E criză energetică, dar România stă cu lacătul pe 3 hidrocentrale noi

Construcția centralelor din Defileul Jiului a început în 2004, cu un an înainte ca zona să devină arie protejată. Lucrările au fost trase înapoi ba de insolvența Hidroelectrica, ba de procese deschise de organizații de mediu.

În 2017, acestea au fost blocate de insolvență, iar de atunci șantierele au fost abandonate, chiar dacă hidrocentralele erau într-o fază avansată de execuție. Acest lucru înseamnă că 150 de milioane de euro riscă să se ducă pe apa sâmbetei.


„Cea de la Dumitra e într-un stadiu fizic de 98%. Este atât de simplu. Aproape că apeşi butonul şi o pui în funcţiune”, a declarat Constantin Bobaru, primar Bumbești-Jiu, pentru Observator.


În vară, parlamentarii au dat o lege prin care sunt permise lucrările chiar și într-o arie protejată, însă, la sesizarea USR, Curtea Constituțională a României a constatat că legea nu este bună.


„De ce nu finalizează alte două hidrocentrale, 7 kilometri mai jos de pe Defileu: Valea Sadului şi Curtişoara, care sunt 55, respectiv 65% şi care au o capacitate de producere mult mai mare şi nu sunt în arii protejate”, spunea atunci Radu Miruță, deputat USR.

„Avem nevoie de aceste hidrocentrale. Sunt bani ai României care au fost investiţi în aceste hidrocentrale. Avem în momentul de faţă cel puţin 11 care sunt asumate prin a fi repuse în funcţiune. Avem nevoie de energie. Energia este o cerinţă strategică pentru noi şi Uniunea Europeană”, a subliniat Nicolae Ciucă, premierul țării.

„Sper ca, în cursul anului viitor, aceste hidrocentrale să poată funcţiona şi să poată produce energie ieftină şi, mai ales, curată”, a declarat Claudiu Manta, deputat PSD.

Activiștii de mediu nu sunt de acord

Proiectul constă în devierea Jiului printr-un tunel, prin munte, astfel încât apa să ajungă în cele două hidrocentrale care, susțin cei de la Hidroelectrica, ar fi aprins lumina în 200.000 de case. Pe de altă parte, activiștii de mediu nu sunt de acord și spun că debitul râului nu este atât de mare așa încât investiția să fie și rentabilă.


„Sfidează chiar cetăţeanul român. Dacă ne apucăm să realizăm proiecte care sunt foarte scumpe şi care produc energie foarte puţină înseamnă că creşte costul energiei”, a transmis Cărălina Rădulescu, avocat Banckwatch.


Hidrocentralele asigură un sfert din producția de energie a României, iar costurile sunt cele mai mici. În aria de protejare a fost ridicată o hidrocentrală și pe râul Mureș, istorie care se repetă și acolo.