Papa Benedict al XVI-lea si-a consacrat cea de a doua zi a pelerinajului in Israel si a cincea in Tara Sfanta unei vizite in locurile sfinte pentru musulmani si evrei din Ierusalim.
Dupa o oarecare dezamagire provocata luni in Israel, deoarece declaratiile sale privind Holocaustul au fost considerate "reci" si dupa ce un demnitar musulman palestinian a prezentat un adevarat rechizitoriu impotriva Israelului, prima parte a zilei de marti s-a derulat bine.
Papa si-a inceput a doua zi a sejurului din Israel printr-o vizita la al treilea loc sfant pentru religia islamica, Esplanada Moscheilor, situata in Ierusalimul de Est. El a devenit astfel primul papa care a intrat in Domul Pietrei, unde a fost primit de muftiul Ierusalimului, Mohammed Hussein. Inainte de a intra in moschee, papa si-a scos pantofii, asa cum cere obiceiul.
Intr-un discurs rostit pe Esplanada, in prezenta muftiului, el a indemnat la depasirea conflictelor din trecut si la deschiderea unei cai pentru un dialog sincer intre religii. "Intr-o lume afectata in mod trist de diviziuni, acest loc sacru serveste drept stimulent si ii provoaca pe barbatii si femeile cu bunavointa sa lucreze pentru a fi depasite neintelegerile si conflictele din trecut si pentru a fi deschisa calea pentru un dialog sincer destinat sa contruiasca o lume a dreptatii si a pacii pentru generatiile viitoare", a spus el.
La randul sau, muftiul i-a cerut suveranului pontif sa "joace un rol activ pentru a pune capat agresiunii" israeliene impotriva palestinienilor. "Aspiram la un rol activ al Sanctitatii voarte pentru a pune capat agresiunii (israeliene - n.red.) impotriva poporului nostru, pamantului nostru si locurilor sfinte din Ierusalim, Gaza si Cisiordania", a declarat el, citind dintr-o scrisoare pe care i-a inmanat-o apoi papei.
Aparat de un cordon de securitate israelian impresionant, papa a mers apoi, intr-o masina blindata, la Zidul Plangerii, loc sfant al religiei iudaice si ultimul vestigiu al Templului lui Solomon.
Dupa ce a citit din Psalmul 121 in limba latina, papa s-a recules in picioare in fata zidului timp de mai multe minute, cu mainile impreunate, si a introdus intre pietrele milenare o bucata de hartie pe care a scris un citat din Cartea Plangerii: "Dumnezezu este bun cu cei care il asteapta, care il cauta cu sufletul".
Benedict al XVI-lea a fost primit de cei doi mari rabini ai Israelului, sefardul Shlomo Amar si askenazul Yona Metzger, in Marea Sinagoga din Ierusalim. El a afirmat cu aceasta ocazie angajamentul "irevocabil" al Bisericii Catolice fata de reconcilierea evreilor. "In prezent imi este oferita posibilitatea de a repeta faptul ca Biserica Catolica s-a angajat in mod irevocabil pe calea aleasa de Conciliul Vaticalui II, in favoarea unei reconcilieri adevarate si durabile intre crestini si evrei", a spus el.
Luni, in timpul unei intalniri intereligioase la Ierusalimul, seicul Tayssir al-Tamimi, seful tribunalelor islamice palestiniene, a luat microfonul si i-a cerut papei sa exercite presiuni asupra Guvernului israelian "pentru a pune capat agresiunii vizand poporul palestinian". El a proclamat la acest forum, la care au participat demnitari evrei, musulmani si crestini, Ierusalimul drept "capitala eterna, politica, nationala si spirituala a Palestinei", dupa ce Israelul, care a anexat partea de est a Orasului Sfant in 1967, a proclamat Ierusalimul "capitala eterna a Israelului".
Papa, care urma sa primeasca mai multe cadouri la sfarsitul reuniunii, a parasit sala inainte de ceremonie, iar Vaticanul si-a exprimat nemultumirea la scurt timp dupa aceea.
Acest incident a intervenit dupa ce declaratiile suveranului pontif despre Holocaust au provocat o oarecare nemultumire. "Ar fi fost suficient sa va exprimati regretele. Este tot ceea ce am vrut sa auzit (...) Discursului dumneavoastra i-a lipsit substanta", a scris marti un editorialist de la cotidianul de mare tiraj Yediot Aharonot.
