TheUncoolHunter este, dupa cum ii spune si numele, un vinator de lucruri deloc cool. In urma cu doar citeva zile, fotografia Cleopatrei Stratan aparea la index, printre Tigroaicele Orientului, un grup de cintarete-dansatoare din Peru si alte citeva personaje similare. Articolul respectiv este ilustrat cu o imagine a copilului-vedeta imbracata ca o doamna din anii ‘40-’50 si cu atitudinea unei femei care stie foarte bine ce vrea de la viata: publicitate. Si asta, la patru ani.

Portretul tinerei interprete a piesei "Ghita" ("Little George", cum a fost tradus in engleza) scoate in evidenta strategiile de marketing prin care fetita a fost promovata. Transformata intr-o papusa cu look de anii ’70, Cleopatra este, de fapt, un proiect. Chiar daca pretextul sub care a invadat radioul, televiziunea si YouTube-ul este raportul talent-virsta, ea poate fi foarte usor considerata un obiect publicitar. Ca un manechin care prezinta moda, fetita defileaza in videoclipul piesei care a consacrat-o intr-o postura ambigua: fetita transformata in femeie, care impresioneaza prin inocenta si ingenuitatea ei. Muzica ei a prins la public, pentru ca face apel la o latura emotionala a ascultatorului: la fel ca imaginile dragute pe care le primim cu totii pe e-mail, Cleopatra este doar un exemplu despre cum se poate fructifica acel "cute factor".