de �ansa pe care i-o ofer� proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Par�ng.�Eu de 50 de ani a�tept s� se fac� ceva nou �n Par�ng �i de 50 de ani nu am avut sus�inere de la Guvern, de niciunde pentru c� aici a fost Valea Pl�ngerii. Acum c�nd avem posibilit��i, avem un proiect bine stabilit, s� nu mai zic� lumea c� e vorba numai de o telegondol� care te plimb� de la Petro�ani la Par�ng, banii ace�tia nu sunt numai pentru o singur� telegondol� ci pentru tot domeniul schiabil. Vor fi �ase telescaune de patru persoane, lac artificial, hoteluri� mai avem �nc� �ase p�rtii de schii, un domeniu schiabil extraordinar, avem partea nordic�, avem cinci p�rtii care vor pleca de la 2000 de metri�, declar� B�rlida.Sursa citat� este de p�rere c� trebui �s� l�s�m politica la o parte �i s� punem um�rul �i s� facem acest proiect pentru c� este viabil �i fantastic de avantajos pentru Valea Jiului�Petrila, pro Par�ngCity-managerul ora�ului Petrila, Dorin Curtean, se declar� pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Par�ng, mai ales c� punearea �n practic� a acestuia ar conduce �i la dezvoltarea Petrilei, proiectul �ntinz�ndu-se p�n� pe Jie� �i Groapa Seac�.�Dac� se face telegondola �i proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil atunci vor fi avantaje pentru toat� Valea Jiului. Se vor construi hoteluri, pensiuni �i nu este exclus ca la demararea proiectului vilele de pe Jie� s� devin� pensiuni turistice. Punerea �n practic� a acestui proiect ar deschide Petro�aniul spre Voineasa �i eu cred c� primarul de la Petro�ani trebuie s� continue aceast� investi�ie indiferent de ce spun gurile rele�, a declarat Curtean.Acesta a precizat c� degeaba �ncerac� unii s�-l blameze pe primarul de la Petro�ani, pentru c� �trebuie l�sat s� fac� �i dup� aceea s� tragem concluziile�. Totodat�, reprezentantul Petrilei spune c� �i aici se dore�te promovarea turismului, �n acest sens depun�ndu-se un memoriu la Ministerul Turismului pentru a ridica o sta�iune turistic� la Dobraia cu p�rtii de schi, dar �i cu un drum spre Sebe�, pe ruta Patrila-Taia-Gura Popii-Au�elu-Cugir.�i Dumitru R�scolean, consilier local PSD la Petrila este de acord cu dezvoltarea domeniului schiabil �n Par�ng, doar c� �suma pentru telegondol� mi se pare exagerat de mare�.�Un domeniu schiabil va aduce beneficii pentru toat� Valea Jiului este un lucru cert, dar pre�ul pentru telegondol� este exorbitant.Va fi un mare domeniu schiabil care se va �ntinde p�n� pe Slima care e pe raza Petrilei �i pe care P�ducel a vrut s� o cedeze, aproximativ 860 de hectare, domnului Ridzi, darne-am opus noi, consilierii PSD, pentru c� dac� se dezvolt� aceast� zon� putem beneficia �i noi, cei din Petrila.Avem un parteneriat cu Prim�ria Petro�ani �i �l sus�inem �n continuare. �n ceea ce prive�te pre�urile mult prea mari privind telegondola �i studiile de fezabilitate, sper c� organele abilitate se vor sesiza. A� fi dezam�git dac� nu s-ar face domeniul schiabil, pentru c� banii nu sunt folosi�i �n mod corect�, a declarat R�scolean.��������-�Ei, cei de la Bucure�ti, trebuiau s� se g�ndeasc� la o alternativ� pentru aceast� zon� �nainte de a �nchide minele. Dac� noi vrem s� cre�m o alternativ�, de ce se opun ei? De ce se opun cei de la Bucure�ti, cred c� e un vis? E singura noastr� alternativ� pentru ca Valea s� nu moar�. S� ne dea ei alternative. Nu au dat �n 12 ani �i nu or s� ne dea peste noapte�, Dorin CurteanProiectul de Dezvoltare a Domeniului Schiabil �n Par�ng este v�zut ca singura alternativ� la minerit care ar putea salva Valea Jiului de la pieire, �n acest sens c�z�nd de acord at�t de oamenii muntelui, cei ce lucreaz� de o via�� �n Par�ng, dar �i democrat-liberalii �i social-democra�ii. Singurul punct �n care abord�rile acestora nu coincid se refer� la pre�ul prea mare pentru construirea telegondolei ce ar urma s� lege municipiul Petro�ani de Par�ng.
�S� profit�m de aceast� �ans�
Dumitru B�rlida, �eful Salvamont Par�ng, spune c� Valea Jiului trebuie s� profite de �ansa pe care i-o ofer� proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Par�ng.
�Eu de 50 de ani a�tept s� se fac� ceva nou �n Par�ng �i de 50 de ani nu am avut sus�inere de la Guvern, de niciunde pentru c� aici a fost Valea Pl�ngerii. Acum c�nd avem posibilit��i, avem un proiect bine stabilit, s� nu mai zic� lumea c� e vorba numai de o telegondol� care te plimb� de la Petro�ani la Par�ng, banii ace�tia nu sunt numai pentru o singur� telegondol� ci pentru tot domeniul schiabil. Vor fi �ase telescaune de patru persoane, lac artificial, hoteluri� mai avem �nc� �ase p�rtii de schii, un domeniu schiabil extraordinar, avem partea nordic�, avem cinci p�rtii care vor pleca de la 2000 de metri�, declar� B�rlida.
Sursa citat� este de p�rere c� trebui �s� l�s�m politica la o parte �i s� punem um�rul �i s� facem acest proiect pentru c� este viabil �i fantastic de avantajos pentru Valea Jiului�
Petrila, pro Par�ng
City-managerul ora�ului Petrila, Dorin Curtean, se declar� pentru proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil din Par�ng, mai ales c� punearea �n practic� a acestuia ar conduce �i la dezvoltarea Petrilei, proiectul �ntinz�ndu-se p�n� pe Jie� �i Groapa Seac�.
�Dac� se face telegondola �i proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil atunci vor fi avantaje pentru toat� Valea Jiului. Se vor construi hoteluri, pensiuni �i nu este exclus ca la demararea proiectului vilele de pe Jie� s� devin� pensiuni turistice. Punerea �n practic� a acestui proiect ar deschide Petro�aniul spre Voineasa �i eu cred c� primarul de la Petro�ani trebuie s� continue aceast� investi�ie indiferent de ce spun gurile rele�, a declarat Curtean.
Acesta a precizat c� degeaba �ncerac� unii s�-l blameze pe primarul de la Petro�ani, pentru c� �trebuie l�sat s� fac� �i dup� aceea s� tragem concluziile�. Totodat�, reprezentantul Petrilei spune c� �i aici se dore�te promovarea turismului, �n acest sens depun�ndu-se un memoriu la Ministerul Turismului pentru a ridica o sta�iune turistic� la Dobraia cu p�rtii de schi, dar �i cu un drum spre Sebe�, pe ruta Patrila-Taia-Gura Popii-Au�elu-Cugir.
�i Dumitru R�scolean, consilier local PSD la Petrila este de acord cu dezvoltarea domeniului schiabil �n Par�ng, doar c� �suma pentru telegondol� mi se pare exagerat de mare�.
�Un domeniu schiabil va aduce beneficii pentru toat� Valea Jiului este un lucru cert, dar pre�ul pentru telegondol� este exorbitant.
Va fi un mare domeniu schiabil care se va �ntinde p�n� pe Slima care e pe raza Petrilei �i pe care P�ducel a vrut s� o cedeze, aproximativ 860 de hectare, domnului Ridzi, dar
ne-am opus noi, consilierii PSD, pentru c� dac� se dezvolt� aceast� zon� putem beneficia �i noi, cei din Petrila.
Avem un parteneriat cu Prim�ria Petro�ani �i �l sus�inem �n continuare. �n ceea ce prive�te pre�urile mult prea mari privind telegondola �i studiile de fezabilitate, sper c� organele abilitate se vor sesiza. A� fi dezam�git dac� nu s-ar face domeniul schiabil, pentru c� banii nu sunt folosi�i �n mod corect�, a declarat R�scolean.

habar n-ai ce vorbesti ! dupa ce-ai iesit din mina normal k intri in prima crasma. sa uiti de munca grea mizerabila si de pericole. am locuit si in barlad si in valea jiului. acolo nu-s mai multe crasme k in barlad. asa k taci...

Nu v� bate�i joc de Valea Jiului! / Ambi�iile perverse ale �oamenilor mari� omoar� turismul
Data publicarii: 07/06/2009 Autor: C�t�lin DOCEA

www.zvj.ro/node/1931

N-am idee c�t cunoa�te senatorul Cosmin Nicula despre istoria V�ii. Fiind n�scut �i crescut �n Valea Jiului, am �ns� preten�ia c� �l pot aduce cu picioarele pe p�m�nt. Oameni din toat� �ara au fost adu�i, cu for�a, s� lucreze �n minele din Valea Jiului. Mai apoi, au fost da�i afar�. Au fost l�sa�i pe drumuri at�t minerii, c�t �i cei ce prestau �n industriile complementare. Binefacerile puterii pesediste au �nt�rziat s� apar�. De�i a condus cel mai mult �ara dup� 1990, Partidul Social Democrat (sau cum s-o mai fi numit el dup� Revolu�ie �ncoace) n-a demonstrat c� are un plan viabil pentru Valea Jiului. Ca s� nu moar� de foame, oamenii V�ii trudesc din greu �n Occident. Culeg fructe, spal� toalete. Sunt servitori. De�i i-au votat constant pe social-democra�i p�n� la un anumit moment, oamenii V�ii au ajuns ni�te slugi. Cam at�t au reu�it reprezentan�i de vaz� ai PSD pentru Valea Jiului: s� ne transforme, pe to�i, �n slugi. S� a�tept�m binefacerile, uneori din propriul buzunar, ale ex-prefectului Serafinceanu doar pentru �pace social�, s� a�tept�m milionul pentru medicamente de la Resmeri��, s� a�tept�m ajutoarele sociale de la ex-�eful DMSS, Sorin Vasilescu. Niciun pesedist nu a reu�it s� ne fac� s� apreciem banii pentru c� niciun pesedist n-a venit cu alternative care s� creeze locuri de munc� �n Valea Jiului. To�i au preferat ca Valea s� r�m�n� un pol al s�r�ciei, pentru c� numai oamenii s�raci sunt masa de manevr� pentru un partid social-democrat.

Dup� 20 de ani, �n Valea Jiului a ap�rut, �n sf�r�it, perspectiva cert� a unei alternative: turismul. �tiam de aceast� unic� variant� de existen�� a V�ii Jiului de la regretatul om de afaceri Mihai Viorel Bonea. �Docea, �mi spunea nea� Vio, c�nd vom �nceta s� mai cer�im �i vom vedea bog��iile de l�ng� noi vom fi mari�. Nea� Vio n-a apucat, din nefericire, s� vad� c� banii pe care i-a investit �n turism �n masivul Par�ng au �nceput s� dea roade. N-a apucat s�-�i vad� spusele confirmate: c� turismul este singura variant� cert� a V�ii Jiului. �n timpul vie�ii, c�nd lupta pentru Vale �i pentru turism, Bonea �i-a f�cut o sumedenie de du�mani. Azi, mul�i dintre ei au ajuns s� �i dea dreptate.

Nu �tiu dac� Nicula l-a cunoscut pe Mihai Viorel Bonea. Bonea, ce-i drept, nici nu prea se �ncurca cu mormoloci poli�tici. Valea Jiului este, de vreo trei s�pt�m�ni, �inta unor atacuri m�r�ave sus�inute de Cosmin Nicula �i PSD. Pesedi�tii au mentalit��i de om prost: �Dac� noi n-am fost �n stare, de ce s� pun� al�ii �n practic� un proiect care, �n trei ani de zile, s� determine un boom economic? Dac� oamenii s�raci ne voteaz� pentru un milion de Cr�ciun �i unul de Pa�ti, de ce s� le d�m ocazia s� munceasc�, s� se trezeasc� �i s� nu ne mai voteze?�.

De�i trenul a�teptat de Valea Jiului a �nt�rziat 20 de ani, senatorul Nicula � prin toate interven�iile sale publice � n-a f�cut dec�t se ne �ndep�rteze de perspectiva ca Valea s� fac� bani �i s� se sus�in� din turism. Primarul turn�tor Resmeri�� n-a avut nicio ie�ire public� �n care s� apere Valea Jiului �i oamenii s�i. De�i parfumul s�u face c�t vreo trei ajutoare sociale, de�i suge �i el bani din turism prin cabana pe care o patroneaz�, deputatul Cristian Resmeri�� n-a schi�at vreun gest! Profitorilor pe care i-a�i votat, oameni buni, pu�in le pas� de turism, de Valea Jiului, de fiecare dintre noi! Pentru ei turismul �nseamn�, spre exemplu, doar s� pui laba pe o caban� �i apoi s� o pasezi, pe nimic, unui investitor de partid gen Ha�egan. Nu m� a�teptam ca Nicula ori clanul Resmeri�� s� sar� �n ajutorul ministrului Iacob-Ridzi. Visul lor e s� sugrume, nicidecum s� contribuie. M� a�teptam �ns� ca, fie �i numai pentru voturile din Vale de care au profitat, s� stea m�car pe margine. S� nu fie chiar ei motoarele unui lin�aj mediatic ce ne �ndep�rteaz�, pe zi ce trece, de trenul pe care �l a�tept�m de 20 de ani.

