Sa nu uitam niciodata marii poeti romani

George Cosbuc
Nascut la 20 septembrie 1866 la Hordou ; decedat la 9 mai 1918 la Bucuresti

a fost un poet roman din Transilvania, membru titular al Academiei Romane din anul 1916.

1. Primii ani

1866-09-20 Se naste George Cosbuc la Hordou-Nasaud (astazi Cosbuc), al optulea din cei 12 copii ai preotului Sebastian si al preotesei Maria Cosbuc. Copilaria si-o petrece intr-o asezare sateasca cu un folclor bogat si cu o natura palpitanta, aspecte care ii vor influenta opera de mai tarziu.

1873 - 1876 Copilul Cosbuc urmeaza cursurile primare la diferite scoli - Hordou, Salva, Telciu si Nasaud.

1876 - 1884 Cosbuc urmeaza studiile liceale la Nasaud. Liceanul citeste mult si gandeste adanc asupra lecturii. Activeaza la Societatea de lectura "Virtus romana rediviva" a elevilor, devine vicepresedinte si apoi presedintele ei si imprima zeci de pagini originale si traduceri in publicatia societatii "Muza someseana". Numarul poeziilor lecturate se ridica la 150 si cel al versurilor publicate in revista manuscrisa la 50 de creatii. Intr-un fel, ele sunt un tip de exercitiu benefic. In germene se gasesc aici directiile fundamentale ale drumului poetului, traducatorului si evocatorului de fresce ale razboiului.
2. Debut

1884 toamna... In fata tatalui sau, evita sa se inscrie la seminarul greco-catolic din Gherla, spre a deveni preot, si atunci se inscrie la Facultatea de Filosofie din Cluj. Continua sa scrie poezii si isi face debutul literal cu Filozofii si Plugarii la gazeta Tribuna din SIbiu, condusa de I. Slavici. Moment important in destinul sau poetic.

1886 Retragerea de la facultate din cauza lipsurilor materiale.
3. Gazetar

1887 august . Cosbuc devine redactor la Tribuna, datorita lui I. Slavici, care abordeaza in cadrul discutiilor o multitudine de probleme de teorie literara. O etapa rodnica, soldata cu publicarea a 55 de poezii (originale sau traduceri). Devine foarte cunoscut in Transilvania.

1889 Aparitia poemului Nunta Zamfirei in Tribuna (nr 108). Moment inaltin in cariera poetica.
4. Perioada Bucuresteana

1890 La chemarea lui Titu Maiorescu se stabileste in Bucuresti. Primeste postul de "desemnator-adjunct" la Ministerul Cultelor, din care, fiindca nu i se potrivea firii sale, va demisiona la scurta vreme. Colaboreaza la diferite reviste literare si duce o viata agitata.
5. Balade si idile. Fire de tort

1893 Cosbuc publica prima culegere de poezii originale prin volumul Balade si idile. Cartea marcheaza un moment important in evolutia sa artistica si in dezvoltarea literaturii romane. Prin poemul "In opressores", poetul se afla printre memorandisti cu prilejul procesului "Memorandului" desfasurat in Cluj.
6. Conduc�ƒtor de reviste

1894 - 1896 Impreuna cu I. Slavici si I.L. Caragiale, editeaza revista Vatra. Publica aici, printre altele, poeziile "In opressores" si "Noi vrem pamant".

1895 Casatoria lui Cosbuc cu Elena Sfetea, avand binecuvantarea parintilor. Se naste singurul baiat al scriitorului, Alexandru.

1896 Apare "Fire de tort", a doua culegere de versuri originale. Da la tipar traducerile "Mazepa" de Byron, "Georgicele" , "Eneida" de Virgiliu.
7. Traducator

1897 Reeditarea volumului "Balade si idile", din care, nemotivat, omite cateva poezii de o mare frumusete.
In acest an, publica mai multe traduceri din creatia universala, intrate in ciclul literaturii romane. Poetul are concomitent serioase preocupari privind dezvoltarea presei romanesti. Conduce revista "Foaia interesanta" (1897) si face parte din colectivul redactional al periodicului "Albina" (din 1897), publicatie dedicata culturalizarii poporului. In aceasta privinta publica zeci de articole.

1899 Publica cartile : "Razboiul nostru pentru neatarnare" si "Povestea unei coroane de otel", in care evoca cu patos luptele eroice ale ostasilor nostri.

1900 Cosbuc este ales membru corespondent al Academiei Romane. Se hotaraste sa traduca Divina Comedie de Dante Aligheri

1901 Cosbuc, impreuna cu Vlahuta, editeaza revista "Samanatorul", conceputa ca descendenta a revistelor patriotice mai vechi; Dacia literara (1840), Tribuna (Sibiu). Scopul declarat : dezvoltarea traditiilor sanatoase ale presei romanesti, realizarea unitatii scriitorilor, aproprierea lor de popor. Dupa un rastimp, cei doi scriitori parasesc conducerea si publicatia, care, sub autoritatea altor intelectuali, abandoneaza orientarea initiala.

1902 I se tipareste cea de-a treia culegere de versuri originale : "Ziarul unui pierde vara".
Primeste postul de referendar la Casa Scoalelor. Un timp este coleg cu Al. Vlahuta, M. Sadoveanu, Emil Garleanu.
Pentru a face o traducere fidela a Divinei Comedii, dupa original, incepe sa invete serios limba italiana, intreprinde o calatorie mai lunga in Italia si sta mai multe saptamani in statiunea balneara Riva.

1904 Tipareste culegerea de versuri patriotice "Cantece de vitejie".
Lucreaza intens la traducerea Divinei Comedii. In colaborare cu Ioan Gorun si Ilarie Chendi, scoaterevista "Viata literara".

1907 Are neplaceri din cauza publicarii poemului manifest "Noi vrem pamant", care se raspandise in foi volante in masa rasculatilor. Alte doua poezii ale sale reflecta framantarile sociale ale vremii : "Pamantul uitarii" si "Parabola semanatorului".

1908 Reintoarcere pe pamanturile natale, unde este primit ca un apostol.

1910 Publicarea traducerii dramei "Don Carlos" de Fr. Schiller.

1912 Petrece timp de 6 saptamani in Italia, intreprinde studii dantesti in biblioteca din Florenta. Printre lucrarile sale, a ramas un material cu comentarii dantesti care se va publica peste ani, abia in 1963, 1964

1913 Primirea sarbatoreasca la Nasaud, cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la infiintarea gimnaziului.
8. Razboiul si pierderea fiului

1914 Declansarea primului razboi mondial. Poetul deplange (in poezia Morti-pentru cine ?) trimiterea romanilor in razboi de catre autoritatile Impreiului Austro-Ungar.

