Președintele român Klaus Iohannis începe luni vizita oficială în Japonia

„Consolidarea rolului României în spaţiul indo-pacific este un obiectiv important al politicii externe a României, având în vedere reaşezările geopolitice globale, dar şi interesul de a consolida dialogul politic, relaţiile economice şi cele investiţionale, cu accent pe domenii de vârf.

Totodată, România, ca stat membru al Uniunii Europene, acţionează în baza şi pentru valorificarea Strategiei UE pentru Cooperare în Indo-Pacific, adoptate în 2021, aducând o contribuţie solidă la implementarea acesteia”, a transmis Administraţia Prezidenţială.


Sursa citată a menționat că șeful de stat român va vizita Japonia, în perioada 6-8 martie, și va avea întrevederi cu Majestatea Sa Nruhito, împătarul Japoniei, cu premierul Fumio Kishida, cât și cu președinții celor două Camere ale Dietei Naționale a Japoniei.

Primul moment al vizitei a avut loc luni, la ora 07:00, ora României, când Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele. Camerei Consilierilor, Hidehisa Otsuji şi apoi cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Hiroyuki Hosoda.

La ora 11:10 a avut loc întâlnirea cu prim-ministrul nipon, Fumio Kishida, la sediul Guvernului Japoniei.Cu această ocazie vor avea loc convorbiri oficiale, semnarea Declaraţiei Comune de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia, declaraţii de presă comune şi un dineu de lucru. Vizita oficială în Japonia va include şi o deplasare la Kyoto, pentru întrevederi la nivelul autorităţilor locale.


„Principalul obiectiv şi eveniment al acestei vizite este ridicarea relaţiei bilaterale la nivel de Parteneriat Strategic, prin semnarea de către Preşedintele României şi Prim-ministrul Japoniei a Declaraţiei Comune de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România şi Japonia.

Semnarea documentului încheie astfel un amplu proces de consultări şi negocieri, la cinci ani de la adoptarea deciziei de lansare a acestui Parteneriat Strategic, în cadrul dialogului dintre Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi regretatul premier Shinzō Abe, de la Bucureşti. Acesta este al doilea parteneriat strategic încheiat cu un stat asiatic, după cel cu Coreea de Sud”, a mai transmis Administraţia Prezidenţială.


Primirea de către Majestatea Sa Naruhito, Împăratul Japoniei, şi Majestatea Sa Masako, Împărăteasa Japoniei este programată marţi, la ora 9:30, la Palatul Imperial.


Ce va marca instituirea acestui parteneriat

Conform instituției, instituirea Parteneriatului Strategic cu Japonia va marca avansarea cooperării româno-japoneze la cel mai înalt nivel și trecerea la o etapă superioară de valorificare a potenţialului bilateral, în baza valorilor şi a principiilor împărtăşite de cele două ţări, pe trei dimensiuni cheie: politica externă şi dialogul pe teme de securitate, cooperarea economică şi în domeniul asistenţei pentru dezvoltare, respectiv cooperarea în domeniile culturii, ştiinţei şi tehnologiei, inovării, cercetării şi dezvoltării.


„Stabilirea Parteneriatului Strategic are loc în contextul unei dinamici accelerate în dialogul bilateral dintre cele două state în ultimii ani, atât în plan politico-diplomatic, cât şi pe palier sectorial, pe fondul caracterului special al acestei relaţii, construite pe parcursul a peste un secol”, mai arată sursa citatră.

Obiectivele României

Obiectivele țării noastre pe această relație se raportează la statutul Japoniei de economie majoră și inovativă a lumii și unul dintre principalii investitori la nivel global, cât și în România, Japonia fiind cel mai mare investitor asiatic în teritoriul nostru.


„Astfel, cele 397 de societăţi comerciale cu capital japonez în ţara noastră generează în prezent peste 40.000 de locuri de muncă, iar potenţialul de creştere este semnificativ, inclusiv în domeniile cu cel mai înalt nivel de inovaţie, precum dezvoltarea tehnologiei de tip SMR (reactoare modulare mici) în România, împreună cu SUA, producerea şi distribuţia de hidrogen verde, producţia de optică de mare putere, infrastructură de ultimă generaţie, precum Podul de la Brăila - proiect cu inginerie de vârf, sau finalizarea magistralei M6 a metroului din Bucureşti”, mai arată Administraţia Prezidenţială.


Așadar, din această perspectivă, vizita lui Klaus Iohannis va avea o puternică dimensiune economică şi de strângere a relaţiilor de investiţii şi a cooperării în materie de inovaţie tehnologică, în plus faţă de dimensiunea politică şi de cea a consolidării schimburilor culturale şi a relaţiilor interumane.

Totodată, cu prilejul vizitei va fi semnat un Memorandum între Ministerul Finanţelor, Eximbank România şi Banca Japoniei pentru Cooperare (JBIC), precum şi un Memorandum de Înţelegere între ELI-NP Măgurele, compania japoneză Okamoto Optics şi Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universităţii Osaka.


„Amplificarea dialogului şi a cooperării dintre România şi Japonia cu precădere pe dimensiunea strategică a securităţii a fost generată şi de invazia Federaţiei Ruse în Ucraina. România este interesată de o implicare activă a Japoniei în vecinătatea sa imediată şi în regiunea euroatlantică, având în vedere postura Japoniei de actor global de prim rang”, a mai precizat Administraţia Prezidenţială.