Cine sunte�i voi, Nicula �i Resmeri��, s� v� bate�i joc de Valea Jiului? De ce taci, Alin Simota, �i nu aperi ora�ul �n care ai crescut, �n care ai muncit, �n care ai f�cut bani? De ce s� tolerez eu, C�t�lin Docea, ca � prin ac�iunea ori inac�iunea lor � oameni ca Nicula, Resmeri�� �i Simota s� �i bat� joc de viitorul fiec�ruia dintre noi?

Nu te r�suci, bun prieten Bonea, n-am s� te fac de ru�ine! Ne-au furat destul. N-am s�-i las s� ne fure �i viitorul!

Minerii, politicienii �i manipularea
Scris in 8 Iulie 2009, 00:24 de Marius Mitrache

gazetavaii.ro/diverse/minerii-politicienii-si-manipularea/

Minerii din Valea Jiului au fost de c�nd se �tiu �cobaii� politicienilor de la Bucure�ti sau chiar de aici, pentru c�, mai nou, am dat �i guvernan�i care s� ne duc� faima. Fie c� a fost vorba de regimul comunist ori de cel democratic al ultimilor ani, minerii din Valea Jiului au fost mereu folosi�i de oamenii politici ai momentului �n aplicarea unor reforme mai pu�in populare. �n func�ie de reac�ia minerilor, m�surile politicienilor erau mai apoi aplicate la nivelul �ntregii ��ri sau, dimpotriv� erau abandonate. Manipularea �i dezinformarea la care au fost supu�i minerii de-a lungul timpului de c�tre politicieni s-ar putea preda cu u�urin�� �n c�r�ile de specialitate al�turi de celebrii Gustave Le Bon sau Vladimir Volkoff. Mineriadele sunt cel mai bun exemplu de cum pot fi controlate masele, ori cum pot fi ele supuse.
Dar s� revenim la zilele noastre, c�nd unii stau la p�nd� ca mineritul din Valea Jiului s�-�i dea ob�tescul sf�r�it.
Minerii au �tiut �ntotdeauna s� intre �n �ut, s� trag� la lopat�, ca mai apoi s� duc� banii acas�. Au familii �i copii �i dac� st�m s� judec�m dup� num�rul b�ncilor care au filiale �n Valea Jiului nici nu a fost greu s� �i supun�. Creditarea i-a legat �i cine mai are curajul s� spun� ceva� ajunge la suprafa�� �i acolo leafa e mai mic�.
�n situa�ia de la CNH se resimte criza, lucru de care sunt con�tien�i �i pe care-l cunosc to�i factorii de decizie. Din aceast� cauz� niciun ministru sau alt politician nu a trecut de la faza declarativ� la aceea de a lua vreo decizie. �n urm� cu vreo lun�, ministrul Videanu promitea �n Valea Jiului c� pe 4 iulie va fi la CNH �mpreun� cu colegul s�u Pogea, dar �i cu al�i speciali�ti, pentru a decide soarta mineritului. Minerii i-au v�zut pe cei doi oficiali la fel cum �i-a v�zut compania bugetul anul acesta.
Politicienii portocalii ai lui B�sescu au stabilit astfel un adev�rat record de incompeten��, demonstr�nd c� nu sunt capabili s� �ntocmeasc� un buget unei companii, iar acum, dup� ce a trecut mai bine de jum�tate de an, dau semne c� nici nu ar mai fi interesa�i s� o fac�. �i de ce s� o fac�? Ortacii s-au obi�nuit deja, ca din 8 martie s� tot a�tepte, au f�cut un miting la care for�ele de ordine aproape c� i-au egalat ca num�r, nimeni nu a ie�it din r�nd �i� acum de ce ar mai ie�i?

Minerii din Vale iau atitudine - indiferen�a autorit��ilor de la Bucure�ti nu mai este tolerat�!!!
Data publicarii: 07/31/2009 Autor: Alina PIPAN

www.zvj.ro/node/2133

Num�r�toarea invers� se apropie drastic de ziua 0. Mai sunt 507 zile p�n� c�nd minelor li s-ar putea pune �treangul de g�t. Popula�ia V�ii se preg�te�te s� asiste la ziua �nmorm�nt�rii mineritului. Odat� cu �ncetarea subven�ion�rii mineritului, acesta nu va mai avea nici cea mai mic� �ans� de supravie�uire, iar Valea va ajunge un alt �inut lipsit de perspectiv�. �n 2010, Valea Jiului �i va pune �n piept eticheta de care nu a reu�it, �n fapt, s� scape niciodat�. Aceea cu �Valea Pl�ngerii�.


Pentru c� o alt� grev�, un alt protest, nu va provoca nici m�car o grimas� autorit��ilor centrale, Sindicatul EM Livezeni �mpreun� cu Prim�ria municipiului Petro�ani vor desf�ura o ac�iune de amploare pentru a aten�iona opinia public� �i autorit��ile de situa�ia dramatic� �n care se afl� mineritul V�ii. Luni, 3 august, �n fa�a Teatrului Dramatic �Ion D. S�rbu�, minerii apar�in�nd acestui sindicat, �mpreun� cu liderii lor, av�nd sus�inerea edililor petro�eneni, vor demara ac�iunea de aten�ionare sub titulatura ��ncotro mineritul?�.

�Din anul 2010 mineritul din Valea Jiului nu va mai fi subven�ionat. Asta �nseamn� practic moartea mineritului. Noi vrem prin aceast� ac�iune s� con�tientiz�m at�t popula�ia V�ii, c�t �i autorit��ile centrale, despre situa�ia dramatic� �n care se afl� mineritul din Vale. Dac� este nevoie o s� mergem din cas� �n cas� pentru a face cunoscut� aceast� situa�ie. Toat� lumea pretinde c� ne ajut�, c� este al�turi de noi. Fiecare om politic cu notorietate care a trecut prin Vale a recunoscut c� trebuie ajutat� cumva aceast� industrie a mineritului, dar nimeni nu face nimic concret �n acest sens�, declar� Adrian Jurc�, lider de sindicat la E.M. Livezeni.

�i liderul de sindicat are dreptate. Deputa�i care mai de care mai r�s�ri�i au sus�inut �i sus�in �n continuare cu neru�inare c� pot �i vor s� ajute Valea �i mineritul. �i Resmeri�� �i Nicula s-au tot b�tut cu pumnul �n piept c� vor face tot posibilul s� ne reprezinte c�t mai bine la Bucure�ti. Din gur� dau foarte bine am�ndoi, dar solu�ii concrete, planuri de b�taie, interven�ii �n for��, de niciunul dintre aceste lucruri nu a fost �n stare niciunul. Nici de solu�ii concrete �i nici de alternative viabile.

Liderii de sindicat �tiu exact ce trebuie f�cut �n situa�ia de fa��. Au solu�ii concrete pe care �i le pot sus�ine, �i o vor face public luni, 3 august, �n fa�a teatrului. Ei nu a�teapt� solu�ii salvatoare din partea altora, ei vor doar s� fie asculta�i �i ajuta�i concret.

�Avem solu�ii concrete. Una dintre acestea este formarea unui complex energetic. Aceasta ar fi una dintre solu�iile viabile�, men�ioneaz� Jurc�. �i �nfiin�area acestui complex energetic prin asocierea cu Termocentrala Mintia. Aceast� solu�ie este vehiculat� deja de peste un an de zile. Chiar fostul ministru Varujan Vosganian spunea c� o solu�ie salvatoare pentru Vale ar fi �nfiin�area acestui complex. Acum �ns� se bate pasul pe loc.

La aceste manifest�ri vor participa �i primarul Petro�aniului, Tiberiu Iacob-Ridzi, �i viceprimarul Claudiu Cornea. 17 angaja�i din sistemul mine�ritului vor primi diplome prin care edilii Petro�aniului �i vor ar�ta sus�inerea �i aprecierea fa�� de ace�tia.

''Oamenii nevoia�i din Aeroport, hr�ni�i de biseric�
Data publicarii: 09/07/2009 Autor: Anamaria NEDELCOFF

www.zvj.ro/node/2512

�n Petro�ani, zeci de oameni nevoia�i m�n�nc� s�pt�m�nal o mas� cald� gratuit �n subsolul Bisericii �Sf�nta Varvara� din Aeroport, unde a fost amenajat� o cantin� social�. Astfel, �n fiecare s�mb�t�, �ntre 60 �i 80 de copii �i b�tr�ni vin s� se �nfrupte din bucatele f�cute de voluntari ai bise�ricii, bucate pe care ei nu le au acas�. Costic� Napa, epitropul Bisericii �Sf�nta Varvara�, spune c� masa este sponsorizat� �din mila cre�tinilor care fac dona�ii bisericii. Sponsori de la firmele mari sau de la autorit��i nu avem�. �Pe l�ng� voluntari, se mai ocup� de aceast� ac�iune �i preo�ii P�tra�cu �i Nicolae. Avem amenajat �i un cabinet medical, unde periodic vine doamna dr. Sonia L�ncr�jan, care face consulta�ii gratuit. Ne descurc�m cum putem �i noi. Anul trecut am avut 104 mese, la care au venit 9.300 de persoane �i numai pe alimente am cheltuit 75.000 de lei. Visul nostru este s� putem da de m�ncare mai multor oameni, dar posibilit��ile noastre sunt limitate�, a mai spus Costic� Napa.''

Avanseaz� procurorul Ioan Nicodim �n func�ie pe spatele dosarului Petrila?
Data publicarii: 09/08/2009 Autor: C�t�lin DOCEA

www.zvj.ro/node/2543

► De c�nd cu perspectiva unei avans�ri, procurorul Nicodim a devenit harnic din cale-afar� ► Suntem �n mijlocul campionatului local de laude media ► Rechizitoriul tragediei de la Petrila a uitat marea majoritate a vinova�ilor pe dinafar� ► Cum e mai dulce avansarea? Dac� ai b�gat trei oameni �n pu�c�rie, sau dac� ai uitat de cinci ori mai mul�i pe dinafar�? ► V�duvele minerilor mor�i la Petrila sunt constr�nse s� nu se constituie ca p�r�i civile �n proces.

Dosarul instrumentat de procurorii hunedoreni �n urma tragediei din luna noiembrie 2008 de la EM Petrila beneficiaz� de o mediatizare f�r� precedent. Din ce motiv? Pentru cretini exist� scuza lacri�mogen� potrivit c�reia la Petrila au murit oameni �i poporul trebuie s� fie informat. S� fim serio�i! �n minele V�ii mor frecvent oameni �n urma unor accidente de munc�, iar evenimentul de la Petrila nu-i cel mai tragic nici m�car �n istoria postdecembrist�. Tragedii au mai fost, oameni au mai murit, dosare complexe s-au mai instrumentat. Apropo, c�te rechizitorii �ntocmite de procurorii hunedoreni a�i citit �n presa local� �i regional� �n ultimii 20 de ani? Nu prea multe, nu-i a�a? �ocheaz� �ns�, pentru cititorii aviza�i de pres�, mediatizarea excesiv� a informa�iilor din acest caz. Cine are de c�tigat? O posibil� explica�ie pute�i g�si �n r�ndurile de mai jos.

La nivelul Parchetului de pe l�ng� Tribunalul Hunedoara

sunt prev�zute14 posturi de procurori, 4 dintre acestea fiind posturi de conducere. Din cele patru posturi de conducere, un num�r de 3 sunt ocupate (Nicolae Pa�tiu � prim-procuror cu mandat de 3 ani �ncep�nd cu 01.07.2007, Iosif Cibian � procuror �ef sec�ie Urm�rire Penal� cu mandat de 3 ani �ncep�nd cu 02.10.2008 �i Ioan Moca � procuror �ef sec�ie Judiciar� cu mandat de 3 ani �ncep�nd cu 08.05.2008). Drept urmare, v-a�i prins, la nivelul Parchetului de pe l�ng� Tribunalul Hunedoara exist� un singur post de conducere disponibil, cel de prim-procuror adjunct. Vacantat, potrivit informa�iilor pe care le de�inem, la data de 17.07.2009. Disponibilitatea postului a fost reconfirmat� de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la data de 4 septembrie 2009.

Postul devenit vacant a fost ocupat, urmare a Hot�r�rii CSM nr. 193/13.07.2006, de c�tre Sanda Ioanela Draia �ncep�nd cu 17 iulie 2006 pentru trei ani.

�n dosarul Petrila

a fost grab� mare. Pe data de 24 august 2009, Biroul de Informare Public� �i Rela�ii cu Presa din cadrul Parchetului de pe l�ng� �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie informa c� procurorii hunedoreni au dispus punerea �n mi�care a ac�iunii penale �i trimiterea �n judecat� a inculpa�ilor �n dosarul tragediei de la Petrila. Rechi�zitoriul �ns�, forwardat intensiv pe mailurile ziari�tilor (doar ale celor ce �tiu s� scrie frumos despre procurori, nu ale tuturor), poart� data zilei ime�diat urm�toare. O banal� eroare care dovede�te, �nc� o dat�, graba �i interesul de mediatizare excesiv� a acestui caz. Acum o vreme, nu ob�i�neai o informa�ie din cazemata nu�mit� Parchet nici dac� d�deai cu tunul. De c�nd exist� �ns� perspectiva ca procurorul Nicodim s� avanseze, nu mai po�i face un cornet de semin�e dintr-un ziar local, mereu acela�i, f�r� s� dai de procurorul Nicodim. Care procuror, de la o vreme �ncoace, are o disponibilitate de a lucra cu presa (o anumit� parte a ei, ce-i drept!) ceva de speriat.

