Civilizatia umana si religiile

NU VREAU SA COMBAT PE NIMENI SI PE NIMIC.NU SUNT IMPOTRIVA RELIGIEI DAR NICI A STIINTEI.Vreau doar sa trecem prin istoria religiilor si sa ajungem la stiinta ,care actualmente a inceput sa ia in considerare si unele" aspecte mai putin stiintifice "pt. ca stiinta si religia se afla la hotarul dintre cunoastere si necunoastere.

Un vestit general al armatei germane, Erwin Rommel spunea: �un om este un geniu, un milion de oameni sunt o masa de prosti�. Acum 450 de mii de ani s-a produs o schimbare. Cineva sau ceva a facut posibila aparitia omului. Singura diferenta dintre om si animal este ratiunea. Acest lucru ne face sa fim mai puternici de cat restul vietuiloarelor de pe Terra dar nu suficienti de destepti incat sa cunoastem raspunsurile la toate intrebarile. Aparitia omului este veriga lipsa din lantul stiintei care nimeni nu o poate descoperii. Cu 450 de mii de ani in urma cand omul primitiv nu stia ce inseamna fenomen al naturii, a pus pe seama divinitatii toate lucrurile pe care nu si le putea explica din nevoia de a crede in ceva superior. Astfel a aparut prima religie Animismul. Oamenii au gasit cate un zeu pentru toate lucrurile care i-i inonjurau, deci prima religie a fost politeisa. Omul, un animal rational, supus de sentimente de frica, de inferioritate a apelat la zei pentru a stii ca e protejat de ceva divin, de ceva mai presus de oameni. Religiile astrale reprezinta a doua parte din istoria religiilor. In urma cu 8000 de ani cand mintea omului s-a distantat de instincte si a inceput sa cunoasca mediul inconjurator religia a fost pusa pe seama astrelor ceresti. La vechii sumerieni au observat ca stelele revin la pozitia initiala dupa un anumit timp. Modernismul este a treia etapa a religiilor, etapa in care suntem si in ziua de azi. Credinta in divinitate se imparte in mai multe religii, cele mai importante fiind crestinismul si islamismul. Fiecare religie are modul ei de a privii lucrurile, de aici rezulta diferenta intre popoare si implicit razboaiele. Prima carte sfanta dateaza din perioada sumerienilor cu 4000 de ani inaintea erei noastre. Ea se numeste Epopeea lui Ghilgames. Egiptenii, un popor foarte dezvoltat in ceea ce priveste medicina, astrologia si stiintele exacte a preluat Epopeea lui Ghilgames modificand-o si numind-o Cartea Mortilor. Astfel, cu 2500 de ani inaintea erei noastre a aparut o noua cate sfanta in fata careia oamenii se inchinau venerand zeii. A treia carte sfanta a fost inceputa de un om simplu care a crescut la curtea faraonului, pe nume Moise. El avand acces la toate manuscrisele imparatului a preluat religia si a modificat-o de aici rezultand crestinismul si inplicit Biblia. Crestinismul este o religie originara din Asia raspandita in Imperiul Roman. Mai tarziu castiga teren in Europa, Asia si in Africa aducand un mesaj mai presus de diviziunile nationale, rasiale sau categorial-sociale. Mesajul crestin e conceput in sine si a castigat o larga audienta in primul rand pentru ca a propus o religie a saracilor, a celor jigniti si asupriti de semenii lor sau de soarta, dar si prin faptul ca s-a sprijinit pe marile virtuti pasnice omenesti si mai ales pe iubirea aproapelui. Crestinismul s-a dezvoltat din iudaism unde credinta in Yahweh se baza pe mesianism si sacrificiul de rascumparare adica jertfa. In crestinusm a rezultat toleranta fata de alte religii sau fata de putere administrativa existenta atunci in numele puterii supreme iubitoare, iertatoare si blande: Dumnezeu-Tatal aproape opus cu Yahweh, din care totusi s-a dezvltat. Proclamarea crestinismului ca religie de stat a fost un act strict politic efectuat de imparatul Constantin Cel Mare, nu din vocatie religioasa ci din interesele sale politice exclusive, dovada ca imparatul a murit fara sa fie crestin el insusi. Origenes, un filozof grec considera pe Dumnezeu o entitate imateriala, perfecta si eterna si implicit nemarginita.Daca analiza Vechiul Testament Si Noul Testament realizam ca este o religie politeista deoarece sunt trei mai puteri supreme: Dumnezeu-Tatal, Dumnezeu-Fiul si Sfantul Duh. Iisus Christos devine in conceptia sa un fel de Dumnezeu secund, fiind creat de Dumnezeu Tatal care nu doreste se aiba nici un fel de legatura cu lumea materiala. Iisus Christos are misiunea de creatiei lumii materiale, de unde rezulta ideea de creatie continua a lumii succesive cu inceput si fara sfarsit. Crestinismul a fost implantat in randurile slodatilor romani si in patura joasa a societatii care considerandu-se sclavi aveau nevoie de ceva care sa-i protejeze si sa-i ajute. Pana in momentul in care crestinismul ajunge o religie unica de stat ea se alimenta din sursele orientale. Persecutiile sistematice, lupta impotriva cultelor orientale in cadrul actiunii generale pentru distrugerea paganismului au inceput o data cu victoria si extinderea crestinismului. Deci prin religie imparatii Augustus, Nero chiar si Traian stapaneau o mare masa de oameni si isi intregeau jocurile politice si expansiunea. Coranul, cartea sfanta a islamului a aparut cu 600 de ani inainte de Hristos fiind scrisa de Mahomed. Traditia, mai mult legendara decat mitologica precizeaza ca Mahomed a fost transportat in cer de o iapa cu cap de femeie si coada de paun, dupa acest lucru el este o persoana sacralizata. La sumerieni avem acelasi lucru, Enkidu spunea ca a fost luat spre cer de o pasare imensa si dus la zei. Si in crestinism este o asemanare. Ea se intampla atunci cand Iisus se ridica la cer. Trei religii diferite au multe asemanari printre care si legatura dintre cer si Pamant unde cineva sau ceva vine din cer sub diferite forme, acestea fiind descrise de oameni diferiti sub forme diferite, totusi nimeni nu a vezut vreodata un zeu. Oamenii din acea vreme nu aveau cunostinte si asemanau lucruri inexplicabile cu divinitatea. In toate religiile si in toate cartile sfinte

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Notiunea de suflet si trup in Egiptul antic
Gandirea religioasa egipteana nu s-a preocupat in mod deosebit de originea omului. Unele mituri il prezinta pe zeul soarelui, Ra ca fiind creator al omului, deoarece el este considerat creator pentru tot ceea ce exista. In teologia memfitica, creatorul omului este Ptah si apoi Khunm, acesta din urma fiind creatorul doar al individului ce se naste, nu al rasei umane. Impreuna cu Heket, zeita nasterilor, Khnum ajuta sa se nasca copilul din pantecele mamei.
In evaluarea naturii umane, nu exista o distinctie clara intre parte spirituala si cea materiala a omului; prin urmare centrul personalitatii sale nu se gaseste nici in suflet si nici in trup. Fiinta umana este o sinteza a mai multor potente spirituale carora omul le este dator cu viata dupa moarte. Aceste potente au semnificatia unor dimensiuni ale fiintei umane care depind insa de integritatea trupeasca a omului. De aici vine si ideea imbalsamarii cadavrelor si punerea in mormant a unor obiecte folositoare trupului. In ceea ce priveste sufletul, egiptenii credeau despre acesta ca salasluieste in trup si ca este o entitate invizibila dar concreta in timpul vietii de pe pamant. Aceasta entitate avea numele de ba, dar ea nu seminifica viata. Pentru viata egiptenii intrebuintau un alt cuvant: ankh. Nu avem detalii despre natura lui ba, dar stim ca aceasta parasea trupul o data cu moartea individului. Egiptenii vorbesc si despre Ka, care reprezinta o entitate invizibila, practic o dublura a lui ba. Ka insoteste in viata omul, ca un fel de pazitor, de inger si intra in trup la moarte.
Este imposibil sa spunem in mod exact care a fost elementul preponderent in conceptia egipteana despre om. Acest lucru este posibil din cauza lipsei unei prezentari unitare a conceptiei religioase egiptene; insa nu putem nega ca aceasta religie a constituit de-a lungul timpului o adevarata forta a unei traditii si civilizatii care rezista peste veacuri.
Este incontestabil ca pentru egipteni ceva din fiinta omului continua sa existe si dupa moarte. Altfel n-am mai intelege nimic din giganticele piramide si din faimoasele mumii egiptene. Dar cum isi reprezentau egiptenii sufletul ? Lucrul acesta este aproape imposibil de spus. Din cercetarile care s-au facut ar reiesi ca, pentru egipteni, sufletul n-ar fi avut unitatea si personalitatea pe care noi obisnuim sa le atribuim sufletului nemuritor. Pentru ei sufletul ar fi fost scindat, specificat intr-o serie de suflete, care n-ar fi fost altceva decat diferite aspecte sau subdiviziuni ale activitatii spirituale.
Ba ar fi fost sufletul propriu-zis, care in timpul vietii anima trupul iar dupa moarte trece intr-o alta viata. Era reprezentat printr-un cocor, caruia mai tarziu i s-a dat un cap de om. Reprezentarea sufletului sub forma de pasare ar putea fi un indiciu asupra destinului acestuia. Sufletul urma sa-si ia zborul dupa moartea trupului si sa traiasca sus in cer printre zei. Sufletul putea sa ia si forma unei lacuste, care dupa conceptia egiptenilor era tot o pasare.
Asupra cuvantului ka s-au produs cele mai multe discutii intre cercetatori si nu putem spune ca lucrurile s-au lamurit depun. Probabil cea mai indreptatita parere este aceea care considera pe ka drept un principiu vital strans legat de corp, care nu-si ia zborul dupa moarte, ca ba, ci coboara in mormant, pastrandu-se atat cat se pastreaza trupul. Este conceptia primitiva egipteana despre suflet, anterioara conceptiei superioare reprezentate prin ba. Din credinta ca soarta sufletului, a lui ka, este legata de trup, a luat nastere grija egiptenilor pentru pastrarea in bunastare a trupurilor mortilor cat mai multa vreme cu putinta. Si de aici imbalsamarile si piramidele ca morminte durabile, iar pentru cazul ca totusi trupul ar fi suferit vreo stricaciune, egiptenii au avut grija sa faca statui cat mai asemanatoare cu defunctii, pentru ca sa locuiasca in ele ka. Fireste ca acest suflet, ka, trebuia hranit din belsug si ingrijit, pentru ca sa nu vina ca strigoi printre oameni.
In concluzie, putem afirma ca egiptenii n-au conceput sufletul ca o realitate pur spirituala.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

STIINTA SI RELIGIE

... din cugetarile lui Petre Tutea
1. Se spune c� intelectul e dat omului ca s� cunoasc� adev�rul. Intelectul e dat omului, dup� p�rerea mea, nu ca s� cunoasc� adev�rul, ci s� primeasc� adev�rul.
2. Am avut revelatia c� �n afar� de Dumnezeu nu exist� adev�r. Mai multe adev�ruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adev�r. Iar dac� adev�rul este unul singur, fiind transcendent �n esent�, sediul lui nu e nici �n stiint�, nici �n filozofie, nici �n art�. Si c�nd un filozof, un om de stiint� sau un artist s�nt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o bab� murdar� pe picioare care se roag� Maicii Domnului.
3. Acum, mai la b�tr�nete, pot s� spun c� f�r� Dumnezeu si f�r� nemurire nu exist� adev�r.
4. O bab� murdar� pe picioare, care st� �n fata icoanei Maicii Domnului �n biseric�, fat� de un laureat al premiului Nobel ateu - baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, �sta moare asa, dihor.
5. Eu c�nd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. �ntre un credincios si un necredincios, nu exist� nici o leg�tur�. �la e mort, sufleteste mort, iar cel�lalt e viu si �ntre un viu si un mort nu exist� nici o leg�tur�. Credinciosul crestin e viu.
6. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul c� nu avem coad�.
7. Ateii s-au n�scut, dar s-au n�scut degeaba.
8. Eu nu detest burghezia. Eu m-am l�murit c� un om care vrea s� fie bogat nu este un p�c�tos. Spunea odat� un preot b�tr�n: Circul� o zical� c� banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu �l concep ca pe o scar� dubl�. Dac�-l posezi, indiferent �n ce cantit�ti, si te misti �n sus binef�c�tor pe scar�, nu mai e ochiul dracului. Iar dac� cobori, atunci te duci cu el �n infern, prin vicii, prin l�comie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de st�p�n.
9. Nu pot evita nepl�cerile b�tr�netii si nu m� pot sup�ra pe Dumnezeu c� m-a tinut p�n� aproape la nou�zeci de ani. �ns� b�tr�nii au o supap� foarte �nteleapt�: au dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitat�. C�nd m� g�ndesc la suferintele b�tr�netii, �mi dau seama c� �n natura asta oarb� cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul c� murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.
10. Eu s�nt iudeocentric �n cultura Europei, c�ci dac� scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet tragic. F�r� Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau �n cr�ci. Stiinta si filozofia greac� s�nt foarte folositoare, dar nu s�nt m�ntuitoare. Prima carte m�ntuitoare si consolatoare pe continent - suveran� - e Biblia.
11. Exist� o carte a unui savant american care �ncearc� s� motiveze stiintific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiint� cum am eu nevoie de Securitate.
12. Luther, c�t e el de eretic si de zevzec, a spus dou� lucruri extraordinare: c� creatia autonom� e o cocot� si c� nu exist� adev�r �n afar� de Biblie. Mie mi-a trebuit o viat� �ntreag� ca s� aflu asta. El nu era asa b�tr�n c�nd a dib�cit chestia asta, c� era c�lug�r augustin... Mie mi-a trebuit o viat� ca s� m� conving c� �n afar� de Biblie nu e nici un adev�r.
13. Shakespeare, pe l�ng� Biblie, - eu demonstrez asta si la Sorbona - e scriitor din G�esti.
14. �n afara slujbelor bisericii, nu exist� scar� c�tre cer. Templul este spatiul sacru, �n asa fel �nc�t si vecin�t�tile devin sacre �n prezenta lui.
15. Stii unde poti c�p�ta definitia omului? - te �ntreb. �n templu. �n biseric�. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindc� exprimi chipul si asem�narea Lui. Dac� Biserica ar disp�rea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disp�rea si omul.
16. �n biseric� afli c� existi.
17. Ce pustiu ar fi spatiul dac� n-ar fi punctat de biserici!
18. �n afar� de c�rti nu tr�iesc dec�t dobitoacele si sfintii: unele pentru c� n-au ratiune, ceilalti pentru c� o au �ntr-o prea mare m�sur� ca s� mai aib� nevoie de mijloace auxiliare de constiint�.
19. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindc� materia �i premerge. Prima idee de creatie real�, au adus-o �n istorie crestinii.
20. De creat doar zeul creaz�, iar omul imit�. Eu c�nd citesc cuv�ntul creatie - literar�, muzical�, filozofic� - lesin de r�s. Omul nu face altceva dec�t s� reflecte �n litere, �n muzic� sau �n filozofie petece de transcendent�.
21. Cum s� fie creatura creator? ''Hai tat�, s�-ti ar�t mosia pe care ti-am f�cut-o c�nd nu eram �n viat�...'' P�i cum s� fie creatura creator?
22. Omul e un animal care se roag� la ceva. Caut� un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el s�nt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune c� noi �l respir�m. Are materialitatea aerului. Seam�n� cu aerul. Noi s�ntem crestini f�r� s� vrem. Si c�nd s�ntem atei s�ntem crestini: c� respir�m crestinismul cum respir�m aerul.
23. Crestinismul nu e ideologie, c� atunci se aseam�n� cu marxismul. Religia e expresia unui mister tr�it, or ideologia e ceva construit.
24. A fi cresti �nseamn� a cobor� Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii s�nt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, g�ndit real, e inaplicabil tocmai pentru c� e absolut.
25. Suveran fat� de natur�, supus Divinit�tii, nemuritor si liber prin dep�sirea extramundan� a conditiei sale - acesta este omul crestin.
26. Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toat� cultur� antic� precrestin�. Eu s�nt de p�rere c� apogeul Europei nu e la Atena, ci �n Evul Mediu, c�nd Dumnezeu umbla din cas� �n cas�. Eu definesc str�lucirea epocilor istorice �n functie de geniul religios al epocii, nu �n functie de ispr�vi politice.
27. Iisus Hristos este eternitatea care puncteaz� istoria.
28. Dac� nu cunosti revelat - prin gratie divin� - sau inspirat, nu cunosti nimic. De pild�, povestea cu m�rul lui Newton, care a c�zut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: ''Il tomba dans une m�ditation profonde qui l’a conduit jusqu’a la loi de la gravitation universelle''. Si eu spun: dac� Newton g�ndea p�n� la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai �ntelept. C�nd a fost �ntrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. P�i scrie pe m�r, sau scrie undeva �n natur� '' legea gravitatiei''? Fenomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds c� exploreaz� lumea interioar� si exterioar� cu jocul lui de ipoteze si c� descoper� ceea ce vrea el. El caut�; dar eu spun c� el caut�, nu c� afl�. Sau dac� afl�, trebuie s� fie ca Newton, inspirat

