Scriitorul se supune unui adevarat interogatoriu datorita relatiei sale cu Felice Bauer, femeia cu care a fost de doua ori logodit, din 1912 pana in 1917, fara sa ajunga insa la casatorie.
"9 martie 1914:
De cand cu F., sunt pierdut. (...)
Acum n-o voi uita pe F.; deci, n-am sa ma insor. E asta insa un lucru absolut sigur? Da, aici pot avea propria mea parere; peste putin timp fac treizeci si unu de ani, o cunosc pe F. de aproape doi ani, asadar trebuie sa-mi fi format deja o privire de ansamblu.
In plus, felul in care traiesc acum este totusi de asa natura, incat n-as putea s-o uit, chiar daca F. n-ar avea o asemenea importanta in ceea ce ma priveste. Odata ajuns intr-un loc, raman intepenit acolo, supunandu-ma orbeste modului meu de viata monoton, uniform, comod si lipsit de independenta. (...) In fine, mai si imbatranesc, iar atunci schimbarile devin din ce in ce mai dificile.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Fragmente de jurnal: Kafka: 'Sunt pierdut'.