Caderea de gheata Khumbu, de pe partea sudica a celui mai inalt masiv din lume, i-a rapit lui Alex un mare succes in proiectul sau de escaladare a tuturor optmiarilor, fara oxigen suplimentar.
Care a fost marea problema pe Everest?
Pe lungimea acestei caderi de gheata (n.r. - intinsa pe 11 km) sunt o gramada de crevase si de seracuri (n.r. - turnuri de gheata intr-un echilibru instabil). Din cauza incalzirii globale a fost mult mai cald decat de obicei si seracurile se prabuseau fara sa urmeze nici un tipar. Puteau sa se prabuseaca la 3 noaptea, la 5 dimineata, in miezul zilei, nu aveai o marja de relativa siguranta.
Problema a fost si cu avalansele, la fel de imprevizibile. In general, urmeaza si ele niste tipare. Mi s-a parut un fel de ruleta ruseasca, un risc pe care nu puteam sa-l administrez la un grad cat de cat rezonabil. Ar fi trebuit sa trec de zece ori caderea de gheata pana sa termin expeditia. Un serpas a murit la aproape o saptamana dupa ce am plecat, chiar pe caderea de gheata. A fost luat de avalansa si aruncat intr-o crevasa.
Au fost incidente?
Prima oara (n.r. - cand a traversat caderea de gheata) am cazut intr-o crevasa. Erau niste serpasi care veneau de sus, iar eu m-am dat in lateral o jumatate de metru, sa le las loc sa treaca. Printre seracuri, printre crevase, spatiul este foarte ingust. S-a spart un pod de gheata cu mine. Nu eram legat in coarda. Crevasa era foarte adanca, dar norocul meu a fost ca era si foarte ingusta si am ramas prins acolo, cu o mana deasupra. M-au prins serpasii de mana si m-au ridicat. M-am julit putin cu coltarul la un picior si m-am lovit un pic la cap. In plus, auzeam gheata paraind in jurul meu. Nu mi-a fost asa frica in viata mea.
Care a fost marea problema pe Everest?
Pe lungimea acestei caderi de gheata (n.r. - intinsa pe 11 km) sunt o gramada de crevase si de seracuri (n.r. - turnuri de gheata intr-un echilibru instabil). Din cauza incalzirii globale a fost mult mai cald decat de obicei si seracurile se prabuseau fara sa urmeze nici un tipar. Puteau sa se prabuseaca la 3 noaptea, la 5 dimineata, in miezul zilei, nu aveai o marja de relativa siguranta.
Problema a fost si cu avalansele, la fel de imprevizibile. In general, urmeaza si ele niste tipare. Mi s-a parut un fel de ruleta ruseasca, un risc pe care nu puteam sa-l administrez la un grad cat de cat rezonabil. Ar fi trebuit sa trec de zece ori caderea de gheata pana sa termin expeditia. Un serpas a murit la aproape o saptamana dupa ce am plecat, chiar pe caderea de gheata. A fost luat de avalansa si aruncat intr-o crevasa.
Au fost incidente?
Prima oara (n.r. - cand a traversat caderea de gheata) am cazut intr-o crevasa. Erau niste serpasi care veneau de sus, iar eu m-am dat in lateral o jumatate de metru, sa le las loc sa treaca. Printre seracuri, printre crevase, spatiul este foarte ingust. S-a spart un pod de gheata cu mine. Nu eram legat in coarda. Crevasa era foarte adanca, dar norocul meu a fost ca era si foarte ingusta si am ramas prins acolo, cu o mana deasupra. M-au prins serpasii de mana si m-au ridicat. M-am julit putin cu coltarul la un picior si m-am lovit un pic la cap. In plus, auzeam gheata paraind in jurul meu. Nu mi-a fost asa frica in viata mea.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Alex Gavan, alungat de pe Everest de incalzirea globala.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Alex Gavan, alungat de pe Everest de incalzirea globala.