Ceea ce, de fapt, vrem s� semnal�m

e c� procurorul Ioan Nicodim e �ntr-un fel de campanie electoral�. �n condi�iile �n care, a�a cum spuneam, puteai s� dai �i cu tunul c� nu scoteai o vorb� de la Parchet, avem motive legitime s� b�nuim c� interesul lui Nicodim de a avea mereu cel pu�in un reportofon �i un aparat foto prin preajm� e ge�nerat de o omeneasc� dorin�� de avansare. De cur�nd, de exemplu, am citit c� procurorul Nicodim a fost felicitat de procurorul general Laura Codru�a Kovesi. Poporul trebuia, probabil, s� priceap� c� madam Kovesi n-a dormit nop�ile �i a citit �i s-a minunat prin rechizitoriile �ntocmite de procurorul Nicodim de desco�periri fantastice de genul c� pentru �un microclimat propice desf�ur�rii de activit��i umane �n subteran, este necesar� introducerea aerului de la suprafa��. Nimic mai fals! Procurorul Nicodim n-a fost felicitat personal, ci la grup cu c�teva sute de procurori din �ntreaga �ar� �n data de 01.07.2009, de �Ziua Justi�iei�. Cei ce se ocup� de �campania electoral� a lui Nicodim �au uitat� s� men�ioneze �ns� c� nu doar Nicodim a fost felicitat de Kovesi, ci �i Victori�a Povarn�, de asemenea procuror �n cadrul Parchetului de pe l�ng� Tribunalul Hunedoara. �i Nicodim �i Povarn� au instrumentat �i instrumenteaz� dosare cu persoane din Valea Jiului. De ce era procurorul Nicodim special?

Chiar a�a, de ce e procurorul Nicodim special?

Un argument ar fi acela c�, prin prisma prieteniei de mun�c� �i mese festive cu Titel Br�garu, comandantul Poli�iei mu�nicipiului Petro�ani, Nico�dim a prins o felie groas� s� fie l�udat cu spume, fie c� e cazul fie c� nu, �n presa local�. De aceea, rela�ia sa cu presa se deruleaz� doar pe filierele recomandate de Br�garu. Pentru c� vrea s� avanseze, Nicodim st� pitit �i r�spunde doar apelurilor venite din zona media care-l intereseaz�.

Dup� umila noastr� p�rere

rechizitoriul tragediei de la Petrila e doar o compunere st�ngace, un mix de supozi�ii cu pasaje din referate despre industria minier�. Dup� toate probabilit��ile, trei oameni (Aurelian Necula, Gheorghe Ro�u �i Dan �tefan Ungur) vor face pu�c�rie pentru un �ntreg sistem bolnav. N-am spus c� sunt nevinova�i. Am spus doar c�, dac� trebuie s� fie sco�i ni�te vinova�i �i s� fie executa�i �n pia�a public�, a�a cum se �nt�mpl� zilele acestea cu cei trei, lotul de pu�c�riabili trebuie s� fie unul l�rgit, de minim 15 persoane (se �tiu ele). Situa�ia de la Petrila din luna noiembrie 2008 nu li se poate imputa doar celor trei. Ci unei �ntregi structuri. Care, din indiferen�� ori team�, din goana dup� produc�ie �i bani, a generat condi�iile producerii tragediei. E greu de crezut c� se va mai face dreptate. E greu de crezut c�, la cum a fost �ntocmit rechizitoriul, cei trei vor sc�pa de pu�c�rie. Procurorul Nicodim, cosmetizat �i de campania electoral� din media, va fi probabil avansat. Ne �ntreb�m �ns� cum e mai dulce avansarea? Dac� ai b�gat trei oameni �n pu�c�rie, sau dac� ai uitat de cinci ori mai mul�i pe dinafar�?

Apropo, �ti�i cu c�t pl�te�te statul

un om care trimite oameni (nu neap�rat pe to�i cei ce merit�) la pu�c�rie? 93.928 lei. At�t reprezint� veniturile �ncasate de procurorul Nico�dim Ioan �n anul 2008. Dac� ar fi fost prim-pro�curor adjunct, ar fi �ncasat (spunem asta prin compara�ie cu veniturile ocupan�ilor unor func�ii similare) cu vreo 40.000 de lei mai mult �ntr-un an. Dar, ce-i drept, nu-i timpul pierdut...

A nu se �n�elege c� ne-ar deranja

ca procurorul Nicodim s� avanseze. Nu avem c�derea s� punem �n discu�ie oportunitatea unei asemenea chestiuni. Fiind �ns� direct implica�i �n actul media la nivelul V�ii Jiului, ca s� nu spunem lideri ai presei scrise regionale (celor ce nu cred le punem la dispo�zi�ie facturile de tiraj), avem dreptul legitim s� semnal�m h�rnicia domnului procuror �i posibilul dumnealui interes. Oricum, de ajunge prim-pro�curor adjunct, dracu-i de presarii de-or mai avea curajul s� mai scrie un r�nd negativ despre dumnealui sau Br�garu. Credem c� vor fi aresta�i instant (ziari�tii, de ei vorbeam).

Ne-a ajuns la urechi

�i faptul c� v�duvele mine�rilor mor�i la Petrila sunt constr�nse s� nu se constituie parte civil� �n procesul ce st� s� �nceap�. Pe surse, se pare c� le sunt amenin�ate posturile dac� vor �ndr�zni s� cear� bani pentru ele �i copiii lor. Le instig�m �ns�, cu toate riscu�rile, s� nu cedeze. Viitorul orfanilor nu trebuie s� fie negociabil. Chiar dac� banii nu mai �nvie oameni, ei trebuie s� compenseze � m�car par�ial � via�a trist� a unor femei ori lipsa unui tat� �n via�a unor copii. Vom reveni.

Hunedoara: PORTRET / Valter Cojman lupt� �mpotriva corup�iei cu l�mpa�ul
Autor: Maximilian Ganju
Data: 3 oct 2009

www.adevarul.ro/articole/hunedoara-portret-valter-cojman-lupta-i...

Un miner din Lupeni face c�t o �ntreag� armat� de procurori anticorup�ie.

Valter Cojman Ortacul lupt� cu arme moderne pentru colegii lui folosindu-se de Internet. �M� numesc Valter Cojman, sunt electrician subteran la Exploatarea Minier� Lupeni �i sunt un lupt�tor pentru dreptate. Contrar p�rerii multora dintre semenii no�tri, minerii nu sunt oile negre ale Rom�niei. Au fost c��iva �efi ai lor �i poate mai sunt �i ast�zi, dar asta nu �nseamn� c� to�i trebuie s� fim condamna�i din cauza lor�. Acesta este crezul unui ortac din Lupeni ce nu s-a mul�umit s� asiste pasibil la toate abuzurile asupra minerilor, ba chiar s-a implicat �n a-i ap�ra.

R�zboi pe cont propriu

Nemul�umit de faptul c� sindicatele uit� s� apere interesele oamenilor, a fost primul care s-a r�zvr�tit. Minerul a �nceput o lupt� ce avea s�-i pun� �n pericol via�a. Prima m�sur� a fost s� ias� din acel �cuib de viespi�, a�a cum denumeau ortacii structurile sindicale. Apoi, �r�zboinicul� a �ncercat s� le deschid� ochii �i celor care nu aveau curaj s� cread� ceea ce v�d.
�Am �nceput aceast� lupt� �mpotriva abuzurilor, din cauza neregulilor pe care le-am g�sit �n Sindicatul Liber E.M. Lupeni. Un alt motiv a fost atitudinea celor ce-l conduceau �i faptul c� se d�deau ajutoare doar celor care aveau statut de membru P.C.R., adic�: pile, cuno�tin�e �i rela�ii. Toate acestea, �n detrimentul celor care aveau cu adev�rat nevoie de ajutor. M-am retras din sindicat �i nu am vrut s� mai am de a face cu sindicatul�, a spus Valter Cojman.

Site anticorup�ie

Lupta declan�at� i-a adus numai deservicii. Asta l-a �nver�unat �i l-a determinat s� renun�e la... fumat. Cu banii economisi�i �i-a f�cut un site, unde a demascat toate afacerile necurate ale �efilor minerilor. �Mi-am dorit �i mai mult s�-i pot informa pe oameni despre drepturile ce li se cuvin. Primul pas a fost s� xeroxez Legea Sindicatelor �i s� o dau celor care mi-au cerut-o. Am crescut v�nz�rile unui centru de copiat acte. At�t de mul�i voiau legea!�, �i aduce aminte Valter.

Singur �mpotriva tuturor

Cu ajutorul dezv�luirilor de pe site a reu�it s� ajute c��iva oameni. Al�ii i-au mul�umit pentru c� au g�sit informa�ia pe care o doreau �i l-au felicitat pentru curaj. A relatat toate problemele de care s-au lovit colegii lui.

Multe dintre ele erau recunoscute de c�tre conducere, iar dup� ce ajungeau pe site erau imediat rezolvate. �n timp, a ajuns s� deranjeze foarte tare. A fost amenin�at de o persoan� care i-a �optit: �dac� nu taci, �i se va �nchide gura definitiv. Cu c�teva milioane putem angaja pe cineva�. N-a t�cut, iar de circa cinci ani siteul ortacului �www.aparatidrepturile.piczo.com� a devenit un refugiu �i ap�r�tor al minerilor �n�ela�i �i asupri�i.

�ntreb�ri �i r�spunsuri

Cum de nu a�i fost descurajat de amenin��rile venite din cauza ac�iunilor �ntreprinse?
�i tat�l meu a lucrat la aceea�i min�, a fost un miner onorabil �i eram dator s� continui. Au �ncercat tot ce s-a putut, m-au dus s� lucrez orice altceva, cu excep�ia meseriei mele. N-au reu�it niciodat�! Asta, �n ciuda presiunilor de descurajare.

P�n� unde sunte�i dispus s� merge�i cu lupta?
P�n� unde este nevoie. Voi ie�i la pensie peste pu�in timp �i voi avea �i mai mult timp la dispozi�ie pentru a lupta. Orice neregul� sesizat� de cineva va fi f�cut� public�, orice miner nedrept��it va avea un sprijin �n mine.

ce-i place
��mi place pictura, mai ales pentru c� am pictat �i eu, dar �i electronica. �mi place s� spun adev�rul indiferent de consecin�e�.

ce nu-i place
�Nu �mi plac pref�c�toria �i minciuna. Nu-mi place nici jocul murdar pe care-l fac cei de la sindicate.�

Profil
N�scut - 16 mai 1965, �n Lupeni.
Educa�ie - Studii medii.
Experien�� - Electrician minier.
Familie - C�s�torit, un copil.


www.aparatidrepturile.piczo.com/?cr=6
aparatidrepturile.piczo.com/paginadestart?cr=6
pic6.piczo.com/aparatidrepturile/?g=22476592&vsrc=preview
aparatidrepturile.piczo.com/cazulmihalcea?cr=6

Pedofilul englez avea doi complici din Petro�ani
Scris in 6 Octombrie 2009, 22:03 de Redactia in Dezvaluiri.

gazetavaii.ro/dezvaluiri/pedofilul-englez-avea-doi-complici-din-...

Trei dintre victimele pedofilului englez au povestit cum au fost for�ate de doctorul pervers s�-i satisfac� poftele bolnave �i cine �l ajuta s�-i racoleze pe b�ie�i.
Paul Richard Dorday avea cel pu�in trei complici care �i �ag��au� pe b�ie�ii minori pe care englezul punea ochii �i sub pretextul c� le ofer� locuri de munc� bine pl�tite, �i atr�gea �n trei apartamente �nchiriate la Petro�ani, unde abuza de ei. Pedofilul �i amenin�a pe b�ie�i cu �am oameni �n toat� lumea care v� vor omor� dac� spune�i ceva� �i c� va publica toate fotografiile �i filmele pornografice pe Internet. Doi dintre complicii englezului, ambii din Petro�ani, sunt cunoscu�i �n comunitate ca Boris �i Loila. Ambii ie�eau cu britanicul �n cartierul Aeroport din Petro�ani, iar pedofilul le indica b�ie�ii pe care-i poftea.
�Ridica degetul �i le spunea, �la-l vreau m�ine, acela disear�, ne-a declarat una dintre victime. Cei doi �i ademeneau pe copiii promi��ndu-le diferite munci bine pl�tite cum ar fi s� duc� gunoiul sau chiar �n construc�ii. �Ne spunea c� ne pl�te�te 1 milion de fiecare s� scoatem molozul dintr-un apartament pe care �l renovau pentru englez. C�nd ajungeam acolo �nchideau u�a �i apoi ne for�a s� facem ce zicea el. F�cea poze �i filme �i ne amenin�a c� le va ar�ta peste tot s� ne fac� de ru�ine. Dac� nici a�a nu ne speria, ne amenin�a c� are oameni peste tot �n lume �i c� ne vor omor�. Apoi mai zicea c� el este pe al cincilea avocat din lume �i c� nu-i poate face nimeni nimic�, spune I.A., un b�iat de 16 ani, victim� a pedofilului.
B�tu�i, �antaja�i �i jefui�i
Dup� ce a �sim�it� c� i s-a luat urma la Petro�ani, pedofilul cu ajutorul complicilor �i chema victimele �n toat� �ara. Le trimitea bani printr-o unitate bancar� pentru drum �i �i amenin�a s� se �nt�lneasc� cu el pentru c� altfel �i va trimite �uciga�i pl�ti�i� s�-i omoare. Cei doi complici din Petro�ani, Boris �i Loila �i escortau pe minori pentru a fi siguri c� ajung unde spune englezul.
�Ne duceau �n Bucure�ti sau unde ne chema el. Ei doi se duceau �n buc�t�rie �i primeau b�utur�, se �mb�tau �i a�teptau s� se termine. Apoi ne duceau la tren �i pe drum ne luau banii pe care ni-i b�ga �n buzunar englezul. Dup� cum avea chef ne b�ga un milion, 3 milioane (n.r. lei vechi). Dac� �i pl�cea mult un b�iat �i d�dea 4 milioane. Boris �i Loila ne luau banii �i ne l�sau c�te 200 de mii de lei vechi�, poveste�te H.G. un alt b�iat de 16 ani care a fost abuzat de doctorul �n filozofie.
Zeci de b�ie�i batjocori�i
Paul Richard Dorday arestat pentru pedofilie, dar �i alte 4 capete de acuzare cum ar fi de�inerea de materiale pornografice cu minori, a �nchiriat trei apartamente numai la Petro�ani, unde abuza sexual de minori. Proprietarul unuia dintre locuin�e, care a �inut s�-i fie protejat� identitatea, a declarat c� nu �tia ce s-a �nt�mplat �n locuin�a lui. �Mi-a oferit 200 de euro pentru trei zile ca s�-i �nchiriez apartamentul. At�t l-a vrut �i n-am putut refuza o a�a ofert�. Aici prime�ti 80 de euro pentru o lun� de chirie �i e bine. Dac� �tiam pentru ce, v� da�i seama c� nu eram de acord�, spune proprietarul. P�rin�ii unuia dintre b�ie�ii �antaja�i �i abuza�i sexual spun c� de anul trecut din septembrie, c�nd englezul le-a batjocorit copilul, nu au �tiut nimic, dar au v�zut ceva schimbat �n comportamentul b�iatului. Din discu�iile cu b�iatul, profesorul de filozofie ar fi abuzat la Petro�ani de mai mult de 20 de minori dup� cum cred anchetatorii.
Contrar a�tept�rilor, to�i copiii racola�i de britanic au o educa�ie bun� �i fac parte din familii cu o situa�ie material� bun�. Trei dintre familiile minorilor au anun�at c� nu se vor l�sa p�n� c�nd englezul care le-a batjocorit copiii nu va �nfunda �nchisoarea.