1915 Moartea fiului Alexandru, student si tanar talentat, intr-un accident de automobil la Balesti, in Oltenia. Durerea este coplesitoare si poetul nu-si va mai putea reveni.Isi gaseste refugiul in opera danteasca. Descumpanit, nu poate participa la marea adunare a transilvanenilor si bucovinenilor din toamna, dar trimite o scrisoare in care condamna actiunile dusmanoase ale Impreriului Austro-Ungar fata de romani.
9. Academia Romana

1916 Alegerea ca membru activ al Academiei Romane.
10. Moartea

1918-05-09 Moare scriitorul George Cosbuc la numai 51 de ani, fiind inmormantat in cimitirul Serban Voda - Bellu, langa fiul sau Alexandru, si in vecinatatea marilor scriitori M. Eminescu, I.L. Caragiale s.a.
11. Post mortem

1924 - 1932 Apare "Divina Comedie" de Dante Aligheri. Traducere de G. Cosbuc. Editie ingrijita si comentata de Ramiro Ortiz, Vol I-II

1943 Moare sotia poetului.

1966 Se publica "Odissea" de Homer. Traducerea de G. Cosbuc. Editie ingrijita de Iuliu Sfetea si St. Cazimir, cu un studiu introductiv de St. Cazimir, vol I-II, Bucuresti.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: IPU, la data 2010-05-25 10:25:46George Cosbuc
Nascut la 20 septembrie 1866 la Hordou ; decedat la 9 mai 1918 la Bucuresti

a fost un poet roman din Transilvania, membru titular al Academiei Romane din anul 1916.

1. Primii ani

1866-09-20 Se naste George Cosbuc la Hordou-Nasaud (astazi Cosbuc), al optulea din cei 12 copii ai preotului Sebastian si al preotesei Maria Cosbuc. Copilaria si-o petrece intr-o asezare sateasca cu un folclor bogat si cu o natura palpitanta, aspecte care ii vor influenta opera de mai tarziu.

1873 - 1876 Copilul Cosbuc urmeaza cursurile primare la diferite scoli - Hordou, Salva, Telciu si Nasaud.

1876 - 1884 Cosbuc urmeaza studiile liceale la Nasaud. Liceanul citeste mult si gandeste adanc asupra lecturii. Activeaza la Societatea de lectura "Virtus romana rediviva" a elevilor, devine vicepresedinte si apoi presedintele ei si imprima zeci de pagini originale si traduceri in publicatia societatii "Muza someseana". Numarul poeziilor lecturate se ridica la 150 si cel al versurilor publicate in revista manuscrisa la 50 de creatii. Intr-un fel, ele sunt un tip de exercitiu benefic. In germene se gasesc aici directiile fundamentale ale drumului poetului, traducatorului si evocatorului de fresce ale razboiului.
2. Debut

1884 toamna... In fata tatalui sau, evita sa se inscrie la seminarul greco-catolic din Gherla, spre a deveni preot, si atunci se inscrie la Facultatea de Filosofie din Cluj. Continua sa scrie poezii si isi face debutul literal cu Filozofii si Plugarii la gazeta Tribuna din SIbiu, condusa de I. Slavici. Moment important in destinul sau poetic.

1886 Retragerea de la facultate din cauza lipsurilor materiale.
3. Gazetar

1887 august . Cosbuc devine redactor la Tribuna, datorita lui I. Slavici, care abordeaza in cadrul discutiilor o multitudine de probleme de teorie literara. O etapa rodnica, soldata cu publicarea a 55 de poezii (originale sau traduceri). Devine foarte cunoscut in Transilvania.

1889 Aparitia poemului Nunta Zamfirei in Tribuna (nr 108). Moment inaltin in cariera poetica.
4. Perioada Bucuresteana

1890 La chemarea lui Titu Maiorescu se stabileste in Bucuresti. Primeste postul de "desemnator-adjunct" la Ministerul Cultelor, din care, fiindca nu i se potrivea firii sale, va demisiona la scurta vreme. Colaboreaza la diferite reviste literare si duce o viata agitata.
5. Balade si idile. Fire de tort

1893 Cosbuc publica prima culegere de poezii originale prin volumul Balade si idile. Cartea marcheaza un moment important in evolutia sa artistica si in dezvoltarea literaturii romane. Prin poemul "In opressores", poetul se afla printre memorandisti cu prilejul procesului "Memorandului" desfasurat in Cluj.
6. Conduc�ƒtor de reviste

1894 - 1896 Impreuna cu I. Slavici si I.L. Caragiale, editeaza revista Vatra. Publica aici, printre altele, poeziile "In opressores" si "Noi vrem pamant".

1895 Casatoria lui Cosbuc cu Elena Sfetea, avand binecuvantarea parintilor. Se naste singurul baiat al scriitorului, Alexandru.

1896 Apare "Fire de tort", a doua culegere de versuri originale. Da la tipar traducerile "Mazepa" de Byron, "Georgicele" , "Eneida" de Virgiliu.
7. Traducator

1897 Reeditarea volumului "Balade si idile", din care, nemotivat, omite cateva poezii de o mare frumusete.
In acest an, publica mai multe traduceri din creatia universala, intrate in ciclul literaturii romane. Poetul are concomitent serioase preocupari privind dezvoltarea presei romanesti. Conduce revista "Foaia interesanta" (1897) si face parte din colectivul redactional al periodicului "Albina" (din 1897), publicatie dedicata culturalizarii poporului. In aceasta privinta publica zeci de articole.

1899 Publica cartile : "Razboiul nostru pentru neatarnare" si "Povestea unei coroane de otel", in care evoca cu patos luptele eroice ale ostasilor nostri.

1900 Cosbuc este ales membru corespondent al Academiei Romane. Se hotaraste sa traduca Divina Comedie de Dante Aligheri

1901 Cosbuc, impreuna cu Vlahuta, editeaza revista "Samanatorul", conceputa ca descendenta a revistelor patriotice mai vechi; Dacia literara (1840), Tribuna (Sibiu). Scopul declarat : dezvoltarea traditiilor sanatoase ale presei romanesti, realizarea unitatii scriitorilor, aproprierea lor de popor. Dupa un rastimp, cei doi scriitori parasesc conducerea si publicatia, care, sub autoritatea altor intelectuali, abandoneaza orientarea initiala.

1902 I se tipareste cea de-a treia culegere de versuri originale : "Ziarul unui pierde vara".
Primeste postul de referendar la Casa Scoalelor. Un timp este coleg cu Al. Vlahuta, M. Sadoveanu, Emil Garleanu.
Pentru a face o traducere fidela a Divinei Comedii, dupa original, incepe sa invete serios limba italiana, intreprinde o calatorie mai lunga in Italia si sta mai multe saptamani in statiunea balneara Riva.

1904 Tipareste culegerea de versuri patriotice "Cantece de vitejie".
Lucreaza intens la traducerea Divinei Comedii. In colaborare cu Ioan Gorun si Ilarie Chendi, scoaterevista "Viata literara".

1907 Are neplaceri din cauza publicarii poemului manifest "Noi vrem pamant", care se raspandise in foi volante in masa rasculatilor. Alte doua poezii ale sale reflecta framantarile sociale ale vremii : "Pamantul uitarii" si "Parabola semanatorului".

