Pentru crestini

Am vazut pe multe topicuri ca se discuta aprins si contradictoriu despre Biblie si credinta.
As vrea sa incepem un studiu al Bibliei pe cati si capitole
De exemplu as vrea sa discutam prima catre ---GENEZA,capitolul 1..
Va astept.

De la: 9am003934, la data 2009-11-17 20:31:56Am vazut pe multe topicuri ca se discuta aprins si contradictoriu despre Biblie si credinta.
As vrea sa incepem un studiu al Bibliei pe cati si capitole
De exemplu as vrea sa discutam prima catre ---GENEZA,capitolul 1..
Va astept.

Interesanta provocare,dar cu multa lectura a Bibliei.
As fi dorit sa incepi tu....dar de ce nu.....o poate face oricare.
GENEZA ,CAP 1....
Este cel mai interesant capitol al Bibliei deoarece aici se demonstreaza ca DUMNEZEU,este un dumnezeu CREATOR, si sustinator al CREATIEI SALE.
In primul capitol se descrie crearea Pamintului cu vietuitoarele sale,a vegetatiei si a sistemului solar.
Un lucru foarte interesant este ca toate acestea s-au facut in SASE zile,prin CUVINT, iar in final, sub privirea Dumnezeiasca au primit calificativul " de FOARTE BUNE"
Cred ca acesta este cap.1


Ar putea fi si alte intrebari.....De ce avea dumnezeu nevoie sa creeze toate acestea?
Au fost oare ele create de DUMNEZEU?
Sintem singurii creati sau MAI EXISTA lumi create si populate cu fiinte?

Maranatha

De la: tilsor, la data 2009-11-17 21:41:01

De la: 9am003934, la data 2009-11-17 20:31:56Am vazut pe multe topicuri ca se discuta aprins si contradictoriu despre Biblie si credinta.
As vrea sa incepem un studiu al Bibliei pe cati si capitole
De exemplu as vrea sa discutam prima catre ---GENEZA,capitolul 1..
Va astept.

Interesanta provocare,dar cu multa lectura a Bibliei.
As fi dorit sa incepi tu....dar de ce nu.....o poate face oricare.
GENEZA ,CAP 1....
Este cel mai interesant capitol al Bibliei deoarece aici se demonstreaza ca DUMNEZEU,este un dumnezeu CREATOR, si sustinator al CREATIEI SALE.
In primul capitol se descrie crearea Pamintului cu vietuitoarele sale,a vegetatiei si a sistemului solar.
Un lucru foarte interesant este ca toate acestea s-au facut in SASE zile,prin CUVINT, iar in final, sub privirea Dumnezeiasca au primit calificativul " de FOARTE BUNE"
Cred ca acesta este cap.1


Ar putea fi si alte intrebari.....De ce avea dumnezeu nevoie sa creeze toate acestea?
Au fost oare ele create de DUMNEZEU?
Sintem singurii creati sau MAI EXISTA lumi create si populate cu fiinte?

La acest capitol as veni si cu citeva intrebari:
Stiinta zice ca forma de viata a evoluat.....Biblia zice ca a fost creata.....Logica de partea cui este?

De la: 9am003934, la data 2009-11-18 18:35:26

De la: tilsor, la data 2009-11-17 21:41:01

De la: 9am003934, la data 2009-11-17 20:31:56Am vazut pe multe topicuri ca se discuta aprins si contradictoriu despre Biblie si credinta.
As vrea sa incepem un studiu al Bibliei pe cati si capitole
De exemplu as vrea sa discutam prima catre ---GENEZA,capitolul 1..
Va astept.

Interesanta provocare,dar cu multa lectura a Bibliei.
As fi dorit sa incepi tu....dar de ce nu.....o poate face oricare.
GENEZA ,CAP 1....
Este cel mai interesant capitol al Bibliei deoarece aici se demonstreaza ca DUMNEZEU,este un dumnezeu CREATOR, si sustinator al CREATIEI SALE.
In primul capitol se descrie crearea Pamintului cu vietuitoarele sale,a vegetatiei si a sistemului solar.
Un lucru foarte interesant este ca toate acestea s-au facut in SASE zile,prin CUVINT, iar in final, sub privirea Dumnezeiasca au primit calificativul " de FOARTE BUNE"
Cred ca acesta este cap.1


Ar putea fi si alte intrebari.....De ce avea dumnezeu nevoie sa creeze toate acestea?
Au fost oare ele create de DUMNEZEU?
Sintem singurii creati sau MAI EXISTA lumi create si populate cu fiinte?

La acest capitol as veni si cu citeva intrebari:
Stiinta zice ca forma de viata a evoluat.....Biblia zice ca a fost creata.....Logica de partea cui este?

Daca stiinta a demonstrat evolutionismul,de ce in mileniul 3 nu poate aduce rezolvarea multor probleme ce distrug aceasta " evolutie"

LUMEA A FOST CREATA DE DUMNEZEU SI ESTE SI SUSTINUTA DE EL.

Maranatha

As vrea sa merg mai departe cu cap.2.....care e foarte interesant..
In acest capitol se prezinta 4 mari si importante subiecte.
1) ZIUA DE ODIHNA
2) FACEREA OMULUI
3) RAIUL
4) FACEREA FEMEII


aicea,azi, as vrea sa discut despre primul punct.


ZIUA DE ODIHNA----SABATUL

Dupa ce Dumnezeu a terminat creatiunea Sa in 6 zile,cea de-a SAPTEA a fost declarata ca zi SFINTA

deci nu a fost omul inca creat cind a fost declarata aceasta zi ca SFINTA.
Pe atunci nu erau evrei,jidovi,etc....
E foarte interesant ca SFINTENIA acestei zile se afla peste tot in BIBLIE si nicaieri un verset ca ar fi desfintata..?
deci SABATUL...a fost si este inca SFINTA ZI INSTITUITA DE DUMNEZEU CA ZI DE INCHINARE.

Maranatha

CELE �ASE ZILE LUATE PE R�ND
(Cuv. Seraphim Rose, fragmente din "Cartea Facerii, Crearea Lumii �i Omul �nceputurilor� Ed. Sophia, Bucure�ti, 2001)


1,1 �ntru �nceput �

Cartea vorbe�te despre cele dint�i lucruri din lume. Dar cuvintele pot avea �i un �n�eles tainic, cum �nva�� Sf�ntul Ambrozie:

"�nceputul �n �n�eles tainic este ar�tat de zicerea: Eu sunt Alfa �i Ome�ga, �nceputul �i sf�r�itul (Apoc. 1, 8)� Cu adev�rat, Cela ce este �ncepu�tul tuturor lucrurilor, �n puterea Dumnezeirii Sale, este, de asemenea, �i sf�r�itul� Deci �ntru acest �nceput, adic� �ntru Hristos, Dumnezeu au zi�dit cerul �i p�m�ntul, fiindc� toate printr-�nsul s-au f�cut, �i f�r� de d�nsul nimic nu s-a f�cut ce s-a f�cut (loan 1, 3).�

Urm�toarele lucr�ri ale Facerii �ncep cu aceste cuvinte: a zis Dumne�zeu, Sf�ntul Vasile �ntreab� care e �n�elesul lor, �i tot el ne r�spunde:

"S� cercet�m �n ce chip vorbe�te Dumnezeu. Oare a�a cum vorbim noi ? [...] Oare transmi��nd prin organele gl�suitoare cele g�ndite, prin mi�carea articulat� a vocii, face cunoscut g�ndul cel �ntr-ascuns ? Oare nu e basm s� spui c� Dumnezeu are nevoie de at�ta timp pentru a-�i ar�ta g�ndurile ? Nu e oare mai cucernic s� spui c� voia dumnezeiasc� �i cel dint�i impuls al cuget�rii Sale este Cuv�ntul lui Dumnezeu [adic� Hristos] ? Scriptura �l �nf��i�eaz� pe larg, ca s� arate c� Dumnezeu nu nu�mai c� a voit s� fac� lumea, ci �i c� a adus-o la existen�� cu un �mpreun�-lucr�tor. C�ci Scriptura ar fi putut urma s� spun� despre toate a�a cum a spus la �nceput: �ntru �nceput a f�cut Dumnezeu cerul �i p�m�ntul, apoi A f�cut lumina, apoi A f�cut t�ria. Dar iat� c� Scriptura �l arat� pe Dumnezeu poruncind �i vorbind; �i, f�r� s� o spun�, arat� pe Cel C�ruia �i porunce�te �i-i vorbe�te. [...] Deci, a�a cum spuneam mai �nainte, Scriptura, pentru a de�tepta mintea noastr� spre c�utarea Persoanei C�reia i-au fost spuse cuvintele, a luat, cu �n�elepciune �i dib�cie, forma aceasta de exprimare.�

Iat� deci c� Hristos este Ziditorul, cum afirm� �i Sf�ntul Ioan Evanghe�listul: �ntru �nceput era Cuv�ntul� toate printr-�nsul s-a f�cut, �i f�r� de d�nsul nimic nu s-a f�cut ce s-a f�cut (Ioan 1, 1�3). Sf�ntul Pavel �nva�� acela�i lucru: Dumnezeu� a zidit toate prin Iisus Hristos (Efes. 3, 9); �ntru D�nsul [Hristos] s-au zidit toate, cele din ceruri �i cele de pre p�m�nt, cele v�zute �i cele nev�zute, ori scaunele, ori domniile, ori �ncep�toriile, ori st�p�nirile toate printr-�nsul �i pentru D�nsul s-au zidit (Col. 1, 16).

Astfel, �n iconografia ortodox� tradi�ional� a facerii lumii nu vedem un b�tr�n (adic� Tat�l) care-l face pe Adam, ca �n fresca lui Michelangelo din Capela Sixtin�, ci pe Hristos. F�r� �ndoial� c� �ntreaga Treime creeaz�: Tat�l porunce�te, Fiul zide�te, �i �ndat� vom vedea c� �i Duhul ia parte la lucrare, "mi�c�ndu-se� sau "purt�ndu-se� pe deasupra apei. Despre aceasta scrie Sf�ntul Efrem Sirul:

"Se cuvenea ca Duhul Sf�nt s� se poarte, ca o dovad� c� �n ce prive�te puterea ziditoare El este asemenea cu Tat�l �i cu Fiul. C�ci Tat�l au gr�it, Fiul au zidit, �i se c�dea ca �i Duhul s�-�i aduc� lucrarea. �i-aceasta o au f�cut purt�ndu-se, ar�t�nd prin aceasta �n chip v�dit c� totul a fost adus �ntru fiin�are �i s�v�r�it de c�tre Treime.�
1,1-2 � a f�cut Dumnezeu cerul �i p�m�ntul. �i p�m�ntul era nev�zut �i netocmit.

Sf�ntul Vasile �ntreab�:

"Cum se face c�, de�i am�ndou�, �i cerul �i p�m�ntul, au fost f�cute av�nd aceea�i cinste, cerul a fost f�cut des�v�r�it, iar p�m�ntul este �nc� nedes�v�r�it �i neterminat ? Sau, pe scurt, care era partea �netocmit� a p�m�ntului �i pentru care pricin� p�m�ntul era �nev�zut� ? Tocmirea de�s�v�r�it� a p�m�ntului o alc�tuie�te bel�ugul din el: odr�slirea a tot felul de plante, cre�terea pomilor �nal�i, roditori �i neroditori, culorile frumoase �i mirosurile pl�cute ale florilor �i toate c�te, pu�in mai �n urm�, r�s�rind din p�m�nt la porunca lui Dumnezeu, vor �mpodobi p�m�ntul care le-a dat na�tere. A�adar, pentru c� nimic din acestea nu era pe p�m�nt, pe bun� dreptate Scriptura a numit p�m�ntul �netocmit�. Acela�i lucru �l putem spune �i despre cer. Nici el nu era �nc� terminat, �i nici nu-�i primise podoaba lui; nu era luminat nici de lun�, nici de soare, �i nici �ncununat cu cetele de stele. �nc� nu se f�cuser� acestea. Deci n-ai p�c�tui fa�� de adev�r dac� ai spune c� �i cerul era �netocmit�.�

Sf�ntul Ambrozie nume�te lucrarea Zilei �nt�i "temelia� lumii:

"Me�terul-zidar așeaz� �nt�i temelia, iar dup� ce s-a pus temelia alc�tuie�te feluritele p�r�i ale cl�dirii una dup� alta, iar apoi le adaug� �i podoabele� De ce nu a dat Dumnezeu [...] stihiilor podoabele potrivite o dat� cu ivirea lor, ca �i cum El, �n clipa facerii, nu ar fi fost �n stare s� fac� �ndat� ca cerul s� sclipeasc� �intuit cu stele, iar p�m�ntul s� se �mbrace �n flori �i roade ? Putea prea bine s� se fi �nt�mplat a�a. Totu�i, Scriptura arat� c� lucrurile au fost mai �nt�i zidite, �i abia pe urm� au fost r�nduite; altfel ar trebui s� presupunem c� ele nu au fost de fapt create, �i c� nu au avut �nceput, �ntocmai ca �i cum firea lucrurilor ar fi fost n�scut� de la �nceput, neap�r�nd a fi ceva ad�ugat pe urm�.�

Sf�ntul Efrem zice:
"El spune aceasta dorind a ar�ta c� goliciunea a premers firea [lucrurilor]� Pe atunci era doar p�m�ntul, �i nimic altceva �n afar� de el.�

1,2 �i �ntuneric era deasupra ad�ncului.

Apele "ad�ncului� au fost f�cute �mpreun� cu p�m�ntul �i acopereau p�m�ntul �n �ntregime. Iat� pricina �nf��i��rii sale netocmite. P�rin�ii socotesc c� a existat o oarecare lumin� f�cut� �mpreun� cu cerul, c�ci cerul este t�r�mul luminii; dar dac� este a�a, norii ce acopereau p�m�ntul o �mpiedicau s� ajung� pe p�m�nt.

