Djuvara: "românia a rãmas în urmã ºi fiindcã e ortodoxã"

Istoricul Neagu Djuvara spune, �ntr-un interviu pentru Rom�nia Liber�, c� e prea t�rziu s� se mai apuce de politica activ� �i observ� c� printre cauzele r�m�nerii �n urm� a Rom�niei se num�r� �i apartenen�a ei la ortodoxie, plus argumente prin care demonstreaz� cum �i c�nd s-au a�ezat liderii rom�ni �cu fundul �n dou� luntrii". Djuvara are teorii �i despre Cel de-al Treilea R�zboi Mondial, "occidentalizarea" spa�iului arab �i imposibilitatea Chinei de a redeveni un colos.
Djuvara nu �l sus�ine pe Crin Antonescu, c�ruia �i cere "s� nu fie �n c�rd�ie cu liderii PSD, indiferent c� e Geoan� sau micul Titulescu, fiindc� �n spatele lor sunt umbrele lui Iliescu, Hrebenciuc, Cozm�nc�. PNL se spurc� al�turi de un partid care are pe con�tiin�� crimele de la revolu�ie". Djuvara spune dealtfel c� toat� clasa politic� se comport� ca ni�te decende�i ai vechilor boieri.
Despre Rom�nia, crede c� 50 de ani de comunism �i ortodoxia au �mpiedicat progresul, oferind exemplele Poloniei sau Ungariei. O alt� problem� este c� "noi avem 10 la sut� popula�ie �ig�neasc�, suntem invada�i de turci �i chinezi, iar peste 100 de ani Rom�nia nu va mai fi rom�neasc�".
�ntrebat despre prezicerile referitoare la un nou r�zboi mondial f�cute de Baba Vanga �i Nostradamus, Djuvara a spus c� aceatsa a fost deja, nominaliz�nd "r�zboiul rece": "Eu sunt autorul unei teze de filosofie a istoriei �n care cred �n ciclurile istorice, adic� sunt de p�rere c� civiliza�ia occidental�, ca toate celelalte civiliza�ii, dureaz� circa 2.000 de ani". Pericolul islamic va trece, crede istoricul, deoarece spa�iul arab se va occidentaliza.
Despre cre�terea Chinei: "Cine a fost o mare putere nu mai re�nvie, nici chiar dup� 5.000 de ani, pentru a fi din nou un hegemon: Egiptul, Grecia, Italia, toate statele care au fost odat� mari puteri �i-au pierdut vlaga �i nu mai pot reveni. China va putea fi o mare putere economic�, dar nu cred c� va deveni o putere dominatoare".

INTERVIUL:

Istoricul Neagu Djuvara spune c�, dac� ar avea cu 20 de ani mai pu�in, ar can�di�da la pre�edin�ia Rom�niei �i �i-ar asuma ca principal obiectiv readucerea Basarabiei �ntre grani�ele ��rii. Crede �ns� c� e prea t�rziu s� se mai apuce de politica activ� �i observ� c� printre cauzele r�m�nerii �n urm� a Rom�niei se num�r� �i apartenen�a ei la ortodoxie, plus argumente prin care demonstreaz� cum �i c�nd s-au a�ezat liderii rom�ni �cu fundul �n dou� luntrii".

La 11 noiembrie s-au �mplinit 92 de ani de la sf�r�itul Primului R�zboi Mondial, iar prezic�torii au anun�at c� se apropie al treilea. Crede�i c� exist� premise pentru declan�area unei noi conflagra�ii mondiale?

N.D.: Nu. Eu sunt autorul unei teze de filosofie a istoriei �n care cred �n ciclurile istorice, adic� sunt de p�rere c� civiliza�ia occidental�, ca toate celelalte civiliza�ii, dureaz� circa 2.000 de ani. P�n� �n 1945, cele trei mari puteri care timp de sute de ani s-au b�tut s� fie hegemonice �n Europa au e�uat: mai �nt�i Spania �i Germania lui Carol Qvintul, pe urm� Fran�a, de la Ludovic al XIV-lea p�n� la Napoleon, pe urm� Germania, de la Bismark p�n� la Hitler. Ne g�sim deci �n 1945 cu cele dou� mari puteri exterioare �ntr-un fel Europei: SUA �i Rusia. Preziceam �n cartea mea scris� acum 40 de ani c� musai vor fi �nving�toare Statele Unite, nu Rusia.

�ntre timp, SUA sunt pe cale s� piard�, la r�ndul lor, hegemonia.

N.D.: SUA sunt pentru 150 de ani dominatoare �n lume, toate micile r�zboaie care au avut loc �n ultimii 40 de ani ne-au demonstrat c�t de puternici sunt americanii. Rusia, de�i �ncearc� s� domine prin resurse, nu mai are �anse s� redevin� o mare putere.

Dar China?

N.D.: China se ridic� �ncet-�ncet, dar ipoteza mea este c� niciodat� o �ar� care a fost o mare putere nu mai re�nvie, nici chiar dup� 5.000 de ani, pentru a fi din nou un hegemon: Egiptul, Grecia, Italia, toate statele care au fost odat� mari puteri �i-au pierdut vlaga �i nu mai pot reveni. China va putea fi o mare putere economic�, dar nu cred c� va deveni o putere dominatoare. A�a c� nu �tim cine va fi noul hegemon.

C�t timp ar mai putea r�m�ne Statele Unite �n pozi�ia de mare putere?

N.D.: E posibil s� nu mai r�m�n� mult� vreme. SUA reprezint� �m�p�r��ia civiliza�iei Occidentale, cu SUA aceast� civiliza�ie va apune.

�i ce urmeaz�?

N.D.: Sute de ani de haos. Sim�im deja acest haos.

Haosul de care vorbi�i nu va fi urmarea unui nou r�zboi mondial?

N.D.: Nu, dup� mine al treilea r�zboi mondial a fost R�zboiul Rece.

�i atunci care este cauza haosului?

N.D.: E o nesiguran�� care se extinde �n toat� lumea occidental�.

Nesiguran�a dat� de criza economic�?

N.D.: �i de pericolul islamic, dar eu cred c� �i aceast� amenin�are va muri, �n favoarea noastr�. Arabii, oric�t ar fi de agresivi acum pe plan general, nu pot progresa dac� nu adopt� civiliza�ia occidental�. Din punct de vedere economic, social, tehnic ei nu mai inventeaz� nimic, doar copiaz� ceea ce fac germanii sau americanii pentru a putea s� mai fac� un pas �nainte. Ei nu sunt creatori.

Sugera�i c� �n viitorul nu prea �ndep�rtat nu vom mai avea nici o mare putere?

N.D.: Deocamdat�.

Pentru c�t timp?

N.D.: C�teva sute de ani nu vom avea o nou� putere care s�-i �nlocuiasc� pe americani, iar ace�tia vor muri �ncet-�ncet.

Dup� aceea cine va lua locul ocupat de SUA?

N.D.: E de neprev�zut, poate Brazilia sau alt� �ar� care n-a mai fost �n trecut o mare putere.

Viitoarea mare putere cum se impune, dac� nu �n urma unui conflict?

N.D.: O mare putere se na�te �n general dintr-un amestec, dintr-un contact dintre dou� civiliza�ii, de pild�, un amestec de negru �i de alb va fi poate o putere care va domina peste 500 de ani. Noi, europenii, ca �i americanii, suntem deja foarte corci�i, �n Fran�a, �nc� de acum 10 ani, 45 la sut� din copiii de �coal� proveneau din familii de emigran�i. Peste 50 de ani �n Europa ar putea fi majoritari oameni cu r�d�cini extra-europene: nord-africani, tamuli, negri, chinezi.

