Info
x
Poezie crestina
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 30 Ianuarie 2009, ora 15:19
O invitatie la poezie. Poezii crestine care au un ecou deosebit in sufletul si inima ta. Poezii crestine care te-au impresionat, care simiti ca sunt scrise special pentru tine.
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 30 Ianuarie 2009, ora 15:27
COSTACHE IOANID
Un vierme mic E noapte. La o masã, aplecat peste hârtie, Cu-abecedaru-n faþã, stã un copil ºi scrie. Dar lângã el, vicleanã, din luciul filei roze, Zâmbeºte o ºopârlã din cartea lui cu poze. Acum copilu-ºi pune creionul între dinþi. "...ªopârlele-s frumoase... ºi-s repezi... ºi-s cuminþi." Uºor el dã o foie. ªi alta... ªi-ncã una. Apare papagalul... pãunul ºi pãuna... ªi un cocoº cum scurmã, hrãnind o gãinuºã, ªi un... Dar stai... afarã... cine-a scâncit la uºã? Baiatul stã ºi-ascultã. E-o voce sau pãrere? Se duce-n prag ºi strigã: "E cineva?" Tãcere. Ba nu. E-o voce subþire. Auzi? Mi-e frig... îngheþ... Copilule, deschide pentr-un sãrman drumeþ! Dar cine eºti? Mi-e fricã. Sunt mic... Sã-ntreb pe tata! Nu-l întreba! Deschide cã ploaie cu gãleata! Dar cine eºti? Un vierme... O, viermii nu prea-mi plac. Dar eu sunt mic... o scamã... ªi, când mã fac covrig, Abia mã vezi. Hai trage zãvorul cã mi-e frig! ªi i-a deschis baiatul: Noroc ºi seara bunã! Noroc... Dar unde-i ploaia? A stat... Nu vezi cã-i lunã? Hi-hi! A fost o glumã ca sã mã laºi pe prag... Dar stai, nu-nchide uºa, cã dupã mine trag Un vechi ºi bun amic, un ºoricel din pod... Sunt eu! Dar cartea unde-i! Ia dã-mi-o sã þi-o rod! Apoi o sã dãm fuga prin mese ºi prin blide Sã facem mii de pozne. Dar stai, mã rog, nu-nchide, Cã trag ºi eu cu coada o bufniþã flãmândã! O bufniþã? Mi-e fricã! Dar bufniþa e blândã... Sunt bufniþa! Priveºte în ochii mei rotunzi. De-acum sã umblii noaptea ºi ziua sã te-ascunzi! Sã fii ascuns de mama, de tata... Stai puþin. Ia mai lãrgeºte uºa sã intre ºi-alt vecin... Eu! Mã cunoºti. Sunt vulpea. ªi cred cã mã iubeºti... Eu ºtiu cã vulpea stricã... Ce? Viile? Poveºti! Dacã asculþi de mine am sã te-nvãþ sã furi! Dar e pãcat... N-ai teamã! Nu spune în Scripturi Cã apele furate mai dulci sunt, mai plãcute? ªi-acum...deschide-n lãturi, cã vine...vine iute... O zînã fãrã seamãn! Zâmbind sã-i ieºi în cale Slãvitei caracatiþi! Încolãcimii sale! Nu, n-o primesc! Mi-e fricã! Afarã! Prea târziu... Cãci bufnita ºi vulpea ºi soarecul cenuºiu Dau uºa de perete. ªi umede ventuze Se prind în rotocoale pe umeri, peste buze... Ce rece-mbrãþiºare! Cum i se frânge trupul! ”Aºa! Sunt desperarea! Acum apare lupul!” Vai! în chenarul uºii doi ochi de foc se-aratã... E lupul ce rânjeºte... ºi vine... vine..."Tatã!" Ca trãznetul loveºte o flacãrã pe lup. Iar umedele braþe de pe copil se rup. ”Tu dormi?” îi spune tata.”ªi lecþia n-ai scris!” Ce bine-i lângã tata! Ce bine c-a fost... vis... "Minciuna nu-i o crimã", se spune câteodatã. "E-un vierme mic, ce trece. ªi floarea-i tot curatã..." Nu floarea nu-i curatã! Un vierme nu-i ca roua. Întâia ta minciunã aduce pe a doua. Întâi e-o verigã, apoi un lanþ: robia. Visarea trage lenea, ºi lenea lãcomia. Apare bãutura, desfrâul, furtiºagul. ªi-apoi când desnãdejdea, trecând în fugã pragul, Te face sã-þi curmi viaþa sau sã te-mbete crima, Cine-a deschis zãvorul? Doar o minciunã... Prima. Minciuna e o crimã! E-o crimã orice patã! Când vine micul vierme, tu strigã-n grabã: "Tatã!" Prin sângele salvãrii loveºte-l pe duºman! Alungã primul oaspe, cãci ultimu-i Satan! |
|
Fosta membra 9am.ro 1714 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 1 Februarie 2009, ora 21:00
Maria, multumesc pentru invitatia directa pe care mi-ai facut-o pentru a posta aici. Ai o parere mult prea buna despre cultura mea crestina (in realitate sunt foarte ignoranta
). Abia acum incep si eu (sa ma desprind de interpretarile seci din scoala si) sa (re)descopar poezia.De exemplu, am simtit intotdeauna ca Blaga este un poet crestin.. te las pe tine sa apreciezi: Psalm Iubind - ne-ncredinþãm cã suntem. Când iubim, oricât de-adâncã noapte-ar fi, suntem în zi, suntem în tine, Elohim. Sub lumile de aur ale serii tu vezi-ne - cutreierând livezile. Umblãm prin marea sãptãmânã gând cu gând ºi mânã-n mânã. ªi cum am vrea sã te slãvim pentru iubirea ce ne-o-ngãdui, Elohim! Dar numai ranã a tãcerii e cuvântul ce-l rostim. |
|
Fosta membra 9am.ro 2192 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 1 Februarie 2009, ora 21:07
De la: marinescuirina, la data 2009-02-01 21:00:38Maria, multumesc pentru invitatia directa pe care mi-ai facut-o pentru a posta aici. Ai o parere mult prea buna despre cultura mea crestina (in realitate sunt foarte ignoranta Stiu ca i-ai raspuns Mariei tu...dar iti raspund si eu..il iubesc pe Blaga enorm de mult! ca sa nu ami zic de Mircea Eliade..iti recomna "intoarcerea din rai" acolo sa vezi Irina tot felul de trairi umane! |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 1 Februarie 2009, ora 22:30
Invitatia e pentru toti iubitorii de poezie crestina.
