"Tratatul de la Lisabona da UE o dimensiune mai puternica in domeniul apararii si securitatii", a afirmat Rasmussen la un colcviu consacrat securitatii. "Dar va ramane un tigru de hartie, daca nu va fi urmat de contributii militare concrete, cand se va face simtita nevoia", a subliniat el, potrivit NewsIn.
"Apararea antiracheta s-ar putea dovedi un sector-cheie in care europenii au ocazia sa isi dovedeasca hotararea (...) si sa demonstreze astfel opiniei americane ca alianta are un sens", a apreciat el.
Apararea antiracheta este una dintre temele urmatorului summit NATO, ce va avea loc in noiembrie la Lisabona.
Insa, intr-o perioada foarte dificila pentru finantele nationale, lansarea unui astfel de sistem risca sa se loveasca de obstacole bugetare, pe langa lipsa frecventa de popularitate a cheltuielilor militare.
Intr-un studiu din urma cu cativa ani, NATO a evaluat la cel putin 20 de miliarde de dolari costurile totale ale proiectului.
Obiectivul aprobat in principiu de cele 28 de state membre al Aliantei Nord-Atlantice a fost sa consacre cel putin 2% din Produsul National Brut (PNB) la aparare. Dar, in Europa, valoarea a fost mult mai mica. Astfel, potrivit datelor NATO, Germania, Italia si Spania a alocat 1,3% din PNB-ul din 2008 apararii. In perioada 1985-1989, cheltuielile in acest sector reprezentau in medie 2,9%, 2,2%, respectiv 2,1% din PNB.
Marea Britanie si Franta au cele mai mari bugete militare europene, cu 2,2%, respectiv 2,3% din PNB.
Rasmussen a subliniat ca decizia de a investi intr-un sistem antiracheta ar reprezenta un semnal politic important.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului NATO cere Europei sa investeasca masiv in apararea antiracheta.