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

29. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice c� democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea uman�, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social �n care face fiecare ce vrea si-n care num�rul �nlocuieste calitatea... Triumful cantit�tii �mpotriva calit�tii. Bergson a fost acuzat �n micul dictionar filozofic al lui Stalin c� e fascist.
30. F�r� s� g�ndesc �n stilul darwinismului social, nu pot s� r�m�n indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea natural� a valorilor. Democratii g�ndesc corpul social aritmetizat: num�r� capetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e p�rerea mea despre democratie.
31. Eu cred c� omul e f�cut de Dumnezeu si cred c� Dumnezeu n-a instalat nici un drac �n el. Nu pot s� spun c� Dumnezeu a f�cut un om purt�tor de drac. Dac� omul e f�ptura lui Dumnezeu, dracul intr� ocolit acolo, nu intr� cu voia Lui.
32. Un filozof care se zbate fie s� g�seasc� argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie s� combat� argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezint� o poart� spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. C�nd �l �ntreab� Moise pe Dumnezeu: Ce s� le spun �lora de jos despre Tine? - Dumnezeu �i spune: Eu s�nt cel ce s�nt.
33. �n fata lui Dumnezeu, geniul e v�r primar cu idiotul.
34. Binele si r�ul s�nt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fat� de oameni.
35. C�rui b�rbat nu-i plac femeile? �n primul r�nd la iubesti pentru farmecul lor, si �n al doilea r�nd le iubesti pentru c� fac oameni.
36. Eu �ncerc o experient�: �ncerc s� m� deparazitez de filosofie, de p�duchernita metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten de-al meu zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar dac� m� urc �n tren, nu �nseamn� c� zeul meu e calea ferat�.
37. �n Evul Mediu s-a formulat de c�tre filozofii sireti teoria adev�rului dublu: secundum fidem - adev�rul dup� credint� si secundum rationem - adev�rul dup� ratiune, ca s� aib� cale liber� pentru filozofie. Adic� s� r�t�ceasc� p�n� �i ia dracul... C� poti, �n filozofie, s� r�t�cesti p�n� devii n�uc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adev�r.
38. Babele evlavioase merg la absolut rug�ndu-se, iar filozoful tr�nc�nind silogisme.
39. Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu s�nt religiosi, au o singur� religie: propria lor doctrin�. Pe dusmani �i anuleaz� social. Au o structur� supranational�, deci s�nt antinaturali. Toti cei care aspir� la unitatea speciei om anuleaz� principiul competitiei �ntre popoare; anuleaz� �nsusi principiul civilizatiei moderne, n�scut� prin lupt�.
40. Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoc� si stil. Nu e neap�rat un �ntelept, ci un suprainteligent. Geniile s�nt originale, �n m�sura �n care originalitatea e posibil�. �n fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin �ncercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fat� de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu s�nt �n m�sura �n care e apropiat sf�ntul.
41. �n fata lui Dumnezeu nu exist� genii, Dumezeu lucr�nd nu cu genii, ci cu oameni.
42. Dumnezeu a f�cut lumea si pe om; si cu om a �ncoronat creatia sa. Si l-a �ns�rcinat s� cunoasc� lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. - Originea primordial� a capacit�tii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logic�; originea mistic� a g�ndirii logice.
43. Aparitia unui mare g�nditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murd�rit si se spal�. G�ndirea este o ''sp�lare'' a creierului. Asta m� face c�teodat� s� cred c� g�ndirea nu e din creier si c� acest creier e numai un sediu... De ce g�ndirea nu e produs� de creier, care e numai un sediu? Fiindc� n-o produc toate creierele. Dac� inteligenta ar fi produsul creierului, atunci �ntre Goethe si nea Ghit� n-ar mai fi nici o diferent�.
44. Am auzit odat� un profesor de la Politehnic�; am avut impresia c� asist la un balet de ursi. Dac� �ntr-un salon, �ntr-un colt, unul fumeaz� si tace, �la e inginer... Inginerul e practic, savantul nu e practic. C�nd i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, c� s-a mai g�sit o aplicatie, el a spus: care e, m�? Uite care... - Ca s� vezi, nici nu m-am g�ndit!
45. Inteligenta, oric�t de mare nu e suficient� pentru a te cur�ta de prejudec�ti. Cu c�t inteligenta e mai mare, cu at�t prejudecata e mai voinic�, pentru c� ai aparat s-o justifici.
46. �ntrebat fiind cum �ntelege g�ndirea, �n form� pur� sau �n exemple, Nae Ionescu a r�spuns: exemplele au fost l�sate de Dumnezeu pe p�m�nt pentru ca ideile s� fie sesizate senzorial si de prosti.
47. Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practic� at�t de mult. Dac� ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? Istorismul, adic� perspectiva istoric� asupra vietii si lumii, a dus �n cimitir. Ne �nec�m �n istorie. Pentru c� istoria nu te �nvat� numai s� faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce �nsemnezi �n interiorul unui popor devine discutabil prin faptul c� nu poti, la infinit, s� lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar dac� nu te �nlocuieste, te prelucreaz�. Si dac� nu poti iesi din devenire, nu poti sc�pa de tristete; tristetea metafizic� e fructul devenirii. S�nt prosti istoricizanti care se consoleaz� prin devenire. Devenim mai civilizati, nu? Sau mai culti... Adic� murim ca si caprele, numai c� e mare lucru c� exist� Kant, Descartes, exist� Newton, m� rog, at�tia mari creatori de cultur�, si exist� si f�uritorul de religie, Hristos - dar nu ne intereseaz�!
48. Istoria e �ntemeiat� pe istoria dintre Eva si dracul. Asa �ncepe istoria, aceast� r�t�cire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui Hristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulat�.Cioran are o afirmatie extraordinar�: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a ap�rut �n istorie.
49. S�nt dou� mari discipline guvernate de principiul ireversibilit�tii: termodinamic� si istoria.
50. Nu e om, Kant. N-a reusit s� fie om cu toat� stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizeaz� cu clopotele de la biseric�, e laureat al premiului Nobel pe l�ng� Kant.
51. Legionarismul era �n �nsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea s� ias� c�stig�tor deoarece avea la baz� o eroare - nationalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de nationalism li s-a tras sf�rsitul legionarilor.
52. La comunisti, dac� nu esti cu ei - sau nu mai esti cu ei - �nseamn� c� esti legionar. De ce acest ''sindrom legionar'' la bolsevici m� �ntrebati? Fiindc� legionarii s�nt singurii rom�ni care n-au avut �n dictionar la litera G cuv�ntul glum� si c�nd �i prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de glum�; �sta-i punctul lor comun cu legionarii.
53. Nu se poate spune c� miscarea legionar� n-a fost puternic�! N-a avut rezultate pozitive fiindc� extremismele s�nt greu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici national-socialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionar�. Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al misc�rii legionare. Nici fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. �ntr-o �ntrunire se spune, Mussolini s-a uitat la ceas si a zis: �i dau ultimatum lui Dumnezeu ca �n c�teva minute s� m� tr�sneasc� dac� exist�! Si apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat c� Dumnezeu nu exist�.
54. Unde e omul, �n imanent�, absolut liber? �ntr-o bisericut� din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se las� �nv�luit de ele ca si credinciosii.
55. Omul e liber si eliberat numai �n templul crestin, acolo, �n ritual, c�nd se comunic� tainele care �i �nv�luiesc deopotriv� si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca s� fii cu adev�rat liber, trebuie s� �nlocuiesti infinitul si autonomia g�ndirii cu credinta �n Dumnezeul crestin: ''Robeste-m� Doamne, ca s� fiu liber!'' (Imitatio Christi)
56. Libertatea eu o asem�n cu o fr�nghie ag�tat� de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, particip�nd la actul m�ntuirii tale crestine, sau poti s� cobori �n �ntuneric. Bipolaritatea libert�tii. Dup� crestini, libertatea este vehicolul cu care poti s� cobori �n �ntuneric, dac� esti vicios. Infractorii s�nt primitivii actuali, pentru c� ei nu s�nt adaptabili la morala zilnic� si o calc� fiind liberi. Am �nv�tat la �nchisoare c� omul e un animal stupid, deoarece confisc� libertatea semenilor s�i. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu �i e rusine s� �si chinuie semenii. Oricum s�ntem captivi �n univers. Ne ajunge aceast� groz�vie. Dar s� intensifici aceast� captivitate p�n� la nivelul pusc�riei - numai omul e capabil de asemenea nebunie.
57. Liberatea omului e partea divin� din el.
58. Limba rom�n� are virtuti complete, adic� poate fi vehicol a tot ce se �nt�mpl� spiritual �n om. E foarte greu de m�nuit. Prin ea poti deveni vultur sau c�nt�ret de stran�. Limba rom�n� are toate premisele valorice pentru a deveni o limb� universal�, dar nu stiu dac� e posibil acest mars istoric. Dac� am fi fost un popor cuceritor... Noi, rom�nii, nu punct�m universalitatea nic�ieri. Si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este �ndr�zneala.
59. Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. C�nd esti lucid esti �n fata cimitirului. A fi lucid �nseamn� a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvant�. �n m�sura �n care Dumnezeu trebuie primit, si nu �nteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.
60. M� �ntreba Marin Preda cum era cu macedorom�nii si i-am zis: domnule Preda, macedorom�nii nu s�nt rom�ni, s�nt super-rom�ni, rom�ni absoluti. At�t de n�p�stuti si goniti, au instinct national de fiar� b�tut�. Iar eu si dumneata pe l�ng� ei, avem fort� domestic� de rate. M�c�im. Am stat cu macedorom�ni �n temnit�. �i b�teau p�n� �i omorau, dar nu declarau nimic. Au o b�rb�tie perfect�.
61. A sti la scar� uman�, poate fi folositor - dar �n nici un caz m�ntuitor.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

62. E mai m�ntuitoare o rug�ciune �ntr-o biseric� din G�iesti dec�t Platon.
63. Ideea mortii absolute st� la baza smintelii moderne.
64. Heidegger spune asa: ca s� iesi din anonimat, trebuie s� tr�iesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. El te �ndeamn�, Heidegger, s� tr�iesti murind absolut �n fiecare zi!
65. Moartea m� determin� s� fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul p�m�ntului c�z�nd pe cosciugul lui Nae Ionescu.
66. Mortii antici nu s�nt deloc frumosi. Numai mortii crestini s�nt. Am g�sit totusi la Homer un mort de toat� frumusetea: Pentensileea, regina amazoanelor, omor�t� de Ahile. Si pl�nge Ahile c� a omor�t frumusetea asta de femeie... Si-atunci Tersit - vocea poporului muncitor - se apuc� s� insulte cadavrul Pentensileei. Ahile �i d� un pumn si-l omoar� - pe poporul muncitor - c�-i obraznic si c� insult� cadavrul �leia. Aici am v�zut asadar o frumusete, desi �n principiu, mortii antici nu s�nt frumosi. Crestinii s�nt cei care au introdus masca frumoas� a mortului.
67. Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.
68. Omul e guvernat pe p�m�nt de dou� morale: de morala dogmelor, care e crestin� si etern�, adic� absolut�, si de morala normelor, care, ca moral� laic�, e construit� pe putin�tatea si imperfectiunea omului. Morala laic� nu poate fi desprins� de morala absolut� si ea arat� c� omul se misc� asimptotic la perfectiune, pe care n-o poate atinge niciodat�.
69. Morala �n sine, autonom�, e mai primejdioas� pentru religie dec�t ateismul. Stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egal� cu zero. Seam�n� cu Mersul trenurilor, dup� p�rerea mea. Poti s-o schimbi, ca pe tren, la care statie vrei. Omul autonom nu e capabil s� creeze o ordine moral�. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibil� morala public�? Prin �nst�p�nirea absolut� a moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie s� porunceasc� normele morale, care, f�r� ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor dec�t prin obiect. Morala public� �ntr-un stat crestin trebuie s� stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul m�rginit. Dac� nu situ�m Biserica deasupra statului, ne afl�m �n treb� si face fiecare ce vrea.
70. Elitele morale s�nt mai presus dec�t cele intelectuale. Mie �mi plac oamenii care fac judec�ti. Cei care fac silogisme s�nt fat� de adev�r, cum s�nt curcile alea care se �ncurc� printre popice.
71. Napoleon face adev�rata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a ref�cut ordinea natural�, pun�nd parul pe haimanalele de pe ulit�. C�nd a fost �ntrebat cum �si explic� intrarea armatelor sale �n T�rile de Jos ca pe bulevard, �n timp ce regii Frantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a r�spuns: N-au intrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! �ncepuse o nou� filozofie a istoriei, cu Napoleon.
72. F�r� nemurire si m�ntuire, libertatea e de neconceput. Omul, dac� nu are �n substanta lui ideea nemuririi si m�ntuirii, nu e liber. Seam�n� cu berbecul, cu capra, cu oaia...
73. Omul a depasit conditia de animal abia atunci c�nd �n el a ap�rut ideea nemuririi, care nu trebuie confundat� nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetic� a gloriei.
74. F�r� Dumnezeu omul r�m�ne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nic�ieri si merge spre nic�ieri. Si el r�m�ne asa chiar dac� este laureat al premiului Nobel sau m�tur�tor. C�nd, unde si �n ce scop a ap�rut el �n calitatea asta de om? Dac� se �ntreab� singur si nu e un zeu �n dreptul casei care s�-i reveleze data �nceputului, �nseamn� c� omul r�m�ne un biet animal rational care vine de nic�ieri si merge spre nic�ieri.
75. Renasterea italian�, unde omul este situat �n centrul universului, este eretic� din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este �n sine demonic�. P�rerea mea este c� omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.
76. Aotonomia spiritual� a omului este iluzorie si ea se misc� perpetuu �ntre Dumnezeu si dracul. F�r� credint� si Biseric�, omul r�m�ne un simplu animal rational si muritor, rationalitatea av�nd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice dec�t restul dobitoacelor. C�nd zici c� omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea av�nd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice dec�t restul dobitoacelor. C�nd zici c� omul e un animal rational, atributul rationalit�tilor �l distinge de restul viet�tilor, nescot�ndu-l din perspectiva mortii absolute.Moartea devine relativ�, ca o trecere numai prin religie - stiinta, oric�t de savant�, nescot�nd omul dec�t aparent din regnul animal. Nici o consolare c� eu m� deosebesc de elefant sau de capr� pentru c� fac silogisme, dac� apar si dispar �n mod absurd din natur�.
77. Scara valorilor umane contine: sf�ntul, eroul, geniul si omul obisnuit - dincolo de acestia situ�ndu-se infractorul. Sf�ntul, eroul si geniul s�nt f�r� voia societ�tii, care e obligat� s�-i recunoasc�. Nimeni nu-ti contest� dreptul la existent� dac� esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie s� fac� confuzie �ntre tine, sf�nt, erou si geniu. Oamenii s�nt egali �n fata legii, adic� trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu f�cuti identici, c� e o gogoas�... Nimeni nu-ti contest� dreptul la o viat� normal� dac� porti masca de om. Numai c� dac� esti mediocru, nu trebuie s� te instalez� �n v�rf, pentru c� nu e nici �n interesul t�u. Acolo trebuie s� stea cei dotati. Sf�ntul st� �n fruntea tablei valorilor pentru c� el face posibil� tr�irea absolutului la scar� uman�. Eroul se consum� f�c�nd istorie si nedep�sind sfera laicului. Eroul este admirat - asa cum este si geniul - dar nimeni nu i se �nchin�, chiar dac� fapta lui aduce foloase reale omului. �n vreme ce sf�ntul se situeaz� dintru �nceput �n eternitate, eroul moare �n istorie, pentru c� urma pe care o las� el, ca om �mplinit, este fixat� doar �n timp si �n spatiu.
78. Omul nu e o sum� de miliarde de celule sau de organe. C� nu s�nt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca �ntreg nu poate fi g�ndit dec�t biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil dec�t ultima noutate evolutionist� a stiintei.
79. Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.
80. Personalitatea e acel individ �nzestrat cu capacitatea de a se d�rui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-si mai apartine.
81. Eu am afirmat odat� �ntr-un salon, c� Platon este miscarea spiritului �nl�untru eternit�tii. C�nd g�ndim, toti s�ntem platonicieni. Dac� eu �ncerc s� g�ndesc universul, trebuie s� mut Biblia �n universul �nghetat al ideilor platonice. Asta �nseamn� meditatia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios �n fata esentelor.
82. Fat� de m�retia lui Hristos, Platon e un personaj m�runtel si cuviincios. Pe Platon poti s�-l scuturi si constati c� arhetipurile lui s�nt filozofice, dar dac� muti arhetipurile acstea �n �n religia lui Hristos, devin modurile �n care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru c� la el divinitatea e un simplu ''demiurg'', ceea ce �n greceste �nseamn� ''meserias''.
83. Am dorit dintotdeauna s� fac o tez� de doctorat cu tema Aflarea �n treab� ca metod� de lucru la rom�ni.
84. La �ntreb�rile fundamentale ''de ce?'' si ''�n ce scop?'' aporetica rural� rom�neasc� r�spunde: ''d-aia''.
A venit odat� un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. Dar rom�nul zice: merge si asa! Trebuie s� sc�p�m de acest ''mege si asa''; c� ''merge si asa'' �nseamn� c� merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oric�nd si nu orice.
85. La pusc�rie am demonstrat vreme de dou� ore c� istoria rom�nilor dezgolit� de crucile de pe scuturile voievozilor e egal� cu zero. C� doar voievozii nu s-au b�tut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.
86. Cum v�d participarea rom�nilor de acum la m�ntuirea lor? - Simplu. Duc�ndu-se la biseric�. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta s� nu-i lase cu gura c�scat� si tot ce spune un pop� de la Cucuietii din Deal s� considere adev�r ritualic.
87. Am f�cut o m�rturisire �ntr-o curte cu sase sute de insi, �n �nchisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis, dac� murim toti aici, �n haine v�rgate si �n lanturi, nu noi facem cinste poporului rom�n c� murim pentru el, ci el ne face onoarea s� murim pentru el!
88. Protestantismul est o religie cobor�t� la rangul de moral� pentru gr�dinita de copii.
89. Pudoarea crestin� e at�t de pur�, �nc�t carnea eroticului crestin, cap�t� pecetea spiritului, ceea ce p�n� la crestini n-a realizat nimeni.
90. Eu cred c� r�zboiul nu e f�cut de oameni; e mult prea serios. �l face Dumezeu. Cum ne d� si cutremure, ne d� si r�zboi.
91. Cei mai cr�nceni si mai str�luciti soldati s�nt cei ai popoarelor religioase. C�nd mori sub drapel, te g�ndesti c� te duci la str�mosi. Dar o armat� care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, �n care fiecare soldat avea o cruce la g�t pe care scria Gott mit uns.
92. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidc� religie am l�tra precum c�inii. Ne nastem, tr�im, ne �mboln�vim, �mb�tr�nim si murim. Si �ntreg peisajul speciei om culmineaz� �n cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a tr�i. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizic� a cimitirelor este religia. Cu religia intri �n cimitir �n plimbare. Cu filozofia intri �n cimitir - cum a intrat prietenul meu Cioran - prin disperare.
93. Cine n-a putut fi �nlocuit�? Religia! Iar filozofia care speculeaz� autonom, face onanie mintal�. Si dac� vrea s� scoat�, s� extrag� esente din stiintele naturii, e parazit. At�t! Nu �ndr�znesti s� spui despre religie, teologal vorbind, - dac� esti cinstit - c� a fost �nlocuit� de filozofie sau de stiint�. Un crestin �ti spune c� adv�rul se defineste prin jocul celor dou� lumi: cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dac� poti!
94. Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare �n care se poate vorbi despre egalitate.
95. Religia transform� poporul �ntr-o mas� de oameni culti.
96. �ntre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet si a r�mas religios si un t�ran analfabet nu exist� nici o diferent�.
97. Nivelul meu intelectual, chiar dac� s�nt savant, nu dep�seste nivelul unui pop� obscur din B�r�gan. Pentru c� preotul �la, �n ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatr�, st� de vorb� cu absolutul.
98. Stiinta se misc� asimptotic la absolut. Arta se misc� asimptotic la absolut. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul pl�cerii.
99. Religia este sediul adev�rului transcendent �n esent� si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. Religia se situeaz� peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adev�rul absolut unic, care e Dumnezeu. S� vin� un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o s�-mi spun� el? O bab� care cade �n fata icoanei Domnului str�b�tut� de absolut e om, si �la e dihor laureat.
100. �n Ispita de pe munte - retro satana - Iisus spune: ''�mp�r�tia mea nu e din lumea aceasta'' Asta-i nemaiauzit! Du-te �n �mp�r�tia Lui cu trenul sau cu racheta dac� poti. Nu poti! �not�m �n Univers ca mormolocii, si lumea lui Hristos se situeaz� transcendent ca-n Ispita de pe munte, �n mod etern.
101. Revolutia este o �naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dup� facerea lumii; doar dac� te situezi �n afara ei si creezi o lume nou�. Revolutia nu adaug� nimic Ideilor lui Platon.
102. Revolutia francez� n-a fost o revolutie, nici revolutia rus� n-a fost o revolutie. Nu exist� revolutii, ci doar tehnici insurectionale �n b�t�lia pentru putere (Curzio Malaparte). Dac� e o ''restructurare'' a omului, aceasta s-a �nt�mplat o singur� dat� �n timp, la aparitia lui Hristos.
103. Asa am spus eu �n temnit�: Domnule colonel - eram sase sute de insi �ntr-o curte �nchis� - nu ve-ti fi voi, comunistii, niciodat� revolutionari p�n� nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria lumii, pe Hristos. �n parabola cu oaia r�t�cit�, un p�stor p�r�seste o turm� �ntreag� �n c�utarea unei oi. S� stiti, asta se cheam� ''unanimism moral crestin''. Fiindc� �n universul lui Hristos o celul� care mai palpit� �ntr-un muribund e mai valoroas� dec�t toate galaxiile posibile.
104. Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intr� la Dumnezeu e rug�ciunea. Rug�ciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. G�ndit� crestin, rug�ciunea ne arat� c� umilinta �nalt�, iar nu coboar� pe om.
105. Am spus eu odat� c� dac� un preot din B�r�gan, c�nd se roag�, este Dumnezeu cu el, atunci preotul �la �nlocuieste toat� Academia Rom�n�....
106. Sf�ntul are forta de coeziune a pietrei.
107. Un sf�nt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindc� ideea de sfintenie e legat� de ideea de minune. Un sf�nt poate face o minune. Geniul face ispr�vi, nu minuni. Lumea, acum e ancorat� �n cultul genialit�tii ca sl�vire a progresului �n afar�. At�t. Or, cu c�t s�ntem mai avansati, mecanic si material, cu at�t s�ntem mai departe de esenta real� a lumii, de sfintenie.
108. Singurii oameni care nu pot fi suspectati c� se �nfioar� �n fata mortii s�nt sfintii.
109. A fi sf�nt �nseamn� a fi suveranul t�u perfect.
110. M-a �ntrebat odat� Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-am spus? - �sta nu-i om, domnule, este toat� Mediterana.
111. Trei ore am vorbit atunci �n curtea �nchisorii, de Platon si despre Hristos. Zice colonelul: V� rog s� scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Dr�ghici s� spun� c� s�nt solidar cu dumneavoastr�. - Domnule colonel, cum s� fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, c� nu s�ntem solidari unii cu a