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Februarie 2009, ora 23:08
Tudor Arghezii
Te drãmuiesc în zgomot ºi-n tãcere ªi te pândesc în timp, ca pe vânat, Sã vãd: eºti ºoimul meu cel cãutat? Sã te ucid? Sau sã-ngenunchi a cere. Pentru credinþã sau pentru tagadã, Te caut darz ºi fãrã de folos. Eºti visul meu, din toate, cel frumos ªi nu-ndrãznesc sã te dobor din cer grãmadã. Ca-n oglindirea unui drum de apã, Pari când a fi, pari când ca nu mai eºti; Te-ntrezãrii în stele, printre peºti, Ca taurul sãlbatec când se adapã. Singuri, acum în marea ta poveste, Rãmân cu tine sã mã mai mãsor, Fãrã sã vreau sã ies biruitor. Vreau sã te pipãi ºi sã urlu: “Este!” |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Februarie 2009, ora 23:12
Ruga mea e fãrã cuvinte,
ªi cântul, Doamne, îmi e fãrã glas. Nu-þi cer nimic. Nimic þi-aduc aminte. Din veºnicia ta nu sunt mãcar un ceas. Nici rugãciunea, poate, nu mi-e rugãciune, Nici omul meu nu-i, poate, omenesc. Ard cãtre tine-ncet, ca un tãciune, Te caut mut, te-nchipui, te gândesc. Ochiul mi-e viu, puterea mi-e întreagã ªi te scrutez prin albul tãu veºmânt Pentru ca mintea mea sã poatã sã-nþeleagã Nengenunchiata firii pe pãmânt. Sãgeata nopþii zilnic vârfu-ºi rupe ªi zilnic se-ntregeºte cu metal. Sufletul meu, deschis ca ºapte cupe, Aºteaptã o ivire din cristal, Pe un ºtergar cu brâie de luminã. Spune tu, Noapte, martor de smarald, În care-anume floare ºi tulpinã Dospeºte sucul fructului Sãu cald? Gãtitã masa pentru cinã, Rãmâne pusã de la prânz. Sunt, Doamne, prejmuit cao grãdinã, În care paºte-un mânz. |
|
Fosta membra 9am.ro 1499 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 1 Februarie 2009, ora 23:41
www.crestinortodox.ro/Asculta__Cu_noi_este_Dumnezeu-766.html
MATEI 4:16 Poporul care stãtea în întuneric a vãzut luminã mare ºi celor ce ºedeau în latura ºi în umbra morþii luminã le-a rãsãrit".
Hazardul este mãsura ignoranþei noastre. (Henry Poincare)
|
|
|
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 1 Februarie 2009, ora 23:51
Slãvit Iisus
poezie [ ] - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de TRAIAN DORZ Slãvit Iisus Slãvit Isus – ce grabnic vine rãsplata Zilei de Apoi ºi nu noi Te-aºteptãm pe Tine, ci Tu, tot Tu, ne-aºtepþi pe noi! Iubim tot praf ºi tot ruine ºi vrem în pãmînteºti nevoi nu noi sã Te slujim pe Tine, ci Tu sã ne slujeºti pe noi. O, Doamne, cu adînci suspine întoarce-ne dinspre noroi ºi fã-ne sã dorim de Tine aºa cum Tu doreºti de noi. Revarsã-n noi în toþi divine simþiri cereºti ºi gînduri noi. Nu noi sã vrem sã fim prin Tine, ci Tu sã vrem sã fii prin noi. Fã ale noastre inimi pline de-al dragostei ceresc ºuvoi; nu noi sã ne vestim prin Tine, ci Tu sã Te vesteºti prin noi. Cãci doar atunci e cel mai bine cînd suntem unul ºi nu doi, cînd ºi noi suntem una-n Tine, cum ºi Tu unul eºti în noi. Traian Dorz www.poezie.ro/index.php/author/4249/index.html |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 10 Februarie 2009, ora 16:56