Rom�nia ar putea intra �n aceea�i logic�?

N.D.: Noi avem 10 la sut� popula�ie �ig�neasc�, suntem invada�i de turci �i chinezi, iar peste 100 de ani Rom�nia nu va mai fi rom�neasc�.

De ce?

N.D.: Fiindc� nu facem copii. �n Rom�nia, ca �i �n toat� Europa, familiile fac doar un copil. O popula�ie r�m�ne stabil� doar dac� fiecare familie face minimum doi copii �i-un sfert.

Deci cum va fi Rom�nia peste 100 de ani din punct de vedere demografic?

N.D.: Jum�tate vor fi rom�ni, jum�tate un amestec de �igani, chinezi, turci etc. Nici �n Rusia nu se mai fac destui copii. Principiul vaselor comunicante func�ioneaz� �i �n istorie; acolo unde se face un gol se umple din alt� parte. Noi golim Europa de indo-europeni �i �i �nlocuim cu negri �i chinezi.

Nu e neap�rat r�u.

N.D.: Da, e bine pentru peste 1.000 de ani, c�nd se va na�te civiliza�ia urm�toare. Deocamdat�, e catastrofal.

La Summitul NATO de la Lisabona din 20 noiembrie Rusia va fi invitat� s� fac� parte din scutul antirachet� al Alia�ilor. Occidentul poate avea �ncredere �n Rusia?

N.D.: Cred c� da, fiindc� �i ru�ii se schimb�. Uita�i-v� la televizor cum arat� oponen�ii lui Putin �i ai regimului de la Kremlin: ei sunt la vedere �i arat� de parc� ar fi americani sau nem�i. Rusul e un european. Ru�ilor nu le mai trece prin cap s� fac� un r�zboi, ei se ocup� doar cu �antaje. Rusia nu se mai afl� pe lista marilor puteri.

�n cazul acesta �i Rom�nia ar trebui s� caute prietenia Rusiei?

N.D.: Rom�nia trebuie s� se team� de Rusia, fiindc� de sute de ani are poft� s� mu�te din to�i vecinii.Occidentalii nu �tiu c� Rusia p�n� la Petru cel Mare nici nu ajungea la Marea Neagr�, iar la Nistru a ajuns abia la 1792, deci noi n-am prea fost vecini cu Rusia.

Crede�i c� �n viitor Basarabia se va putea �ntoarce la Rom�nia? Cum ar trebui s� arate peisajul european pentru ca aceast� revenire s� aib� loc?

N.D.: Nu depinde de Europa, de frica Rusiei, Europa nu va admite nici un gest �n acest sens, dar eu cred c� Rom�nia trebuie s� fie mai curajoas� �i s� aib� un discurs public clar adresat basarabenilor: �Noi v� primim oric�nd vre�i s� veni�i". La un moment dat poate se va crea o mas� critic� �i o majoritate ar vota un referendum de reunire.

Nu crede�i c� �n aceast� arhitectur� conteaz�, �n afara UE, Ucraina �i Rusia?

N.D.: Cu Ucraina ar trebui s� fim prieteni buni, astfel �nc�t s� ne sus�in� �n planul reunirii cu Republica Moldova

Deci s� ced�m �n cazul diferendurilor pe care le mai avem cu Ucraina.

N.D.: Da. Rom�nia face treab� bun� �i cu cet��eniile pe care le d� basarabenilor, dar trebuie s� ajung� s� guverneze Republica Moldova. Ce-i drept, am guvernat-o destul de prost c�nd am avut-o, din 1918 p�n� �n 1940, fiindc� am considerat-o ca un fel de Siberie a Rom�niei. Dup� aceea publicitatea comunist� a folosit istoria celor 20 de ani spun�nd c� rom�nii n-au investit acolo, au trimis func�ionari corup�i etc. Oricum, e ilogic ca Basarabia s� nu se uneasc� cu Rom�nia, cum s-a �nt�mplat cu cele dou� Germanii. Eu, dac� a� fi fost destul de t�n�r s� pot fi pre�edintele Rom�niei, a� juca 100 la sut� cartea Basarabiei.

Ce-a�i fi f�cut?

N.D.: A� fi f�cut �n a�a fel �nc�t s� organizez un referendum de succes �n Republica Moldova.

Sunte�i membru PNL, liderii liberali se �nt�lnesc cu dvs.,v� cer sfatul?

N.D.: Nu. Eu, de c�nd cu alegerea lui Crin Antonescu de a merge bra� la bra� cu Mircea Geoan� �i cu PSD, m-am retras pe tu��. Nu-mi dau demisia din partid.

Cum ar trebui s� fie un lider liberal pentru a reda credibilitatea partidului?

N.D.: �n orice caz s� nu fie �n c�rd�ie cu liderii PSD, indiferent c� e Geoan� sau micul Titulescu, fiindc� �n spatele lor sunt umbrele lui Iliescu, Hrebenciuc, Cozm�nc�. PNL se spurc� al�turi de un partid care are pe con�tiin�� crimele de la revolu�ie.

Rom�nia pare s� fie mereu �ntr-o tranzi�ie incert�, o �ar� aflat� mereu �n �nt�rziere. Ce-i lipse�te pentru a recupera �nt�rzierea?

N.D.: Istoria ne-a fost foarte vitreg�: invaziile barbare s-au �ncheiat �n Occident �n jurul anului 900; �n Orient, c�ruia �i apar�inem, ele se termin� la 1200. C�nd treci de la o genera�ie la alta e nevoie de 150 de ani de adaptare, de incubare. Doar la ru�i exist� o dat� clar� a trecerii de la civiliza�ia bizantin� la cea occidental�: 1 ianuarie 1700, c�nd Petru cel Mare d� decretul prin care to�i boierii sunt obliga�i s�-�i taie barba �i s� se �mbrace dup� moda european�. Tot atunci se modernizeaz� armata �i, �ncet-�ncet, civiliza�ia occidental� p�trunde �n Orient. Rom�nia a mers mai repede, dar �n acest caz nu avem date concrete, schimbarea �ncepe �ns� dup� 1800: �n Transil�vania modernizarea se face prin Bi�serica greco-catolic�, iar �n prin�cipate prin �colile dom�ne�ti ale fanario�ilor. Dintre ��rile ortodoxe am recuperat cel mai repede.

Totu�i, oric�t de repede am merge, continu�m s� fim �n urma Ungariei, Poloniei, Cehiei?

N.D.: Ne-au oprit din cursa apropierii de Occident cei 50 de ani de comunism.

�i Polonia, �i Cehia, �i Ungaria au fost blocate de comunism, dar �i-au revenit mai repede. Pe noi ce ne-a oprit?

N.D.: Ele �nu e ortodoxe".

Ortodoxia ne �ine pe loc?

N.D.: Precis.

Se poate vorbi �n Rom�nia despre un tipar al liderilor politici?

N.D.: Da, �n orice caz din punct de vedere politic suntem �n stare s� d�m oameni foarte capabili. G�ndi�i-v� la familia Br�tienilor: o familie care timp de 100 de ani, de la 1848 p�n� la 1948, d� �ase mini�tri, patru premieri, plus cei mor�i �n �nchisori. Eu nu-i iubesc, dar sunt admirabili.