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

111. Trei ore am vorbit atunci �n curtea �nchisorii, de Platon si despre Hristos. Zice colonelul: V� rog s� scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Dr�ghici s� spun� c� s�nt solidar cu dumneavoastr�. - Domnule colonel, cum s� fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, c� nu s�ntem solidari unii cu altii...
112. Este incorect s� ai dispret fat� de tehnic�. Eu nu s�nt tehnocrat, �ns� recunosc c� �n b�t�lia pentru adaptare, tehnica este universal util�. Dar asta nu �nseamn� c� tehnica poart� �n ea dimensiunea infinitului.
113. C�nd va disp�rea ultimul t�ran din lume - la toate popoarele, vreau s� spun - va disp�rea si ultimul om din specia om. Si atunci or s� apar� maimute cu haine.
114. T�ranul este omul absolut.
115. I-am spus eu p�rintelui St�niloaie c� nu m� consider un Socrate. Dar cum v� socotiti? Pop�, zic. Si unde aveti parohia? - N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.
116. Desi s�nt bolnav si neajutorat, nu �mi pare r�u c� exist. �ncerc eu s�-mi par� r�u, dar n-are sens. Stiti de ce? Pentru c� eu constat, �n mod evident, c� exist. Ceea ce m� confisc� pesimismului de a m� autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat c� e om. N-a reusit s� intuiasc� existenta sa. S� se tr�iasc� pe sine. Eu nu m� pot sinucide - indiferent de starea mea, s�n�tate sau boal� - fiindc� nu m-am f�cut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am s� plec de voie din ea. �sta este jocul fundamental al existentei mele.
117. Am avut si discipoli... Nu se putea s� nu am discipoli, fiindc� s�nt un om vorb�ret. Toat� suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi f�r� restrictii...
118. A fost �ntrebat un t�ran, �n �nchisoare: ce �ntelegi din tot ce spune Petre Tutea! Zice: nu �nteleg nimic, dar e o groz�vie!
119. C�nd am v�zut, �n �nchisoare, c� tot regimul care mi se aplic� e inoperant - puteam eu, ca om, s�-mi explic asta? Si atunci m-am g�ndit c� exist� o fort� supracosmic�, transcendent�, numit� Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu s� scap de �nl�ntuire. Pentru c�, personal, nu m� pot dez-l�ntui si elibera. Iar a vietui acolo, la �nchisoare, f�r� asistenta Lui nu se poate; au fost oameni care au murit... Atunci s-a n�scut �n mine credinta nelimitat� �n atotputernicia si atotbun�tatea divin�.
120. Am devenit un g�nditor crestin c�nd mi-am dat seama c� f�r� revelatie, f�r� asistent� divin�, nu pot sti nici cine s�nt, nici ce este lumea, nici dac� are vreun sens sau nu, nici dac� eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. C�nd mi-am dat seama c� f�r� Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale.
121. M-a �ntrebat cineva odat�: M� Petric�, tu c�nd te asezi la masa de scris cum scrii? - S�nt emotionat de fila goal�. Prima mea grij� e s� nu fiu p�ndit de demonul originalit�tii. Urm�resc s� nu fiu original si s� fiu cuviincios. - Esti inspirat? - Nu, nu st� niciodat� un zeu �n coltul camerei mele c�nd scriu eu. S�nt foarte nelinistit. Eu, care s�nt crestin... Am dou� nelinisti; s� nu se afle �n expunerea mea nici o inadvertent� terminologic� si nici o impietate.
122. Nu m� intereseaz� trecutul. De c�te ori m� �ntreab� cineva c�nd m-am n�scut, spun c� �ntr-unul din anii trecuti.
123. Treisprezece ani de �nchisoare... Aveam doar o h�inut� de pusc�rias. Ne d�deau o zeam� chioar� si m�m�lig� fript�. M-au b�tut... M-au arestat acas�. Nici nu tin minte anul... C�nd m-au anchetat am lesinat din b�taie. Iac�t� c� n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost dup� aceea la Jilava, la Ocnele Mari si pe urm� la Aiud. Eu m� mir cum mai s�nt aici. De multe ori �mi doream s� mor. Am avut mereu lasitatea de-a nu avea curajul s� m� sinucid. Din motive religioase... Treisprezece ani! Nu pot s� povestesc tot ce-am suferit pentru c� nu pot s� ofensez poporul rom�n spun�ndu-i c� �n mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozit�ti.
124. M-a �ntrebat un anchetator: De ce ai vorbit �mpotriva noastr�, dom’le? - N-am vorbit, dom’le. - Cum n-ai vorbit? - P�i �mpotriva voastr� vorbeste tot poporul rom�n. Ce s� mai adaug eu? Si mi-au dat 20 de ani munc� silnic� f�ra motive. Mi s-a prezentat sentinta de condamnare ca s� fac recurs. La cine s� fac recurs, la Dumnezeu?
125. Am fost solicitat, �n �nchisoare, s� scriu pentru revista Glasul patriei, ca si Nichifor Crainic. Mi s-a p�rut ciudat s� fii arestat si s� scrii, s� meditezi. Adic� s� spui: v� multumesc c� m-ati arestat! Asta era o porc�rie nemaipomenit�, s� obligi un detinut s� scrie. El poate s�-si scrie memoriile, dar nu pentru tine, �la care-l persecuti...
126. Eu, cultural, s�nt un european, dar fundamentul spiritual e de t�ran din Muscel. La �nchisoare, grija mea a fost s� nu fac neamul rom�nesc de r�s. Si toti din generatia mea au simtit aceast� grij�. Dac� m� schingiuiau ca s� m�rturisesc c� s�nt t�mpit, nu m� interesa, dar dac� era ca s� nu mai fac pe rom�nul, m� l�sam schingiuit p�n� la moarte. Eu nu stiu dac� vom fi apreciati pentru ceea ce am f�cut; important e c� n-am f�cut-o niciodat� doar declarativ, ci c� am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate s� ajungi s� suferi pentru un ideal �n mod fizic.
127. Definitia mea este: Petre Tutea, rom�nul. Am ap�rat interesele Rom�niei �n mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire si suferint�. Si convingerea mea este c� suferinta r�m�ne totusi cea mai mare dovad� a dragostei lui Dumnezeu.
128. Eu n-adun nimic. �mi spunea un pop�, zice, p�i dumneavoastr� v� risipiti asa, v� poate fura oricine... Zic: uite, p�rinte, eu, zic, am adoptat conceptia regelui Frantei �n materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. C�nd au venit cartofii din America, t�ranii nu-i cultivau. ''S� m�nc�m noi buruiana asta din p�m�nt...'' Ce a zis regele Frantei? ''M�, seam�n�, m�, cartofi pe mosia mea si, c�nd or vedea t�ranii c� �i p�zesc, or s�-si dea seama c�-s lucru bun. L�sati-i s� fure, c� asa se r�sp�ndesc cartofii �n tar�.''
129. Odat�, �n hol la Ath�n�e Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv c� fac specul�. Cu ce? i-am �ntrebat. Nu mi-au r�spuns. Si atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj: ''Cu idei, frate, cu idei!''
130. Un umanist pur, adic� indiferent religios, practic� formele vietii de jungl�, �mping�nd cruzimea p�n� la forma gratuit� a bestialit�tii tigrului. Vremea noastr� este plin� de astfel de exemplare.
131. Umanismul este una din formele grave ale r�t�cirii omului modern, care pleac� din antropocentrismul Renasterii. �n Renastere, ''titanii'' s-au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. Ei nu se cunosteau pe ei �nsisi si au crezut c� s-au descoperit ca oameni.
132. Omul - javra asta biped�, pe care eu �l consider ''animal prost'', homo stultus - atunci c�nd se screme s� fac� singur ordine, adic� c�nd practic� umanismul, �l �nlocuieste pe Dumnezeu cu el. Nic�ieri Dumnezeu n-a avut de furc� cu dracul mai mult dec�t �n sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adic�, unde s-a n�scut umanismul �n Renastere.
133. (Vlad Tepes) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod rom�n, pe Stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul c� l-a si b�tut. Si are mai ales meritul c� a cobor�t morala absolut� prin tepele puse �n cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap si ti-era fric� s� n-o furi tu de la tine. �sta-i voivod absolut, Vlad Tepes. P�i f�r� �sta istoria rom�nilor e o pajiste cu miei!

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

extraordinar, ipule!!!!!!
tu ai si citit referatul asta, scris de Adrian Faraon,Univ. Gh. Asachi, Facultatea Chimie Industriala,
anul I, grupa 2107-b, sau numai l-ai copiat?
hai ca ne-ai impresionat pe toti!

Budism

Budismul este o religie �i o filozofie oriental� av�nd originea �n India �n secolul al VI-lea �.Hr. �i care s-a r�sp�ndit ulterior �ntr-o mare parte a Asiei Centrale �i de Sud-Est. Se bazeaz� pe �nv���turile lui Gautama Siddhartha ( Buddha Shakyamuni ), g�nditor indian care a tr�it �ntre 563 �.Hr. �i 483 �.Hr.. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase scind�ri, �n prezent fiind o religie foarte divizat�, f�r� o limb� sacr� comun� �i f�r� o dogm� strict�, clar formulat�.
Budismul apar�ine grupului de religii dharmice al�turi de hinduism �i de jainism, p�str�nd o puternic� influen�� a elementelor constituente ale acestor dou� religii. Mai este numit �i "Buddha Dharma", ceea ce �nseamn� �n limbile sanscrit� �i pali (limbile textelor antice budiste) "�nv���turile Celui Luminat".

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: IPU, la data 2010-04-27 16:56:45Budism

Budismul este o religie �i o filozofie oriental� av�nd originea �n India �n secolul al VI-lea �.Hr. �i care s-a r�sp�ndit ulterior �ntr-o mare parte a Asiei Centrale �i de Sud-Est. Se bazeaz� pe �nv���turile lui Gautama Siddhartha ( Buddha Shakyamuni ), g�nditor indian care a tr�it �ntre 563 �.Hr. �i 483 �.Hr.. De-a lungul timpului, budismul a suferit numeroase scind�ri, �n prezent fiind o religie foarte divizat�, f�r� o limb� sacr� comun� �i f�r� o dogm� strict�, clar formulat�.
Budismul apar�ine grupului de religii dharmice al�turi de hinduism �i de jainism, p�str�nd o puternic� influen�� a elementelor constituente ale acestor dou� religii. Mai este numit �i "Buddha Dharma", ceea ce �nseamn� �n limbile sanscrit� �i pali (limbile textelor antice budiste) "�nv���turile Celui Luminat".

Dupa moarte, credinciosului budist i se deschide perspectiva a cinci forme de viata sau cinci stari fiintiale temporale, care concorda perfect cu retributia karmica. Acestea sunt dupa cum urmeaza: 1. iadul; 2. nasterea sub forma de animal; 3. nasterea sub forma de preta (spirite cu guri mici si pantece uriase, torturate de foame si de sete). Acestea corespund spiritelor fara locuinta din brahmanism, spirite pentru care nu au fost oficiate ritualurile de inmormantare) ; 4. nasterea ca om; 5. nasterea ca zeu. Primele trei forme de viata reprezinta diferite pedepse, in timp ce nasterea ca om sau ca zeu da inca o posibili�tate in plus de realizare a Nirvanei.
Dar nu numai oamenii si celelalte fapturi ale lumii sunt supuse legii transmigrarii, ci insusi intreg universul care, la randul sau, va lua o forma sau alta de viata, invatatura budista prezinta trei forme de viata, sau mai bine zis trei planuri de exis�tenta prin care trece universul.
I. Kamavacara lumea desfatarii. Este nivelul fiintial in care exista desfa�tare pentru cele cinci simturi si corespunde cu primul lacas unde traiesc fiinte cu o varietate mare de trupuri si posibilitati de percepere.
II. Rupavacara lumea formei. De aici lipsesc simtul gustului, al mirosului si cel tactil. Aceasta stare de fiintialitate include patru lacasuri: lumea lui Brahman ; zeii Abhasvara ; zeii stralucitori si fiintele fara perceptie. Aceste patru lacasuri se impart in mai multe subdiviziuni, care sunt fara importanta eshatologica.
III. Arupavacara lumea fara forma in care este inclusa doar mintea ca ele�ment al perceperii si cunoasterii.
Cel care poseda cunoasterea (prajna) este eliberat de orice legaturi cu lumea empirica, deoarece el stie ca toate elementele sunt trecatoare, ca sunt dureroase, ca toate lu�crurile nu au un eu permanent si ca tot ceea ce are un inceput are si un sfarsit.
Interpretand anumite afirmatii privind soarta celor care au realizat eliberarea ultima, adica Nirvana, unii ginditori ajuns la concluzia ca starea de Nirvana inseamna anihilare fiintiala.
Tot ceea ce este supus cunoasterii empirice este supus si reintruparii. De aceea, si necesitatea intoarcerii la starea de fiintialitate pura, care este din punctul de vedere al cunoasterii empirice, nefiinta. Aceasta stare fiintiala trebuie deosebita de neant. De altfel, conceptul de neant este cu totul strain gandirii hinduse si chiar si budiste.
Mesajul esential al budismului este indreptat mai ales spre inlaturarea suferintei. Suferinta si incetarea suferintei sunt experiente realizabile. Nirvana nu este o stare viitoare, o perspectiva eshatologica; ea nu este nici trecut, nici prezent si nici viitor, ea exista pur si simplu si poate fi cunoscuta de minte. Ea poate fi realizata si acum.
Nirvana este descrisa ca fiind sunya-gol, insa ne intrebam cum poate golul-sunya sa fie o stare a realitatii ? Daca golul este realitate, atunci inseamna ca Nirvana este intr-adevar anihilare si inca o anihi�lare fiintiala absoluta, deoarece golul absolut, cum ar fi Nirvana, ar reprezenta in mod implicit o aneantizare absoluta.
Fara indoiala ca la prima vedere lucrurile stau asa si aceasta pe motiv ca notiunea de gol in gandirea noastra ne da imaginea de neexistenta. Daca analizam, insa, conceptul de gol in gandirea budista, atunci vom vedea ca lucrurile se prezinta oarecum diferit.
Radacina sanskrita pentru sunya se traduce prin a umfla. Sunya inseamna, in traducere literala, in legatura cu ceea ce este umflat. Aceasta radacina, pare sa fi exprimat ideea ca ceea ce pare "um�flat" pe dinafara, este "gol" pe dinauntru. Acest lucru poate fi dovedit pe baza filologiei comparate. Aplicand aceste notiuni cuvantului sunya, si punandu-le in legatura cu persoana umana, putem spune ca per�soana umana este umflata, intrucat ea este formata din cele cinci skandhas, insa este goala pe dinauntru, deoarece ii lipseste un eu central. Prin aceasta am aratat cum s-a putut ajunge la notiunea de non-eu. In acelasi timp "umflat" mai inseamna a fi plin datorita unui corp strain, a contine un corp strain; aidoma unei femei insarcinate care duce in "umflatura" pantecului sau un fat ce nu face parte din trupul ei. Si in acest sens persoana umana nu contine nimic din ceea ce pare ca ii apartine si, ca in cazul femeii insarcinate, corpul strain urmeaza sa fie dat afara..
Sunya exprima in traditia budista negarea completa a lumii empirice prin exercitiul mintii.
Dupa cum lumea empirica este o stare fiintiala supusa spatiului si timpului, Nirvana este o stare fiintiala aspatiala si atemporala, in cadrul careia nu are loc nici nasterea si nici anihilarea. Ea este o stare de fiintialitate absorbita de adancul fiintialitatii eterne, pana la a se confunda cu Nefiinta. Astfel Nirvana este Fiinta in Nefiinta, adica fiinta in stare nemanifesta. Nirvana si lumea empirica sunt doua existente paralele care se conditioneaza reciproc.
Ca stare fiintiala, am vazut ca Nirvana este considerata lacasul realitatii, budismul nu ne spune nimic despre starea aceasta finala in care intra cel eliberat si iluminat. Astfel, daca Nirvana este realitate, atunci intrarea in Nirvana nu pare a fi clasata ca stingere. De fapt, cei care au realizat Nirvana in lumea aceasta nu considera ca stingere ci ca o distrugere a ceea ce este non-eu, a ceea ce este supus transmigrarii si inlocuirea non-eului cu un eu universal.
Orice ar reprezenta Nirvana, stingere sau intrare intr-o slare de fiinta pura atemporala si aspatiala, dupa cum am numit-o noi, ea ramane tinta finala in care nu mai are loc trairea ca experienta a suferintei

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/budism/viata-apoi-budism-7...

Cele mai vechi lucruri sunt uneori si cele mai bune. Este si cazul religiei budiste, a carui doctrina este "deasupra tuturor religiilor lumii" (Schopenhauer). Pe langa asta, budismul se aseamana in unele privinte cu crestinimul.
Stiinta si budismul sunt in general compatibile. Conceptul de non-dualitate (Unicitatea) reprezinta un punct de intersectie intre stiinta si lumea spirituala. Adeptii budismului cred ca relatiile dintre masa, frecventa si energie, dezbatute de Planck si Einstein, sugereaza ca intreaga retea a Universului se amesteca in ceva "Unic" care se manifesta in mai multe (adica masa, energie, unde, etc). Iar asta respecta tocmai viziunea budista de Advaita (non-dualitate, unicitate) ca totul este doar manifestarea unui omniprezent, omniscient si omnipotent "Unic" aka Dumnezeu.
In plus, budismul ajuta psihologia si alte stiinte care au facut investigatii pe yoghini si au inteles mai bine cum functioneaza mintea si constiinta. Aceste studii sunt incurajate de Dalai Lama, liderul budistilor. Oricum, stiinta nu a reusit inca sa explice acea stare de "Uniune cu Dumnezeu".[s.s.net...]

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

De la: IPU, la data 2010-04-27 17:08:03Cele mai vechi lucruri sunt uneori si cele mai bune. Este si cazul religiei budiste, a carui doctrina este "deasupra tuturor religiilor lumii" (Schopenhauer). Pe langa asta, budismul se aseamana in unele privinte cu crestinimul.
Stiinta si budismul sunt in general compatibile. Conceptul de non-dualitate (Unicitatea) reprezinta un punct de intersectie intre stiinta si lumea spirituala. Adeptii budismului cred ca relatiile dintre masa, frecventa si energie, dezbatute de Planck si Einstein, sugereaza ca intreaga retea a Universului se amesteca in ceva "Unic" care se manifesta in mai multe (adica masa, energie, unde, etc). Iar asta respecta tocmai viziunea budista de Advaita (non-dualitate, unicitate) ca totul este doar manifestarea unui omniprezent, omniscient si omnipotent "Unic" aka Dumnezeu.
In plus, budismul ajuta psihologia si alte stiinte care au facut investigatii pe yoghini si au inteles mai bine cum functioneaza mintea si constiinta. Aceste studii sunt incurajate de Dalai Lama, liderul budistilor. Oricum, stiinta nu a reusit inca sa explice acea stare de "Uniune cu Dumnezeu".[s.s.net...]

Mai mult: en.wikipedia.org/wiki/Buddhism_and_science
en.wikipedia.org/wiki/Advaita#Advaita_and_science

O echip� interna�ional� de 19 astronomi a detectat cea mai mare structur� de materie neagr� descoperit� p�n� �n prezent, potrivit unui studiu publicat �n revista american� Astronomy and Astrophysics.
Structura filamentoas� de 270 de milioane de ani lumin� - un an lumin� corespunde unei distan�e de 9.460 de miliarde de kilometri -, descoperit� gra�ie analizei imaginilor realizate de telescopul Canada-France-Hawaï (CFHT), se �ntinde pe "distan�e de peste 2.000 de ori mai mari dec�t m�rimea galaxiei noastre, Calea Lactee", a explicat �ntr-un comunicat Institutul na�ional de �tiin�e ale universului (INSU).
Recordul precedent era de aproape 100 de milioane de ani lumin�.
Materia neagr� este detectat� de astrofizicieni datorit� for�ei gravita�ionale pe care aceasta o exercit� asupra celei care o �nconjoar�. Ea este diferit� de energia neagr� care respinge materia �i este responsabil� de expansiunea universului.
Potrivit astrofizicienilor, universul este compus din 75% energie neagr�, 21% materie neagr� �i doar 4% materie obi�nuit�, format� din protoni, neutroni �i electroni.
"A�a cum structura osoas� a corpului uman este vizibil� pe radiografii prin intermediul razelor X, materia neagr� �i las� amprenta �n semn�tura luminoas� a galaxiilor, relev�ndu-�i prezen�a prin gravitatea pe care o exercit�", a precizat INSU. "Ne uit�m la galaxiile foarte �ndep�rtate din univers �i le oberv�m forma. Lumina galaxiilor, trec�nd prin univers pentru a ajunge la noi, este decalat� de materia neagr�", a explicat Martin Kilbinger, unul dintre cei 19 autori ai studiului.
"Dimensiunea m�surat� de noi corespunde limitelor observa�iilor noastre. �n realitate, este posibil ca aceste structuri s� fie �i mai mari", a spus Kilbinger.
"Ne imagin�m c� materia neagr� este compus� din particule pe care nu le cunoa�tem", a explicat Kilbinger. "Interac�iunea sa cu materia obi�nuit� este foarte, foarte slab�. Ea trece prin P�m�nt f�r� s� lase urme. Dac� am construi un mare detector, materia neagr� ar trece prin el", a spus acesta.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Dar oare creierul nostru nu-�i poate imagina o lume cu mai mult de trei dimensiuni?