EªTI CREªTIN ? Sînt oameni mulþi în lumea asta, Cari stãruiesc în greu pãcat. Ucid ºi-njur, sînt rãi la suflet, ªi totuºi de i-ai întreba, Sã spunã care li-e credinþa, Ei îþi rãspund uºor, senini, Pe-un ton de superioritate, "Fireºte cã sîntem creºtini". Ehei! De-ar ºti sãrmanii oameni, Cît se înºealã de amar, Cã nu-s creºtini cum nu e gîsca, Un struþ sau lebãdã mãcar. La ei e totul vorbã goalã, Credinþã însã n-au un pic, De rostul jertfei de pe cruce, Ei n-au habar, nu ºtiu nimic. De vrei sã ºtii dacã eºti vrednic, Sã te numeºti al lui Hristos, Atunci încearcã de rãspunde, Cu NU, la cele de mai jos: Þi-e greu sã rabzi în sãrãcie, Doar ca dreptãþii sã slujeºti, Cînd ai putea servi minciuna, Ca altii, sã te-nbogãþeºti? Þi-e greu sã ierþi pe unul care Te-a umilit sau þi-a greºit, Sau cînd te ºtii un om de seamã Sã nu te-ngîmfi, sã fii smerit. Þi-e greu sã rabzi o nedreptate, O pagubã sau un afront, O palmã fãrã sã te superi, Fãrã sã-ntorci mãcar un ghiont. Þi-e greu sã ocoleºti iubirea, În cale cînd o întîlneºti, Doar ca s-asculþi pe Domnul care, A spus cîndva sã nu pofteºti. Þi-e greu sã îþi iubeºti vrãjmaºul, Sã nu-nvidiezi pe cel bogat, Sã dai sãracului în lipsã, ªi-atunci cînd eºti înstrîmtorat. Þi-e greu în mijlocul durerii, În inimã cînd ai un spin, Sã cînþi spre cer un imn de slavã. Þi-e greu? Atunci nu eºti creºtin. Dar cînd în viaþa ta predatã, Din sfîntul nume faci un crez, ªi nu un titlu pe hîrtie, Înscris cîndva la un botez, Cînd porþi mereu în amintire, Jertfirea Lui, adîncu-I chin, Atunci le faci uºor pe toate, ªi-ai dreptul sã te chemi creºtin. Cã nu-i destul sã spui din gurã, Ducînd o viaþã de pãgîn, Purtarea ta doar ea ne spune, In viaþã cine þi-e stãpîn. Dacã Isus îþi e Stãpînul, Fii bun si blînd, ca El, smerit, Goneºte ura si trufia, Ce pîn' acum te-au stãpînit. Cãci dacã-njuri, eºti rãu, porþi urã Zadarnic porþi Numele Sãu, Isus de tine se dezice, Satana e stãpînul tãu. Zadarnic vrei cu acte scrise, Sã dovedeºti cã eºti creºtin; De-ai fi creºtin, þi-ai pune viaþa, În slujba Fiului Divin. Ai merge tot pe-aceeaºi cale, Ai împlini al Sãu Cuvînt, N-ai duce-o viaþã-atît de tristã, N-ai pîngãri numele-I sfînt. A fi creºtin, nu-i o hîrtie, Un nume moºtenit cîndva, Ci e titlu sfînt ºi nobil, Plãtit cu însãºi viaþa Sa, Plãtit cu lacrimi multe, grele, Cu renunþare, sînge, chin, Cum a plãtit Isus odatã Faci astfel: te numeºti creºtin. www.crestinul.org/Poezii/ |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 10 Februarie 2009, ora 17:08
TREZIÞI-Và ! Sunt tot mai clare semnele din urmã, Dar, oare, le-nþelegi cu-adevãrat? Eºti credincios ºi creºti în mica turmã Sau eºti pierdut în lumea de pãcat? - "Eºti mântuit, deci du-te la-nchinare" (ªopteºte, surâzând, Satan discret) "ªi roagã-te, dar nu în adunare, Cu cât mai rar cu-atâta mai încet." - "Eºti tânãr, deci fii liber ºi gândeºte, Tu poti sã-þi împlineºti multe dorinþi. Treci peste "NU"-ul care te opreºte, E demodat s-asculþi azi de pãrinþi." Plãcerile din lume te încântã Pe nesimþite eºti ademenit, ªi-o voce "dulce" la ureche-þi cântã: - "Danseazã, nu-i pãcat, fii liniºtit!" Bijuterii ºi hainele la modã Îmbracã trupul unui suflet gol Ce e mascat prin clasica metodã, Pozând cã e creºtin în al sãu rol. Încet, încet se dilueazã crezul, Strãjerii, obosiþi, adorm în post. Ne amãgim cu coji, neglijând miezul Cuvântului ce la-nceput a fost. Biserica îºi pierde-n timp menirea Învãluitã de al lumii val, Cu modernisme ce încântã firea Satan ascunde scopul lui real. Eu sunt dator sã spun cu voce tare: "Sã ne întoarcem astãzi la Scripturi, Treziþi-vã, pericolul e mare Sã fim cuprinºi de-a lumii învãþãturi!" 29/05/02 www.crestinul.org/Poezii/ |
|
cadrian52 1 mesaj Membru din: 30/11/-0001 Oras: Timisoara |
Postat pe: 10 Februarie 2009, ora 17:26
Frumos mesaj , plin de continut . Felicitari !