Face�i o analiz� genetic�?

N.D.: Nu, e un exerci�iu istoric. De la Basarab �ntemeietorul p�n� la Mircea cel B�tr�n, conduc�torii no�tri au fost dintr-o bucat�. Dup� aceea, de la fiul s�u ilegitim Radu Prasnaglava (prasnaglava �nseamn� prostul satului, nume dat probabil de boierii care ar fi vrut s� continue lupta cu turcii), liderii no�tri au stat cu fundul �n dou� luntri. Politica Rom�niei a fost dus� de domnitori care se schimbau mereu, dar �n acela�i timp cu putere egal�, �i de ga�ca marilor boieri, ce erau c�teva zeci de familii, care au acaparat tot mai multe p�m�nturi, inclusiv prin c�s�torii �ntre ei. Boierii erau de dou� feluri: unii care mizau pe ajutorul cre�tin, Ungaria, Austria, �n lupta cu turcii, �i ceilal�i care erau mai cumin�i �i care ziceau: puterile cre�tine nu ne ajut� cu adev�rat, sau c�nd ne ajut� vor s� ne m�n�nce, pe c�nd otomanul �i �ine cuv�ntul, nu vine cu moschei, ne las� boieriile noastre, ne las� biserica noastr�. Aceast� parte era majoritar�. Clasa politic� rom�neasc� a c�p�tat deci un fel de atavism de a fi mereu cu fundul �n dou� luntri.

Acesta e tiparul liderului rom�n?

N.D.: Da, a r�mas p�n� ast�zi. Clasa noastr� politic� se poart� de parc� ar fi descendent� din marii boieri.

�n acest moment, Rom�nia nu mai are nici un obiectiv na�ional, a intrat �n NATO �i �n UE �i se poart� ca un pensionar f�r� perspective. Care ar putea fi urm�toarea �int�?

N.D.: Dac� a� fi avut cu 20 de ani mai pu�in, a� fi candidat la pre�edin�ia ��rii �i primul meu obiectiv ar fi fost recuperarea Basarabiei. Aceasta ar trebui s� fie principala �int� a Rom�niei, apoi s� reu�im s� ne impunem �n UE.



Mda, are dreptate NG.

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

Si...ce?
Ar fi pentru prima data cand omul asta vorbeste prostii?

Voua chiar nu va e clar care va fi urmatoarea putere mondiala?
Si nu va fi ce ne inchipuim noi, la modul cum gindim acum.
Un alt gen de spiritualitate. Deci nu va mai fi ce a fost, ca spiritualitate.

S-au facut niste studii, si se stie. De aceea unii trag sforile ca disperatii sa nu fie asa. VA FI.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Cred ca,, n. dj.'' este nenea care a afirmat odata pe un post national tv ca romanii de la Oituz si Marasesti s-au sacrificat degeaba...nemtii tot i-ar fi macelarit...a avut oare dreptate...?
,,Pe aici nu se trece''...!

NU

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

N...u !?...NU...Asta e cuvintul...!

Fragment dintr-un interviu:

�Din pacate (si in context expresia este cu adevarat potrivita), Europa de maine va apartine arabilor si tiganilor ( dar cine le-a deschis portile si cine le ofera drepturi speciale, noi neamurile europene, sau alogenii care s-au infipt la putere? � nb )De aceea consideram ca cea mai grava crima facuta impotriva europenilor de bastina si a culturii europene este deschiderea larga a portilor Europei hoardelor barbare si hamesite de foame din Asia si Africa, hoarde care vor transforma Europa crestina, civilizata si prospera de astazi in Euro-Indo-Arabia de maine, in care urmasii nostri vor putea, probabil, supravietui pentru cateva generatii in �rezervatii��
Iar noi, europenii de rand, stam cu bratele incrucisate si ne vaicarim de toate ticalosiile care se petrec sub soare fara a intreprinde nimic. Asa incat ne meritam soarta, spre rusinea noastra, a tuturor !�
�INDO-EUROPENII SE SINUCID INCET, DAR SIGUR�
Am intrat deja intr-un nou Ev Mediu. Adica moare definitiv civilizatia occidentala
V.M.: Prin urmare se schimba in bine mersul istoriei?
Neagu Djuvara: Daca modelul este Imperiul Roman spre sf�rsit, c�nd nu
existau razboaie dec�t la periferie, �ntr-adevar semanam cu acesta. Dar ce ma
�ngrijoreaza pe mine este ca am intrat deja �ntr-un nou Ev Mediu. Adica, moare definitiv civilizatia occidentala. Incet, dar sigur.
V.M.: Care sunt simptomele?
Neagu Djuvara: Simptomele le simtim deja demult, printr-o dezordine morala care nu a existat niciodata. Va dau un singur exemplu: tineretul care se revolta astazi nu are absolut nici un ideal. Nu se revolta pentru un ideal, se revolta ca sa dar�me. Asta inseamna ca s-a stricat ceva. Tineretul, care in general trebuie considerat ca purtator de idealuri viitoare, chiar gresite, asa cum a fost cu comunismul, astazi nu mai are nici un ideal�
Al doilea simptom nevazut p�na acum: bizareria cu marea cotitura in arta si g�ndire (care in general se petrece cu zeci sau sute de ani dupa ce a cazut un imperiu) �n civilizatia occidentala a �nceput �ntre 1905-1913, deci �nainte de ivirea imperialismului american. De exemplu, �n sculptura, Br�ncu�i al nostru rupe complet tradi�ia care merge de la Michelangelo la Rodin. La fel �n muzica, unde dodecafonia, scoala de la Viena �i Bela Bartok, toate s�nt complet �n ruptura cu marea muzica de la Monteverdi si p�n� la Debussy. �n toate domeniile artei �i g�ndirii avem un viraj brutal la �nceputul veacului 20. Acesta ar fi semnul ca �ncepem un nou Ev Mediu.
Asta �nseamn� c� hegemonia american� , care asigur� un fel de pace mondial�, nu va dura cinci secole precum imperiul roman, ci probabil doar o suta de ani. G�nditi-v� c� doar pe parcursul unui secol Europa va deveni metisa. Mie imi este clar ca indo-europenii se sinucid �ncet, dar sigur. Adica nu mai fac copii, nu mai au nici o ambi�ie. De zeci de ani. Noi nu suportam un �atac� al lumii a treia. Dimpotriva, noi am creat un gol, pe care cei din lumea a treia, extrem de prolifici, vin sa-l umple.
V.M.: Si idealul Uniunii Europene ?
Neagu Djuvara: Tinerii nu prea stiu ce este idealul european. Tinerii nu �ntrev�d ce poate s� fie o Europa Unita. Nici eu nu o vad unita deloc, nu o vad cu un guvern si un presedinte. Mai cu seama daca intra �i Turcia, atunci Europa avorteaza.
V.M.: Sunteti foarte pesimist. Atunci ce viitor are civilizatia europeana care a dominat lumea vreme de cateva secole?
Neagu Djuvara: Tocmai de aceea este menita sa dispara. Asta este o lege universala. Cand ai avut atata splendoare de creativitate in stiinta si arta, precum si putere economica si politica ca sa te intinzi pe intregul glob terestru, trebuie sa platesti prin disparitie.
V.M.: Va disparea si Rom�nia, impreuna cu civilizatia europeana?
Neagu Djuvara: Bine �nteles. Daca noi am intrat at�t de t�rziu �ntr-o hora care se strica, ne stricam impreuna cu ea. Asta e clar.
V.M.: Trebuia s� nu intr�m �n hora asta? Avem vreo �ansa de sc�pare?
Neagu Djuvara: Nu, nici una. Dimpotriv�. Pu�inul de creativitate care ne r�m�ne �l vom dezvolta tot �n s�nul Europei. De cele mai multe ori, �nc� din trecut, talentele noastre cele mai mari nu s-au putut manifesta dec�t �n str�in�tate. Este ca un fel de blestem asupra acestei ��ri. �ncep�nd de la Cantemir, p�na la Eliade �i Cioran, to�i s-au remarcat �n str�in�tate.
V.M.: �n astfel de condi�ii, de ce sa mai ram�na tinerii rom�ni �n �ar� ?
Neagu Djuvara: Tocmai, nu numai ca �i sf�tuiesc s� stea aici, dar �i rog pe cei care sunt stabili�i deja �n str�in�tate s� se �ntoarc�, �n m�sura posibilului, pentru a crea o nou� elit� intelectual�, care s-o �nlocuiasc� pe cea de-acuma.
V.M.: De ce s-ar intoarce intr-o barca a carei scufundare tocmai ati descris-o?
Neagu Djuvara: Dar barca noastr� nu se duce mai la fund dec�t restul Europei, a�a c� mai bine s� se scufunde cu barca noastr� dec�t cu cea german� sau francez�
�SA TERMINAM CU �NMORM�NT�RILE COMPLICATE�
V.M.: Ce ati facut pe 1 Decembrie, de ziua nationala a Romaniei?
Neagu Djuvara: Am dat interviuri zic�nd un lucru care supara pe mai toata lumea: ca nu sunt de acord cu alegerea lui 1 Decembrie ca sarbatoare nationala. �n primul r�nd, nu este bine s� modifici la fiecare schimbare de regim o s�rb�toare na�ional�. Am avut timp de aproape un veac 10 Mai, care este ziua independen�ei ��rii. Prin urmare, data intr�rii Rom�niei �n concertul european. C� 10 Mai a coincis cu venirea prin�ului Carol, ceea ce i-a f�cut pe acei domni din 1990 sa se teama, �nteleg. Dar, pe de alt� parte, 1 Decembrie nu este data Rom�niei mari. Este data c�nd doua provincii, Transilvania �i Banat , au cerut s� intre �n Regatul Rom�niei. Cu doua zile �nainte ceruse Bucovina . Cu �ase zile �nainte ceruse Basarabia. �i toate patru au fost acceptate de �eful statului, adic� de Regele Ferdinand, la 24 Decembrie. Deci data c�nd s-a nascut Rom�nia Mare este 24 Decembrie, nu 1 Decembrie !
Pe de alta parte, mai exista un motiv foarte practic. O sarbatoare nationala e bine sa fie tinuta intr-un anotimp cu soare, in care vremea sa te indemne la bucurie, oamenii sa poata dansa in strada. Ce te faci la 1 Decembrie, c�nd se vad aburii vorbitorilor iesind din gura si cand bietii ostasi ingheata ?
V.M.: V-ati intors in Romania dupa 45 de ani de exil, in februarie 1990. Ati
scris ca in primele zile petrecute la Bucuresti v-ati tot intrebat: �Ce cauti aici, Neagule?�. Ati aflat raspunsul la intrebare?
Neagu Djuvara: (r�de limpede si cu pofta) Culmea este ca risc sa imi pun intrebarea si dupa 19 ani. Din c�nd in c�nd imi pun inca intrebarea asta si astazi. Dar constat�nd cu c�ta caldura sunt primit de tineret, consider ca nu m-am intors degeaba �n Tara .
C�nd am �ntocmit aceasta mica lucrare facuta �n graba si sub �ndemnul altora, caci nu am avut personal intentia sa scriu �Scurta istorie a rom�nilor povestita celor tineri�, ea s-a v�ndut in 39.000 de exemplare. Iar c�nd m-am oprit la o farmacie, un domn foarte amabil mi-a spus: �Ma iertati ca ma adresez Dumneavoastra, dar doream sa va multumesc. Am o fiica la liceu care avea o totala inapetenta pentru istorie; i-am cumparat cartea Dumneavoastra si de atunci e pasionata de istorie�. Acestea sunt lucruri care ma bucura si imi dau seama ca, totusi, nu am venit degeaba in Rom�nia.
V.M.: Sunteti patriot?
Neagu Djuvara: Patriot ? Asculta (pufneste furios). Nu merit sa-mi fie pusa o asemenea intrebare. Se intorcea cineva care nu e patriot ? Sotia mea, care e frantuzoaica, c�nd a vazut ce fac �n Romania a spus: �Trebuie sa ai patriotismul bine insurubat in cap ca sa suporti sa traiesti acolo�.
V.M.: De 19 ani tot suportati. Mai suportati mult?
Neagu Djuvara: Pai da. Voi suporta pana la moarte, asta e clar. Vreau sa fiu inmorm�ntat aici. Dar mi-as dori sa mor pe un vapor. C�nd nu voi mai putea sa scriu am sa �ncerc sa-mi gasesc un loc pe un vas cu p�nze care face �nconjurul lumii. Atunci, daca mori pe drum, te arunca �n mare. Sa terminam cu povestile acelea cu �nmormantari complicate, cu alaiuri si cu discursuri.
Din pacate (si in context expresia este cu adevarat potrivita), Europa de maine va apartine arabilor si tiganilor. De aceea consideram ca cea mai grava crima facuta impotriva europenilor de bastina si a culturii europene este deschiderea larga a portilor Europei hoardelor barbare si hamesite de foame din Asia si Africa, hoarde care vor transforma Europa crestina, civilizata si prospera de astazi in Euro-Indo-Arabia de maine, in care urmasii nostri vor putea, probabil, supravietui pentru cateva generatii in �rezervatii��
Iar noi, europenii de rand, stam cu bratele incrucisate si ne vaicarim de toate ticalosiile care se petrec sub soare fara a intreprinde nimic. Asa incat ne meritam soarta, spre rusinea noastra, a tuturor !

Prin gesturi de gelozie niciodata nu vom reinvia iubirea! Galina

Degeaba...amestecul raselor a fost promovat inca de pe vremea lui Alexandru Macedon...de ce...?

De la: Gaius_Baltar, la data 2010-11-21 20:57:18Degeaba...amestecul raselor a fost promovat inca de pe vremea lui Alexandru Macedon...de ce...?

Pentru ca ei cucereau teritorii si nu conta culoarea aborigenilor! Alexandru Macedon nu a ajuns sa cucereasca teritorii ale rasei galbene sau negre. Tinuturile cucrerite au fost: Siria, Libanul, Israelul, Egiptul, zona Irakului si Iranului, a Pakistanului si Indiei. S-au amestecat religii si obiceiuri.

Prin gesturi de gelozie niciodata nu vom reinvia iubirea! Galina

De la: ga_lin_a, la data 2010-11-21 21:18:53

De la: Gaius_Baltar, la data 2010-11-21 20:57:18Degeaba...amestecul raselor a fost promovat inca de pe vremea lui Alexandru Macedon...de ce...?

Pentru ca ei cucereau teritorii si nu conta culoarea aborigenilor! Alexandru Macedon nu a ajuns sa cucereasca teritorii ale rasei galbene sau negre. Tinuturile cucrerite au fost: Siria, Libanul, Israelul, Egiptul, zona Irakului si Iranului, a Pakistanului si Indiei. S-au amestecat religii si obiceiuri.

deci...,,globalizarea'' ..a inceput de atunci...

