De la: gigilipianu, la data 2008-10-29 21:51:22Din cele ce s-au scris pana acum se observa usor idei, pareri sau judecati mult mai interesante si mai folositoare decat comentarii despre lucruri neesentiale care nici nu prea ne privesc cum sunt cele pe care le-am dezavuat la inceput.
Noi trebuie sa captam informatii care sa ne ajute sa traim mai bine si nu de acelea din care nici ca divertisment nu ne satisfac. Noi daca reusim sa fim cat mai independenti cu atat vom fi mai puternici a influienta pe cei din jurul nostru in sensul in care dorim. De aceea daca vom avea o minte deschisa permanent pentru lucruri pozitive, idei constructive si solutii atunci vom putea sa ne canalizam energia pentru a materializa ceea ce gandim.
Sa invatam de la cei buni si nu de la cei rai, sa invatam de la cei care au reusit si nu de la cei care n-au facut nimic in viata, sa fim alaturi de cei puternici daca vrem sa fim puternici. Lumea nu o putem schimba noi fiecare singuri dar impreuna putem face mult mai mult daca suntem constructivi, optimisti si sa ne multumim cu ceea ce ne ofera ZEUL Cronos. Caci din pacate noi stim cum sa traim abia atunci cand nu mai avem zile. Mai bine sa murim in picioare decat sa traim in genunchi - spunea cineva.
Nu ! Niciodata nu stim sa traim cu adevarat !
O data pentru ca nu ne permite societatea (cu referire la locul dvds. de munca)!
Si pentru ca nu avem de la cine invata !
De poti sa faci pe prostul, când altul te repede,
Facând-o pe desteptul si c-un cuvânt nu-l certi,
De nu te-ncrezi în nimeni si nimeni nu te crede,
De-ti poti ierta pacatul, dar altora nu-l ierti;
De nu amâni o clipa un rau sa-l împlinesti,
Si daca minti mai tare, când altii nu spun drept,
De-ti place în iubire cu ura sa lovesti,
Si totusi îti pui masca de sfânt si de-ntelept,
De te târasti ca viermii si-n visuri nu-ti iei zborul,
Si numai interesu-ti îl sui la rang de tel,
De parasesti învinsul si treci cu-nvingatorul,
Si-i vinzi, fara sfiala, pe amîndoi la fel;
De rabzi sa-ti afli scrisul si spusa talmacite,
Drept adevar, sa-nsele multimea oarba, si,
Când vorbele si fapta în vânt ti-s risipite,
Tu dîndu-le încolo, poti altele scorni,
De poti sa faci întruna dintr-un cîstig, o mie,
Si patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ti platesti banutul luat ca datorie,
Dar tu sa fii platitul, gasesti ca-i drept si demn,
De poti sa-ti storci si gândul, si inima, si nervii,
Îmbatrânite-n rele, sa faca rele noi,
Si sub nehotarâre, plecându-te ca servii,
Când toti striga: Nainte!, doar tu strigi: Înapoi !,
Daca, stând în multime, te-mpaunezi semet,
Dar lânga cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Si pe dusmani sau prieteni, tratându-i cu dispret,
Te faci ca tii la dânsii, dar îi înseli amarnic,
Daca nu pierzi momentul sa faci oriunde-un rau,
Si-n umbra lui te-nlinisti ca-n umbra unui pom,
Al tau va fi Pamântul, cu tot prinosul sau,
Vei fi-ntre Domni întîiul, dar… NICIODATA OM !
de Kostas Varnalis
Invata de la apa sa ai statornic drum
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum
Invata de la umbra sa treci si sa veghezi
Invata de la stanca cum neclintit sa sezi
Invata de la soare cum trebuie s-apui
Invata de la vantul ce adie pe poteci
Cum trebuie prin lume de linistit sa treci
Invata de la toate caci toate-ti sunt surori
Cum treci frumos prin viata
Cum poti frumos SA MORI!
Invata de la vierme ca nimeni nu-I uitat
Invata de la nufar sa fii mereu curat.
Invata de la flacari ce-avem de ars in noi
Invata de la ape sa nu dai inapoi
Invata de la umbra sa fii smerit ca ea.
Invata de la stanca sa-nduri furtuna grea.