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 10 Februarie 2009, ora 18:16
UN BOB DE GRÂU Un bob de grâu e-o lume minunatã O, de-am putea în taina lui pãtrunde, Spre a putea vedea ºi înþelege, Puterea de viaþã ce-o ascunde. îl iei pe bob, ºi-l pui în huma neagrã Din brazda-ntoarsã îi aºterni mormântul, îl înveleºti în þãrânã ca-n-scutec, Sã nu-l ajungã soarele ºi vântul. Trec zile, nopþi, ºi alte zile încã înveºmântat în zãpezita hainã, Pãmântu-i sterp! Cine-ar putea sã spunã, Cã-n sânul lui ascunde-o micã tainã. Dar într-o zi, o razã auritã, Pãtrunde-nvelitoarea cenuºie, Ce þine ferecatã ca-ntr-o criptã, Sãmânþa de culoare aurie. ºi vezi un fir sfios cu douã frunze, Cum faþa înspre soare o ridicã, Te minunezi: "Din boaba putrezitã, Ivitu-s-a aceastã plantã micã"? E-un fir de grâu! Ei ºi? E mare lucru? Nu-i ceva nou! A fost, va fi ºi mâine! E-adevãrat. Dar ºtii cã paiul verde, Ascunde-un spic aducãtor de pâine? La fel e omul. Vine-o zi în care Adoarme; ºi e pus în lumea rece. Oricine poate trece pe mormântu-i, El nici nu ºtie ce se mai petrece. ºi anii trec, aºa cum trec toþi anii Necruþãtori, mereu spre-acelaº þel; în cimitir îºi doarme omul somnul, Vegheat de-o cruce, singur, singurel. Dar, într-o zi departe peste veacuri, Când îngerii din trâmbiþi vor suna, La fel ca bobul ce-a stat în þãrânã, Cu noul trup, cel mort va învia. Cãci ce în corp de muritor azi semeni, înveºtmântat în pãmânteasca fire, Mâine umplut tot de nãdejdea slavei, Va învia, dar, în neputrezire. Un bob de grâu, e-o lume minunatã, O, dacã i-am putea pãtrunde taina, Cãci omul este-ntocmai ca ºi grâul, ºi doar mormântu-i schimbã, numai haina. ADAME Trecând atâþia secoli de când þi-e hãrãzit, Sã vieþuieºti pe lume de Cel ce te-a iubit, Privind în urma vremii frântura de-o clipitã, în care-ai fost Adame, fãptura fericitã. Coroanã a naturii, stãpân pe acest pãmânt, Puternic în tãrie, puternic în cuvânt, Aºa cum pana slabã nu poate sã descrie, Nici minte sã conceapã atâta armonie. A Veºniciei Tatã, Suprem Stãpânitor, Fãcutu-te-a tovarãº, n-a fost pãrtinitor, Cãci din fãptura-I sfântã þi-a dat o parte þie, Iubirea lui de tatã, þi-a dat-o pe vecie. Iar tu, ca fiu al Celui ce-a zis ºi a fãcut, Din fericirea sfântã, vezi unde ai cãzut... Coroana þi-i luatã, eºti robul josniciei, Fãptura ta jertfitã-i pe-altarul nebuniei. þi-e mintea-ntunecatã privind în jurul tãu, Nu-L recunoºti pe-acela ce-þi este Dumnezeu. Te zbaþi în gheara morþii, în cruda disperare, Te despãrþeºti Adame de singura salvare. El te-a chemat pe nume, tu azi îl izgoneºti, El datu-þi-a viaþã, tu cui îi dãruieºti? Dar n-a sfârºit iubirea cã s-a jertfit pe Sine, Al pãcii Prinþ, Adame, murit-a pentru tine. Sunt secoli mulþi de când El pe cruce rãstignit, Pe Golgota, Adame, murind te-a mântuit. A-mpãrtãºit cu tine, durere, suferinþã ºi jugul tãu asupra-I l-a luat cu umilinþã. Din lacrimi ºi suspine un drum þi-a fãurit, O cale de salvare sã poþi fi mântuit. Atunci ºi azi, Adame, iubirea-I nesfârºitã, Atunci þi-a dat viaþa, azi pacea mult doritã. Iar tu te ospãtezi ºi-nchini, închini mereu, Pahar în cinstea Celui ce-a dus calvarul tãu. Din nou un ºir de zile ºi-apoi o nouã zi, Prilej de desfãtare, când oare te-i trezi? Când va cãdea nãframa ce-atâta te-a orbit? Când vei pleca genunchiul ca fiul rãtãcit? Când vei prânzi un Paºti ca ucenic al Sãu? Jertfit de-acum e Mielul, Mântuitorul tãu! Primeºte-L cât e vreme, cãci va veni o zi, Când vei cãuta zadarnic ºi nu-L vei mai gãsi. Azi Haru-I te cuprinde, îndreaptã-þi pasul tãu, ºi inima ºi gândul de-acum spre Dumnezeu. www.crestinul.org/Poezii/ |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 10:06
TOTUªI BIBLIA E ADEVÃRATÃ