Sf�ntul Efrem scrie: "Dac� toat� zidirea (fie c� facerea ei este pomenit� sau nu) a fost f�cut� �n �ase zile, atunci norii s-au zidit �n ziua �nt�i� C�ci toate trebuiau a se zidi �n �ase zile.�

(Iat� un alt indiciu al faptului c� lucrarea celor �ase Zile se deosebe�te de lucrarea ziditoare a lui Dumnezeu de dup� aceea, �i c� nu o putem �n�elege proiect�nd �n trecut experien�a noastr� prezent�.)

Sf�ntul Ambrozie respinge explicit p�rerea c� "�ntunericul� de aici se refer� alegoric la puterile r�ului.

1,2 �i Duhul lui Dumnezeu se purta pre deasupra apei.

Aici vedem lucrarea celei de-a Treia Persoane a Sfintei Treimi �n zidire. Sf�ntul Ambrozie scrie:
"�nc� nu venise plin�tatea lucr�rii �ntru Duhul, precum este scris: Cu Cuv�ntul Domnului cerurile s-au �nt�rit �i cu Duhul gurii Lui toat� puterea lor (Ps. 32, 6). [...] Duhul �n chip cuvenit se purta peste p�m�nt, cel sortit a aduce road�, c�ci cu ajutorul Duhului el cuprindea semin�ele noii na�teri, ce aveau s� �ncol�easc�, dup� cuvintele prorocului: Trimite-vei Duhul T�u, �i se vor zidi, �i se va �nnoi fa�a p�m�ntului (Ps. 103, 30).�

Sf�ntul Efrem ne d� o imagine foarte domestic� asupra lucr�rii Duhului �n Ziua �nt�i:
"[Duhul Sf�nt] a �nc�lzit apele �i le-a f�cut roditoare �i �n stare s� z�misleasc�, ca pas�rea c�nd sade pe ou� cu aripile �ntinse �i le �nc�lze�te cu c�ldura ei, f�c�ndu-le roditoare. Tot Duhul Sf�nt �nf��i�a atunci pentru noi chipul Sf�ntului Botez, �n care, prin mi�carea Sa pe deasupra apei, d� na�tere copiilor lui Dumnezeu.� Duhul Sf�nt a luat parte �i la celelalte zile ale Facerii, c�ci Iov vorbe�te de Duhul cel dumnezeiesc cel ce m-a f�cut pre mine (Iov, 33, 4).

1,3 �i a zis Dumnezeu: S� se fac� lumin�; �i s-a f�cut lumin�.

Sf�ntul Ambrozie scrie:
"Dumnezeu este f�c�torul luminii, iar locul �i pricina �ntunericului este lumea. Ins� bunul F�c�tor a rostit cuv�ntul �lumin� ca s� poat� descoperi lumea, p�trunz�nd-o cu str�lucire, �i astfel s-o fac� frumoas� la �nf��i�are. Deci dintr-o dat� v�zduhul s-a f�cut str�lucitor, iar �ntunericul s-a dat cu spaim� �napoi de la neobi�nuita str�lucire. Str�lucirea luminii ce a p�truns dintr-o dat� �ntregul univers a cople�it �ntunericul, scufund�ndu-l parc� �n ad�nc.�

Sf�ntul Efrem, �n acord cu ceilal�i P�rin�i, ne spune limpede c� lumina nu avea nimic de-a face cu soarele, care a fost creat numai �n Ziua a Patra:
"Lumina care a ap�rut pe p�m�nt era fie ca un nor luminos, fie ca lumina zorilor, ori ca st�lpul ce a luminat norodului iudeu �n pustie. Oricum, lumina nu ar fi putut �mpr�tia �ntunericul ce �nv�luia totul, de nu �i-ar fi r�sp�ndit pretutindeni fie materia, fie razele, precum soarele la r�s�rit. Lumina dintru �nceput era r�sp�ndit� pretutindeni, nefiind �nchis� �ntr-un singur loc anume; ea �mpr�tia �ntunericul f�r� a avea vreo mi�care; toat� mi�carea ei �inea doar de ivire �i pieire; c�nd ea pierea dintr-o dat�, venea domnia nop�ii, domnie ce se sf�r�ea o dat� cu ivirea ei. Astfel, lumina a f�cut s� apar� �i cele trei zile urm�toare� Ea a ajutat la odr�slirea �i r�s�rirea tuturor celor care urmau a fi scoase de c�tre p�m�nt �n ziua a treia; c�t despre soare, el a fost a�ezat �n t�ria cerului ca s� aduc� la �mplinire cele care fuseser� f�cute s� apar� mai �nainte cu ajutorul luminii dintru �nceput.�

1,4 �i a v�zut Dumnezeu lumina c� este bun�.

Dup� �nv���tura Sf�ntului Ambrozie, Dumnezeu nume�te fiecare treapt� a zidirii Sale "bun�, v�z�ndu-i firea des�v�r�it� �i neprih�nit� �i av�nd �n vedere des�v�r�irea �ntregii lucr�ri:

"Dumnezeu, ca judec�tor al �ntregii lucr�ri, prev�z�nd cum avea s� fie lucrul �mplinit, laud� partea lucr�rii Sale aflat� �nc� pe treptele �ncep�toare, cunosc�nd de mai �nainte felul �ncheierii ei� El laud� fiecare parte deosebi, ca fiind vrednic� de ceea ce avea s� urmeze.�

1,4-5 �i a desp�r�it Dumnezeu �ntre lumin� �i �ntre �ntunerec. �i a numit Dumnezeu lumina ziu� �i �ntunerecul l-a numit noapte

Sf�ntul Vasile t�lcuie�te acest loc:
"�i a desp�r�it Dumnezeu �ntre lumin� �i �ntre �ntunerec. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a f�cut s� nu se amestece lumina cu �ntunericul, ci s� stea separate una de alta. Le-a desp�r�it �i le-a separat foarte mult una de alta. �i a numit Dumnezeu lumina ziu� �i �ntunerecul l-a numit noapte. Acum, dup� ce a fost f�cut soarele, este zi c�nd v�zduhul e luminat de soare �i c�nd soarele str�luce�te �n emisfera de deasupra p�m�ntului; este noapte c�nd soarele, ascunz�ndu-se, face umbr� p�m�ntului. Atunci, la �nceput, ziua �i noaptea nu se datorau mi�c�rii soarelui, ci se f�cea zi �i urma noapte c�nd se rev�rsa lumina aceea care a fost f�cut� la �nceput �i c�nd iar�i se retr�gea potrivit m�surii r�nduite de Dumnezeu.�

1,5 �i s-a f�cut sear�, �i s-a f�cut diminea��, zi una.

Sf�ntul Vasile urmeaz� astfel:
"Seara este hotarul comun dintre zi �i noapte, iar diminea�a este vecin�tatea nop�ii cu ziua. A�adar, ca s� dea zilei cinstea de a fi fost f�cut� �nainte, Scriptura a vorbit mai �nt�i de sf�r�itul zilei, apoi de sf�r�itul nop�ii, pentru c� zilei �i urmeaz� noaptea. Starea �n lume �nainte de facerea luminii nu era noaptea, ci �ntunericul; noapte s-a numit atunci c�nd Dumnezeu a desp�r�it �ntunericul de zi, �i �ntunericul a primit numire nou�, ca s� se deosebeasc� de zi. [...] Pentru ce nu a spus �ziua �nt�ia�, ci �zi una� ? Doar era firesc s� o numeasc� �ziua �nt�ia�, c�ci avea s�-i adauge ziua a doua, a treia, a patra, pentru c� era �n fruntea celor care vin dup� ea. A spus �una� pentru c� voia s� determine m�sura zilei �i a nop�ii.�

Ziua �nt�i a facerii (indiferent c�t de "lung� s-ar presupune c� este) pune �nceput ciclului de �apte zile (fiecare cu "ziua� �i "noaptea� ei) ce se continu� p�n� �n zilele noastre. Comentatorii ra�ionali�ti, care v�d �n cele "�apte zile� �i �n faptul c� "seara� precede "diminea�a� doar o proiec�ie retrospectiv� a unor obiceiuri iudaice t�rzii, se arat� a fi �n total dezacord cu modul patristic de a privi aceste lucruri, fiind deci incapabili s� r�spund� la �ntrebarea: de unde �i de ce au luat iudeii aceste obiceiuri ? Dup� concep�ia patristic�, textul dumnezeie�te descoperit poate s� ne arate, �i chiar ne arat�, literal ob�r�ia lumii �i pricinile obiceiurilor iudaice (care au devenit acum cre�tine � c�ci ziua noastr� bisericeasc� �ncepe �i ea cu Vecernia, slujba de sear�), lat�-ne deci la sf�r�itul acelei "Zi Una�, Ziua �nt�i a facerii. Ea a statornicit m�sura timpului pentru toate epocile urm�toare (fiindc� "�nainte� de ea nu exista timp; timpul �ncepe cu ea). Ea este o zi deosebit� de cele care urmeaz� �i �n alt� privin��, cum explic� Sf�ntul Efrem:

"Deci, dup� m�rturia Scripturii, cerul, p�m�ntul, focul, aerul �i apa au fost f�cute din nimic; pe c�nd lumina f�cut� �n Ziua �nt�i �i toate celelalte lucruri f�cute dup� ea s-au f�cut din ceea ce exista mai �nainte. C�ci ori de c�te ori Moise vorbe�te despre ceea ce s-a f�cut din nimic folose�te cuv�ntul "f�cut� (evreie�te: bara): a f�cut Dumnezeu cerul �i p�m�ntul. �i, de�i nu se scrie c� focul, apa �i aerul au fost f�cute, nici nu se spune c� ar fi fost alc�tuite din ceea ce exista mai �nainte. Deci �i acestea sunt din nimic, tot a�a cum cerul �i p�m�ntul sunt din nimic. Dar c�nd Dumnezeu �ncepe a face din ceea ce exist� de mai �nainte, Scriptura folose�te o zicere precum aceasta: �i a zis Dumnezeu: s� se fac� lumin�, �i celelalte. Iar c�nd se zice: �i a f�cut Dumnezeu chi�ii cei mari, se spune �nainte: Sa scoat� apele viet��i cu suflete vii. Deci numai cele cinci feluri de zidiri mai sus pomenite au fost f�cute din nimic, pe c�nd toate celelalte s-au f�cut din cele f�cute mai �nainte din nimic.�

Cele "cinci zidiri� pomenite de Sf�ntul Efrem sunt cele "patru stihii� (sau "elemente�) din care, dup� defini�ia �tiin�ei antice, se alc�tuiesc toate cele de pe p�m�nt, �mpreun� cu "cerul�. Nici m�car nu e nevoie s� accept�m acest mod de analizare a crea�iei spre a vedea c�, �ntr-adev�r, Ziua �nt�i a Facerii are ceva "de temelie�: ea cuprinde �nceputurile tuturor celor care urmeaz� dup� ea. Am putea face specula�ii asupra locului de unde a ap�rut materia concret� a f�pturilor vii, a corpurilor cere�ti �i a celorlalte zidiri din urm�toarele cinci zile: a fost ea creat� iar�i din nimic, sau a fost cu adev�rat doar o transformare a materiei preexistente ? Nu ar fi �ns� dec�t un simplu exerci�iu nefolositor, care nu ar contrazice nicidecum adev�rul c� structura de temelie a materiei �i crea�iei s-a f�cut �n Ziua �nt�i; lucrarea urm�toarelor cinci zile este mai pu�in "radical� dec�t cea a Zilei �nt�i � este mai mult o "tocmire� dec�t o "facere� �n adev�ratul �n�eles.

Tocmai ideea "zidirii din nimic� sau "din nefiin�� deosebe�te cu totul istorisirea Facerii de cea a tuturor miturilor p�g�ne �i a specula�iilor despre crea�ie, �n acestea din urm� exist� un fel de demiurg sau "zeu-f�urar� care alc�tuie�te lumea dintr-o materie existent� care, a�a cum spun Sfin�ii P�rin�i, devine �i ea un fel de "zeu�. Cartea Facerii descrie �nceputul absolut al �ntregii lumi, iar nu dezvoltarea ei din ceva ce exist� deja; cum vom vedea, chiar zidirile urm�toarelor cinci zile, de�i se ivesc din materia creat� mai �nainte, sunt totu�i ceva cu totul nou, neput�nd fi �n�elese ca simple dezvolt�ri ale materiei �nt�i-create. Specula�iile g�nditorilor moderni care �ncearc� s� descopere originea lumii �ntr-un fel de materie absolut elementar� ce se dezvolt� de la sine pot fi privite ca �nrudite cu vechile specula�ii p�g�ne; radicalismul explica�iei din Cartea Facerii le dep�e�te pe ambele, tocmai fiindc� vine din descoperirea dumnezeiasc�, iar nu din presupunerile �i extrapol�rile omene�ti.

Cre�tinul care �n�elege absolutul lucr�rii creatoare a lui Dumnezeu �n cele �ase Zile prive�te zidirea prezent� cu al�i ochi dec�t cineva care o socote�te o dezvoltare treptat� sau o "evolu�ie� a materiei primordiale (fie c� aceasta e �n�eleas� ca o crea�ie a lui Dumnezeu sau ca existent� prin sine). Concep�ia din urm� prive�te lumea ca fiind �n mod "natural� ceea ce este, iar urmele ei din trecut se pot descoperi �n formele din ce �n ce mai simple, fiecare din ele put�nd fi �n�eleas� �n mod "natural�; dar prima concep�ie, cea a Facerii, ne pune �n fa�a celor doi poli fundamentali ai existen�ei: ceea ce exist� �n prezent �i nimicul absolut din care s-a ivit dintr-o dat� �i numai prin voin�a lui Dumnezeu.