�n 1884 E. A. Abbott publica �P�m�ntul plat: o roman�� a multiplelor dimensiuni�, �n care oamenii unei lumi bidimensionale �i discern pe ceilal�i ca pe ni�te linii, �i le pot sim�i forma numai prin atingere. �ntr-o bun� zi apare �ns� o sfer� pe c�mpiile din P�m�ntul Plat, iar locuitorii de acolo nu pot �n�elege c� ea are trei dimensiuni, dec�t dup� ce sfera �i �mpinge afar� din lumea lor. �narma�i cu noua �n�elegere, locuitorii acelei lumi concep posibilitatea universului multidimensional la nivel spa�ial.
Dac� ne afl�m �n mijlocul unei sfere nu ne putem mi�ca �n nici o direc�ie �n a�a fel �nc�t s� ne men�inem echidistan�i fa�� de toate punctele suprafe�ei sale, dac� concepem spa�iul ca fiind tridimensional. Dar dac� ad�ug�m o a patra dimensiune atunci lucrurile se schimb�.
Din p�cate, nu avem �n via�a de zi cu zi un echivalent cvadridimensional al sferei tridimensionale a lui Abbott pentru a ne ar�ta calea spre cele patru dimensiuni. Putem totu�i beneficia de un astfel de ghid �n psihoterapie.
2. Universul cvadridimensional conceptual
Universul ca �i concep�ie �n astrofizic�
Teoria general� a relativit��ii propus� de Albert Einstein stabile�te grani�ele dimensionale ale universului nostru tridimensional a�a cum este vizibil din punct de vedere spa�ial, �i pe care-l putem �n�elege. Func�ia matematic� propus� de Einstein define�te un continuum spa�io-temporal tridimensional.
Are �ns� universul nostru dimensiuni spa�iale mai multe, dar neobi�nuite? Aceasta ar fi o explica�ie a faptului c� p�r�i foarte �ndep�rtate una de alta ale universului nostru par a fi at�t de similare �i geometria universului nu pare s� rezulte �n mod natural din cantitatea de materie con�inut�.
Cei mai mul�i astrofizicieni sus�in c� tr�im �ntr-un univers ekpyrotic, �n care cele patru dimensiuni � trei spa�iale, plus timpul � rezult� din coliziunea a dou� spa�ii cvadridimensionale ale unui univers cu cinci dimensiuni. La nivel grafic, un desen �n trei dimensiuni este o reprezentare a celor patru dimensiuni dintr-un cub cu cinci dimensiuni � numit hipercub sau teseract -, care ne confer� o perspectiv� multidimensional�. Punctul are zero dimensiuni, linia sau segmentul o dimensiune, p�tratul dou�, cubul trei, iar hipercubul patru dimensiuni spa�iale: cu una mai mult dec�t lumea pe care o percepem ca real�.
Mecanica cuantic� este fizica din spatele lumii fizice vizibile, explor�nd dimensiunile alternative, respectiv universul alternativ �i planurile existen�ei.
Teoriile actuale asupra universului sus�in c� spa�iul are zece, unsprezece sau dou�zeci �i �ase de dimensiuni, m�surabile la nivel subatomic. Noi percepem doar trei dimensiuni, care sunt macroscopice.
Ceea ce a indus ideea existen�ei universului multidimensional a fost imposibilitatea conceperii unei teorii unitare �n fizic�, care s� unifice teoria for�ei gravita�ionale cu a for�elor electromagnetice. La ora actual� se cunoa�te �ns� c� exist� o a�a-numit� for�� Casimir, asem�n�toare for�ei gravita�ionale, care ac�ioneaz� la nivel microscopic: dac� plas�m dou� pl�cu�e �n vid, la mic� distan�� una de alta, ele se atrag din ce �n ce mai mult, p�n� c�nd spa�iul dintre ele devine inexistent, cele dou� pl�cu�e unindu-se etan�. Acesta este motivul pentru care dou� piese microscopice ale unui echipament electronic se pot comporta foarte ciudat, atr�g�ndu-se una pe cealalt�. Dac� concepem �ns� un univers cu mai mult de trei dimensiuni spa�iale, putem �n�elege c� pe distan�e foarte mici se pot manifesta for�e precum for�a Casimir.
La nivel macroscopic, se manifest� pe de o parte for�a gravita�ional�, �i pe de alt� parte celelalte trei tipuri de for�e: electromagnetismul, for�a tare- care �ine la un loc nucleul �n cadrul atomului, �i for�a slab�- care guverneaz� energia produs� de stele �i este responsabil� de unele forme de radioactivitate. Toate aceste patru for�e sunt cuprinse �n trei dimensiuni spa�iale, ceea ce ar constitui o explica�ie a faptului c� gravita�ia este o for�� mai slab� dec�t celelalte trei.
Teoria corzilor (string theory) ar putea fi drumul spre unificarea teoriilor for�elor cunoscute cu materia, tot ceea ce exist� �n univers fiind conceput ca �i mici bucle de corzi vibratoare. Aceast� teorie prespune c� exist� alte �ase dimensiuni spa�iale �n afara celor trei observabile, �i aceste �ase dimensiuni sunt aflate la nivelul spa�iilor mici, compactate �n ceea ce se numesc c�mpuri modulare. Aceste c�mpuri modulare genereaz� for�e comparabile cu gravita�ia, pe o scal� de 1/10 dintr-un milimetru.
Pornind de la aceast� teorie din fizic�, cea mai r�sp�ndit� teorie �n astrofizica actual� sus�ine c� universul �n care tr�im are zece dimensiuni. �ase dimensiuni spa�iale sunt microscopice, astfel c� universul pentru noi pare a fi cvadridimensional: cele trei dimensiuni spa�iale plus timpul.
Marea �ntrebare este de ce percepem universul doar �n trei dimensiuni spa�iale �n loc de patru, sau �ase, sau nou�. Se crede c� evolu�ia universului �n cursul expansiunii sale a favorizat formarea realit��ilor cu trei sau �apte dimensiuni spa�iale, iar cea �n care se �nt�mpl� s� tr�im are trei dimensiuni. Lisa Randall, profesor de fizic� la Universitatea Harvard, sus�ine c� ini�ial au existat numeroase structuri, numite membrane, �n diferite dimensiuni spa�iale mari, care ulterior au evoluat spre dimensiuni microscopice. Membranele care �au supravie�uit� au trei sau �apte dimensiuni, iar �n universul pe care-l vedem �i experien�iem noi exist� membrane tridimensionale. Alte realit��i, cu trei sau �apte dimensiuni sunt ascunse percep�iei noastre (Karch, 2006).
For�a electromagnetic� recunoa�te doar trei dimensiuni �i se comport� conform legilor noastre fizice. Gravita�ia trece prin toate dimensiunile, chiar �i cele necunoscute de lumea noastr� (Karch, Randall, 2006). Totu�i, �ntr-o lume cu �apte dimensiuni for�a gravita�ional� descre�te mult mai repede cu distan�a, astfel inc�t nu exist� planete cu orbite stabile �ntr-o lume cu �apte dimensiuni, �n care for�a gravita�ional� are �b�taie scurt�. Posibilitatea orbitelor planetare stabile face ca lumea cu trei dimensiuni s� fie mult mai interesant�, �i cel pu�in �n lumina cuno�tin�elor actuale, s� permit� dezvoltarea vie�ii organice, datorit� existen�ei planetelor cu orbite stabile.
Spa�iul nostru tridimensional este a�adar o por�iune dintr-o membran� cu realitate spa�ial� dimensional� mult mai complex�.
Un alt punct de vedere �ns� (Randall, Sundrum, 2005) sus�ine c� for�a gravita�ional� este localizat� �ntr-un defect tridimensional al universului multidimensional, �i c� dac� dimensiunea spa�iotemporal� este suficient de ��mpachetat�, atunci celelalte dimensiuni spa�iale ar putea s� se manifeste la nivel macroscopic. �n sprijinul acestei teorii vine faptul c� unele din particulele care constituie materia, cum sunt quark-ul �i electronul, au un �cap�t� �n membrana tridimensional� �i unul �n cea cu �apte dimensiuni.
Teoria membranelor difer� de teoria relativit��ii prin aceea c� presupune existen�a unor mici g�uri negre create le �nceputurile universului �i care au supravie�uit p�n� acum, f�c�nd parte din �materia neagr� a universului �i care exercit� o for�� gravita�ional�. Teoria relativit��ii sus�ine c� aceste minuscule g�uri negre nu ar fi supravie�uit p�n� �n prezent. Existen�a acestor g�uri negre este verificat� de devierea traiectoriei radia�iilor electromagnetice, mai ales radia�ii gamma, �n sistemul solar. �n luna august 2007 a fost lansat un telescop �n spa�iu tocmai pentru a �nregistra aceste devia�ii. Dac� teoria este corect� atunci vor fi depistate aceste g�uri negre, fiecare purt�nd semn�tura celei de-a patra dimensiuni spa�iale.
Pe m�sur� ce te apropii de o gaur� neagr�, timpul �ncetine�te- conform teoriei relativit��ii-, pentru ca �n final observatorul s� te vad� ca fiind ��nghe�at �n timp�, pe m�sur� ce treci de linia orizontului. Desigur, tu �nsu�i nu observi nimic diferit. Dar dac� �nainte de a trece linia orizontului te r�zg�nde�ti �i te �ntorci pe p�m�nt, vei descoperi c� aici a trecut foarte mult timp �i astfel vei c�l�tori �n viitorul foarte �ndep�rtat.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Curbarea razelor de lumin� pare paradoxal�, pentru c� ne-am obi�nuit s� credem c� lumina c�l�tore�te �n linie dreapt�. Dar obiectele masive deformeaz� geometria spa�iului al�turat, care se curbeaz�. Lumina traverseaz� acest spa�iu devenind curb�. Un exemplu este modul �n care, pe p�m�nt, unele din cele mai drepte trasee dintr-un punct �n altul se �nscriu pe un cerc!
Timpul este cel mai adesea descris ca cea de-a patra dimensiune a universului perceptibil de c�tre fiin�a uman�, mi�c�ndu-se �ntr-o singur� direc�ie.
Un punct de vedere asupra timpului este acela c� este o parte a structurii universului, o dimensiune �n care evenimentele apar �n secven�e.Acesta este punctul de vedere adoptat de multe �coli de psihoterapie din zilele noastre, care se refer� la �desp�r�irea pe secven�e� a comportamentului, cu alte cuvinte a ceea ce s-a �nt�mplat pe o anumit� perioad� de timp. Putem spune deci c� punctul de vedere psihoterapeutic general acceptat este acela al timpului secven�ial.
O alt� opinie este aceea c� c� timpul face parte din sistemul mental de m�sur� (Leibnitz, Kant). �n Vechiul Testament timpul este privit ca o modalitate de �ndeplinire a evenimentelor predestinate. Leibnitz stipuleaz� c� timpul �i spa�iul descriu rela�ia dintre evenimente, timpul fiind parte a unui cadru conceptual abstract, ca �i spa�iul. �n aceea�i m�sur� cu timpul secven�ial �i acest concept este prezent �n psihoterapie �i mai ales hipnoterapie, �n care se discut� despre timpul real, timpul psihologic, timpul hipnotic.
Heidegger consider� timpul ca fiind fundamental pentru existen��. Buddhismul �i Hinduismul �mbr��i�eaz� conceptul de timp ciclic sau cuantic, const�nd din experien�e repetitive care str�bat via�a oric�rei fiin�e din univers de la na�tere p�n� la moarte. �n zilele noastre viziunea ciclic� asupra timpului a fost adoptat� de teoreticienii sistemelor �i a spa�iotemporalit��ii cuantice. Hipercubul este o �vizualizare� a timpului ca cea de-a patra dimensiune.
Conceptualizare filozofic� �i psihoterapie
�n psihologie timpul are valen�e diferite: timp perceput �i timp tr�it, de exemplu (Piaget): timpul trece mai repede pe m�sur� ce �mb�tr�nim. St�rile alterate de con�tiin�� sunt caracterizate de estimarea diferit� a timpului, iar �n hipnoz� se vorbe�te despre timpul hipnotic, cu durat� foarte diferit� de ceea ce arat� instrumentul de m�sur�, ceasul, ca fiind �timp real�.
Sir Roger Penrose spunea �n teorema sa c� atribuirea a mai mult de trei dimensiuni spa�iale �i una temporal� lumii experien�iale duce la instabilitate. O asemenea instabilitate ce exist� �n sistemele cu mai multe dimensiuni duc la colapsul rapid spre singularitate (de aceea Penrose sus�inea c� unificarea for�ei gravita�ionale cu alte for�e, prin utilizarea de dimensiuni suplimentare, nu poate avea loc). Dar introducerea unei �dimensiuni suplimentare� este principiul dup� care func�ioneaz� orice form� de psihoterapie. Nu trebuie s� ne g�ndim mai departe de metafora celei de-a 18-a c�mile pentru a �n�elege acest lucru.
Fiind observatori �n universul tridimensional putem cu u�urin�� s� concepem un univers bidimensional ca subset al universului nostru cu trei dimensiuni spa�iale �i putem vedea c�t de complexe pot fi explica�iile �ntr-un univers bidimensional pentru un eveniment care este simplu �n universul nostru tridimensional. Acela�i lucru se �nt�mpl� �n psihoterapie, �i mecanisme cunoscute sub denumirea de transfer sau contratransfer, identificare proiectiv�, etc. sunt rezultatul explica�iilor complexe de care are nevoie clientul �fixat� �n universul s�u bidimensional pentru a accede la cele trei dimensiuni. Este �n fond principiul terapiei cognitiv- comportamentale atunci c�nd se refer� la cogni�iile ira�ionale.
Tridimensionalitatea nu este o proprietate a realit��ii, ci a fiin�ei, a observatorului (Saviom, 2005). Dimensionalitatea spa�ial� este o caracteristic� a min�ii noastre, adic� o proprietate a cunoa�terii, �i nu a realit��ii. Dimensionalitatea spa�ial� este o proprietate a observatorului, �i nu a celui observat. Dac� dimensionalitatea spa�ial� este o proprietate a cunoa�terii noastre, atunci ea nu este un adev�r universal complet, ci doar o umbr� a adev�rului. Dar bine�n�eles dimensionalitatea noastr� spa�ial� se bazeaz� pe ceea ce �vedem�, adic� percepem prin intermediul analizatorului vizual, despre care putem spune prin extrapolare c� ac�ioneaz� el �nsu�i ca un �filtru� pentru cunoa�terea realit��ii. V�zul joac� cel mai important rol �n perceperea �i conceperea realit��ii. �ns� ochii no�tri au doar dou� dimensiuni spa�iale (retine) care percep lumina de la obiectele privite, a�a c� de fapt nu �vedem� trei dimensiuni spa�iale ci �poze� �n dou� dimensiuni, iar mintea noastr� concepe existen�a a trei dimensiuni folosind cele dou� imagini bidimensionale. Covertim datele bidimensionale pentru a construi o imagine tridimensional� a realit��ii. A�a c� sarcina de a �vedea� mai mult de trei dimesniuni poate fi chiar imposibil�, pentru c� la nivel senzorial nu avem aceast� capacitate. Realitatea perceput� de o fiin�� bidimensional� este aceea�i, din punct de vedere fizic, cu cea perceput� de una tridimensional� sau cvadridimesnional�. Metoda de descriere a realit��ii poate fi �ns� foarte diferit�, �n timp ce �ncerc�m s� descriem acela�i lucru.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Ceea ce �nt�re�te concluzia c� dimensionalitatea universului este o form� de percep�ie legat� de capacitatea fiziologic� a fiin�ei umane este faptul c� informa�ia stocat� depinde de suprafa�a pe care este stocat� �i nu de volum, astfel �nc�t, aparent cel pu�in, cea de-a treia dimensiune a spa�iului nostru este doar o iluzie, pentru c� la nivel de calcul matematic complex nu se poate demonstra c� ea exist� (Bousso, 2005).
Universul are mai mult de trei dimensiuni fizice, dar nu le putem percepe datorit� limitelor noastre fiziologice. Dimensiunile nu exist� dec�t �n mintea noastr�, ele sunt uneltele cu ajutorul c�rora organiz�m, �n�elegem �i tr�im �n univers. O fiin�� care poate concepe un univers �n �n� dimensiuni poate avea cuno�tin�e mai multe dec�t una care concepe �n-1� dimensiuni �n univers. Cu c�t putem concepe mai multe dimensiuni, cu at�t putem �n�elege mai mult din universul �n care tr�im. Respectiv cu c�t putem �n�elege mai mult din dimensiunile pe care le ignor�m din punct de vedere psihologic, cu at�t mai mare va fi �ansa de a rezolva o problem�, sau cu alte cuvinte �ansa de rezolvare a problemei clientului depinde de abilitatea noastr� de a-l ghida spre l�rgirea orizontului realit��ii sale psihologice, sau ceea ce se nume�te �schimbarea filtrelor�.
Revenind la cele �n� dimensiuni putem spune c� �ntotdeauna timpul va fi dimensiunea �n+1�. Dac� cre�tem percep�ia noastr� a unui univers tridimensional la unul cvadridimensional, multe fenomene pe care le descriem ca av�nd loc �n timpuri diferite ar fi descrise ca av�nd loc �n loca�ii diferite, conform fizicii cuantice. Cre�terea num�rului de dimensiuni spa�iale mut� explica�iile din �timp� �n spa�iu.
Acesta este principiul dup� care func�ionez� psihodrama, prin punerea �n scen�, adic� transpunerea spa�ial�, a evenimentelor care s-au desf�urat la un moment dat �n timp. Este aceea�i metod� ca �i cea din tehnica scaunului gol. Persoana �vede� spa�ial o secven�� temporal�, percepe mai mult de �n-1� dimensiuni, �i ajung�nd la �n� percepe realitatea, respectiv problema, �ntr-un mod diferit, �i probabil mai adaptativ.
Dar conceptul de timp r�m�ne constant pentru toate fiin�ele, de la zero dimensiuni la �n�. Pentru noi, ca observatori tridimensionali, exist� �poze tridimensionale� care se schimb� �n timp, timpul fiind dimensiunea plus unu, iar subcon�tientul este astfel organizat �nc�t s� permit� aceast� conceptualizare.
Cunoa�terea �tiin�ific� actual� se bazeaz� pe o realitate cu trei dimensiuni spa�iale, care �ns� nu func�ioneaz� pentru por�iuni mici de timp �i spa�iu, a�a �nc�t a devenit necesar� introducerea conceptului de particule energetice care intr� �i ias� �nt�mpl�tor din domeniul existen�ei spa�iale tridimensionale.
Existen�a unor dimensiuni spa�iale suplimentare duce la o �n�elegere filozofic� diferit� a lumii naturale.
Iar �n�elegerea filozofic� a lumii se realizeaz� �n mare parte prin simbol.
Simbolul tridimensionalit��ii �n psihoterapie
Aceast� larg� r�sp�ndire a simbolului �3� nu pare a fi �nt�mpl�toare. Oamenii percep �n termeni de �3�, a�a cum au demonstrat experimentele din psihologia Gestalt. Oamenii tind s� vad� �n grupe de trei, chiar �i �ntr-un �ir continuu de puncte.
Trihotomia este la ora actual� un subiect de studiu al antropologiei, pun�ndu-se �ntrebarea dac� �i are originile �n grupul familial de mam�, tat� �i copil, sau este o reflec�ie a universului divin descris de cre�tinism? Freud sugereaz� c� cifra trei este un simbol masculin: falusul �i dou� testicule. �n antropologie triunghiul este simbolul pentru b�rbat, iar cercul pentru femeie.
Cifra trei nu este o parte a naturii, ci a culturii.
De altfel �n psihologie se discut� despre progresul de la incompeten�� la competen��, �i apoi la abilitate- capacitate.
Lewis �i Langer (1994) afirmau c� simbolurile create �n psihoterapie servesc func�iei psihologice de a da form� �i substan�� experien�elor ini�ial confuze, de a �mp�rt�i uneori ceea ce este privat.
Pentru ca experien�a s� nu fie confuz�, dac� e s� accept�m punctul de vedere al autorilor cita�i, este necesar ca ea s� se �ncadreze �n tiparele universului cunoscut, perceptibil nou�, adic� cu trei dimensiuni spa�iale, de unde �i repetitivitatea cifrei trei ca simbol, inclusiv �n psihoterapie. Simbolurile permit terapeutului �i clientului s� acceseze temele transferului, sentimentele legate de schimb�rile de via��, precum �i ca puncte de referin�� �n scopuri terapeutice. Etichetele clinice sunt folosite pentru a ilustra procesul.
Brendan McMahon (2003) sus�ine c� terapia analitic� este mai degraba o ramur� a hermeneuticii dec�t a �tiin�elor naturale �n sensul tradi�ional psihobiologic. Adev�rul �nseamn� autocunoa�tere, recunoa�terea conflictelor incon�tiente ce pot da na�tere la simptome nevrotice.
Pentru Freud simbolul era o imagine sau concept incon�tient, reprezent�nd o dorin�� incon�tient� distrorsionat�. �n viziunea Kleinian� formarea simbolului este �ncercarea eului de a se adapta fricii de pierdere a obiectelor bune �i de persecu�ie din partea obiectelor rele, ap�r�nd prin proiec�ie �i identificare.
�n schizofrenie sunt percepute ca fiind identice simbolurile cu obiectul simbolizat. �n mitologie identitatea dintre simbol �i obiect serve�te la conectarea aspectelor sinelui �i la conectarea sinelui cu al�ii, vii sau mor�i.
Simbolurile, create intern, pot fi proiectate �n lumea exterioar�.
Simbolurile sunt vitale pentru comunicarea cu lumea extern� �i �ntre structurile interne �i stau la baza g�ndirii verbale.
Tr�s�tura esen�ial� a simbolului este aceea c� el con�ine dou� sau mai multe p�r�i, care de�i separate, au o semnifica�ie atunci c�nd sunt privite la un loc, semnifica�ie ce poate fi recunoscut�.
Pentru Jung, simbolul arhetipal are acelea�i caracteristici peste tot, la to�i indivizii �i toate culturile. Jung credea c� se pot trasa paralele importante �ntre mitologia antic� �i g�ndirea similar� din religiile primitive, vise, �i procesele g�ndirii din copil�rie. Dupa Jung piatra filozofal� este un simbol al sinelui �i �n lumea modern� trebuie s� re�nv���m limbajul simbolic al sufletului, care ar avea relevan�� considerabil� social� �i clinic�.
Simbolul exprim� necunoscutul prin analogii, a�a c� transcede ruptura dintre ra�ional �i ira�ional. Un exemplu sunt visele, care ne prezint� conflicte ce au nevoie s� intre �n con�tient �i �n acela�i timp sugereaz� solu�ii la conflictele ce pot p�rea insolubile din perspectiv� ra�ional�.
Este imposibil s� be g�ndim la simboluri f�r� s� facem leg�tura cu limbajul, cu gramatica �i sintaxa. Limbajul apare �n context social �i este de prim� importan�� �n psihoterapie.
La ora actual� mul�i cercet�tori sus�in c� psihoterapia seam�n� mai degrab� cu hermeneutica prin aceea c� are la baz� acelea�i patru principii �i anume:
- polisemia, sau �n�elesul multiplu,
- rela�ia p�r�ilor ca �ntreg,
- recunoa�terea dieferen�elor, a ceea ce nu este obi�nuit,
- func�ia corect�rii interpret�rilor gre�ite.
Baumann (1978) spunea c� ��n�elegerea �nseamn� mai degrab� a te �nv�rti �n cerc �i nu un progres liniar spre o �n�elegere mai bun� sau mai pu�in vulnerabil�. Este dificil de v�zut cum oricare din recapitula�iile succesive poate pretinde c� este final� �i concluziv�.�
Hermeneutica a �nceput cu descifrarea �n�elesului ascuns din text, ceea ce poate fi privit nu ca adev�rat sau fals, ci ca plauzibil sau neplauzibil. Din acest punct de vedere �n�elegerea nu poate fi dec�t neconcludent�.
Terapeutul evit� interpret�rile reduc�ioniste tocmai prin �mbr��i�area conceptului de �n�elesuri multiple. Winnicott (1962) ne reaminte�te c� �i interpret�rile incorecte pot fi de folos, �n sensul c� distrug mitul c� terapeutul �n�elege totul.
�n psihologie ritualul are valoare pentru terapie �n sine. Psihanali�tii tind s� vad� ac�iunile rituale ca simboluri ale conflictelor incon�tiente, sau cu rol de reasigurare �i generare a convingerii. Ritualul confirm� punctul de vedere asupra lumii �mp�rt�it de terapeut �i pacient, iar �boala� cap�t� un sens �n contextul miturilor privitoare la vindecare din cultura respectiv�.
�n 1975 R. May afirma c� simbolul une�te experien�a, iar mitul este un set de simboluri. Lipsa de simboluri �i mituri face ca individul s� apeleze la psihoterapie. Persoana trebuie s� �i defineasc� propriile valori �n conformitate cu miturile personale. Una din func�iile de baz� ale psihoterapiei este de a ajuta individul �n �ncercarea de recuperare a valorilor.
4.1. Repeti�ia cifrelor trei �i patru �n psihoterapie
�n 1988 Druckman afirma c�:
�Programarea neurolingvistic� este un sistem dezvoltat pentru a r�spunde la �ntrebarea de ce unii psihoterapeu�i sunt at�t de eficace �n munca cu pacien�ii lor. �n loc s� exploreze aceast� �ntrebare �n termeni de teorie �i practic� psihoterapeutic�, Bandler �i Grinder au c�utat s� analizeze ce f�ceau psihoterapeu�ii la nivel de observa�ie, s� categoriseasc� �i s� aplice categoriile ca model general al influen�ei interpersonale. Programarea neurolingvistic� caut� s� instruiasc� oamenii s� observe, s� presupun� �i s� r�spund� altora, a�a cum au f�cut primii trei terapeu�i foarte eficien�i.�
NLP are la baz� 12 presupuneri fundamentale (adic� un multiplu de trei):
1. exist� o conexiune minte- corp.
2. mintea este compus� din con�tient �i subcon�tient.
3. experien�a unei persoane asupra lumii este procesat� �i organizat� exclusiv �n termenii celor 5 sim�uri.
4. fiziologia, reprezentarea senzorial� �i emo�ia cuprind starea intern�.
5. comportamentul este rezultatul secven�ei sistematice ordonate de reprezent�ri senzoriale.
6. toate comportamentele apar �n contextul st�rii interne.
7. starea intern� mediaz� experien�a �i influen�eaz� sau determin� comportamentul.
8. starea intern� �i strategia- �n consecin�� comportamentul- au o structur� ce poate fi discernut� �i deci comunicat�.
9. oamenii �i prezint� starea intern� prin limbajul verbal �i non- verbal.
10. deoarece comportamentul �i substraturile sale- starea intern� �i strategia- pot fi codificate, abilitatea unei persoane poate fi reprodus� �ntr-o alt� persoan�.
11. comportamentul este �nv��at.
12. cuno�tin�ele directe �i observabile asupra lumii externe nu sunt posibile: fiecare �i creaz� propria realitate.
�Presupunerile� fundamentale �n NLP sunt c�:
- �harta nu este teritoriul�
- �via�a �i mintea sunt procese sistemice�.
Programarea neurolingvistic� stipuleaz� a�adar c� omul nu poate cunoa�te pe de-a-ntregul realitatea extern�, fiind limitat de organele sale de sim�, c� pentru comunicare �i conceptualizare avem nevoie de simboluri �i c� folosim timpul �n mod secven�ial, aceste presupuneri fiind �n acord cu teoriile actuale din astrofizic� �i fizica cuantic�.
�n terapia primal� sunt recunoscute trei nivele ale con�tien�ei:
1. somatosenzorial, care �ncorporeaz� supravie�uirea �i are func�ia de senza�ie �i r�spuns visceral.
2. afectiv, ce �ncorporeaz� sentimentele �i are func�ia de r�spuns emo�ional.
3. cognitiv, care cuprinde g�ndirea �i mediaz� facult��ile intelectuale �i cogni�ia.
Teoria rela�iilor obiectuale sus�ine c� exist� trei emo�ii fundamentale �ntre sine �i al�ii:
- ata�amentul
- frustrarea
- rejec�ia