Atât de aproape-i revenirea A lui Isus în care zici cã crezi, Dar ocupat sã îþi hrãneºti doar firea Tu semnele din urmã nu le vezi. Nu mai citeºti evlavios Scriptura Nici nu mai ºtii ce e adevãrat. Istoria e alta, iar cultura De-atunci ºi pânã astãzi s-a schimbat. Ce spune Biblia nu mai conteazã, E important ce spun cei învãþaþi, Mulþi oameni încântaþi azi îi urmeazã Lãsându-se uºor de vânt purtaþi. Necercetând Cuvântul din Scripturã Vorbiri meºteºugite i-au furat Urmând uºor o altã-nvãþãturã Prin care multe fapte nu-s pãcat. Oare zadarnic a murit pe cruce Domnul Isus între cer ºi pãmânt? Oare azi Biblia nu îþi aduce O veste-a mântuirii prin Cuvânt? E Biblia atât de învechitã Ca sã luãm din ea numai ce vrem? Cã prin traducere e depãºitã De timpul nou, de-al lumii nou sistem! Vã înºelaþi când neglijaþi Cuvântul ªi v-amãgiþi cu vorbe goale, seci. Vor arde-n foc ºi cerul ºi pãmântul, Cuvântul Sãu va dãinui în veci. Va fi o zi când judecata dreaptã Va condamna sau îi va rãsplãti Pe vii ºi morþi dupã cuvânt ºi faptã, Oare pe tine cum te va gãsi? Veniþi voi însetaþi la ape, La Cel ce-a fost strãpuns de cui. El poate sã hrãneascã ºi s-adape Pe cei ce astãzi cred în jertfa Lui. Orice-ar spune astãzi învãþaþii Nu-i altã-nvãþãturã mai curatã ªi vreau sã ºtie multe generaþii Cã totuºi Biblia e adevãratã. 11/09/02 |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 10:08
GLASUL DIN PUSTIE Ca-n zilele trecute a lui Noe Lumea e plinã de nelegiuiri Ea nu-ºi cunoaºte propria-i nevoie ªi se hrãneºte doar cu amãgiri. ªi azi zidesc, se-nsoarã, se mãritã, Aleargã sã adune cât mai mult. Tânjesc sã aibã viaþa fericitã, Pierzându-se-n al vieþii greu tumult. Scriptura se-mplineºte sub privirea Acelora ce cred numai în Ea. Sunã trompeþii anunþând Rãpirea, Dar ce puþini de ea s-or bucura. Te lauzi cã ai coiful mântuirii, Dar adevãrul de la brâu s-a dus, Eºti încãlþat cu râvna roabã firii ªi þi-ai pierdut ºi pacea lui Isus. Neprihãnirea, platoºã în luptã, Abandonatã, stã într-un ungher. Plinã de praf, mototolitã, ruptã, Tu n-o mai porþi pe drumul cãtre cer. Credinþa ta, un scut în vijelie, A mai slãbit, cã nu mai e modern S-o þii curatã-n drum spre veºnicie, Tot mai înfrânt tu luneci spre infern. Sunaþi strãjeri, urcaþi pe-ntãriturã! Sãriþi creºtini la arme, nu mai staþi! Sus þine-þi Adevãrul din Scripturã ªi-n luptã cu cel rãu sã nu cedaþi. Iubiþi creºtini, trompetele rãsunã, E Mirele la uºã, n-auziþi? În Sala tronului pe-aleºi-adunã Aveþ candelele aprinse sã-l primiþi? Cât mai dormiþi? Ieºiþi din amorþealã, Isus Cristos ca mâine va veni La Judecata dreaptã ºi finalã. Ce vei rãspunde? Cum te va gãsi? Bisericã, sã îþi pregãteºti haina Albã, curatã, fãrã compromis, În ziua revenirii vei ºti taina Rãpirii tale sus în Paradis. Mã tem cã sunt doar glasul din pustie Ce-avertizeazã pe creºtini mereu. Mai spun o datã : "Vremea e târzie!" ,,Isuse vino, vino, Domnul meu!" 30/06/02 |
|
Calatorul 68 mesaje Membru din: 31/01/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 15 Februarie 2009, ora 10:09
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 17 Februarie 2009, ora 10:41
cristianet.fr/index.php?option=com_content&task=view&id=492&Itemid=83
Cerul si pamântul Trece-vor graiurile universului Se va stinge-n tarana seara Pamantului. Lampile vor orbi Si-n vazduh va amuti larma Cucuvailor. Vulturii se vor retrage In nevazut si taria vederii Se va preface-n amurg. Toate Se vor aduna in acea matca Usoara de nimic din care Smulse-au fost de Duh la inceputuri. Atunci te voi vedea pe Tine Cum ma vezi si ne-om cunoaste Indeaproape cuvant din cuvant Putere din putere. Dimineata fi-va, Fi-vor ani fi-va si reveni-vor blande -N vested vant aprinsele tulburatoarele zari Ce ne hraneau nadejdea altadata. Pamant si cer vor trece ca o facla Din umbra sfantului mormant Ramane-va lumina din vapaie Ramane-va uitarea din cuvant Ramane-va iubirea iubitoare Din saraciile ce sunt Ioan Alexandru |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 2 Martie 2009, ora 09:06
www.crestinul.org/Poezii/