Declaratiile copiilor abuzati
Vezi mai multe video din Incredibil

Direc�ia pentru Protec�ia Copilului s-a sesizat �n cazul copiilor abuza�i de pedofilul englez
Marius Mitrache
Direc�ia pentru Protec�ia Copilului Hunedoara s-a sesizat �n cazul minorilor din Petro�ani abuza�i de pedofilul englez �i at�t victimele c�t �i p�rin�ii urmeaz� s� fie consilia�i. Cei 20 de tineri minori care au c�zut victime pedofilului englez au v�rste �ntre 14 �i 18 ani �i au fost molesta�i sexual de acesta contra unor avantaje materiale �i financiare. �Ne-am autosesizat �i le vom
oferi consiliere copiilor �i p�rin�ilor lor. �n acest caz colabor�m cu IPJ Hunedoara�, declar� Zvetlana Mihule�, purt�tor de cuv�nt DGPC Hunedoara.
Pe de alt� parte psihologii vorbesc despre ignoran�a p�rin�ilor �i spun c� minorii ajung victime sigure, pentru c� p�rin�ii refuz� s� discute astfel de lucruri cu ei. �Auzim astfel de lucruri �i niciodat� nu credem c� li se poate �nt�mpla copiilor no�tri. �n str�in�tate sunt obi�nuite astfel de fapte, mai ales �n ��rile de unde provenea b�rbatul respectiv. P�rin�ii ar trebui s� �tie �ns� c� un copil neinformat este o victim� sigur� �i nu ar trebui s� mearg� pe ideea c� lor nu li se poate �nt�mpla. Copiii sunt curio�i �i din curiozitate pot s� sufere�, declar� Silvana Capri� psiholog.

Compania Na�ional� a Huilei, parte �n procesul exploziei de la mina Petrila

gazetavaii.ro/dezvaluiri/compania-nationala-a-huilei-parte-in-pr...

Mar�i, la Petro�ani, a avut loc cel de al doilea termen �n procesul exploziilor ce au avut loc anul trecut �n subteranul Minei Petrila, soldate cu 13 mor�i �i 15 r�ni�i.
CNH-ul, responsabil civilmente
Compania Na�ional� a Huilei Petro�ani a fost introdus� ca parte responsabil� civilmente �n procesul �n care sunt judeca�i cei �nvinui�i de producerea exploziei de la mina Petrila din luna noiembrie 2008.
Ap�r�torul inculpatului Dan �tefan Ungur a cerut instan�ei s� includ� �n acest proces �i Compania Na�ional� a Huilei din Petro�ani ca parte responsabil� civilmente, iar pre�edintele de �edin�� a fost de acord, la fel ca �i restul p�r�ilor, preciz�nd c� instan�a luase deja �n considerare acest aspect, deoarece EM Petrila nu are statut juridic fiind o subunitate a CNH Petro�ani. �Este �i normal s� fie �i CNH parte responsabil� civilmente �n acest proces�, a declarat Constantin Graure, avocatul fostului director al minei Petrila. Cele trei unit��i medicale care s-au constituit parte prejudiciat�, dou� din Bucure�ti �i cel din Petro�ani, n-au avut nici la acest termen un reprezentant care s� le apere interesele. �n lipsa tuturor p�r�ilor, instan�a a decis stabilirea unui nou termen �n acest proces pentru data de 17 noiembrie 2009. Totodat� judec�torul a decis ca la �edin�a din 17 noiembrie s� se judece doar acest dosar din cauza complexit��ii �i a num�rului foarte mare de persoane ce urmeaz� a fi audiate.
�Este foarte bine c� CNH este parte �n proces pentru c� cei de acolo nu au fost str�ini de ce se �nt�mpla �n subteran. Cumnatul meu a venit acas� ars pe spate. Cei din CNH �tiau ce este acolo�, a declarat Ramona M��an.
Fostul director al minei Petrila, Aurelian Necula �i Dan-�tefan Ungur, �ef sector aeraj, la momentul tragediei, au ap�rut �n fa�a judec�torului �nso�i�i de avoca�i, iar Gheorghe Ro�u, �ef securitate �i s�n�tate �n munc�, inculpat �n dosar, a absentat �i de aceast� dat�, ceea ce a nemul�umit at�t ap�r�torii celor doi inculpa�i c�t �i avoca�ii victimelor. Fostul inginer nu a fost nici la primul termen de judecat�, iar ap�r�torul lui a absentat motiv�nd c� este plecat �ntr-o delega�ie. De altfel, avocatul victimelor, extrem de nemul�umit, a considerat c� se �ncearc� t�r�g�narea procesului �i a reiterat solicitarea de a-l aduce pe Gheorghe Ro�u cu mandat, �n boxa inculpa�ilor. Instan�a a hot�r�t aten�ionarea ap�r�torului fostului �ef al Serviciului Securitate �i S�n�tate �n Munc� de a se prezenta la urm�torul termen de judecat�.
Judeca�i pentru ucidere din culp�
Conform rechizitoriului procurorilor, fostul director al minei Petrila, Necula Aurelian trebuie s� r�spund� �n fa�a judec�torilor pentru comiterea infrac�iunilor de ucidere din culp� pentru moartea a 11 ortaci, v�t�mare corporal� din culp� pentru r�nirea a patru mineri �i neluarea vreuneia dintre m�surile legale de securitate �i s�n�tatea �n munc�. Inginerul �ef securitate minier� de la aceea�i min�, Gheorghe Ro�u, este cercetat pentru infrac�iuni la protec�ia muncii, uciderea din culp� a �ase persoane �i v�t�marea corporal� a patru ortaci. �eful Sectorului Aeraj de la EM Petrila, Dan �tefan Ungur trebuie s� r�spund� pentru acelea�i infrac�iuni fiind �nvinuit de moartea a �ase ortaci �i v�t�marea corporal� din culp� a patru subordona�i. Rudele celor 13 mineri, mor�i �n urma exploziei din data de 15 noiembrie 2008, de la mina Petrila, cer daune morale, de circa 600.000 de euro de la cei vinova�i de producerea accidentului.
�L�s�m parastasul �i venim aici�
Sala a fost plin� de rudele minerilor mor�i �i r�ni�i �n urma exploziei din luna noiembrie 2008 de la mina Petrila, care cer daune morale de aproape 600.000 de euro de la cei vinova�i de producerea accidentului.
Rudele minerilor mor�i au fost revolta�i de am�narea cu �nc� un termen a judec�rii cauzei �i cred c� este o modalitate de a trage de timp. �A�a se poate am�na la nesf�r�it, trag de timp ca s� scape de pedeaps�. Vrem doar o judecat� corect�, spuneau rudele la ie�irea din sal�.
Liviana Alexa, so�ia lui Marcel Alexa, cere s� i se fac� dreptate. Femeia a r�mas cu trei copii, unul de un an �i nou� luni, iar cel mare de 13 ani are probleme de c�nd �i-a v�zut tat�l �n sicriu. �Cum nu �i g�se�te Ro�u avocat �i la proces nu poate veni, iar Necula vine cu z�mbetul pe buze. Dup� moartea so�ului meu m-au angajat la min� �i luna aceasta am luat rest de plat� 60 de lei. Cum s� �mi cresc cei trei copii a�a?�, spune femeia cu lacrimi �n ochi. �Se �nt�mpl� multe nedrept��i, noi ne dorim doar dreptate. Eu am fost acolo �tiu ce s-a �nt�mplat. Procesul acesta este o b�taie de joc, va dura ani de zile �i p�n� la urm� cei care au murit vor fi vinova�i�, declar� Nicolae Alexa, salvator minier, fratele lui Marcel Alexa. �Nimeni nu poate s� m� conving� de faptul c� �n acea zi cumnatul meu avea ce s� caute �n acel loc, pentru c� nu era salvator minier.
Procesul acesta va dura cine �tie c�t, ca Mineriadele. Viitorul termen este la dou� zile de la �mplinirea unui an de la tragedie. Ce facem, l�s�m parastasul �i venim aici, �n sal�. O s� vin, c� lupt pentru dreptate�, declar� �i Ramona M��an, cumnata lui Adrian M��an studentul mort �n explozia de la Petrila.
Doar am�n�ri
Procesul a �nceput �n 15 septembrie la Judec�toria Petro�ani, trei persoane din conducerea minei Petrila fiind trimise �n judecat� pentru exploziile din 2008 de la mina Petrila �n urma c�rora �i-au pierdut via�a 13 persoane, iar alte 15 au fost r�nite. P�n� acum �ns� judecarea a fost am�nat� pe diferite motive invocate de inculpa�i.
Fostul director al minei Petrila Aurelian Necula, �mpreun� cu Gheorghe Ro�u, fost inginer �ef cu securitatea �i s�n�tatea �n munc� �i �tefan Dan Ungur, fostul �ef al sectorului aeraj �i �ef al sta�iei de salvare minier� a aceleia�i exploat�ri, sunt �nvinui�i de ucidere din culp�, v�t�mare corporal� din culp� �i de nerespectarea m�surilor de protec�ia muncii.
Dosarul are 24 de volume �i circa 6.000 de pagini , fiind potrivit avoca�ilor al doilea ca m�rime �i complexitate, dup� cel al Mineriadei.

Salut! Am 22 de ani si m-am m-am nascut si am crescut in vale iar majoritatea rudelor mele lucreaza in mina pt ca altundeva acolo nu prea ai unde te angaja... si apropo ceea c s-a zis k in mina se lucreaza cu focu in spate e putin zis... practic acolo de multe ori lucrezi doar in chiloti din cauza caldurii insuportabile scz de expresie dar asa e. Se vehiculeaza k toate minele din vale se vor inchide in vreo 5-10 ani maxim, pai daca e asa at 90% din populatia Vaii Jiului va fi plecata dincolo sau va fii muritoare de foame, cat despre campaniile electorale c se dezvolta pe baza nenorocirilor intamplate in minele din Valea Jiului un singur exemplu va dau : Monica Iacob Ridzi s-a ridicat pe plan electoral pe baza afirmatiei k va ajuta tinerii a caror familie lucreaza in minele din vale. Concluzia este k Valea Jiului este un loc din Romania uitat de Dumnezeu si pe spatele caruia cresc in volum buzunarele celor care promit k fac ceva si cu promisiunile raman fiindca la fapte nu trece nimeni!!! Doamne ajuta-i si apara-i pe cei care intra in mina dar nu au certitudinea k mai ies!!!

''Ap�r�torii inculpa�ilor de la mina Petrila cer refacerea urm�ririi penale
Scris in 17 Noiembrie 2009, 22:34 de Redactia in Dezvaluiri.

gazetavaii.ro/dezvaluiri/aparatorii-inculpatilor-de-la-mina-petr...

