Nicolae Haralambie, in varsta de 79 de ani, a sustinut, in plangerea inaintata la CEDO, ca a continuat sa fie afectat de consecintele persecutarii din timpul regimului comunist, arata NewsIn.
Astfel, dupa ce nu i s-a dat dreptate de catre judecatori, cand a cerut retrocedarea unor terenuri agricole confiscate in timpul regimului comunist, reclamantul a cerut, in 2003, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii(CNSAS) sa ii spuna daca a avut dosar la Securitate inainte de 1989 si daca a fost supus unor masuri de supraveghere.
Pe 28 martie 2003, Haralambie a primit de la CNSAS raspuns ca intr-adevar a existat un dosar pe numele sau, dar ca acesta se afla in custodia Serviciului Roman de Informatii.
Doi ani mai tarziu, pe 19 octombrie 2005, dosarul a ajuns la CNSAS, iar abia in anul 2008 Consiliul a invitat solicitantul sa vina si sa-si consulte dosarul, ceea ce a si facut pe 23 iunie 2008. Nicolae Haralambie a primit si o copie a dosarului, pe care erau trecute adnotarile "deschis pe 12 apilie 1983" si "dosarul a fost microfilmat la 23 iulie 1996". O nota din dosar a indicat faptul ca Haralambie ar fi comentat nefavorabil asupra politicii si asupra situatiei economice din timpul regimului comunistm, iar incepand cu anul 1979 a fost pus sub observatie, iar corespondeta i-ar fi fost monitorizata.
Curtea a concluzionat ca dosarul lui Haralambie era disponibil incepand cu anul 1996, sub forma de microfilme, si a fost in posesia CNSAS din octombrie 2005. Astfel, CEDO a considerat ca nu a existat justificare nici pentru volumul mare de dosare transferate, nici pentru intarzierea de sase ani a unui raspuns la cererea sa de a avea acces la dosar.
De asemenea, CEDO a hotarat ca decizia de a i se respinge de catre instantele judecatoresti retrocedarea terenurilor aflate in litigiu, fara o examinare pe fond a cauzei, a adus atingeri dreptului de acces la justitie.
Avand in vedere aceste incalcari ale drepturilor reclamantului, Curtea a condamnat statul roman la plata a 6000 de euro drept daune catre cetateanul roman.
Astfel, dupa ce nu i s-a dat dreptate de catre judecatori, cand a cerut retrocedarea unor terenuri agricole confiscate in timpul regimului comunist, reclamantul a cerut, in 2003, Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii(CNSAS) sa ii spuna daca a avut dosar la Securitate inainte de 1989 si daca a fost supus unor masuri de supraveghere.
Pe 28 martie 2003, Haralambie a primit de la CNSAS raspuns ca intr-adevar a existat un dosar pe numele sau, dar ca acesta se afla in custodia Serviciului Roman de Informatii.
Doi ani mai tarziu, pe 19 octombrie 2005, dosarul a ajuns la CNSAS, iar abia in anul 2008 Consiliul a invitat solicitantul sa vina si sa-si consulte dosarul, ceea ce a si facut pe 23 iunie 2008. Nicolae Haralambie a primit si o copie a dosarului, pe care erau trecute adnotarile "deschis pe 12 apilie 1983" si "dosarul a fost microfilmat la 23 iulie 1996". O nota din dosar a indicat faptul ca Haralambie ar fi comentat nefavorabil asupra politicii si asupra situatiei economice din timpul regimului comunistm, iar incepand cu anul 1979 a fost pus sub observatie, iar corespondeta i-ar fi fost monitorizata.
Curtea a concluzionat ca dosarul lui Haralambie era disponibil incepand cu anul 1996, sub forma de microfilme, si a fost in posesia CNSAS din octombrie 2005. Astfel, CEDO a considerat ca nu a existat justificare nici pentru volumul mare de dosare transferate, nici pentru intarzierea de sase ani a unui raspuns la cererea sa de a avea acces la dosar.
De asemenea, CEDO a hotarat ca decizia de a i se respinge de catre instantele judecatoresti retrocedarea terenurilor aflate in litigiu, fara o examinare pe fond a cauzei, a adus atingeri dreptului de acces la justitie.
Avand in vedere aceste incalcari ale drepturilor reclamantului, Curtea a condamnat statul roman la plata a 6000 de euro drept daune catre cetateanul roman.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Statul roman, amendat cu 6.000 de euro pentru ca a intarziat accesul unei persoane la dosarul de la Securitate.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Statul roman, amendat cu 6.000 de euro pentru ca a intarziat accesul unei persoane la dosarul de la Securitate.