DOUà PAHARE Pe masa unui om bogat, la o serbare, Stãteau ºi discutau cândva, douã pahare. La faþã unul era roº ca ºi bujorul, ºi foarte guraliv era amãgitorul Dar celalalt, curat ºi limpede la faþã, Vorbea modest ºi rar, ca cel ce dã povaþã. Paharul plin de vin zicea cu îngâmfare: "N-ai vrea sã ne-auzim isprava fiecare?" "Ba da", rãspunse-atunci paharul cel cu apã, ºi-atâta fu de-ajuns ca vinul sã înceapã: "De câte ori ºi unde, sã nu mã-ntrebi vecine Cã-s tare multe-n lume, ce nu merg fãrã mine. Banchete, chefuri, petreceri câte toate, Au fost întotdeauna de mine prezentate. Cea mai mândrã faþã ºi scumpa ei onoare, Plecatu-s-au umile la mine la picioare. Chiar regi, ce-s gata pentr-o nimica toatã, Sã-ºi apere onoarea cu-ntreaga lor armatã, Eu fãrã-mpotrivire i-am doborât sub oalã Batjocorind coroana, lãsându-le cinstea goalã. Câþi oameni, care o viaþã luptau pentru renume, Ei i-am fãcut s-ajungã obiect de proaste glume. La tot cea fost soþie, mamã sau fecioarã, Eu scrisu-le-am pe frunte ruºini, desfrâu, ocarã. Dar stai n-am isprãvit cu vraja-mi visãtoare N-am doborât doar oameni din cei din lumea mare, Ci-n multe cazuri ºi-n întâmplãri mai dese, Eu dat-am în grãmadã ºi am lovit pe-alese. Cãci trenuri de pe ºine ºi vase-n fund de mare, Am asvârlit mai multe decât simpla-ntâmplare. Pentr-un pahar în care vrea aºi uita necazul, Unul greºit-a frâna, altu-a greºit macazul. ºi uite aºa vecine cu oameni fãrã "doctã", Eu mi-am fãcut tot gustul, ºi-am râs de ei cu poftã. ºi-acum sã nu-þi închipui cã aºa isprave mare, Sau altele de-acestea au loc doar la-ntâmplare. O nu, cã influenþa mi-e mult mai generalã, Cãci cei ce-ncep cu vinul ajung la þuicuºoarã Atunci sã vezi vecine, atunci sã vezi dezastru, Râzând de-atâta lume mã fac din roº, albastru. Adeseori în case intrând cu-a-mea putere, Adus-am sãrãcie, ruºine ºi durere. Multe soþii sãrmane ajuns-au cerºetoare, ºi mulþi copii pierdut-au, ºi pâine ºi suflare Cãci le-am atras pãrinþii la douã, trei pahare þi-aºi spune chiar mai multe, dar sã nu te superi Cã mulþi merg în spitale iar mulþi în puºcãrie, O crede-mã vecine, º-astea mi se datoresc mie". - Dar tu ce isprãvi mari fãcuºi în astã lume, Cu ce putea-vei oare ajunge la-l meu renume?" "E drept, rãspunse scurt paharul cel cu apã, Cã deºi lumea-ntreagã din mine se adapã, Eu n-am fãcut, vecine, nici o ispravã mare, Cãci vezi, faptele mele sunt toate naturale. Din munte pânã la mare eu înveselesc fãptura, La oameni, vite, pãsãri, le sunt eu bãutura. ºi bând din mine, toate sporesc în cele bune, ºi omul de la muncã, ºi mielul din pãºune, Vezi, sunt cuprinse toate de-o bunã veselie, ºi omul care cântã ºi pasãrea-n câmpie. Când m-au bãut au toate cugetul de bine, Cãci mintea li-e curatã ºi limpede ca mine. Tu, ce-aduci doar dezastru la trenuri ºi vapoare, Uiþi doar cã eu sunt aceea ce le-am pus în miºcare. ºi roþile de moarã le miºc, ºi-ntreaga viaþã, Deºi-s aºa modestã ºi limpede la faþã ºi buna mea lucrare e tot spre fapte bune, Dar tu aduci ruºine ºi multã stricãciune." Aºa vorbir-odatã pe-o masã la o serbare, ºi-aºa vorbesc ºi-acuma vecinele pahare; Dar cine le ascultã iubite-ascultãtor? Fereºte-te o viaþã de vinu-amãgitor. ºi de- orice bãuturã din cele care-mbatã, ºi bea doar apã bunã, limpede, curatã. Cã apa-i bãutura cea bunã, de folos. Bea-o ºi tu frate, ca sã fii sãnãtos. |
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 2 Martie 2009, ora 09:08
www.crestinul.org/Poezii/
