Potrivit unui comunicat al TI Romania, afirmatiile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti privind larga consultare legata de cele patru coduri sunt false si nu au acoperire in realitate. Prevederile acestor coduri nu au fost larg analizate si dezbatute in societate, iar deciziile de politica penala implicate nu au facut niciodata obiectul unei reale consultari publice. O analiza oricat de sumara a sondajelor de opinie recente ar arata clar ca anumite solutii propuse sunt in dezacord cu valorile sociale impartasite de publicul larg – sanctionarea faptelor de coruptie cu pedepse modice, dezincriminarea incestului, limitarea libertatii presei sau promovarea torturii.
ONG-ul va prezenta, pana la data de 28 martie 2009 , un raport complet de analiza a proiectelor de coduri discutate, pe care il va supune dezbaterii publice. "Fara a putea sa suplinim lipsa de transparenta de pana acum a Ministerului Justitiei, incercam astfel sa ii limitam efectele", se precizeaza intr-un comunicat remis de TI Romania.
ONG-ul cere MJLC sa nu mai exagereze cu utilizarea numelui Comisiei Europene pentru a impinge pe agenda Parlamentului proiecte de acte normative insuficient chibzuite sau cu efecte contrare solicitarilor Uniunii Europene, mai ales ca rapoartele Comisiei solicita adoptarea codurilor pentru o mai eficienta si coerenta activitate de combatere a coruptiei, or efectul obtinut este contrar acestor cerinte.
Totodata, Transparency International mai solicita Comisiei Europene sa nu gireze initiative ale autoritatilor de la Bucuresti care ar putea avea consecinte negative pentru sanatatea societatii romanesti, indiferent de justificarile pur formale pe care le primesc.
O ultima solicitare a TI Romania se indreapta spre Parlament, caruia i se cere sa retrimita codurile Guvernului pentru ca acesta sa realizeze o reala consultare publica, nu numai in cadrul unor mese rotunde cu expertii, pentru ca aceste coduri se vor aplica tuturor cetatenilor si companiilor rezidente.
"Este nefiresc ca legislativul sa fie pus in situatia de a analiza formal textele legale fara a avea pe masa si rapoartele privind optiunile de politica penala a statului si concluziile dezbaterilor cu partile interesate din diferite domenii, care au condus la solutiile legislative propuse", se mai arata in comunicatul TI Romania.
TI Romania mai considera ca, prin proiectul codului penal si al celui de procedura penala, se aduc grave prejudicii intereselor Romaniei prin politica de toleranta maxima fata de fenomenul generalizat al coruptiei.
Astfel, desi este demonstrat ca fenomenul coruptiei afecteaza in mod substantial resursele publice, deturneaza institutiile statului de la misiunea lor, ca are, direct sau indirect, un efect negativ zilnic asupra drepturilor si libertatilor cetatenilor si ca este sursa principala a saraciei si subdezvoltarii Romaniei in raport cu celelalte state membre ale UE, Ministerul Justitiei ridica la nivel de politica penala o lejeritate inadmisibila fata de acest flagel.
TI Romania aminteste ca ministerul nu a pus la dispozitie niciodata analizele nevoii de reglementare, studiile criminologice pe care s-a bazat, indicatorii de statistica judiciara retinuti in analiza si nici analizele de impact si proiectiile privind aplicarea. Efectele directe ale noului mod de reglementare sunt incurajarea suspendarii executarii pedepselor, prescriptia mai rapida a raspunderii pentru infractiunile de coruptie si pronuntarea unor pedepse mai mici.
In ceea ce priveste pedepsele mai mici, MJLC sustine ca, pentru a raspunde criticilor privind nivelul scazut al pedepselor, au fost stabilite limite de pedeapsa mai mica, ceea ce reprezinta o contradictie logica. Ministerul legifereaza astfel situatia de fapt nemultumitoare, in loc sa o corecteze. Solutia ar fi fost cresterea minimului special al limitei de pedeapsa. Instantele de judecata sunt in situatia de a acorda sanctiunile in limitele prestabilite de lege, or in acest domeniu trebuia sa apara corectia.
De asemenea, posibilitatea de suspendare a executarii pedepsei cu inchisoarea este largita din cauza cresterii prin omisiune a limitei pentru concurs de infractiuni de la 2 la 3 ani pentru sanctiunile pronuntate asupra faptelor de coruptie. Aceasta intentie este vadita atata vreme cat in cod sunt prevazute expres exceptiile de la suspendarea executarii pedepsei, indiferent de cuantum (ex: infractiunea de omor), iar faptele de coruptie nu sunt enumerate.
Inchiderea unor dosare de mare coruptie si incetarea procesului penal au fost proiectate de MJLC prin scaderea maximului special al pedepsei, in raport cu care opereaza prescriptia.
Predoiu: 'Vom primi toate criticile fara prejudecati'
Pe de alta parte, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, a declarat, luni, la sedinta Comisiei pentru Coduri, ca este deschis sa discute toate amendamentele aduse proiectelor si ca obiectivul sau este adoptarea acestora ca legi.
Ministrul a precizat ca a trimis Codurile spre Guvern dupa unele discutii, in urma carora s-a ajuns la concluzia ca proiectele indeplinesc standardele stiintifice ale unui proiect de lege. "Sunt deschis sa discutam toate amendamentele, vom primi toate criticile fara prejudecati. Obiectivul nostru este adoptarea proiectelor ca legi", a declarat Predoiu, conform NewsIn.
Predoiu le-a mai spus parlamentarilor ca a organizat la nivelul Ministerului Justitiei o echipa care este permanent in activitate, la dispozitia lor. "Vom fi disponibili si pentru dezbaterile cu mass-media. aceste proiecte nu sunt indreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale", a mai afirmat Predoiu.
Noul Cod Penal nu mai pedepseste prostitutia
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Transparency International: Codurile, instrumente de musamalizare a coruptiei.