De la: Gaius_Baltar, la data 2010-11-21 20:57:18Degeaba...amestecul raselor a fost promovat inca de pe vremea lui Alexandru Macedon...de ce...?

hai mai domnu gaius chiar asa de naiv sunteti ... atunci cand esti stapan peste juma de continent de europa si juma de continent de asie pai fratele meu politica amestecului de rase devine religie ...ca daca nu se urca gandacii pe tine ...de-aia se insura machedonu cu ce printesa prindea ... sa se asigure ca ramane atat el cat si urmasii lui acolo ...in india si acum exista populatii care au in mitologia lor pe nasu machedonu

asa si acum ...nu puteau nemtii sa zica turcilor nu veniti in germania ...ca aveau nevoi de ei ...la fel si francezii cu algerienii , englezii cu indienii si pakistanezii..etc ...

dar dincolo de nevoia de mana de lucru ieftina care sa streseze piata fortei de munca autohtona , guvernele acestor tari erau cele care primeau noi colonisti pentru ca aveau firme care faceau afaceri in acele tari ...adica tu investesti la mine in tara si eu sa nu pot sa emigrez si sa ma bucur si eu de societatea la care cotizez ...hmmm miroase a revolte , a nationalism ....

de curand merkel a zis ca multiculturalismul european a murit ( sau ca a esuat ) ... nici nu a avut ca scop reusita , daca se dorea reusit nemtii investeau masiv in turcia , si la fel si francezii in algeria etc ... nu au investit pentru ca nu era rentabil ..rentabil era sa investesti in china ...de-aia o pocnit tot multiculturalismul asta ...din motive financiare caci acum se incearca o selectare a colonilor caci o parte din profituri merg acum in china ....astfel nu mai e rentabil sa investesti in germania ci in china => someri nemti =>presiune pe buget=>



cat despre interviul cu neagu djuvara ma simt un pic uimit sa vad ca il criticati desi la sfarsitul articolului scrie negru pe alb : litere si drept ...carevasazica conu djuvara nu-i istoric de meserie ci doar prin cultura ...asa ca orice ar zice nu puteti sa il criticam prea tare caci este in liga amatorilor ...de calibru recunosc ..dar ramane un amator care ( si spun asta in buna cunostinta de cauza caci i-am citit o mare parte din carti ) asemeni lui Iorga idealizeaza istoria ....ca o dovada in acest sens este si predilectia sa pentru negative istorice ( " ce ar fi fost daca nu s-ar fi ...") ...

o singura remarca as mai avea ...djuvara este acela care a criticat ca avem ziua de 1 decembrie ca zi nationala ...domnia sa zicea sa o avem vara , ca Franta sau SUA ca e mai bine asa ...deci un mic idealist bun pentru "istoria romanilor povestita copiilor "



numai bine

De la: Opris_Vasile123, la data 2010-11-21 21:38:21

De la: Gaius_Baltar, la data 2010-11-21 20:57:18Degeaba...amestecul raselor a fost promovat inca de pe vremea lui Alexandru Macedon...de ce...?

hai mai domnu gaius chiar asa de naiv sunteti ... atunci cand esti stapan peste juma de continent de europa si juma de continent de asie pai fratele meu politica amestecului de rase devine religie ...ca daca nu se urca gandacii pe tine ...de-aia se insura machedonu cu ce printesa prindea ... sa se asigure ca ramane atat el cat si urmasii lui acolo ...in india si acum exista populatii care au in mitologia lor pe nasu machedonu

asa si acum ...nu puteau nemtii sa zica turcilor nu veniti in germania ...ca aveau nevoi de ei ...la fel si francezii cu algerienii , englezii cu indienii si pakistanezii..etc ...

dar dincolo de nevoia de mana de lucru ieftina care sa streseze piata fortei de munca autohtona , guvernele acestor tari erau cele care primeau noi colonisti pentru ca aveau firme care faceau afaceri in acele tari ...adica tu investesti la mine in tara si eu sa nu pot sa emigrez si sa ma bucur si eu de societatea la care cotizez ...hmmm miroase a revolte , a nationalism ....



de curand merkel a zis ca multiculturalismul european a murit ( sau ca a esuat ) ... nici nu a avut ca scop reusita , daca se dorea reusit nemtii investeau masiv in turcia , si la fel si francezii in algeria etc ... nu au investit pentru ca nu era rentabil ..rentabil era sa investesti in china ...de-aia o pocnit tot multiculturalismul asta ...din motive financiare caci acum se incearca o selectare a colonilor caci o parte din profituri merg acum in china ....astfel nu mai e rentabil sa investesti in germania ci in china => someri nemti =>presiune pe buget=>



cat despre interviul cu neagu djuvara ma simt un pic uimit sa vad ca il criticati desi la sfarsitul articolului scrie negru pe alb : litere si drept ...carevasazica conu djuvara nu-i istoric de meserie ci doar prin cultura ...asa ca orice ar zice nu puteti sa il criticam prea tare caci este in liga amatorilor ...de calibru recunosc ..dar ramane un amator care ( si spun asta in buna cunostinta de cauza caci i-am citit o mare parte din carti ) asemeni lui Iorga idealizeaza istoria ....ca o dovada in acest sens este si predilectia sa pentru negative istorice ( " ce ar fi fost daca nu s-ar fi ...") ...

o singura remarca as mai avea ...djuvara este acela care a criticat ca avem ziua de 1 decembrie ca zi nationala ...domnia sa zicea sa o avem vara , ca Franta sau SUA ca e mai bine asa ...deci un mic idealist bun pentru "istoria romanilor povestita copiilor "



numai bine

,,de ce ''...d .e. c..e... ... el e vinovatul...!?

Parca era vorba de prostie....pardon....ortodoxie.....

De la Opris:
"...o singura remarca as mai avea ...djuvara este acela care a criticat ca avem ziua de 1 decembrie ca zi nationala ...domnia sa zicea sa o avem vara , ca Franta sau SUA ca e mai bine asa ...deci un mic idealist bun pentru "istoria romanilor povestita copiilor"

De la: _KARPOV, la data 2010-11-21 23:32:16

Parca era vorba de prostie....pardon....ortodoxie.
Djuvara e un privitor din afara la istoriile tarilor prin care a trecut si unde s-a nascut! Stai 23 de ani functionar in folosul altei tari apoi vii acasa sa mori si ca sa te recunoasca lumea de patriot, ii faci reclama sotiei frantuzoaice care iti descopera suferinta! E un om cultivat, e plin de argumente teoretice pentru care nu a facut nici un efort efectiv ca sa putem spune: "a incercat"!
Teoria cu religia ortodoxa a fost lansata cu mult timp inainte, nu e originala din capul lui Djuvara! Pentru ca a avut mult timp sa se informeze (si nu e numai cazul lui), ca si altii preiau teme, le dezvolta apoi le incalcesc pentru ca cititorul sa gandeasca mult pana descopera ce a vrut sa spuna in realitate. Religia ortodoxa nu a fost chiar asa mare impediment avand in vedere ca s-au creat conditiile si ne-a vizitat Papa Ioan Paul al II-lea. Deci de cativa ani buni s-a trecut cu vederea peste acest obstacol. Mai degraba ar trebui gasite cauzele adevarate cum ar fi (ne)dezvoltarea economiei, politica externa si politica de aparare.

