Unele dintre ele incearca sa isi "concentreze mai mult ajutorul umanitar inspre tarile si regiunile care se presupune ca reprezinta o amenintare pentru propriile lor interese de securitate imediate, neglijand in acelasi timp alte zone la fel de vulnerabile, sarace si afectate de conflicte", afirma organizatia neguvernamentala, transmite AFP.

Aceasta politica s-a dezvoltat dupa atentatele de la 11 septembrie 2001, care au plasat problemele de securitate in centrul preocuparilor tarilor occidentale, explica Oxfam.

Ea se inscrie chiar "in mod formal in politicile de asistenta si deciziile de finantare ale Statelor Unite, Canadei si Frantei".

"Consideratiile strategice" afecteaza si ele aceste decizii: potrivit unui studiu al Bancii Mondiale, intre un sfert si jumatate dintre donatori sunt "mai inclinati" sa furnizeze un ajutor umanitar in caz de catastrofa naturala "in tari exportatoare de petrol, decat in tari afectate de o catastrofa de acelasi ordin, dar fara resurse petroliere", relateaza MEDIAFAX.


Un "embargo asupra asistentei" a fost de asemenea creat, din cauza "numarului tot mai mare de interdictii legale" de a oferi asistenta unor "grupuri sau state considerate teroriste", in teritoriile palestiniene sau la sud de Somalia, scrie organizatia neguvernamentala.

Pe teren, fortele armate utilizeaza ajutorul pentru a "castiga inimile si spiritele" sau "pentru a cumpara informatii sau supunerea militarilor", cum este cazul in Afganistan, in teritoriile palestiniene sau Somalia, sustine Oxfam.

Organizatia neguvernamentala denunta un "umanitarism militar", cu armate care furnizeaza in continuare mai multe ajutoare materiale, inclusiv in zonele din afara conflictului, la costuri superioare celor necesare unei actiuni civile".

Citeste si: [VIDEO] O noua amenintare: Securitatea globala in fata insecuritatii alimentare

[VIDEO] Foametea a adus violenta pe strazi