Ne mai r�m�ne de pus o singur� �ntrebare privitor la Ziua �nt�i: unde anume se plaseaz� �n ea zidirea lumii �ngere�ti ? Moise descrie numai zidirea lumii v�zute; c�nd anume s-a zidit lumea nev�zut� a fiin�elor duhovnice�ti ? Unii P�rin�i socotesc c� ele se cuprind �n zidirea "cerului�; al�ii nu sunt a�a de preci�i, cunosc�nd �ns� c� acestea s-au zidit tot "�ntru �nceput�. Sf�ntul Vasile �nva��:

"Dar dup� cum se pare, a fost �i �nainte de lumea aceasta ceva care se poate contempla cu mintea noastr�, dar n-a fost consemnat de istorie, pentru c� acest lucru era nepotrivit celor �ncep�tori �i �nc� prunci cu cuno�tin�a. Era o stare mai veche dec�t facerea lumii, potrivit� puterilor celor mai presus de lume, o stare mai presus de timp, ve�nic�, pururea fiitoare; �n ea Ziditorul �i Creatorul tuturor a f�cut creaturi: lumin� duhovniceasc�, potrivit� fericirii celor care-L iubesc pe Domnul, firile ra�ionale �i nev�zute, �i toat� podoaba celor duhovnice�ti c�te dep�esc mintea noastr�, ale c�ror nume nici nu este cu putin�� s� le descoperim. Acestea umplu lumea cea nev�zut�.�

La fel scrie �i Sf�ntul Ambrozie: "�ngerii, Domniile �i St�p�nirile, de�i au �nceput s� fiin�eze c�ndva, existau atunci c�nd s-a zidit lumea. C�ci ni se spune c� s-au zidit toate, [...] cele v�zute �i cele nev�zute, ori scaunele, ori domniile, ori �ncep�toriile, ori st�p�nirile: toate printr-�nsul �i pentru d�nsul s-au zidit �ntr-adev�r, Dumnezeu i-a spus lui Iov: C�nd s-au f�cut stelele, l�udatu-m-au cu glas mare to�i �ngerii mei (Iov 38, 7). Vom vedea, �n Ziua a �asea, c� Adam a fost ispitit de c�tre satana, deci �tim c� r�zboiul din cer cu �ngerii cei trufa�i, descris �n Apocalips� (12, 7-8), avusese loc mai �nainte, iar satana c�zuse deja "ca un fulger� (Le. 10, 18)


1,1 �ntru �nceput �

Cartea vorbe�te despre cele dint�i lucruri din lume. Dar cuvintele pot avea �i un �n�eles tainic, cum �nva�� Sf�ntul Ambrozie:

"�nceputul �n �n�eles tainic este ar�tat de zicerea: Eu sunt Alfa �i Ome�ga, �nceputul �i sf�r�itul (Apoc. 1, 8)� Cu adev�rat, Cela ce este �ncepu�tul tuturor lucrurilor, �n puterea Dumnezeirii Sale, este, de asemenea, �i sf�r�itul� Deci �ntru acest �nceput, adic� �ntru Hristos, Dumnezeu au zi�dit cerul �i p�m�ntul, fiindc� toate printr-�nsul s-au f�cut, �i f�r� de d�nsul nimic nu s-a f�cut ce s-a f�cut (loan 1, 3).�

Urm�toarele lucr�ri ale Facerii �ncep cu aceste cuvinte: a zis Dumne�zeu, Sf�ntul Vasile �ntreab� care e �n�elesul lor, �i tot el ne r�spunde:

"S� cercet�m �n ce chip vorbe�te Dumnezeu. Oare a�a cum vorbim noi ? [...] Oare transmi��nd prin organele gl�suitoare cele g�ndite, prin mi�carea articulat� a vocii, face cunoscut g�ndul cel �ntr-ascuns ? Oare nu e basm s� spui c� Dumnezeu are nevoie de at�ta timp pentru a-�i ar�ta g�ndurile ? Nu e oare mai cucernic s� spui c� voia dumnezeiasc� �i cel dint�i impuls al cuget�rii Sale este Cuv�ntul lui Dumnezeu [adic� Hristos] ? Scriptura �l �nf��i�eaz� pe larg, ca s� arate c� Dumnezeu nu nu�mai c� a voit s� fac� lumea, ci �i c� a adus-o la existen�� cu un �mpreun�-lucr�tor. C�ci Scriptura ar fi putut urma s� spun� despre toate a�a cum a spus la �nceput: �ntru �nceput a f�cut Dumnezeu cerul �i p�m�ntul, apoi A f�cut lumina, apoi A f�cut t�ria. Dar iat� c� Scriptura �l arat� pe Dumnezeu poruncind �i vorbind; �i, f�r� s� o spun�, arat� pe Cel C�ruia �i porunce�te �i-i vorbe�te. [...] Deci, a�a cum spuneam mai �nainte, Scriptura, pentru a de�tepta mintea noastr� spre c�utarea Persoanei C�reia i-au fost spuse cuvintele, a luat, cu �n�elepciune �i dib�cie, forma aceasta de exprimare.�

Iat� deci c� Hristos este Ziditorul, cum afirm� �i Sf�ntul Ioan Evanghe�listul: �ntru �nceput era Cuv�ntul� toate printr-�nsul s-a f�cut, �i f�r� de d�nsul nimic nu s-a f�cut ce s-a f�cut (Ioan 1, 1�3). Sf�ntul Pavel �nva�� acela�i lucru: Dumnezeu� a zidit toate prin Iisus Hristos (Efes. 3, 9); �ntru D�nsul [Hristos] s-au zidit toate, cele din ceruri �i cele de pre p�m�nt, cele v�zute �i cele nev�zute, ori scaunele, ori domniile, ori �ncep�toriile, ori st�p�nirile toate printr-�nsul �i pentru D�nsul s-au zidit (Col. 1, 16).

Astfel, �n iconografia ortodox� tradi�ional� a facerii lumii nu vedem un b�tr�n (adic� Tat�l) care-l face pe Adam, ca �n fresca lui Michelangelo din Capela Sixtin�, ci pe Hristos. F�r� �ndoial� c� �ntreaga Treime creeaz�: Tat�l porunce�te, Fiul zide�te, �i �ndat� vom vedea c� �i Duhul ia parte la lucrare, "mi�c�ndu-se� sau "purt�ndu-se� pe deasupra apei. Despre aceasta scrie Sf�ntul Efrem Sirul:

"Se cuvenea ca Duhul Sf�nt s� se poarte, ca o dovad� c� �n ce prive�te puterea ziditoare El este asemenea cu Tat�l �i cu Fiul. C�ci Tat�l au gr�it, Fiul au zidit, �i se c�dea ca �i Duhul s�-�i aduc� lucrarea. �i-aceasta o au f�cut purt�ndu-se, ar�t�nd prin aceasta �n chip v�dit c� totul a fost adus �ntru fiin�are �i s�v�r�it de c�tre Treime.�

1,1-2 � a f�cut Dumnezeu cerul �i p�m�ntul. �i p�m�ntul era nev�zut �i netocmit.

Sf�ntul Vasile �ntreab�:

"Cum se face c�, de�i am�ndou�, �i cerul �i p�m�ntul, au fost f�cute av�nd aceea�i cinste, cerul a fost f�cut des�v�r�it, iar p�m�ntul este �nc� nedes�v�r�it �i neterminat ? Sau, pe scurt, care era partea �netocmit� a p�m�ntului �i pentru care pricin� p�m�ntul era �nev�zut� ? Tocmirea de�s�v�r�it� a p�m�ntului o alc�tuie�te bel�ugul din el: odr�slirea a tot felul de plante, cre�terea pomilor �nal�i, roditori �i neroditori, culorile frumoase �i mirosurile pl�cute ale florilor �i toate c�te, pu�in mai �n urm�, r�s�rind din p�m�nt la porunca lui Dumnezeu, vor �mpodobi p�m�ntul care le-a dat na�tere. A�adar, pentru c� nimic din acestea nu era pe p�m�nt, pe bun� dreptate Scriptura a numit p�m�ntul �netocmit�. Acela�i lucru �l putem spune �i despre cer. Nici el nu era �nc� terminat, �i nici nu-�i primise podoaba lui; nu era luminat nici de lun�, nici de soare, �i nici �ncununat cu cetele de stele. �nc� nu se f�cuser� acestea. Deci n-ai p�c�tui fa�� de adev�r dac� ai spune c� �i cerul era �netocmit�.�

Sf�ntul Ambrozie nume�te lucrarea Zilei �nt�i "temelia� lumii:

"Me�terul-zidar așeaz� �nt�i temelia, iar dup� ce s-a pus temelia alc�tuie�te feluritele p�r�i ale cl�dirii una dup� alta, iar apoi le adaug� �i podoabele� De ce nu a dat Dumnezeu [...] stihiilor podoabele potrivite o dat� cu ivirea lor, ca �i cum El, �n clipa facerii, nu ar fi fost �n stare s� fac� �ndat� ca cerul s� sclipeasc� �intuit cu stele, iar p�m�ntul s� se �mbrace �n flori �i roade ? Putea prea bine s� se fi �nt�mplat a�a. Totu�i, Scriptura arat� c� lucrurile au fost mai �nt�i zidite, �i abia pe urm� au fost r�nduite; altfel ar trebui s� presupunem c� ele nu au fost de fapt create, �i c� nu au avut �nceput, �ntocmai ca �i cum firea lucrurilor ar fi fost n�scut� de la �nceput, neap�r�nd a fi ceva ad�ugat pe urm�.�

Sf�ntul Efrem zice:
"El spune aceasta dorind a ar�ta c� goliciunea a premers firea [lucrurilor]� Pe atunci era doar p�m�ntul, �i nimic altceva �n afar� de el.�

1,2 �i �ntuneric era deasupra ad�ncului.

Apele "ad�ncului� au fost f�cute �mpreun� cu p�m�ntul �i acopereau p�m�ntul �n �ntregime. Iat� pricina �nf��i��rii sale netocmite. P�rin�ii socotesc c� a existat o oarecare lumin� f�cut� �mpreun� cu cerul, c�ci cerul este t�r�mul luminii; dar dac� este a�a, norii ce acopereau p�m�ntul o �mpiedicau s� ajung� pe p�m�nt.

Sf�ntul Efrem scrie: "Dac� toat� zidirea (fie c� facerea ei este pomenit� sau nu) a fost f�cut� �n �ase zile, atunci norii s-au zidit �n ziua �nt�i� C�ci toate trebuiau a se zidi �n �ase zile.�

(Iat� un alt indiciu al faptului c� lucrarea celor �ase Zile se deosebe�te de lucrarea ziditoare a lui Dumnezeu de dup� aceea, �i c� nu o putem �n�elege proiect�nd �n trecut experien�a noastr� prezent�.)

Sf�ntul Ambrozie respinge explicit p�rerea c� "�ntunericul� de aici se refer� alegoric la puterile r�ului.

1,2 �i Duhul lui Dumnezeu se purta pre deasupra apei.

Aici vedem lucrarea celei de-a Treia Persoane a Sfintei Treimi �n zidire. Sf�ntul Ambrozie scrie:
"�nc� nu venise plin�tatea lucr�rii �ntru Duhul, precum este scris: Cu Cuv�ntul Domnului cerurile s-au �nt�rit �i cu Duhul gurii Lui toat� puterea lor (Ps. 32, 6). [...] Duhul �n chip cuvenit se purta peste p�m�nt, cel sortit a aduce road�, c�ci cu ajutorul Duhului el cuprindea semin�ele noii na�teri, ce aveau s� �ncol�easc�, dup� cuvintele prorocului: Trimite-vei Duhul T�u, �i se vor zidi, �i se va �nnoi fa�a p�m�ntului (Ps. 103, 30).�

Sf�ntul Efrem ne d� o imagine foarte domestic� asupra lucr�rii Duhului �n Ziua �nt�i:
"[Duhul Sf�nt] a �nc�lzit apele �i le-a f�cut roditoare �i �n stare s� z�misleasc�, ca pas�rea c�nd sade pe ou� cu aripile �ntinse �i le �nc�lze�te cu c�ldura ei, f�c�ndu-le roditoare. Tot Duhul Sf�nt �nf��i�a atunci pentru noi chipul Sf�ntului Botez, �n care, prin mi�carea Sa pe deasupra apei, d� na�tere copiilor lui Dumnezeu.� Duhul Sf�nt a luat parte �i la celelalte zile ale Facerii, c�ci Iov vorbe�te de Duhul cel dumnezeiesc cel ce m-a f�cut pre mine (Iov, 33, 4).

1,3 �i a zis Dumnezeu: S� se fac� lumin�; �i s-a f�cut lumin�.

Sf�ntul Ambrozie scrie:
"Dumnezeu este f�c�torul luminii, iar locul �i pricina �ntunericului este lumea. Ins� bunul F�c�tor a rostit cuv�ntul �lumin� ca s� poat� descoperi lumea, p�trunz�nd-o cu str�lucire, �i astfel s-o fac� frumoas� la �nf��i�are. Deci dintr-o dat� v�zduhul s-a f�cut str�lucitor, iar �ntunericul s-a dat cu spaim� �napoi de la neobi�nuita str�lucire. Str�lucirea luminii ce a p�truns dintr-o dat� �ntregul univers a cople�it �ntunericul, scufund�ndu-l parc� �n ad�nc.�

Sf�ntul Efrem, �n acord cu ceilal�i P�rin�i, ne spune limpede c� lumina nu avea nimic de-a face cu soarele, care a fost creat numai �n Ziua a Patra:
"Lumina care a ap�rut pe p�m�nt era fie ca un nor luminos, fie ca lumina zorilor, ori ca st�lpul ce a luminat norodului iudeu �n pustie. Oricum, lumina nu ar fi putut �mpr�tia �ntunericul ce �nv�luia totul, de nu �i-ar fi r�sp�ndit pretutindeni fie materia, fie razele, precum soarele la r�s�rit. Lumina dintru �nceput era r�sp�ndit� pretutindeni, nefiind �nchis� �ntr-un singur loc anume; ea �mpr�tia �ntunericul f�r� a avea vreo mi�care; toat� mi�carea ei �inea doar de ivire �i pieire; c�nd ea pierea dintr-o dat�, venea domnia nop�ii, domnie ce se sf�r�ea o dat� cu ivirea ei. Astfel, lumina a f�cut s� apar� �i cele trei zile urm�toare� Ea a ajutat la odr�slirea �i r�s�rirea tuturor celor care urmau a fi scoase de c�tre p�m�nt �n ziua a treia; c�t despre soare, el a fost a�ezat �n t�ria cerului ca s� aduc� la �mplinire cele care fuseser� f�cute s� apar� mai �nainte cu ajutorul luminii dintru �nceput.�

1,4 �i a v�zut Dumnezeu lumina c� este bun�.