Prin gesturi de gelozie niciodata nu vom reinvia iubirea! Galina

De la: Opris_Vasile123, la data 2010-11-21 21:38:21

De la: Gaius_Baltar, la data 2010-11-21 20:57:18Degeaba...amestecul raselor a fost promovat inca de pe vremea lui Alexandru Macedon...de ce...?

hai mai domnu gaius chiar asa de naiv sunteti ... atunci cand esti stapan peste juma de continent de europa si juma de continent de asie pai fratele meu politica amestecului de rase devine religie ...ca daca nu se urca gandacii pe tine ...de-aia se insura machedonu cu ce printesa prindea ... sa se asigure ca ramane atat el cat si urmasii lui acolo ...in india si acum exista populatii care au in mitologia lor pe nasu machedonu

asa si acum ...nu puteau nemtii sa zica turcilor nu veniti in germania ...ca aveau nevoi de ei ...la fel si francezii cu algerienii , englezii cu indienii si pakistanezii..etc ...

dar dincolo de nevoia de mana de lucru ieftina care sa streseze piata fortei de munca autohtona , guvernele acestor tari erau cele care primeau noi colonisti pentru ca aveau firme care faceau afaceri in acele tari ...adica tu investesti la mine in tara si eu sa nu pot sa emigrez si sa ma bucur si eu de societatea la care cotizez ...hmmm miroase a revolte , a nationalism ....

de curand merkel a zis ca multiculturalismul european a murit ( sau ca a esuat ) ... nici nu a avut ca scop reusita , daca se dorea reusit nemtii investeau masiv in turcia , si la fel si francezii in algeria etc ... nu au investit pentru ca nu era rentabil ..rentabil era sa investesti in china ...de-aia o pocnit tot multiculturalismul asta ...din motive financiare caci acum se incearca o selectare a colonilor caci o parte din profituri merg acum in china ....astfel nu mai e rentabil sa investesti in germania ci in china => someri nemti =>presiune pe buget=>



cat despre interviul cu neagu djuvara ma simt un pic uimit sa vad ca il criticati desi la sfarsitul articolului scrie negru pe alb : litere si drept ...carevasazica conu djuvara nu-i istoric de meserie ci doar prin cultura ...asa ca orice ar zice nu puteti sa il criticam prea tare caci este in liga amatorilor ...de calibru recunosc ..dar ramane un amator care ( si spun asta in buna cunostinta de cauza caci i-am citit o mare parte din carti ) asemeni lui Iorga idealizeaza istoria ....ca o dovada in acest sens este si predilectia sa pentru negative istorice ( " ce ar fi fost daca nu s-ar fi ...") ...

o singura remarca as mai avea ...djuvara este acela care a criticat ca avem ziua de 1 decembrie ca zi nationala ...domnia sa zicea sa o avem vara , ca Franta sau SUA ca e mai bine asa ...deci un mic idealist bun pentru "istoria romanilor povestita copiilor "



numai bine

Asa cu tupeu.Da-te la ei.Zii ca zici bine.

De la: _ioana_dark_, la data 2010-11-21 20:24:43Si...ce?
Ar fi pentru prima data cand omul asta vorbeste prostii?

De unde �tii tu c� omul acesta vb prosti ? Argumenteaz� !
S� nu-mi spui c� o fi �i asta mason ... �i are ce are cu ortodoxia !

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

De la: Dorinel, la data 2010-11-22 10:44:47

De la: _ioana_dark_, la data 2010-11-21 20:24:43Si...ce?
Ar fi pentru prima data cand omul asta vorbeste prostii?

De unde �tii tu c� omul acesta vb prosti ? Argumenteaz� !
S� nu-mi spui c� o fi �i asta mason ... �i are ce are cu ortodoxia !

Neagu Djuvara nu este mason.Am g�sit o minunat� defini�ie a masoneriei dat� de marele istoric arom�n Neagu Djuvara:
Citat:
Ce era masoneria? Este un lucru destul de greu de explicat, fiindc� mult� vreme masoneria s-a acoperit cu un v�l de mister, �n Evul Mediu, cei care cl�deau ves*titele catedrale �i care �nv��au din tat� �n fiu, sau de la maestru la ucenic secretele construc�iei, au creat ni�te societ��i secrete pentru ca numai ei s� cunoasc� tainele meseriei. �i pe fran�uze�te �franc-macon" �nseamn� �zidar liber". Ei formau companii care se plimbau �n toat� �ara �i cl�deau la comand� ce li se cerea, dar nu voiau s� dest�inuie dec�t dup� o ucenicie foarte lung� secretele meseriei lor. Acest cuv�nt de francmason a fost preluat pe la �nceputul secolului al XVIII-lea de un pastor anglican care �nfiin�eaz� o nou� societate secret�. Societatea nu avea drept scop nici zid�ria, nici arhitectura, ci d�r�marea unei societ��i mult prea dominate de aristocra�ie �i de Biserica catolic�. S-au n�scut deci, mai �nt�i �n Anglia, apoi foarte repede s-au r�sp�ndit pe continent, societ��i secrete care aveau scopul, pe de o parte, de a sl�bi puterea Bisericii prea voluntare a catolicilor (care controla �n mare m�sur� educa�ia copiilor �i avea o influen�� prea puter*nic� asupra guvernelor), iar, pe de alt� parte, de a dis*truge monopolul aristocra�iei asupra guvernelor. Se pare c� masoneria a jucat un rol important �n izbucnirea revo*lu�iei franceze de la 1789. Este o chestiune controversat�, dar cred c� e mult� dreptate �n aceast� tez�, de n-ar fi dec�t o singur� dovad�: toate caietele de dolean�e � cerin*�ele de reform� adresate, din toate provinciile Fran�ei, regelui Ludovic al XVI-lea � se asem�nau ca �i c�nd ar fi fost scrise de aceea�i m�n� secret�, iar singura explica�ie plauzibil� este c� toate au fost redactate �n lojile masoni*ce �i apoi preluate de deputa�ii St�rii a Treia, care ajung la Paris.

Prin gesturi de gelozie niciodata nu vom reinvia iubirea! Galina

Mie imi place foarte mult cum si-a justificat logica domnul Djuvara

"Rep:Ortodoxia ne �ine pe loc?
N.D.: Precis."

Ok,omul pare sigur pe ce spune. .Cum naiba sa nu il crezi ? .Ura,bine ca nu ne tine pe loc prostia noastra,setea noastra de demagogie,atractia catre zbierete scandaluri si senzational,resemnarea mioritica ,lenea sau frica de a actiona. Atunci era mult mai grav. Daca este doar ortodoxia hai sa devenim atei ,protestanti sau catolici si precis o sa infloreasca Romania ca prin miracol.

De la: ga_lin_a, la data 2010-11-22 11:47:33
Neagu Djuvara nu este mason.

V-a spus el ?...

aaaa, oare ala, ginerele lui basescu, de asta a schimbat religia...?

De la: vaneamarin, la data 2010-11-22 14:21:43

De la: ga_lin_a, la data 2010-11-22 11:47:33
Neagu Djuvara nu este mason.

V-a spus el ?...

