Dotările avioanelor NATO care monitorizează ce se petrece în Ucraina de pe teritoriul României

Cele mai multe informaţii sunt culese de aeronavele de tip Boeing E-3 Sentry, cunoscute și sub numele de AWACS. Le putem depista pe cer după așa-zisa pălărie, în realitate aceasta fiind un radar care asigură managementul bătăliei pe o rază de aproape 400 de kilometri. Așadar, avionul poate zbura legal pe teritoriul României, dar culege date până înspre teritoriile ucrainene.

A doua aeronavă prezentă este E-8C, un avion de tip Boeing 707 dotat cu o antenă lungă de aproximativ șapte metri. La bordul acestuia există un radar performant și un echipament informatic ce poate culege detalii în timp real atât despre forțele marine, cât și despre cele terestre. Antena detectează tot ce se întâmplă pe un unghi de 120 de grade și acoperă ținte pe o suprafață de 50.000 de kilometri pătrați.

De asemenea, deasupra României mai zboară și P8 Poseidon, care poate cartografia o zonă de radar de aproape 10.000 de metri pătrați. El este dotat inclusiv cu sisteme defensive. Astfel de aeronave se ridică aproape zilnic de la sol, cu rolul de a supraveghea spațiul aerian românesc și nu numai.


Cum ar putea ajunge NATO să intre în conflict direct cu Rusia dacă războiul din Ucraina va degenera

Cea mai mare provocare pentru NATO în acest război a fost cum să întărească apărarea Ucrainei fără să se implice atât de mult încât să ajungă în conflict direct cu Rusia. BBC a propus trei scenarii care ar putea avea loc în țara atacată în perioada următoare și care ar putea obliga NATO să intervină în luptă.

  • O rachetă anti-navă furnizată de NATO este lansată de trupele ucrainene din Odesa și lovește și scufundă o navă militară rusească din Marea Neagră. În jur de 100 de marinari și zeci de pușcași marini mor. Un număr atăt de mare de victime într-un singur incident ar fi fără precedent pentru Rusia și ar pune presiune pe Putin să răspundă într-un fel;

  • O rachetă strategică rusească distruge un convoi cu ajutoare militare pentru Ucraina care trece granița cu Polonia sau Slovacia. Dacă, în urma bombardamentului, sunt și victime de partea cealaltă a graniței, pe teritoriul unui stat membru NATO, ar putea fi declanșat Articolul 5 al constituției NATO ceea ce va chema toată alianța în apărarea țării care a fost atacată;

  • În mijlocul luptelor crâncene din regiunea Donbas, o explozie de mare proporții are loc într-o zonă industrială care provoacă eliberarea în aer a unor gaze toxice. Acest lucru a avut deja loc, dar nu au fost raportate victime. Dacă incidentul ar provoca multe victime, precum atacul cu arme chimice din Ghouta, Siria, și trupele ruse ar fi de vină, NATO ar fi obligată să răspundă.

    • Pe de altă parte, este foarte posibil ca niciunul dintre aceste scenarii să se materializeze. Însă, în timp ce națiunile occidentale s-au coordonat ca niciodată pentru a reacționa împotriva invaziei trupelor ruse, acțiunile lor ar fi de natură reactivă și nu ar avea un plan pe termen lung pentru a gestiona situația din Ucraina, scrie BBC.


    „Întrebarea strategică mai importantă este dacă guvernul nostru este angajat într-o gestionare a crizei sau are o strategie adevărată”, a spus un ofițer militar britanic cu experiență, adăugând că o strategie ar necesita planificarea până la final a răspunsului Occidentului la războiul declanșat de Rusia.

    „Ceea ce încercăm să facem aici este să oferim Ucrainei tot ajutorul pe care îl putem da fără să începem al Treilea Război Mondial”, a explicat militarul britanic. „Problema e că Putin e un jucător de Poker mai bun decât noi”.


    Citește și: BBC: Cum s-ar putea sfârși războiul din Ucraina? 5 scenarii