Dup� �nv���tura Sf�ntului Ambrozie, Dumnezeu nume�te fiecare treapt� a zidirii Sale "bun�, v�z�ndu-i firea des�v�r�it� �i neprih�nit� �i av�nd �n vedere des�v�r�irea �ntregii lucr�ri:

"Dumnezeu, ca judec�tor al �ntregii lucr�ri, prev�z�nd cum avea s� fie lucrul �mplinit, laud� partea lucr�rii Sale aflat� �nc� pe treptele �ncep�toare, cunosc�nd de mai �nainte felul �ncheierii ei� El laud� fiecare parte deosebi, ca fiind vrednic� de ceea ce avea s� urmeze.�

1,4-5 �i a desp�r�it Dumnezeu �ntre lumin� �i �ntre �ntunerec. �i a numit Dumnezeu lumina ziu� �i �ntunerecul l-a numit noapte

Sf�ntul Vasile t�lcuie�te acest loc:
"�i a desp�r�it Dumnezeu �ntre lumin� �i �ntre �ntunerec. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a f�cut s� nu se amestece lumina cu �ntunericul, ci s� stea separate una de alta. Le-a desp�r�it �i le-a separat foarte mult una de alta. �i a numit Dumnezeu lumina ziu� �i �ntunerecul l-a numit noapte. Acum, dup� ce a fost f�cut soarele, este zi c�nd v�zduhul e luminat de soare �i c�nd soarele str�luce�te �n emisfera de deasupra p�m�ntului; este noapte c�nd soarele, ascunz�ndu-se, face umbr� p�m�ntului. Atunci, la �nceput, ziua �i noaptea nu se datorau mi�c�rii soarelui, ci se f�cea zi �i urma noapte c�nd se rev�rsa lumina aceea care a fost f�cut� la �nceput �i c�nd iar�i se retr�gea potrivit m�surii r�nduite de Dumnezeu.�

1,5 �i s-a f�cut sear�, �i s-a f�cut diminea��, zi una.

Sf�ntul Vasile urmeaz� astfel:
"Seara este hotarul comun dintre zi �i noapte, iar diminea�a este vecin�tatea nop�ii cu ziua. A�adar, ca s� dea zilei cinstea de a fi fost f�cut� �nainte, Scriptura a vorbit mai �nt�i de sf�r�itul zilei, apoi de sf�r�itul nop�ii, pentru c� zilei �i urmeaz� noaptea. Starea �n lume �nainte de facerea luminii nu era noaptea, ci �ntunericul; noapte s-a numit atunci c�nd Dumnezeu a desp�r�it �ntunericul de zi, �i �ntunericul a primit numire nou�, ca s� se deosebeasc� de zi. [...] Pentru ce nu a spus �ziua �nt�ia�, ci �zi una� ? Doar era firesc s� o numeasc� �ziua �nt�ia�, c�ci avea s�-i adauge ziua a doua, a treia, a patra, pentru c� era �n fruntea celor care vin dup� ea. A spus �una� pentru c� voia s� determine m�sura zilei �i a nop�ii.�

Ziua �nt�i a facerii (indiferent c�t de "lung� s-ar presupune c� este) pune �nceput ciclului de �apte zile (fiecare cu "ziua� �i "noaptea� ei) ce se continu� p�n� �n zilele noastre. Comentatorii ra�ionali�ti, care v�d �n cele "�apte zile� �i �n faptul c� "seara� precede "diminea�a� doar o proiec�ie retrospectiv� a unor obiceiuri iudaice t�rzii, se arat� a fi �n total dezacord cu modul patristic de a privi aceste lucruri, fiind deci incapabili s� r�spund� la �ntrebarea: de unde �i de ce au luat iudeii aceste obiceiuri ? Dup� concep�ia patristic�, textul dumnezeie�te descoperit poate s� ne arate, �i chiar ne arat�, literal ob�r�ia lumii �i pricinile obiceiurilor iudaice (care au devenit acum cre�tine � c�ci ziua noastr� bisericeasc� �ncepe �i ea cu Vecernia, slujba de sear�), lat�-ne deci la sf�r�itul acelei "Zi Una�, Ziua �nt�i a facerii. Ea a statornicit m�sura timpului pentru toate epocile urm�toare (fiindc� "�nainte� de ea nu exista timp; timpul �ncepe cu ea). Ea este o zi deosebit� de cele care urmeaz� �i �n alt� privin��, cum explic� Sf�ntul Efrem:

"Deci, dup� m�rturia Scripturii, cerul, p�m�ntul, focul, aerul �i apa au fost f�cute din nimic; pe c�nd lumina f�cut� �n Ziua �nt�i �i toate celelalte lucruri f�cute dup� ea s-au f�cut din ceea ce exista mai �nainte. C�ci ori de c�te ori Moise vorbe�te despre ceea ce s-a f�cut din nimic folose�te cuv�ntul "f�cut� (evreie�te: bara): a f�cut Dumnezeu cerul �i p�m�ntul. �i, de�i nu se scrie c� focul, apa �i aerul au fost f�cute, nici nu se spune c� ar fi fost alc�tuite din ceea ce exista mai �nainte. Deci �i acestea sunt din nimic, tot a�a cum cerul �i p�m�ntul sunt din nimic. Dar c�nd Dumnezeu �ncepe a face din ceea ce exist� de mai �nainte, Scriptura folose�te o zicere precum aceasta: �i a zis Dumnezeu: s� se fac� lumin�, �i celelalte. Iar c�nd se zice: �i a f�cut Dumnezeu chi�ii cei mari, se spune �nainte: Sa scoat� apele viet��i cu suflete vii. Deci numai cele cinci feluri de zidiri mai sus pomenite au fost f�cute din nimic, pe c�nd toate celelalte s-au f�cut din cele f�cute mai �nainte din nimic.�

Cele "cinci zidiri� pomenite de Sf�ntul Efrem sunt cele "patru stihii� (sau "elemente�) din care, dup� defini�ia �tiin�ei antice, se alc�tuiesc toate cele de pe p�m�nt, �mpreun� cu "cerul�. Nici m�car nu e nevoie s� accept�m acest mod de analizare a crea�iei spre a vedea c�, �ntr-adev�r, Ziua �nt�i a Facerii are ceva "de temelie�: ea cuprinde �nceputurile tuturor celor care urmeaz� dup� ea. Am putea face specula�ii asupra locului de unde a ap�rut materia concret� a f�pturilor vii, a corpurilor cere�ti �i a celorlalte zidiri din urm�toarele cinci zile: a fost ea creat� iar�i din nimic, sau a fost cu adev�rat doar o transformare a materiei preexistente ? Nu ar fi �ns� dec�t un simplu exerci�iu nefolositor, care nu ar contrazice nicidecum adev�rul c� structura de temelie a materiei �i crea�iei s-a f�cut �n Ziua �nt�i; lucrarea urm�toarelor cinci zile este mai pu�in "radical� dec�t cea a Zilei �nt�i � este mai mult o "tocmire� dec�t o "facere� �n adev�ratul �n�eles.

Tocmai ideea "zidirii din nimic� sau "din nefiin�� deosebe�te cu totul istorisirea Facerii de cea a tuturor miturilor p�g�ne �i a specula�iilor despre crea�ie, �n acestea din urm� exist� un fel de demiurg sau "zeu-f�urar� care alc�tuie�te lumea dintr-o materie existent� care, a�a cum spun Sfin�ii P�rin�i, devine �i ea un fel de "zeu�. Cartea Facerii descrie �nceputul absolut al �ntregii lumi, iar nu dezvoltarea ei din ceva ce exist� deja; cum vom vedea, chiar zidirile urm�toarelor cinci zile, de�i se ivesc din materia creat� mai �nainte, sunt totu�i ceva cu totul nou, neput�nd fi �n�elese ca simple dezvolt�ri ale materiei �nt�i-create. Specula�iile g�nditorilor moderni care �ncearc� s� descopere originea lumii �ntr-un fel de materie absolut elementar� ce se dezvolt� de la sine pot fi privite ca �nrudite cu vechile specula�ii p�g�ne; radicalismul explica�iei din Cartea Facerii le dep�e�te pe ambele, tocmai fiindc� vine din descoperirea dumnezeiasc�, iar nu din presupunerile �i extrapol�rile omene�ti.

Cre�tinul care �n�elege absolutul lucr�rii creatoare a lui Dumnezeu �n cele �ase Zile prive�te zidirea prezent� cu al�i ochi dec�t cineva care o socote�te o dezvoltare treptat� sau o "evolu�ie� a materiei primordiale (fie c� aceasta e �n�eleas� ca o crea�ie a lui Dumnezeu sau ca existent� prin sine). Concep�ia din urm� prive�te lumea ca fiind �n mod "natural� ceea ce este, iar urmele ei din trecut se pot descoperi �n formele din ce �n ce mai simple, fiecare din ele put�nd fi �n�eleas� �n mod "natural�; dar prima concep�ie, cea a Facerii, ne pune �n fa�a celor doi poli fundamentali ai existen�ei: ceea ce exist� �n prezent �i nimicul absolut din care s-a ivit dintr-o dat� �i numai prin voin�a lui Dumnezeu.

Ne mai r�m�ne de pus o singur� �ntrebare privitor la Ziua �nt�i: unde anume se plaseaz� �n ea zidirea lumii �ngere�ti ? Moise descrie numai zidirea lumii v�zute; c�nd anume s-a zidit lumea nev�zut� a fiin�elor duhovnice�ti ? Unii P�rin�i socotesc c� ele se cuprind �n zidirea "cerului�; al�ii nu sunt a�a de preci�i, cunosc�nd �ns� c� acestea s-au zidit tot "�ntru �nceput�. Sf�ntul Vasile �nva��:

"Dar dup� cum se pare, a fost �i �nainte de lumea aceasta ceva care se poate contempla cu mintea noastr�, dar n-a fost consemnat de istorie, pentru c� acest lucru era nepotrivit celor �ncep�tori �i �nc� prunci cu cuno�tin�a. Era o stare mai veche dec�t facerea lumii, potrivit� puterilor celor mai presus de lume, o stare mai presus de timp, ve�nic�, pururea fiitoare; �n ea Ziditorul �i Creatorul tuturor a f�cut creaturi: lumin� duhovniceasc�, potrivit� fericirii celor care-L iubesc pe Domnul, firile ra�ionale �i nev�zute, �i toat� podoaba celor duhovnice�ti c�te dep�esc mintea noastr�, ale c�ror nume nici nu este cu putin�� s� le descoperim. Acestea umplu lumea cea nev�zut�.�

La fel scrie �i Sf�ntul Ambrozie: "�ngerii, Domniile �i St�p�nirile, de�i au �nceput s� fiin�eze c�ndva, existau atunci c�nd s-a zidit lumea. C�ci ni se spune c� s-au zidit toate, [...] cele v�zute �i cele nev�zute, ori scaunele, ori domniile, ori �ncep�toriile, ori st�p�nirile: toate printr-�nsul �i pentru d�nsul s-au zidit �ntr-adev�r, Dumnezeu i-a spus lui Iov: C�nd s-au f�cut stelele, l�udatu-m-au cu glas mare to�i �ngerii mei (Iov 38, 7). Vom vedea, �n Ziua a �asea, c� Adam a fost ispitit de c�tre satana, deci �tim c� r�zboiul din cer cu �ngerii cei trufa�i, descris �n Apocalips� (12, 7-8), avusese loc mai �nainte, iar satana c�zuse deja "ca un fulger� (Le. 10, 18)

1,6-8 �i a zis Dumnezeu: S� se fac� t�rie �n mijlocul apei, �i s� fie desp�r�ind ap� de ap�; �i s-a f�cut a�a. �i a f�cut Dumnezeu t�ria, �i a desp�r�it Dumnezeu �ntre apa care era sub t�rie �i �ntre apa care era deasupra t�riei. �i a numit Dumnezeu t�ria cer. �i a v�zut Dumnezeu c� este bine. �i s-a f�cut sear� �i s-a f�cut diminea��, ziua a doua.

Unii au �ncercat sa descopere �n acest pasaj o concep�ie "ne�tiin�ific� asupra cerului, ca �i cum Moise ar fi crezut �ntr-un fel de cupol� de cle�tar �n care sunt �ncrustate stelele, av�nd deasupra un presupus rezervor de ap�. Dar nu exist� nimic at�t de fantastic �n textul de fa��.

Cuv�ntul "t�rie� pare a avea dou� conota�ii �n Cartea Facerii, una cu totul special� �i "�tiin�ific�, cealalt� mai general�. In �n�eles general, t�ria este mai mult sau mai pu�in sinonim� cu "cerul�: stelele sunt numite lumin�tori �ntru t�ria cerului (Fac. 1, 14), iar p�s�rile zboar� "sub t�ria cerului� (Fac. 1, 20). Noi, care am pierdut �n�elesul aparte al "t�riei�, am l�sa-o afar� din asemenea descrieri �i am spune c� at�t stelele c�t �i p�s�rile se pot vedea pe "cer�. Ideea c� stelele sunt �ncrustate �n sfere de cle�tar este o specula�ie a vechii g�ndiri p�g�ne, �i nu are de ce s� fie proiectat� asupra textului insuflat al Facerii.

Care este deci �n�elesul "�tiin�ific�, special al "t�riei� �n acest text ? Sf�ntul Vasile �nva�� c�, de�i se mai nume�te �i "cer�, ea nu este sinonim� cu "cerul� pomenit la �nceputul Facerii.