Procurorul care a f�cut ancheta �n dosarul exploziilor de la mina Petrila a fost acuzat indirect de c�tre ap�r�torii celor trei �nvinui�i de fals �n actele de urm�rire penal�.
Procurorul consider� c� este doar o �ncercare a avoca�ilor pentru a tergiversa procesul. De aceea�i p�rere sunt �i rudele celor deceda�i, dar �i supravie�uitorii tragediei din 15 noiembrie 2008.
R�sturnare de situa�ie �n procesul celor trei �efi de la mina Petrila �nvinui�i pentru exploziile de metan care au �ndoliat 13 familii de mineri �i au schilodit al�i 15 ortaci. Ap�r�torii celor trei fo�ti �efi ai minei, acuza�i de omor din culp� �i v�t�mare corporal� din culp�, au pus sub semnul �ntreb�rii, mar�i, la al treilea termen de judecat� �n acest proces, actul de cercetare penal� �ntocmit de anchetatori �i au cerut pre�edintelui de �edin�� restituirea lui la procurori pentru refacerea urm�ririi penale. La proces au fost prezen�i doar doi dintre �nvinui�i, cel de-al treilea, fostul director al minei, Aurelian Necula motiv�ndu-�i absen�a prin faptul c� a fost trimis �ntr-o delega�ie de c�tre Compania Huilei unde este angajat.
Declara�ii ale martorilor, luate de poli�i�ti f�r� delega�ie
Avoca�ii fostului director al minei Petrila Aurelian Necula, ai inginerului �ef de la Securitatea �n Munc�, Gheorghe Ro�u �i ai �efului sectorului de Aeraj, Dan Ungur �tefan, au ridicat excep�ia invoc�nd faptul c� din 69 de martori audia�i pe parcursul cercet�rii penale, 43 de audieri sunt f�cute de poli�i�ti care nu aveau delegare de la procuror. Ap�r�torii �nvinui�ilor au pus sub semnul �ntreb�rii �i alte acte �ntocmite de procurori, sus�in�nd c� sunt lovite de nulitate �i se poate merge p�n� la fals �deoarece prezentau �ters�turi �i corecturi�. �La momentul actual, procesul verbal prezint� corecturi �i �ters�turi. La momentul la care am semnat acel material de trimitere �n judecat�, nu existau corecturile �i �ters�turile. Nu m-a� fi putut declara de acord cu ele la momentul respectiv, dac� era �n aceast� form�. Am invocat �i o alt� excep�ie, anume efectuarea a 63 � 70% din actele de urm�rire penal� de c�tre poli�i�ti pentru care nu exist� delegare. Ori, este inclusiv �n beneficiul dumnealor ca p�r�i civile, ca urm�rirea penal� s� se desf�oare �n depline condi�ii de legalitate. Legea procesual-penal� le sanc�ioneaz� cu nulitatea (n.r.- declara�iile luate martorilor de poli�i�ti). Nu e gre�eala noastr�, e gre�eala procurorului. Urm�rirea penal� o face procurorul �i noi spunem c� e gre�eala procurorului. Aceast� gre�eal� nu poate fi �nl�turat� dec�t prin constatarea nulit��ii �i restituirea cauzei pentru refacerea urm�ririi penale�, a declarat Ovidiu Filipescu, ap�r�torul inculpatului Dan Ungur �tefan.
Totodat�, avocatul lui Aurelian Necula a sus�inut �n fa�a judec�torului c� �nvinuitului i-a fost �nc�lcat inclusiv �dreptul la un proces echitabil� prev�zut de Conven�ia European� a Drepturilor Omului, deoarece �n anumite momente ale urm�ririi penale nu a avut un ap�r�tor. Potrivit acestuia, pe tot parcursul cercet�rii penale organul de cercetare nu a asigurat dreptul la ap�rare a inculpatului �i nu i-a prezentat actul de urm�rire penal�. De asemenea �n procesul verbal inculpatului Aurelian Necula i-a fost adus la cuno�tin�� re�inerea a trei infrac�iuni, �ns� dosarul a fost trimis �n Instan�� pentru comiterea a 7 infrac�iuni.
Viciile de procedur�, nu pot fi invocate
Procurorul de caz, Ioan Nicodim, sus�ine c� nu se pot invoca viciile de procedur� �i c� to�i poli�i�tii au avut delega�ii. Procurorii arat�, �n rechizitoriul dosarului exploziilor, c� ��nvinuitul Necula Aurelian a avut o atitudine refractar� �n timpul urm�ririi penale� �i consider� c� solicitarea ap�r�torilor celor trei �nvinui�i este o �ncercare de tergiversare a procesului.
��n leg�tur� cu delegarea organelor de cercetare penal� la dosarul cauzei exist� un tabel nominal cu to�i ofi�erii �i subofi�erii de poli�ie delega�i pentru a lua declara�ii, pe declara�ii sunt trecute numele �i prenumele, func�ia poli�istului respectiv �i semn�tura indescifrabil�, a�a c� se pot face confrunt�ri �n acest sens pentru a se vedea dac� exist� vreun ofi�er sau subofi�er de poli�ie care a luat declara�ii �i nu este delegat. Exist� delega�ie pentru to�i cei care au luat declara�ii�, a declarat Ioan Nicodim, procurorul care s-a ocupat de �Dosarul Petrila�.
Sursa citat� precizeaz� c� nu �tie la ce modific�ri fac referire avoca�ii ap�r�rii. �Nu �tiu despre ce modific�ri ale actelor de urm�rire penal� se vorbe�te de c�tre avoca�i. Este posibil s� fie f�cute corecturi, dar �n niciun caz date care s� nu corespund� realit��ii. Categoric. La un dosar de asemenea anvergur� pot s� apar� inerent gre�eli. �n niciun caz, nu se pune problema sub acest aspect (viciu de procedur�-n.r)�, mai spune Nicodim. Acesta spune c� doar instan�a se poate pronun�a dac� trimite sau nu dosarul spre refacerea urm�ririi penale.
Speciali�tii spun c� �n acest caz, retrimiterea dosarului spre refacerea urm�ririi penale, ar dura poate �i un an, totul trebuind a fi luat de la cap�t.
P�r�i civile, uitate pe dinafar�
Judec�torul de �edin�� a atras aten�ia unuia dintre avoca�ii p�r�ilor v�t�mate c� nu a �ntocmit actele corect, �n plin� �edin��, repro��ndu-i �i c� a uitat s� declare ca parte civil� �n proces anumite persoane.
�La primul termen de judecat� obliga�ia mea era s� fac un �nscris �n care s� specific cuantumul desp�gubirilor pe care le solicit�m. Judec�toarea spune c� am uitat o parte v�t�mat�, eu spun c� nu e adev�rat. S-a f�cut �n cursul urm�riri penale, puteam s� o fac �i verbal �n fa�a instan�ei nu era obligatoriu �n scris. Nu-mi d� voie s� spun, d� voie la cine vrea d�nsa s� vorbeasc�. �i s� nu-mi spun� d�nsa c� la un proces penal unde scopul e aflarea adev�rului, c� inculpa�ii vin c�nd vor ei. Numai la instan�a de aici am v�zut a�a ceva. Nic�ieri �n �ara Rom�neasc�, altfel se va lungi la infinit, lipse�te ap�r�torul, la cel�lalt termen inculpatul �i nu se termin� nici �n 10 ani procesul�, a spus avocatul p�r�ilor v�t�mate. Sursa citat� a precizat c� se g�nde�te, �ntr-un final, �dac� nu-mi va da voie s� vorbesc, voi cere recuzarea doamnei judec�tor, dac� consider c� se �ncalc� dreptul clien�ilor mei la ap�rare. Deocamdat� nu m� pot pronun�a�.
Un nou termen
Rudele minerilor mor�i �n accidentul de munc� produs la EM Petrila �n urm� cu un an s-au ar�tat indignate de faptul c� procesul bate pasul pe loc �i, la finalul �edin�ei, i-au apostrofat pe ap�r�torii celor trei �nvinui�i repro��ndu-le c� nu vor s� se afle adev�rul �i c�-i mut� �de pe 17 pe 15″. Urm�torul termen a fost fixat pentru 15 decembrie.
�Procesul se tot prelunge�te iar oamenii no�tri sunt �n p�m�nt. Numai noi �tim c�t ne este de greu �i am vrea s� se termine odat� �i vinova�ii s� pl�teasc�, au spus rudele victimelor.
�Nu-i corect ce se �nt�mpl�. Nu �tiu, ceilal�i putrezesc �n p�m�nt e un an de zile �i nu se rezolv� nimic. Nu mai am �ncredere �n nimic �i nimeni�, a spus Petru Matei, unul dintre supravie�uitori, la ie�irea din sala de judecat�.
�Dreptate noi nu avem �i nu o s� avem niciodat�. Copiii no�tri sunt cu ��r�na-n gur� �i domnii se l�f�ie�, a declarat o rud� a victimelor exploziilor din noiembrie 2008.
Numai am�n�ri
Procesul a �nceput �n 15 septembrie la Judec�toria Petro�ani, c�nd trei persoane din conducerea minei Petrila au fost trimise �n judecat� pentru exploziile din 2008 de la mina Petrila �n urma c�rora �i-au pierdut via�a 13 persoane, iar alte 15 au fost r�nite. P�n� acum �ns� judecarea a fost am�nat� pe diferite motive invocate de inculpa�i.
Fostul director al minei Petrila Aurelian Necula, �mpreun� cu Gheorghe Ro�u, fost inginer �ef cu securitatea �i s�n�tatea �n munc� �i �tefan Dan Ungur, fostul �ef al sectorului aeraj �i �ef al sta�iei de salvare minier� a aceleia�i exploat�ri, sunt �nvinui�i de ucidere din culp�, v�t�mare corporal� din culp� �i de nerespectarea m�surilor de protec�ia muncii.''

Mame f�r� fii, copii f�r� ta�i �i neveste f�r� b�rba�i�.
Scris in 26 noiembrie 2009, 23:08 de Mircea Bujorescu in Actualitate

gazetavaii.ro/actualitate/mame-fara-fii-copii-fara-tati-si-neves...