1908 Reintoarcere pe pamanturile natale, unde este primit ca un apostol.

1910 Publicarea traducerii dramei "Don Carlos" de Fr. Schiller.

1912 Petrece timp de 6 saptamani in Italia, intreprinde studii dantesti in biblioteca din Florenta. Printre lucrarile sale, a ramas un material cu comentarii dantesti care se va publica peste ani, abia in 1963, 1964

1913 Primirea sarbatoreasca la Nasaud, cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la infiintarea gimnaziului.
8. Razboiul si pierderea fiului

1914 Declansarea primului razboi mondial. Poetul deplange (in poezia Morti-pentru cine ?) trimiterea romanilor in razboi de catre autoritatile Impreiului Austro-Ungar.

1915 Moartea fiului Alexandru, student si tanar talentat, intr-un accident de automobil la Balesti, in Oltenia. Durerea este coplesitoare si poetul nu-si va mai putea reveni.Isi gaseste refugiul in opera danteasca. Descumpanit, nu poate participa la marea adunare a transilvanenilor si bucovinenilor din toamna, dar trimite o scrisoare in care condamna actiunile dusmanoase ale Impreriului Austro-Ungar fata de romani.
9. Academia Romana

1916 Alegerea ca membru activ al Academiei Romane.
10. Moartea

1918-05-09 Moare scriitorul George Cosbuc la numai 51 de ani, fiind inmormantat in cimitirul Serban Voda - Bellu, langa fiul sau Alexandru, si in vecinatatea marilor scriitori M. Eminescu, I.L. Caragiale s.a.
11. Post mortem

1924 - 1932 Apare "Divina Comedie" de Dante Aligheri. Traducere de G. Cosbuc. Editie ingrijita si comentata de Ramiro Ortiz, Vol I-II

1943 Moare sotia poetului.

1966 Se publica "Odissea" de Homer. Traducerea de G. Cosbuc. Editie ingrijita de Iuliu Sfetea si St. Cazimir, cu un studiu introductiv de St. Cazimir, vol I-II, Bucuresti.

Vara

Priveam f�r� de �int�-n sus -
�ntr-o s�lbatic� splendoare
Vedeam Ceahl�ul la apus,
Departe-n z�ri albastre dus,
Un uria� cu fruntea-n soare,
De paz� ��rii noastre pus.
�i ca o tain� c�l�toare,
Un nor cu muntele vecin
Plutea-ntr-acest imens senin
�i n-avea aripi s� mai zboare!
�i tot v�zduhul era plin
De c�ntece ciripitoare.

Privirile de farmec bete
Mi le-am �ntors c�tre p�m�nt -
Iar spicele jucau �n v�nt,
Ca-n hor� dup-un vesel c�nt
Copilele cu blonde plete,
C�nd salt� largul lor vestm�nt.
�n lan erau feciori �i fete,
�i ei c�ntau o doin�-n cor.
Juca via�a-n ochii lor
�i v�ntul le juca prin plete.
Miei albi fugeau c�tre izvor
�i grauri suri zburau �n cete.

C�t de frumoas� te-ai g�tit,
Naturo, tu! Ca o virgin�
Cu umblet drag, cu chip iubit!
A� vrea s� pl�ng de fericit,
C� simt suflarea ta divin�,
C� pot s� v�d ce-ai pl�smuit!
Mi-e inima de lacrimi plin�,
C�-n ea s-au �ngropat mereu
Ai mei, �i-o s� m�-ngrop �i eu!
O mare e, dar mare lin� -
Natur�, �n morm�ntul meu,
E totul cald, c� e lumin�!

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

sa nu uitam nici limba romana, domnu ipu-rockeristu-fusionistu'
Ca nu mereu iti poti lua "opiniile personale" cu copy/paste

George Co�buc
--------------------------------------------------------------------------------
Spinul

St�tea frumoasa pe-un r�zor;
Voinicul l�ng� ea devale,
S�-i scoat� spinul din picior
�i ea pl�ngea: - "Un spin �n cale!
De ce tot r�zi? Ah, cum m� dor
Aceste r�sete-ale tale!

Ea are flori de cr�ng la s�n,
�i-n p�r un trandafir s�lbatic,
�i p�rul ei de rou�-i plin.

- "Ei, las� s� r�d! Tu ai cules
Trei fragi, venind peste coline,
�i vezi cu ce mi te-ai ales!
- "Trei fragi? �i-at�t e doar� bine!
C�ci n-am putut �n deal s� ies;
Trei fragi de-ar fi, sunt pentru tine!

Cu ochii-nchi�i �i str�n�i de tot,
Ea de dureri izbea piciorul:
- "Ah, las�-m�, c� nu mai pot!

- "Fricoas� e�ti!� - "Da! Te-a� vedea!
Fricoas�, eu? A�a e frica?
N-ai mil� de durerea mea!
Nu-�i pas�!� - "Da! Ca de nimica!
Ba-mi pas� mult, c� eu n-a� vrea
S�-mi fie �chioap� nevestica!

Ea-�i potrive�te floarea-n p�r,
�i-i �nfloresc z�mbind obrajii
Cei albi ca florile de m�r.

- "S� fiu chiar �chioap�, ce-i apoi?
C� ce �i-e drag, tot drag r�m�ne!
- "Eu nu zic ba! Dar uite, joi
Ni-e nunta, drag�, e ca m�ine -
Tu cum s� joci? S�rac de noi!
S� stai la mas�-ntre b�tr�ne.

Ea-�i �ine bra�ul st�ng pe piept
�i-nceti�or dezmiard� fruntea
Fl�c�ului cu bra�ul drept.

- "Eu �ie vreau s�-�i fiu pe plac;
�i n-o s� joc, �i ce-i cu asta?
- "A�a-i! Dar eu? Eu ce m� fac?
La nunt�-mi, bat�-o n�pasta,
S� nu joc eu? De-a� �ti c� zac,
La nunt� vreau s�-mi joc nevasta!

Ea r�de-acum! - "Nebun ce e�ti!
Fl�c�ul grabnic s� ridic�:
- "Ei, iac� spinul! Ce-mi pl�te�ti?

- "Vrei plat�? Uite, ai trei fragi,
�i din cosi��-�i dau bujorii...
- "�i toat� frunza de pe fagi!
De dor de fragi s� pl�ng feciorii?
De flori d�-mi ochii t�i cei dragi
�i pentru fragi d�-mi obr�jorii!

�i ea-l love�te-nceti�or,
Z�mbind, cu palma peste gur�.
- "Eu �tiu! S� ceri a�a-i u�or!

Dar las� acum! E joi aici
�i nimeni, a�tept�nd, nu moare!
- "M� por�i ca pe copiii mici! -
Dar joi, s� �tii! Trei fragi �i-o floare!
�i joi tu n-ai ce s� mai zici,
C� pentru multe-mi e�ti datoare!

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

In memoria lui Anda Calugareanu, voi copia (scrie) CANTEC.