"Deoarece s-a dat celui de-al doilea cer �i alt nume �i o �ntrebuin�are deosebit�, acesta este alt cer dec�t cel f�cut la �nceput, de o natur� mai tare, c�ruia i s-a dat �i o �ntrebuin�are deosebit� �n univers. [...] �i socotim c� acest cuv�nt a fost pus aici pentru a ar�ta o natur� tare, �n stare s� �in� apa care alunec� �i se �mpr�tie u�or. Dar pentru c�, dup� concep�ia comun�, se pare c� �t�ria� �i are na�terea din ap�, nu trebuie s� se cread� c� t�ria este asemenea cu apa �nghe�at� sau cu� piatra str�vezie� ce are aproape transparen�a aerului. Noi nu asem�n�m t�ria cu nici una din aceste materii. �ntr-adev�r, a avea despre cele cere�ti ni�te idei ca acestea �nseamn� a fi copil �i a avea mintea u�oar�. [...] Suntem �nv��a�i de Scriptur� s� nu l�s�m mintea noastr� s�-�i �nchipuie ceva dincolo de cele ce sunt �ng�duite. [...]

Scriptura nu nume�te �t�rie� substan�a rezistent� �i tare ce are greutate �i este solid�; c�ci p�m�ntul ar fi meritat mai potrivit o astfel de numire; dar din pricin� c� substan�a celor care stau deasupra p�m�ntului este fin� �i rarefiat� �i nu e perceput� de nici unul dintre sim�urile noastre, substan�a aceasta s-a numit �t�rie�, �n compara�ie cu substan�ele foarte fine care nu pot fi sesizate de sim�irea noastr�. G�nde�te-te la un loc care desparte umezeala. Acest loc duce �n sus ceea ce este fin �i purificat �i las� jos tot ceea ce este des �i p�m�ntesc; aceasta ca s� se p�streze de la �nceput p�n� la sf�r�it aceea�i bun� �ntocmire a v�zduhului, mic�or�ndu-se �n parte umezeala.�

A�adar, "t�ria� din Cartea Facerii este un fel de barier� sau filtru natural care desparte cele dou� niveluri ale umidit��ii atmosferice. Ast�zi nu mai observ�m un asemenea fenomen anume pe care s�-l putem numi "t�rie�. Oare p�m�ntul alc�tuit la �nceput s� fi fost altfel ?

Sf�ntul Vasile crede c� func�ia t�riei era aceea de a p�stra o temperatur� pl�cut� pe �ntreg p�m�ntul, dar se �nt�mpl� s� cunoa�tem existen�a unui oarecare efect de ser� pe p�m�nt �n vremurile preistorice: s-au g�sit plante �i animale tropicale �n ghea�a nordului �ndep�rtat, ar�t�nd c�, �ntr-adev�r, zonele nordice fuseser� odinioar� temperate. Pe deasupra, �n capitolul al doilea din Cartea Facerii ni se spune c� �nainte de zidirea omului nu d�duse Dumnezeu ploaie pre p�m�nt� ��i izvor ie�ea din p�m�nt �i ad�pa toat� fa�a p�m�ntului�(Fac. 2, 5-6).

lat� deci c� p�m�ntul timpuriu pare a fi fost un loc destul de deosebit de cel pe care �l cunoa�tem: un loc cu clim� temperat�, bogat �n umezeal� ce uda necontenit o vegeta�ie �mbel�ugat� care, cum vom vedea, era singura hran� hot�r�t� de Dumnezeu nu numai omului, ci chiar �i animalelor (Fac. 1,30).

Oare c�nd a luat sf�r�it aceast� fericit� stare ? Vom cerceta �ndat� urm�rile c�derii omului; sunt �ns� semne c� p�m�ntul, chiar �i dup� c�derea omului, a p�strat unele dintre �nsu�irile p�m�ntului de mai �nainte. S� privim, pe scurt, ce anume spune Scriptura, �n lumina cunoa�terii noastre �tiin�ifice despre atmosfer�. Sfin�ii P�rin�i �n�i�i aplicau adesea cunoa�terea �tiin�ific� a vremii lor la �n�elegerea Scripturii, lucru ce ne este �ng�duit �i nou� � cu condi�ia s� nu for��m textul Scripturii �i s� fim smeri�i �i re�inu�i fa�� de presupusa noastr� �n�elegere. Nu oferim deci explica�ia urm�toare ca pe o dogm�, ci ca pe o specula�ie.

Fenomenul �nsu�i al ploii nu este pomenit �n textul Facerii p�n� �n vremea lui Noe; iar atunci nu este o ploaie obi�nuit�, ci un fel de catastrof� cosmic�: s-au desf�cut toate izvoarele ad�ncului �i jgheaburile cerului s-au deschis. �i a c�zut ploaie pre p�m�nt patruzeci de zile �i patruzeci de nop�i (Fac. 7, 11-12).

Cantit��i uria�e de ap� � aproape de ne�nchipuit pentru noi � au fost slobozite pe p�m�nt, aduc�ndu-l aproape la starea sa din Ziua �nt�i a facerii, c�nd "ad�ncul� acoperea p�m�ntul. Ploile pe care le cunoa�tem azi nu ar putea face s� se �nt�mple acest lucru; dar textul descrie ceva �i mai r�u: a fost slobozit� o uria�� cantitate de ap� subp�m�ntean�, iar "t�ria� � starea atmosferic� menit� a p�stra o permanent� rezerv� de ap� �n v�zduh, desigur sub forma norilor, cum are �i acum planeta Venus � a fost efectiv "sf�r�mat�, golindu-�i con�inutul asupra p�m�ntului.

In aceast� lumin� putem �n�elege �i de ce a dat Dumnezeu curcubeul ca semn al leg�m�ntului s�u cu Noe �i cu toate f�pturile, c� niciodat� nu va mai fi un asemenea potop pe p�m�nt. Cum putea fi curcubeul semn, dac� s-ar presupune c� a existat de-a lungul veacurilor de dinainte ? E v�dit c� curcubeul a ap�rut atunci pentru prima dat�. Curcubeul e alc�tuit de razele directe ale soarelui �n umezeala din aer. Dac� �nveli�ul permanent de nori al p�m�ntului se risipise prin sf�r�marea "t�riei�, atunci �ntr-adev�r razele directe ale soarelui au izbit pentru prima dat� p�m�ntul dup� Potop. Curcubeul nu era cunoscut omului mai �nainte � iat� de ce poate fi acum un semn pentru om c�, �ntr-adev�r, cantitatea de umezeal� din aer este limitat� �i nu mai poate pricinui vreodat� un potop universal.

Recent, unii savan�i au speculat � pe baza altor dovezi � c�, din anumite motive, cantitatea de radia�ie cosmic� ce love�te p�m�ntul a cunoscut o izbitoare cre�tere �n urm� cu cinci mii de ani. Acest lucru ar putea fi, desigur, adev�rat dac� apele de deasupra t�riei slujeau drept filtru �i �ndep�rtau radia�ia v�t�m�toare.

Av�nd �n vedere cele ar�tate, se pare c� perioada de dup� Potop este o cu totul alt� epoc� �n istoria omenirii. Condi�iile relativ "paradisiace� de pe p�m�nt p�n� �n vremea lui Noe, c�nd domnea o clim� temperat� asupra �ntregului p�m�nt �i o bogat� vegeta�ie asigura nevoile omului f�r� a fi nevoit s� m�n�nce carne � Noe fiind cel dint�i care prime�te dezlegare de la Dumne�zeu s� m�n�nce carne (Fac. 9, 3) � las� loc mult mai asprului p�m�nt post-diluvian pe care-l cunoa�tem, unde exist� sem�n�tura �i seceri�ul, frigul �i c�ldura, vara �i prim�vara (Fac. 8, 22), iar oamenii nu mai tr�iesc nou� sute de ani ca Adam �i primii Patriarhi, ci coboar� foarte iute la �aptezeci ori optzeci de ani, hotarul de ob�te al vie�ii noastre p�n� azi.

1,9-10 �i a zis Dumnezeu: S� se adune apa cea de sub cer �ntr-o aduna�re, �i s� se arate uscatul. �i s-a f�cut a�a. �i s-a adunat apa cea de sub cer �ntru adun�rile sale, �i s-a ar�tat uscatul. �i a numit Dumnezeu uscatul p�m�nt �i adun�rile apelor le-a numit m�ri. �i a v�zut Dumnezeu c� este bine.

�n fiecare zi a facerii se d� o porunc� ce devine legea firii pentru toat� vremea de dup� aceea. Din Ziua �nt�i �ncepe succesiunea zilelor �i nop�ilor, iar din a Treia Zi apele �i �ncep necontenita lor mi�care. Astfel, "firea apelor a primit porunc� s� curg�, �i apele niciodat� nu obosesc, pentru c� sunt silite necontenit de porunca aceea�.

Este ispititor pentru noi, cei at�t de m�ndri de cunoa�terea noastr� �tiin�ific�, s� specul�m asupra felului cum a avut loc acest eveniment: s� se fi scurs oare apele �n rezervoare subp�m�ntene ? S-a ridicat oare p�m�ntul ? Scriptura nu ne spune, �i din aceast� pricin� Sfin�ii P�rin�i nu spun nici ei mare lucru despre subiect. Sf�ntul Ambrozie scrie:

"Neafl�nd eu din m�rturia limpede a Scripturii ce anume a f�cut El, voi trece peste aceasta ca peste o tain�, ca nu cumva s� se st�rneasc� de aici �nc� �i alte �ntreb�ri. Totu�i, sus�in, potrivit Scripturii, c� Dumnezeu poate �nmul�i �inuturile joase �i �esurile deschise, precum au zis: Eu �naintea ta voi merge �i mun�ii voi face �es (Is. 45, 2).�

Tot despre felul cum a avut loc crea�ia Sf�ntul Grigorie al Nyssei �nva��:
"�n ce prive�te felul cum au fost f�cute toate pe r�nd, trebuie s�-l l�s�m la o parte, c�ci nici despre lucrurile mai u�or de �n�eles, pe care le percepem cu sim�urile, nu s-ar putea pricepe u�or chipul �cum� au fost aduse la via��, a�a c� trebuie s� socotim acest lucru ca ne�n�eles p�n� �i de Sfin�ii cei deprin�i cu contempla�ia. C�ci, dup� cum zice Apostolul, prin credin�� pricepem c� s-au �ntemeiat veacurile cu cuv�ntul lui Dumnezeu, de s-au f�cut din cele nev�zute cele ce se v�d (Evr. 11, 3). [...] Dar, de�i Apostolul zice c� el crede c� at�t lumea, c�t �i cele ce sunt �n lume au fost �ntemeiate de voia lui Dumnezeu, [...] a l�sat neexplicat chipul �ntemeierii. [...] Deci, dup� pilda Apostolului, s� l�s�m neb�gat� �n seam� chestiunea lui �cum� din fiecare lucru, pomenind numai c� dorin�a �i voia lui Dumnezeu devin realitate, fiindc� orice voie�te s� tac� voin�a dumnezeiasc� �n �n�elepciunea �i m�iestria ei, aceea �i �mpline�te.�

Prin urmare, �n toate cele ce �in de cele �ase Zile ale Facerii, Sfin�ii P�rin�i ne pun �nainte doar unele presupuneri (�ntotdeauna cu pruden��) �n ce prive�te felul cum a creat Dumnezeu; tot a�a �i noi trebuie s� ne �nfr�n�m pornirea de a proiecta cunoa�terea noastr� despre felul "cum� arat� zidirea prezent� (�n m�sura �n care o cunoa�tem) asupra lumii �nt�i-zidite.

Uscatul s-a ivit la porunca lui Dumnezeu, iar nu printr-un proces natural. Sf�ntul Ambrozie scrie:
"S-a r�nduit mai dinainte, pe c�t se pare, ca p�m�ntul s� fie uscat de m�na lui Dumnezeu, iar nu de c�tre soare, c�ci, �n fapt, p�m�ntul s-a uscat �nainte de facerea soarelui. Pentru aceea �i David a osebit marea de uscat, vorbind de Domnul Dumnezeu: C� a lui este marea, �i El a f�cut-o pre ea, �i uscatul m�inile Lui l-au zidit (Ps. 94, 5)�.

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

1,11-13 �i a zis Dumnezeu: S� r�sar� p�m�ntul iarb� verde, care s� semene s�m�n�� dup� fel �i dup� asem�nare, �i pom roditor care s� fac� rod, c�ruia s� fie s�m�n�a lui �ntr-�nsul dup� fel pre p�m�nt. �i s-a f�cut a�a. �i a dat din sine p�m�ntul iarb� verde, care seam�n� s�m�n�� dup� fel �i dup� asem�nare, �i pom roditor care face rod, a c�ruia s�m�n�a lui este �ntr-�nsul dup� fel pre p�m�nt. �i a v�zut Dumnezeu c� este bine. �i s-a f�cut sear�, �i s-a f�cut diminea��, ziua a treia.