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Din punct de vedere al emo�iilor se afirm� c� tendin�a de ac�iune apare �n spa�iul dintre sine �i corp, �i dintre sine �i obiect. Aceste procese simbolizeaz� �i construiesc rela�iile (Bell, 1991).
Modelul structural al lui Willber(1996) corespunde la trei nivele ale corpului:
Nivelul 1: corpul este privit ca separat de minte
Nivelul 2: corpul este integrat cu mintea, exist� o unitate minte-corp, �i corpul poate fi accesat prin psihoterapie.
Nivelul 3: corpul este o reprezentare simbolic� a arhetipurilor divine, f�c�ndu-se referire la corpul subtil. Mintea �i corpul sunt parte a sufletului.
Toate aceste trei abord�ri apar �n psihoterapie.
Eva Basch Kabre (1985), psihanalist, a introdus trei concepte pentru a explica formele de g�ndire primitiv�:
- g�ndirea haotic�
- g�direa emo�ional� senzori-motorie
- g�ndirea opera�ional�.
Aceste concepte �nlocuiesc diviziunea psihanalitic� clasic� de g�ndire de proces primar �i secundar. G�ndirea haotic� este tipic� pentru copilul nou- n�scut �n fa�a stimulilor externi �i interni; g�ndirea emo�ional� senzori- motorie este caracteristic� pentru primele etape ale vie�ii �n care concentrarea este pe impresii senzitive, experien�e motorii �i spa�iale, �i emo�ii puternice. G�ndirea opera�ional� este tangibil� �i logic�, nef�c�nd loc emo�iilor, metaforelor �i simbolurilor. Conform cu Basch- Kabre, g�ndirea de proces secundar se realizeaz� prin interac�iunea acestor trei tipuri de g�ndire.
Cu alte cuvinte, �n func�ie de v�rst�, respectiv progresia temporal�, fiin�a uman� folose�te pentru cunoa�terea mediului �nconjur�tor ceea ce cognitivi�tii numesc �filtre�, adic� raportarea la un num�r mai mic sau mai mare de dimensiuni ale mediului �nconjur�tor, incluz�nd aici mediul social �i psihologic.
�n analiza bioenergetic� experien�a de via�� uman� esen�ial� este reflectat� la nivel corporal de trei elemente:
1. postura
2. tiparele de reac�ie �i
3. inhibi�ia, care la r�ndul ei cuprinde:
1. inhibi�ia motilit��ii
2. inhibi�ia respira�iei
3. inhibi�ia expresiei
Structurile caracteriale care pot fi �citite� �n forma �i postura corpului sunt �n num�r de 6:
- schizoid
- oral
- masochist
- psihopat
- rigid
- narcisist
Barber prezint� o pradigm� tridimensional� a hipnozei, spun�nd c� exist� trei tipuri de persoane: cei �nclina�i spre fantezie, cei �nclina�i spre amnezie �i cei cu un set pozitiv. Teoria lui Barber ar putea unifica teoriile st�rii (procesului) cu cele ale non-st�rii.
�n psihanaliz�, stadiile dezvolt�rii descrise de Freud sunt �n num�r de trei:
- stadiul pre-oedipal: oamenii se nasc cu anumite instincte, de exemplu tendin�a natural� de a-�i satisface necesit��ie biologice de hran�, ad�post �i c�ldur�, iar satisfacerea lor este o surs� de pl�cere sexual�. Astfel, atunci c�nd copilul suge la s�n �i este trezit� sexualitatea �i descoper� o zon� erogen� care poate fi mai t�rziu reactivat� �n cursul vie�ii prin suptul degetului sau s�rut. Stadiul oral este urmat de cel anal �i cel falic- din nou �n num�r de trei.
- Complexul lui Oedip: leg�tura str�ns� dintre b�iat �i mam�, ca obiect primar al dragostei duce la dorin�a uniunii complete cu ea. Fata �i direc�ioneaz� dorin�a c�tre tat�. Apare o rela�ie triadic�, �n care copilul se ata�eaz� de un p�rinte, iar p�rintele de acela�i sex este distribuit �n rolul de rival pentru afec�iunea p�rintelui de sex opus.
- Ego, id �i superego: Id este sursa biologic�, mo�tenit�, a impulsului sexual, instinctelor �i pulsiunilor ira�ionale. Ego-ul se dezvolt� din interac�iunea dintre id �i lumea extern� prin for�ele sociale �i familiale, respectiv este un sistem de credin�e sau proces secundar. Superego-ul se refer� la regulile internalizate, care limiteaz� satisfac�ia �i pl�cerea subiectului, fiind orientat spre realitate.
Psihanalistul francez Jaques Lacan a reinterpretat teoria Freudian� �n termeni de structur�, �n a doua jum�tate a secolului 20, teoria fiind cunoscut� la ora actual� sub denumirea de teorie Lacanian�.
Pentru Lacan stadiul pre-oedipal este stadiul imaginar. �n stadiul oglinzii copilul �ncepe s� fac� diferen�a �ntre sine �i ceilal�i, fiind perioada de achizi�ionare a limbajului. Apari�ia tat�lui �n stadiul oedipal face ca copilul s� fac� diferen�ele sexuale �i ini�iaz� dezvoltarea incon�tientului, respectiv reprimarea dorin�ei incestuoase. Simbolul are efecte radicale, iar individul �nsu�i este un rezultat al simbolului. Rela�ia subiect �i semnifican�i, adic� limbaj �i vorbire, este simbolic�, �n timp ce rela�ia dintre ego �i imaginile sale este imaginar�.
Prin trecerea de la ordinea imaginar� la cea simbolic� copilul este socializat �n familie prin recunoa�terea �i acceptarea diferen�ei (de gen) �i absen�ei (corpului mamei).
Reformul�nd am putea spune c� psihanaliza se bazeaz� �n cea mai mare m�sur� pe simbol. Simbolul este calea spre cunoa�terea �i organizarea lumii interne �i externe, dezvoltarea individual� fiind privit� secven�ial �n timp.
Teoria rela�iilor obiectuale este o adaptare a teoriei psihanalitice, care pleac� de la presupunerea c� via�a psihologic� a fiin�ei umane este creat� �n �i prin rela�iile cu alte fiin�e umane. Se distinge astfel �ntre na�terea fizic� �i psihologic� a individului. Na�terea psihologic� se �ntinde pe perioada primilor trei ani de via��. Primii trei ani de via�� se caracterizeaz� prin stabilirea unei rela�ii str�nse (simbiotice) cu cel ce �ngrije�te copilul (de obicei mama), dup� care urmeaz� separarea �i individua�ia. Avem din nou de-a face cu trei elemente.
Terapia accept�rii (acceptance and commitment therapy) utilizeaz� strategii de acceptare �i de modificare a comportamentului pentru a cre�te flexibilitatea persoanei. Se bazeaz� pe contextualismul func�ional �i teoria cadrului rela�ional, o teorie a limbajului �i cogni�iei care este o parte a analizei comportamentale.
Terapia accept�rii difer� de teoria cognitiv- comportamental� prin aceea c� �n loc s� �nve�e oamenii cum s�-�i controleze mai bine gndurile, sentimentele, senza�iile, amintirile, etc, se concentreaz� pe ceea ce pot controla mai direct, �i anume trei segmente ale corpului: bra�ele, picioarele �i gura. Aceast� form� de terapie ajut� individul s� vin� �n contact direct cu un sens transcedental al sinelui cunoscut drept �sine ca �i contact�- acel �eu� care observ� �i experimenteaz�, mereu, totu�i distinct de g�nduri, sentimente, senza�ii �i amintiri.
�n acest punct teoria accept�rii face apel la identitatea dintre observator �i observat, respectiv necesitatea existen�ei observatorului pentru a da sens lumii cognoscibile.
Terapia cognitiv� utilizeaz� ca tehnic� de lucru principal� tehnica ABC a credin�elor ira�ionale a lui Albert Ellis:
A- evenimentul activator sau situa�ia obiectiv� (activating event)
B- credin�e (beliefs)
C- consecin�e (consequences)
Punctul central al teoriei cognitviste stipuleaz� c�: g�ndirea este intermediar� �ntre stimul �i emo�ie:
stimul g�ndire emo�ie
Scopul terapiei cognitive este �n�elegerea interac�iunii �ntre g�ndire, emo�ie �i comportament:
G�ndire Emo�ie
DEDICATIE CU TINTA PRECISA ,UNUI ARHETIP DE H...N EST!

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Coranul este cuvantul lui Dumnezeu, cuvant vesnic. In cer exista Cartea pe care ingerul Gabriel a facut-o cunoscuta lui Mahomed.

Cartea sacra a islamului este cunoscuta sub denumirea de Coran. Aceasta reprezinta pentru musulmani Cuvantul lui Allah (kalam Allah), intrucat Allah a fost cel care a dat-o.

Intrucat vine de la Allah, Coranul este necreat, iar autoritatea lui este ab�soluta nu numai in probleme religioase ci si politice, etice si chiar stiintifice. Dupa conceptia islamica, fiind un instrument al revelatiei divine, Coranul ramane dupa moartea lui Mohamed legatura unificatoare a celor credinciosi si nu o simpla amin�tire a personalitatii profetului si nici a Bisericii.

Cuvantul lui Dumnezeu, asa cum il avem consemnat in Coran, a fost pur si simplu dictat. Acest lucru este revelat chiar in textul Coranului unde ni se spune ca a fost revelat verbal si nu numai in semnificatia lui generala sau in idei ci in ama�nunt.

Potrivit traditiei islamice, Coranul a fost revelat lui Mohamed intr-un rastimp care a inceput aproximativ la anul 609 si a durat pana la moartea acestuia (632). Aceasta perioada de descoperire a suferit o intrerupere de 6 luni pana la trei ani, cunoscuta sub numele de ialmh - pauza, intrerupere. Deoarece surele (capitolele) descoperite catre sfarsitul acestei perioade poarta amprenta vizibila a unor influente iudeo-crestine se presupune ca Mohamed a folosit acest interval pentru a studia mai bine Biblia. Acest lucru nu a fost insa pe deplin stabilit. Avem totusi certitudinea ca idei crestine circulau deja in lumea araba, in special printre triburile siriene, ba mai mult decat atat, ca au existat chiar cateva comunitati crestine in inima Arabiei. In astfel de imprejurari nu se poate nega ca Mohamed ar fi fost in intregime strain de ideile mesajului crestin si de continutul Sfintei Scripturi. Prezenta atator episoade si idei biblice in Coran clarifica de altfel aceasta situatie.

In timpul vietii lui Mohamed nu a existat o aranjare sistematica a Coranului. Acesta era scris fie pe frunze de palmier, bucati de piele sau chiar bucati de piatra. Situatia aceasta a dainuit pana dupa moartea Profetului, in urma bataliei de la Ye-mama, in timpul careia multi dintre recitatorii Coranului au fost ucisi, Omar temandu-se ca nu cumva toti recitatorii sa fie exterminati intr-o alta batalie si astfel reve�latiile Profetului sa se piarda, sugereaza califului Abu Bekr punerea acestora in scris. Astfel, Zeid este insarcinat sa duca la indeplinire aceasta sarcina. Manuscrisul Cora�nului compilat de Zeid a fost dat in pastrare vaduvei lui Mohamed, Hafsa. Acest text a fost considerat normativ in timpul califatului lui Omar.

Inaintea editarii definitive a textului Coranului au mai existat inca patru ver�siuni rivale. Uthman numeste din nou o comisie care sa se ocupe de redactarea unei versiuni autorizate. Coranul de astazi este rezultatul muncii acestei comisii.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Povestea stiintei in lumea musulmana incepe acum mai bine de 1000 de ani, cand inca Europa Occidentala se zbatea sa iasa din visul urat al invaziilor. Reprezentati ai stiintei arabe de mai bine de un mileniu devanseaza chiar si mult trambitata descoperire a lui Darwin: evolutionismul.

Profesorul de fizica arab de la Universitatea Surrey, Marea Britanie, Jim Al-Khalili, face un frumos excurs in istoria stiintei arabe in paginile Daily Telegraph, pentru a arata cate datoreaza de fapt Europa stiintei moderne carturarilor arabi.