A venit un lup din crang
Si-alerga prin sat sa fure
Si sa duca in padure
Pe copiii care plang.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu c-o nuia:
-"Lup flamand cu trei cojoace,
Hai la maica sa te joace" -
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea.

Ieri pe drum un om sarac
Intreba pe la vecine:
-"Poarta-se copiii bine?
Daca nu, ii var in sac!"
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu si i-am spus:
-"Puiul meu e bun si tace,
Nu ti-l dau, si du-te-n pace!
Esti sarac dar n-am ce-ti face!
Du-te, du-te!" Si s-a dus.

Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valva mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat
-"N-ai nici tu nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul
Pleaca-n sat ca-i mare satul
Pleaca, pleaca!" Si-a plecat

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

Ce poetii, de Vali Vijelie ai auzat sau de Florin Salam ei sunt viitorul nostru.Nu vezi cine au devenit idolii tinerei gererattii.Poetii aia ai tai au murit saraci.Astia mai noi au kilograme de aur ,palate cu clante la fel si masini cum spun ei bengoase.Asa ca nu-ti bate capul cu poetii aia .La modul in care se face carte astazi o sa ajungem toti manelisti si o sa-l acompaniam pe Florin Salam la eurovision.

Ipule, unde disparusi?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-05-30 00:15:36Ipule, unde disparusi?

IPU nu mai este! Si-a desfiintat contul dar cum mai sunt si alte linkuri in afara de 9am, exista, si e la fel de expansiv in gasirea si dezbaterea de subiecte incitante.

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

MAMA (copii aceasta poezie in memoria mamei mele).

In vaduri ape repezi curg
Si vuiet dau in cale,
Iar plopi in umedul amurg
Doinesc eterna jale.
Pe malul apei se-mpletesc
Carari ce duc la moara
Acolo, mama, te zaresc
Pe tine-ntr-o cascioara.

Tu torci. Pe vatra veche ard,
Pocnind din vreme-n vreme,
Trei vreascuri rupte dintr-un gard
Iar flacara lor geme:

Clipeste-abia din cand in cand
Cu stingerea-n bataie,
Lumini cu umbre-amestecand
Prin colturi de odaie.

Cu tine doua fete stau
Si torc in rand cu tine;
Sunt inca mici si tata n-au
Si George nu mai vine.
Un basm cu pajuri si cu zmei
Incepe-acum o fata,
Tu taci s-asculti povestea ei
Si stai ingandurata.

Si firul tau se rupe des,
Caci ganduri te framanta,
Spui soapte fara de-nteles,
Si ochii tai stau tinta.
Scapi fusul jos; nimic nu zici
Cand fusul se desfira...
Te uiti la el si nu-l ridici
Si fetele se mira.

...O, nu! Nu-i drept sa te-ndoiesti!
La geam tu sari deodata,
Prin noapte-afara lung privesti -
- "Ce vezi?" intreab-o fata.
- "Nimic... Mi s-a parut asa!'
Si jalea te rapune,
Si fiecare vorba-a ta
E plans de-ngropaciune.

Intr-un tarziu, neridicand
De jos a ta privire:
- "Eu simpt ca voi muri curand,
Ca nu-mi mai sant in fire...
Mai stiu si eu la ce gandeam?
Aveti si voi un frate...
Mi s-a parut c-aud la geam
Cu degetul cum bate.

Dar n-a fost el!... Sa-l vad venind,
As mai trai o viata.
E dus, si voi muri dorind
Sa-l o data-n fata.
Asa vrea poate Dumnezeu,
Asa mi-e datul sortii,
Sa n-am eu pe baiatul meu
La cap, in ceasul mortii!"

Afara-i vant si e-nnorat.
Si noaptea e tarzie;
Copilele ti s-au culcat -
Tu inima pustie,
Stai tot la vatra-ncet plangand;
E dus si nu mai vine!
Si-adormi tarziu cu mine-n gand,
Ca sa visezi de mine!
(1894).

Nimic nu-i imposibil pana nu devine imposibil! Gresim ca sa avem ce sa iertam!

Este in interesul nostru, al tuturor romanilor, fie ca traim in Romania sau in strainatate, ca tara si civilizatia noastra sa devina mai bine cunoscute in plan mondial, pentru ca astfel nu vom mai fi confundati cu altii, nu se va mai crede ca suntem cu totii o natie de cersetori si de hoti, si cand vom reusi sa inlocuim dispretul cu respect, fiecare dintre noi nu va avea decat de castigat. Asta au facut si alte natii, dispretuite in trecut, precum evreii, polonezii si irlandezii. Iar pentru promovarea in lume a propriei culturi orice mijloc, oricat de bizar, trebuie incercat. Prin urmare, va invit sa semnati petitia de la linkul urmator, in incercarea de a obtine ca una din noile planete descoperite in sistemul solar (conform definitiei oficiale din 2006, care omologheaza in sistemul solar opt planete, de la Mercur la Neptun, si cinci planete pitice, inclusiv Pluto, numarul acestora din urma fiind in crestere) sa poarte numele zeului geto-dac Gebeleizis: www.petitieonline.ro/petitie-p06606049.html. Nu va costa decat cateva minute, si cu putin noroc orice copil de oriunde va invata la scoala ceva ce are legatura cu Romania.

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

LUCIAN BLAGA

Vei plange mult, ori vei zambi?


Eu
nu ma caiesc,
c-am adunat in suflet si noroi-
dar ma gandesc la tine.
Cu gheare de lumina
o dimineata-ti va ucide-odata visul,
ca sufletul mi-asa curat,
cum gandul tau il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plange mult atunci ori vei ierta?
Vei plange mult ori vei zambi
de razele acelei dimineti,
in care eu ti-oi zice fara umbra de cainta:

�Nu stii,
ca numa-n lacuri cu noroi in fund cresc nuferi?�

Octavian Goga
Noapte

Nem�rginit� bolt-a nop�ii,
Deschide tainica ta carte
�i-ascult�-mi glasul zbucium�rii
Neputincioase �i de�arte.
Doar mila ta n-o s� se sting�
C�nd dou� m�ini tremur�toare
κi �mpreun' nevolnicia
�n chip de rug� �i iertare.

Azi �intele de nestemate
Culege-le din cing�toare,
C�ci ochii stelelor m� mustr�,
�i pl�nsul stelelor m� doare.
Azi orice picur de lumin�
Din fa�a ta �mbujorat�
�n �intirimul larg al min�ii
O cruce proasp�t�-mi arat�.

Le v�d �ireag... �i m� cutremur,
�i fiecare clip�-mi pare
O f�rmitur� ce se smulge
Ca dintr-un c�ntec de pierzare.
Simt mintea dezgrop�ndu-�i mor�ii,
C�z�nd la fiecare groap�,
�i jalea trecerii eterne
Mi-apas� plumbul pe pleoap�.