CARE E RÃSPUNSUL TÃU? De-ar veni Domnul acum, oare ce I-ai spune? Este marea întrebare pentru-ntreaga lume Dar personal e ºi-a ta, te-ai gândit cum sunã? ªi ce rãspuns vrei sã dai. Serios, nu-n glumã Poate zici: Încã nu-s gata, cer o amânare Te implor Doamne Isuse fã-mi astã favoare Promit cã-n scurt timp sunt gata, poþi sã vii oricând Am sã mã desbrac de rele, mã-ntorc iar plângând N-am rãscumpãrat eu vremea cum Tu mi-ai cerut Am uitat de priveghere ºi de-al meu trecut M-am bazat cã-s oarecine, sunt bine, pot sta... ªi când va fi clipa asta, gata voi pleca Dar nu e ce eu credeam, totul e contrar O, Doamne trezeºte-mã, mai dã-mi puþin har Lasã dragostea dintâi iar sã încolþeascã ªi-ntreaga fiinþa mea sã te proslãveascã Alt rãspuns poate ar fi: Doamne mai aºteaptã Cãci încã cei dragi ai mei, nu-s pe calea dreaptã Adevãru-i dureros, vina-i doar a mea N-am prea stat în rugãciune înaintea Ta Gândeam, totul se rezolvã aºa de la sine Cãci se vor întoarce ei cu faþa spre Tine Dar n-a fost aºa Isuse, acum mã-ngrozesc Nu vreau sã ne despãrþim, asta n-o doresc Mã voi jertfi ºi mai mult ºi insist mereu Pânã ei se vor întoarce, oricât e de greu Îi vreau pentru Tine, toþi sã fim ai Tãi ªi când vei veni, poþi ca sã ne iei Rãspunsuri sunt multe, dar nu toate-s bune Ci exact cu starea ce domneºte-n lume Dar eu aº dori ca rãspunsul tãu Sã fie cel bun, nicidecum cel rãu Când El va veni tu sã-I poþi rãspunde: „_ Te-am dorit de mult, Te vedeam oriunde Te strigam sã vii, sã mã ia-I cu Tine Mã rugam, cântam, cu lacrimi, suspine" O, acum e gata, Tu ai apãrut O, ce fericire de neconceput Voi fi tot cu TINE, mã vei lumina ªi din ochii mei ºtergi Tu lacrima Eºti gata amice? Isus va veni Clipa e aproape, poate-n zori de zi Sau imediat! Dar tu ce-o sã faci? Primeºte-L acum, cu El sã te-mpaci. Amin |
|
tilsor 1415 mesaje Membru din: 2/02/2009 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 6 Martie 2009, ora 12:35
LAMURIRE
DACA ASTEPT CERUL IL ASTEPT-NU PENTRU CA MI-AM ISPRAVIT ASTEPTARILE SAU PENTRU CA UNDEVA MI S_AU PROPTIT CAUTARILE; DACA VISEZ ACASA NU VISEZ,PENTRU CA SE INTUNECA ZAREA SAU PENTRU CA NOPTILE LUNGI IMI BINTUIE CARAREA; SI DACA PLING NU PLING NICIDECUM CA LA POMANA NICI NU MA CAIN PENTRU VIATA SCURTA SAU DUSMANA; DACA-S SATUL NU SINT ASA DE BINE ORI DE RAU SI NU M-AM SATURAT ORICIT DE MULT E GREU; DACA ASTEPT DACA VISEZ SI DACA PLING N-O FAC DE SATUL,NICI DE FLAMIND O FAC FIINDCA MI-E DOR DE ACASA SI DE TATA MI-E PUR SI SIMPLU DOR SI GATA.....(d.c.)
Maranatha
|
|
mariatu 320 mesaje Membru din: 4/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Martie 2009, ora 09:36
Eu ce Þi-am dat ...
Eu ce þi-am dat a fost o viaþã Distrusã-n pofte ºi pãcat; Iar Tu ai fost Pãstorul care Din mãrãcini m-ai ridicat. Eu ce Þi-am dat a fost gunoiul, Din traiul irosit, murdar; Iar Tu, Isus, mi-ai dat parfumul ªi bucuriile de har. Eu ce Þi-am dat au fost doar zdrenþe, Din zdrenþele acestei lumi; Iar Tu mi-ai dat un strai de nuntã, ªi strãlucitele cununi. Eu ce þi-am dat a fost un plânset, ªi gemete prelungi de chin; Iar Tu, Isus, mi-ai dat cântarea Cu armonii de cer senin. Eu ce Þi-am dat au fost doar cioburi, Doar hârburi dintr-un vas stricat; Iar Tu mã fad un vas de cinste, De alabastru minunat! VALENTIN POPOVICI
Domnul este Pastorul meu.
|
|
symy1 4661 mesaje Membru din: 4/02/2009 Oras: Zalau |
Postat pe: 8 Martie 2009, ora 10:35
symy-apocalipsa.blogspot.ro
|
|
mariatu 320 mesaje Membru din: 4/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Martie 2009, ora 10:44
Un zâmbet cald ºi înþelept,
Mi-a luminat copilãria ªi m-a-nvãþat sã ºtiu sã-aºtept Din aspre neguri bucuria. Doi ochi gingaºi, încântãtori, Ca strãlucirile din stele, Mi-au dat lumini de sãrbãtori, In nopþile cele mai grele. Un grai cu sfinte desfãtãri, De adiere îngereascã Mi-a umplut viaþa de cântãri In limba noastrã româneascã. ªi doi obraji de catifea Cu lacrimi calde, iubitoare, Mi-au fost altar în vreme rea, Cu rugi ºi binecuvântare. O, mamã, chipul tãu va fi Icoanã scumpã, neuitatã, Pânã când sus în veºnicii Lângã Isus vom fi odatã! Margaritare Volum de poezii colectionate de Valentin Popovici
Domnul este Pastorul meu.
|
|
mariatu 320 mesaje Membru din: 4/03/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 8 Martie 2009, ora 10:49
Symy, multumesc pt flori si pupici.
De 8 martie, pentru mama ta si sotia ta, toate florile din lume si multi pupici de la mine.
Domnul este Pastorul meu.