De altfel, majoritatea istoricilor stiintei si ideilor sunt unanimi in a recunoaste civilizatiei arabe cel putin trasferul de texte grecesti in jurul anului1.100 pentru o Europa Occidentala care pierduse contactul cu Grecia Antica, care se mai pastra viu numai in Bizantul Ortodox.

Faptele. In preajma secolelor VIII-IX, cand Islamul era abia la inceputul drumului sau, abu Uthman al-Jahith, un carturar din estul Africii scrie in �Cartea Animalelor�:

�Animalele se angajeaza intr-o lupta pentru existenta: pentru resurse, pentru a evita sa devina prada si pentru a se inmulti. Factorii de mediu influenteaza organismele sa dezvolte noi caracteristici care sa asigure supravietuirea, transformandu-se astfel in noi specii. Animalele care supravietuiesc pentru a se inmulti pot sa transmita urmasilor noile caracteristici.�

Ideea, aproximativ in aceeasi forma va aparea abia peste un mileniu in paginile �Originii Speciilor� scrisa de Charles Darwin, chiar daca ceea ce diferentiaza radical ideile este abordarea: Darwin cauta sa-si fundamenteze cercetarile pe evidente, pe care oamenii de stiinta inca le cauta.

Ibn al-Natis, un sirian de la sfarsitul secolului XIII, a dat prima descriere corecta a modului in care sangele circula in corp, adica cu 400 de ani inainte de lucrarile lui Thomas Harvey care este creditat cu aceasta descoperire.

Copernic este mult indatorat calculelor factute de matematicienii arabi, in lucrarea sa despre sistemul heliocentric gasindu-se diagrame care apar pentru prima data la astronomul arab Ibn Shatir cu 100 de ani inainte. Al-Razi, cel mai mare clinician al Evului Mediu, a infiintat un spital psihiatric langa Bagdad, institutie care se naste in Europa peste un mileniu.

Ceea ce a dat acest impuls stiintei arabe pare sa tina de o relatie speciala intre modul de a intelege ratiunea si teologie si de contextul favorabil stabilit de califul Bagdadului, al-Ma�mun, care in preajma anului 813, legenda spune ca i-a aparut in vis Aristotel care l-ar fi sfatuit sa imbratiseze lumina cunoasterii. Ca urmare a acestui vis, califul infiinteaza o Casa a Intelepciunii, o biblioteca, o casa de traduceri si o academie pentru stiinte.

Povestea stiintei in lumea araba se termina in jurul anului 1258, cand mongolii distrug Bagdadul, nu inainte insa ca vechile texte grecesti folosite de arabi sa fie trasmise carturarilor crestini care au inceput un amplu program de traducere a lor.

Cu toate acestea, marea diferenta dintre aportul arab la stiinta si cel european pare sa stea in metoda si in perspectiva: o perspectiva orientata spre lumea aceasta care cauta sa o cunoasca pentru a o supune si o metoda fizico-matematica care sa o duca la indeplinire.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Zeii la geto-daci
Zeii
Din lipsa izvoarelor, s-au emis mai multe teorii cu privire la caracterul religiei geto-dacilor. Astfel, din faptul ca Herodot vorbeste pe larg numai despre Zalmoxis, spunand ca unii geti "ii mai spun si Gebeleizis" si ca getii "cred ca nu exista alt zeu afara de al lor" (IV, 94), precum si din faptul ca numele Gebeleizis nu mai apare nicaieri la scriitorii antici, s-a tras concluzia ca religia geto-dacilor a fost monoteista, teorie respinsa insa de cvasitotalitatea cercetatorilor romani si straini.
S-a facut greseala sa se afirme ca si marele invatat roman Vasile Parvan (1882-1927) ar fi fost adeptul acestei teorii; ceea ce este inexact. Parvan nu vorbea despre monoteismul geto-dacilor, ci despre henoteismul acestora. In henoteism, divinitatea principala este adorata ca si cand ar fi singura, dar fara sa fie singura divinitate. Henoteismul reprezinta numai o ierarhizare a divinitatilor, nu un monoteism.
Teoria care s-a impus in istoriografia romaneasca actuala este aceea a politeismului geto-dacic, desi acordul intre cercetatori cu privire la numarul, numele, caracterul, atributele divinitatilor geto-dacice este departe de a se fi stabilit, din cauza lipsei izvoarelor. Totusi ne putem ingadui unele afirmatii.
Astfel, zeul principal al geto-dacilor, Zalmoxis, chiar daca a avut, intr-o perioada foarte indepartata, caracter demonic, htonian, in perioada de inflorire a civilizatiei dacice el avea cu siguranta caracter uranian, era zeu al cerului, cum a sustinut Parvan, nu al lumii subterane si al vegetatiei, cum sustine, de pilda, prof. I. Russu. "Oricare ar fi fost preistoria sa, Zalmoxis, asa cum era venerat de geto-daci, nu era un zeu al pamantului, nici al fertilitatii agrare, nici un zeu al mortilor", spune Mircea Eliade.
O a doua divinitate importanta a geto-dacilor va fi fost Gebeleizis, chiar daca numele acestui zeu apare in literatura antica numai la Herodot. Gebeleizis va fi fost un zeu al cerului si in special al furtunii si al fulgerului. Sanctuarele dacice descoperite la Gradistea Muncelului, Costesti si in alte parti, par sa fi fost inchinate uneia sau mai multor divinitati de acest gen, urano-solare.
Cercetatorii inclina sa vada zeitati dacice in unele dintre numirile de zeitati romane sau tracice descoperite in inscriptiile dacice din perioada romana a Daciei. Vasile Parvan, de exemplu, era de parere ca Diana ar fi o divinitate getica al carei nume a fost schimbat. C. Daicoviciu considera ca Bendis, divinitate tracica, ar putea fi Hestia si ca alti zei geto-daci ar corespunde numirilor greco-romane Liber, Libera, Hercule, Terra Daciae, Genius Daciae, Terra Mater etc.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

EXCEPTIONAL ! IPULE, multumesc !

Conceptia despre om
In religia greaca, omul este rezultatul unei creatii succesive. Zeii din Olimp au creat o rasa de aur care a trait in timpul lui Cronos. Dupa moartea sau disparitia acestei rase, ei au devenit daimones. Dupa aceea au creat o rasa de argint care s-a rasculat impotriva lor. In mania lui, Zeus face spirite lumii subpamantene. El este creatorul rasei de bronz care dispare din acuza certurilor interne, dupa care Zeus creeaza rasa eroilor. Cativa dintre acesti eroi au luptat si au murit la Troia si Teba. In cele din urma, Zeus formeaza o rasa de fier care reprezinta rasa umana din zilele lui Hesiod.



Aceasta creatie succesiva nu are vreo semnificatie precisa. Nu putem sustine faptul ca generatiile sau rasele create reprezinta schimbari istorice ale omenirii. Pentru Hesiod crearea nu este propriu zisa, ci este un proces de degenerare. O idee asemanatoare este cea a lui Pindar din Mitul Potopului. Dupa ce a trecut potopul, Pyrrha si Deucalion au coborat din Parnas si au facut oamenii din piatra. S-au nascut conducatorii locrieni din impreunarea celor doi. Promoteu a furat din cer focul si l-a daruit oamenilor care astfel nu mai eru neajutorati. Dupa ce Zeus a urcat pe tron, a dorit sa distruga rasa umana. Prometeu incepe sa-i invete pe oameni sa scrie, sa citeasca, sa domesticeasca animalele si sa practice medicina.



Sunt si alti scriitori greci care relateaza despre crearea omului, dar ale carorr detalii nu depasesc prea mult sfera miticului.



In ceea ce priveste natura omului, tendinta principala era una pesimista. Cu toate acestea, unii oameni au reusit sa ajunga virtuosi si sa devina zei ( ex: Hercule). Oamenii trebuie sa fie multumiti cu soarta lor limitata asa cum ii sfatuieste Pindar: "nu cauta sa devii Zeus, se cuvine muritorilor sa aiba ganduri muritoare". A incerca sa fie depasite limitele impuse de catre zei fiintei umane, inseamna a ii supara si a atrage asupra omului mania acestora. Obligatia omului este aceea de a se cunoste pe sine ( "cunoate-te pe tine ... nimic mai mult", dupa cum spunea oracolul de la Delfi; in acest context, cunoaste-te pe tine inseamna "vezi ca esti muritor").



In ceea ce priveste mantuirea, la Homer, singura posibila a fost a lui Menelaus, care urma sa fie dus in Insulele celor fericiti de la capatul pamantului. El se bucura de acest privilegiu deoarece fusese sotul Elenei si ginerele lui Zeus. Hesiod extinde aceeasi soarta si asupra eroilor si crede ca restul oamenilor trebuie sa se zbata neputinciosi intr-o lume a duhurilor, a umbrelor, numita hades.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Pe langa institutii , politica , democratie , educatie si spirit civic , Grecia antica a lasat mostenire Romei si mai apoi Europei moderne o stiinta cutezatoare si o cultura stralucitoare . Ambele aveau ca element central cunoasterea si slavirea omului . Gandirea stiintifica a grecilor s-a cristalizat in secolele VII-VI i.Hr detasandu-se treptat de cea religioasa .
Spiritul lor critic , preocuparea pentru intelegerea omului , naturii si Universului i-au determinat sa incerce depasirea explicatiilor traditionale oferite de religie . Daca explicatia clasica de aparitie si existentei lumii se bazase pe miturile homerice , pe actiunea zeilor in fruntea carora trona familia patriarhala a lui Zeus , o parte din greci , bantuiti de teama si neliniste , s-au orientat atunci si spre misterele de origine orientala sau spre zeitati precum Orfeu , Cybele , Sabazios ,Dionisios . Altii insa nu au incetat sa caute raspunsuri rationale straduindu-se sa ajunga , prin abstractizarea gandirii la principiile ce reglementau viata si moartea , existenta Universului , destinul oamenilor . Pentru ei stiinta unita pe atunci cu filozofia trebuia sa implineasca religia oficiala . Pana la Socrate gandirea stiintifica a grecilor nu si-a delimitat domeniul fata de cel al gandirii filozofice .Cei care se ocupau de stiiinta erau in primul rand filozofii .Pentru ei filozofia era stiinta stiintelor .
Inceputurile folozofiei odata cu scoala ioniana au coincis cu inceputurile stiintei . Heraclit din Efes este autorul unei opere "Despre natura" . In gandirea lui el afirma ca exista un element primordial=focul dar car este in continua miscare "Lumea a existat dintotdeauna , ea este si va fi un foc mereu viu" . Focul este simbolul miscarii continuii -- Caci in Univers totul se naste si moare , totul se descompune si se recompune .
Democrit din Abdera a conceput "conceptia atomista" .El afirma ca tot ceea ce exista este compus din particule , din materie in miscre , indivizibile si invizibile , identice sub raportul cantitatii . Acestia sunt atomii in vesnica miscare .
Spre sfarsitul secolului al-V-lea i.Hr domeniul stiintei incepe sa se separe de cel al filozofiei . Situatia este mai evidenta in domeniul stiintelor exacte . Pitagora fundamenta o adevarata "filozofie a naturii" si o matematiza sistematic . "Totul este numar" considera acest matematician , fizician , filozof si "zeu" omul in jurul caruia s-a format o miscare (eterie) politico-militara cu numeroase caracteristici de secta ascetista si purificatoare(in S italiei si Sicilia) . El si urmasii lui au fundamentat si matematica greaca . In epoca clasica scolile matematice au devenit mai numeroase;cea mai activa era la Atena , unde disciplina era votata si dezvoltata in cadrul Academiei Platoniene. Caracteristica generala a matematicii grecesti este depasirea evidentei sensibile sau experimentale si existenta democratiei rationale .
Incepand cam de la mijlocul secolului al-V-lea i.Hr si continuanad pana la jumatatea secolului urmator gandirea filozofica si stiintifica greaca este marcata de momentul cultural al sofistilor .
Termenul de sofist a putut capata un sens peiorativ in mare masura nemeritat pentru cva ideile lor nu le cunoastem decat in mica masura . Sofistii nu erau organizati in scoli , ci fiecare actiona independent . Ei predau in mod deosebit oratoria-areta succesului in tanar in viata sociala . Metoda folosita pentru asa convinge erea critica permanenta , discutia , controversa , disputa .
Sofistii din prima perioada a curentului(Protagoras , Gorgias , Prodicos) erau filozofi empiristi , dispretuind stiintele exacte-matematica-combatand rationalismul si sustinand ca orice cunoastere se poate obtine numai pe calea simturilor . Scopul lor eraqa sa formeze tineri cetateni pregatiti pentru viata activa social-politica . Actiunea lor a fost importanta in difuzarea cunostintelor generale , au contribuit la dezvoltarea logicii , au pus bazele gramaticii .
Protagoras era prietenul lui Pericle si al lui Euripide . A enuntat conceptul modern de pedeapsa ca mijloc de intimidare al celorlalti . Se indoieste de posibilitatea cunoasterii absolute . Omul-"masura tuturor lucrurilor".
Socrate nu facea parte din randul sofistilor , dar avea multe in comun cu acestia . Metoda sa de invatare a oamenilor era dialogul . S-a straduit sa predice indoiala creatoare , sa condamne viciile , incultura , sa fundamenteze o gandire rationala si o etica in spiritul ideii ca fericirea oamneilor consta in virtutea luminata de ratiune .
Platon , nascut intr-o familie bogata si nobila , a studiat pianul si a compus tragedii . A trait in preajma lui Socrate , pana la moartea acestuia . A fondat la aten acdemia , unde timp de 30 de ani a predat gratuit . Academia si-a continuat existenta pana in 529 i.Hr .
A scris 34 de scrieri in forma de dialof si 13 scrisori . Platon polemizeaza cu sofistii si ia aparrea doctrinei lui Socrate . A scris Phaidon , Republica , Legile . Porneste de la opozitia dintre realitate si cunoastere , dintre aparenta si esenta . A fi drept inseamna a-ti domina impulsurile si de a-ti impune o masura dorintelor .
Aristotel a fost discipolul lui Platon . A fost fiul medicului personal al regelui macedonean . A fondat si condus 13 ani faimoasa sa acoala , in gradinile gimnaziului Likenion , ajunsese sa aiba pana la 2000 de discipoli , un adevarat invatamant superior , dotat cu o mare biblioteca . Dupa moartea lui Alexandru Macedon a fost acuzat de impietate si de un aspect particular al realitatii (matematica - sub aspectul cantitatii
fizica , sub aspectul miscarii).
Obiectul fizicii este lucrul in miscare . Fizica lui Aristotel , fiind in fond o teorie a miscarii , stabileste patru tipuri de miscare:locala , substantiala ,calitativa , cantitativa . Universul este unic , finit , perfect si etern . Dupa filozofie si fizica , a treia si ultima stiinta teoretica este amatematica , stiinta care studiaza cantitatea .
A modelat si structura logicii (pe care o numeste analitica) dupa structura matematicii : ca o stiinta perfect demonstrativa . Lucrarile sale in domeniul logicii sunt cunoscute generic sub numele de "Organon" . A mai scris biologie:"Cercetare asupra animalelor" "Partile animalelor", fizica "Mertafizica","Politica fizica".Pentru el rationamentul era calea cunoasterii si ca "omul este perfectiunea luumii" , scopul in viata este fericirea omului.
In literatura epoca clasica a daruit culturii universale indeosebi creatiile marilor greci , comedia antica si proza artistica.
Simonide a fost cel mai mare poet al lumii grecesti in peroada razboaielor medice.A celebrat in ode corale victoriile invingatorilor la jocuri.
Pindar , pe care Hortiu si Cicero il cosiderau "printul poetilor" s-a bucurat de un prestigiu imens in antichitate . A fost poetul preferat al lui Plutarh , opera lui era mai mult o sinteza poeticxa a perioadei arhaice . A cultivat toate speciile de poezie corala.
Parintele tragediei grecesti , Eschil , a scris 90 de tragedii . A dezvoltat dialogul dramatic . Au ramas 4 tragedii:"Rugatoarele""Cei 7 contra Tebei""Prometeu inlantuit""Persii".
Euripide se ineparteaza de grandiosul eroism uman al lui Eschil si de elevatul dealiasm moral al lui Sofocle . Euripide este un maestru in arta de a impresio0na prin sentimentalism , in provoca arta si a provoca groaza si mila . Este un artist mai apropiat de sensibilitatea moderna ..
La originea comediei grecesti a stat farsa populara . Comediantii imitau , satirizau , caricaturizau moravuri , debitand glume grosolane . In Cavalerii ataca demagogia ateniana . In Viespile ataca metodele de a corupe poporul . I Pacea , pe instigatorii la razboi . In Parile , abuzurile si coruptia institutiilor.
Aristofan reprezinta modelul cel mai reprezentativ al comediei grecesti . Romanii vor organiza , asimila si imbogati zestrea stiintifica si culturala a Greciei , turnand temelii de nezdruncinat civilizatiei europene

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Zeii in China
Zeii
In fruntea panteonului vechilor chinezi era o divinitate foarte putin bine definita, San-ti ("imparatul de sus"), al carei nume complet avea sa fie, odata cu venirea la putere a dinastiei Ciou, Hao tien San-ti ("imparatul de sus al vastului cer"). Se considera ca in perioada veche a fost adorat cerul insusi, reprezentat sub forma materiala si cu timpul s-a ajuns la o conceptie care reprezenta cerulsub forma antropomorfa, ca un suveran suprem, guvernator al lumii.
Supremul imparat era considerat ca are, acolo in cer, familia sa si o intreaga curte, supusii sai provenind din sufletele celor morti, care aveau in cer o situatie intru totul asemanatoare celei de pe pamant.
Dupa San-ti era adorat la vechii chinezi Hu-tu. ("stapanul pamanlui"). Zeul pamantului era un zeu sangeros. I se aduceau chiar si sacrificii omenesti la inapoierea din razboaie.
Erau apoi adorati: mama soarelui, zeita lunii, zeul vantului, zeul ploii, zeul fulgerului etc. Ca divinitati mai mici erau adorati: zeul portilor, zeul vetrei, al fantanii, al tesutului. Pana si animalele aveau zeii lor, ca stramosul cailor, caruia i se aduceau sacrificii inainte de plecarea la vanatoare sau la razboi.
Divinitatile minore amintite mai sus sunt mai degraba spirite ale naturii, spirite cu care chinezii vechi au populat intreaga natura, fara ca pentru aceasta sa se poata spune ca religia lor ar fi fost pur si simplu animista, deoarece in conceptia chineza spiritele locuiesc in natura, nu patrund natura, cum se intampla in animismul propriu zis. Dar in afara de spiritele naturii, chinezii au avut totdeauna un cult deosebit pentru spiritele stramosilor. Aceasta mai ales in timpul regimului feudal.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

STIINTA ANTICA CHINEZEASCA :