C�nd tu mi-aprinzi �n mii de facle
Senina dragostei dovad�,
�nfior�ndu-se-n ad�ncuri,
Pl�ng ochii os�ndi�i s� vad�.
Aducerea-aminte vine,
�i din oglinda-i blestemat�
�nvie rostul celor duse...
Iar eu ascult ce-a fost odat�...

O lume-�i desf�cea-nainte-mi
Comoara tainelor bogat�,
Zv�cnea eternul ei cutremur
Sub t�mpla mea �nfierb�ntat�.
O patim�-mi robise ochii
Cu str�lucirea ei p�g�n�
�i m� smulgea cu bra� de vifor
Din valul lumii de ��r�n�.

Sim�eam fiorii-ndr�gostirii,
M�rea�a-mbr��i�are mut�,
C�nd �n amurg t�rziu de var�
P�m�nt �i bolt� se s�rut�.
�i-n smal�ul pulberii de rou�,
Ce str�lucea pe c�mp, m�runt�
P�rea c� firea-i h�r�ze�te
N�dejdii mele dar de nunt�.

Eu mi-am zidit �n nori altarul,
�i inima, smerita roab�,
�ngenuncheat�-n umilire,
Jertfea curata ei podoab�...
Azi nu mai este... �i m� doare
C�nd vraja razelor senine
Aprinde-o candel� de veghe
�ntr-o biseric�-n ruine...

Azi fulgerele mele-s stinse
�i moarte-s z�mbetele toate
�i nu va mai rodi nisipul
Din biata mea pustietate.
�n lan� de neguri �i uitare
A� vrea amarul meu s�-l ferec...
Nem�rginit� bolt-a nop�ii,
�mbrac�-�i haina de-ntunerec!

Arunc� v�lul t�u de umbr�
Pe toate farmecele firii
�i-ngroap�-n ad�ncimi de ape
Ispitele �ndr�gostirii.
Pe sc�nteierile de rou�
�i peste c�mpul nins de floare,
O bezn� grea, ca giulgiul mor�ii,
S� cearn� pace-adormitoare.

C�nd glasul tinere�ii moarte
�i-al viselor �nfrigurate,
R�t�citor, f�r� repaos,
La poarta sufletului bate,
Eu, �nv�lit �n �ntuneric,
S�-nchid z�vorul de la poart�,
�i nici o stea s� nu mai vad�
Singur�tatea mea de�art�.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

cine-i "Octavian Goga Noapte"?! Ruda cu Octavian Goga?
bre ipulica, copiaza si tu cat poti bah, ca rad si curcile de tine

De la: omp, la data 2010-06-05 22:27:51LUCIAN BLAGA

Vei plange mult, ori vei zambi?


Eu
nu ma caiesc,
c-am adunat in suflet si noroi-
dar ma gandesc la tine.
Cu gheare de lumina
o dimineata-ti va ucide-odata visul,
ca sufletul mi-asa curat,
cum gandul tau il vrea,
cum inima iubirii tale-l crede.
Vei plange mult atunci ori vei ierta?
Vei plange mult ori vei zambi
de razele acelei dimineti,
in care eu ti-oi zice fara umbra de cainta:

�Nu stii,
ca numa-n lacuri cu noroi in fund cresc nuferi?�

Si de ar fi stiut el cat sunt de adevarate aceste cuvinte..in orice timp si n prejuarare...
" am adunat si noroi"..." o dimineata-ti va ucide odata visul..."...."vei plange mult atunci ori vei ierta!?!"............

As ierta....as uita....

To earn respect, not begging ... do not respond to challenges!!! "Mintile sunt ca parasutele. Ele func�ioneaza doar atunci c�nd acestea sunt deschise. " Sir James Dewar, Scientist (1877-1925).

�N memoria lui Hassan-pik-nik,care nu mai e:


George Co�buc


: Pa�a Hassan

Pe vod�-l z�re�te c�lare trec�nd
Prin �iruri, cu fulgeru-n m�n�.
�n l�turi s-azv�rle mul�imea p�g�n�.
C�ci vod� o-mparte, c�rare f�c�nd,
�i-n urm�-i se-ndeas�, cu vuiet curg�nd,
O�tirea rom�n�.

Cu tropote roibii de spaim� pe mal
Rup fr�iele-n zbucium �i salt�;
Turcimea-nvr�jbit� se rupe deolalt�
�i cade-n mocirl�, un val dup� val,
Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,
Se-nchin� prin balt�.

Hassan de sub poala p�durii acum
Lui Mihnea-i trimite-o porunc�:
�n spatele-o�tirii muntene s-arunc�
Url�nd ianicerii, prin flinte �i fum,-
Dar pa�a r�m�ne al�turi de drum
Departe pe lunc�.

Mihai �i z�re�te �i-alege vro doi,
Se-ntoarce �i pleac� spre gloat�,
Ca volbura toamnei se-nv�rte el roat�
�i intr�-n urdie ca lupu-ntre oi,
�i-o fr�nge degrab� �i-o bate-napoi
�i-o v�ntur� toat�.

Hassan, de mirare, e negru-p�m�nt;
Nu �tie de-i vis, ori aieve-i.
El vede cum zboar� fl�c�ii Sucevei,
El vede ghiaurul c�-i suflet de v�nt
�i-n fa��-i puterile turcilor sunt
T�riile plevei.

Dar iat�-l! E vod�, ghiaurul Mihai;
Alearg� n�val� nebun�.
�mpr�tie singur pe c��i �i adun�,
Cutreier� c�mpul, t�ind de pe cai -
El vine spre pa��: e groaz� �i vai,
C� vine furtun�.

- "Stai, pa��, o vorb� de-aproape s�-�i spun
C� nu te-am g�sit nic�ierea" -
Dar pa�a-�i pierduse �i capul �i firea!
Cu fr�ul pe coam� el fuge nebun,
C�-n ghear� de fiar� �i-n gur� de tun
Mai dulce-i pierirea.

S�lbaticul vod� e-n zale �i-n fier
�i zalele-i zuruie crunte,
Gigantic� poart-o cupol� pe frunte,
�i vorba-i e tunet, r�sufletul ger,
Iar barba din st�nga-i ajunge la cer,
�i vod�-i un munte.

- "St�i, pa��! S� piar� azi unul din noi."
Dar pa�a mai tare zore�te;
Cu sc�rile-n coapse fugaru-�i love�te
�i g�tul i-l bate cu pumnii-am�ndoi;
Cu ochii de s�nge, cu barba v�lvoi
El zboar� �oime�te.

Turbanul �i cade �i-l las� c�zut;
κi rupe cu m�na vestm�ntul
C�-n largile-i haine se-mpiedic� v�ntul
�i lui i se pare c�-n loc e �inut;
Alearg� de groaza pieririi b�tut,
M�n�nc� p�m�ntul.

�i-i d�rd�ie din�ii �i-i galben-pierit!
Dar Alah din ceruri e mare!
�i-Alah �i scurteaz� grozava-i c�rare
C�ci pa�a-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeas� gr�bit,
S�-i deie sc�pare.

