24 februarie, 25 de ani de la moartea marelui violonist Ion Voicu

În 1938 a fost admis la Academia Regală de Muzică şi a absolvit cei şapte ani de studiu ai instituţiei în doar doi ani, ca elev al renumitului profesor George Enacovici, potrivit site-ului ''Ion Voicu International Foundation'', www.ionvoicu.org.

A absolvit Academia Regală de Muzică în 1940, când a debutat la Orchestra Naţională Radio, devenind ulterior solist al acestui ansamblu. Un an mai târziu, în 1941, a debutat pe scena Ateneului Român. La unul dintre numeroasele sale concerte l-a remarcat George Enescu. Acesta i-a oferit lui Ion Voicu câteva lecţii.

În 1946, Yehudi Menuhin a organizat la Bucureşti un concurs muzical, iar Ion Voicu a obţinut Premiul Naţional ''Enescu - Menuhin'', ceea ce l-a propulsat spre Elveţia. Mai târziu, în 1950, a devenit solist al Orchestrei Filarmonicii bucureştene, iar în 1955, a plecat să aprofundeze studiile muzicale la Conservatorul ''Piotr Ilici Ceaikovski'' din Moscova, unde a studiat timp de doi ani cu Abram Iampolski şi David Oistrach.

Ministerul Culturii i-a pus la dispoziție un instrument de excepție

A devenit solist al filarmonicii bucureştene din 1949 şi a efectuat numeroase turnee cu această orchestră. În 1963 a debutat în Anglia. A înfiinţat ''Orchestra de Cameră Bucureşti", în 1969, şi a condus Filarmonica din Bucureşti în perioada 1972-1982. Începând din 1989, a fost profesor.

Uriaşul potenţial şi ascensiunea violonistului Ion Voicu au convins conducerea de atunci a Ministerului Culturii să achiziţioneze şi să-i pună la dispoziţie un instrument de excepţie, din 1956, Ion Voicu devenind primul român care deţinea o vioară Stradivarius, la care a cântat până în 1986, când a încredinţat-o Filarmonicii ''George Enescu''.

Vioara Stradivarius a rămas în posesia familiei sale până în 2007

În cei 55 de ani de carieră, a susţinut mii de concerte în întreaga lume - La Paris, New York, Londra, Roma, Viena, Tokyo, Berlin, Stockholm etc. Turneele sale anuale i-au adus aprecieri entuziaste din partea criticilor muzicali în presa ţărilor în care Ion Voicu avea concerte.

În 1990, Ion Voicu a recuperat vioara Stradivarius, aceasta rămânând în posesia familiei sale până în 2007. Ulterior vioara a fost restituită Ministerului Culturii, iar apoi a fost încredinţată violonistului Alexandru Tomescu.

În decembrie 1996, Ion Voicu a susţinut un master-class la Conservatorul din Paris, ultimul dintr-o serie de cursuri pe care le-a ţinut la Salzburg, Nisa, Lausanne, Sorrento etc.

În septembrie 1995, a înfiinţat fundaţia ''Ion Voicu International Foundation''. De asemenea, a fost membru al Fundaţiei ''Henryk Szering'' şi al Consiliului UNICEF. Maestrul Ion Voicu a murit la 24 februarie 1997. AGERPRES.