Nu, am cautat eu si ca sa va conving din ceea ce am aflat iata putina biografie. daca descoperiti ceva "abscons", ne scrieti, nu?:
Neagu Djuvara s-a n�scut la București la 18 august 1916!!!,�ntr-o familie aristocrat� de origine arom�n�, așezat� �n ț�rile rom�ne la sf�rșitul secolului al XVIII-lea și care a dat mulți oameni politici, diplomați și universitari. Tat�l s�u, Marcel Djuvara, șef de promoție la Politehnica din Berlin-Charlottenburg �n 1906, a murit c�pitan de Geniu �n armata rom�n� �n cursul marii epidemii de grip� spaniol� din 1918. Tinca Gr�dișteanu, mama sa, aparținea ultimei generații dintr-un neam de mari boieri munteni.

Neagu Djuvara și-a f�cut studiile la Paris, licențiat �n litere la Sorbona (istorie, 1937) și doctor �n drept (Paris, 1940). A luat parte la campania din Basarabia și Transnistria ca elev-ofițer de rezerv� (iunie - noiembrie 1941), fiind r�nit aproape de Odesa[3].

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe �n mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm �n dimineața zilei de 23 august 1944, �n leg�tur� cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietic�, reprezentat� de doamna Kollontai. Numit secretar de legație la Stockholm de guvernul S�n�tescu, va r�m�ne �n Suedia p�n� �n septembrie 1947, c�nd comuniștii preiau și acest minister.

Implicat �n procesele politice din toamna lui 1947, hot�r�ște s� r�m�n� �n exil, milit�nd p�n� �n 1961 �n diverse organizații al exilului rom�nesc (secretar general al Comitetului de Asistenț� a Refugiaților Rom�ni, la Paris; ziaristic�; Radio Europa Liber�; secretar general al Fundației Universitare �Carol I�).

�n 1961, pleac� �n Africa, �n Republica Niger, unde va sta dou�zeci și trei de ani �n calitate de consilier diplomatic și juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Str�ine și, concomitent, profesor de drept internațional și de istorie economic�, la Universitatea din Niamey.

�ntre timp, reluase studiile de filosofie la Sorbona. �n mai 1972, obține doctoratul de stat (docența) la Sorbona cu o tez� de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog și filozof Raymond Aron; mai t�rziu, obține și o diplom� a prestigiosului Institut na�ional de limbi �i civiliza�ii orientale de la Paris (INALCO).

Din 1984 este secretar general al Casei Rom�nești de la Paris, p�n� dup� decembrie 1989, c�nd se �ntoarce �n țar�. Din 1991 �n 1998 este profesor - asociat la Universitatea din București. E membru de onoare al Institutului de Istorie �A.D. Xenopol� din Iași și a Institutului de Istorie �N. Iorga� din București.

A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinul național �Serviciul Credincios� și cu �Ordre des Arts et des Lettres� �n grad de Ofițer.

Prin gesturi de gelozie niciodata nu vom reinvia iubirea! Galina

De la: vaneamarin, la data 2010-11-22 14:19:26Mie imi place foarte mult cum si-a justificat logica domnul Djuvara

"Rep:Ortodoxia ne �ine pe loc?
N.D.: Precis."

Ok,omul pare sigur pe ce spune. .Cum naiba sa nu il crezi ? .Ura,bine ca nu ne tine pe loc prostia noastra,setea noastra de demagogie,atractia catre zbierete scandaluri si senzational,resemnarea mioritica ,lenea sau frica de a actiona. Atunci era mult mai grav. Daca este doar ortodoxia hai sa devenim atei ,protestanti sau catolici si precis o sa infloreasca Romania ca prin miracol.

Logica! Logica salasluia de mult timp in capul lui dar nu a avut ocazia s-o faca cunoscuta! De aceea nu mai coincide logica cu realitatea atat de frumos descrisa de Dvs!

Prin gesturi de gelozie niciodata nu vom reinvia iubirea! Galina

De la: 9am243736, la data 2010-11-22 14:28:48aaaa, oare ala, ginerele lui basescu, de asta a schimbat religia...?

A spus si daca era crestin catolic? De dragul unei fiice a presedintelui te faci si budist! Ce mai poti pierde prin exprimarea religiei, cand s-ar putea sa nu creada decat in profitul material?

Prin gesturi de gelozie niciodata nu vom reinvia iubirea! Galina

De la: ga_lin_a, la data 2010-11-22 14:42:35

De la: 9am243736, la data 2010-11-22 14:28:48aaaa, oare ala, ginerele lui basescu, de asta a schimbat religia...?

A spus si daca era crestin catolic? De dragul unei fiice a presedintelui te faci si budist! Ce mai poti pierde prin exprimarea religiei, cand s-ar putea sa nu creada decat in profitul material?

a spus ceva, nu retin... era vorba ca nu vroia sa ramana pe loc, ca ginere parca nu mai este...

De la: ga_lin_a, la data 2010-11-22 14:37:04

De la: vaneamarin, la data 2010-11-22 14:21:43

De la: ga_lin_a, la data 2010-11-22 11:47:33
Neagu Djuvara nu este mason.

V-a spus el ?...

Nu, am cautat eu si ca sa va conving din ceea ce am aflat iata putina biografie. daca descoperiti ceva "abscons", ne scrieti, nu?:
Neagu Djuvara s-a n�scut la București la 18 august 1916!!!,�ntr-o familie aristocrat� de origine arom�n�, așezat� �n ț�rile rom�ne la sf�rșitul secolului al XVIII-lea și care a dat mulți oameni politici, diplomați și universitari. Tat�l s�u, Marcel Djuvara, șef de promoție la Politehnica din Berlin-Charlottenburg �n 1906, a murit c�pitan de Geniu �n armata rom�n� �n cursul marii epidemii de grip� spaniol� din 1918. Tinca Gr�dișteanu, mama sa, aparținea ultimei generații dintr-un neam de mari boieri munteni.

Neagu Djuvara și-a f�cut studiile la Paris, licențiat �n litere la Sorbona (istorie, 1937) și doctor �n drept (Paris, 1940). A luat parte la campania din Basarabia și Transnistria ca elev-ofițer de rezerv� (iunie - noiembrie 1941), fiind r�nit aproape de Odesa[3].

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe �n mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm �n dimineața zilei de 23 august 1944, �n leg�tur� cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietic�, reprezentat� de doamna Kollontai. Numit secretar de legație la Stockholm de guvernul S�n�tescu, va r�m�ne �n Suedia p�n� �n septembrie 1947, c�nd comuniștii preiau și acest minister.

Implicat �n procesele politice din toamna lui 1947, hot�r�ște s� r�m�n� �n exil, milit�nd p�n� �n 1961 �n diverse organizații al exilului rom�nesc (secretar general al Comitetului de Asistenț� a Refugiaților Rom�ni, la Paris; ziaristic�; Radio Europa Liber�; secretar general al Fundației Universitare �Carol I�).

�n 1961, pleac� �n Africa, �n Republica Niger, unde va sta dou�zeci și trei de ani �n calitate de consilier diplomatic și juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Str�ine și, concomitent, profesor de drept internațional și de istorie economic�, la Universitatea din Niamey.

�ntre timp, reluase studiile de filosofie la Sorbona. �n mai 1972, obține doctoratul de stat (docența) la Sorbona cu o tez� de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog și filozof Raymond Aron; mai t�rziu, obține și o diplom� a prestigiosului Institut na�ional de limbi �i civiliza�ii orientale de la Paris (INALCO).

Din 1984 este secretar general al Casei Rom�nești de la Paris, p�n� dup� decembrie 1989, c�nd se �ntoarce �n țar�. Din 1991 �n 1998 este profesor - asociat la Universitatea din București. E membru de onoare al Institutului de Istorie �A.D. Xenopol� din Iași și a Institutului de Istorie �N. Iorga� din București.