�i-n ceasul acela Hassan a jurat
S� zac� de spaim� o lun�,
V�zut-au �i beii c� fuga e bun�
�i bietului pa�� dreptate i-au dat,
C�ci vod� ghiaurul �n to�i a b�gat
O groaz� nebun�.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: norinmunti, la data 2010-05-25 13:54:25In memoria lui Anda Calugareanu, voi copia (scrie) CANTEC.

A venit un lup din crang
Si-alerga prin sat sa fure
Si sa duca in padure
Pe copiii care plang.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu c-o nuia:
-"Lup flamand cu trei cojoace,
Hai la maica sa te joace" -
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea.

Ieri pe drum un om sarac
Intreba pe la vecine:
-"Poarta-se copiii bine?
Daca nu, ii var in sac!"
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu si i-am spus:
-"Puiul meu e bun si tace,
Nu ti-l dau, si du-te-n pace!
Esti sarac dar n-am ce-ti face!
Du-te, du-te!" Si s-a dus.

Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valva mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat
-"N-ai nici tu nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul
Pleaca-n sat ca-i mare satul
Pleaca, pleaca!" Si-a plecat

In memoria mea cand voi muri de austeritate !
Balada mortii de G. Toparceanu

Cobora pe Topolog
Dintre mun�i, la vale...
�i la umbra unui stog
A c�zut din cale.

�n ce var�? �n ce an?
Anii trec ca apa...
El era drume� s�rman
Muncitor cu sapa.

Oamenii l-au �ngropat
�ntr-un loc aiurea,
Unde drumul c�tre sat
Taie-n lung p�durea.

�i de-atunci, l�ng� morm�nt,
Plopi cu frunz� rar�
S-au zb�tut u�or �n v�nt,
Zile lungi de var�.

Soarele spre asfin�it
�i-a urmat c�rarea.
Zi cu zi l-au troienit
Vremea �i uitarea.

Diminea�a ca un fum
Urc� pe coline,
Zvon de glasuri dinspre drum
P�n�-n preajm�-i vine.

Peste v�rfuri lunec�nd
�n argint, condurii
�nfioar� c�nd �i c�nd
Lini�tea p�durii...

Numai colo-ntr-un frunzar
Galben �n lumin�,
St� pe-o creang� de ar�ar
Pas�re str�in�.

St� �i-a�teapt� f�r� glas
Parc� � s� m�soare
Cum se mut�, ceas cu ceas,
Umbra dup� soare...

Astfel, tot mai ne�tiut
Spre ad�nc �l fur�
�i-l �ngroap�-n s�nu-i mut
Ve�nica Natur�.

Vara trece; pe c�r�ri
Frunza-n codru sun�.
Trec cernite �nser�ri,
Nop�i ad�nci cu lun�.

Iar c�nd norii-nv�luiesc
Alba nop�ii Doamn�,
Peste groapa lui pornesc
V�nturi lungi de toamn�...

Vested tanar !

Unul trebuie uitat....Adrian Paunescu ....

www.youtube.com/watch?v=hIAyAuDoFGU


Doamne,daca imi esti prieten...de Spiridon Popescu

Doamne, dac�-mi e�ti prieten,
Cum te lauzi la to�i sfin�ii,
D�-i �n scris porunc� mor�ii
S�-mi ia calul, nu p�rin�ii.

Doamne, dac�-mi e�ti prieten,
N-asculta de to�i zurliii,
D�-i �n scris porunc� mor�ii
S�-mi ia calul, nu copiii.

Doamne, dac�-mi e�ti prieten,
Nu-mi mai otr�vi ursita,
D�-i �n scris porunc� mor�ii
S�-mi ia calul, nu iubita.

Doamne, dac�-mi e�ti prieten,
Cum sus�ii �n gura mare,
Moaie-�i tocul �n cerneal�
�i-nainte de culcare

D�-i �n scris porunc� mor�ii,
C�nd �i-o ascu�i pumnalul,
S�-l �nfig�-n mine, Doamne,
�i s� lase-n via�� calul.

"Intre marginile mele ,lumea mea fara de margini"

Adrian Paunescu

Eu sunt eu

Trenuri somnoroase pleac� �ntreb�nd
Ce-i cu mine-n gar�, ce-oi avea de g�nd,
Plec �i eu din gar� �i triste�ea-mi port
Spre mirajul galben din aeroport.

Galben�-i lumina, ochii mei sunt tri�ti,
To�i privesc la mine ca la terori�ti.
Unde-a� pune pasul liber �i corect,
F�r� �ndoial�, a� p�rea suspect.

�i pe zi ce trece lumea-i tot mai rea,
C�nd nu vreau nimica, crede c� a� vrea.
Gara m� someaz�, iarba nu-mi d� loc,
Pe aeroporturi parc� a� da foc.

�ncordarea-n lume a crescut cumplit,
Eu m� simt suspectul care a iubit,
�i cu c�t iubirea mi-o ar�t firesc,
Cu at�t to�i ceilal�i straniu m� privesc.

Am cocoa��-n spate �i am m�ini prea mari,
�terg�tori de lacrimi am la ochelari,
Cum �n lumea asta totul e cum nu-i,
M� transform �n altul f�r� voia lui.

Bat cu pumnu-n mas� �i cu biciu-n cal,
Nu mai sunt patetic �i sentimental,
Fug r�z�nd din gar� la aeroport,
Un pistol cu ap� �ntr-o m�n� port.

Pun pistolu-n ceaf� la aviator,
Nu cr�cni, urmeaz� ruta ta de zbor,
Ruta dumitale este ruta mea,
Dar eu sunt eu �nsumi, nu altcineva.

Vreau dup� acestea pe acest p�m�nt
S� m� lua�i cu to�ii drept ceea ce sunt,
Acum observ c�t e de greu,
S� v� ar�t c� eu sunt eu.

De la: 9am125241, la data 2010-06-08 15:58:19

De la: norinmunti, la data 2010-05-25 13:54:25In memoria lui Anda Calugareanu, voi copia (scrie) CANTEC.

A venit un lup din crang
Si-alerga prin sat sa fure
Si sa duca in padure
Pe copiii care plang.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu c-o nuia:
-"Lup flamand cu trei cojoace,
Hai la maica sa te joace" -
Eu chemam pe lup incoace,
El fugea-ncotro vedea.

Ieri pe drum un om sarac
Intreba pe la vecine:
-"Poarta-se copiii bine?
Daca nu, ii var in sac!"
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit eu si i-am spus:
-"Puiul meu e bun si tace,
Nu ti-l dau, si du-te-n pace!
Esti sarac dar n-am ce-ti face!
Du-te, du-te!" Si s-a dus.

Si-a venit un negustor
Plin de bani, cu valva mare,
Cumpara copii pe care
Nu-i iubeste mama lor.
Si-a venit la noi la poarta
Si-am iesit si l-am certat
-"N-ai nici tu nici imparatul
Bani sa-mi cumpere baiatul
Pleaca-n sat ca-i mare satul
Pleaca, pleaca!" Si-a plecat

In memoria mea cand voi muri de austeritate !
Balada mortii de G. Toparceanu

Cobora pe Topolog
Dintre mun�i, la vale...
�i la umbra unui stog
A c�zut din cale.