Sunt momente �n via�� pe care, indiferent de c�t� vreme trece, nu le po�i uita. �n unele cazuri, nu le ui�i niciodat�. Te urm�resc precum o umbr� cobor�t� din negura vremurilor. Un asemenea moment- n-ar mai fi existat!- o asemenea nenorocire, care mi-a marcat �ntrega via��, a fost explozia de la mina Livezeni, din 29 noiembrie 1980, ora 18:20. De atunci, peste Petro�ani �i peste Valea Jiului iadul s-a dezl�n�uit. �n min� erau sute de oameni. Un vuiet asurzitor �i o flac�r� orbitoare s-au produs �n stratul 5, blocul 6. Acolo a fost Infernul.
�Am v�zut trupul pr�jit al manipulantului, mi-am privit m�inile. Pielea ars� curgea de pe ele ca un lichid v�scos��, declara, �ntr-un reportaj, realizat de Ioan Pascal Vlad, unul dintre supravie�uitori Nicolae Bartha.
Ceea ce a urmat, se �tie. Dup� multe avataruri, dup� eforturi supraomene�ti depuse de salvatori tragedia a luat, totu�i, dimensiuni inimaginabile. �n final, 53 de mor�i �i alte zeci de r�ni�i �i mutila�i.
Pe vremea aceea, la orice accident soldat cu peste 50 de mor�i se decreta doliu na�ional. Dintre cei 53 de mor�i de la Livezeni, 15 erau tineri militari �n termen, pleca�i de-acas� s� fac� armata, b�ga�i cu for�a la munca de mai de jos, din subteran �i care s-au �ntors la p�rin�ii lor �ntre patru sc�nduri. Ei au fost du�i, separat, nu se �tie pe unde la localit��ile de origine. A�a c� autorit��ile au declarat doar�49 de mor�i. L�s�nd aceste am�nunte, trei momente m-au cutremurat �i- �n fiecare sf�r�it de lun� noiembrie �mi tulbur� amintirile.
Primul. F�c�nd parte din sistem (deh, vremurile!) am fost aduna�i �ntr-o sal� �i mah�rii de-atunci ne-au �repartizat�, �n echipe de 3- 4 s� ne ocup�m de fiecare victim�. De tot ce �inea de asemenea nenorocire: anun�area familiei, transportul la locul natal, �nmorm�ntarea, pomana, desp�gubirea familiei etc. S-a primit ordin c�, dac� familiile doresc, minerii deceda�i puteau fi �nmorm�nta�i chair �i �n curtea bisericii. Orice se putea, nu contau costurile, numai s� nu se aud� �n �ar� despre aceast� tragedie.
Al doilea. Scoaterea cadavrelor din subteran a fost dificil� �i a durat 2- 3 zile. Toat� lumea st�tea cu sufletul la gur�, a�tept�nd vreo minune, poate mai sunt supravi�uitori. La distan�� de c�teva ore, circulau zvonurile: �L-au scos �i pe��, �L-au scos �i pe��. Echipa din care f�ceam parte a a�teptat dou� zile, p�n� ce �tefan Bara, de care trebuia s� ne ocup�m a fost scos din subteran. P�n� atunci, trebuia s� facem �cu r�ndul� la morga spitalului.
Al treilea. �n Policlinic�, pe coridorul acela lung de la parter, am vazut o imagine apocaliptic�, o imagine care mi-a r�mas, ca un vis ur�t, pe etina memoriei. La un moment dat, de la un cap�t la cel�lalt al coridorului, �n�irate �i aliniate erau 37 de sicrie. �n fiecare dintre ele z�cea un om, un destin, o fiin�� care l�sase �n urm� p�rin�ii, so�ia, copiii, ortacii �i prieteniii, pentru c� n-a supravie�uit �n lupta aprig� cu st�nca. I-a �nvins mina.
� Au trecut, iat�, 29 de ani de atunci. Mina �i-a mai cerut �dreptul� �n victime de mai multe ori, �i la alte exploat�ri- Dar niciodat� la acelea�i propor�ii- De la �nceputurile mineritului �n Valea Jiului, �n subteran au murit at��ia oameni c�t �ntr-un r�zboi. De fapt, munca minerilor asta este: un r�zboi, pe vi�� �i pe moarte, pentru un am�r�t de salariu. Dar ei, minerii, au o explica�ie simpl�: �Trebuie s� fac� cineva �i munca asta!�
Dac� mai exist� dram de omenie �n �ara asta, to�i cei care vorbesc ur�t despe mineri ar trebui cobor��i, m�car c�teva ore, �n subteran�
�E sf�r�it de noiembrie. Fie ca Sf�nta Varvara s�-i ocroteasc� pe minerii r�ma�i, iar Dumnezeu s�-i odihneasc� �n �mp�r��ia Sa pe cei du�i!
29 de ani de la cea mai grav� explozie �n minele din Rom�nia
29 de ani de la ce mai mare deflagra�ie care s-a produs �ntr-o min� de c�rbune din �ara noastr�, explozie �n care au murit 53 de oameni printre ei militari �n termen, mineri �i cercet�tori �tiin�ifici. Tragicul eveniment care a �ndoliat o �ar� �ntreag�, �n ciuda �ncerc�rilor regimului comunist de a mu�amaliza accidentul, s-a produs �n diminea�a zilei de 29 noiembrie 1980, la Exploatarea Minier� Livezeni din Valea Jiului. Reprezentan�ii minerilor din Valea Jiului au preg�tit mai multe manifest�ri de comemorare a ortacilor care au pierit atunci, iar curtea Minei Livezeni se va umple �i de aceast� dat�, la fel cum se �nt�mpl� de 29 de ani �ncoace, de coroane de flori, lum�n�ri aprinse �i copii cu mame �ndoliate.
Deflagra�ia din 29 noiembrie 1980, produs� �n subteranul E.M. Livezeni a fost cea mai mare explozie de metan �nregistrat� �n minele din Rom�nia dup� cel de-al doilea R�zboi Mondial. �n cifre reci, bilan�ul zilei de trist� amintire 29 noiembrie 1980 a fost urm�torul: 53 de mor�i (38 de mineri �i 15 militari �n termen), 27 de r�ni�i (19 mineri �i 8 solda�i), 35 de v�duve �i 75 de copii r�ma�i orfani de tat�. De-a lungul anilor, comemorarea victimelor c�rbunelui adun� tot mai pu�ini dintre urma�ii minerilor �i militarilor deceda�i �n 29 noiembrie 1980. La manifest�ri se �nghesuie oficiali locali, politicieni, dar pu�ini dintre cei care au pierdut pe cineva drag. �Eu am mers �n fiecare an, dar v�d c� ne �mpu�in�m �i noi pe an ce trece. Militarii mor�i, oricum, nu aveau rude �n Valea Jiului, iar dintre noi, ceilal�i, unii s-au mutat �n alte p�r�i, dup� disponibiliz�rile din 1997, iar al�ii sunt prea b�tr�ni ca s� mai vin�, spunea una dintre v�duvele minerilor care au pierit �n tragedie. Va merge �i c�nd se fac 29 de ani, la troi�a din curtea minei, pentru a aprinde o lum�nare �n memoria so�ului ei. �Ast�zi m� simt la fel de r�u ca �n ziua c�nd a murit so�ul meu. Anii au trecut, dar durerea a r�mas aceea�i. �i mul�umesc lui Dumnezeu c� nu mi-am pierdut min�ile. Dup� 29 noiembrie 1980 am r�mas singur� cu trei copii mici, f�r� bani �i f�r� serviciu. Noroc c� am fost angajat� �n 1981 la mina Livezeni, la sectorul mecanic, de unde am fost pensionat� �n anul 2.000. Dup� 1980 am tr�it nu greu, ci foarte, foarte greu, iar acum cu democra�ia asta tr�iesc �i mai greu�, spune o alt� v�duv�. �Din ziua de 29 noiembrie 1980 �mi amintesc foarte pu�ine. Atunci aveam doar 8 ani �i mai �in minte doar faptul c� toat� lumea pl�ngea acas�. Anii care au trecut de la moartea tat�lui meu au fost foarte grei at�t pentru mama, c�t �i pentru mine �i fratele meu mai mic. Este foarte greu s� cre�ti f�r� tat�, spunea o alt� victim� a tragediei, fiica unui inginer, trecut �n nefiin�� la doar 40 de ani. Tragedia din 1980 nu avea s� fie singura, iar p�n� ast�zi sute de mineri au fost grav r�ni�i sau au murit �n subteranele minelor din Valea Jiului. Moartea �i-a luat tributul �n vie�i de mineri �i �n anii 2001 �i 2002, �n cele mai mari explozii postdecembriste, c�nd 24 de ortaci au murit la EM Vulcan. Alte v�duve �i al�i copii nevinova�i au pl�ns la c�p�t�iul celor care au �ncercat s� scoat� o p�ine alb� cobor�nd �n ad�ncul p�m�ntului.

Pre�edintele Traian B�sescu �i-a luat inima �n din�i �i a venit �n Vale / �Ce-am v�zut pe 15 noiembrie anul trecut, la Petrila, v� caracterizeaz�. Valea Jiului este Valea eroilor!�
Data publicarii: 11/30/2009
www.zvj.ro/node/3493

Cu toate c� voturile pentru Traian B�sescu au fost pu�ine �n Vale �i cu toate c� oponen�ii lui politici nu credeau c� va avea curaj, pre�edintele Rom�niei a venit �n Vale, la Petro�ani, pentru a se �nt�lni cu aleg�torii. Dar �i pentru a acorda distinc�ii post-mortem eroilor care �i-au dovedit devotamentul �i profesionalismul, �n 15 noiembrie 2008, la Exploatarea Minier� Petrila.

La ora 11:00, Traian B�sescu a fost prezent la sediul Companiei Na�ionale a Huilei pentru a decora post-mortem salvatorii disp�ru�i �n explozie anul trecut, Trandafir Vi�an, Alecsa Marcel, B�lb� Sorin, Eleke� Attila, Fr��il� Daniel, Mate� Dan, Puian Nicolae, dar �i salvatorii care au cobor�t �n subte�ran pentru a recupera cadavrele minerilor: Dan Vasile, D�buleanu Ioan, Do�a Mihai, Holingher Sorin, Jujan Constantin, Orban Andrei, Alecsa Nicolae, Badea Vasile, B�ran Alin, Cristea Nicolae, Grigora� Constantin, Gu�� Cristian, Ianc Daniel, Ichim Marius, Kantor Alexandru, Kuta�i Peter, Leonte Petric�, Mur�ra�u Vasile, Pena �tefan, Rotzik Leonard, Socolescu Alexandru, Stoian Anghel, Tr�il� Sorin, ��rle Florin, �ip�er C�lin.

Traian B�sescu a declarat c� el �i consider� pe mineri eroi, at�t pentru actul de curaj dovedit �n acele clipe, c�t �i pentru lupta lor de zi cu zi cu p�ntecul p�m�ntului, unde coboar� ca s� scoat� c�rbune. �n timpul discursului de la Casa de Cultur� �Ion Dul�mi�� din Petro�ani, acesta a sus�inut importan�a includerii CNH �n cadrul unui complex energetic. �Trebuie dezvoltate, �n mod echilibrat, �i produc�ia pe hidro �i produc�ia pe termo. Iar aceste companii vor avea �nglobate �n ele �i sursa de energie. Adic� huila din Valea Jiului �i lignitul din Gorj. V� rog s� lua�i acest lucru ca pe un angajament cert pe care �l fac �n fa�a dumneavoastr�. Huila �i lignitul trebuie s� fie parte a noilor companii energetice. Numai a�a vom putem asigura o bun� salarizare �n minerit, putem asigura bani pentru modernizarea minelor. Aici eu am fost pe 15 noiembrie martorul tragediei de la Petrila. Ast�zi m-am �nt�lnit cu so�iile celor care au decedat �n accident, m-am �nt�lnit cu salvatorii. Niciodat� n-a� putea s� reu�esc s� exprim �n vorbe durerea pe care am sim�it-o pe 15 noiembrie anul trecut. Niciodat� nu o s�-mi ias� din minte solidaritatea �i corectitudinea minerilor atunci c�nd colegii lor au fost �n dificultate. Ce-am v�zut pe 15 noiembrie anul trecut, la Petrila, v� caracterizeaz�. De aceea ast�zi am �inut ca ceremonia de decorare post-mortem a celor care au disp�rut la Petrila anul trecut dar �i a salvatorilor s� se desf�oare aici. Valea Jiului nu trebuie s� mai fie cea care a trimis minerii la Bucure�ti. Valea Jiului este Valea eroilor�, a sus�inut B�sescu �n timpul discursului de la Petro�ani.

B�sescu i-a atacat pe parlamentari, pe �securistul� de Voiculescu, pe V�ntu �i Iliescu

Pre�edintele nu i-a iertat �n discurs pe oponen�ii din campanie. Nu a spus un cuv�nt negativ despre Geoan�, pentru c� nu-l consider� un oponent de temut. I-a atacat �ns� pe cei care, a�a cum sus�ine pre�edintele, stau �n spatele acestui candidat. Voiculescu, V�ntu, Iliescu �i al�i sus�in�tori care-i finan�eaz� campania �i care, dup� alegeri, vor trebui s� fie r�spl�ti�i. B�sescu i-a asigurat pe aleg�torii din Vale c� imediat dup� alegeri va pune �n aplicare rezultatul referendumului. El sus�ine c� statul acesta a devenit at�t de costisitor �nc�t nu mai poate fi sus�inut de rom�ni. �n bugetul de stat, 29 la sut� din bani sunt aloca�i pentru func�ionarea statului. Astfel, pre�edintele sus�ine c� trebuie reduse privilegiile pentru parlamentari, parlamentari care se tem de reforma statului. �Reforma statului �nceput� cu politicienii este cea care formeaz� resurse. Numai �nchiderea celor 112 agen�ii prin legea pe care am promulgat-o acum dou� s�pt�m�ni �nseamn� un miliard de euro economie. Va trebui s� continu�m cu Parlamentul. �i acolo se pot economisi sume uria�e. Aceasta este resursa pentru a m�rii pensiile, pentru a da o asisten�� social� mai bun�, pentru a cre�te nivelul de investi�ii�.

�Trebuia s� vii aici s� dai m�na cu un pre�edinte adev�rat!�

Asta spunea un sus�in�tor care vorbea la telefon cu o cuno�tin��. La �nt�lnirea cu B�sescu au venit oa�meni din toat� Valea Jiului. Oameni care-�i doreau s� dea m�na cu pre�edintele, s�-l fotografieze. �n jurul pre�edintelui, SPP-ul a filtrat foarte bine oamenii. De ce? Pentru c� umbla un zvon c� pesedi�tii ar fi preg�tit un grup de copii, bandaja�i, care s� apar� �n mul�ime. Un act cu o tent� ironic� �i sfid�toare. Acest act, dac� era inten�ionat, nu a fost dus la bun sf�r�it. Oricum nu ar fi fost tocmai un lucru de bun-sim� ca pesedi�tii s� se foloseasc� de o m�n� de copii pentru a-�i atinge scopurile electorale. �nt�lnirea pre�edintelui cu aleg�torii V�ii a fost una lini�tit�.

Alina PIPAN

Valea Jiului a fost si va fi in continuare Valea Plangerii. Cati oameni trebuie sa mai moara pana cand autoritatile sa ia niste masuri de imbunatatire a conditiilor de lucru? Conditiile de lucru sunt ca si acum 20 - 30 de ani si nimeni nu face nimic in acest sens.
Autoritatile ridica din umeri. politicienii isi fac campanie electorala pe spatele unor oameni care au murit din cauza conditiilor precare de lucru si nimeni nu face nimic.

Ieri / Judec�toarea din procesul exploziei de la Petrila a fost recuzat�
Data publicarii:
03/03/2010
Autor:
Anamaria NEDELCOFF

Ieri, la Judec�toria Petro�ani, ap�r�torii persoanelor inculpate �n dosarul exploziei de la mina Petrila, care a avut loc �n luna noiembrie 2008, au descoperit o nou� g�selni�� pentru tergiversarea procesului: recuzarea judec�torului.

Judec�torul care se ocup� de acest caz a fost acuzat de faptul c� ar avea interese care nu �in de partea material�. Sup�rarea avoca�ilor a pornit �i de la faptul c� instan�a a respins 4 excep�ii invocate de ei �i c� au fost anulate 43 de declara�ii ale martorilor, luate de procurori, martori ce vor putea fi reaudia�i.

�Doamna judec�tor este om, nu este robot ca s� judece ca robo�ii. Noi consider�m c�, at�ta timp c�t instan�a vine �i declar� 60 �i ceva de declara�ii ca ob�inute �n mod nelegal, ce facem aici? Recunoa�tem excep�ii invocate de noi �i le �nl�tur�m de la dosarul cauzei, ca dup� aceea s� vii s� spui c� excep�iile noastre nu stau �n picioare �i totul este frumos� Consider�m c� exist� un interes, exclus cel material, de a solu�iona aceast� cauz� �ntr-un anumit fel�, a declarat avocatul Ovidiu Filipescu.

Constatin Graure, avocatul fostului director al EM Petrila, a sus�inut c� vinova�i sunt cei deceda�i.

�Vinova�ii se afl� printre persoanele care au decedat. Cei trei inculpa�i (persoane care au avut func�ii de conducere la EM Petrila la data producerii tragediei � n.r.) se afl� �n sala de judecat� doar �nt�mpl�tor�, a precizat avocatul Graure.

Daniel Tomescu, avocat al acuz�rii, a precizat c� se �ncearc� doar tergivesarea procesului prin aceste tertipuri. �Mai au c�teva mijloace prin care pot tergiversa cauza, dar dup� aceea nu vor mai avea ce face�, a declarat Tomescu.

