Religia ar putea deveni materie opțională la examenul de Bacalaureat

Reprezentanții a 13 culte religioase din România au făcut o solicitare adresată ministrei Educației, Ligia Deca, prin care îi cer să introducă religia ca materie opțională la examenele de Bacalaureat.

Reprezentanții bisericilor susțin că religia nu ar trebui să fie discriminată în calitate de disciplină școlară, față de celelalte materii din trunchiul comun, care pot fi alese de absolvenți pentru examenul de Bacalaureat. Prin urmare, cultele religioase vor ca elevii claselor a XII-a să aibă posibilitatea de a alege să susțină examenul final la religie.

În școlile din România, religia este studiată o dată pe săptămână, până în clasele terminale. Aceasta este singura materie care a fost validată de majoritatea covârșitoare a părinților.


"Nediscriminarea Religiei în raport cu alte discipline școlare din trunchiul comun, prin includerea acesteia în lista disciplinelor școlare, la alegere, în cadrul examenului național de Bacalaureat pentru ca elevii care frecventează orele de religie să aibă posibilitatea de a-și valorifica și verifica competențele dobândite la această disciplină, una dintre puținele care se studiază pe tot parcursul învățământului preuniversitar și singura care a fost validată de majoritatea covârșitoare a părinților", se arată în solicitarea cultelor religioase.



Ce alte solicitări au mai avut cultele religioase

De asemenea, în solicitare, cultele religioase mai cer și eliminarea din proiectul Legii învățământului preuniversitar a „precizării referitoare la stabilirea unei perioade de înscriere la Religie sau de schimbare a opțiunii, care poate crea confuzie și noi presiuni asupra elevilor, în vederea retragerii de la ora de Religie”.

Totodată, cultele au solicitat ca în proiectul Legii învățământului să nu mai fie definită diversitatea, iar profesorii să nu mai fie obligați să o promoveze, iar sintagma „orientare sexuală” să fie ștearsă complet din document.

Pe lângă cultele religioase din România, documentul a mai fost semnat și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, Înaltpreasfințutul Părinte Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București – Biserica Romano-Catolică, Preafericitul Părinte Cardinal Lucian – Biserica Unită cu Roma, Rego-Catolică, Preasfințitul Episcop Datev Hagopian – Arhiepiscopia Bisericii Armene din România, Episcopl Bela Kato al Bisericii Reformate din România, Episcopul Reinhart Guib – Biserica Evanghelică C.A. din România, Episcopul Dezso Zoltan Aorjani al Bisericii Evanghelice Lutherane din România, Episcopul Istvan Kovacs al Bisericii Unitariere Maghiare, Viorel Iugam, președintele Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România, Cornel Haureș – președintele Bisericii Creștine după Evanghelie din România, Pastorul Ioan Filip – președintele Bisericii lui Dumnezeu Apostolice din România – Cultul Creștin Penticostal, Aurel Neamțu – președintele Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea și Mulfiul Iusuf Muurat – Șeful Comunității Musulmane din România.