�n ce var�? �n ce an?
Anii trec ca apa...
El era drume� s�rman
Muncitor cu sapa.

Oamenii l-au �ngropat
�ntr-un loc aiurea,
Unde drumul c�tre sat
Taie-n lung p�durea.

�i de-atunci, l�ng� morm�nt,
Plopi cu frunz� rar�
S-au zb�tut u�or �n v�nt,
Zile lungi de var�.

Soarele spre asfin�it
�i-a urmat c�rarea.
Zi cu zi l-au troienit
Vremea �i uitarea.

Diminea�a ca un fum
Urc� pe coline,
Zvon de glasuri dinspre drum
P�n�-n preajm�-i vine.

Peste v�rfuri lunec�nd
�n argint, condurii
�nfioar� c�nd �i c�nd
Lini�tea p�durii...

Numai colo-ntr-un frunzar
Galben �n lumin�,
St� pe-o creang� de ar�ar
Pas�re str�in�.

St� �i-a�teapt� f�r� glas
Parc� � s� m�soare
Cum se mut�, ceas cu ceas,
Umbra dup� soare...

Astfel, tot mai ne�tiut
Spre ad�nc �l fur�
�i-l �ngroap�-n s�nu-i mut
Ve�nica Natur�.

Vara trece; pe c�r�ri
Frunza-n codru sun�.
Trec cernite �nser�ri,
Nop�i ad�nci cu lun�.

Iar c�nd norii-nv�luiesc
Alba nop�ii Doamn�,
Peste groapa lui pornesc
V�nturi lungi de toamn�...

Si, totusi, mie-mi pare de actualitate ..
....................................
Ati pus cu totii juram�nt
Sa n-avem drepturi si cuv�nt;
Batai si chinuri, c�nd tipam,
Obezi si lant c�nd ne miscam,
Si plumb c�nd istoviti strigam
Ca vrem pam�nt!
.....................................
�n laturi, venetici!
Pam�ntul nostru-i scump si sf�nt,
Ca el ni-e leagan si morm�nt;
Cu s�nge cald l-am aparat,
Si c�te ape l-au udat
Sunt numai lacrimi ce-am varsat
.......................................
N-avem puteri si chip de-acum
Sa mai traim cersind mereu,
Ca prea ne schingiuiesc cum vreu
Stap�ni luati din drum!
Sa nu dea Dumnezeu cel sf�nt,
Sa vrem noi s�nge, nu pam�nt!
C�nd nu vom mai putea rabda,
C�nd foamea ne va rascula,
Hristosi sa fiti, nu veti scapa
Nici �n morm�nt!

Vested tanar !

Avem timp

Octavian Paler

avem timp pentru toate. Sa dormim
sa alergam in dreapta si in stanga
sa regretam ce-am gresit si sa gresim din nou
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine
avem timp sa citim si sa scriem
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam
avem timp sa ne facem iluzii
si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu
avem timp pentru ambitii si boli
sa invinovatim destinul si amanuntele
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare
avem timp sa ne-alungam intrebarile
sa amanam raspunsurile
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam
avem timp sa ne facem prieteni si sa-i pierdem
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa aceea
avem timp sa primim daruri si sa nu le intelegem
avem timp pentru toate
nu e timp pentru putina tandrete
cand sa facem si asta, murim.

Lumini si umbre-De Otilia Cazimir

Ai ochii negri, mincino�i �i r�i
F�nt�nile cu ape moarte- ascund
Pupile negre lic�rind �n fund,
Ce m� atrag spre-ad�nc ca ochii t�i.

C�nd vreau s� plec, m� �ii �n loc cu un cuv�nt
A�a se zbat copacii �n furtun�;
Ca pentru fug� crengile- �i adun�,
Dar r�d�cina- i leag� de p�m�nt.

De azi �ncolo n- am s�- l mai iubesc�
Dar c�nd �i v�d privirile p�g�ne
�i z�mbetul copil�resc,
M� jur c� n- am s�-l mai iubesc- de m�ine.

Pe zi ce trece- �i sem�n tot mai mult;
A�a izvorul ce se- arunc�- n balt�,
Se- nv�luie cu m�lul laolalt�
�i- n loc s�- i spele apele verzui, �i tulbur� izvorul apa lui.

M� iscode�ti ca pas�rea de prad�,
M� urm�re�ti cu ochii reci �i r�i,
Dar ui�i c� dac�- s urme pe z�pad�,
Noroiul e l�sat de pa�ii t�i.

Mi- e fa�a �mpietrit� ca o masc�
�i- n ochi lumina- i gata s� se st�ng�
Chiar diamantului ca s� sclipeasc�
�i trebuie o raz� s- o r�sfr�ng�.

Iubirea ta nu cre�te �i nu moare,
Ci totdeauna- i rece �i egal�
E ca o floare artificial�
Pe- o paji�te cu maci arz�nd �n soare.

C�nd voi pleca, m� vei uita u�or
�i �tiu c� nici nu s- ar putea altfel:
Abia o clip� valul c�l�tor
P�streaz� chipul oglindit �n el.

Am vrut �n ciuda z�mbetelor tale,
Din ochii sterpi o lacrim� s� storc
�i am plecat s� nu m� mai �ntorc,
Dar azi, din zori de zi ��i umblu- n cale.

Ce demon oare mi te- a scos �n drum?!
De- ar vrea via�a azi s� m� dezlege
�i raiul ei s� mi- l ofere- acum
Tot iadul nostru dulce l- a� alege.

Azi mi- a venit cu ochii calzi �i buni
�i nu l- am �ntrebat de unde vine
Pe floarea de pe marginea de drum
N- o- ntrebi de- i �nflorit� pentru tine.

Te v�d mereu ca- n clipa de pe urm�;
�ncremenit �n capul sc�rii
Cu z�mbetul uitat �n col�ul gurii
�i- n ochi, t�i�ul crud al nep�s�rii.

E�ti r�u. Dar c�nd aud c- o spune altul
M� uit �n jos �i str�ng din pumni �i tac.
C� numai eu �n toat� lumea asta
Am dreptul s� te cert �i s� te- mpac.

Eu am s� plec cu sufletu- mp�cat
C� nu las nim�nuia mo�tenire
Un suflet greu de ur� �i iubire
B�nuitor �i trist �i- nfrigurat.

M- am resemnat; at�t a fost s� fie.
M� uit cum cade soarele- n apus
�i- a�tept r�spunsuri care n- or s� vie
La �ntreb�ri pe care nu le- am pus.

"Intre marginile mele ,lumea mea fara de margini"

Omp:

De la: bad, la data 2010-06-08 16:09:18Adrian Paunescu

Eu sunt eu

Trenuri somnoroase pleac� �ntreb�nd
Ce-i cu mine-n gar�, ce-oi avea de g�nd,
Plec �i eu din gar� �i triste�ea-mi port
Spre mirajul galben din aeroport.