Invata de la soare ca vremea sa-ti cunosti
Invata de la stele ca-n cer sunt multe osti
Invata de la greier cand singur esti sa canti
Invata de la luna sa nu te inspaimanti
Invata de la vulturi cand umerii ti-s grei
Si du-te la furnica si vezi povara ei
Invata de la floare sa fii gingas ca ea.
Invata de la miel sa ai blandetea sa.
Invata de la pasari sa fii mereu in zbor.
Invata de la toate ca totu-I trecator.
Ia seama fiu al jertfei prin lumea-n care treci
Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti in veci!
De poti fi calm cand toti se pierd cu firea
In jurul tau si spun ca-I vina ta;
De crezi in tine chiar cand omenirea
Nu crede dar s-o crezi ar vrea;
Daca de asteptare nu ostenesti nicicand ,
Nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept;
Daca privit cu ura nu te razbuni urand
Si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de intelept;
Daca astepti dar nu cu sufletul la gura
Si nu dezminti minciuni mintind,ci drept;
De nu raspunzi la ura tot cu ura
Dar nici prea bun sa pari nici prea-ntelept;
Sau cand hulit de oameni,tu nu cu razbunare
Sa vrei a le raspunde,dar nici cu rugaminti;
De poti visa dar nu-ti faci visul astru;
De poti gandi,dar nu-ti faci gandul tel;
De poti sa nu cazi prada disperarii
Succesul si dezastrul privindu-le la fel;
De rabzi s-auzi cuvantul candva rostit de tine
Rastalmacit de oameni, murdar si prefacut;
De rabzi vazandu-ti idealul distrus si din nimic
Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut;
De poti fi calm cand toti se pierd cu firea
In jurul tau si spun ca-I vina ta;
De crezi in tine chiar cand omenirea
Nu crede dar s-o crezi ar vrea;
Daca de asteptare nu ostenesti nicicand ,
Nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept;
Daca privit cu ura nu te razbuni urand
Si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de intelept;
Daca astepti dar nu cu sufletul la gura
Si nu dezminti minciuni mintind,ci drept;
De nu raspunzi la ura tot cu ura
Dar nici prea bun sa pari nici prea-ntelept;
Sau cand hulit de oameni,tu nu cu razbunare
Sa vrei a le raspunde,dar nici cu rugaminti;
De poti visa dar nu-ti faci visul astru;
De poti gandi,dar nu-ti faci gandul tel;
De poti sa nu cazi prada disperarii
Succesul si dezastrul privindu-le la fel;
De rabzi s-auzi cuvantul candva rostit de tine
Rastalmacit de oameni, murdar si prefacut;
De rabzi vazandu-ti idealul distrus si din nimic
Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut;
De poti risca pe-o carte intreaga ta avere
Si tot ce-ai strans o viata sa pierzi intr-un minut
Si-atunci fara a scoate o vorba de durere
Sa-ncepi agonisala cu calm de la-nceput ;
De poti ramane tu in marea gloata
Cu regi tot tu, dar nu strain de ea;
Dusman,om drag,rani sa nu te poata;
De toti sa-ti pese dar de nimeni prea;
De poti prin clipa cea neiertatoare
Sa treci si s-o intreci gonind mereu;
Daca ajungi sa umpli minutul trecator
Cu saizeci de clipe de vesnicii mereu,
Vei fi pe-ntreg Pamantul deplin stapanitor
Si mai presus de toate ,un OM,iubitul meu.
(Rudyard Kippling)
De te târasti ca viermii si-n visuri nu-ti iei zborul,
Si numai INTERESU-ti îl sui la rang de tel,
De poti sa faci întruna dintr-un cîstig, o mie,
Si patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ti platesti banutul luat ca datorie,
Dar tu sa fii platitul, gasesti ca-i drept si demn,
De poti sa-ti storci si gândul, si inima, si nervii,
Îmbatrânite-n rele, sa faca rele noi,
Daca, stând în multime, te-mpaunezi semet,
Dar lânga cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Si pe dusmani sau prieteni, tratându-i cu dispret,
Te faci ca tii la dânsii, dar îi înseli amarnic,
Daca nu pierzi momentul sa faci oriunde-un rau,
Si-n umbra lui te-nlinisti ca-n umbra unui pom,
Al tau va fi Pamântul, cu tot prinosul sau,
Vei fi-ntre Domni întîiul, dar… NICIODATA OM !
Asa ca ...
Imi cer scuze daca m-am repetat !
Dar de fapt :CEI FERICIREA ???