A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinul național �Serviciul Credincios� și cu �Ordre des Arts et des Lettres� �n grad de Ofițer.

Eu nu am spus ca este mason, ci doar ca nu aveti dumneavoastra cum sa stiti daca este sau nu mason.In general masoneria nu se trece in CV.

De la: vaneamarin, la data 2010-11-22 14:19:26Mie imi place foarte mult cum si-a justificat logica domnul Djuvara

"Rep:Ortodoxia ne �ine pe loc?
N.D.: Precis."

Ok,omul pare sigur pe ce spune. .Cum naiba sa nu il crezi ? .Ura,bine ca nu ne tine pe loc prostia noastra,setea noastra de demagogie,atractia catre zbierete scandaluri si senzational,resemnarea mioritica ,lenea sau frica de a actiona. Atunci era mult mai grav. Daca este doar ortodoxia hai sa devenim atei ,protestanti sau catolici si precis o sa infloreasca Romania ca prin miracol.

Omul a spus c� unul din factorii care ne-au �inut pe loc este ortodoxia, nu numai ortodoxia.
C� mai sunt �i factorii men�iona�i de tine, nimic de zis �n plus.

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

De la: vaneamarin, la data 2010-11-22 14:51:50

De la: ga_lin_a, la data 2010-11-22 14:37:04

De la: vaneamarin, la data 2010-11-22 14:21:43

De la: ga_lin_a, la data 2010-11-22 11:47:33
Neagu Djuvara nu este mason.

V-a spus el ?...

Nu, am cautat eu si ca sa va conving din ceea ce am aflat iata putina biografie. daca descoperiti ceva "abscons", ne scrieti, nu?:
Neagu Djuvara s-a n�scut la București la 18 august 1916!!!,�ntr-o familie aristocrat� de origine arom�n�, așezat� �n ț�rile rom�ne la sf�rșitul secolului al XVIII-lea și care a dat mulți oameni politici, diplomați și universitari. Tat�l s�u, Marcel Djuvara, șef de promoție la Politehnica din Berlin-Charlottenburg �n 1906, a murit c�pitan de Geniu �n armata rom�n� �n cursul marii epidemii de grip� spaniol� din 1918. Tinca Gr�dișteanu, mama sa, aparținea ultimei generații dintr-un neam de mari boieri munteni.

Neagu Djuvara și-a f�cut studiile la Paris, licențiat �n litere la Sorbona (istorie, 1937) și doctor �n drept (Paris, 1940). A luat parte la campania din Basarabia și Transnistria ca elev-ofițer de rezerv� (iunie - noiembrie 1941), fiind r�nit aproape de Odesa[3].

Intrat prin concurs la Ministerul de Externe �n mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm �n dimineața zilei de 23 august 1944, �n leg�tur� cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietic�, reprezentat� de doamna Kollontai. Numit secretar de legație la Stockholm de guvernul S�n�tescu, va r�m�ne �n Suedia p�n� �n septembrie 1947, c�nd comuniștii preiau și acest minister.

Implicat �n procesele politice din toamna lui 1947, hot�r�ște s� r�m�n� �n exil, milit�nd p�n� �n 1961 �n diverse organizații al exilului rom�nesc (secretar general al Comitetului de Asistenț� a Refugiaților Rom�ni, la Paris; ziaristic�; Radio Europa Liber�; secretar general al Fundației Universitare �Carol I�).

�n 1961, pleac� �n Africa, �n Republica Niger, unde va sta dou�zeci și trei de ani �n calitate de consilier diplomatic și juridic al Ministerului nigerian al Afacerilor Str�ine și, concomitent, profesor de drept internațional și de istorie economic�, la Universitatea din Niamey.

�ntre timp, reluase studiile de filosofie la Sorbona. �n mai 1972, obține doctoratul de stat (docența) la Sorbona cu o tez� de filosofie a istoriei, sub conducerea cunoscutului sociolog și filozof Raymond Aron; mai t�rziu, obține și o diplom� a prestigiosului Institut na�ional de limbi �i civiliza�ii orientale de la Paris (INALCO).

Din 1984 este secretar general al Casei Rom�nești de la Paris, p�n� dup� decembrie 1989, c�nd se �ntoarce �n țar�. Din 1991 �n 1998 este profesor - asociat la Universitatea din București. E membru de onoare al Institutului de Istorie �A.D. Xenopol� din Iași și a Institutului de Istorie �N. Iorga� din București.

A fost decorat cu Marea Cruce a Ordinul național �Serviciul Credincios� și cu �Ordre des Arts et des Lettres� �n grad de Ofițer.

Eu nu am spus ca este mason, ci doar ca nu aveti dumneavoastra cum sa stiti daca este sau nu mason.In general masoneria nu se trece in CV.

Eu cunosc un personaj de pe acest forum care �i-a trecut �n CV c� este mason ... �tim noi cine !

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

De la: Dorinel, la data 2010-11-22 14:52:29

De la: vaneamarin, la data 2010-11-22 14:19:26Mie imi place foarte mult cum si-a justificat logica domnul Djuvara

"Rep:Ortodoxia ne �ine pe loc?
N.D.: Precis."

Ok,omul pare sigur pe ce spune. .Cum naiba sa nu il crezi ? .Ura,bine ca nu ne tine pe loc prostia noastra,setea noastra de demagogie,atractia catre zbierete scandaluri si senzational,resemnarea mioritica ,lenea sau frica de a actiona. Atunci era mult mai grav. Daca este doar ortodoxia hai sa devenim atei ,protestanti sau catolici si precis o sa infloreasca Romania ca prin miracol.

Omul a spus c� unul din factorii care ne-au �inut pe loc este ortodoxia, nu numai ortodoxia.
C� mai sunt �i factorii men�iona�i de tine, nimic de zis �n plus.

Ei Dorinele ,este un fel de joaca a la Freud .Pai de ce dracu este John asa in prezent ? Ia sa vedem,poate il abuza tac'su in tinerete,poate era indragostit de ma'sa ,poate il pipaia vecina de la doi ....Noi de ce suntem asa ?Pai poate este ortodoxia,poate influenta turca,poate comunismul de un anumit tip ,poate pozitia geografica ,poate republica, poate evreii ,poate tiganii ,poate masoneriile sau finantele mondiale....

Nu ortodoxia ne-a tinut in loc. Sint alti factori.
Unul din cei mai importanti, sintem sabotati. La modul cel mai perfid si hotarit. Deja iese la iveala.
Cind vorbesti de ceva pozitiv in legatura cu tara sau rominismul, sar ca ulii diversi. ori sint romini care se simt bine in mocirla, ori pur si simplu dusmani.
Eram ortodoxi cind eram a 4-a tara din Europa si a 16- a in lume. Sau in deceniile 7-8 cind eram in primele 10-20 tari la diverse produse in lume.
Sau in perioada de expansiune ale celor 3 imperii, si le-am tinut la respect. Tot ortodoxi eram si fara rege.

Cine nu cunoaste aceste date, e lucrat bine de aceasta dusmanie impotriva tarii noastre si a poporului nostru. eu cu greu le-am rememorat, din aceasta mare de ura.
Cind spui continuu, ce timpiti sint rominii, chiar s-ar putea sa se realizeze pe ici pe colo.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

eram ortodoxi si mai putin analisti... astazi toata lumea face analize peste analize si nu muceste nimeni...