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 15 Martie 2009, ora 13:19
Priveste curcubeul dintre nori, La noi, cei care ne uitam menirea Si-nfasurati in patimi si erori Uitam ce rost mai are omenirea… Priveste si se-ntreaba ganditor De ce-i atata haos pe planeta Si de ce omul nostru muritor Crede in curcubeu, prin eprubeta. De ce nu vrea raspunsul din Scriptura Si nu accepta fara pipaire? De ce vorbeste numai de natura Si uita Creatorul de iubire? De ce arunca vina pe legenda, Pe mitul invechit si fara miez? Cand moartea te loveste cu amenda Nu e mai important sa ai un crez? Cand curcubeul a fost dat dovada A unui legamant-promisiune Cum sa te-ntorci cu fata spre sarada, Spre teorii cu iz de-nselaciune? Cand Dumnezeu a dat, n-a regretat! Si cand a spus, a spus, ce a gandit! Potopul n-a mai fost reeditat Pentru ca Dumnezeu te-a tot iubit… Intreb si eu ca un nedumerit: Dac-ai promis un crez… de ce-ai mintit? |
|
Fosta membra 9am.ro 763 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Buzau |
Postat pe: 21 Martie 2009, ora 22:59
Mama coace paine
www.youtube.com/watch?v=GuZvmh0S16Y 209.85.129.132/search?q=cache:JcGA1xmtG7YJ:www.versuri.ro/versur... Tudor Gheorghe - Mama coace paine Mama coace paine Soare in ferestre Soarele e unu Mama una este (*2) Canta un greier din aripa Greierus, nu tarai Mama s-a culcat o clipa Si o poti trezi, trezi Greierusul fara casa Uite nu mai tarai,jur Dar nici frunza sa nu caza De ce cade ea zurzu. Mama coace paine Soare in ferestre Soarele e unu Mama una este (*2) Stea, stea logostea Leagana fetita mea (*2) Ca eu-s tare ocupata Si ea vrea mult leganata Stea, stea logostea Leagana fetita mea Leagan-o blind si mereu Stea, stea leganea Sa creada ca o legan eu Stea,stea leganea Leagana fetita mea Ca eu-s tare ocupata Si ea vrea mult leganata Stea, stea logostea Leagana fetita mea Mama coace paine Soare ïn ferestre Soarele e unu Mama una este (*2) Dana P
Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)
|
|
necunoscut 1 mesaj Membru din: 1/01/1970 |
Postat pe: 2 Aprilie 2009, ora 20:43
Cand traiesc cu Oxigenul Tau sufletul meu Te respira! Cand stau in prezenta Ta eu devin tot mai mic, iar Tu tot mai mare! Cand privirea mea e indreptata spre cer... incercarile vietii imi par doar trepte ce ma duc mai aproape de Tine! Cand aud soapta Ta, inima mea se linisteste! Cand simt atingerea Ta totul in mine prinde viata! Cand ma las condus de Cuvantul Tau in mine Te gasesc tot mai mult! |
|
lyly 500 mesaje Membru din: 20/08/2008 Oras: Petrosani |
Postat pe: 2 Aprilie 2009, ora 21:49
Ajuta-ma, Doamne
Sanja Cristea Tiberian O raza molatica dulce de soare mi-aprinde-o suvita in parul carunt se lasa in iarba si frunze racoare si canta un greier cu glasul marunt Isi scutura cerul petalele rosii pe palmele mele, pe crestetul meu se-aud in departe cum canta cocosii cand eu dintre arbori Te strig,Dumnezeu Un clopot se sparge si bate-ntr-o dunga farame de noapte se-aduna-n livezi cu maini impletite in ruga mai lunga Te strig ,sfinte Doamne si-astept sa ma vezi Se-aprinde o candela-n cer pentru mine purtand peste frunze miresme de frig cu pleoapele-nchise,cu fata spre Tine eu stau printre arbori si tot Te mai strig Ajuta-ma,Doamne,iubeste-ma iara- atat sunt de mica si-atat mi-e de greu… cand noaptea se-ngana cu ziua de-afara Te-astept din lumina sa-mi vii ,Dumnezeu |
|
Fosta membra 9am.ro 239 mesaje Membru din: 24/03/2009 |
Postat pe: 4 Aprilie 2009, ora 09:27
Am cerut putere…
Si Domnul mi-a dat greutati ca sa ma faca puternic. Am cerut intelepciune… Si Domnul mi-a dat probleme de rezolvat. Am cerut prosperitate… Si Domnul mi-a dat minte si muschi pentru a lucra. Am cerut curaj… Si Domnul mi-a dat pericole de biruit. Am cerut dragoste… Si Domnul mi-a dat oameni necajiti ca sa-i ajut. Am cerut favoruri… Si Domnul mi-a dat ocazii. N-am primit nimic din ceea ce am dorit… Am primit tot ce aveam nevoie. |
|
Fosta membra 9am.ro 239 mesaje Membru din: 24/03/2009 |
Postat pe: 4 Aprilie 2009, ora 09:30
www.tanarcrestin.net/gandul_lui_joy.php
Gandul lui Joy Cand traiesc cu Oxigenul Tau sufletul meu Te respira! Cand stau in prezenta Ta eu devin tot mai mic, iar Tu tot mai mare! Cand privirea mea e indreptata spre cer... incercarile vietii imi par doar trepte ce ma duc mai aproape de Tine! Cand aud soapta Ta, inima mea se linisteste! Cand simt atingerea Ta totul in mine prinde viata! Cand ma las condus de Cuvantul Tau in mine Te gasesc tot mai mult! Gandurile lui Joy Scrisoare de dragoste... Sunt atat de fericita de cand ai intrat in viata mea... tot Universul meu s-a schimbat si Tu ai devenit Centrul meu, motivul pentru care eu exist. Ma simt atat de minunat cand mana mea o tii in a Ta si ne plimbam si ne povestim totul, si stam impreuna fara sa simtim cum orele trec, de parca timpul ar sta in loc pentru noi... Nu stiu cum reusesti, dar mereu ma faci sa ma simt mai bine atunci cand sunt trista sau suparata, totul dispare cand ma uit in ochii Tai si ma vad asa cum ma vezi Tu... Totul dispare si ramanem doar noi doi: TU si cu mine. Te iubesc, pentru ca esti langa mine, pentru ca vezi ce e mai bun in mine! Te iubesc pentru ca nu renunti, ci crezi mereu in mine! Te iubesc pentru ceea ce sunt cand suntem impreuna! Te iubesc pentru tot ce ai sacrificat pentru mine! Pur si simplu... Te iubesc! Adauga comentariu |
|
|
|

). Abia acum incep si eu (sa ma desprind de interpretarile seci din scoala si) sa (re)descopar poezia.
Dana P