Sfin�ii P�rin�i sunt cu to�ii de acord �n a ar�ta chipul minunat al zidirii din Ziua a Treia: Sf�ntul Vasile �nva��:

"S� r�sar� p�m�ntul iarb� verde. �i �ntr-o clipit� de vreme p�m�ntul, ca s� p�zeasc� legile Creatorului, a trecut plantele prin toate fazele lor de cre�tere, �ncep�nd cu odr�slirea, �i le-a adus �ndat� la des�v�r�ire. F�ne�ele erau �nc�rcate cu bel�ugul ierbii; c�mpiile bine roditoare erau acoperite cu sem�n�turi care, prin mi�carea spicelor lor, d�deau imaginea valurilor m�rii. Orice fel de iarb� �i orice fel de verdea��, fie dintre p�ioase, fie dintre legume, umpleau atunci din bel�ug �ntreg p�m�ntul. [...] �i pom roditor, a zis El, care s� fac� rod, c�ruia s� fie s�m�n�a lui �ntr-�nsul dup� fel pre p�m�nt. La acest cuv�nt, toate p�durile s-au �ndesit, to�i arborii s-au ridicat iute �n sus, cei care �n chip firesc se ridic� la mare �n�l�ime: brazii, cedrii, chiparo�ii, pinii; toate cr�ngurile s-au acoperit �ndat� de tufani de�i �i de a�a-numi�ii arbu�ti care slujesc la facerea ghirlandelor: trandafirul, mirtul �i dafinul, care nu erau mai �nainte pe p�m�nt; to�i, �ntr-o clipit� de vreme, au ap�rut, fiecare cu mirosul s�u, deosebi�i prin �nsu�iri foarte precise de al�i arbu�ti, fiecare cunoscut prin �nsu�irea sa.�

Sf�ntul Efrem Sirul afirm� explicit:
"Ierburile, la vremea facerii lor, s-au ivit �ntr-o singur� clip�, dar la �nf��i�are ar�tau ca de mai multe luni. Tot a�a copacii, la vremea facerii, s-au f�cut �ntr-o singur� zi, dar �mplinirea �i roadele care f�ceau s� le at�rne crengile la p�m�nt �i ar�tau ca �i cum ar fi fost de c��iva ani.�

Sf�ntul Grigorie al Nyssei subliniaz� �i el c� Dumnezeu nu a f�cut doar semin�ele sau poten�ialit��ile cre�terii, ci �ns�i zidirea pe care o cunoa�tem; semin�ele s-au ivit din primele plante f�cute:

"C�ci citim �n Scriptur�, la �nceputul facerii lumii, c� p�m�ntul a odr�slit mai �nt�i felurite ierburi, apoi, din fiecare plant�, a crescut s�m�n�a; dup� ce aceasta a c�zut �n p�m�nt, din ea a crescut iar�i acela�i soi de plant� cum a fost la �nceput. [...] C�ci la �nceput spicul n-a r�s�rit din s�m�n��, ci s�m�n�a a crescut din spic; iar dup� aceea spicul a r�s�rit din s�m�n��.�

A�a cum ne spun P�rin�ii mereu �i mereu, plantele �i copacii au ap�rut pe p�m�nt �nainte de existen�a soarelui.

Sf�ntul Ioan Gur� de Aur scrie:
"De-aceea ��i arat� [Moise], �nainte de facerea soarelui, p�m�ntul acoperit cu de toate, ca s� nu pui pe seama soarelui des�v�r�irea roadelor, ci pe seama Creatorului universului.�

Sf�ntul Vasile zice:
"De aceea a dat Dumnezeu p�m�ntului aceast� podoab� �nainte de facerea soarelui, ca s� �nceteze cei r�t�ci�i s� se mai �nchine soarelui, ca unuia ce ar fi pricina vie�ii.�

�i Sf�ntul Ambrozie dezvolt� gr�itor acest subiect:
"Nasc�-se dar iarba cea verde mai �nainte de ivirea luminii soarelui, fie lumina ei �naintea celei de soare. Fie ca p�m�ntul s� odr�sleasc� �nainte de a primi �nt�ritoarea �ngrijire a soarelui, spre a nu se da prilej de sporire omene�tii r�t�ciri. Fie ca to�i s� cunoasc� c� nu soarele e pricinuitorul cre�terii plantelor� Cum ar putea soarele s� dea puterea vie�ii plantelor cresc�toare, c�nd acestea au fost mai �nainte f�cute s� creasc� de d�t�toarea de via�� putere ziditoare a lui Dumnezeu, �nainte ca soarele s� fi �nceput a lua parte la astfel de vie�uire ? Soarele e mai t�n�r dec�t mugurii, mai t�n�r dec�t ierburile.� Ierburile �i copacii au dat s�m�n�� dup� fel. Aceast� zicere a Scripturii este una dintre cheile g�ndirii patristice; �i vom dedica o lung� discu�ie c�nd vom ajunge la Ziua a Cincea a facerii, c�nd f�pturile �nsufle�ite au fost �i ele f�cute s� apar� tot dup� fel.

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

1,24-25 �i a zis Dumnezeu: S� scoat� p�m�ntul suflet viu dup� fel, de cele cu patru picioare �i de cele ce se t�r�sc �i fiare pre p�m�nt dup� fel. �i s-a f�cut a�a. �i a f�cut Dumnezeu fiarele p�m�ntului dup� felul lor �i dobitoacele dup� felul lor, �i toate cele ce se t�r�sc pre p�m�nt dup� felul lor. �i a v�zut Dumnezeu c� sunt bune.

�nv���tura Sfin�ilor P�rin�i despre facerea animalelor de uscat �n Ziua a �asea nu repet� doar ceea ce s-a spus deja despre celelalte fiin�e vii.

Astfel, Sf�ntul Efrem scrie:
"La porunca lui Dumnezeu, �ndat�, p�m�ntul a scos t�r�toare, fiare ale c�mpului, animale de prad� �i dobitoace, at�tea c�te erau de trebuin�� slujirii celui ce, �n aceea�i zi, a c�lcat porunca Domnului s�u.�

Sf�ntul Vasile �nva��:
"Sufletul necuv�nt�toarelor nu s-a ar�tat fiind ascuns �n p�m�nt, ci a luat fiin�� o dat� cu trupul lor, la porunca Ziditorului.� O dat� cu aceast� lucrare creatoare, totul este gata pentru apari�ia omului, care avea s� fie domn peste toate. Dar m�rea�a zidire nu este doar spre folosul practic al omului. Ea are ceva tainic; fiind zidirea cea bun� a Atotbunului Dumnezeu, ea poate s� ne �nal�e mintea c�tre El.

Sf�ntul Ioan Gur� de Aur scrie:
"Dumnezeu nu le-a creat pe toate numai pentru trebuin�a noastr�, ci �i pentru d�rnicia Lui, ca noi, v�z�nd bog��ia nespus� a f�pturilor Lui, s� ne uimim de puterea Ziditorului �i s� putem �ti c� toate acestea au fost aduse la fiin�are cu o �n�elepciune �i bun�tate nespus�, spre cinstirea omului ce avea s� fie f�cut.�

Sf�ntul Vasile, minun�ndu-se de m�re�ia zidirii lui Dumnezeu, scrie:
"S� sl�vim pe Marele Me�ter al celor f�cute cu �n�elepciune �i m�iestrie. Din frumuse�ea celor v�zute s� �n�elegem pe Cel care e mai presus de frumuse�e, iar din m�re�ia celor ce cad sub sim�urile noastre �i din trupurile acestea m�rginite din lume s� ne ducem cu mintea la Cel nem�rginit, la Cel mai presus de m�re�ie, care �ntrece toat� mintea cu mul�imea puterii Sale. E drept, nu cunoa�tem natura existen�elor; dar este at�t de minunat c�t ne cade sub sim�uri, �nc�t mintea cea mai ascu�it� se v�de�te a fi neputincioas� �n fa�a celei mai mici f�pturi din lume, fie pentru a o descrie cum se cuvine, fie pentru a da laud� cuvenit� Ziditorului, c�ruia se cuvine toat� slava, cinstea �i puterea, �n vecii vecilor, Amin.�

Dumnezeu a f�cut lumea, �nva�� Sf�ntul Ioan Damaschin, fiindc� "nu s-a mul�umit cu contemplarea de Sine, ci prin mul�imea bun�t��ii Sale, a binevoit s� se fac� ceva care s� primeasc� binefacerile Sale �i s� se �mp�rt�easc� din bun�tatea Lui�.

Poate c� nici o parte a Scripturii nu �nf��i�eaz� a�a de bine �nfrico�ata m�re�ie a lui Dumnezeu �n zidirea Sa �i, prin compara�ie, nimicnicia omului, precum locul unde Dumnezeu vorbe�te cu Iov �n vifor �i nor:

"Unde ai fost c�nd am �ntemeiat p�m�ntul ? Spune-mi, de ai cuno�tin��� ? Cine a pus m�surile lui, de �tii ? Sau cine este cel ce a �ntins funie peste d�nsul ? Pre ce s-au �nt�rit st�lpii lui, �i cine este acela ce a pus peste d�nsul piatra cea din marginea unghiului ? C�nd s-au f�cut stelele, l�udatu-m-au cu glas mare to�i �ngerii, mei. �i am ocolit marea cu �ngr�diri, c�nd se v�rsa afar� �i ie�ea din p�ntecele maicii, sale. �i am pus �mbr�c�mintea ei nor, am �nf�urat-o pre ea cu negur�. �i am pus ei hotar �nconjur�nd-o cu �ncuietori �i cu por�i. �i am zis ei: P�n� aici s� vii �i s� nu treci, ci �ntru tine s� se sfarme valurile tale. Au doar �n zilele tale am tocmit lumina cea de diminea��, �i luceaf�rul �i-a v�zut r�ndul s�u ? Apucatu-te-ai de aripile p�m�ntului, ca s� scuturi, pre cei necinstitori de pre d�nsul ? Au tu ai luat din p�m�nt lut, �i ai f�cut vie�uitor, �i l-ai pus pre el ca s� poat� gr�i pre p�m�nt ?� (Iov 38, 4-14)

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tilsor, la data 2009-11-18 21:18:50As vrea sa merg mai departe cu cap.2.....care e foarte interesant..
In acest capitol se prezinta 4 mari si importante subiecte.
1) ZIUA DE ODIHNA
2) FACEREA OMULUI
3) RAIUL
4) FACEREA FEMEII


aicea,azi, as vrea sa discut despre primul punct.


ZIUA DE ODIHNA----SABATUL

Dupa ce Dumnezeu a terminat creatiunea Sa in 6 zile,cea de-a SAPTEA a fost declarata ca zi SFINTA

deci nu a fost omul inca creat cind a fost declarata aceasta zi ca SFINTA.
Pe atunci nu erau evrei,jidovi,etc....
E foarte interesant ca SFINTENIA acestei zile se afla peste tot in BIBLIE si nicaieri un verset ca ar fi desfintata..?
deci SABATUL...a fost si este inca SFINTA ZI INSTITUITA DE DUMNEZEU CA ZI DE INCHINARE.

Dupa ce Dumnezeu a creat lumea,A ORINDUIT (EL) o zi de sarbatoare si odihna.......a creat OMUL
OMUL a fost creat dupa cipul si asemanarea DUMNEZEIRII.
Cred ca alt comentariu nu este necesar.

Maranatha

De la: tilsor, la data 2009-11-19 20:07:48

De la: tilsor, la data 2009-11-18 21:18:50As vrea sa merg mai departe cu cap.2.....care e foarte interesant..
In acest capitol se prezinta 4 mari si importante subiecte.
1) ZIUA DE ODIHNA
2) FACEREA OMULUI
3) RAIUL
4) FACEREA FEMEII


aicea,azi, as vrea sa discut despre primul punct.


ZIUA DE ODIHNA----SABATUL

Dupa ce Dumnezeu a terminat creatiunea Sa in 6 zile,cea de-a SAPTEA a fost declarata ca zi SFINTA

deci nu a fost omul inca creat cind a fost declarata aceasta zi ca SFINTA.
Pe atunci nu erau evrei,jidovi,etc....
E foarte interesant ca SFINTENIA acestei zile se afla peste tot in BIBLIE si nicaieri un verset ca ar fi desfintata..?
deci SABATUL...a fost si este inca SFINTA ZI INSTITUITA DE DUMNEZEU CA ZI DE INCHINARE.

Dupa ce Dumnezeu a creat lumea,A ORINDUIT (EL) o zi de sarbatoare si odihna.......a creat OMUL
OMUL a fost creat dupa cipul si asemanarea DUMNEZEIRII.
Cred ca alt comentariu nu este necesar.

punctul 3..
Omului Dumnezeu i-a creat o locuinta....un spatiu pe care sa-l aibe in posesie,sa-l ingrijeasca,sa-l relaxaze.sa-l hraneasca.

LOCUL acesta a fost numit RAI.

Maranatha

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tilsor, la data 2009-11-20 18:19:22

De la: tilsor, la data 2009-11-19 20:07:48

De la: tilsor, la data 2009-11-18 21:18:50As vrea sa merg mai departe cu cap.2.....care e foarte interesant..
In acest capitol se prezinta 4 mari si importante subiecte.
1) ZIUA DE ODIHNA
2) FACEREA OMULUI
3) RAIUL
4) FACEREA FEMEII


aicea,azi, as vrea sa discut despre primul punct.


ZIUA DE ODIHNA----SABATUL

Dupa ce Dumnezeu a terminat creatiunea Sa in 6 zile,cea de-a SAPTEA a fost declarata ca zi SFINTA

deci nu a fost omul inca creat cind a fost declarata aceasta zi ca SFINTA.
Pe atunci nu erau evrei,jidovi,etc....
E foarte interesant ca SFINTENIA acestei zile se afla peste tot in BIBLIE si nicaieri un verset ca ar fi desfintata..?
deci SABATUL...a fost si este inca SFINTA ZI INSTITUITA DE DUMNEZEU CA ZI DE INCHINARE.

Dupa ce Dumnezeu a creat lumea,A ORINDUIT (EL) o zi de sarbatoare si odihna.......a creat OMUL
OMUL a fost creat dupa cipul si asemanarea DUMNEZEIRII.
Cred ca alt comentariu nu este necesar.

punctul 3..
Omului Dumnezeu i-a creat o locuinta....un spatiu pe care sa-l aibe in posesie,sa-l ingrijeasca,sa-l relaxaze.sa-l hraneasca.

LOCUL acesta a fost numit RAI.

Punctul 4...FACEREA FEMEII...

Un lucru foarte interesant...de data aceasta ii face un ajutor....femeia...dintr-o coasta a omului...

Multi cred ,multi nu....comentarii???