De la: lyly, la data 2010-03-03 00:59:16Ieri / Judec�toarea din procesul exploziei de la Petrila a fost recuzat�
Data publicarii:
03/03/2010
Autor:
Anamaria NEDELCOFF

Ieri, la Judec�toria Petro�ani, ap�r�torii persoanelor inculpate �n dosarul exploziei de la mina Petrila, care a avut loc �n luna noiembrie 2008, au descoperit o nou� g�selni�� pentru tergiversarea procesului: recuzarea judec�torului.

Judec�torul care se ocup� de acest caz a fost acuzat de faptul c� ar avea interese care nu �in de partea material�. Sup�rarea avoca�ilor a pornit �i de la faptul c� instan�a a respins 4 excep�ii invocate de ei �i c� au fost anulate 43 de declara�ii ale martorilor, luate de procurori, martori ce vor putea fi reaudia�i.

�Doamna judec�tor este om, nu este robot ca s� judece ca robo�ii. Noi consider�m c�, at�ta timp c�t instan�a vine �i declar� 60 �i ceva de declara�ii ca ob�inute �n mod nelegal, ce facem aici? Recunoa�tem excep�ii invocate de noi �i le �nl�tur�m de la dosarul cauzei, ca dup� aceea s� vii s� spui c� excep�iile noastre nu stau �n picioare �i totul este frumos� Consider�m c� exist� un interes, exclus cel material, de a solu�iona aceast� cauz� �ntr-un anumit fel�, a declarat avocatul Ovidiu Filipescu.

Constatin Graure, avocatul fostului director al EM Petrila, a sus�inut c� vinova�i sunt cei deceda�i.

�Vinova�ii se afl� printre persoanele care au decedat. Cei trei inculpa�i (persoane care au avut func�ii de conducere la EM Petrila la data producerii tragediei � n.r.) se afl� �n sala de judecat� doar �nt�mpl�tor�, a precizat avocatul Graure.

Daniel Tomescu, avocat al acuz�rii, a precizat c� se �ncearc� doar tergivesarea procesului prin aceste tertipuri. �Mai au c�teva mijloace prin care pot tergiversa cauza, dar dup� aceea nu vor mai avea ce face�, a declarat Tomescu.

sarut mana lyly,la ora asta inca n-ai somn???

toti avem dreptate,toti aveti dreptate,toti stim adevarul,toti stiti adevarul,fiecare are dreptate,fiecare cunoaste adevarul,FIECARE ARE DREPTATEA SI ADEVARUL SAU- TRAIASCA DREPTATEA si ADEVARUL !!! Nu scuipa niciodata in oglinda!!! Intotdeauna poti face mai mult decat ai facut pana acum,niciodata nu e prea tarziu !!! Tot mai multi oameni ne vor binele,d'aia ne merge rau !!! "Orice adevar trece prin 3 faze:mai intai este ridiculizat, apoi trezeste o opozitie violenta,si in sfarsit este acceptat ca fiind evident de la sine"-Avicena. Daca nu stiu ca nu stiu, atunci mi se pare ca stiu. ANUNT UMANITAR :Rog Prostii si Cretinii,sa stea departe de mine !!! �Nu poti sa tratezi ochiul fara sa tii cont de cap, nu poti sa tratezi capul fara sa tii cont de minte si nu poti sa tratezi mintea fara sa tii cont de sufletul si spiritul omului.� (Zamolxe) http://www.youtube.com/watch?v=tNu44XzTnLY Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol. Albert Einstein DACA N-AM AVEA DEFECTE,NU NE-AR FACE PLACERE SA LE VEDEM PE ALE CELORLALTI,TOTI SUNTEM DEFECTI DESI NOI NE VEDEM NUMAI CALITATILE ....Barbatii conduc lumea. Femeile ii conduc pe barbati.....Caracterul fara inteligenta poate mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic. (CICERO )...Un om singur nu are nici o putere,puterea i-o dau cei care-l sustin...Vorba multa,saracia omului...Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost ...Un snob este un om care a fost educat mai mult decat ii permitea inteligenta.....Este bine sa lasi bautura....insa rau este sa uiti unde ai lasat-o.....

De la: lyly, la data 2010-03-03 00:59:16Ieri / Judec�toarea din procesul exploziei de la Petrila a fost recuzat�
Data publicarii:
03/03/2010
Autor:
Anamaria NEDELCOFF

Ieri, la Judec�toria Petro�ani, ap�r�torii persoanelor inculpate �n dosarul exploziei de la mina Petrila, care a avut loc �n luna noiembrie 2008, au descoperit o nou� g�selni�� pentru tergiversarea procesului: recuzarea judec�torului.

Judec�torul care se ocup� de acest caz a fost acuzat de faptul c� ar avea interese care nu �in de partea material�. Sup�rarea avoca�ilor a pornit �i de la faptul c� instan�a a respins 4 excep�ii invocate de ei �i c� au fost anulate 43 de declara�ii ale martorilor, luate de procurori, martori ce vor putea fi reaudia�i.

�Doamna judec�tor este om, nu este robot ca s� judece ca robo�ii. Noi consider�m c�, at�ta timp c�t instan�a vine �i declar� 60 �i ceva de declara�ii ca ob�inute �n mod nelegal, ce facem aici? Recunoa�tem excep�ii invocate de noi �i le �nl�tur�m de la dosarul cauzei, ca dup� aceea s� vii s� spui c� excep�iile noastre nu stau �n picioare �i totul este frumos� Consider�m c� exist� un interes, exclus cel material, de a solu�iona aceast� cauz� �ntr-un anumit fel�, a declarat avocatul Ovidiu Filipescu.

Constatin Graure, avocatul fostului director al EM Petrila, a sus�inut c� vinova�i sunt cei deceda�i.

�Vinova�ii se afl� printre persoanele care au decedat. Cei trei inculpa�i (persoane care au avut func�ii de conducere la EM Petrila la data producerii tragediei � n.r.) se afl� �n sala de judecat� doar �nt�mpl�tor�, a precizat avocatul Graure.

Daniel Tomescu, avocat al acuz�rii, a precizat c� se �ncearc� doar tergivesarea procesului prin aceste tertipuri. �Mai au c�teva mijloace prin care pot tergiversa cauza, dar dup� aceea nu vor mai avea ce face�, a declarat Tomescu.

Recuzarea judecatorului poate insemna si altceva ! Poate nu le convine judecatorul si spera sa ajunga dosarul la alt judecator -acest judecator nu se mai alege ,cred eu aleatoriu,astfel ca e posibil ca dosarul sa ajunga la judecatorul care ""trebuie"" . Poate ar trebui sa solicitati stramutarea dosarului ,in alt judet -unde poate relatiile celor din Vale nu vor mai fi la fel de puternice !

Florin a scris :''sarut mana lyly,la ora asta inca n-ai somn??? ''

Florin, nu pot sa dorm linistita cand vad cata durere, suferinta, disperare si saracie exista in Valea Jiului.
Stii ca in Vale exista oameni care nu au bani sa-si cumpere o paine?
Localnicii estimeaza ca minele din Valea Jiului se vor inchide pana in 2011 si ca se va incerca o reconversie profesionala a locuitorilor.

''280 de milioane de lei pentru telegondol�
Potrivit proiectului, telegondola din Par�ng va transporta o mie de oameni pe or�, va avea o cifr� de afaceri de 6 milioane de euro �i va aduce un profit de 3,2 milioane de euro pe an
Potrivit proiectului, telegondola din Par�ng va transporta o mie de oameni pe or�, va avea o cifr� de afaceri de 6 milioane de euro �i va aduce un profit de 3,2 milioane de euro pe an
Firmele Krantz Eurocenter din Pite�ti, Doppelmayr Austria �i Acomin Deva au depus ieri o ofert� �n valoare de 280 de milioane de lei pentru realizarea proiectului unui complex de schi �n Masivul Par�ng, care include �i o telegondol�.

Construirea telegondolei a fost anul trecut �n centrul unui scandal, fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, fiind acuzat� c� a dat bani din bugetul ministerului pentru ca so�ul ei, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petro�aniului, s� porneasc� acest proiect.

Potrivit directorului tehnic din cadrul Prim�riei municipiului Petro�ani, Marian Popescu, cele trei firme au depus o ofert� �n valoare de 280 de milioane de lei pentru realizarea proiectului. "Exist� �i o contesta�ie �nregistrat� de firma Number One din Petro�ani, care va fi analizat� de ANRSC. �n opinia mea, aceast� contesta�ie este pueril�.

�i Acomin Deva s-a adresat vineri, 5 februarie instan�ei, cer�nd am�narea datei licita�iei, pe motiv c� nu are timp pentru elaborarea documenta�iei. Avem termen 20 de zile s� anun��m c�tig�torul, dar cred c� vom prelungi termenul cu �nc� 20 de zile, pentru c� a fost adus� foarte mult� documenta�ie �ntr-o lad� c�t o mas�. Pe de alt� parte, este un proiect complex, care va cuprinde printre altele o telegondol� cu o lungime de 8,2 kilometri, un bazin de acumulare, 17 p�rtii cu lungimea total� de 23,6 kilometri, �apte telescaune, o instala�ie nocturn�, re�ele de conducte, restaurante, instala�ii de ap� �i canalizare, o nou� linie electric�, instala�ie pentru z�pad� artificial� etc".

Oricum, lucr�rile nu vor putea �ncepe imediat, pentru c� mai trebuie expropriate terenuri aflate pe amplasamentul �n care va fi executat proiectul. Popescu spune c� �n var� ar putea totu�i s� porneasc� acest proiect.

AFACERE DE SUTE DE MILIOANE DE EURO
Construirea telegondolei �ntre Petro�ani �i Sta�iunea Par�ng a fost anul trecut �n centrul unui scandal, fostul ministru al Tineretului Monica Iacob Ridzi fiind acuzat� c� a dat bani din bugetul ministerului pentru ca so�ul ei, Tiberiu Iacob Ridzi, care este �i primarul Petro�aniului, s� porneasc� acest proiect.

Liderul PSD Deva, Vasile Cosmin Nicula, i-a acuzat pe so�ii Ridzi c� "�n colaborare cu omul de afaceri Adrian Violin Gardean vor s� �ncaseze de la statul rom�n prin fraud� mai mult de 86 milioane de euro pentru o telegondol� inutil� care cost�, cu toate acareturile din jurul ei, maximum 20 de milioane de euro". Prim�ria Municipiului a pl�tit aproximativ 60 de miliarde de lei vechi doar pentru realizarea proiectului.

Licita�ia a fost c�tigat� de CPPC SA din Petro�ani, o societate controlat� de oamenii lui Adrian Gardean din Grup 95 SRL. CPPC SA a cerut cu 1,2 milioane de lei mai mult dec�t urm�torul competitor. Cu toate acestea, proiectul e considerat de autorit��i "cel mai important din Rom�nia, din domeniul turismului". Potrivit studiului de fezabilitate, �n sta�iune vor veni cam 300.000 de turi�ti �n cele cinci luni ale anului, �n care se poate schia.

Telegondola ar urma s� transporte 1.000 de oameni pe or�, va avea o cifr� de afaceri de 6 milioane de euro �i va aduce un profit de 3,2 milioane de euro pe an. Biletul va costa 20 de euro pe zi pe toate instala�iile. Se vorbe�te de �nfiin�area a 1.500 de locuri de munc� direct �n industria hotelier� �i conex�, alte o sut� vor deservi instala�iile plus �nc� alte 300 de slujbe.

S-AU �MPIEDICAT �N AVIZUL DE MEDIU
La �nceputul lunii august 2009, Prim�ria Petro�ani a anun�at c� anuleaz� licita�ia pentru executarea proiectului "Dezvoltarea Domeniului Schiabil �n Masivul Par�ng", pe motiv c� nu de�ine avizul de mediu. Dou� societ��i comerciale s-au adresat instan�ei, cer�nd ca procedurile s� se deruleze �n continuare, iar Tribunalul Hunedoara le-a dat c�tig de cauz�.''

www.variantacojocaru.ro 20 000 EURO pt FIECARE roman MAJOR

www.variantacojocaru.ro 20 000 EURO pt FIECARE roman MAJOR

vorbesti fara sa stii despre ce

Ieri, instan�a s-a pronun�at �n cazul exploziei de la mina Petrila: / 7,6 ani de �nchisoare pentru 13 vie�i
Data publicarii: 11/18/2010
Autor: Anamaria NEDELCOFF

www.zvj.ro/node/6775

Dup� mai bine de un an de procese, rudele minerilor mor�i �n explozia de la mina Petrila, ce a avut loc �n data de 15 noiembrie 2008, spun c� s-a f�cut dreptate. Ieri, judec�torii de la T�rgu Jiu s-au pronun�at �n acest proces. Inculpa�ii Aurelian Necula (fostul director al EM Petrila), Gheorghe Ro�u (fost inginer �ef cu securitatea �i s�n�tatea �n munc�) �i �tefan Dan Ungur (fostul �ef al sectorului aeraj �i �ef al sta�iei de salvare minier�) au fost condamna�i la 7 ani �i 6 luni �nchisoare, respectiv 6 ani �i 6 luni �nchisoare pentru ucidere din culp�, v�t�mare corporal� din culp� �i nerespectarea normelor de protec�ia muncii.

Daune de sute de milioane de lei vechi
Pe l�ng� anii de �nchisoare, cei trei inculpa�i mai trebuie s� achite �i daune morale destul de consistente (vezi, sentin�a Judec�toriei Tg. Jiu).