Este probabil cea mai faimoasa dintre anticele descoperiri chinezesti, iar legenda spune ca ar fi fost realizata din intamplare de alchimisti, in timp ce incercau sa puna la punct un elixir al vietii vesnice. Cea mai veche referire cu privire la praful de pusca se gaseste intr-o opera chinezeasca din 1044: Wujung zongyao, o culegere a celor mai importante tehnici militare, compilata de un anume Zeng Goliang (se presupune asadar ca descoperirea prafului de pusca ar fi avut loc cu ceva timp inainte). Contrar la ceea ce se crede, chinezii nu au folosit praful de pusca doar la focurile de artificii. Un amestec de nitrat de potasiu, mangal si sulf, formula servea la fabricarea proiectilelor fumigene, explozibile si incendiare de folosit in timpul asediilor. De altfel, descoperirea prafului de pusca si inventarea armelor de foc (datata pe la 11000) au coincis cu indelungate perioade razboi. Inventiile belicoase au ajuns in Occident gratie lumii musulmane, iar probabil primul contact al occidentalilor cu armele de foc a avut loc cu ocazia bataliei de la Sajo (Ungaria, 1241), in timpul tentativei mongolilor de a invada Europa.Fara doar si poate, le putem multumi anticilor chinezi si pentru etanol si alcool izopropilic, asta ca sa nu mai aducem vorba de bere, vin si lichior. Si daca stai sa te gandesti, putine dintre inventiile umane i-au provocat omului atata bucurie si intristare deopotriva, precum alcoolul. Cert este ca la inceputul secolului III d. Hr., chinezii stiau deja cum sa rafineze produse alimentare precum otetul si sosul de soia, utilizand sofisticatele tehnici ale fermentatiei si distilarii. N-a mai durat mult pana sa apara si bauturile spirtoase. Descoperiri arheologice recente au impins data de nastere a fermentarii chinezesti si crearii alcoolului si mai departe in timp: cioburi de ceramica vechi de peste 9.000 de ani au fost descoperite in provincia Henan, desemnandu-i pe chinezi drept inventatorii incontestabili ai alcoolului, avand in vedere ca fostii detinatori ai acestui titlu, anticii arabi, n-aveau sa produca bauturi alcoolice decat 1000 de ani mai tarziu. A fost o vreme cand matasea chinezeasca era atat de pretuita in intreaga lume, incat a reusit aproape de una singura sa lege China antica de restul lumii prin intermediul comertului (vezi fabulosul Drum al Matasii) si sa o impace cu celelalte culturi (confruntati cu inovatiile chinezesti de genul prafului de pusca, mongolii, bizantinii, grecii si romanii nu puteau fi prea prietenosi). Descoperirea prelucrarii matasii in China a fost multa vreme inconjurata de mister. Potrivit traditiei, ar fi fost nevasta Imparatului Galben, legendarul parinte al civilizatiei chineze, care a trait in jurul anului 3.000 I. Hr., cea care a descoperit proprietatile firului produs de viermii de matase. La ora actuala, gratie descoperirilor arheologice, detinem informatii mai exacte cu privire la originile sericulturii; surprinzator, la fel de vechi pe cat lasa legenda sa se creada. Mai precis, cele mai vechi relicve scoase la lumina provin din perioada Liangzhu (neoliticul tarziu), inflorita intre anii 3.300 si 2.200 i.Hr. in China orientala, in zona lacului Tai, acolo unde se gasesc astazi orasele moderne Hangzhou si Shanghai. Relicve putine, dar semnificative: un fragment de tesatura si resturi dintr-o centura din matase, in masura sa ateste inechivocabil faptul ca materialul era deja cunoscut de chinezii din antichitate tocmai din epoca indicata in legendele despre Imparatul Galben. Chinezii au pastrat multa vreme cu strasnicie secretul producerii matasii, ei pierzand controlul doar atunci cand, cum necum, calugarii din Europa au reusit sa puna mana pe viermii de matase si sa-i �exporte� in vest.
A fost o vreme cand matasea chinezeasca era atat de pretuita in intreaga lume, incat a reusit aproape de una singura sa lege China antica de restul lumii prin intermediul comertului (vezi fabulosul Drum al Matasii) si sa o impace cu celelalte culturi (confruntati cu inovatiile chinezesti de genul prafului de pusca, mongolii, bizantinii, grecii si romanii nu puteau fi prea prietenosi). Descoperirea prelucrarii matasii in China a fost multa vreme inconjurata de mister. Potrivit traditiei, ar fi fost nevasta Imparatului Galben, legendarul parinte al civilizatiei chineze, care a trait in jurul anului 3.000 I. Hr., cea care a descoperit proprietatile firului produs de viermii de matase. La ora actuala, gratie descoperirilor arheologice, detinem informatii mai exacte cu privire la originile sericulturii; surprinzator, la fel de vechi pe cat lasa legenda sa se creada. Mai precis, cele mai vechi relicve scoase la lumina provin din perioada Liangzhu (neoliticul tarziu), inflorita intre anii 3.300 si 2.200 i.Hr. in China orientala, in zona lacului Tai, acolo unde se gasesc astazi orasele moderne Hangzhou si Shanghai. Relicve putine, dar semnificative: un fragment de tesatura si resturi dintr-o centura din matase, in masura sa ateste inechivocabil faptul ca materialul era deja cunoscut de chinezii din antichitate tocmai din epoca indicata in legendele despre Imparatul Galben. Chinezii au pastrat multa vreme cu strasnicie secretul producerii matasii, ei pierzand controlul doar atunci cand, cum necum, calugarii din Europa au reusit sa puna mana pe viermii de matase si sa-i �exporte� in vest.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

MAYASII,AZTECII,OLMECII SI INCASII


Cea mai veche civilizatie precolumbiana este cea a mayasilor, din sec.al-III-lea pana in sec. al-X-lea d.HR.Teritoriul lor se intindea pe o mare parte a Americii Centrale:ceea ce corespunde acum cu Insula Yucatan,Guatemala si Honduras. Mayasii sunt organizati in cetati independente si nu au creat imperii mari ca azdecii si incasii.Se stie putin despre religia mayasilor.Se stie insa ca zeii mayasi sunt numerosi si au legatura cu toate fenomenele naturii.

Reprezentati sub o infatisare jumatate-omeneasca,jumatate-animala ei sunt binefacatori sau raufacatori.Divinitatile principale sunt:Hunabku, tatal zeilor,Itzama regele cerului, zeu principal al protilor, care a adus oamenilor scrisul si calendarul, precum si soata sa Ixchel,zeita mama.

Mayasii cladesc piramide deasupra carora se afla temple.Aici ei venereaza niste divinitati ,precum si pe zeul-jaguar.Printii locuiesc in niste palate orizontale,cu incaperi extrem de numeroase, dispuse in jurul unei curti centrale.
OLMECII

Cele mai vechi orase cunoscute, care dateaza dinaintea venirii europenilor in America, sunt situate in susul Mexicului actual.Acolo se succed niste popoare care venereaza zeul-jaguar:olmecii cu peste o mie de ani i.HR, apoi mayasii pana-n secolul al-X-lea d.HR. Olmecii inaltau niste sculpturi monumentale.Lor li se datoreaza negresit inceputurile astronomiei si ale primelor calendare,perfectionate ulterior de catre mayasi.Acestia,din urma construiesc peste 100 de orase.Fiecare oras domina mediului incojurator si constituie un mic stat.
AZTECII

Veniti din sudul Mexicului,unde traiau stramosii lor toltecii,aztecii popor cuceritor,se stabilesc in sec. al-XIV-lea, pe valea fluviului Mexico.Aici isi construiesc capiatala, Tenochtitlan.In sec. al-XIV-lea, imperiul lor se intinde de la Atlantic pana la Pacific.Societatea azteca este impartita in mai multe categorii:prima categorie este cea a razboinicilor si a preotilor;urmeaza apoi categoria negustorilor,dupa care cea a taranilor;in fine, in partea de jos a scarii sociale se afla servitorii si sclavii.

Ca si toltecii, aztecii practica cultul Sarpelui cu pene, divinitate numita si Quezalcoatl.Pentru a-si slavi zeii,aztecii jertfesc oameni, fiind de aceea temuti de popoarele vecine,nevoita sa le furnizeze captivi pentru sacrificii. Aztecii cultiva porumb, fasole, pepeni,vanilie,rosii,cateva soiuri de bumbac si tutun.Negustorii (pochtecas) aduc produse din toata America.Negotul se face sub forma schimbului de obiecte pretioase (jaduri,turcoaze), de pene de pasari si de boabe de cacao.
INCASII

In America de Sud,in Anzi, diferitele popoare sunt stapanite incepand cu sec. al-XIV-lea de indienii quechua.Acestia sunt numiti si incasi, de la numele imparatului lor, Inca, preot al zeului-Soare,considerat el insusi a fi Soarele.Capitala imparatului este Cuzco, in Peru.Ordinele lui Inca sunt difuzate in tot imperiul de niste mesageri, care folosesc "drumurile lui Inca".

Incasii construiesc orase monumentale orasul Machu Picchu, cladit la mijlocul sec. al-XV-lea,le serveste drept refugiu in timpul cuceririi spaniole.Populatia este grupata in clanuri (ayllu).Ea traieste din agricultura si produce porumb,cartofi si o cereala numita quinoa.Birurile sunt platite sub forma de mantii,fabricate in special din pene de pasari.
Necunoscand scrisul,incasii isi tin socotelile cu ajutorul unor sforicele innodate,qui

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

SI IN LEGATURA DIRECTA CU INTERPRETARILE MAYASE,CU CREDINTA LOR[POSIBIL SPECULATIV ,n.m.]:
�n urma cu circa 70 de ani, celebrul Albert Einstein spunea: �Doua lucruri sunt infinite: universul si prostia umana si totusi, �n privinta universului nu sunt chiar at�t de sigur��. Schimbarea climei si �ncalzirea globala ce ne ameninta din ce �n ce mai puternic vin si �ntaresc pe c�t posibil afirmatia plina de cinism a dragului nostru fizician. Cu mii de ani in urma, mayasii preconizau ca, in data de 21.12.2012, lumea noastra se va sf�rsi prin foc. Apoi, p�ntecele cosmic Hunab Ku va da nastere unui nou soare, numit Cel de-al Saselea Soare, o alta lume mai evoluata urm�nd sa se nasca. Oamenii de stiinta, inclusiv Pentagonul, raspund afirmativ la toate acestea.

�n ultimul timp, de c�tiva ani �ncoace, tot auzim diverse speculatii pe tema anului 2012 sau mai precis a datei de 21.12.2012. Asistam la discutii aprinse pe aceasta tema prin cafenele, baruri, ba chiar si la mesele de sah din Cismigiu, unde se dezbat problemele grave si pline de greutate ale politicii romånesti. Ce spune lumea prin t�rg? Timpul s-a scurtat traind 16 ore �n loc de 24, ADN-ul uman este reprogramat modific�ndu-si structura de la 2 spirale la 12, vom patrunde �n dimensiunea a patra si a cincea, creste nivelul vibrational al oamenilor, se schimba polii magnetici, axa pam�ntului o ia putin razna si se schimba, soarele nostru nu are ce sa faca si se aliniaza cu stelele din centrul Caii Lactee, ne �ndreptam cu pasi vertiginosi catre centura fotonica�si c�te si mai c�te. Si parca la o asemenea avalansa de informatii mai ca-ti vine a spune: �mai lasa-ma domnule cu prostiile tale!�. Dar �nainte de a judeca si de a trage linie, hai sa vedem ce spun mayasii si Pentagonul!

Civilizatia Maya si-a prezis data propriei disparitii
�n urma cu 3500 de ani, civilizatia Maya punea bazele unei stiinte care acum este numita astronomie. Au pus la punct un sistem calendaristic care determina cu acuratete structura anului solar, divizat �n 18 luni a c�te 20 de zile fiecare, plus o perioada �nefericita� de cinci zile care corespundea sf�rsitului de an. Au calculat date astronomice pentru perioade de milioane de ani, c�t si ciclurile prin care aceasta planeta trece ireversibil. Bine�nteles, toate acestea sunt sustinute �n ziua de azi de stiinta. �nca de pe atunci, au calculat oscilatia axei terestre care, cu cicluri de 26.000 de ani, schimba continuu pozitia aparenta a stelelor, iar la nivel planetar, avem de-a face cu o inversiune a polilor magnetici, fenomen care se petrece o data la 13.000 de ani, deci de doua ori �ntr-un mare ciclu cosmic de 26.000 de ani. �n prezent, ne apropiem de aceste doua mari schimbari, afl�ndu-ne la sf�rsitul acestui mare ciclu, dar si la �nceputul unuia nou. Civilizatia Maya, caracterizata de o �nalta spiritualitate, a prezis prin calcule astronomice, si nu numai, evenimente pentru o lunga perioada de timp, chiar si data exacta a disparitiei propriei civilizatii.

Pe 21.12.2012 se va naste Cel de-al Saselea Soare
Calendarul mayas, considerat drept cel mai exact si bine calculat calendar din istoria civilizatiilor, ia sf�rsit �n data de 21.12.2012. Ei spun ca pe 21.12. 2012 va culmina alinierea soarelui nostru cu stelele din centrul Caii Lactee! La aceasta data, lumina si umbra �l vor proiecta pe Sarpele cu pene cobor�nd pe treptele piramidei Chichen Itza, care are la baza un cap mare de sarpe sculptat �n piatra. Pe 21.12.2012, �n jurul orei 11.11, coada sarpelui proiectata din v�rful piramidei va tinti exact �nspre constelatia Pleiadelor, �ntr-o aliniere asemanatoare celei pe care o au piramida lui Quetzalcoatl din Teotihuacan. Atunci, cred mayasii, odata cu revenirea pe pam�nt a lui Quetzalcoatl, lumea noastra se va sf�rsi prin foc, iar p�ntecele cosmic Hunab Ku va da nastere unui nou soare, numit de mayasi Cel de-al Saselea Soare, o alta lume mai evoluata urm�nd sa se nasca. Iar daca va �ntrebati ce e adevarat din toate acestea, ei bine, oamenii de stiinta, inclusiv Pentagonul (pentru ca noi masuram totul numai prin stiinta, si nu prin spiritualitate) raspund afirmativ la toate acestea.La data solstitiului de iarna 2012, soarele se va afla �n aliniamentul galactic, adica va fi pe aceeasi linie cu Ecuatorul Galactic (linia care �mparte �n doua Calea Lactee, divizånd-o �n doua emisfere).

Bine�nteles ca, �n ceea ce priveste Sarpele cu pene si toata descrierea simbolica prezentata mai sus, trezeste ras si ironie din partea acestei civilizatii at�t de ancorate �n materialism, vanitate si� infinit, vorba lui Einstein. Ma �ntreb, oare se stie ce reprezinta simbolul ancestral al caduceului pe care �l vedem ca troneaza mare pe cladirea Camerei de Comert si la unele centre medicale? Si uite ca folosim fel si fel de simboluri ancestrale care sa ne reprezinte institutiile doar asa� ca arata bine si impunator. Dar ce ar crede daca le-ai spune ca e vorba de sarpele kundalini, respectiv canalele ida si pingala sau �sarpele cosmic�, cum mai e denumit de shamani?

In acest ritm, in anul 2012, timpul va ajunge in punctul 0
Dar sa mergem mai departe si sa vedem ce ne spun oamenii de stiinta si Pentagonul, care a pus pe jar toate marile publicatii de pe �ntreg mapamondul.�ntre suprafata si ultimul strat al ionosferei, la aproximativ 55 km distanta de suprafata, exista un fel de cavitate electromagnetica. Proprietatile rezonante ale acestei cavitati magnetice au fost descoperite de fizicianul german W.O. Schumann, in 1952-1957 si permit masurarea frecventei vibratorii medii a planetei Terra. Timp de mii de ani, Rezonanta Schumann sau pulsul Terrei a fost de 7,83 cicli pe secunda, constanta fiind folosita �n domeniul militar. Din 1980, rezonanta a �nceput sa creasca, acum fiind de 12 cicli pe secunda. Acest lucru �nseamna ca ziua are numai 16 ore, �n loc de 24, c�t era odinioara. De altfel, fiecare dintre noi si-a dat seama de accelerarea timpului. Multi se pl�ng ca nu le ajunge ziua pentru ceea ce au de facut. �n acest ritm, �n 2012, timpul va ajunge la punctul 0. Odata cu Rezonanta Schumann, creste nivelul vibrational al oricarei fiinte de pe Terra (ceea ce e logic, si nicidecum paranormal). �n ultimii mii de ani, liniile de c�mp magnetic ieseau din Polul Sud si intrau pe la Polul Nord. Oamenii de stiinta au observat �nsa ca acest c�mp magnetic stabil �ncepe sa se schimbe, sa slabeasca. �n ultimul secol, slabirea a fost de 10-15%, iar �n ultimii ani s-a accelerat tot mai mult.

Slabirea c�mpului magnetic - mai multe cazuri de cancer
Dr. Garry Glatzmaier, profesor de Fizica Pam�ntului la Universitatea California din Santa Cruz, afirma ca �miezul metalic lichid al planetei se misca continuu, pentru a se putea raci. Aceste miscari genereaza c�mp magnetic terestru. Dar miezul se misca si �n directii opuse c�mpului majoritar, care pot creste �n intensitate, duc�nd �n cele din urma la o inversare a Polilor magnetici ai planetei. Aceasta inversare e precedata �ntotdeauna de o slabire a c�mpului magnetic. Iminenta inversare a Polilor ar putea fi aratata si de extinderea Aurorei Polare care se observa numai la Polul Sud. Aceasta urmeaza sa se extinda si asupra Atlanticului de Sud. Slabirea c�mpului magnetic si cresterea �n intensitate a radiatiilor telurice Hartmann duce, de asemenea, la �nmultirea cazurilor de cancer. Dar pentru ca aceasta transformare se petrece nu numai la nivel planetar, ci si �n �ntreg sistemul nostru solar, sa urmarim mai departe o statistica:

atmosfera planetei Marte creste rapid ; acum s-a dublat si a dus la defectarea lui Mars Observer �n anul 1997. Luna �si �croseteaza� atmosfera proprie, care acum se �ntinde pe o suprafata de 6.000 km, fiind formata din compusi ai sodiului, dupa cum declara Alexei Dimitriev, cercetator rus.

Venus ne arata o crestere marcanta de intensitate luminoasa.

Jupiter sufera o modificare at�t de puternica, �nc�t s-a format un tub de radiatie ionizata �ntre el si un satelit. De asemenea, c�mpul lui magnetic a crescut �n intensitate de doua ori.

Uranus si Neptun au suferit recente inversari de poli si acum �si intensifica c�mpul magnetic si devin tot mai stralucitoare. Activitatea vulcanica pe Terra a crescut cu 500% din 1875 �ncoace, iar c�mpul magnetic al soarelui a crescut cu 230% din 1901. Conform Academiei Nationale de Stiinte din Siberia (NASS), aceste schimbari se datoreaza intrarii Sistemului Solar �ntr-o zona cosmica cu o energie mult mai intensa. Plasma stralucitoare de la marginea Sistemului Solar a crescut recent de 10 ori �n intensitate. Cercetatorii rusi au studiat partea frontala a heliosferei si au observat acolo plasma stralucitoare, ca si cum �ntregul Sistem Solar a intrat �ntr-o zona cu o energie mult mai �nalta, numita Centura Fotonica.

Pe l�nga toate acestea, Pentagonul scoate de la naftalina un raport, publicat pe 22 februarie 2004 �n renumitul ziar The Guardian, avertiz�nd populatia asupra problemei �ncalzirii globale si, bine�nteles, a poluarii. Raportul vizeaza Casa Alba si mai ales pe controversatul George.W. Bush, care s-a prezentat cu o atitudine �dosnica� �n ceea ce priveste �ncalzirea globala si semnarea Protocolului de la Kyoto. Dar sa nu scapam din vedere ca SUA au �contributia� cea mai mare din lume �n ceea ce priveste gazele de sera, aproximativ 40%.

Pe masura ce ne apropiem de anul 2012, vor avea loc mai multe schimbari la nivelul planetei, care vor provoca modificari radicale si bruste de clima si vor duce la anarhie, se arata �n raportul Pentagonului.

Schimbarile climei, mai grave decåt terorismul
�n ianuarie 2004, David King a intrat �n atentia �ntregului mapamond. David King este ministrul pe probleme stiintifice �n Anglia si un mare om de stiinta. El i-a facut o vizita lui Tony Blair �nainte de a publica articolul despre situatia critica �n care planeta Terra se afla, acesta din urma spun�ndu-i sa pastreze tacerea asupra subiectului. Consider�nd ca e o problema destul de grava, pe care �ntreaga omenire ar trebui sa o cunoasca, �n ianuarie 2004, a publicat concluziile sale stiintifice �n Jurnalul American de Stiinta. �n articol, King spune: �Dupa parerea mea, schimbarile climatice sunt cele mai severe probleme de care se loveste �ntreaga umanitate, mult mai severe dec�t amenintarea terorista�. O luna mai t�rziu, s-a aflat ca si Pentagonul studia aceasta problema de c�tiva ani. Studiul Pentagonului a durat p�na �n octombrie 2003 si a fost dat publicitatii sub numele: �An Abrupt Climat Change Scenario and Its Implications for United States National Security�, adica �Scenariul Schimbarilor Climatice Abrupte si Implicatiile Asupra Securitatii Nationale a SUA�. O simpla cautare pe Internet va poate lamuri asupra acestui subiect, documentul este scris �n limba engleza si are 26 de pagini. Pentagonul a oferit publicitatii (inclusiv revistei National Geografic) o fotografie prin satelit a Polului Nord din anul 1970 si una din 2003, care dezvaluie ca peste 40% din calota polara nordica s-a topit �n numai 33 de ani. Ceea ce e mai rau este ca viteza de topire creste �ntr-o rata extrem de abrupta. Pentagonul a dovedit ca toate afirmatiile oficiale ale guvernelor diferitelor tari cum ca �calotele nu se topesc� sunt de fapt minciuni. Iar aceste minciuni sunt mai daunatoare dec�t cea mai mare amenintare pe care ar putea-o avea terorismul asupra Statelor Unite.