Maranatha

Daca acest topic este dedicat analizarii bibliei , va propun un studiu de caz:

Intr-un oarecare ziar local apare un articol despre un tata care s-a infuriat atat de tare ca nu il asculta copiii sai incat i-a dus pe toti in curtea din spatele casei si i-a inecat in piscina , laolalta cu cateii , pisicile si hamsterii lor. Cum ar trebui sa reactioneze locuitorii orasului respectiv:

A. sa il duca la judecator si sa ceara pedeapsa maxima
B. sa il exileze din oras
C. sa il linseze fara sa mai stea la discutii
D. toti orasenii ar trebui sa se adune sa ii cante imnuri si sa il slaveasca pentru maretia faptelor sale

PS - sunt un simplu traducator pentru acest mesaj
sursa:
www.ebonmusings.org/atheism/guestessays/religion101.html

De la: tutenes, la data 2009-11-19 20:03:59
Iat� un alt indiciu al faptului c� lucrarea celor �ase Zile se deosebe�te de lucrarea ziditoare a lui Dumnezeu de dup� aceea, �i c� nu o putem �n�elege proiect�nd �n trecut experien�a noastr� prezent�.

Și eu cred c� folosindu-ne g�ndirea obișnuit�, rezultat� din experiențele noastre, nu putem concepe actul creației, dac� acesta a avut loc cu adev�rat. Mai mult chiar, cred c� nu are rost s� reflect�m prea mult asupra actului creației, a originii universului sau a sf�rșitului acestuia. A duce o existenț� corect�, moral� aici și acum, �n momentul prezent, este cu adev�rat important și asta cred c� ar trebui s� fie rostul religiei.

Desigur, se pot g�si o gr�mad� de argumente pentru și �mpotriva teoriei creaționiste, f�r� a ajunge la nicio concluziei, nici �ntr-o mie de ani de discuții. Cine crede cu adev�rat �n teoria creației nu va putea fi convins de argumente logice c� nu este așa, și nici invers, evoluționiștii nu pot fi convinși s� accepte actul creației. Aceste discuții pot degenera chiar �n ur�, vorbe grele și alte chestii negative.

De la: tutenes, la data 2009-11-19 20:03:59
Tot despre felul cum a avut loc crea�ia Sf�ntul Grigorie al Nyssei �nva��:
"�n ce prive�te felul cum au fost f�cute toate pe r�nd, trebuie s�-l l�s�m la o parte, c�ci nici despre lucrurile mai u�or de �n�eles, pe care le percepem cu sim�urile, nu s-ar putea pricepe u�or chipul �cum� au fost aduse la via��, a�a c� trebuie s� socotim acest lucru ca ne�n�eles p�n� �i de Sfin�ii cei deprin�i cu contempla�ia. [...] Deci, dup� pilda Apostolului, s� l�s�m neb�gat� �n seam� chestiunea lui �cum� din fiecare lucru, pomenind numai c� dorin�a �i voia lui Dumnezeu devin realitate, fiindc� orice voie�te s� tac� voin�a dumnezeiasc� �n �n�elepciunea �i m�iestria ei, aceea �i �mpline�te.�

Dac� ar fi s� purt�m totuși o discuție asupra creației, atunci partea cea mai interesant� ar fi tocmai acest �cum", pe care suntem sf�tuiți s�-l l�s�m deoparte. �n general religia creștin� ne sf�tuiește s�-l l�s�m pe �cum" și pe �de ce" deoparte, aduc�nd cumva ignoranța la rang de virtute. Alte religii v�d ignoranța ca principalul factor al existenței r�ului �n lume, dar asta deja e o alt� discuție :)

Poate c�, așa cum susțin unii, povestea creației nu trebuie luat� ad literam, ci consider�nd-o ca pe o istorisire �nc�rcat� de simboluri al c�ror �nțeles l-am pierdut undeva pe parcursul timpului. �n orice caz, cred c� accentul ar trebui pus pe �nv�ț�turile etice, pe morala creștin� și mai puțin pe dogm�, pe ritualuri și pe idei fixe.

P.S. - pt. tutenes - mesajele tale privind creația, �mpreun� cu comentariile chiar au fost interesante :) vezi c� subpunctele de la 1.1 la 1.5 se repet� ;)

De la: dani20, la data 2009-11-24 13:27:50

De la: tutenes, la data 2009-11-19 20:03:59
Iat� un alt indiciu al faptului c� lucrarea celor �ase Zile se deosebe�te de lucrarea ziditoare a lui Dumnezeu de dup� aceea, �i c� nu o putem �n�elege proiect�nd �n trecut experien�a noastr� prezent�.

Și eu cred c� folosindu-ne g�ndirea obișnuit�, rezultat� din experiențele noastre, nu putem concepe actul creației, dac� acesta a avut loc cu adev�rat. Mai mult chiar, cred c� nu are rost s� reflect�m prea mult asupra actului creației, a originii universului sau a sf�rșitului acestuia. A duce o existenț� corect�, moral� aici și acum, �n momentul prezent, este cu adev�rat important și asta cred c� ar trebui s� fie rostul religiei.

Desigur, se pot g�si o gr�mad� de argumente pentru și �mpotriva teoriei creaționiste, f�r� a ajunge la nicio concluziei, nici �ntr-o mie de ani de discuții. Cine crede cu adev�rat �n teoria creației nu va putea fi convins de argumente logice c� nu este așa, și nici invers, evoluționiștii nu pot fi convinși s� accepte actul creației. Aceste discuții pot degenera chiar �n ur�, vorbe grele și alte chestii negative.

De la: tutenes, la data 2009-11-19 20:03:59
Tot despre felul cum a avut loc crea�ia Sf�ntul Grigorie al Nyssei �nva��:
"�n ce prive�te felul cum au fost f�cute toate pe r�nd, trebuie s�-l l�s�m la o parte, c�ci nici despre lucrurile mai u�or de �n�eles, pe care le percepem cu sim�urile, nu s-ar putea pricepe u�or chipul �cum� au fost aduse la via��, a�a c� trebuie s� socotim acest lucru ca ne�n�eles p�n� �i de Sfin�ii cei deprin�i cu contempla�ia. [...] Deci, dup� pilda Apostolului, s� l�s�m neb�gat� �n seam� chestiunea lui �cum� din fiecare lucru, pomenind numai c� dorin�a �i voia lui Dumnezeu devin realitate, fiindc� orice voie�te s� tac� voin�a dumnezeiasc� �n �n�elepciunea �i m�iestria ei, aceea �i �mpline�te.�

Dac� ar fi s� purt�m totuși o discuție asupra creației, atunci partea cea mai interesant� ar fi tocmai acest �cum", pe care suntem sf�tuiți s�-l l�s�m deoparte. �n general religia creștin� ne sf�tuiește s�-l l�s�m pe �cum" și pe �de ce" deoparte, aduc�nd cumva ignoranța la rang de virtute. Alte religii v�d ignoranța ca principalul factor al existenței r�ului �n lume, dar asta deja e o alt� discuție :)

Poate c�, așa cum susțin unii, povestea creației nu trebuie luat� ad literam, ci consider�nd-o ca pe o istorisire �nc�rcat� de simboluri al c�ror �nțeles l-am pierdut undeva pe parcursul timpului. �n orice caz, cred c� accentul ar trebui pus pe �nv�ț�turile etice, pe morala creștin� și mai puțin pe dogm�, pe ritualuri și pe idei fixe.

P.S. - pt. tutenes - mesajele tale privind creația, �mpreun� cu comentariile chiar au fost interesante :) vezi c� subpunctele de la 1.1 la 1.5 se repet� ;)

Ori am gresit eu ori forumul asta are niste probleme ; nu pot sa imi dau seama acum .
Sfantul Grigore al Nyssei a fost un om de o mare traire duhovniceasca , cred ca el a recomandat aceea atitudine gandindu-se ca poate nu suntem in stare sa intelegem acest aspect .
Cu alte cuvinte - in teologia ortodoxa, omul e privit ca pe o fiinta limitata, care se poate impartasi de darurile lui Dumnezeu, poate fi partas lui Dumnezeu dar dupa har nu dupa esenta . Cu toate acestea omul este creat limitat, neavand posibilitatea sa inteleaga pe deplin Dumnezeirea care e nelimitata , si unele din lucrarile Dumnezeirii .
Sfantul Augustin isi pusese in minte sa scrie o carte care sa explice in totalitate caracteristicile,esenta si atributele Divinitatii ; intr-o zi mergand pe malul marii a vazut un copil care facuse o groapa in nisip si care apa in causul palmelor din mare in acea gropita . Intrebandu-l ce face acesta i-a raspuns ca vrea sa adune toata marea in acea gropita . Sfantul i-a spus ca nu va reusi niciodata , la cre copilul i-a raspuns ca asa cum nu va reusi sa adune toata marea acolo,asa nici el nu va putea sa inteleaga vreodata pe deplin Dumnezeirea .

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

TUTENES !!!

"" SI A VAZUT DUMNEZEU CA LUMINA ESTE BUNA ""

Pai cum poti sa faci o asemenea afirmatie !
E o blasfemie !
Adica dumnezeu se apuca sa fabrice ceva fara sa stie daca va fi bine sau nu ?
Inseamna ca nu stia cum va fi sau nu i s-a spus-poate ca cel care l-a creat nu i-a spus chiar totul .
S-ar parea ca si dumnezeu era supus greselii si ca atare e posibil sa fi gresit si atunci cand ne-a creat -
E putin cam nervos si nici macar nu-si recunoaste greselile-vrea sa credem ca a facut numai lucruri bune
Cred ca nu i-ar strica o vizita pe la nenea psihiatru " -ar fi cazul -nu s-a mai controlat de cateva miliarde de ani-boala netratata la timp devine patologica -e grav sa ai un nebun care circula nestingherit prin univers
noi nu-l putem tine sub observatie deoarece stie sa se ascunda si profita de faptul ca noi nu avem acces prin ceruri !!!
Atentie !!!
Sa nu facem alegerea gresita ca la actualele alegeri !!!

De la: karpov, la data 2009-11-24 15:07:18

TUTENES !!!

"" SI A VAZUT DUMNEZEU CA LUMINA ESTE BUNA ""

Pai cum poti sa faci o asemenea afirmatie !
E o blasfemie !
Adica dumnezeu se apuca sa fabrice ceva fara sa stie daca va fi bine sau nu ?
Inseamna ca nu stia cum va fi sau nu i s-a spus-poate ca cel care l-a creat nu i-a spus chiar totul .
S-ar parea ca si dumnezeu era supus greselii si ca atare e posibil sa fi gresit si atunci cand ne-a creat -
E putin cam nervos si nici macar nu-si recunoaste greselile-vrea sa credem ca a facut numai lucruri bune
Cred ca nu i-ar strica o vizita pe la nenea psihiatru " -ar fi cazul -nu s-a mai controlat de cateva miliarde de ani-boala netratata la timp devine patologica -e grav sa ai un nebun care circula nestingherit prin univers
noi nu-l putem tine sub observatie deoarece stie sa se ascunda si profita de faptul ca noi nu avem acces prin ceruri !!!
Atentie !!!
Sa nu facem alegerea gresita ca la actualele alegeri !!!

Draga Karpov , ce e scris acolo e scris pentru noi oamenii,nu pentru Dumnezeu !
Dumnezeu e atotstiutor ; dar pentru noi oamenii e afirmatia de acolo,pentru a ne folosi noi de ea !

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tutenes, la data 2009-11-24 15:11:22

De la: karpov, la data 2009-11-24 15:07:18

TUTENES !!!

"" SI A VAZUT DUMNEZEU CA LUMINA ESTE BUNA ""

Pai cum poti sa faci o asemenea afirmatie !
E o blasfemie !
Adica dumnezeu se apuca sa fabrice ceva fara sa stie daca va fi bine sau nu ?
Inseamna ca nu stia cum va fi sau nu i s-a spus-poate ca cel care l-a creat nu i-a spus chiar totul .
S-ar parea ca si dumnezeu era supus greselii si ca atare e posibil sa fi gresit si atunci cand ne-a creat -
E putin cam nervos si nici macar nu-si recunoaste greselile-vrea sa credem ca a facut numai lucruri bune
Cred ca nu i-ar strica o vizita pe la nenea psihiatru " -ar fi cazul -nu s-a mai controlat de cateva miliarde de ani-boala netratata la timp devine patologica -e grav sa ai un nebun care circula nestingherit prin univers
noi nu-l putem tine sub observatie deoarece stie sa se ascunda si profita de faptul ca noi nu avem acces prin ceruri !!!
Atentie !!!
Sa nu facem alegerea gresita ca la actualele alegeri !!!

Draga Karpov , ce e scris acolo e scris pentru noi oamenii,nu pentru Dumnezeu !
Dumnezeu e atotstiutor ; dar pentru noi oamenii e afirmatia de acolo,pentru a ne folosi noi de ea !

LECTIE:

Dragi copii astazi la gramatica vom invata despre subiectul propozitiilor!

Sa analizam fraza urmatoare:
"Dumnezeu a facut lumina si a vazut ca-i buna"
CINE a vazut ca-i buna? Raspuns : Dumnezeu

Sa analizam o alta fraza:
"Dumnezeu a facut omul si apoi lumina , iar omul a vazut ca lumina este buna"
CINE a vazut ca lumina este buna? Raspuns: omul.

Eu as trece la capitolul 3.

Aicea gasim 2 subiecte foarte interesante;
!) ispitirea FEMEII
2) Pacatul lui Adam


Vreti sa incepeti?

Maranatha

De la: The_Mole, la data 2009-11-24 18:48:57

De la: tutenes, la data 2009-11-24 15:11:22

De la: karpov, la data 2009-11-24 15:07:18

TUTENES !!!