Galben�-i lumina, ochii mei sunt tri�ti,
To�i privesc la mine ca la terori�ti.
Unde-a� pune pasul liber �i corect,
F�r� �ndoial�, a� p�rea suspect.

�i pe zi ce trece lumea-i tot mai rea,
C�nd nu vreau nimica, crede c� a� vrea.
Gara m� someaz�, iarba nu-mi d� loc,
Pe aeroporturi parc� a� da foc.

�ncordarea-n lume a crescut cumplit,
Eu m� simt suspectul care a iubit,
�i cu c�t iubirea mi-o ar�t firesc,
Cu at�t to�i ceilal�i straniu m� privesc.

Am cocoa��-n spate �i am m�ini prea mari,
�terg�tori de lacrimi am la ochelari,
Cum �n lumea asta totul e cum nu-i,
M� transform �n altul f�r� voia lui.

Bat cu pumnu-n mas� �i cu biciu-n cal,
Nu mai sunt patetic �i sentimental,
Fug r�z�nd din gar� la aeroport,
Un pistol cu ap� �ntr-o m�n� port.

Pun pistolu-n ceaf� la aviator,
Nu cr�cni, urmeaz� ruta ta de zbor,
Ruta dumitale este ruta mea,
Dar eu sunt eu �nsumi, nu altcineva.

Vreau dup� acestea pe acest p�m�nt
S� m� lua�i cu to�ii drept ceea ce sunt,
Acum observ c�t e de greu,
S� v� ar�t c� eu sunt eu.

Spune-mi ce poet iti place ca sa-ti spun cine esti....

George Top�rceanu
--------------------------------------------------------------------------------
Rapsodii de var�

I

Cine-ar putea s� spun�
C��i secoli au trecut
De-o lun�,
De c�nd nu te-am v�zut?...

Salc�mii plini de floare
Se uit� lung spre sat,
�i-n soare
Frunzi�ul leg�nat

Le-at�rn� ca o barb�...
Acolo mi-am g�sit
�n iarb�
Refugiul favorit.

Acolo, ca-ntr-un templu,
De-at�tea dimine�i
Contemplu
O tuf� de scaie�i.

Pe c�nd departe-n zare,
Mirat ca un copil,
R�sare
Un astru inutil...

II

Iubito, f�r� tine
�ncepe-o nou� zi...
Dar cine
Le poate socoti?

C� zilele-n restri�te
Se-nal�� �i apun
Ca ni�te
Baloane de s�pun...

Cu m�inile sub t�mpl�
Cum stau a�a culcat,
Se-nt�mpl�
Un fenomen ciudat:

Privirea mea distrat�
Prin negre r�muri�ti
Mi-arat�
Doi ochi ad�nci �i tri�ti

�i-n orice strop de rou�
V�d dou� bra�e, mici
Ca dou�
Picioare de furnici.

Dar dac� o l�cust�,
Din verdele talaz,
Robust�
�mi sare pe obraz, -

Din ochii mei dispare
Mirajul interpus,
Pe care
L-am zugr�vit mai sus,

�i-n ochii mei deodat�,
Ca-n alte dimine�i,
S-arat�
O tuf� de scaie�i...

III

Acum natura-ncepe
Cu tainicul ei glas
Din stepe
S� c�nte-ncet pe nas.

Prin ierburile crude,
Sub cerul f�r� fund,
S-aude
Un b�z�it profund

�i p�n� la amiaz�
P�m�ntul �ncropit
Vibreaz�
Ad�nc �i lini�tit.

Sunt g�ze �i g�ng�nii
Ce sar �i fac mereu
M�t�nii
C�nd trec prin dreptul meu,

�i-mpreun�ndu-�i zborul,
�n ierburi �i ascund
Amorul
Multiplu �i fecund.

IV

�i-n vremea asta, oare,
C�nd eu visez mereu
La soare -
Ce face dorul meu?

Iubirea mea nebun�,
De-abia trezit�-n zori,
Adun�
M�nunchiuri mari de flori.

Se-ntreab� - ce s� fac�?
�i f�r-a pregeta,
Ea pleac�
�ntins, la casa ta.

�i nici nu bagi de seam�
Cum pasu-i furi�at
Cu team�
S-apropie de pat,

Ci doar treasari deodat�
�i parc�-�i pare r�u.
Mirat�,
Te ui�i �n jurul t�u...

Iar ea-ntr-un suflet vine
Cu p�rul desf�cut
La mine,
S�-mi spuie ce-a f�cut...

A�a, spre zarea larg�,
Pe zi de-at�tea ori
Alearg�
Pe drumuri lungi de flori.

V

T�rziu, c�nd peste lanuri
Coboar� spre c�mpii
Noianuri
De umbre argintii;

C�nd luminosul crainic,
Luceaf�rul stingher
�i tainic
S-aprinde iar pe cer

�i cu lumina nou�
Sclipe�te ca un strop
De rou�
Pe v�rful unui plop,

Iubirea mea fugar�
De-abia s-a lini�tit,
�i-afar�,
Ca un copul trudit,

Pe-un mald�r de sulfine,
Cu cel din urm� g�nd
La tine,
Adoarme suspin�nd.

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

dipule, muah mey!

De la: ississ, la data 2010-06-17 21:23:34dipule, muah mey!

Adic� mai vrei!

Lumea e greu de mul�umit.Cel mai greu e de lucrat cu oamenii.

Buna IPU!

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

C�nd ai nevoie de dragoste Mircea Cartarescu

c�nd ai nevoie de dragoste nu �i se d� dragoste.
c�nd trebuie s� iube�ti nu e�ti iubit.
c�nd e�ti singur nu po�i s� scapi de singur�tate.
c�nd e�ti nefericit nu are sens s� o spui.

c�nd vrei s� str�ngi �n bra�e nu ai pe cine.
c�nd vrei s� dai un telefon sunt to�i pleca�i.
c�nd e�ti la p�m�nt cine se intereseaz� de tine?
cui �i pas�? cui o s�-i pese vreodat�?

fii tu l�ng� mine, g�nde�te-te la mine.
poart�-te tandru cu mine, nu m� chinui, nu m� face gelos,
nu m� p�r�si, c�ci n-a� mai suporta �nc� o ruptur�.
fii l�ng� mine, �ine cu mine.

�n�elege-m�, iube�te-m�, nu-mi trebuie partuze, nici conversa�ie,
fii iubita mea permanent�.
hai s� uit�m regula jocului, s� nu mai �tim c� sexul e o jungl�.
s� ne ata��m, s� ajungem la echilibru.

dar nu sper nimic. nu prime�te dragoste
c�nd ai nevoie de dragoste.
c�nd trebuie s� iube�ti nu e�ti iubit.
c�nd e�ti la pam�nt nici o femeie nu te cunoa�te