Putin vrea să înfometeze Ucraina, așa cum a făcut Stalin în 1930, susține Politico

Spre deosebire de alte crize de acest gen din istorie, Holodomor a fost cauzată de dorința dictatorului Stalin de a înlocui micile ferme ale Ucrainei cu colectivități de stat, cât și să pedepsească ucrainenii care aveau spirit de independență, ce reprezentau o amenințare la adresa puterii sale totalitare.

„Foametea din Ucraina a fost un caz clar de foamete provocată de om”, explică Alex de Waal, director executiv al World Peace Foundation de la Universitatea Tufts și autor al cărții „Mass Starvation: The History and Future of Famine”. El o descrie ca fiind „un hibrid... al unui colaps de politici social-economice puternice și care vizează o anumită populație pentru represiune sau pedeapsă”.

În 1929, ca parte a planului său de a crea rapid o economie total comunistă, Stalin a impus colectivizarea, care a înlocuit fermele deținute și administrate individual cu mari colective de stat. Micii fermieri ai Ucrainei, în mare parte de subzistență, au opus rezistență ideii de a renunțe la pământ și la mijloacele de existență.

Ca răspuns, regimul sovietic i-a luat în derâdere, numindu-i „kulaci” (n.r. țărani înstăriți, care în ideologia sovietică erau considerați dușmani ai statului). Oficialii sovietici i-au alungat pe aceștia cu forța din fermele lor, iar poliția secretă a lui Stalin a făcut planuri de a deporta 50.000 de familii de fermieri ucraineni în Siberia, scrie istoricul Anne Applebaum în cartea sa „Red Famine: Stalin's War on Ukraine”.


„Stalin pare să fi fost motivat de obiectivul de a transforma națiunea ucraineană în ideea sa de națiune modernă, proletără, socialistă, chiar dacă aceasta a implicat distrugerea fizică a unor secțiuni largi ale populației sale”, spune Trevor Erlacher, istoric și autor specializat în Ucraina modernă și consilier academic la Centrul de Studii Ruse, Est-Europene și Eurasiatice al Universității din Pittsburgh.


Colectivizarea în Ucraina nu a mers prea bine. Până în toamna anului 1932 – în jurul perioadei în care soția lui Stalin, Nadejda Sergheevna Alliluyeva, care s-a opus politicii sale de colectivizare, s-a sinucis – a devenit evident că recolta de cereale a Ucrainei avea să rateze obiectivul planificatorilor sovietici cu 60 la sută.

S-ar putea să fi fost încă suficientă hrană pentru ca țăranii ucraineni să se descurce, dar, după cum scrie Applebaum, Stalin a ordonat apoi confiscarea puținului lor ca pedeapsă pentru nerespectarea cotelor, potrivit history.com.


Rusia folosește foametea ca armă în Ucraina

„Singura interpretare este că rușii vor să creeze foamete și să se folosească de ea ca metodă de agresiune”, a spus comisarul UE pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, pe 23 martie.

„Este o metodă similară celei folosite în anii 1930 de către regimul sovietic împotriva poporului ucrainean”, a adăugat el.


Aceasta este o amenințate pe termen lung pentru piețele europene și pentru întreaga lume. Unele dintre cele mai sărace țări din Africa și Orientul Mijlociu se confruntă cu propriile lor potențiale crize de foamete în lunile și anii următori, dacă importurile vitale din Ucraina se epuizează.

De regulă, aprilie este luna în care fermierii ucraineni încep să semene porumbul și floarea soarelui, pe care le vor recolta vara. Șansele de succes în acest sezon sunt mici, din lipsa de materiale agricole cheie, de la combustibil și îngrășăminte până la semințe.

Există, de asemenea, o criză tot mai mare de muncitori, deoarece un număr mare de fermieri s-au alăturat armatei. Rusia, a scris Leșcenko, încearcă să creeze foamete în masă, așa cum a făcut Stalin în anii 1930.


„Multe țări și companii internaționale și-au unit forțele pentru a furniza Ucrainei hrană și pentru a preveni foametea în Ucraina, pe care pentru a doua oară Rusia încearcă să o provoace”, e de părere acesta.


Politico notează că sunt indicii care arată că Ucraina poate evita un nou Holodomor, căci armata sa a ripostat dur împotriva rivalilor, iar sectorul său agricol face același lucru. Ucraina și-a creat stocuri strategice de alimente, inclusiv grâu pentru un an.

Deoarece exportă atât de multă hrană, produce mai mult decât consumă pe plan intern. În pofida conflictului armat, semănăturile de primăvară au început în 20 de regiuni din Ucraina.

Însă, nimic nu este cert. Nu se știe dacă stocurile vor supraviețui și dacă culturile vor fi recoltate, în condițiile în care războiul se prelungește. De asemenea, angajații străini se confruntă cu riscuri uriașe.

Cel mai probabil, va dura câțiva ani pentru ca sectorul agricol al țării să își revină după invazie, în special în cazul în care capacitatea sa de a face comerț rămâne compromisă.

Citește și: UE vrea să contracareze Rusia prin „diplomație alimentară” în Africa de Nord și Balcani