Multa informatie si de tot felul! Multi nu dau importanta, nu cred, altii afirma ca ar fi vorba de un soi de manipulare la nivel mondial si ca �Pentagonul asta spune numai bazaconii�, �n timp ce altii sustin ca ar fi vorba de apocalipsa si sf�rsitul lumii. Poate ca, daca am putea sa ne situam undeva la mijlocul distantei dintre toate aceste afirmatii, am putea vedea mai clar situatia �n care ne aflam. Cert este ca pe parcursul timpului au fost multi profeti si clarvazatori care au prezis fel si fel de lucruri despre acest an 2012. Chiar si Edgar Cayce a vorbit de acest an ca fiind o bariera peste care nu poate trece �n sedintele sale de autohipnoza si ca este o perioada de cotitura pentru �ntreaga civilizatie a planetei noastre. Cel mai important este cum vom trece acest� hop, cu lumina si iubire sau cu �ntuneric si amaraciune. Stiintele initiatice spun ca stadiul de evolutie al omenirii determina modul �n care o planeta se transforma si �si urmeaza cursul. G�ndurile pozitive si sentimentele curate de iubire aduc dupa sine energii pozitive si schimbari benefice. E o lege veche, care �ntotdeauna �si va urma cursul: fiecare g�nd si fapta rezoneaza �n tot universul, atrag�nd dupa sine energii de acelasi fel! Nu degeaba Iisus Hristos a spus: �Iubiti-va �ntre voi asa cum eu v-am iubit!�. Noi, romanii, ne-am obisnuit cu multa grasime si pe inima, si pe suflet. Si poate ca ar fi mai bine sa reducem nivelul de colesterol si sa �naltam sentimentul de iubire. �n acest fel, am avea o inima mai sanatoasa si un suflet mai bogat! Ca, p�na la urma, un infarct spiritual nu ne-ar duce prea departe sau, ca sa zic mai bine, prea sus.

Voi �ncheia acest articol parafraz�ndu-l din nou pe Albert Einstein, care a spus ca �viata �nsasi este magie, iar daca nu crezi asta, macar �ncearca sa o traiesti ca pe ceva magic�.Va doresc un weekend plin de lumina si iubire!

Preluat cu elemente ale civilizatiei Maya si calendarului mayas. Calendarul de 360 de zile. Este un ciclu de 1,872,000 de zile ce numara zilele incepånd de la creatie (12 sau 14 august 3114 I.Hr, anul 0.0.0.0.0). Al 13-lea baktun al Marelui Ciclu va avea loc in 21, 23 decembrie 2012 (13.0.0.0.0). Incepe in 11 august 3114 I.Hr si se termina in 21 decembrie 2012. Marea numaratoare mayasa este de 5125 de ani. Este 1/5 din ciclul de 26.000 de ani, acesta fiind divizat la råndul lui in 13 parti (baktun sau 394 de ani), 20 de parti (katun) si 260 de parti (19.7 ani sau �mica numaratoare�). 13 katunuri reprezinta 256 de ani si baza Ciclului profetic al Profetiilor lui Katun. Denumit si Piatra Soarelui. Centrul reprezinta al cincilea soare, zeul Tonatiuh.

La ce ne putem astepta?
Pe scurt, ne putem astepta la cataclisme de proportii mari, schimbari severe si bruste de clima, regiuni inundate, acoperite de apa si o restructurare geofizica. Ce se va �nt�mpla din punct de vedere spiritual la nivel planetar, ram�ne de vazut. Exista c�teva ipoteze vizavi de schimbarile �n plan energetic si spiritual:

vise intense; creste sensibilitatea corpului uman ca rezultat al vibratiilor noi, mult mai �nalte;

timpul se contracta; corpul fizic a �nceput sa se schimbe, se creeaza un nou corp de lumina;

cresc abilitatile intuitive si de vindecare, dovada multimea de bioterapeuti aparuta �n ultimul timp; structura interna a ochiului uman se transforma �n functie de capacitatile latente ale fiintelor, nou-nascutii au capacitatea telepatica mult marita;

toate bolile incurabile ale secolului XX vor disparea, inclusiv SIDA si cancerul;

cea de-a cincea lume se sf�rseste �n 1987, a sasea Lume �ncepe �n 2012 (conform mayasilor); vom depasi tehnologia, asa cum o cunoastem noi azi, vom depasi cunostintele actuale despre Timp si Spatiu, vom depasi necesitatea Banului, dupa ce vom trece rapid prin Dimensiunea a patra;

vom intra �n Dimensiunea a cincea, planeta Terra si �ntreg Sistemul Solar se vor sincroniza cu Galaxia si �ntregul Univers, ADN-ul uman va fi reprogramat si �mbunatatit si va avea 12 spirale �n loc de doua.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

Einstein despre Dumnezeu

Profesorul unei universitati importante si-a provocat studentii sa raspunda la urmatoarea intrebare: �Dumnezeu a creat tot ceea ce exista?�
Un student a raspuns ferm: �Da!�
Profesorul a pus o noua intrebare: �Daca Dumnezeu a creat totul inseamna ca el l-a creat si pe diavol. Si de vreme ce acesta exista (asa cum putem observa in propriile noastre actiuni), inseamna ca Dumnezeu este cel rau?�
Studentul nu a putut raspunde la acesta supozitie, iar profesorul a sustinut ca demonstrat astfel faptul ca a crede in Dumnezeu este o poveste pentru copii, lipsita de logica.
Un alt student a ridicat mana si a cerut sa puna o alta intrebare. El s-a ridicat in picioare si a intrebat: �Domnule profesor, starea de frig exista
Profesorul unei universitati importante si-a provocat studentii sa raspunda la urmatoarea intrebare: �Dumnezeu a creat tot ceea ce exista?�
Un student a raspuns ferm: �Da!�
Profesorul a pus o noua intrebare: �Daca Dumnezeu a creat totul inseamna ca el l-a creat si pe diavol. Si de vreme ce acesta exista (asa cum putem observa in propriile noastre actiuni), inseamna ca Dumnezeu este cel rau?�
Studentul nu a putut raspunde la acesta supozitie, iar profesorul a sustinut ca demonstrat astfel faptul ca a crede in Dumnezeu este o poveste pentru copii, lipsita de logica.
Un alt student a ridicat mana si a cerut sa puna o alta intrebare. El s-a ridicat in picioare si a intrebat: �Domnule profesor, starea de frig exista?�
�Bineinteles!�, i-a raspuns profesorul. �Ce fel de intrebare este aceasta? Cu siguranta ca exista, nu ti-a fost frig, n-ai tremurat niciodata?�




Proaspatul student a raspuns: �De fapt starea de rece nu exista. In concordanta cu legile fizicii, ceea ce noi consideram rece reprezinta de fapt absenta caldurii. Orice lucru poate fi obiect de studiu atata vreme cat transmite energie (caldura). Zero absolut reprezinta absenta totala a caldurii, dar starea de rece nu exista. Ce am facut noi este doar sa cream un termen care sa descrie ce simtim cand nu primim caldura in organism.�
�Si, continua studentul, intunericul exista�?
�Bineinteles!� raspunse profesorul.
De aceasta data studentul raspunse: �Va inselati din nou, domnule profesor. Nici intunericul nu exista. Ceea ce exista de fapt este doar absenta luminii. Lumina poate fi studiata, intunericul nu. Nici nu poate fi fractionat intunericul, lumina da. O simpla raza de lumina alunga intunericul pe suprafata pe care ajunge raza de lumina. Intunericul este un termen inventat de oameni pentru a descrie ce se intampla cand nu avem lumina.�
In sfarsit, studentul il intreba pe profesor: �Domnule profesor, exista raul absolut?�
Profesorul ii raspunse �Bineinteles ca exista, dupa cum am mentionat la inceputul discutiei vedem violuri, crime, violenta peste tot in lume, toate acestea sunt intruchiparea raului.�
�Domnule profesor, raul absolut nu exista. La fel cum am demonstrat in celelalte doua cazuri, raul absolut este un termen creat de om pentru a descrie rezultatul absentei lui Dumnezeu in inima omului!�
Dupa toate acestea, profesorul se recunoscu invins de aceasta argumentatie logica sii nu mai spuse nimic.
Numele acelui tanar student era ALBERT EINSTEIN.

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".

""Ainu este un grup etnic nativ al p�r�ii de nord a Japoniei.

Aceast� civiliza�ie s-a dezvoltat nu numai pe teritoriul nipon ci �i �n insulele Kurile, Sahalin �i Kamceatka. Aceast� popula�ie este diferit� at�t de popula�ia c�t �i de civiliza�ia nipon�, dar fiind aproape complet asimilat� de cea din urm�, �n prezent popula�ia Ainu este format� din aproximativ 20.000 de membri.

ainu
Origine/Controverse

Originea acestei popula�ii/civiliza�ii este una controversat� pe aceast� tem� exist�nd numeroase teorii. Una din aceste teorii se refer� la originea Ainu ca fiind una provenit� din rasa mongoloid�. O alt� teorie sus�ine provenien�a acestei popula�ii din teritoriul dacic, deci caucazieni, �ntruc�t nativii Ainu sunt �nal�i, b�rba�ii au obiceiul de a purta b�rbi impresionante, iar r�ul ocup� un loc important �n tradi�ia acestora. Oricum ar fi nici una din aceste teorii nu a putut fi verificat� �n �ntregime, cel pu�in nu �tiin�ific �ntruc�t din punct de vedere genetic ace�ti oameni sunt total diferi�i de toate celelalte rase existente pe planeta noastr�, structura scheletului, a craniului, a expresiei faciale, caracteristicile ochilor, fac din ace�ti controversa�i Ainu o categorie aparte ce nu poate fi �ncadrat� �n nici o tipologie.

Ceea ce �i face at�t de misterio�i �n ochii etnologilor este tocmai originea lor necunoscuta �i tr�s�turile genetice atipice. Dac� unii cercet�tori afirm� ca ei sunt descenden�ii str�vechii popula�ii numit� �jomon�, popula�ie preistoric� datat� acum 10.000 de ani din care ar fi evoluat japonezii de ast�zi, o alt� parte este de p�rere c� originile ainu pot merge �n timp p�n� acum circa 35.000 � 40.000 de ani, �n timpul ultimei mari glacia�iuni care a unit insulele nipone de Asia. Exist� �nc� o legend� Ainu care spune ca �Ainu au ap�rut cu sute de mii de ani �nainte ca Fii Soarelui s� o fac�.

Cercetare �tiin�ific�

Testele genetice efectuate asupra localnicilor au ar�tat c� ace�tia au leg�turi comune cu locuitorii Japoniei, dar mul�i dintre ei au �i conexiuni genetice cu popula�iile din Rusia, Tibet, Mongolia, Coreea sau Alaska. Ceea ce �i deosebe�te �ns� de aceste grupuri etnice este aspectul lor. Fizionomia nativilor ainu aminte�te, mai degrab�, de cea a amerindienilor, a caucazienilor sau chiar a aborigenilor. Exist� o teorie care specifica faptul ca ainu ar fi descenden�ii unor popula�ii primitive din care ar fi evoluat �i popula�iile din Australia si Noua Guinee. Aceasta ar fi migrat spre Australia dar �i spre sudul Asiei �i apoi �n Japonia cu multe mii de ani �n urm�. De asemenea, se crede c� �ns�i civiliza�ia ainu ar fi fost cea care a colonizat continentul american �n vremuri imemoriale, dovezi ale existen�ei lor milenare fiind descoperite chiar �i in America Latin�.

Recunoa�terea oficial�

Pe data de 06 iunie 2008 Dieta Japoneza a adoptat o rezolu�ie bipartit� prin care solicita guvernului recunoa�terea Ainu ca fiind popula�ie nativ� a Japoniei si chema la o �ncheiere a discrimin�rii acestui grup etnic. Rezolu�ia a recunoscut popula�ia Ainu ca fiind indigen�, cu o limb�, religie �i cultur� distincte. De�i rezolu�ia este semnificativ� din punct de vedere istoric, Hideaki Uemura, profesor la Universitatea Keisen din Tokio �i specialist �n drepturile popoarelor indigene, sus�ine c� rezolu�ia este �slab� �n sensul recunoa�terii faptelor istorice �ntruc�t popula�ia ainu a fost �for�at� s� devin� japonez� �n primul r�nd. ""

??????
�Dumnezeu lui Darwin poate s� par� o � prim� cauz� �ndep�rtat� a Universului, fa�� de Dumnezeul iubitor, milostiv �i m�ntuitor adorat de mul�i credincio�i�, consider� John Hedley Brooke, președintele Societ�ții Internaționale pentru Științ� și Religie. Totu�i, profesorul onorific de istoria științei la Universitatea Lancaster nu consider� c� darwinismul este o amenin�are la adresa religiilor �i c� ele pot supravie�ui prin adaptare
John Brooke este membru emerit al Colegiului Harris Manchester, membru distins al Institutului de studii avansate de la Universitatea Durham, iar �n perioada 1999-2006 a fost șeful catedrei de științ� și religie și director al Centrului Ian Ramsey de la Universitatea Oxford, Marea Britanie.

�ntrebare: Pot religiile s� supavie�uiasc� �ntr-un univers al darwinismului?

John Hedley Brooke: Da. Pot, bine�n�eles, s� supravie�uiasc� ignor�nd sau opun�ndu-se �tiin�ei, a�a cum au f�cut p�n� acum grupurile religioase foarte conservatoare. Dar pot s� supravie�uiasc� �i adapt�ndu-se �tiin�ei darwiniste sau modific�nd aceast� �tiin�� �n interpret�ri care p�streaz� pentru divinitate rolul de a stabili regulile care au f�cut evolu�ia posibil�.

Darwin �nsu�i a vorbit despre �legile impuse materiei de c�tre divinitate� �i de asemenea a declarat c� ar fi �absurd� s� se presupun� c� cineva nu ar putea fi un teist fervent care s� cread� totodat� �i �n evolu�ie.

Mai important, religiile supravie�uiesc deoarece ele �ndeplinesc nevoi existen�iale variate pe care �tiin�a singur�, cel pu�in pentru mul�i oameni, nu pare s� le poat� �ndeplini. Religiile ofer� o orientare �i valori care �i pot mul�umi �i �mplini pe oameni. Ele pot s� ofere �i coeziune social� �i sens identit��ii personale.

�ntrebare: Dar religiile au dogme, a�a c� poate fi dificil pentru ele s� schimbe ceva. �n aceste condi�ii, cum se pot adapta?

Este adev�rat c� anumite credin�e de baz� din multe religii sunt considerate nenegociabile. Dar chiar �i dogmele au fost interpretate �n diferite moduri �i uneori noi forme de �tiin�� au �ncurajat reinterpretarea. �n mod cert, darwinismul i-a �ncurajat pe mul�i cre�tini s� reg�ndeasc� ceea ce �n�elegeau ei prin �crea�ie�, prefer�nd acum s� o vad� ca pe un proces, nu ca pe un eveniment excep�ional. �n mod similar, noi forme de �tiin�� au �ncurajat uneori noi moduri de a citi Scriptura.

�ntrebare: Este darwinismul incompatibil cu posibila existen�� a lui Dumnezeu?
Nu. Nu exist� nimic �n teoria lui Darwin care s� exclud� posibilitatea ca existen�a universului s� depind� de o putere transcendent�. Chiar �i cei mai vajnici avoca�i ai lui Darwin recunosc acest lucru. De exemplu, Thomas Henry Huxley a scris c� darwinismul nu are cu nimic mai mult de-a face cu teismul dec�t prima carte a lui Euclid � ceea ce �nseamn� c� darwinismul nu influen�eaz� �n niciun fel �ntrebarea legat� de existen�a lui Dumnezeu.

�ntrebare: Este darwinismul incompatibil cu interpretarea literal� a Bibliei?
Trebuie s� avem grij� ce �n�elegem prin �literal�. Dac� nara�iunea din Genez� despre crea�ie �i c�dere este interpretat� ca oferind o relatare istoric� �i �tiin�ific� exact� a originii umanit��ii, atunci exist� o contradic�ie clar�. Dac� pasajele biblice sunt citite nu ca o relatare �tiin�ific� sau istoric�, ci ca relat�ri care exprim� condi�ia uman�, atunci nu este cazul unei contradic�ii cu �tiin�a. Acest lucru a fost foarte bine �n�eles de cre�tin-ortodoxul �i prestigiosul genetician Theodosius Dobzhansky.

�ntrebare: Mul�i oameni credincio�i se simt amenin�a�i de teoria evolu�iei. De ce crede�i c� se �nt�mpl� acest lucru?
Par�ial, acest lucru se �nt�mpl� deoarece preo�ii lor sau sf�tuitorii lor spirituali au adoptat aceast� direc�ie. Se �nt�mpl� deoarece sunt materiali�ti �i atei care, de pe vremea lui Darwin, au folosit ideile darwiniste pentru a ataca institu�iile religioase, cum face ast�zi Richard Dawkins.

�n plus, darwinismul face s� fie mai greu de v�zut �n natur� dovezi clare ale Providen�ei. Dumnezeu lui Darwin poate s� par� o � prim� cauz� �ndep�rtat� a Universului, fa�� de Dumnezeul iubitor, milostiv �i m�ntuitor adorat de mul�i credincio�i. Istoric, este de asemenea adev�rat c� insisten�a lui Darwin pe continuitatea dintre oameni �i str�mo�ii animalelor a fost v�zut� drept o amenin�are la demnitatea �i unicitatea uman�. Dar acesta este mai degrab� un r�spuns emo�ional dec�t unul ra�ional.

�ntrebare: Faptul c� oamenii �i maimu�ele au un str�mo� comun este cu adev�rat o amenin�are a unicit��ii fiin�elor umane?
A fost adesea interpretat� ca o amenin�are. Dar este perfect posibil s� accept�m c� oamenii au ca str�mo�i ni�te animale �i s� credem totodat� c� oamenii au evoluat �i au ajuns la o stare avansat� �n care au capacit��i distincte �i chiar unice. �i ateii recunosc acest lucru: Richard Dawkins a scris c� oamenii sunt unici deoarece doar noi putem s� rezist�m tiraniei genelor proprii. Con�tiin�a noastr� �i sim�ul responsabilit��ii morale transcend cu siguran�� ceea ce putem g�si �n lumea animal�.

�ntrebare: �n conferin�ele dumneavoastr� sus�ine�i c� �tiin�a �i religia nu sunt incompatibile deoarece sunt sisteme diferite, cu limbaje diferite �i c� ele nu trebuie amestecate. �ns� pentru multe persoane aceast� distinc�ie este dificil de f�cut, mai ales c�nd se pune problema originii Universului �i a fiin�ei umane.
Sunt de acord c� distinc�ia este uneori greu de f�cut. Este o �ntrebare dificil� deoarece credin�ele religioase au fost uneori benefice �tiin�ei, de exemplu �n a forma credin�a �ntr-un univers ordonat, inteligibil, tipul de univers care face ca �tiin�a s� fie posibil�.

Cred de asemenea c� valorile religioase au furnizat uneori �ncuraj�ri �i chiar motiva�ii pentru cercetarea �tiin�ific�. A�a c� ar fi gre�it s� se sugereze c� nu exist� nicio leg�tur�. Dar cred c� problemele apar c�nd se presupune c� religia �i �tiin�a ofer� explica�ii concurente ale acelora�i fenomene. Eu �n�eleg religia ca oferind o interpretare a sensurilor ad�nci ale lumii descrise �i explicate de �tiin��.

�ntrebare: L-a�i men�ionat pe Theodosius Dobzhansky, biologul evolu�ionist ortodox care a spus c� �nimic din biologie nu are sens dec�t �n lumina evolu�iei�. �n Rom�nia, dezbaterile despre evolu�ie sunt adesea foarte pasionale �i sunt mai degrab� confrunt�ri dec�t discu�ii calme. �n aceste condi�ii, dat fiind faptul c� cei mai mul�i rom�ni sunt ortodoc�i, crede�i c� am putea �nv��a ceva de la Dobzhansky?
Cred c� da. �n cartea sa �Omenirea evolu�nd� el a explicat cum povestea biblic� a �c�derii� ilustreaz� foarte frumos ideea potrivit c�reia con�tiin�a de sine �i sim�ul moral sunt pentru om, �n acela�i timp, o binecuv�ntare �i un blestem. El nu a crezut c� darwinismul a �distrus� �n�elepciunea �i profunzimea Bibliei.

Sursa: evz

Kosty.Prietenii la nevoie se cunosc! Nimeni nu este mai presus de restul ,doar un procent infim din ADN-ul nostru ne diferentiaza! Si asta creeaza "starea in care ne aflam".