În rândurile următoare afli de ce apare epistaxisul, cum îl recunoști, ce poți face imediat și când este momentul să mergi la medic.


Înțelege de ce apare sângerarea nazală

Interiorul nasului este acoperit de o mucoasă bogată în vase mici de sânge, situate foarte aproape de suprafață. Aceste vase se pot rupe ușor.

Cele mai frecvente cauze locale includ:



  • aerul uscat din încăperi încălzite sau climatizate;

  • răcelile și inflamațiile nazale;

  • suflatul energic al nasului;

  • traumatismele minore (de exemplu, lovirea sau scobitul în nas);

  • utilizarea prelungită a spray-urilor nazale decongestionante.


La copii, scobitul în nas rămâne una dintre cauzele principale. La adulți, tensiunea arterială crescută și tratamentele anticoagulante (medicamente care subțiază sângele) pot favoriza sângerarea.

Mai rar, epistaxisul apare în cadrul unor tulburări de coagulare, afecțiuni hepatice sau formațiuni la nivelul cavității nazale. Dacă episoadele se repetă frecvent și apar dintr-o singură nară, ai nevoie de un consult ORL pentru clarificarea cauzei.

Dacă sângerarea este abundentă și persistentă, medicul poate apela la tamponament nazal sau la proceduri mai avansate. În situații selecționate, echipa de radiologie intervențională la Memorial România poate efectua embolizare – o tehnică minim invazivă care blochează vasul responsabil de sângerare, fără operație clasică.


Recunoaște tipul de epistaxis

Există două forme principale.



  • Epistaxisul anterior este cel mai des întâlnit. Sângele curge vizibil dintr-o nară sau din ambele. De obicei, provine din partea din față a septului nazal (peretele care separă nările). Acest tip răspunde bine la măsurile simple de prim ajutor.

  • Epistaxisul posterior este mai rar, dar poate fi mai greu de controlat. Sângele se scurge spre gât și îl poți înghiți fără să vezi o cantitate mare la exterior. Poți simți gust metalic, greață sau senzație de sufocare. Această formă necesită evaluare medicală rapidă.


Dacă apar amețeală, slăbiciune sau dificultăți de respirație, tratează situația ca pe o urgență.


Aplică în mod corect măsurile de prim ajutor

Atunci când începe sângerarea, acționează calm și urmează acești pași:



  • Așază-te pe un scaun și apleacă ușor capul în față. Nu te întinde și nu duce capul pe spate.

  • Prinde partea moale a nasului, imediat sub os, între degetul mare și arătător.

  • Menține presiunea constantă 10–15 minute, fără să verifici între timp dacă s-a oprit.

  • Aplică o compresă rece sau gheață învelită într-un prosop pe nas și pe obraji.


Dacă după 15–20 de minute de compresie corectă sângerarea continuă, solicită ajutor medical.

Nu introduce șervețele adânc în nas și nu sufla nasul imediat după oprirea sângerării. În următoarele 24 de ore evită efortul intens, băile fierbinți și consumul de alcool.


Află când este nevoie de medic

Mergi la camera de gardă sau solicită ajutor specializat dacă:



  • sângerarea nu se oprește după 20 de minute;

  • pierzi o cantitate mare de sânge;

  • apar amețeală intensă, leșin sau dificultăți de respirație;

  • ai suferit un traumatism la nivelul capului;

  • iei tratament anticoagulant.


De asemenea, programează un consult dacă epistaxisul apare frecvent, fără o cauză evidentă. Medicul ORL va examina interiorul nasului și poate recomanda analize de sânge pentru a verifica coagularea.

În unele cazuri, medicul realizează cauterizarea vasului care sângerează. Procedura se face cu anestezie locală și presupune „sigilarea” vasului cu o substanță specială sau prin aplicarea unui curent electric controlat.


Ai grijă la epistaxisul la copii

La copii, episoadele sunt frecvente și, de cele mai multe ori, benigne. Mucoasa nazală este mai sensibilă, iar obiceiul de a introduce degetele în nas produce mici leziuni.

Dacă sângerarea apare ocazional și se oprește rapid, aplică aceleași măsuri de compresie. Învață copilul să nu își sufle nasul cu forță și să evite traumatizarea mucoasei.

Solicită evaluare pediatrică dacă episoadele devin frecvente, dacă apar vânătăi inexplicabile sau dacă sângerarea durează peste 15–20 de minute.


Recomandări pentru prevenție

Pentru a reduce riscul de recurență:



  • menține aerul din locuință umidificat, mai ales iarna;

  • hidratează-te corespunzător;

  • aplică, la recomandarea medicului, unguente sau spray-uri saline pentru hidratarea mucoasei;

  • controlează tensiunea arterială;

  • respectă indicațiile privind tratamentul anticoagulant.


Evită automedicația și nu întrerupe tratamentele prescrise fără acord medical.

Epistaxisul este frecvent și, în majoritatea situațiilor, îl poți gestiona corect acasă. Totuși, episoadele repetate sau severe cer o evaluare atentă. Acționează la timp și cere sprijin specializat atunci când situația o impune.

Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!