Rudele minerilor mor�i, nemul�umite de valoarea daunelor morale
Mihaela Matei, so�ia lui Petru Matei (unul dintre minerii care a fost grav r�nit �i a stat �n com� mai bine de trei s�pt�m�ni), �i sora lui Adrian Puian (decedat �n urma exploziei) este de p�rere c� sentin�a a fost prea bl�nd�.
�Este pentru prima dat� c�nd victimele unei explozii nu sunt ele cele g�site vinovate �i asta ne mul�ume�te. Ne mul�ume�te c� au primit �nchisoare, �ns� sunt prea pu�ini, trebuia s� le dea mai mult, s� sufere cum am suferit �i noi�, a declarat femeia.
Mai mult, aceasta spune c� nu este de acord cu cuantumul daunelor morale, deoarece suferin�a familiei ei nu poate fi redus� la c�teva sute de milioane de lei vechi.
�Nu sunt de acord cu valoarea daunelor morale, acestea sunt prea mici. Suferin�a so�ului meu nu cost� 500 de milioane de lei vechi, c�t am primit noi. Nu mi se pare corect. Dac� ��i rupi piciorul �ntr-un accident de ma�in� prime�ti mai mult, dar so�ul meu care va suferi toat� via�a nu merit� at�t de pu�in�, este de p�rere Mihaela Matei.

Avocatul victimelor
De asemenea, Daniel Tomescu, avocat al unora dintre familiile victimelor de la Petrila, a precizat c� este mul�umit de partea penal�, dar va face apel �n ceea ce prive�te partea civil�.
�Sentin�a dat� de judec�tori este una bun�, s-a f�cut dreptate. �n ceea ce prive�te partea penal�, p�r�ile pe care eu le reprezint sunt mul�umite, dar pe p�r�ile civile vom face apel, deoarece este mai pu�in dec�t ceea ce am cerut�, a declarat Daniel Tomescu.

Avocatul acuza�ilor
De cealalt� parte a baricadei se afl� avocatul ap�r�rii, Ovidiu Filipescu, care spune c� nu se a�tepta la acest rezultat:
�Este o sentin�� total nedreapt�. Nu m� a�teptam. Am f�cut deja apel la Tribunalul din Gorj�.

Directorul general
Constantin Jujan, directorul general al Companiei Na�ionale a Huilei (CNH), nu a vrut s� comenteze prea mult sentin�a dat� de magistra�ii gorjeni.
�M� surprinde aceast� sentin��, nu pot s� comentez�, a spus el.

Liderul de sindicat
Ioan Temneanu, liderul Sindicatului Liber �i Independent de la EM Petrila, spune c� nu este normal ca doar trei oameni s� pl�teasc� gre�elile unui �ntreg sistem.
Procesul intentat de familiile victimelor de la Petrila a �nceput �n 15 septembrie 2009 �i de-a lungul vremii avoca�ii acuz�rii au semnalat �ncerc�rile disperate de tergiversare a cauzei, acesta fiind am�nat de mai multe ori din diferite motive.

M�rturii de-a lungul vremii
De-a lungul vremii, martorii au scos �n eviden�� �n fa�a judec�torilor faptul c� la mina Petrila ani de-a r�ndul au fost ascunse problemele �i c� �n perioada premerg�toare zilei de 15 noiembrie au fost obliga�i s� intre �n min�, de�i au fost destui ortaci care au semnalat conducerii de atunci pericolul de explozie.
�Nu puteam s� spun nim�nui c� am v�zut cum curgea jar �i foc din abataj, pentru c� a doua zi eram trimis la suprafa�� �i asta �nsemna c� nu mai iau bani. De exemplu, dac� luam 15 milioane de lei, la suprafa�� a� fi luat 10. Am acas� trei copii de crescut. Pe data de 13 noiembrie 2008, lui Marcel Alexa i s-a f�cut r�u �n subteran de la c�ldur�. Nu era nevoie s� le raportez eu, simplu miner, lui Ungur �i lui Ro�u neregulile din min�, pentru c� ei intrau �n subteran. Noi, minerii, vorbeam �ntre noi despre probleme �i pericole, dar nu aveam for�a s� le spun directorilor c� iese foc. Nu am bani �i nu �mi permit s� �mi pierd locul de munc�. �tia toat� lumea de foc �i de jar, se �ncerca s� se sting�. Au mai existat sectoare �n care era foc �i se stingea �i se lucra �n continuare. �n abatajul 431 s-a �ncercat stingerea, era �i flac�r� deschis� �i jar�, declara �n proces unul dintre ortaci.

Unii �efi - promova�i
De altfel, de la producerea tragediei, fo�tii �efi de la mina Petrila au fost �sanc�iona�i� de c�tre conducerea CNH cu promov�ri �n alte func�ii. Astfel, �n prezent, fostul director EM Petrila, Aurelian Necula, a fost transferat la Salvamin, Gheorghe Ro�u - fost inginer �ef securitate minier� - lucreaz� la Serviciul Control Urm�rire Produc�ie din cadrul CNH, iar �tefan Dan Ungur a fost concediat �n prim�vara acestui an �i a primit salarii compensatorii. (Anamaria NEDELCOFF)

Judec�toria Tg.-Jiu / Sentin�a penal� 2048/16.11.2010

�n baza art. 37 alin.1, 2 �i 3 din Legea nr.319/2006 condamn� inculpatul Necula Aurelian la c�te 8 luni �nchisoare (2 infrac�iuni). �n baza art.178 alin.1, 2 �i 5 C.p. condamn� inculpatul Necula Aurelian la 6 ani �nchisoare ( 6 victime). �n baza art. 178 alin. 1, 2 �i 5 C.p. condamn� acela�i inculpat la 7 ani �nchisoare (5 victime). �n baza art. 184 alin. 2, 4 C.p. condamn� inculpatul Necula Aurelian, la c�te 2 ani �nchisoare (trei infrac�iuni). �n baza art. 184 alin. 1 �i 3 C.p. condamn� inculpatul la 1 an �nchisoare. �n baza art. 33-34 C.p. contope�te pedepsele aplicate inculpatului Necula Aurelian �n pedeapsa cea mai grea de 7 ani �nchisoare, pe care o spore�te cu 6 luni �nchisoare, inculpatul urm�nd s� execute pedeapsa de 7 ani �i 6 luni �nchisoare.
�n baza art. 37 alin. 1, 2 �i 3 din Legea nr. 319/2006 condamn� inculpatul Ro�u Gheorghe la 8 luni �nchisoare. �n baza art. 178 alin. 1, 2 �i 5 C.p. condamn� inculpatul Ro�u Gheorghe la 6 ani �nchisoare (6 victime). �n baza art. 184 alin. 2 �i 4 C.p. condamn� inculpatul Ro�u Gheorghe la c�te 1 an �i 6 luni �nchisoare (trei infrac�iuni). �n baza art. 184 alin. 1 �i 3 C.p. condamn� acela�i inculpat la 1 an �nchisoare . �n baza art. 33-34 C.p. contope�te pedepsele aplicate inculpatului Ro�u Gheorghe �n pedeapsa cea mai grea de 6 ani �nchisoare, pe care o spore�te cu 6 luni �nchisoare, inculpatul urm�nd s� execute pedeapsa de 6 ani �i 6 luni �nchisoare.
�n baza art. 38 alin.1, 2 �i 4 din Legea nr.319/2006 condamn� inculpatul Ungur Dan �tefan la 7 luni �nchisoare. �n baza art.178 alin.1, 2 �i 5 C.p. condamn� inculpatul Ungur Dan �tefan la 6 ani �nchisoare (6 victime). �n baza art. 184 alin. 2 �i 4 C.p. condamn� inculpatul Ungur Dan �tefan la c�te 1 an �i 6 luni �nchisoare (trei infrac�iuni). �n baza art. 184 alin. 1 �i 3 C.p. condamn� acela�i inculpat la 1 an �nchisoare . �n baza art. 33-34 C.p. contope�te pedepsele aplicate inculpatului Ungur Dan �tefan �n pedeapsa cea mai grea de 6 ani �nchisoare, pe care o spore�te cu 6 luni �nchisoare, inculpatul urm�nd s� execute pedeapsa de 6 ani �i 6 luni �nchisoare.
Interzice inculpa�ilor exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a teza a II �a �i b C.p. pe durata prev�zut� de art. 71 C.p.
Oblig� inculpa�ii Necula Aurelian, Ro�u Gheorghe �i Ungur Dan �tefan �n solidar �i cu p�r�ile responsabile civilmente CNH S.A. Petro�ani �i E.M. Petrila la plata a 342.429,44 lei desp�gubiri civile c�tre Spitalul Clinic de Urgen�� �i Chirurgie Plastic� �i Repartorie �i Arsuri Bucure�ti, 120.410,49 lei desp�gubiri civile c�tre Spitalul Clinic de Urgen�� Bucure�ti, 14098,08 lei desp�gubiri civile c�tre Spitalul de Urgen�� Petro�ani, cu dob�nzile legale aferente p�n� la achitarea integral� a debitelor.
Oblig� inculpa�ii �n solidar �i cu p�r�ile responsabile civilmente CNH S.A. Petro�ani �i E.M.Petrila la plata a c�te 100.000 lei daune morale c�tre p�r�ile civile Alecsa Liviana, Mo� Maria, Vi�an Ana Violeta, Stoian Nadia Rodica, �ipo� Elena, M��an Mihaela, B�lb� Silvia Adriana, Mate� Liliana, Eleke� Ofelia, Fr��il� Cristina, Puian Ana, la c�te 50.000 lei daune morale c�tre p�r�ile civile Socolescu Alexandru, Loghin Constantin (Loghin Adriana Petronela), Alecsa Nicolae, Matei Petru �i la plata a c�te 20.000 lei daune morale c�tre Vi�an Adelina Ioana, Fr��il� Daniela Oana, Eleke� Robert �i Puian Adrian.
Oblig� inculpa�ii �n solidar �i cu p�r�ile responsabile civilmente CNH S.A. Petro�ani �i E.M.Petrila la plata a c�te 3.500 lei desp�gubiri civile c�tre p�r�ile civile Alecsa Nicolae, Matei Petru, Loghin Constantin (Loghin Adriana Petronela) �i Socolescu Alexandru, reprezent�nd contravaloarea diferen�ei de concediu medical �i a diferen�ei de salariu realizat de p�r�ile civile p�n� la data de 15.11.2008 �i cel realizat �n prezent.
Oblig� inculpa�ii �n solidar �i cu p�r�ile responsabile civilmente CNH S.A. Petro�ani �i E.M.Petrila la plata sumei globale de c�te 4.800 lei �i a unei presta�ii lunare de c�te 200 lei c�tre Alecsa Lavinia Oana, Alecsa Flavius Adrian, Vi�an Adelina Ioana, Stoian Bogdan Gabriel, Loghin Nicoleta Daniela, Loghin Irina Loredana, Fr��il� Daniela Oana, Puian Adrian, �ipo� Antonia Elena, la plata sumei globale de c�te 3.600 lei �i a unei presta�ii lunare de c�te 150 lei c�tre Alecsa Iris Nicole, Stoian C�t�lina Mihaela, B�lb� Dacian Cristia, B�lb� Rare� Alexandru �i Loghin Mihai, cu titlu pensie de �ntre�inere, �ncep�nd cu data pronun��rii prezentei sentin�e p�n� la majoratul minorilor, iar �n cazul continu�rii studiilor p�n� la v�rsta de 25 ani.
Ia act c� p�r�ilor civile le-au fost acordate desp�gubiri civile de c�tre Guvernul Rom�niei, CNH S.A. Petro�ani, E.M. Petrila, Consiliul Local Petro�ani, Consiliul Local Petrila, Prefectura Jude�ului Hunedoara, Sindicatul Liber E.M. Petrila �i Federa�ia Rom�n� de Fotbal. Oblig� inculpa�ii �n solidar �i cu p�r�ile responsabile civilmente CNH S.A. Petro�ani �i E.M.Petrila la plata a 1120 lei c�tre partea civil� Matei Petru, 3.000 lei c�tre partea civil� Vi�an Ana Violeta, 3.000 lei c�tre partea civil� Mate� Liliana, 3.000 lei c�tre partea civil� Eleke� Ofelia, 3.000 lei c�tre partea civil� Puian Ana, 4.000 lei c�tre partea civil� Mo� Maria, 4.000 lei c�tre partea civil� Socolescu Alexandru �i 4.000 lei c�tre partea civil� Loghin Adriana Petronela, cheltuieli de judecat� reprezent�nd contravaloarea onorariu avoca�i �i la plata a 40.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Cu apel �n termen de 10 zile. Pronun�at� �n �edin�� public� din 16.11. 2010 la Judec�toria Tg-Jiu.


Remember
�n ziua de 15 noiembrie 2008, la Exploatarea Minier� Petrila se producea unul din cele mai grave accidente miniere de dup� Revolu�ie. Opt mineri au murit �n urma unei explozii care s-a produs dup�-amiaza la mina Petrila, iar la c�teva ore o alt� explozie avea s� mai omoare patru care intraser� �n min� s�-�i salveze colegii. Dup� o lun�, pe patul de spital, se mai stingea un ortac prins de explozie, din cauza r�nilor extrem de grave. Accidentul a f�cut 13 mor�i �i 15 r�ni�i, to�i mineri, ingineri �i salvatori minieri. (Maximilian G�NJU)

Saracii astia traiesc mai rau ca mine .Eu nu ma cobor chiar ata de jos ,am demnitate

Decat batran si sarac mai bine tanar si bogat!