Mai exact, de zona din spatele esplanadei Teatrului Luceafarul, pana la cea paralela cu strada Sfantul Lazar. Dupa indepartarea constructiilor din epoca moderna, la o adancime mai mare, s-au descoperit urme ale unui turn de aparare care in exterior era intarit cu tepuse din lemn. Astfel, ne-am dat seama ca toata zona lacului domnesc era fortificata, reprezenta panza exterioara de ziduri. Turnul cred ca a fost construit la mijlocul secolului al XVII-lea. Are niste fundatii foarte ciudate, interiorul era gol si nu avea podea. S-a folosit o zidarie foarte solida. Sunt ziduri si de trei metri latime.
Multe dintre ziduri sunt intarite la baza fundatiei tot cu zidarie", a precizat dr. Stela Cheptea, coordonatorul echipei de arhelogi de pe santierele complexului Palas. Aceasta a adaugat ca tepusele, in numar de 30, sunt asezate la o distanta de aproximativ 20 de centimetri intre ele, fiecare avand un diametru de 10-12 centimetri. Acestea sunt pozitionate cam la 80-100 de centimetri in afara pamantului, "cam pana la genunchiul calului".
Multe dintre ziduri sunt intarite la baza fundatiei tot cu zidarie", a precizat dr. Stela Cheptea, coordonatorul echipei de arhelogi de pe santierele complexului Palas. Aceasta a adaugat ca tepusele, in numar de 30, sunt asezate la o distanta de aproximativ 20 de centimetri intre ele, fiecare avand un diametru de 10-12 centimetri. Acestea sunt pozitionate cam la 80-100 de centimetri in afara pamantului, "cam pana la genunchiul calului".
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Cetatea Iasilor, scoasa la lumina de arheologi.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Cetatea Iasilor, scoasa la lumina de arheologi.