"" SI A VAZUT DUMNEZEU CA LUMINA ESTE BUNA ""

Pai cum poti sa faci o asemenea afirmatie !
E o blasfemie !
Adica dumnezeu se apuca sa fabrice ceva fara sa stie daca va fi bine sau nu ?
Inseamna ca nu stia cum va fi sau nu i s-a spus-poate ca cel care l-a creat nu i-a spus chiar totul .
S-ar parea ca si dumnezeu era supus greselii si ca atare e posibil sa fi gresit si atunci cand ne-a creat -
E putin cam nervos si nici macar nu-si recunoaste greselile-vrea sa credem ca a facut numai lucruri bune
Cred ca nu i-ar strica o vizita pe la nenea psihiatru " -ar fi cazul -nu s-a mai controlat de cateva miliarde de ani-boala netratata la timp devine patologica -e grav sa ai un nebun care circula nestingherit prin univers
noi nu-l putem tine sub observatie deoarece stie sa se ascunda si profita de faptul ca noi nu avem acces prin ceruri !!!
Atentie !!!
Sa nu facem alegerea gresita ca la actualele alegeri !!!

Draga Karpov , ce e scris acolo e scris pentru noi oamenii,nu pentru Dumnezeu !
Dumnezeu e atotstiutor ; dar pentru noi oamenii e afirmatia de acolo,pentru a ne folosi noi de ea !

LECTIE:

Dragi copii astazi la gramatica vom invata despre subiectul propozitiilor!

Sa analizam fraza urmatoare:
"Dumnezeu a facut lumina si a vazut ca-i buna"
CINE a vazut ca-i buna? Raspuns : Dumnezeu

Sa analizam o alta fraza:
"Dumnezeu a facut omul si apoi lumina , iar omul a vazut ca lumina este buna"
CINE a vazut ca lumina este buna? Raspuns: omul.

Divaghezi .

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tilsor, la data 2009-11-24 19:43:34Eu as trece la capitolul 3.

Aicea gasim 2 subiecte foarte interesante;
!) ispitirea FEMEII
2) Pacatul lui Adam


Vreti sa incepeti?

Era un subiect interesant dar care a fost lasat chiar de moderator....in urma.
haideti sa-l continuam...

Maranatha

De la: tilsor, la data 2009-12-27 13:39:56
Era un subiect interesant dar care a fost lasat chiar de moderator....in urma.
haideti sa-l continuam...

Probabil ca lumea s-a prins repede ca e periculos sa analizezi biblia verset cu verset, si de aia a abandonat subiectul. Pentru ca asa nu poti sa sari peste alea stupide.

De la: The_Mole, la data 2009-12-28 03:13:49

De la: tilsor, la data 2009-12-27 13:39:56
Era un subiect interesant dar care a fost lasat chiar de moderator....in urma.
haideti sa-l continuam...

Probabil ca lumea s-a prins repede ca e periculos sa analizezi biblia verset cu verset, si de aia a abandonat subiectul. Pentru ca asa nu poti sa sari peste alea stupide.

Nu exista versete stupide in Biblie .

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tutenes, la data 2009-12-28 10:13:04

De la: The_Mole, la data 2009-12-28 03:13:49

De la: tilsor, la data 2009-12-27 13:39:56
Era un subiect interesant dar care a fost lasat chiar de moderator....in urma.
haideti sa-l continuam...

Probabil ca lumea s-a prins repede ca e periculos sa analizezi biblia verset cu verset, si de aia a abandonat subiectul. Pentru ca asa nu poti sa sari peste alea stupide.

Nu exista versete stupide in Biblie .

sa mori tu[de ras bineinteles ] ???

toti avem dreptate,toti aveti dreptate,toti stim adevarul,toti stiti adevarul,fiecare are dreptate,fiecare cunoaste adevarul,FIECARE ARE DREPTATEA SI ADEVARUL SAU- TRAIASCA DREPTATEA si ADEVARUL !!! Nu scuipa niciodata in oglinda!!! Intotdeauna poti face mai mult decat ai facut pana acum,niciodata nu e prea tarziu !!! Tot mai multi oameni ne vor binele,d'aia ne merge rau !!! "Orice adevar trece prin 3 faze:mai intai este ridiculizat, apoi trezeste o opozitie violenta,si in sfarsit este acceptat ca fiind evident de la sine"-Avicena. Daca nu stiu ca nu stiu, atunci mi se pare ca stiu. ANUNT UMANITAR :Rog Prostii si Cretinii,sa stea departe de mine !!! �Nu poti sa tratezi ochiul fara sa tii cont de cap, nu poti sa tratezi capul fara sa tii cont de minte si nu poti sa tratezi mintea fara sa tii cont de sufletul si spiritul omului.� (Zamolxe) http://www.youtube.com/watch?v=tNu44XzTnLY Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol. Albert Einstein DACA N-AM AVEA DEFECTE,NU NE-AR FACE PLACERE SA LE VEDEM PE ALE CELORLALTI,TOTI SUNTEM DEFECTI DESI NOI NE VEDEM NUMAI CALITATILE ....Barbatii conduc lumea. Femeile ii conduc pe barbati.....Caracterul fara inteligenta poate mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic. (CICERO )...Un om singur nu are nici o putere,puterea i-o dau cei care-l sustin...Vorba multa,saracia omului...Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost ...Un snob este un om care a fost educat mai mult decat ii permitea inteligenta.....Este bine sa lasi bautura....insa rau este sa uiti unde ai lasat-o.....

nea tutenes,daca stau sa ma gandesc mai bine iti dau dreptate,nu exista versete stupide in biblia,intreaga carte este o stupizenie per ansamblu

toti avem dreptate,toti aveti dreptate,toti stim adevarul,toti stiti adevarul,fiecare are dreptate,fiecare cunoaste adevarul,FIECARE ARE DREPTATEA SI ADEVARUL SAU- TRAIASCA DREPTATEA si ADEVARUL !!! Nu scuipa niciodata in oglinda!!! Intotdeauna poti face mai mult decat ai facut pana acum,niciodata nu e prea tarziu !!! Tot mai multi oameni ne vor binele,d'aia ne merge rau !!! "Orice adevar trece prin 3 faze:mai intai este ridiculizat, apoi trezeste o opozitie violenta,si in sfarsit este acceptat ca fiind evident de la sine"-Avicena. Daca nu stiu ca nu stiu, atunci mi se pare ca stiu. ANUNT UMANITAR :Rog Prostii si Cretinii,sa stea departe de mine !!! �Nu poti sa tratezi ochiul fara sa tii cont de cap, nu poti sa tratezi capul fara sa tii cont de minte si nu poti sa tratezi mintea fara sa tii cont de sufletul si spiritul omului.� (Zamolxe) http://www.youtube.com/watch?v=tNu44XzTnLY Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol. Albert Einstein DACA N-AM AVEA DEFECTE,NU NE-AR FACE PLACERE SA LE VEDEM PE ALE CELORLALTI,TOTI SUNTEM DEFECTI DESI NOI NE VEDEM NUMAI CALITATILE ....Barbatii conduc lumea. Femeile ii conduc pe barbati.....Caracterul fara inteligenta poate mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic. (CICERO )...Un om singur nu are nici o putere,puterea i-o dau cei care-l sustin...Vorba multa,saracia omului...Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost ...Un snob este un om care a fost educat mai mult decat ii permitea inteligenta.....Este bine sa lasi bautura....insa rau este sa uiti unde ai lasat-o.....

De la: florinpreda999, la data 2009-12-28 10:22:41nea tutenes,daca stau sa ma gandesc mai bine iti dau dreptate,nu exista versete stupide in biblia,intreaga carte este o stupizenie per ansamblu

Nu Florin , stupida e credinta ta , care te face sa spui asa ceva !

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: The_Mole, la data 2009-11-24 18:48:57

De la: tutenes, la data 2009-11-24 15:11:22

De la: karpov, la data 2009-11-24 15:07:18

TUTENES !!!

"" SI A VAZUT DUMNEZEU CA LUMINA ESTE BUNA ""

Pai cum poti sa faci o asemenea afirmatie !
E o blasfemie !
Adica dumnezeu se apuca sa fabrice ceva fara sa stie daca va fi bine sau nu ?
Inseamna ca nu stia cum va fi sau nu i s-a spus-poate ca cel care l-a creat nu i-a spus chiar totul .
S-ar parea ca si dumnezeu era supus greselii si ca atare e posibil sa fi gresit si atunci cand ne-a creat -
E putin cam nervos si nici macar nu-si recunoaste greselile-vrea sa credem ca a facut numai lucruri bune
Cred ca nu i-ar strica o vizita pe la nenea psihiatru " -ar fi cazul -nu s-a mai controlat de cateva miliarde de ani-boala netratata la timp devine patologica -e grav sa ai un nebun care circula nestingherit prin univers
noi nu-l putem tine sub observatie deoarece stie sa se ascunda si profita de faptul ca noi nu avem acces prin ceruri !!!
Atentie !!!
Sa nu facem alegerea gresita ca la actualele alegeri !!!

Draga Karpov , ce e scris acolo e scris pentru noi oamenii,nu pentru Dumnezeu !
Dumnezeu e atotstiutor ; dar pentru noi oamenii e afirmatia de acolo,pentru a ne folosi noi de ea !

LECTIE:

Dragi copii astazi la gramatica vom invata despre subiectul propozitiilor!

Sa analizam fraza urmatoare:
"Dumnezeu a facut lumina si a vazut ca-i buna"
CINE a vazut ca-i buna? Raspuns : Dumnezeu

Sa analizam o alta fraza:
"Dumnezeu a facut omul si apoi lumina , iar omul a vazut ca lumina este buna"
CINE a vazut ca lumina este buna? Raspuns: omul.

Rationamentu tau ar putea fi adevarat daca ar respecta succesiunea creatiei descrisa in Geneza .
Avand in vedere ca omul nu era creat atunci , cum putea Dumnezeu sa lase o invatatura privind perfectiunea creatiei savarsite pana la acel moment ? Raspuns - printr-un dialog cu El insusi care totusi era destinat omului care va fi creat mai tarziu .

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

De la: tilsor, la data 2009-11-24 19:43:34Eu as trece la capitolul 3.

Aicea gasim 2 subiecte foarte interesante;
!) ispitirea FEMEII
2) Pacatul lui Adam


Vreti sa incepeti?

Cred ca aicea putem dezvolta un pic cele 2 aspecte....de ce Eva a fost ispitita si nu Adam..?
Iar cea de-a 2 intrebare...care a fost pacatul lui ADAM?
Astept

Maranatha

De la: tutenes, la data 2009-12-28 12:38:06

De la: The_Mole, la data 2009-11-24 18:48:57

De la: tutenes, la data 2009-11-24 15:11:22
Draga Karpov , ce e scris acolo e scris pentru noi oamenii,nu pentru Dumnezeu !
Dumnezeu e atotstiutor ; dar pentru noi oamenii e afirmatia de acolo,pentru a ne folosi noi de ea !

LECTIE:

Dragi copii astazi la gramatica vom invata despre subiectul propozitiilor!

Sa analizam fraza urmatoare:
"Dumnezeu a facut lumina si a vazut ca-i buna"
CINE a vazut ca-i buna? Raspuns : Dumnezeu

Sa analizam o alta fraza:
"Dumnezeu a facut omul si apoi lumina , iar omul a vazut ca lumina este buna"
CINE a vazut ca lumina este buna? Raspuns: omul.

Rationamentu tau ar putea fi adevarat daca ar respecta succesiunea creatiei descrisa in Geneza .
Avand in vedere ca omul nu era creat atunci , cum putea Dumnezeu sa lase o invatatura privind perfectiunea creatiei savarsite pana la acel moment ? Raspuns - printr-un dialog cu El insusi care totusi era destinat omului care va fi creat mai tarziu .

Nice try , but failed.

Intotdeauna raman surprins cand vad cum credinciosii nu-si dau seama de faptul ca exista o contradictie intre a spune ca dumnezeu e atotputernic si pe de alta parte ca nu ar fi putut sa faca altfel.
Ce l-ar fi oprit pe dumnezeu sa creeze omul mai intai si apoi sa ii faca lumina ca sa constate ala ca e buna? Sau ce l-ar fi oprit pe dumnezeu sa faca mai intai lumina si apoi omul , dar sa ii spuna : "Vezi bai Adame ca am facut lumina, mai deunazi - inainte sa te fac pe tine! Compara si tu ziua si noaptea si zi-mi ce crezi." Iar Adam sa constate ca lumina e buna.
Si totusi , cu toate aceste posibilitati la indemana (sau multe altele), dumnezeu alege sa aiba dialog cu sine insusi (dupa cum spui tu) in cel mai echivoc mod cu putiinta, de parca sintaxa si gramatica n-au nici o semnificatie. Mai ramane sa spui ca acolo unde scrie alb , de fapt vrea sa zica negru.
Dar odata ce faci asta , tre sa arunci pe geam literalismul scripturii, si sa admiti ca aceasta trebuie interpretata.
Deci - la revedere cele 7 zile normale , la revedere sarpe vorbitor, la revedere potop global, etc.

Si, sincer, sper ca vei admite necesitatea interpretarii , altfel iti aduc aminte de Iezechiel si faptul ca manca paine cu cacat. Ups! mi-a scapat! N-ar fi trebuit , ca doar imi atrasesei atentia mai devreme ca biblia nu are versete stupide , nu-i asa?

Cand ti-am spus eu ca habar n-ai de ce-i aia ortodoxia nu m-am inselat .
Nu stiu de unde ai ideea stupida si cine ti-a spus ca Biblia nu trebuie interpretata .
Ti-am spus eu ca nu stii mai nimic despre credinta . Habar n-ai . pune mana si invata inainte daca nu vrei sa te faci de ras . Daca preiei de pe forumuri parerile altor habarnisti nu inseamna ca stii ce si cum crede un ortodox .
Ca sa te scot din confuzia in care esti o sa-ti spun ca Biblia e mesajul "cifrat" al lui Dumnezeu pentru oameni si a fost scrisa de o maniera ca sa poata fi inteleasa in toate timpurile .
Unele pasaje din Biblie trebuie interpretate literal si altele trebuiesc interpretate , asta e parerea Bisericii cat si a credinciosilor .
Dumnezeu e atotputernic ,da . El putea sa faca oricum dorea insa a ales acest mod -referitor la lumina .

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.