Dupa o oarecare dezamagire provocata luni in Israel, deoarece declaratiile sale privind Holocaustul au fost considerate "reci" si dupa ce un demnitar musulman palestinian a prezentat un adevarat rechizitoriu impotriva Israelului, prima parte a zilei de marti s-a derulat bine.
Papa si-a inceput a doua zi a sejurului din Israel printr-o vizita la al treilea loc sfant pentru religia islamica, Esplanada Moscheilor, situata in Ierusalimul de Est. El a devenit astfel primul papa care a intrat in Domul Pietrei, unde a fost primit de muftiul Ierusalimului, Mohammed Hussein. Inainte de a intra in moschee, papa si-a scos pantofii, asa cum cere obiceiul.
Intr-un discurs rostit pe Esplanada, in prezenta muftiului, el a indemnat la depasirea conflictelor din trecut si la deschiderea unei cai pentru un dialog sincer intre religii. "Intr-o lume afectata in mod trist de diviziuni, acest loc sacru serveste drept stimulent si ii provoaca pe barbatii si femeile cu bunavointa sa lucreze pentru a fi depasite neintelegerile si conflictele din trecut si pentru a fi deschisa calea pentru un dialog sincer destinat sa contruiasca o lume a dreptatii si a pacii pentru generatiile viitoare", a spus el.
La randul sau, muftiul i-a cerut suveranului pontif sa "joace un rol activ pentru a pune capat agresiunii" israeliene impotriva palestinienilor. "Aspiram la un rol activ al Sanctitatii voarte pentru a pune capat agresiunii (israeliene - n.red.) impotriva poporului nostru, pamantului nostru si locurilor sfinte din Ierusalim, Gaza si Cisiordania", a declarat el, citind dintr-o scrisoare pe care i-a inmanat-o apoi papei.
Aparat de un cordon de securitate israelian impresionant, papa a mers apoi, intr-o masina blindata, la Zidul Plangerii, loc sfant al religiei iudaice si ultimul vestigiu al Templului lui Solomon.
Dupa ce a citit din Psalmul 121 in limba latina, papa s-a recules in picioare in fata zidului timp de mai multe minute, cu mainile impreunate, si a introdus intre pietrele milenare o bucata de hartie pe care a scris un citat din Cartea Plangerii: "Dumnezezu este bun cu cei care il asteapta, care il cauta cu sufletul".
Benedict al XVI-lea a fost primit de cei doi mari rabini ai Israelului, sefardul Shlomo Amar si askenazul Yona Metzger, in Marea Sinagoga din Ierusalim. El a afirmat cu aceasta ocazie angajamentul "irevocabil" al Bisericii Catolice fata de reconcilierea evreilor. "In prezent imi este oferita posibilitatea de a repeta faptul ca Biserica Catolica s-a angajat in mod irevocabil pe calea aleasa de Conciliul Vaticalui II, in favoarea unei reconcilieri adevarate si durabile intre crestini si evrei", a spus el.
Luni, in timpul unei intalniri intereligioase la Ierusalimul, seicul Tayssir al-Tamimi, seful tribunalelor islamice palestiniene, a luat microfonul si i-a cerut papei sa exercite presiuni asupra Guvernului israelian "pentru a pune capat agresiunii vizand poporul palestinian". El a proclamat la acest forum, la care au participat demnitari evrei, musulmani si crestini, Ierusalimul drept "capitala eterna, politica, nationala si spirituala a Palestinei", dupa ce Israelul, care a anexat partea de est a Orasului Sfant in 1967, a proclamat Ierusalimul "capitala eterna a Israelului".
Papa, care urma sa primeasca mai multe cadouri la sfarsitul reuniunii, a parasit sala inainte de ceremonie, iar Vaticanul si-a exprimat nemultumirea la scurt timp dupa aceea.
Acest incident a intervenit dupa ce declaratiile suveranului pontif despre Holocaust au provocat o oarecare nemultumire. "Ar fi fost suficient sa va exprimati regretele. Este tot ceea ce am vrut sa auzit (...) Discursului dumneavoastra i-a lipsit substanta", a scris marti un editorialist de la cotidianul de mare tiraj Yediot Aharonot.
Iti place acest articol? Recomanda-l prietenilor:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Papa isi exprima in Israel angajamentul fata de reconcilierea dintre evrei si crestini.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Papa isi exprima in Israel angajamentul fata de reconcilierea dintre evrei si crestini.